Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Mucegaiuri
Aceastli clasS cuprinde mai multe genuri, cele mai frecvent implicate in patologia
uman6 sunt genurile:
- Aspergillus,
- Coccidioides,
- Penicillium,
- Fusarium.
Sunt fungi monomorfi cu hife septate, numili gi fungi moniliaci, sunt contaminanti uzuali ai culturilor, dar unele specii pot genera infecfii foane grave.
Genul Aspergillus
Ciupercile din acest gen se caractenzeazhprtn conidiofori (capete aspergilare) simpli,
avdnd la extremitate o veziculE sferic[ cu un diametru mai mare decdt al filamentului,
acoperiti cu o p6tur6 de ramuri mici, simple, de formd elipticd numite fialide (fialy : fio15, flacon) care sunt dispuse radiar, care vor da naqtere fiecare la c6te un girag de conidii. Totalitatea acestei formafiuni poate fi asem6natd cu o stropitoare prin gdurelele cireia s-ar scurge apa de unde ii vine qi numele aspergillum: pdmdtuf (perie de spdlat
sticle)
--
fi
implicate
in
aspergiloze, care se.intfiInesc mai frecvent la pacienfii cu apdrare imund foarte deficitarl (agranulocitoze) sau tratarnente imunosupresoare.
Cele mai importante specii ale acestui gen sunt Aspergillus fumigatus, Aspergillus
niger, Aspergillus
.fl*us
qi
Aspergillus versicolor.
Cele mai int6lnite specii in ordinea frecvenfei sunt: A. fumigatus, A. flmrus qi A. niger.
Habitat
A. fumigatus este agentul cel mai frecvent al aspergilozei (cca. gAYo). Sporii pot
fi
fi intehit
afectdri pulmonare.
descompunere
Semnificafie clinici
Poarta principal[ de intrare este sistemul bronhial. A. fumigalers este un agent facultativ patogen deoarece pentru declangarea unei este necesari
bolii
leziuni bronqice sau pulmonare sau condilionati de deficitul imun provocat de tratament
(corticoterapie, imunodepresoare, iradiere).
alveolard, gastricd" secrelie oticd, secrqie ocularS, fragmente din organe recoltate prin
biopsie.
cu sau frrd coloranfi fluorescen{i (in funcfie de posibilftefl), sec{iuni tisulare colorate cu
hematoxilin-eozini.
Se pun
punct al
Izolare
Se face pe mediul Sabouraud,
A. fumigaters sunt verde inchis.
dupl
cca.
4 zile de incubare la
450
C, coloniile
de
Coloniile de Aspergiltus flawn dupi incubare la 370C tntr-o siptirndnd cresc colonii plate, brdzdate sau zb6rcite galben-verzui pend la verde inchis acoperite cu un miceliu
pufos Ge fata opusi pldcii insSmdn{ate coloniile sunt roqii-brune).
larg6
la pdsloase, inilial sunt albe, apoi devin albastre-verzui sau albastre cu suprafa{a brdzdat1 cu ganfuri radiale. Pe capacul
plicii
Identificare
Se face prin examen microscopic din culturd unde
in functie de:
- aspectul conidioforilor, - dimensiunea qi forma veziculelor, dispozifia fialidelor, - forma grosimea peretelui, culoarea conidiilor,
alb[struie, cenupie sau verzuie, alcituit din filamente cu diametrul de 2-3 pm,
conidioforii sunt scurfi cu extremit[1i ingroqate, ca niqte miciuci, cu diametrul de 8-10
trrm, lungimea
fialidelor este de 6-14 pm, ele sunt dispuse radiar la suprafa{a rotunjittr a
gro$i (15-20 p), au peretele neted gi sunt incolori cu extremitatsa distalE palid b'run6.
Veziculele sferice sunt mari infie 30-75pm, complet acoperite cu fialide uni sau
biseriate. Conidiile dispuse inifial radiar, apoi columnar sunt brune sau negre, sferice cu
perete gros, neregulat cu diametrul de 4-5 pm.
Aspegillus flavus are conidiofori lungi de 400-800 prn, gro$i 20 lrm, incolori, care
poarti o veziculd globulari cu diametrul de 24-45 [rrL complet acoperitl cu fialide uni
sau biseriate cu dispozilie
Sensibilitatea la antifungiee Speciile de.fpergittu"t sunt sensibile la itraconazol, 5-fluorocitozini, sunt rezistente la amfotericinl B.
Genul Penicillium'
Cuprinde ciuperci ce au un miceliu septat, abundent, iar conidiofoni sunt formafiuni
ramificate, sub forml de evantai denumite verticilii pe care se aflI lattfuri de conidii,
globuloase, intreaga fructificafie av6nd forma unei pensule. Verticiliile sunt fonnate dintr-un singur rdnd de prelungiri, fialide sau din doud renduri
dupi), metulele fiind tot celule alungite, agezate intr-un singur renq care fac legdtura
lntre conidiofor gi fialide. Specia
dimorf in
,tesunni,
la imunodeprimali (bolnavi de SIDA). Este un fung la temperatura de 370 C, apare ca celuli levuriformd dificil de
special
in
diferenfiat de Hystoplasma capsulatum, cu dimensiuni de 3/8 !rm, care prezinti sept de diviziune, iar la 25-300C, creqte sub formi de miceliu.
din miceliu septat, de obicei incoloq din care pleacb conidiofori septa{i despdrfi{i prin
septuri de celulele bazale. Conidioforii pot uni, bi sau multiverticilate.
Sunt specii
Izolare
Se cultivd pe mediul Sabouraut sau pe agar
BHI
1a260 C,
apar colonii
Identificare
Se efectueazi
Genul Fussrium
Genul Fusarium cuprinde ciuperci care au form6 de ramuri simple sau ramificate qi
fi
Diagnostic de laborator
Izolare
Se face pe
mdid
Sabcnrr,au4dup6,
alb-cenupir4
fdentificare
verticllat.
-l '-.
septuri, lungi, sub{iri ugor incu$ate, crr capete efilate (qspect de fus).
Genul Coceidioides
Specia
tip
al
coccidioidozei
Forma tisulari
Este de formd care se dezvolt[
la3f
cu un perete gros de 3-6pm care uneori are asperitiili in form6 de bolduri sau spini, cu un
diametru de 20-80 prn. La maturitate in interiorul acestor celule se vor gdsii 50-100 endospori
extem6.
Endosporii sunt elibera,ti prin ruperea sferulei gi reproduc fungul in fesuturi, puroi, sputi.
coc.cN[rotffis thttttTt$
Forma micelianl
Creqte
gi
Culturile la inceput sunt rotunde cenuqii, translucide, usor ridicate deasupra gelului,
mai t6rziu pdtrund profund , av6nd un numir mare de filamente miceliene septate, care
ehlq?idoswri rnt*rgaJari, izol"?ti r"g!r1 larrsrL4g ne.filry+,e,ntet9 agrieqgi, ,:., .;; ., Culnrrile coetin o zub.qta{rfd ,c.ggcidig!{ga "gerq e$F un,aglestec dg endotoxlni
exotoxind" care se
Si
pate
_idgt$$"qrnl,rq reacfii
Identillcarea
.,
:.
- cultivarea sferulelor pe mediu sintetic in atn de CO2 la 37400 C (ca in organismul animal),
.:
i,
, i,:.,:: r
.,..i,.1
. ii.._,:.::, b.oa.laexpsrirlelltaHpgnry
Senribilitate la anfifungiee
p1gtr+c9#pa'i4,yiuq,*sft,*e{elor. i
l0