Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Tema nr. 39
Sindromul nefritic acut
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
G1239005. La imunofluorescenta, depozitele imune glomerulare din nefrita prin anticorpi anti-
membrana bazala glomerulara au caracter:
A. granular
B. linear
C. pauciimun
D. nodular
E. segmental
(pag. 1695)
1174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1175 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1176 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1639018. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna
(frecventa).
A. la copii intre 2 si 6 ani
B. la adolescenti
C. la adulti
D. la virstnici
1176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1177 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. la gravide
(pag. 1693)
G1639021. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
A. imediat dupa debutul faringitei
B. in medie dupa 10 zile
C. dupa 3 saptamini
D. dupa 2-6 ani
E. dupa 2-6 luni
(pag. 1693)
G1639022. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
A. proliferarea endocapilara
B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman
C. distensia capsulei renale
D. oliguria
E. hipervolemia
(pag. 1693)
G1639023. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie
A. dupa 3-4 luni
B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini
C. in primele 2 saptamini
D. la circa 1 luna
E. dupa 7 zile
(pag. 1693)
1177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1178 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239027. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de boala anti-membrana bazala
glomerulara (anti – MBG) este adevarata ?
A. biopsia renala este metoda standard de baza pentru diagnosticul nefritei anti-MBG
B. diagnosticul se bazeaza pe determinarea nivelurilor de complement
C. prezenta sindromului nefritic acut este suficient pentru diagnostic
D. pacientii cu nefrita anti-MBG au intotdeauna ANCA citoplasmatici pozitivi
E. diagnosticul se bazeaza pe prezenta unei hemoptizii care de obicei succede nefritei cu saptamani sau luni.
(pag. 1684-1695)
G2239028. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la boala anti-membrana bazala glomerulara este
adevarata ?
A. hipertensiunea este neobisnuita si apare la mai putin de 20% din cazuri
B. hipertensiunea este frecventa si apare la mai mult de 20% din cazuri
C. hipertensiunea este intotdeauna prezenta
D. boala se manifesta obisnuit cu sindrom nefrotic
E. cand apare hemoragia pulmonara de obicei aceasta succede nefritei.
(pag. 1684-1695)
1178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1179 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239031. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la hematuria din cadrul sindromului nefritic
acut este corecta ?
A. hematuria este frecvent microscopica
B. hematuria este frecvent macroscopica
C. hematuria este caracteristic insotita de cristale de acid uric
D. hematuria este caracteristic insotita de cilindri epiteliali
E. hematuria este caracterisitic insotita de cristale de exalat de calciu.
(pag. 1684-1695)
G2239032. Care dintre urmatoarele cauze intervine in dezvoltarea expansiunii lichidului extracelular,
edemului si hipertensiunii in cadrul sinromului nefritic acut ?
A. scaderea ratei filtrarii glomerulare si cresterii reabsorbtiei tubulare de apa si sare
B. cresterea ratei filtrarii glomerulare
C. scaderea reabsorbtiei tubulare de apa si sare
D. cresterea ratei filtrarii glomerulare si saderea reabsorbtiei tubulare de apa si sare
E. vasodilatatia intrarenala.
(pag. 1684-1695)
G2239034. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare ala glomerulonefrita rapid progresiva este
adevarata ?
A. pacientii dezvolta insuficienta renala in saptamani-luni in asociere cu un sediment urinar nefritic si oligurie
variabila
B. pacientii dezvolta insuficienta renala in 10-15 ani
C. pacientii prezinta sindrom nefrotic
D. pacientii prezinta poliurie
E. pacientii dezvolta insuficienta renala in luni- ani in asociere cu un sindrom nefrotic.
(pag. 1684-1695)
1179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1180 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2339041. Complicatia renala cel mai frecvent asociata endocarditei infectioase este:
A. tromboza de vena renala
B. abcesul renal
C. glomerulonefrita proliferativa difuza cu complexe imune
D. pielonefrita acuta
E. insuficienta renala cronica
(pag. 1692)
1180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1181 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2339044. Etiologiile cele mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive (GN cu semilune) sunt
A. medicamente ce induc nefrita interstitiala
B. HIV
C. amiloidoza
D. nefropatia diabetica
E. nici una
(pag. 1686)
1181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1182 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2539049. Care din afirmaţiile următoare referitoare la GNA poststreptococică este falsă:
A. este dată de streptococi de grup A
B. tulpinile nefritigene includ tipurile M 1,2,4,12,18,25,49,55,57,60
C. imunitatea nu are specificitate de tip
D. infecţia faringiană precede adesea GNA
E. poate fi determinată şi de infecţii cutanate
(pag. HPIM, p 1693)
1182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1183 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. C4 normal
D. Hipogamaglobulinemie
E. Formare de semilune
(pag. 1693)
G2639057. Urmatoarele afirmatii despre durerile abdominale recurente de cauza psihogena sunt
adevarate, cu EXCEPTIA:
A. Sunt mai frecvente decît durerile abdominale de cauza organica
B. Apare la copiii în vârsta de 5-10 ani
C. Durerile îsi schimba sediul
D. Trezesc copilul din somn
E. Au iradiere bizara
(pag. 346)
G2639059. Urmatoarele reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauza digestiva la copil,
cu EXCEPTIA:
A. Ulcerul gastro-duodenal
B. Megacolonul congenital
C. Parazitozele intestinale
D. Epilepsia abdominala
E. Tumorile abdominale maligne
(pag. 345-346)
G2639061. Care din urmatoarele boli, cauza de durere abdominala recurenta la copil se manifesta prin
modificarea starii generale, simptome articulare, cutanate, oculare, semen biologice de inflamatie,
rectoragii, modificari caracteristice la endoscopia digestiva inferioara?
A. Ulcerul gastro-duodenal
1183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1184 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Apendicita cronica
C. Megacolonul congenital
D. Boala Crohn
E. Parazitoza intestinala
(pag. 345 - 346)
G2639062. Durerea abdominala recurenta consta în aparitia a trei sau mai multe episoade dureroase
într-un interval de:
A. 5 luni
B. 3 luni
C. 2 luni
D. 6 luni
E. 1 luna
(pag. 344)
G2639063. În cadrul durerilor abdominale recurente, când copilul prezinta manifestari functionale, sunt
suficiente câteva investigatii, cu o exceptie:
A. hemoleucograma
B. examenul sumar de urina
C. examen coproparazitologic
D. ecografie abdominala
E. VSH
(pag. 344)
G2639064. În situatia în care contextual clnic initial sugereaza o cauza organica a durerilor abdominale
recurente, una dintre examinarile urmatoare are o contributie pretioasa la stabilirea diagnosticului
etiologic:
A. radiografia abdominala nativa
B. urografia intravenoasa
C. ecografia abdominala
D. retrocistografia mictionala
E. radioscopie
(pag. 344)
G2639065. Ulcerul la copil, este de obicei duodenal si mai rara gastric si are urmatoarele caracteristici,
cu o exceptie:
A. apare la copiii proveniti din familii cu istoric de boala ulceroasa
B. se constata dureri epigastrice
C. la copilul mai mic durerile sunt periombilicale sau imposibil de localizat
D. periodicitatea orara este mai putin evidenta decât la adult
E. etiologia cu Helicobacter pylori este rara la copil
(pag. 345)
1184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1185 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. fibroza chistica
C. anemiile aplastice
D. boala Wilson
E. boala ulceroasa
(pag. 345)
G2639068. Chistul de coledoc este usor de diagnosticat prin una dintre urmatoarele examinari
paraclinice:
A. radiografia abdominala nativa
B. irigografie
C. ecografie abdominala
D. endoscopie digestiva
E. radioscopie
(pag. 344)
G2639069. Cauzele renourinare ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie:
A. enurezis nocturn
B. infectiile urinare recidivante
C. obstructia tractului urinar cu hidronefroza
D. litiaza renourinara
E. tumori renale
(pag. 346)
G2639070. Cauzele metabolice ale durerilor abdominale recurente sunt urmatoarele, cu o exceptie:
A. tetania
B. acidoza diabetica
C. hipovitaminoza A
D. porfiria
E. hipoglicemia
(pag. 346)
1185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1186 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Std. III2
(pag. 769)
G2639075. Căte cicluri de chimioterapie sunt necesare pentru majoritatea pacienţilor în std. IIIA, III B şi
IV ale bolii Hodgkin?
A. 4
B. 7
C. 9
D. 6
E. 8
(pag. 781)
G2639076. Identificaţi care dintre următorii factori nu sunt indicatori de prognostic nefavorabil pentru
pacienţii cu stadii avansate de boală Hodgkin ?
A. Boala în stadiul IV
B. Sexul feminin
C. Mase mediastinale mari
D. Anemia
E. Simptome de tip B
(pag. 780)
G2639077. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna
(frecventa):
A. la copii intre 2 si 6 ani, cu infectii faringiene
B. la adolescenti
C. la copii intre 7-14 ani, cu infectii streptococice
D. la virstnici
E. la gravide
(pag. 1693)
G2639078. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
A. imediat dupa debutul faringitei
B. in medie dupa 10 zile
C. dupa 2 saptamini
D. dupa 2-6 ani
E. dupa 2-6 luni
(pag. 1692)
G2639079. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
A. proliferarea endocapilara
B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman
C. distensia capsulei renale
D. distensia bazinetului renal
1186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1187 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2639080. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie:
A. dupa 3-4 luni
B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini
C. in primele 2 saptamini
D. la circa 1 luna
E. dupa 5 luni
(pag. 1693)
G1239084. Hemoragia pulmonara alveolara din sindromul Goodpasture poate fi favorizata de:
A. proteinuria masiva
B. fumat
C. administrarea de glucocorticoizi
D. infectii respiratorii
E. expunerea la solventi volatili
(pag. 1694)
1187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1188 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1439091. Ca urmare a lezarii peretelui capilarelor glomerulare, din sindromul nefritic in sumarul de
urina apar:
A. Cilindii hematici.
B. Hematii intacte.
C. Leucocite.
D. Proteinurie subnefrotica.
E. Cristale de oxalat de calciu.
1188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1189 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1692)
G1439093. In sindromul nefritic acut, fluxul sanguin renal si filtratrea glomerulara sunt:
A. Scazute datorita obstructiei lumenului capilarului glomerular.
B. Crescute datorita vasoconstrictiei intrarenale.
C. Scazute datorita obstructiei ca rezultat al proliferari celulelor mezangiale.
D. Crescute datorita dezechilibrului local intre substantele vasoconstrictuare si vasodilatatoare.
E. Crescute datorita hipertesiunii arteriale.
(pag. 1692)
G1539098. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare
1189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1190 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
cutanat sunt:
A. Anticorpii antistreptolizina O
B. Anticorpii antihialuronidaza
C. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza B
D. Anticorpii antistreptokinaza
E. Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidaza
(pag. 1693)
G1539103. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare in:
A. Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenala
B. Boala legionarilor
C. Sindromul Goodpasture
D. Sindromul de detresa respiratorie a adultului
E. Purpura Henoch-Schonlein
(pag. 1695)
1190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1191 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Antibiotice
C. Repaus la pat
D. Diuretice
E. Transplant renal
(pag. 1694)
G1639107. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute
B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici anti-neurotrofilici
(ANCA)
D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale
E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
(pag. 1692)
G1639109. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune
idiopatica limitata renal
A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata
B. pacientii prezinta deseori sindrom nefritic
C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute
D. sunt detectati anticorpi anti-MBG
E. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normale
(pag. 1695)
G1639110. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid
progresiva (GNRP)
A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar
1191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1192 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1639111. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt
corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune
B. depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imune
C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG
D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune
E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
(pag. 1692)
G1639112. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman
B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale
C. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)
D. hematuria este mai frecvent macroscopica
E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici si hematii deformate
(pag. 1692)
G1639113. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia
streptococica cutanata
A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)
B. antihialuronidaza (AH-aza)
C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)
D. antistreptolizina 0 (ASLO)
E. antistreptokinaza (ASK-aza)
(pag. 1693)
1192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1193 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239117. Care dintre urmatorii factori pot actiona ca stimuli potentiali pentru glomeruloscleroza?
A. hipertrofia glomerulara
B. hipotrofia glomerulara
C. microtrombii intracapilari
D. acumularea macrofagelor
E. hiperlipidemia.
(pag. 1684-1695)
G2239118. Care dintre urmatoarele cauze scad fluxul sanguin renal si rata filtrarii glomerulare in
sindromul nefritic acut ?
A. obstructia lumenului capilarului glomerular
B. vasoconstrictia intrarenale
C. contractia celulelor mezangiale
D. vasodilatatia intrarenale
E. hipertensiunea arteriala.
(pag. 1684-1695)
G2239119. Care dintre urmatoarele elemente ale sumarului de urina sunt caracteristice pentru
sindromul nefritic acut ?
A. cilindrii hematici
B. cristale de oxalati de calciu
C. hematii deformate
D. leucocite
E. proteinurie subnefrotica < 3,5 gr./24 ore.
(pag. 1684-1695)
1193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1194 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de boala anti-membrana bazala
glomerulara (boala anti – MBG) sunt adevarate ?
A. markerul serologic al diagnosticului este reprezentat de anticorpii circulanti anti-MBG cu specificitate
pentru portiunea NCI al lantului α 3 al colagenului tip IV
B. anticorpii anti-membrana bazala glomerulara sunt detectati in serul a peste 90% din pacientii cu nefrita anti-
MBG prin tehnici specifice radioimune
C. anticorpii circulanti anti-MBG pot fi detectati la 60-80% din pacienti prin imunofluorescenta indirecta
D. nivelurile de complement sunt normale
E. nivelurile de complement sunt crescute.
(pag. 1684-1695)
G2239125. Pacientii cu boala anti-membrana bazala glomerulara care prezinta si afectare pulmonara au
frecvent:
A. anemie microcitara, hipocroma, hiposideremica
B. opacitati anormale bilaterale, hilare si bazale interstitiale pe radiografia toracica
C. anemie macrocitara, hipocroma
D. poliglobulie
E. anemie microcitara, normocroma, normosideremica.
(pag. 1684-1695)
G2239126. Care dintre urmatoarele efecte le exercita inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei la
pacientii cu nefropatie diabetica ?
A. scad presiunea intraglomerulara
B. cresc presiunea intraglomerulara
C. reduc progresia nefropatiei diabetice
D. cresc proteinuria
E. accentueaza progresia nefropatiei diabetice.
(pag. 1684-1695)
G2239127. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt adevarate ?
A. nefropatia diabetica complica aproximativ 30% din cazurile cu diabet zaharat tip I
B. nefropatia diabetica complica aproximativ 20% din cazurile de diabet zaharat tip II
C. nefropatia diabetica este caracterizata clinic prin proteinurie si insuficienta renala progresiva
D. in nefropatia diabetica afectarea glomerulara caracteristica este glomeruloscleroza
E. in nefropatia diabetica afectarea glomerulara caracteristica este glomerulonefrita.
(pag. 1684-1695)
1194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1195 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239129. Antigenele strǎine organismului pot provoca formarea autoanticorpilor nefritigeni prin
cateva mecanisme:
A. un antigen strain cu structurǎasemanatoare cu a antigenul propriu glomerular poate stimula productia de
anticorpi ce reactioneazǎ incrucisat cu antigenul intrinsec glomerular
B. un antigen strain cu structurǎdiferitǎ cu a antigenul propriu glomerular poate stimula productia de anticorpi
ce reactioneazǎ incrucisat cu antigenul intrinsec glomerular
C. antigenul strain poate declansa exprimarea aberantǎa moleculelor sistemului major de hipercompatibilitate
clasa a II –a de pe celulele glomerulare care prezintǎanterior autoantigene ‚invizibile’ pentru limfocitele T
D. antigenul strain poate declansa activarea policlonalǎa limfocitelor B
E. antigenul strain poate declansa activarea policlonalǎa limfocitelor T
(pag. 1684-1695)
G2239131. In privinta duratei de aparitie a leziunii glomerulare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. termenul de acut se refera la lezare glomerulara aparuta in zile sau saptamani
B. termenul de subacut se refera la leziuni aparute in interval de saptamani sau cateva luni de zile
C. termenul de cronic defineste lezarea glomerulara aparuta in mai multe luni sau ani
D. termenul de rapid progresiv se refera la leziuni aparute in interval de saptamani sau cateva luni de zile
E. nu exista limite temporale pentru definirea unui tip de leziune glomerulara
(pag. 1684-1695)
1195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1196 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1684-1695)
G2239137. Afectiunile cele mai frecvente care induc afectarea primara a glomerulului sunt:
A. diabetul zaharat
B. malformatiile congenitale
C. hipertensiunea
D. colagenozele majore
E. atac imun
(pag. 1684-1695)
G2239138. Principalele urmari ale leziunii endoteliale si subendoteliale ale MBG sunt:
A. recrutarea leucocitelor cu producerea de glomerulonefrita inflamatorie
B. perturbarea hemostazei
C. microangiopatii trombotice
D. vasoconstrictia si contractia celulei mezangiale
E. nici un raspuns corect
(pag. 1684-1695)
1196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1197 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2239141. Terapia combinata, utila in inhibarea sintezei de noi anticorpi anti-MBG este:
A. prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/zi
B. prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/zi
C. prednison 1 mg/kg/zi + azatioprina 1-2 mg/kg/zi sau prednison 1 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/zi
D. prednison 1 mg/kg/zi + ciclofosfamida 2-3 mg/kg/zi
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1684-1695)
G2239144. Caracteristicile principale ale glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal sunt:
A. e mai frecventa la pacientii de varsta medie si inaintata
B. are o usoara preponderenta la sexul masculin
C. pacientii prezinta tipic GNRP, mai rar sindrom nefritic
D. depozitele imune sunt frecvente
E. prezinta frecvent semilune la microscopia optica
(pag. 1684-1695)
G2239145. Markerii serologici care dau indicii importante pentru microscopia imunofluorescenta in
sindromul nefritic si GNRP sunt:
A. nivelul C3 seric
B. titrul anticorpilor anti-MBG
C. nivelul fibrinogenului
D. anticorpii citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
E. nivelulPCR
(pag. 1684-1695)
1197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1198 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1199 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
de "cer instelat"
B. prezenta "semilunelor" epiteliale
C. aspectul de "ghirlanda" - dat de existenta depozitelor de imunoglobuline in peretele capilarelor glomerulare
D. titrul anticorpilor ANCA crescut
E. titrul ASLO crescut
(pag. 1693)
G2339155. Sindromul pulmo-renal (insuficienta renala acuta si hemoragie pulmonara) se intalneste in:
A. sindromul nefrotic
B. granulomatoza Wegener
C. sindromul Goodpasture
D. glomerulonefrita acuta post-streptococica
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 1690)
1199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1200 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1201 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2539166. Din punct de vedere clinic, care din următoarele afirmaţii privitoare la GNAD
poststreptococică sunt false:
A. Biopsia renală este întotdeauna necesară;
B. Urina este roşie sau fumurie;
C. Febra reumatică este frecventă;
D. Proteinuria nefrotică apare la 50% din pacienţi;
E. Boala apare la 180 de zile după o faringită.
(pag. HPIM, p 1692, 1693)
G2539168. Alegeţi care din următoarele date paraclinice nu concordă cu diagnosticul de GNA
poststreptococică:
A. Complement seric C3 scăzut
B. Hipergamaglobulinemie
C. Crioglobulinemie
D. Coproporfirinurie peste 0,35 mg/zi
E. Lanţuri kappa în urină
(pag. HPIM, p 1693)
G2539170. Care din următoarele criterii nu servesc la diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice:
A. tulpină nefritigenă de streptococ beta-hemolitic
B. prezenţa anticorpilor circulanţi împotriva unor exoenzime streptococice
C. Hiperlipidemia
D. scăderea C3
E. prezenţa anticorpilor ANCA
(pag. HPIM, p 1693)
1201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1202 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2539172. Care din măsurile de mai jos nu sunt folosite de obicei în tratamentul GNA
poststreptococice
A. Corticoterapia
B. Dializa
C. repaus la pat
D. Diuretice
E. Antihipertensive
(pag. HPIM, p 1694)
G2539175. În care din următoarele glomerulonefrite sunt întâlniţi anticorpi anti-citoplasmă neutrofilă
(ANCA):
A. Granulomatoza Wegener
B. Poliarteita nodoasă microscopică
C. Sindromul Goodpasture
D. Glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal;
E. Endocardita infecţioasă subacută
(pag. HPIM, p 1694, 1695)
1202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1203 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2539178. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare
faringian sunt:
A. Anticorpii antistreptolizina O
B. Anticorpii antihialuronidaza
C. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza B
D. Anticorpii antistreptokinaza
E. Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidaza
(pag. 1693)
G2539181. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare în:
A. Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenala
B. Boala legionarilor
C. Sindromul Goodpasture
D. Sindromul de detresa respiratorie a adultului
E. Purpura Henoch-Schonlein
(pag. 1695)
G2639183. Care din urmatoarele sunt caracteristice ale “durerii” în durerea abdominala recurenta la
copil?
A. Localizare periombilicala
B. Durerile pot fi permanente, de intensitate medie
C. Sunt numai nocturne
D. Pot sau nu sa fie ritmate de alimentatie
E. Pot avea caracter colicativ
(pag. 344)
1203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1204 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2639184. Semnele si simptomele digestive asociate ale durerii abdominale recurente sunt:
A. Disfagie
B. Constipatie
C. Diaree
D. Varsaturi
E. Masa abdominala palpabila
(pag. 344)
G2639186. Care din urmatoarele sunt investigatii ce se efectueaza în durerile abdominale recurente la
copil?
A. Ex. Faringian
B. Ex. Coproparazitologic
C. VSH
D. ASLO
E. Hemoleucograma
(pag. 345)
G2639187. Care din urmatoarele sunt cauze de durere abdominala recurenta de cauza extradigestiva la
copil?
A. Chistul ovarian
B. Litiaza reno-urinara
C. Tetania
D. Dismenorea
E. Parazitozele
(pag. 346)
G2639188. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice durerilor din ulcerul gastro-duodenal la
copil?
A. Dureri recurente epigastrice
B. Durerile se accentueaza dupa administrarea de lapte sau alte alimente.
C. Durerile devin mai intense dupa mese
D. Periodicitatea orara este mai putin exprimata la copil ca la adult
E. Diagnosticul este usor de stabilit de la început.
(pag. 346)
G2639189. Care din urmatoarele NU reprezinta cauze de durere abdominala recurenta de cauze
genitale la copil?
A. Chistul ovarian
B. Fibromul uterin
C. Hematocolposul
D. Dismenoreea
E. Mola
(pag. 346)
G2639190. Care din urmatoarele acuze NU le prezinta copii cu durere abdominala recurenta de origine
1204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1205 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
psihogena ?
A. Cianoza
B. Paloare
C. Transpiratii reci
D. Somn linistit
E. Anxietate
(pag. 346)
G2639191. Care din urmatoarele mecanisme sunt incriminate în producerea durerilor abdominale la
copil?
A. Spasmul musculaturii netede a organelor abdominale
B. Ischemia viscerala
C. Distensia organelor cavitare
D. Hipotonia musculaturii netede a organelor abdominale
E. Compresia si deplasarea unor organe abdominale
(pag. 344)
G2639192. Au fost descries mai multe mecanisme în patogenia durerii abdominale recurente:
A. spasm al musculaturii netede a organelor abdominale
B. distensia organelor cavitare sau a capsulei organelor parenchimatoase
C. actiunea directa a germenilor microbieni asupra mucoasei tubului digestiv
D. compresia si deplasarea unor organe abdomianle
E. ischemia viscerala, prin eliberarea unor metaboliti tisulari în apropierea terminatiilor nervoase
(pag. 344)
G2639193. Semnele si simptomele digestive asociate abdomenului dureros recurrent la copil pot fi:
A. varsaturi
B. diaree
C. constipatie
D. polifagie
E. hemoragii intestinale
(pag. 344)
G2639194. Semnele si simptomele extradigetsive asociate durerilor abdominale recurente pot fi:
A. urinare: disurie, polachiurie, enurezis, orientând spre o infectie urinara
B. masa pelviana sugerând o tumora ovariana sau hematocolpos
C. ORL – sensibilitate otica bilaterala sugerând o otita
D. neurologice: semne clinice de hipertensiune intracraniana, crize epileptice
E. probleme psihologice: tulburarea relatiei mama-copil sau parinti-copii, depresie mascata
(pag. 344-345)
G2639195. Examenul obiectiv abdominal în durerile abdominale recurente ale copilului poate evidentia:
A. o cicatrice postoperatorie
B. circulatie colaterala
C. meteorism abdominal
D. tegumente abdominale marmoarte
E. unde peristaltice vizibile
(pag. 345)
1205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1206 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2639202. Porfiria este o tulburare a metabolismului hemului caracterizata prin dureri abdominale
difuze, colicative, însotite de:
A. varsaturi
B. diaree
C. leziuni cutanate sugestive
D. urini colorate în rosu
E. dispnee expiratorie
1206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1207 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 346)
G2639203. În hiperlipemia idiopatica familiala tip I, durerile abdomianle sunt însotite de:
A. varsaturi
B. constipatie
C. hepatosplenomegalie
D. disurie
E. xantoame cutanate
(pag. 346)
G2639205. Epilepsia abdomianla este suspectata atunci când durerile abdomianle colicative cu
localizare periombilicala sau epigastrica au urmatoareele caractere:
A. debut brusc
B. dureaza câteva minute
C. sunt însotite de tulburari de consistenta si urmate de somnolenta postcritica
D. sunt ritmate de alimentatie
E. nu sunt însotite de modificari EEG
(pag. 346)
1207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1208 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2639211. În ce stadiu a bolii Hodgkin poate apărea afectarea a 2 sau mai mulţi ganglioni?
A. std. I
B. std.II
C. std. III
D. std. 0
E. std. IV
(pag. 769)
G2639212. Alegeţi care dintre următoarele elemente sunt caracteristice celulei Reed-Sternberg din
boala Hodgkin?
A. Celula Reed-Sternberg este o celulă de talie medie
B. Are nucleoli foarte bine vizibili
C. Are nucleu bi- sau multiobat
D. Ocazional poate apărea şi în limfomul non-Hodgkin
E. Este o celulă mare
(pag. 778)
G2639214. Care dintre următoarele se numără printre complicaţile tardive ale iradierii?
A. Astenia
B. Pneumonita de iradiere
C. Fibroza pulmonară
D. Faringită
E. Revărsat pericardic
(pag. 781)
G2639215. În care stadii ale bolii Hodgkin, radioterapia este baza terapiei?
A. Std. III
B. Std. I
C. Std. II
D. Std.IV
1208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1209 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Std.0
(pag. 779)
G2639216. Care sunt efectele adverse ale curei citostatice MOPP, aplicate în boala Hodgkin?
A. Infertilitate
B. Risc de leucemie acută
C. Toxicitate pulomonară fatală
D. Cardiotoxicitate
E. Supresie medulară
(pag. 780)
G2639217. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia
streptococica cutanata
A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)
B. antihialuronidaza (AH-aza)
C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)
D. antistreptolizina 0 (ASLO)
E. anticorpi anti factor nefritic C3
(pag. 1693)
G2639218. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune
idiopatica limitata renal:
A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata
B. pacientii prezinta rareori ANCA de tip IgG
C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute
D. sunt detectati anticorpi anti-MBG
E. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normale
(pag. 1695)
G2639220. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman
B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale
C. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)
D. hematuria este mai frecvent macroscopica, iar hematiile deformate
E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici
(pag. 1692)
1209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1210 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2639222. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid
progresiva (GNRP):
A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar
C. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun
D. GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu anticorpi
E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara
(pag. 1692)
G2639223. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt
corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. depozitele granulare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor cu
complexe imune
B. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor pauci-imune
C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG
D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune
E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
(pag. 1692)
G2639224. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute si de obicei anticorpi
citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici antineurotrofilici
(ANCA)
D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale
E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
(pag. 1692)
1210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1211 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Hipotensiune arteriala
(pag. 1692)
1211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1212 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 40
Sindromul nefrotic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
G1240004. Boala cu modificari minime (“minimal change disease”) poate apare, in mod secundar, in:
A. Boala Hodgkin
B. Cardiopatia ischemica
C. Insuficienta cardiaca
D. Insuficienta hepatica
E. Urma infectiilor streptococice
(pag. 1696)
1212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1213 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Hipocalcemia
C. Proteinuria masiva, de peste 1.5 g/24 h
D. Proteinuria masiva, de peste 3.5 g/24 h
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 1695)
G1240009. In sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime,ca terapie de prima intentie se recomanda:
A. ciclofosfamida
B. prednisonul
C. ciclosporina
D. azatioprina
E. prednison asociat cu un imunosupresor
(pag. 1697)
G1340012. Factorii care pot indica un prognostic prost in cazul glomerulonefritei membranoase sunt:
A. sexul feminin
B. varsta tanara
C. proteinuria severa
D. absenta hiperlipidemiei
E. absenta alterarii functiei renale la debut
1213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1214 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1698)
1214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1215 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Proteinemie >3,5g/l.
C. Proteinurie >3,5mg/1,73m2/24 h.
D. Proteinurie >35g/1,73m2/24 h.
E. Proteinemie >35g/l.
(pag. 1695)
G1540023. intrucat rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune in sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
A. Ciclosporina
B. Azatioprina
C. Ciclofosfamida
D. Prednisonul
E. Clorambucilul
(pag. 1697)
G1540025. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
A. Diabetica
B. Indus de interferon alfa
C. Asociat infectiei HIV
1215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1216 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1540026. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
B. Glomerulonefrita membranoasa
C. Glomerulonefrita mezangioproliferativa
D. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza
E. Leziuni minime
(pag. 1698)
G1640028. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)
C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva
E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala
(pag. 1696)
1216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1217 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1640032. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN)
A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi
B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
C. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala
D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei
(pag. 1694)
G1640033. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa - edeme
(pag. 1696)
1217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1218 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. fuziunea podocitelor
(pag. 1698)
G2540040. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
A. Diabetica
B. Indus de interferon alfa
C. Asociat infectiei HIV
D. Metabolica (boala Fabry)
E. Idiopatic
(pag. .....)
G2540041. Întrucât rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune în sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
A. Ciclosporina
B. Azatioprina
C. Ciclofosfamida
D. Prednisonul
E. Clorambucilul
(pag. 1697)
1218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1219 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2540044. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
B. Glomerulonefrita membranoasa
C. Glomerulonefrita mezangioproliferativa
D. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza
E. Leziuni minime
(pag. 1698)
G2640045. Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. II, cu EXCEPTIA:
A. Deficit ponderal de 25-40%
B. IN = 0,90-0,81
C. IP = 0,75 – 0, 60
D. Tesut adipos disparut pe torace si abdomen
E. Sugar foarte slab
(pag. 89)
1219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1220 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. Tahicardie
E. Scaderea consumului de oxigen
(pag. 90-91)
G2640050. Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati în aparitia malnutritiei
protein-energetice:
A. Hipogalactia materna
B. Diversificarea precoce
C. Realimentari repetate si diate restrictive
D. Carenta de glucide
E. Varsaturi cornice
(pag. 86)
G2640051. Precizaţi care este calea cea mai frecventă de acces a bacteriilor spre parenchimul renal
A. ascensiunea bacteriilor din vezica urinară
B. calea limfatică
C. calea hematogenă
D. prin contact direct de la alte organe
E. direct, prin contiguitate
(pag. 900)
G2640052. Precizaţi procentul în care femeile însărcinate cu bacteriurie asimptomatică vor dezvolta
ulterior pielonefrita
A. 2-8%
B. 20-30%
C. 8-10%
D. 40-50%
E. 50-60%
(pag. 900)
G2640053. Precizaţi care din datele de laborator enumerate nu sunt sugestive pentru diagnosticul de
pielonefrită acută
A. leucocitoza semnificativă
B. piuria la examenul sumar de urină
C. cilindrii leucocitari în sedimentul urinar
D. persisitenţaa hematuriei după ameliorarea manifestărilor acute ale bolii
E. prezenţa de bacterii în urina necentrifugată
(pag. 902)
G2640055. Precizaţi care din afirmaţiile în legaăătură cu infecţiile complicate ale tractului urinar
superior sunt incorecte:
A. sunt datorate în mod caracteristic (obişnuit) unor bacterii dobândite în spital
B. flora bacteriană dobândită în spital include: Escherichiia coli, Klebsiella Proteus, Serratia, Pseudomonas,
1220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1221 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
enterococi şi stafilococi
C. frecvent tulpinile infectante sunt rezistente la antibiotic
D. terapia antibiotică empirică (fără antibiogramă) trebuie efectuată cu antimicrobiene cu spectru larg
E. în caz de simptome minime terapia per orală cu fluorochinolone este adecvată înaintea rezultatului
antibiogramei
(pag. 904)
G2640057. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN):
A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi si hematuriei
B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
C. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala
D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei
(pag. 1648, 1695)
G2640058. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa – edeme
(pag. 1695, 1696)
1221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1222 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2640061. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime):
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) in eritrocite, leucocite si cilindrii
C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara unor boli sistemice
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva
E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala terminala
(pag. 1696)
G1140065. Care din urmatoarele afirmatii despre terapia sindromului nefrotic in boala cu leziuni
minime sunt adevarate:
A. tratamentul se face cu corticoterapie cu prednison 1-1,5mg/Kgc.zi 4 saptamani urmat de 1mg/Kgc.zi in zile
alternative 4 saptamani
B. agentii alchilanti se folosesc de la inceput in doza de 2-3 mg/Kgc.zi pentru 8-12 saptamani
C. de regula se asociaza initial corticoterapiei (prednison 1-2mg/Kgc.zi) cu agentii alchilanti (ciclofosfamida 2-
3mg/Kgc.zi) pentru 4-8 saptamani
D. corticoterapia prelungita (20-24 de saptamani) duce la rate ale remisiunii de pina la 90%
1222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1223 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1224 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1140073. Sindromul nefrotic al adultului recunoaste drept cele mai frecvente cauze renale:
A. boala cu leziuni minime
B. boala Berger
C. glomeruloscleroza focala si segmentara
D. glomerulopatia membranoasa
E. glomerulonefrita membranoproliferativa
(pag. 1696)
G1140074. Sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime este caracterizat de:
A. raspuns foarte bun la corticosteroizi
B. necesita de la inceput agenti alchilanti
C. remisiunea apare spontan in 30-40% din cazuri
D. recidivele sunt rare
E. recidivele apar la 50% din pacienti dupa oprirea corticoterapiei
(pag. 1697)
1224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1225 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1240081. In sindromul nefrotic, boala cu leziuni minime arata urmatoarele modificari ale materialului
extras prin biopsie renala:
A. hipercelularitate extracapilara cu celule normale, in microscopia optica
B. dimensiuni si arhitectura normala a glomeulilor, in microscopia optica
C. Imunofluorescenta negativa pentru imunglobuline si complement
D. Arhitectura si dimensiuni normale in microscopia electronica
E. Estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale viscerale
(pag. 1696)
1225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1226 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1699)
G1340091. Tromboza de vena renala este o complicatie mai frecventa a sindromului nefrotic din:
A. GN membranoasa
1226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1227 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. GN cu leziuni minime
C. amiloidoza renala
D. GN cu IgA
E. GN membrano-proliferativa
(pag. 1696)
G1340093. Urmatoarele entitati de nefropatie glomerulara se pot manifesta sub forma sindromului
nefrotic:
A. GN cu leziuni minime
B. glomeruloscleroza focala si segmentala
C. GN membranoasa
D. GN crescentica
E. nefropatia diabetica
(pag. 1696)
1227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1228 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Hipofibrinogenemie.
(pag. 1696)
G1440098. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
A. Dieta hipoproteica.
B. Dieta hiposodata.
C. Inhibitorii enzimei de conversie (ECA).
D. Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS).
E. Corticoterapia.
(pag. 1699)
1228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1229 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. Trombocitozei
B. Pierderii urinare de antitrombina III
C. Stazei venoase
D. Alterarii activitaţii proteinelor C si S
E. Cresterii agregabilitatii plachetare
(pag. 1696)
1229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1230 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1231 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2340117. Trasaturile caracteristice cele mai importante ale sindromului nefrotic sunt:
A. proteinuria de 1 g/1,73 m2/24h
B. hipoalbuminemia
C. hipolipidemia
D. edemul
E. lipiduria
(pag. 1695)
G2340121. Caracteristicile clinice care sugereaza tromboza acuta a venei renale includ:
A. durere acuta abdominala sau in flanc
B. hematurie macroscopica
C. hipertensiune arteriala
D. scaderea brusca a proteinuriei
E. varicocel drept
(pag. 1696)
1231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1232 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1233 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2340131. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
A. diureticele de ansa
B. dieta cu restrictia proteinelor
C. anticoagulantele
D. AINS
E. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
(pag. 1699)
1233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1234 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1235 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1236 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. Stazei venoase
D. Alterarii activitatii proteinelor C si S
E. Cresterii agregabilitatii plachetare
(pag. 1696)
1236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1237 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2640157. Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II?
A. IN: 0,80-0,71
B. Rezistenta la infectii scazuta
C. Toleranta digestiva ”compromisa” (a-pare diareea infectioasa).
D. IP < 0,60
E. Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm.
(pag. 89)
G2640159. Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate în realimentarea sugarului si
copilului cu MPE severa?
A. Proteinele
B. Lipidele
C. Lactoza
D. Fructoza
E. Glucoza
(pag. 94)
1237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1238 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. Talia normala
D. Tesut adipos diminuat pe abdomen si torace
E. Curba ponderala continuu descendenta
(pag. 89)
G2640166. Alegeţi testele de laborator sensibile (utile) pentru precizarea diagnosticului de infecţie a
tractului urinar superior (pielonefrită)
A. creşşterea semnificativă a titrului anticorpilor serici împotriva antigenului O a tulpinii infectate
B. prezenţa cilindrilor hematici în sedimentul urinar
C. dovada afectării funcţţiei de concentare a urinii (hipostenurie)
D. scăăderea titrului de anticorpi serici împotriva antigenelor tulpinilor infectante
E. prezenţa şi/sau creşterea concentraţiei în sânge a proteinei C reactive
(pag. 901)
1238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1239 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 902)
G2640170. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos reprezintă principii de bază ale tratamentului
infecţiilor tractului urinar:
A. practicarea uroculturii cantitative înaintea iniţierii tratamentului
B. precizarea factorilor ce predispun la infecţie şi corectarea lor dacă este posibil
C. ameliorarea simptomelor clinice indică totdeauna vindecarea
D. în infecţiile tractului urinar superior terapia trebuie să fie prelungită
E. recurenţa infecţiei la mai mult de două săptămâni după oprirea terapiei reprezintă aproape totdeauna o
reinfecţie cu aceeaşi tulpină
(pag. 903)
G2640172. Precizaţi factorii predispozanţi pentru infecţiile tractului urinar în timpul sarcinii:
A. creşterea tonusului ureteral
B. scăderea peristaltismului ureteral
C. disfuncţia temporară a valvelor (sfincterelor) vezicoureterale
D. cateterizarea frecventă a vezicii urinare
E. toxemia gravidică
(pag. 901)
G2640173. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la virulenţa tulpinilor de Escherichia coli care
produc pielonefrită (tulpini pielonefritigene) la pacienţii cu tract urinar normal anatomic sunt adevărate:
A. posedă un pil (fimbrie) special care mediază ataşarea la uroepiteliu
B. nu produc hemoliză
C. sunt rezistente la activitatea bactericidă a serului uman
D. nu posedă siderofor (aerobactin) cu rol în eliminarea fierului
E. psedă antigene care declanşează factori antirinichi
(pag. 901)
1239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1240 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1241 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1242 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1243 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1244 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 41
Insuficienta renala cronica
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
G1141002. Care din urmatoarele modificari ale maduvei se observa in cursul uremiei:
A. fibrozare
B. metaplazie mieloida
C. aplazie
D. megaloblastoza
E. hiperplazie megacariocitara
(pag. 1416)
G1141003. Cat reprezinta procentual ureea din totalul azotului excretat in urina?
A. 0 - 20%
B. 20 - 40%
C. 60 - 80%
D. 80% sau mai mult
E. nimic
(pag. 1411)
G1141004. Esuarea tratamentului cu EPO la bolnavii cu insuficienta renala cronica este determinata de
deficienta de:
A. aluminiu
B. fier
C. fosfor
D. calciu
E. sodiu
(pag. 1416)
1244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1245 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. 80 - 90%
B. 60 - 80%
C. 35 - 60%
D. 20 - 35%
E. 5 - 20%
(pag. 1411)
G1241008. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta renala cronica-uremie are drept cauza
principala
A. hipertensiunea arteriala maligna
B. supraincarcarea lichidiana
C. hiperreninemia severa
D. infectia urinara
E. secretia excesiva de catecolamine
(pag. 1671)
G1341012. Care dintre factorii de mai jos nu contribuie la intoleranta la glucoza din insuficienta renala
cronica ?
A. rezistenta periferica la actiunea insulinei
B. nivelul crescut al glucagonului
1245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1246 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1341013. Care dintre factorii de mai jos nu se numara printre cauzele precipitarii sau agravarii
hiperkaliemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica:
A. sindromul Fanconi
B. hemoliza
C. traumatismele
D. tratamentul cu betablocanti
E. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(pag. 1670)
G1341015. La pacientii uremici, hiperuricemia, daca se asociaza cu guta, trebuie tratata cu:
A. hidroclorotiazida
B. blocanti alfa-adrenergici
C. spironolactona
D. calcitriol
E. allopurinol
(pag. 1674)
1246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1247 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Tulburarilor hematologice.
(pag. 1668)
G1541021. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
A. Infectiei cu Helicobacter Pylori
B. Pancreatitei
C. Pruritului uremic
D. Gastrinoamelor
E. Diverticulozei
(pag. 1673)
1247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1248 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1641027. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale
A. reninemia este de obicei normala
B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA
C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi
D. HTA nu se amelioreaza prin dializa
E. nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA
(pag. 1671)
G1641030. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei in insuficienta renala cronica
A. kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei
B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului
C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia
D. administrarea pentamidinei este utila (recomandata)
E. corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidoza
(pag. 1670)
1248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1249 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
uremie
A. administrarea de antiacizi ce contin citrati este indicata
B. administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul este utila
C. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu
D. se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/ml
E. administrarea de corticoizi este contraindicata
(pag. 1671)
G2341036. Pacientii cu IRC pot avea tensiunea arteriala normala in urmatoarele situatii:
A. terapie antihipertensiva
B. deshidratare
C. pierdere renala de sare
D. toate
E. nici unul
(pag. 1671)
G2341037. Care este cel mai important factor implicat in aparitia anemiei renale:
A. hemoliza
B. pierderi sangvine gastro-intestinale
C. diminuarea biosintezei de eritropietina
1249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1250 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. inhibitori de eritropoietina
E. heparina
(pag. 1672)
G2541038. Care din următoarele anomalii clinice din uremie sunt induse doar după iniţierea dializei
A. Amenoreea
B. Hipotermia
C. Sindromul picioarelor neliniştite
D. Hipocomplementemia
E. Limfocitopenia
(pag. 1669)
G2541039. La pacientii cu insuficienta renala cronica, hipotermia poate fi dată de toxinele uremice prin:
A. creşterea enzimei de conversie a angiotensinei
B. scăderea lipoprotein-lipazei
C. acumularea tetrahidrofolatului
D. inhibiţia pompei de sodiu
E. creşterea fosfolipazei A2
(pag. 1668)
G2541040. În insuficienta renala cronica funcţia renală este suficientă pentru a menţine pacientul fără
simptome atunci când rata filtrării glomerulare este redusă la:
A. 35-50% din normal
B. 25-30% din normal
C. 15-20% din normal
D. 5-10% din normal
E. sub 5% din normal
(pag. 1667)
G2541042. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
A. Infectiei cu Helicobacter Pylori
B. Pancreatitei
C. Pruritului uremic
D. Gastrinoamelor
E. Diverticulozei
(pag. 1673)
1250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1251 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1668)
1251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1252 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2641053. Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului?
A. Cartilaje de crestere latite
B. Deformare în cupa a cartilajelor de crestere
C. Linia de doliu
D. Întârzierea osificarii nucleilor de crestere
E. Franjurarea liniei metafizo-epifizare.
(pag. 101)
G2641054. Alegeţi criteriile obligatorii care pot defini prezenţa unui sindrom nefrotic (SN)
A. prezenţa cilindrilor celulari sau granuloşi
B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafaţa corporală / 24 ore
C. proteinurie cu conţinut în albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporală
D. prezenţa unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporală / 24 ore
E. prezenţa edemelor şi hipoalbuminemiei
(pag. 1695)
G2641055. Alegeţi ordinea în care se succed diferite modificări fiziopatologice care participă la
formarea edemelor în sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retenţia de Na şi apă - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spaţiul vascular, activarea
sistemului renină-angiotensină aldosteron, creşterea secreţiei de vasopresină (ADH) - retenţia de Na şi
apă - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scăderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spaţiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, retenţie de sare şi apă,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibiţia) petidului natriuretic atrial, retenţie de Na şi apă, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spaţiu intravascular în interstiţiu - hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronă,
stimularea sistemului nervos simpatic, creşterea secreţiei de vasopresiune, supresia (inhibiţia) peptidului
natriuretic atrial - retenţie de Na şi apă - edeme
1252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1253 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1695.1696)
G2641058. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezintă ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)
C. în marea majoritate a cazurilor boala este secundară
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectivă
E. evoluează frecvent spre insuficienţă renală
(pag. 1696)
1253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1254 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2641062. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale:
A. reninemia este de obicei normala sau scazuta
B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA
C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi
D. HTA nu se amelioreaza prin dializa
E. nitroprusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA secundara
(pag. 1671)
G2641064. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei din insuficienta renala cronica:
A. kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei indusa de acidoza
B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului
C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia
D. administrarea pentamidinei este utila (recomandata)
E. corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidoza
(pag. 1670)
G1141066. Care din urmatoarele pot provoca anemie in insuficienta renala cronica?
A. hemoliza
B. pierderile de sange
C. intoxicatia cu aluminiu
D. deficitul de factor intrinsec
E. lipsa de raspuns la vitamina B6
(pag. 1416)
1254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1255 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1141067. Care din urmatoarele sunt incorecte in ionograma serica a unui bolnav cu insuficienta
renala cronica?
A. hipomagneziemie
B. hiperpotasemie
C. hipouricemie
D. hipofosfatemie
E. hipocalcemie
(pag. 1414)
G1141069. Care dintre urmatoarele diuretice nu trebuie sa fie folosite in cursul uremiei?
A. furosemidul
B. spironolactona
C. triamterenul
D. amiloridul
E. manitolul
(pag. 1417)
G1141070. Care dintre urmatoarele medicamente administrate iv contribuie la scaderea potasiului seric
in uremie?
A. glucoza
B. insulina
C. bicarbonatul de sodiu
D. calciul
E. fosforul
(pag. 1413)
G1141072. Care sunt cauzele care conduc in prezent la insuficienta renala cronica?
A. boala polichistica autozomal dominanta
B. diabetul zaharat
C. glomerulonefrita poststreptococica
D. hipertensiunea arteriala
E. nefropatia IgA
(pag. 1411)
1255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1256 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. alcaloza metabolica
C. depozitarea aluminiului in zonele calcificarii
D. hiperpotasemia
E. corticosteroizii
(pag. 1415)
G1241077. Care dintre urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor care se intalnesc, obisnuit, in
uremie:
A. Expansiunea si contractarea volemica
B. Acidoza metabolica
C. Hiperkalemia
D. Hipofosfatemia
E. Hipercalcemia
(pag. 1669)
1256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1257 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1241081. La pacientii cu insuficienta renala cronica, asimptomatici, care dintre factorii de mai jos pot
compromite functia renala si mai mult conducand la simptome si semne de uremie evidenta
A. administrarea de medicamente nefrotoxice
B. deshidratarea
C. o obstructie de tract urinar
D. o infectie intercurenta
E. o stare de stres nervos
(pag. 1667)
G1241083. Principalele trei cauze care produc insuficienta renala cronica sunt:
A. rinichii polichistici de tip autosomal dominant
B. diabetul zaharat
C. glomerulopatiile
D. hipertensiunea arteriala
E. litiaza renourinara
(pag. 1667)
1257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1258 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1341089. Modificarile adaptative, compensatorii ale nefronilor restanti in insuficienta renala cronica
sunt:
A. distructia progresiva
B. reducerea masei renale
C. hipertrofia structurala si functionala
D. hiperfiltrarea
E. scleroza
(pag. 1667)
G1341091. Tulburarile cardiovasculare ce pot fi corectate sau ameliorate prin dializa sunt:
A. hipertensiunea arteriala
B. edemul pulmonar
C. pericardita
D. ateroscleroza
E. hipotensiunea arteriala
(pag. 1669, tabel 271-2)
1258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1259 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1441096. Care din anomaliile clinice de mai jos se regasesc in cadrul tulburarilor cardiovasculare si
pulmonare din insuficienta renala cronica:
A. Hipertensiunea arteriala.
B. Pericardita.
C. Plamanul uremic.
D. Amenoreea.
E. Ulcerul peptic.
(pag. 1669)
G1441097. Care din cele de mai jos reprezinta contraindicatii absolute ale transplantului renal:
A. Afectarea renala ireversibila.
B. Infectia activa.
C. Sensibilizarea anterioara la tesutul donatorului.
D. Oxalaza.
E. Varsta.
(pag. 1675)
G1441098. Care din cele de mai jos reprezinta contraindicatii relative ale transplantului renal:
A. Problemele psihiatrice.
B. Boala ocluziva iliofemurala.
1259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1260 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. Glomerulonefrita activa.
D. Oxalaza.
E. Varsta.
(pag. 1675)
G1441099. Corelatia simptomelor uremice cu functia renala variaza de la pacient la pacient, depinzand
de:
A. Cauza bolii renale.
B. Masa musculara.
C. Prezenta anomaliilor cromozomiale.
D. Varsta.
E. Statusul nutritional.
(pag. 1674)
G1441100. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienta renala cronica este tratat cel mai bine prin:
A. Reducerea concentratiei serice de fosfat in cursul utilizarii unei diete cu restrictie de fosfat.
B. Reducerea concentratiei serice de fosfat prin utilizarea agentilor orali ce leaga fosfatul.
C. Imunosupresie.
D. Corticoterapie.
E. Chimioterapie.
(pag. 1671)
1260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1261 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Cianoza.
(pag. 1673)
G1441105. in insuficienta renala cronica se produc urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor:
A. Expansiunea si contractarea volemica.
B. Acidoza metabolica.
C. Hipercalcemia.
D. Hipofosfatemia.
E. Hiperuricemia.
(pag. 1669)
G1441107. Ingestia excesiva de sare si apa in insuficienta renala cronica are urmatoarele consecinte:
A. Poate agrava insuficienta cardiaca congestiva.
B. Poate agrava hipertensiunea arteriala.
C. Este un mijloc terapeutic eficient in scaderea retentiei azotate.
D. Poate agrava ascita si edemele.
E. Poate reduce valorile hiperpotasemiei.
(pag. 1669)
G1441109. Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica din insuficienta renala cronica include:
A. Osteomalacia.
B. Osteita fibroasa chistica.
C. Osteoscleroza.
D. Diminuarea cresterii osoase la copii.
E. Paradontoza.
(pag. 1671)
1261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1262 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1541115. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente in insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
A. Pruritul
B. Echimozele
C. Paloarea
D. Hemocromatoza
E. Uscaciunea mucoaselor
(pag. 1670)
G1541117. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului in urina apare in insuficienta renala cronica
in urmatoarele conditii:
1262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1263 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. Glomerulonefrite
B. Diabet zaharat
C. Sindrom Fanconi
D. Hipertensiune arteriala esenţiala
E. Acidoza tubulara renala
(pag. 1670)
G1541118. in insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:
A. Sindromul Alzheimer
B. Sindromul Korsakoff
C. Sindromul Munchaussen
D. Sindromul demenţei de dializa
E. Sindromul dezechilibrului de dializa
(pag. 1672)
G1541119. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" in insuficienta
renala cronica sunt:
A. Creatinina
B. Triptofanul
C. Acidul guanidinosuccinic
D. Tirozina
E. Fenilalanina
(pag. 1668)
G1541120. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric in insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
A. Rasini schimbatoare de ioni
B. Insulina
C. Glucoza
D. Albuterol
E. Fludrocortizon
(pag. 1670)
G1641122. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni
B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC
C. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali
D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor
(pag. 1648)
G1641123. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii
B. miocloniile apar in uremia terminala
1263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1264 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1641126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei
A. hiperglicemia severa este neobisnuita
B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate
C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata
D. nivelul glicogenului este scazut
E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu azotemia progresiva
(pag. 1668)
G1641128. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista in ciuda unui
program optim de
A. tulburarile de somn
B. letargia
C. miocloniile
D. crampele musculare
E. sindromul picioarelor nelinistite
(pag. 1669)
1264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1265 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1266 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. diaree
(pag. 1668)
1266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1267 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2541145. În stadiile iniţiale ale insuficienţei renale cronice modificările caracteristice sunt:
A. Hipertensiunea
B. Uremia
C. distrucţia progresivă a masei nefronilor
D. Hematuria
E. hipertrofia structurală a nefronilor restanţi
(pag. 1667)
G2541147. Care din elementele de mai jos nu sunt prezente totdeauna în insuficienţa renală cronică
A. reducerea debitului urinar
B. creşterea concentraţiilor serice ale ureei şi creatininei
C. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie pe gol sau urografie
D. Hipernatremia
E. Hiperpotasemia
(pag. 1669)
1267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1268 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. bolile de colagen
E. afecţiunile tubulointerstiţiale
(pag. 1671)
G2541149. Care dintre urmatorii hormoni au niveluri crescute în mod obişnuit în insuficienţa renală
cronică:
A. Prolactina
B. Insulina
C. Noradrenalina
D. Eritropoietina
E. Pt
(pag. 1667)
G2541150. Creatinina poate cauza efecte adverse în insuficienţa renală cronică după convertirea în:
A. Ciclopentanperhidrofenantren
B. acid etilendiaminotetraacetic
C. Sarcozină
D. Hidroxitriptamină
E. Metilguanidină
(pag. 1667)
G2541151. Care dintre următoarele tulburări gastrointestinale din insuficienţa renală cronică se
ameliorează după un program optim de dializă şi tratamentul asociat
A. Ascita idiopatică
B. Hepatita
C. Anorexia
D. Greaţa şi vărsăturile
E. Halena uremică
(pag. 1669)
G2541152. Care din următoarele medicamente trebuie folosite cu precauţie în insuficienta renala
cronica datorită riscului hiperkalemiei:
A. Ciclosporina
B. Albuterol
C. Trimetoprim
D. carbonat de calciu
E. amilorid
(pag. 1670)
1268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1269 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2541157. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric în insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
A. Rasini schimbatoare de ioni
B. Insulina
C. Glucoza
D. Albuterol
E. Fludrocortizon
(pag. 1670)
G2541158. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului în urina apare în insuficienta renala cronica
în urmatoarele conditii:
A. Glomerulonefrite
B. Diabet zaharat
C. Sindrom Fanconi
D. Hipertensiune arteriala esentiala
E. Acidoza tubulara renala
(pag. 1670)
1269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1270 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2541161. În insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:
A. Sindromul Alzheimer
B. Sindromul Korsakoff
C. Sindromul Munchaussen
D. Sindromul dementei de dializa
E. Sindromul dezechilibrului de dializa
(pag. 1672)
G2541162. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" în insuficienta
renala cronica sunt:
A. Creatinina
B. Triptofanul
C. Acidul guanidinosuccinic
D. Tirozina
E. Fenilalanina
(pag. 1668)
G2541164. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente în insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
A. Pruritul
B. Echimozele
C. Paloarea
D. Hemocromatoza
E. Uscaciunea mucoaselor
(pag. 1670)
G2641165. Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun?
A. Calcemia are valori scazute sau normale
B. Fosforul anorganic este semnificativ scazut
C. Fosfaturia este crescuta
D. Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, în absenta hipoproteinemiei concomitente.
E. Calciuria este mult crescuta.
(pag. 96-97)
G2641167. Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Craniotabesul occipital
1270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1271 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Bratarile rahitice
C. Mataniile rahitice
D. Craniotabesul parietal
E. Anomaliile coloanei vertebrale.
(pag. 97)
G2641168. Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil?
A. Vârsta mica sub 2 ani
B. Prematuritatea
C. Anotimpul rece si zona temperata
D. Expunerea la soare
E. Insuficienta renala acuta
(pag. 95-96)
G2641169. Care din schemele urmatoare se poate folosi în tratamentul curativ al rahitismului carential?
A. Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI
dupa 1 luna.
B. 5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt.
C. Administrarea unei singure doze de 600000 UI
D. 2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamâni
E. 10000-20000 UI oral 3 saptamâni
(pag. 100-101)
G2641170. Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic?
A. Craniotabes
B. Sant Harisson
C. Plagiocefalie
D. Bose frontale
E. Batari rahitice
(pag. 97)
G2641171. Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului în rahitismul carential
sunt adevarate?
A. Vindecarea radiologica începe dupa 2-3 luni
B. Vindecarea radiologica începe dupa 2-3 saptamâni
C. Apare o deformare în forma de cupa
D. Apare o linie de calcificare numita linie de doliu
E. Cartilajele de crestere se latesc
(pag. 101)
1271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1272 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. Constipatie
E. Paloare
(pag. 101)
1272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1273 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2641183. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni
B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC
C. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali
D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor
(pag. 1648)
1273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1274 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2641187. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei:
A. hiperglicemia severa si cetoza sunt neobisnuite
B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate
C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata
D. nivelul glucagonului este scazut
E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu cresterea azotemiei
(pag. 1668)
G2641188. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista sau se dezvolta
in ciuda unui program optim de dializa:
A. tulburarile de somn
B. letargia
C. miocloniile
D. crampele musculare
E. sindromul picioarelor nelinistite
(pag. 1669)
G2641190. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
(IRC):
A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii
B. miocloniile si coreea sunt prezente de obicei in fazele avansate
C. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale
D. in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare
E. dupa aplicarea tratamentului prin dializa anomaliile electroencefalografice dispar in toate cazurile
(pag. 1672)
G2641191. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a IRC (insuficientei renale
progresive):
1274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1275 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) incetineste progresia
bolii renale
B. scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg nu incetineste progresia bolii
renale
C. hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta
D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacientii uremici
E. pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut sub 70
(pag. 1674)
1275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1276 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. albuterol
D. oxifenisatin
E. rezorcinoli
(pag. 1670)
1276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1277 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1278 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 42
Adenomul de prostata
BIBLIOGRAFIE:
2. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed.
Celsius, 2003
G1142001. Care dintre urmatoarele examene paraclinice ar trebui sa reprezinte investigatia de prima
evaluare a adenomului de prostata:
A. urografia i.v.
B. tomografia computerizata
C. ecografia
D. cistomanometria
E. urofluometria
(pag. 927)
G1142002. in evolutia adenomului de prostata, distensia vezicala reprezinta stadiul in care rezidiul a
depasit:
A. 400 ml
B. 100 ml
C. 200 ml
D. 50 ml
E. 300 ml
(pag. 923)
G1142003. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:
A. adenomectomia chirurgicala
B. prostatectomia transvezicala indusa culaser (TULIP)
C. incizia transuretrala a prostatei (ITUP)
D. rezecţia transuretrala a prostatei (TUR-P)
E. electrovaporizarea transuretrala a prostatei
(pag. 930)
G1142004. Mijlocul cel mai eficace si cel mai economic pentru depistarea adenomului de prostata este:
A. examenul urinei la emisie
B. tuseul rectal
C. examenul fizic al hipogastrului
D. examenul fizic al lombelor
E. examenul fizic al organelor genitale
(pag. 925)
1278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1279 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1242006. Care din urmatoarele alfa blocante este cel mai eficient in tratamentul adenomului de
prostata:
A. Alfuzosin
B. Terazosin
C. Tamsulosin
D. Doxazosin
E. Prazosin
(pag. 2916)
G1242007. Care din urmatoarele manifestari clinice ale adenomului de prostata nu este caracteristica
in faza de prostatism:
A. Polakiurie
B. Disurie
C. Diminuarea jetului urinar
D. Incontinenta urinara
E. Jet urinar terminal intrerupt
(pag. 2908)
G1342011. Cea mai frecventa cauza de obstructie subvezicala la barbatul trecut de 60 de ani este:
A. abcesul prostatic
B. cancerul de prostata
C. litiaza uretrala
D. adenomul de prostata
E. strictura uretrala
(pag. 917)
G1342012. De cele mai multe ori procesul de hiperplazie a prostatei intereseaza urmatoarele
componente:
A. glandulara
1279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1280 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. musculara neteda
C. conjunctiva
D. toate cele trei componente anterior enunţate
E. limfatica
(pag. 921)
G1342014. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:
A. adenomectomia transvezicala
B. rezectia transuretrala (TUR-P)
C. electrovaporizarea transuretrala a prostatei
D. divulsia prostatei
E. crioterapia prostatica
(pag. 930-931)
G1342015. Presiunea necesara deschiderii colului vezical in actul mictional normal, este:
A. 100 cmH2O
B. 20-40 cmH2O
C. 2-5 cmH2O
D. 10-15 cmH2O
E. 70-90 cmH2O
(pag. 922)
1280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1281 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 925)
G1542022. Faza de progresie din patogenia adenomului de prostata este caracterizata prin:
A. dezechilibrul estrogeni-androgeni
B. echilibrul dintre proliferare si apoptoza
C. reactivarea unor potentialitati embrionare
D. reactivarea unor factori specifici de crestere
E. cresterea numarului si volumului nodulilor adenomatosi
(pag. 919, vol. 2)
1281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1282 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2342026. Cea mai frecventa cauza de obstructie subvezicala la barbatul trecut de 60 de ani este:
A. abcesul prostatic
B. cancerul de prostata
C. litiaza uretrala
D. adenomul de prostata
E. strictura uretrala
(pag. 917)
G2342027. De cele mai multe ori procesul de hiperplazie al prostatei intereseaza urmatoarele
componente:
A. glandulara
B. musculara neteda
C. conjunctiva
D. toate cele 3 componente anterior enuntate
E. limfatica
(pag. 921)
G2342028. Presiunea necesara deschiderii colului vezical in actul mictional normal este:
A. 100 cmH2O
B. 20-40 cmH2O
C. 2-5 cm H2O
D. 10-15 cmH2O
E. 70-90 cmH2O
(pag. 922)
G2342031. Marea majoritate a indicatiilor de rezolvare a adenomului de prostata este reprezentata de:
A. adenomectomia transvezicala
B. rezectia transuretrala (TUR-P)
1282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1283 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2342032. Pentru un adenom de prostata cu volum mai mare de 45 cmc, se recomanda ca tratament:
A. Alfuzosin
B. Proscar
C. Prazosin
D. Tamsulosin
E. Xatral
(pag. 931)
G2342033. Cea mai potrivita metoda de diferentiere intre adenomul si cancerul de prostata este:
A. tuseul rectal
B. biopsia prostatica
C. echografia
D. urografia
E. tomografia computerizata
(pag. 928)
G2542036. Faza de progresie din patogenia adenomului de prostată este caracterizată prin:
A. dezechilibrul estrogeni-androgeni
B. echilibrul dintre proliferare şi apoptoză
C. reactivarea unor potenţialităţi embrionare
D. reactivarea unor factori specifici de creştere
E. creşterea numărului şi volumului nodulilor adenomatoşi
(pag. 919)
G2542037. Care dintre următoarele afirmaţii legate de anatomia prostatei, NU sunt corecte?
A. greutatea medie a prostatei normale este de 20 grame
B. prostata este traversată de uretra prostatică
C. prostata este traversată de ductele ejaculatoare
D. glanda este înconjurată de o capsulă epitelială
E. anterior, are raporturi cu pubele
1283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1284 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 920)
1284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1285 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2642045. Care din urmatoarele substante este antidotul specific în intoxicatia cu Acetaminofen
(Paracetamol)?
A. Albastrul de metilen
B. Atropina sulfat
C. Benadryl
D. N-acetilcisteina
E. Penicilamina
(pag. 547)
1285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1286 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. origine wolffiana
C. origine wolffiana si din sinusul uro-genital
D. origine din mugurele Bourneville
E. origine din mugurele Bourneville si sinusul uro-genital
(pag. 2905)
G2642052. La nivelul coliculului seminal uretra prostatica isi schimba directia cu un unghi de:
A. 10 °
B. 20 °
C. 30 °
D. 40 °
E. 50 °
(pag. 2905)
G2642053. Din punct de vedere embriologic, zona periferica si cea tranzitionala a prostatei se dezvolta
din:
A. sinusul urogenital
B. canalul mezonefric Wolff
C. sinusul urogenital si canalul mezonefric Wolf
D. canalul Bourneville
E. canalul Bourneville si sinusul urogenital
(pag. 2906)
G2642056. Hipertrofia prostatica benigna (BPH), conform modelului McNeal, se dezvolta din prostata:
A. tranzitionala
B. periferica
C. centrala
D. fibro-musculara
1286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1287 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. periferica si fibro-musculara
(pag. 2906)
G2642057. Adenomul prostatic fiind un obstacol permanent in evacuarea urinara, duce la cresterea
presiunii intravezicale de la 20-40 cm apa la:
A. 40-60 cm apa
B. 50-70 cm apa
C. 40-70 cm apa
D. 50-100 cm apa
E. 50-60 cm apa
(pag. 2907)
G2842059. Prostata centrala, dupa repartitia topografica a lobilor prostatei a lui mcneal, reprezinta:
A. 25% din glanda prostatica
B. 30%
C. 60%
D. 70%
E. 80%
(pag. 920)
G2842060. Conform Symptom Indexului (IPSS) al Asociatiei Americane de Urologie (AUA), suferinta
severa este conforma unui scor de:
A. 0 – 7
B. 8 – 19
C. 20 – 35
D. 20 – 25
E. 20 – 45
(pag. 924)
G2842061. Obstructia subvezicala la barbatul peste 60 de ani este data cel mai frecvent de:
A. adenomul de prostata
B. strictura uretrala
C. adenocarcinomul de prostata
D. abcesul prostatic
E. cancerul uretral
(pag. 917)
G2842062. Examinarea cea mai eficace si cea mai economica in depistarea adenomului de prostata
este:
A. examenul fizic
B. urografia i.v.
C. uroflwmetria
D. cistomanometria
E. tomografia computerizata
1287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1288 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 926)
G1142063. Cele trei parti constitutive ale prostatei care prin hiperplazie dau nastere adenomului de
prostata sunt:
A. glandulara
B. musculara neteda
C. vasculara
D. musculara striata
E. conjunctiva
(pag. 921)
G1142064. in cazul unei prostate marite de volum, adenomul trebuie diferentiat de:
A. atonia prostatica
B. abcesul de prostata
C. prostatita cronica hipertrofica
D. strictura uretrala
E. cancer
(pag. 927)
1288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1289 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. aparatului pielocaliceal
(pag. 925)
G1242069. Indicatiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament la pacientii cu adenom de
prostata sunt:
A. Simptomatologie de tip “prostatism”
B. Retentie incompleta de urina cu reziduu vezical > 50 ml
C. Litiaza vezicala secundara
D. Infectii urinare persistente
E. Distensia aparatului urinar superior
(pag. 2915)
G1242070. Rasunetul adenomului de prostata asupra vezicii urinare si aparatului urinar superior este
reprezentat de aparitia:
A. Hipertrofiei detrusorului
B. Diverticulilor vezicali
C. Refluxului vezicoureteral
D. Insuficientei renale
E. Ureterohidronefrozei secundare
(pag. 2908)
G1242074. Care din urmatoarele caractere clinice ale prostatei la tuseul rectal nu sunt caracteristice
pentru adenomul de prostata:
A. Prostata marita de volum, simetrica
B. Prostata sensibila la palpare
C. Sant median disparut
D. Consistenta moale, fluctuenta
E. Limitele prostatei foarte bine delimitate de structurile vecine
1289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1290 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 2910)
G1242077. Examenul ecografic la bolnavii cu adenom de prostata este deosebit de util pentru:
A. Aprecierea volumului prostatic
B. Aprecierea reziduului vezical
C. Diagnosticul diferential cu cancerul prostatei
D. Aprecierea cauzei hematuriei
E. Decelarea complicatiilor adenomului
(pag. 2912)
G1342080. Concentrarea mai mare a DHT in tesutul adenomatos este cauzata de:
A. actiunea estrogenilor
B. prezenta receptorilor celulari pentru progesteron
C. un exces al activitatii alfa-5-reductazei
D. absenţa receptorilor pentru prolactina
E. inactivarea SHBG
(pag. 918)
1290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1291 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1342084. Pentru un adenom de prostata al carui volum este sub 40-45 cmc, se prefera ca tratament
medicamentos:
A. Finasterid
B. Doxazosin
C. analogi LH-RH
D. Tamsulosin
E. Xatral
(pag. 931)
G1442087. Caile de abord ale adenomectomiei folosite in prezent in adenomul de prostata sunt:
A. Perineala
B. Posterioara
C. Anterioara transvezicala
D. Retropubiana
1291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1292 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Mediana
(pag. 929)
G1442090. in cazul prostatei marite de volum, adenomul de prostata trebuie diferentiat de:
A. Atonia prostatica
B. Abcesul de prostata
C. Strictura uretrala
D. Cancer
E. Vezica neurogena
(pag. 927)
1292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1293 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1442094. Urmatoarele afirmatii privind vezica de lupta din adenomul de prostata sunt adevarate:
A. Este expresia efortului de adaptare a vezicii urinare la obstacolul subvezical
B. Peretele vezical se hipertrofiaza
C. Peretele vezical se atrofiaza
D. in stadii avansate apar diverticuli de pulsiune
E. Vezica este plina
(pag. 922)
G1542096. Cauzele rasunetului adenomului de prostata asupra aparatului urinar inalt sunt reprezentate
de:
A. hipertofia detrusorului
B. hiperpresiunea intravezicala
C. ascensionarea trigonului
D. refluxul uretro-vezical
E. infundibulizarea colului vezical
(pag. 923, vol. 2)
G1542097. Complicatiile ce pot surveni in evolutia unui pacient cu adenom de prostata sunt
reprezentate de:
A. litiaza vezicala
B. adenomita
C. diverticulii vezicali
D. litiaza prostatica
E. epididimita acuta
(pag. 925, vol.2)
G1542098. in evolutia manifestarilor clinice ale adenomului de prostata se pot inregistra urmatoarele
accidente:
A. retentia acuta completa de urina
B. hematuria
C. agravarea intolerabila a simptomatologiei urinare
D. perforaţia spontana a vezicii urinare
E. ureterohidronefroza unilaterala brusc instalata
(pag. 924-925, vol. 2)
G1542099. in prezenta unei prostate normale la tuseul rectal dar in prezenta semnelor de prostatism,
diagnosticul diferential al suferintei urinare suspecta de a fi generata de adenomul de prostata trebuie
facut cu:
A. cancerul de prostata
B. abcesul de prostata
C. prostatita acuta
D. strictura de uretra
E. vezica neurogena
(pag. 921, vol. 2)
1293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1294 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2342104. Concentrarea mai mare a DHT in tesutul adenomatos este cauzata de:
A. actiunea estrogenilor
B. prezenta receptorilor celulari pentru progesteron
C. un exces al activitatii alfa-5-reductazei
D. absenta receptorilor pentru prolactina
E. inactivarea SHBG
(pag. 918)
1294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1295 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2342112. Pentru un adenom de prostata al carui volum este sub 40-45 cmc, se prefera ca tratament
medicamentos:
A. Finasterid
B. Doxazosin
C. analogi LH-RH
D. Tamsulosin
1295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1296 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Xatral
(pag. 931)
G2542117. Cauzele apariţiei răsunetului asupra aparatului urinar înalt la pacienţii cu adenom de
prostată sunt:
A. hipertrofia detrusorului
B. hiperpresiunea intravezicală
C. ascensionarea trigonului
D. refluxul uretro-vezical
E. infundibulizarea colului vezical
(pag. 923)
G2542118. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la distensia vezicală ce apare în fazele avansate
ale evoluţiei adenomului de prostată sunt corecte?
A. este stadiul în care reziduul a depăşit capacitatea fiziologică vezicală, deci este mai mare de 200 ml
B. vezica este palpabilă în regiunea inghinală
C. survin pierderi involuntare de urină
D. se instalează adesea fără a trece prin fazele premergătoare
E. pierderile involuntare de urină survin iniţial în cursul nopţii
(pag. 923)
1296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1297 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2542121. Indicaţiile absolute pentru tratament chirurgical în adenomul de prostată sunt reprezentate
de:
A. retenţia repetată de urină
B. cistita acută
C. hematuria repetată
D. reziduu vezical limpede peste 50 ml
E. reziduu vezical infectat, indiferent de volum
(pag. 929)
G2542122. În prezenţa unei prostate normale la tuşeul rectal dar în prezenţa semnelor de prostatism,
diagnosticul diferenţial al suferinţei urinare suspectată a se datora unui adenom de prostată trebuie
făcut cu:
A. cancerul de prostată
B. abcesul prostatic
C. prostatita acută
D. strictura de uretră
E. vezica neurogenă
(pag. 921)
G2542124. Complicaţiile ce pot surveni în evoluţia unui pacient cu un adenom de prostată sunt
reprezentate de:
A. litiaza vezicală
B. adenomita
C. diverticulii vezicali
D. litiaza prostatică
E. epididimita acută
(pag. 925)
1297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1298 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2542125. Care sunt simptomele urinare ce apar la majoritatea pacienţilor cu adenom de prostată ce
determină prezentarea la medic?
A. polakiuria diurnă şi nocturnă
B. poliuria
C. disuria
D. hematuria
E. imperiozitatea micţională
(pag. 923)
G2642128. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci
cu perioada scurta de incubatie?
A. Hipersudoratie
B. Halucinatii
C. Hipersecretie bronsica
D. Mioza
E. Diaree
(pag. 555)
1298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1299 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. Bolnav vigil
B. Bolnav comatos
C. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizante
D. Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatile
E. Ingestie de ciuperci
(pag. 534)
G2642137. In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta fara distensie, se caracterizeaza prin:
A. aparitia rezidiului vezical ce nu depaseste capacitatea fiziologica a vezicii
B. aparitia rezidiului vezical ce depaseste capacitatea fiziologica a vezicii
C. permanentizarea polakiuriei diurne
1299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1300 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. permanentizarea nicturiei
E. dezvoltarea lobului prostatic median
(pag. 2908)
G2642138. In adenomul prostatic, faza de retentie incompleta cu distensie se manifesta clinic prin:
A. polakiurie intensa
B. glob vezical tare, palpabil si percutabil suprapubian
C. glob vezical moale, palpabil si percutabil suprapubian
D. glob vezical dureros spontan si la palpare
E. disconfort mictional
(pag. 2908)
1300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1301 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2842146. In adenomul de prostata, rasunetul asupra aparatului urinar inalt consta in:
A. strangularea ureterelor in traiectul lor intramural
B. modificarea traiectului implantarii vezicale a ureterelor
C. ureterele in cirlige de undita
D. reflux vezico-ureteral
E. incontinenta urinara
(pag. 923)
G2842150. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament medicamentos in adenomul
de prostata:
A. suferinta clinica redusa
B. preferinta bolnavului
1301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1302 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2842151. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in adenomul de
prostata:
A. retentia repetata de urina
B. reziduul vezical limpede > 100 ml
C. reziduul vezical infectat indiferent de volum
D. hematurie repetata
E. suferinta clinica redusa
(pag. 929)
1302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1303 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 43
Cancerul mamar
BIBLIOGRAFIE:
2. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed.
Celsius, 2003
G1143005. Statia III-a BERG a ganglionilor limfatici axilari este reprezentata de:
A. ganglioni situati in spatiul aflat inauntrul marginii interne a muschiului pectoral mic
B. ganglionii situati in afara marginii extarne a micului pectoral
C. ganglionii situati inapoia pectoralului mic
D. calea accesorie retropectorala
E. ganglionii interpectorali ROTTER
(pag. 233-234)
1303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1304 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. izotopi radioactivi
C. control ecografic
D. stereotaxie
E. mamografie
(pag. 1195)
G1243007. Cancerul mamar manifestat prin tumora este foarte asemanator clinic si mamografic cu
A. chisturile mamare simple
B. granulomul lipofagic
C. mastita acuta
D. fibroadenomul
E. mastita plasmocitara
(pag. 1194)
G1243009. Dupa unii autori, fiicele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele boala de
A. patru ori mai mare
B. doua ori mai mare
C. sase ori mai mare
D. zece ori mai mare
E. opt ori mai mare
(pag. 1189)
G1243010. In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor
neoplazice este reprezentat de
A. coloana vertebrala si oasele bazinului
B. ficat
C. encefal
D. plamini
E. tegumente
(pag. 1191)
G1243011. In Romania, bolnavele cu cancer mamar se prezinta la medic in stadii avansate (III si IV) in
proportie de
A. 3/4
B. 95%
C. 1/2
D. 2/3
E. 1/3
(pag. 1188)
1304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1305 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. Ectoendodermica
E. Cresta neuronala
(pag. 231)
G1543015. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a
cancerului mamar:
A. extensie directa la nivelul traveelor conjunctive;
B. extensie directa la nivelul canalelor galactofore;
C. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoral;
D. extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacente;
E. adenopatia supraclaviculara homolaterala.
(pag. 230)
G1543016. Care dintre urmatorii factori de mediu nu sunt factori de risc pentru aparitia si dezvoltarea
cancerului mamar:
A. iradierea regiunii toracice;
B. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuze;
C. traumatisme mamare mici si repetate;
D. consumul de cafea si tutun;
E. stressul.
(pag. 228)
G1543017. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit glanda
mamara:
A. crestele Duret;
B. ligamentele Cooper;
C. prelungirea axilara a glandei mamare;
D. prelungirea subclaviculara a glandei mamare;
E. prelungirea submamara a glandei mamare.
(pag. 231)
G1543018. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia
cancerului glandei mamare:
A. hiperplazia atipica;
B. metaplazia ducto-lobara;
C. distrofia mamara;
D. carcinomul ductal in situ;
1305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1306 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1543020. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-
regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:
A. grupul ganglionilor mamari externi;
B. grupul ganglionilor scapulari;
C. grupul ganglionilor venei axilare;
D. grupul ganglionilor subclaviculari;
E. grupul ganglionilor supraclaviculari.
(pag. 233)
G2543021. Care dintre urmatorii factori de mediu este un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea
cancerului mamar
A. iradierea regiunii toracice
B. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuze
C. traumatisme mamare mici si repetate
D. consumul de cafea si tutun
E. stressul.
(pag. 228)
G2543022. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia
cancerului glandei mamare:
A. hiperplazia atipica
B. metaplazia ducto-lobara
C. distrofia mamara
D. ectazia ductala
E. carcinomul lobular in situ
(pag. pag. 229)
G2543024. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a
cancerului mamar:
A. extensie directa la nivelul traveelor conjunctive
B. extensie directa la nivelul canalelor galactofore
C. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoral
D. extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacente
E. adenopatia supraclaviculara homolaterala
1306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1307 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 230)
G2543025. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-
regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:
A. grupul ganglionilor mamari externi
B. grupul ganglionilor scapulari
C. grupul ganglionilor venei axilare
D. grupul ganglionilor subclaviculari
E. grupul ganglionilor supraclaviculari
(pag. 233)
G2543029. O tumora caracterizată clinic prin diametrul maxim cel mult egal cu 2 cm, prezenţa
metastazelor în ganglionii axilari ipsilaterali, cu mobilitate păstrată, şi fără metastaze la distanţă poate
fi stadializată în:
A. stadiul I
B. stadiul IIA
C. stadiul IIIA
D. stadiul IIIB
E. stadiul IV
(pag. 240)
1307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1308 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2643036. Care din urmatorii agenti sunt incriminati în etiologia rinofaringitei acute?
A. Haemophilus influenzae
B. Stafilococul
C. Virusuri (mai ales rhinovirusul)
D. Pneumococul
E. E.Coli
(pag. 173)
1308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1309 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2643040. Prezenţa metastazelor în ganglionii mamari interni în cadrul cancerului mamar, aparţine
categoriei:
A. No
B. N1
C. N2
D. N3
E. nici uneia
(pag. 1197)
G2643041. Stadiile TNM ale cancerului mamar, care sepretează la tratamentul chirurgical iniţial radical
(categoria A) sunt
A. T1 N1 Mo
B. T2 No Mo
C. T2 N1 Mo
D. T3 No Mo
E. T3 N1 M1
(pag. 1199)
1309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1310 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. fără metastază
(pag. 1197)
G2843045. Care din urmatoarele forme clinice se caracterizeaza prin prurit, eritem si apoi ulceratie
mamelonara:
A. boala Paget
B. cancerul mamar ocult
C. cancerul multicentric
D. cancerul evolutiv
E. schirul mamar
(pag. 237)
1310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1311 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1143051. Prin care din urmatoarele metode se pune diagnosticul de cercitudine in cancerul mamar ?
A. excizia sectorala mamara cu examen histopatologic
B. ecografia ultrasonica
C. mamografia
D. examen citologic din aspiratul obţinut prin puncţie cu ac fin
E. examen citologic din scurgerile mamelonare
(pag. 236)
1311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1312 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1313 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1443068. in etiologia cancerului de san sunt incriminati urmatorii factori de risc externi (de mediu
inconjurator):
A. Iradierea mai ales inainte de 30 ani
B. Expunerea sanului la radiatii ultraviolete mai ales pentru persoanele care prezinta mastopatie benigna
difuza sau in placard
C. Contraceptive orale, mai ales cand sunt administrate inainte de prima sarcina si pe perioada indelungata
(peste 10 ani)
D. Stresul
1313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1314 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Cafeaua
(pag. 228)
G1543073. Care dintre aspectele de mai jos sugereaza boala neoplazica mamara avansata loco-
regional:
A. adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabila;
B. edemul sanului;
C. adenopatie subclaviculara;
D. bratul gros ipsilateral;
E. adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabila.
(pag. 234)
G1543074. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta
forme particulare ale diseminarii la distanta:
A. plamanul;
B. pleurezia;
C. limfangioza pulmonara;
D. sistemul osos;
E. ascita.
1314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1315 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 231)
G1543075. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale
mamare:
A. nivelul antigenului CA15-3;
B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare;
C. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate;
D. examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare;
E. examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare.
(pag. 236)
G1543077. Elementele mentionate mai jos reprezinta caracteristicile bolii Paget cu localizare mamara:
A. forma frecventa de carcinom mamar;
B. origine in celulele epiteliale ale canalelor galactofore;
C. origine epidermica ;
D. se poate manifesta clinic ca leziune eczematiforma areolo-mamelonara cu sau fara tumora primara;
E. reprezinta un carcinom in situ atunci cand boala este limitata numai la mamelon.
(pag. 237)
G1543079. Enumerati factorii endogeni care constituie un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea
cancerului mamar:
A. varsta peste 45 de ani;
B. menarha precoce, menopauza tardiva;
C. alaptarea normala;
D. starile precanceroase;
E. tulburari endocrine.
(pag. 228)
G2543081. Enumerati factorii endogeni care constituie un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea
1315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1316 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
cancerului mamar:
A. varsta peste 45 de ani
B. menarha precoce, menopauza tardiva
C. alaptarea normala
D. starile precanceroase
E. tulburari endocrine
(pag. 228)
G2543082. Care dintre aspectele de mai jos sugereaza boala neoplazica mamara avansata loco-
regional:
A. adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabila
B. edemul sanului
C. adenopatie subclaviculara
D. bratul gros ipsilateral
E. adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabila
(pag. 235)
G2543084. Care sunt explorarile paraclinice care pot preciza malignitatea unei formatiuni tumorale
mamare:
A. nivelul antigenului CA15-3
B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare
C. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate
D. examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare
E. examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare
(pag. 236)
G2543085. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:
A. afectiuni inflamatorii acute
B. afectiuni inflamatorii cronice
C. dermatita eroziva
D. hematomul post-traumatic recent al regiunii mamare
E. tumora Phyllodes
(pag. 229)
G2543087. Care din următoarele afirmatii sunt adevărate despre ganglionii axilari - staţie a invaziei
regionale a cancerului glandei mamare
A. cuprind ganglionii situaţi în afara marginii externe a micului pectoral
1316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1317 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2543088. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare trebuie să precizeze
A. sediul tumorii, număr, forma, consistenţa, limitele
B. raporturile tumorii cu fascia sau cu muşchiul pectoral şi/sau peretele toracic
C. adenopatie axilară
D. edemul peritumoral
E. prezenţa microcalcificărilor la nivelul tumorii
(pag. 234)
G2543089. Următorii factori de prognostic pot fi oferiţi de rezultatul histo-patologic al unui cancer
mamar operat
A. volumul tumorii
B. starea ganglionilor limfatici axilari
C. prezenţa receptorilor estrogenici
D. ritmul de evoluţie al tumorii
E. infiltratul inflamator peritumoral
(pag. 241)
G2643091. Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate?
A. Apare la sugarul mic si distrofic.
B. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie.
C. Se manifesta prin stare toxico-septica.
D. Local apare o tumefactie retroauriculara.
E. Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta.
(pag. 175-176)
G2643092. Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA:
A. Haemophilus influentzae
B. Moraxella caţaralis
C. Pneumococul
D. Stafilococul aureu
E. Streptococul ? hemolitic.
(pag. 174)
G2643093. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute?
A. Respiratia orala
B. Voce nazonata
C. Tuse latratoare
D. Stridor intermitent
1317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1318 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Tuse nocturna
(pag. 173-174)
G2643094. Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului?
A. Bronhopneumonia
B. Infectie urinara
C. Deshidratarea
D. Septicemie
E. Colaps
(pag. 176)
G2643095. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute?
A. Rinoree
B. Tuse
C. Dureri faringiene
D. Cefalee
E. Febra precoce
(pag. 173)
G2643096. Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential în rinofaringita acuta?
A. Rinita alergica
B. Pneumonia interstitiala
C. Rinoreea persistenta
D. Otita medie
E. Stafilococia pleuropulmonara
(pag. 173)
G2643097. Care din urmatorii agenti sunt incriminati în producerea otitei medii?
A. Streptococul pneumonie
B. E. Coli
C. Haemophilus influenzae
D. Virusuri
E. Mycoplasma
(pag. 175)
G2643098. Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute?
A. Febra de tip septic
B. Stare toxico-septica
C. Agitatie extrema
D. Crestere în greutate nesatisfacatoare
E. Diaree recurenta.
(pag. 175-176)
1318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1319 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2643106. Indicaţiile chirurgiei limitate, în cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt:
A. tumoră mai mică de 2 cm
B. tumoră mai mică de 5 cm
C. tumoră cu evoluţie rapidă
1319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1320 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2843112. Gruparea ganglionilor limfatici regionali ai sanului nivelul II (axilar mijlociu) cuprinde:
A. ganglionii situati lateral si inferior de marginea laterala a muschiului pectoral mic
B. ganglionii situati intre marginea mediala si laterala ale muschiului pectoral mic
C. ganglionii limfatici interpectoral Rotter
D. ganglionii situati superior de marginea mediala a muschiului pectoral mic
E. ganglionii subclaviculari, infraclaviculari sau apicali
(pag. 238)
1320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1321 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2843113. Mentionati cele patru organe cel mai frecvent implicate in metastazarea cancerului mamar:
A. pulmonul
B. sistemul osos
C. ficatul
D. suprarenalele
E. rinichii
(pag. 231)
G2843114. Caile accesorii de drenaj limfatic ale sanului sunt reprezentate de:
A. calea accesorie prepectorala
B. calea accesorie transpectorala
C. calea accesorie presternala
D. calea retrosternala sau substernala
E. calea accesorie retropectorala
(pag. 233)
G2843115. Care dintre grupele urmatoare nu fac parte dintre ganglionii regionali ai sinului:
A. ganglionii axilari homolaterali si interpectorali Rotter
B. ganglionii mamari interni
C. ganglionii supraclaviculari
D. ganglionii laterocervicali
E. ganglionii retroauriculari
(pag. 238)
1321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1322 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 44
Cancerul de col uterin
BIBLIOGRAFIE:
2. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed.
Celsius, 2003
G1144001. Caile de propagare ale cancerului de col uterin in ordinea frecventei de reprezentare sunt:
A. din aproape in aproape, limfatica, calea hematogena
B. limfatica, calea hematogena, din aproape in aproape
C. calea hematogena, din aproape in aproape, limfatica
D. din aproape in aproape, calea hematogena, limfatica
E. calea hematogena, limfatica, din aproape in aproape
(pag. 1099)
G1144002. Din punct de vedere histologic, cea mai frecventa forma de cancer de col uterin este:
A. adenocarcinomul
B. carcinosarcomul
C. leiomiosarcomul
D. carcinomul epidermoid
E. rabdomiosarcomul
(pag. 1098)
G1144003. in general mijloacele terapeutice ale cancerului de col uterin se combina si se succed in
urmatoarea ordine:
A. chirurgie, chimioterapie, iradiere, tratament adjuvant
B. chirurgie, iradiere, tratament adjuvant, chimioterapie
C. iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvant
D. tratament adjuvant, chirurgie, chimioterapie, iradiere
E. chirurgie, tratament adjuvant, chimioterapie, iradiere
(pag. 1102)
1322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1323 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1244009. In cadrul stadializarii cancerului de col uterin (FIGO), carui stadiu ii corespunde definitia de
invazie stromala de 3-5 mm de la membrane bazala si nu mai larga de 7 mm
A. carcinoma in situ
B. stadiul Ia1
C. stadiul Ia2
D. stadiul Ib1
E. stadiul Ib2
(pag. 3070)
G1244010. In cadrul tratamentului cancerului de col uterin, conizatia larga sau amputatia de col cu
dispansarizare continua si atenta este indicate in urmatoarea situatie
A. stadiul Iia
B. stadiul 0 la pacientele peste 40 de ani
C. stadiul 0 la pacientele sub 40 de ani, care isi doresc o sarcina
D. stadiul Ia2
E. stadiul Iib
(pag. 3076)
G1244011. In tratamentul cancerului de col uterin, decizia terapeutica este luata de catre
A. ginecolog
B. anatomopatolog
C. radioterapeut
D. chimioterapeut
E. o echipa complexa formata din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog si chimioterapeut
(pag. 3073)
G1244012. La examenul clinic al unei paciente cu cancer de col uterin se constata prezenta tumorii la
nivelul colului cu invazia parametrelor, dar nu pina la peretele excavatiei. In ce stadiu clinic (FIGO) se
incadreaza pacienta
A. Ia
1323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1324 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. Ib
C. Iia
D. Iib
E. IIIb
(pag. 3072)
G1344016. Sursa de iradiere in brahiterapia cancerului de col uterin trebuie sa fie in contact cu:
A. tumora
B. trompa
C. ovarul
D. perineul posterior
E. perineul anterior
(pag. 452)
G1344017. Tratamentul cancerului de col uterin se realizeaza in echipa, din care se exclude:
A. ginecolog
B. oncolog
C. radioterapeut
D. cardiolog
E. chimioterapeut
(pag. 452)
1324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1325 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1107)
G1544021. Cancerul de col uterin std. III cu hemoragii importante beneficiaza, ca prim act terapeutic:
A. Brahiterapie intravaginala in scop hemostatic;
B. Brahiterapie intravaginala si intrauterina;
C. Teleterapie;
D. Numai polichimioterapie;
E. Numai tratament chirurgical.
(pag. 1104)
G1544023. Marcati afirmati afirmatiile incorecte in legatura cu prognosticul cancerului de col uterin:
A. Depinde de forma anatomo-clinica;
B. Este favorabil cu cat femeia este mai tanara;
C. Este grav in asociere cu sarcina;
D. Depinde de radiosensibilitatea celulelor tumorale;
E. Depinde de stadiul in care s-a stabilit diagnosticul.
(pag. 1101)
G1544025. Succesiunea mijloacelor terapeutice din cancerul de col uterin stadiul I asociat cu sarcina
in trimestrul II este:
A. Brahiterapie - interventie chirurgicala de tip oncologic la 4-6 saptamani - teleterapie postoperatorie;
1325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1326 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2344026. Grupul ganglionar primar in cancerul de col cuprinde urmatorii ganglioni, cu exceptia:
A. ganglionii obturatori;
B. ganglionii hipogastrici;
C. ganglionii iliaci comuni;
D. ganglionii presacrati;
E. ganglionii parametrului;
(pag. 3070)
G2344028. Stadiile III(III a si III b) cu hemoragii importante din cancerul de col vor beneficia ca prim act
terapeutic de:
A. interventie chirurgicala;
B. brahiterapie intravaginala;
C. teleterapie;
D. polichimioterapie 4-6 saptamani;
E. polichimioterapie 3 luni;
(pag. 3076)
G2344029. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta:
A. virusul Epstein - Barr;
B. HIV;
C. virus herpes simplex tip 2;
D. virusul rubeolic;
E. virus herpes simplex tip 1;
(pag. 3069)
G2344031. Dintre tumorile non-epiteliale maligne in cancerul de col fac parte urmatoarele, cu exceptia:
A. leiomiosarcomul;
B. adenocarcinomul adenoid chistic;
C. carcinosarcomul;
1326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1327 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. adenosarcom;
E. sarcomul stromal adenocervical;
(pag. 3070)
G2544033. Care dintre urmatoarele variante apartin stadiului IA in stadializarea TNM a cancerului de
col uterin?
A. Carcinom preclinic, leziunea fiind microscopica
B. Carcinom strict limitat la cervix
C. Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar care nu depaseste colul
D. Carcinom in situu
E. Nici una dintre variante nu este corecta
(pag. 1100)
G2544034. Cea mai frecventa forma a cancerului genito- mamar in romania este
A. cancerul de ovar
B. Cancerul de corp uterin
C. Cancerul de col uterin
D. Cancerul de san
E. Nici una dintre variante nu este corecta
(pag. 1097)
G2544035. Screening- ul pentru cancerul de col uterin se face prin urmatorul examen:
A. Examenul cu valve
B. Testul Lahm- Schiller
C. Examenul citologic Babes- Papanicolau
D. Colposcopia
E. Examenul histo- patologic
(pag. 1101)
1327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1328 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2544038. Diagnosticarea cancerului de col uterin in stadii avansate in Romania se face in proportie
de:
A. 30- 40% din cazuri
B. 40-50 % din cazuri
C. 60- 70%din cazuri
D. 80- 90% din cazuri
E. 10- 20% din cazuri
(pag. 1097)
G2544039. Calea de propagare a cancerului de col uterin cel mai putin folosita este:
A. din aproape in aproape
B. calea perineurala
C. calea limfatica
D. calea hematogena
E. nici una dintre variantele de mai sus
(pag. 1099)
G2544040. Care dintre urmatorii ganglioni NU face parte din grupul ganglionar secundar in propagarea
cancerului de col uterin?
A. ganglionii hipogastrici
B. ganglionii iliaci comuni
C. ganglionii presacrati
D. ganglionii femurali superficiali
E. ganglionii periaortici
(pag. 1099)
G2644042. Mediatorii eliberati din mastocite în astmul bronsic la copil sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:
A. Histamina
B. Hiualoronidaza
C. Bradikinina
D. Prostaglandine
E. Leukotriene
(pag. 226-227)
1328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1329 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2644045. Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice astmului usor la copil, cu EXCEPTIA:
A. Crize de astm scurte
B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile medii
C. Prezinta wheezing usor doar la sfîrsitul expirului
D. Tiraj intercostal si suprasternal sever
E. Nu exista tiraj
(pag. 229)
G2644048. Care din urmatoarele grupe ganglionare aparţin grupului ganglionar primar de extensie a
cancerului de col uterin?
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni femurali profunzi
C. ganglioni periaortici
D. ganglioni presacrati
E. ganglioni femurali superficiali
(pag. 3070)
G2644050. Precizaţi adâncimea maximă a invaziei de la membrana bazală în cazul unui cancer de col
uterin în stadiul 1
1329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1330 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 3070)
G2644051. Care este lărgimea maximă a invaziei la un cancer de col uterin în stadiul 2?
A. 3 mm
B. 3-5 mm
C. 6 mm
D. 7 mm
E. 10 mm
(pag. 3070)
G2644052. Enumeraţi posibilele complicaţii tardive postoperatorii în chirurgia cancerului de col uterin:
A. leziuni ureterale
B. disfuncţia vezicală
C. leziuni ale vaselor iliace
D. leziuni ale vaselor obturatorii
E. tromboflebitele
(pag. 3074)
G2644053. Cât reprezintă durata expunerii în cazul sistemului Stokholm de tratament radiologic în
cazul cancerului de col uterin?
A. 6-8 zile
B. 2-3 zile
C. 27-30 ore
D. 12-18 ore
E. 6-8 ore
(pag. 3074)
G2644054. Precizaţi care din următoarele intervenţii nu reprezintă contraindicaţii pentru tratamentul
cancerului de col uterin asociat sarcinii:
A. ablactarea
B. chiuretajul cavităţii uterine
C. brahiterapia intrauterină
D. naşterea pe căi naturale
E. alăptarea
(pag. 3076)
G2644055. Câte cure de polichimioterapie pot fi efectuate în cazul tratamentului asociat al sarcomului
de col uterin?
A. 2-4
B. 4-6
C. 6-8
D. 8-10
E. 10-12
(pag. 3078)
G2644056. De câte ori creşte fumatul riscul apariţiei unui cancer de col uterin?
A. 2-3 ori
B. 3-4 ori
1330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1331 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. 4-5 ori
D. 5-6 ori
E. nu are nici un efect
(pag. 3069)
G2644057. Precizaţi care din următoarele elemente nu reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea
unui cancer de col uterin:
A. fumatul
B. condiţiile socio-economice precare
C. numărul de parteneri sexuali
D. aportul scăzut de vitamina C
E. debutul precoce al activităţii sexuale
(pag. 3069)
G2644058. Precizaţi care din următoarele tumori maligne de col uterin au origine nonepitelială:
A. sarcomul stromal adenocervical
B. adenosarcomul
C. adenocarcinomul mezonefroid
D. carcinosarcomul
E. leiomiosarcomul
(pag. 3070)
G2644059. Care din următoarele tipuri histologice de cancer de col uterin aparţine carcinoamelor
scuamoase:
A. carcinomul bazocelular
B. carcinomul adenoscuamos
C. adenoidul chistic
D. adenocarcinomul papilar
E. "Glassy cell carcinoma"
(pag. 3070)
G2644060. Care din următoarele grupuri ganglionare nu aparţin grupului ganglionar primar de extensie
a cancerului de col uterin?
A. ganglionii parametrului
B. ganglionii obturatori
C. ganglionii iliaci externi
D. ganglionii iliaci comuni
E. ganglionii hipogastrici
(pag. 3070)
G2644061. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col
uterin?
A. testul Lahm-Schiller
B. examenul cu valve
C. citologia
D. urografia i.v.
E. colposcopia
(pag. 3071)
1331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1332 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. 20-25 %
E. 1-2 %
(pag. 3071)
G2644063. Frecvenţa de apariţie a cancerului de col uterin cervical indicată în literatura anglo-saxonă
este:
A. 8-10/1000.000 /an
B. 6-8/1000.000 /an
C. 10-12/1000.000 /an
D. 8-/1000.000 /an
E. 10/1000.000 /an
(pag. 3069)
G2644064. Căile de extensie ale cancerul de col uterin în ordinea frecvenţei, sunt:
A. din aproape în aproape, limfatică, hematogenă
B. din aproape în aproape, hematogenă, limfatică
C. limfatică, din aproape în aproape, hematogenă
D. limfatică, hematogenă, din aproape în aproape
E. din aproape în aproape, hematogenă
(pag. 3070)
1332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1333 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. II A
C. III A
D. III B
E. uneori II B postiradiere
(pag. 1102)
G1244070. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col uterin
A. se intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)
B. reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterin
C. semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervical
D. semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervical
E. recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamos
(pag. 3073)
G1244071. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al cancerului
de col uterin
A. este tratamentul de electie in aceasta localizare
B. are numai un rol adjuvant
C. se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeutice
D. este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapia
E. citostaticul de electie este 5-Fluorouracilul
(pag. 3075)
G1244072. Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterin
A. din aproape in aproape
B. calea limfatica
C. prin insamintare peritoneala
D. calea hematogena
E. calea perineurala
(pag. 3070)
G1244073. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer
de col uterin
A. greturile
B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual
C. hemoragie digestive superioara
D. hematurie in stadii avansate
E. incontinenta anala
(pag. 3071)
G1244074. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia terapeutica a
cancerului de col asociat cu sarcina
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cai naturale
C. nasterea prin operatie cezariana
1333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1334 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. brahiterapia intrauterina
E. alaptarea
(pag. 3077)
G1244075. Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia cancerului
de col uterin
A. herpes simplex virus tip 2
B. virusul hepatitei B
C. virusul hepatitei C
D. human papiloma virus
E. virusul Epstein-Barr
(pag. 3069)
G1244076. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului
de col uterin
A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara
B. parteneri sexuali multiplii
C. nasterea prin operatie cezariana
D. prima sarcina la virsta foarte tinara
E. virginitatea
(pag. 3069)
G1244077. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele
gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala (limfadenocolpohisterectomia
totala largita)
A. extirparea uterului
B. extirparea 1/3 craniale a vaginului
C. extirparea rectului
D. extirparea vezicii urinare
E. extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externe
(pag. 3073)
G1244078. In cadrul tratamentului radiologic prin brahiterapie a cancerului de col uterin se utilizeaza si
sistemul Manchester. Definirea punctului A in acest sistem include urmatoarele caracteristici
A. este situat la 1 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterine
B. este situat la 2 cm. lateral de linia mediana a sondei intrauterine
C. este situat la 1 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale laterale
D. este situat la 2 cm. cranial de mucoasa fundurilor de sac vaginale laterale
E. este situat la 5 cm. de axa uterului
(pag. 3074)
G1344079. Carcinomul de col uterin de tip epidermoid cu celule scuamoase localizat la exocol are
urmatoarele aspecte:
A. cu celule mari necheratinizate
B. cu celule mari cheratinizate
C. cu celule mici
D. carcinomul mucipar
E. nici un aspect descris nu este real
(pag. 448)
1334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1335 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. calea limfatica
D. calea hematogena
E. calea retrograda
(pag. 449)
G1344081. Care sunt contraindicatiile terapeutice majore in cancerul de col uterin asociat cu sarcina?
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cale naturala
C. brahiterapia intrauterina
D. cezariana in trimestrul III de sarcina
E. biopsia de col
(pag. 455)
G1344082. Elementele de prognostic ce pot fi luate in discutie in cancerul de col uterin sunt:
A. instalarea menopauzei
B. virsta pacientei
C. forma anatomo-patologica
D. radiosensibilitatea celulelor tumorale
E. corectitudinea protocolului terapeutic
(pag. 449)
G1344085. Strategia tratamentului in cancerul de col uterin asociat cu sarcina trebuie sa aiba in vedere:
A. virsta sarcinii
B. patologia asociata sarcinii
C. virsta mamei
D. stadiul bolii
E. starea fatului
(pag. 455)
G1344086. Sunt considerati factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin:
A. viata sexuala cu debut precoce
B. parteneri multipli
C. cervicita cronica
D. nasteri si avorturi repetate
E. igiena deficitara a actului sexual
(pag. 448)
1335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1336 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1344087. Tratamentul cancerului de col uterin este complex si se poate realiza prin:
A. cura chirurgicala
B. iradiere
C. antibioticoterapie
D. chimioterapie
E. tratament adjuvant
(pag. 452)
G1444089. Ca tratament chirurgical in cancerul de col uterin, care dintre variantele de mai jos sunt
adevarate:
A. Histerectomia totala extrafasciala pentru cancerul intraepitelial si invadare stromala foarte precoce
B. Histerectomia totala cu extirparea jumatatii mediale a ligamentelor cardinale, a ligamentelor utero-sacrate
si a treimii craniale a vaginului in microcarcinomul postiradiat
C. Limfadenocolpohisterectomia totala largita pentru stadiul I B, II A si uneori II B postiradiate
D. Anexectomia bilaterala
E. Hemipelvectomia sau pelvectomia in formele recurente de cancer
(pag. 1102)
1336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1337 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1338 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1544100. Contraindicatiile majore initiale ale strategiei terapeutice din cadrul asocierii cancerului de
col cu sarcina:
A. Biopsia colului tumoral;
B. Chiuretajul cavitatii uterine;
C. Operatia cezariana;
D. Nasterea pe cale naturala;
E. Brahiterapia intrauterina.
(pag. 1105)
G1544101. Examenele paraclinice obligatorii pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt:
A. Urografie intravenoasa;
B. Cistoscopie;
C. Rectoscopie;
D. Tuseu rectal;
E. Tuseu vaginal.
(pag. 1100)
G1544102. Grupul ganglionar secundar implicat in extensia limfatica a neoplasmului de col uterin
exclude:
A. Ganglionii iliaci comuni
B. Ganglionii hipogastrici
C. Ganglioni obturatori
D. Ganglionii iliaci externi
E. Ganglionii periaortici
(pag. 1099)
G1544103. in cancerul de col stadiile IIIa si IIIb se practica urmatoarea atitudine terapeutica:
A. Teleterapie, ca prim act terapeutic;
B. Brahiterapie;
C. Chimioterapie, ca prim act terapeutic;
D. Interventie chirurgicala de tip oncologic, de prima intentie;
E. Numai teleterapie.
(pag. 1103)
G1544105. in cura chirurgicala a cancerului de col uterin se pot efectua urmatoarele variante:
A. Histerectomie totala extrafasciala pentru CIN si invadare stromala foarte precoce;
B. Hemipelvectomie sau pelvectomie in formele recurente de cancer;
C. Amputatie de col in stadiul III;
D. Numai histereectomie totala cu anexectomie bilaterala;
E. Conizatie.
1338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1339 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1102)
G2344109. Extinderea cancerului de col din "aproape in aproape" are loc spre urmatoarele organe:
A. parametre;
B. vagin;
C. colon;
D. rect;
E. vezica urinara;
(pag. 3070)
1339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1340 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2344113. Bilantul general din cancerul de col pentru stabilirea strategiei terapeutice cuprinde:
A. laparoscopie diagnostica;
B. radiografie pulmonara;
C. EKG;
D. glicemie;
E. numar de trombocite;
(pag. 3073)
1340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1341 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 3078)
G2344119. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de
col:
A. tuseul rectal;
B. cistoscopia;
C. examenul cu valvele;
D. ecografie transvaginala;
E. tactul vaginal;
(pag. 3071)
G2544121. Care dintre urmatoarele leziuni neoplazice de col uterin se incadreaza in stadiul IA1
(satdializarea FIGO):
A. A. Carcinom in situu
B. B. Carcinom strict limitat la cervix
C. C. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 3 locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana bazala,
fara interesare limfatica sau vasculara
D. D. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma intr- un singur loc pe o adancime de de 2 mm de la membrana
bazala, fara interesare limfatica, insa cu interesare vasculara.
E. E. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 10 locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana bazala,
fara interesare limfatica sau vasculara.
(pag. 1100)
G2544122. Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni apartin stadiului 0 in stadializarea FIGO a
cancerului de col uterin?
A. epiteliul colului uterin de aspect normal, fara leziuni
B. Carcinom strict limitat la cervix
C. Carcinom intraepitelial
D. Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar care nu depaseste colul
E. Carcinom in situu.
(pag. 1100)
G2544123. Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni apartin stadiului III in stadializarea FIGO a
cancerului de col uterin?
A. invazia parametrelor fara a ajunge la peretele excavatiei
B. invazia parametrelor pana la peretele excavatiei
C. invazia treimii proximale a vaginului
D. ureterohidronefroza unilaterala
E. ureterohidronefroza bilaterala
(pag. 1100)
G2544124. Reprezinta factori favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin urmatoarele variante:
A. Debutul precoce al vietii sexuale
B. Parteneri sexuali multipli
C. Contacte sexuale multiple cu acelasi partener
1341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1342 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2544126. Care dintre urmatoarele variante NU este corecta in cazul descrierii formelor anatomo-
patologice ale cancerului de col uterin?
A. leziunea ulcerativa de obicei erodeza o parte a exocolului
B. leziunea exofitica rareori este suprainfectata
C. leziunea ulcerativa reprezinta pierderi de substanta la nivelul exocolului cu margini neregulate,
proeminente, dure.
D. leziunea exofitica sangereaza usor la atingere
E. Forma infiltrativa apare ca un crater intins din care se scurge secretie purulenta, fetida.
(pag. 1098)
G2544127. Din punct de vedere histologic, cele mai frecvente forme de cancer de col uterin sunt
reprezentate de
A. carcinomul epidermoid localizat la endocol
B. adenocarcinomul localizat la endocol
C. carcinomul epdermoid localizat la exocol
D. adenocarcinomul localizat la exocol
E. carcinomul adenoscuamos
(pag. 1098)
1342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1343 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1098)
G2544131. Care dintre urmatoarele varianate referitoare la cancerul de col uterin sunt false?
A. adenocarcinomul localizat la endocol este cea mai frecventa forma histologica
B. carcinomul epidermoid cu celule scuamoase este cea mai frecventa forma histologica
C. carcinomul anaplazic este o forma histopatologica cu evolutie foarte lenta
D. carcinomul anaplazic este o forma histopatologica cu evolutie destul de rapida
E. Carcinomul nediferentiat este o importanta forma histopatologica
(pag. 1099)
G2544132. Din grupul ganglionar secundar al caii de propagare limfatica a cancerului de col uterin fac
parte
A. ganglionii parametrului
B. ganglionii iliaci comuni
C. ganglionii iliaci externi
D. ganglionii femurali profunzi
E. ganglionii femurali superficiali.
(pag. 1099)
G2544133. Care dintre urmatoarele variante referitoare la caile de propagare ale cacerului de col uterin
sunt false?
A. Calea hematogena este cea mai frecventa cale de propagare.
B. Calea limfatica este cea mai frecventa cale de propagare.
C. Calea limfatica este reprezentata de grupul ganglionar primar si secundar.
D. Calea cea mai frecventa de propagare este din aproape in aproape.
E. Calea perineurala este o cale de propagare obisnuita in cancerul de col uterin.
(pag. 1099)
G2544135. Urmatoarele examene clinice sunt obligatorii pentru stadializarea corecta a cancerului de
col uterin:
A. Tuseul rectal
B. Cistoscopia
C. Exameul cu valvele
D. Ecografia transvaginala
E. Tseul vaginal.
(pag. 1100)
G2544136. Urmatoarele examene paraclinice sunt obligatorii pentru stdializarea cancerului de col uterin
A. Irigografia
B. Tuseul vaginal
C. Cistoscopia
D. Urografia intravenoasa
E. Rectoscopia
1343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1344 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1100)
G2544140. Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin:
A. In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica limfadenoclpohisterectomia totala largita.
B. In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica pelvectomia
C. In stadiul 0 se practica operatia Werteim
D. In stadiul 0 se practica histerectomia totala cu anexectomie bilaterala.
E. In formele recurente ale cancerului de col uterin se practica hemipelvectomia.
(pag. 1102)
G2544141. Cei mai frecventi radionuclizi folositi in tratamentul cancerului de col uterin sunt:
A. Crom
B. Cesiu
C. Nichel
D. Iridiu
E. Aur
(pag. 1102)
1344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1345 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2544145. Strategia terapeutica in cancerul de col uterin stadiile IIA si IIB presupune
A. Interventia chirurgicala este primul act terapeutic
B. Secventa terapeutica este: interventie chirurgicala, brahiterapie, teleterapie
C. Secventa terapeutica este: teleterapie, brahiterapie, interventie chirurgicala la 5- 6 saptamani de la
terminarea iradierii
D. Secventa terapeutica este: brahiterapie, teleterapie, interventie chirurgicala la 5- 6 saptamani de la
terminarea iradierii
E. In stadiile IIA este necesara o colpectomie mai larga.
(pag. 1103)
G2544146. Teleterapia ca prim act terapeutic in cancerul de col uterin se foloseste in urmatoarele
stadii clinice:
A. IA
B. IIA
C. IIB
D. IIIB
E. IIIA
(pag. 1103)
G2544147. Strategia terapeutica in cancerul de col uterin stadiile IIIA si IIIB presupune:
A. Interventia chirurgicala este primul act terapeutic
B. Secventa terapeutica este: brahiterapie, teleterapie, interventie chirurgicala
C. Teleterapia este primul act terapeutic
D. Secventa terapeutica este: teleterapie, polichimioterapie, brahiterapie, interventie chirurgicala (atunci cand
aceasta se considera oportuna)
E. Secventa terapeutica este: teleterapie, polichimioterapie1-2 cure, brahiterapie, reluarea chimioterapiei
pana la 6-8 cure in totalitate, apoi interventie chirurgicala
(pag. 1103)
G2544149. In cancerul de col asociat cu sarcina in stadiile III si IV atitudinea terapeutica este:
1345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1346 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2544150. In trimestrul I de sarcina – stadiul II de cancer de col uterin atitudinea terapeutica este:
A. Mica cezariana
B. Brahiterapie intrauterina
C. Interventie chirurgicala
D. Teleterapie si polichimioterapie la 3-4 saptamani postoperator
E. Teleterapie preoperatorie
(pag. 1106)
G2644153. Care din urmatoarele afirmatii despre astmul alergic sunt adevarate?
A. Este declansat de effort
B. Este declansat de alergeni
C. Este mai frecvent în anotimpul polenurilor
D. Testele alergologice sunt negative
E. Probele functionale respiratorii arata valori normale
(pag. 228)
1346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1347 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. Penicilina
E. Cefalosporine
(pag. 239)
G2644156. Care din urmatorii factori sunt implicati în micsorarea lumenului bronsic la copiii asmatici?
A. Edemul si cresterea secretiilor mucoase în lumenul bronsic.
B. Spasmul musculaturii netede a bronhiilor
C. Hipotonia musculaturii netede a bronhiilor
D. Hiperreactivitatea bronsica
E. Hiporeactivitatea bronsica.
(pag. 226-227)
G2644158. Care din urmatoarele semne si simptome caracterizeaza forma moderata de astm la copil?
A. Ritmul respirator este cu 30-50% mai rapid decît normalul pentru vârsta.
B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile medii
C. Vorbire sacadata.
D. Dispnee moderata
E. Dispnee severa
(pag. 229)
1347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1348 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2644166. Statusul socio-economic arată incidenţa mai mare a cancerului de col uterin la populaţia
săracă, datorită:
A. deficienţelor de igienă intimă
B. deficienţelor de dietă
C. deficienţelor de contracepţie
D. deficienţelor de informare
E. deficienţelor de vitamina A, caroten, acid folic
(pag. 3069)
1348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1349 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. zmeurie
D. exofitică
E. concentrică
(pag. 3070)
G2644171. Din tumorile epitaliale maligne ale colului uterin fac parte:
A. carcinomul scuamos
B. carcinomul epidermoid cu celule mari cheratinizate
C. carcinomul epidermoid cu celule fuziforme
D. carcinomul bazocelular
E. carcinomul verucos
(pag. 3070)
G2644174. Grupul ganglionar secundar al căii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde:
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni periartici
C. ganglioni femurali profunzi şi superficiali
D. ganglioni presacraţi
E. ganglioni hipogastrici
(pag. 3070)
1349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1350 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1351 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2644182. Tardiv, în fazele avansate ale cancerului de col uterin se adaugă semne şi simptome:
A. durerea în flancuri
B. durere în membrele inferioare
C. disuria
D. hematuria
E. sângerări rectale
(pag. 3071)
G2644187. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin, sunt necesare următoarele examene
paraclinice:
A. radioscopie abdominală urografie intravenoasă
B. urografie intravenoasă
C. cistoscopie
D. rectoscopie
E. computer tomografie
1351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1352 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 3071)
G2644193. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin sunt necesare:
A. examenul genital complet cu stadializare clinică
B. radiografie pulmonară
C. ECG
D. probele sferei hepatice
E. proteina C reactivă
(pag. 3073)
G2644194. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin, în stadiile avansate,
sunt necesare:
1352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1353 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
A. urografie intravenoasă
B. cistoscopie
C. rectoscopie
D. limfografie
E. computer tomograf
(pag. 3073)
G2644195. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col
uterin?
A. urmăreşte în primul rând prognosticul vital
B. urmăreşte funcţionalitatea organelor genitale
C. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii oncologice
D. sacrifică doar căile de propagare
E. tehnica este aceeaşi indiferent de stadiu
(pag. 3073)
G2644198. Complicaţiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ:
A. hemoragii
B. leziuni ale ureterelor
C. leziuni ale vezicii urinare
D. leziuni ale anselor intestinale
E. fistulele tractului urinar
(pag. 3074)
G2644200. Complicaţiile tardive în cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt
dominate de:
A. disfuncţia vezicală
B. fistule ale tractului urinar
1353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1354 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2644203. Sistemele de iradiere utilizate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt
derivate din sistemele clasice:
A. Paris
B. Londra
C. Stockholm
D. Viena
E. Manchester
(pag. 3074)
G2644205. Brahiterapai în cancerul de col uterin trebuie să acopere cu doză tumoricială "volumul
ţintă":
A. uterul
B. partea proximală a parametrelor (punctul A)
C. treimea superioară a vaginului
D. treimea inferioară a vaginului
E. ovarele
(pag. 3075)
1354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1355 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. sistemul Paris
(pag. 3075)
G2644207. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:
A. teleterapia constituie tratamentul de bază
B. brahiterapia şi teleterapia se asociază în mod obişnuit
C. brahiterapia vizează sterilizarea leziunii primitive
D. brahiterapia nu acoperă cu doza tumoricidă "volumul ţintă": uter, partea proximalăa parametrelor şi treimea
superioară a vaginului
E. teleterapia se poate realiza pe întreg pelvisul
(pag. 3075)
G2644210. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul 0:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnave peste 40 de ani
B. conizaţia largă sau amputaţia de col cu dispensarizare continuă şi atentă, la paciente sub 40 de ani şi care
îşi doresc o sarcină
C. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală
D. brahiterapie utero-vaginală 59-60 Gy
E. teleterapie pe întreg pelvisul 20 Gy
(pag. 3076)
G2644211. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul I a1:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 de ani
B. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 de ani
C. postoperator, dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată, limfadectomie şi brahiterapie sau
teleterapie
D. polichimioterapie
E. conizaţia de col uterin la bolnavele peste 50 de ani
(pag. 3076)
G2644212. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin în
stadiul Ia2:
A. brahiterapie 60 Gy în punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită la 5-6 săptămâni
B. polichimioterapie
C. postoperator în funcţie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie şi/sau teleterapie
1355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1356 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2644213. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în
stadiul Ib şi Iia:
A. necesită brahiterapie utero-vaginală, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită
B. necesită doar limfadenocolpohisterectomie lărgită
C. necesită postoperator în funcţie de prezenţa histologică a tumorii reziduale - brahiterapie la mucoasa
bontului vaginal
D. la pacientele tinere operaţia se poate limita la histrectomie totală
E. la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizaţie de col uterin
(pag. 3076)
G2644215. Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa şi IIIb este:
A. teleterapie, brahiterapie, polichimioterapie
B. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie şi reluarea curelor de citostatice până la 8-10 cure
în totalitate
C. histerectomie totală cu coleret vaginal
D. limfadenohisterocolpectomie
E. brahiterapie intravaginală în scop hemostatic, în hemoragii importante
(pag. 3076-3077)
G2644216. În stadiul IIIa şi IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic:
A. creşte rata supravieţuirilor
B. creşte rata complicaţiilor postoperatorii
C. nu creşte rata supravieţuirilor
D. nu creşte rata complicaţiilor postoperatorii
E. este absolut necesar
(pag. 3076)
1356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1357 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 45
Metode epidemiologice in sanatatea publica
BIBLIOGRAFIE:
5. Enachescu Dan, Marcu M. – Sanatate publica si management, Ed. All, 1999
1357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1358 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345010. Daca riscul relativ are valori mai mari de 1 se interpreteaza ca factorul studiat este:
A. factor de risc
B. factor indiferent
C. factor de protectie
D. factor de mediu
E. factor individual
(pag. 57)
1358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1359 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345014. In selectionarea loturilor test intr-o ancheta caz-martor prima operatie este:
A. luarea consimtamantului de la bolnav
B. formularea unor criterii de diagnostic
C. evaluarea gradului de expunere la un factor de risc
D. cercetarea bazelor de date ale spitalelor
E. tragerea la sort a subiectilor
(pag. 58)
G1345016. Orice conditie care poate sa fie descrisa si dovedita ca se asociaza unei frecvente crescute
a bolii este factor:
A. confundant
B. asociativ
C. de risc
D. de protectie
E. indiferent
(pag. 43)
G1345017. Prin metoda "dublu orb" se intelege alegerea loturilor de studiu prin:
A. tragere la sort
B. nici pacientii si nici experimentatorul nu cunosc care este produsul activ versus placebo
C. nici pacientii, nici experimentatorul si nici statisticianul nu cunosc care este produsul activ versus placebo
D. produsul activ si ulterior placebo se administreaza la toate persoanele incluse in studiu
E. utilizarea metodei de stratificare dupa varsta si alte caracteristici demografice ale pacientilor
(pag. 64)
G1345018. Specificitatea testului screening reprezinta capacitatea unei probe de a identifica corect:
A. persoanele care nu au boala
B. persoanele care au boala
C. ceea ce este destinat sa identifice
D. performantele metodei
1359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1360 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1445021. Demonstrarea valorii unei conduite terapeutice noi fata de cele uzuale in momentul
respectiv se face prin:
A. Anchete epidemiologice descriptive
B. Anchete de cohorta
C. Anchete cazuri-control
D. Anchete epidemiologice experimentale
E. Anchete transversale
(pag. 63)
G1445022. O valoare mare a fractiunii atribuibile in populatie a riscului rezultata in urma unui studiu de
cohorta poate servi la:
A. Aprecierea efectului expunerii la nivel individual
B. Masurarea fortei asociatiei epidemiologice
C. Demonstrarea unei diferente semnificative statistic intre riscul bolii la expusi si neexpusi
D. Elaborarea unei strategii de intervenţie pentru controlul factorului respectiv in populaţie
E. Sustinerea unei relatii cauzale intre factorul studiat si efectul observat
(pag. 56)
1360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1361 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1545025. Cum se numeste relatia dintre doua categorii diferite de evenimente, in care o categorie
este reprezentata de factorii de risc, iar alta o constituie boala:
A. epidemie;
B. inferenta epidemiologica;
C. asociatie epidemiologica;
D. ipoteza epidemiologica;
E. populatie la risc.
(pag. 43)
1361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1362 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. 2 obiective
C. 3 obiective
D. 4 obiective
E. 5 obiective
(pag. 39)
G1645034. Tipurile de anchete epidemiologice dupa obiectul investigatiei epidemiologice pot fi:
A. Numai descriptive
B. Numai experimentele
C. Atat descriptive cat si experimentele
D. Descriptive, analitice si experimentale
E. Atat experimentale cat si analitice
(pag. 44, 45)
1362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1363 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. o componenta
E. opt componente
(pag. 1)
G2245039. Lista de control a elementelor care trebuie luate in considerare in cazul asocierii
epidemiologice cuprinde:
A. rolul posibil al intamplarii
B. nu trebuie examinat rolul altor variabile explicative decat cea fixata
C. nu exista posibile asociatii false, date de variabile care se leaga concomitent de factorul cauzal
D. absenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatii
E. ipoteza nu trebuie sa fie plauzibila
(pag. 1)
1363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1364 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1365 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. studii interventionale
E. studii experimentale
(pag. 1)
G2245054. Impactul actiunii factorului de risc in popualtie in anchetele caz-control se masoara cu:
A. riscul relativ calculat
B. riscul relativ estimat (odds ratio)
C. riscul atribuibil
D. valoarea predictiva pozitiva
E. valoarea predictiva negativa
(pag. 1)
1365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1366 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2345058. In alegerea lotului test in cadrul anchetelor caz-martor prima operatiune este:
A. stabilirea bugetului de studiu
B. aplicarea tratamentului intr-o populatie tinta si urmarirea rezultatului
C. formularea criteriilor de diagnostic (definitia de caz)
D. elaborarea chestionarului
E. aprecierea deceselor datorate bolii care este studiata
(pag. 57)
G2545060. Care din urmãtoarele tipuri de anchete epidemiologice sunt anchete de tip operational ?
A. anchete epidemiologice descriptive;
B. anchete epidemiologice caz control;
C. anchete epidemiologice de cohortã;
D. anchete epidemiologice experimentale;
E. anchete epidemiologice analitice.
(pag. 45)
1366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1367 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2545064. Cum se numeste orice conditie care poate sã fie descrisã sI doveditã cã se asociazã unei
frecvente crescute a bolii?
A. risc;
B. factor de protectie;
C. populatie la risc;
D. factor de risc;
E. epidemie.
(pag. 43)
G2545065. Cum se numeste relatia dintre douã categorii diferite de evenimente, în care o categorie
este reprezentatã de factorii de risc, iar alta o constituie boala?
A. epidemie;
B. inferentã epidemiologicã;
C. asociatie epidemiologicã;
D. ipotezã epidemiologicã;
E. populatie la risc.
(pag. 43)
G2545069. Ce este factorul studiat pentru o valoare a riscului relativ mai mare decît 1 ?
A. factor de risc;
B. factor indiferent;
C. factor de protectie;
1367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1368 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. factor de mediu;
E. factor biologic.
(pag. 57)
1368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1369 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2545079. Pentru o valoare a riscului relativ mai mare decât 1, factorului studiat este:
A. factor de risc
B. factor indiferent
C. factor de protectie
D. factor de mediu
E. factor biologic
(pag. 57)
1369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1370 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1245087. Conditiile pentru realizarea unei anchete de prevalenta (examen mdical de masa) sunt
A. sa corespunda unei nevoi reale
B. scopurile anchetei sa fie clar formulate (administrativ, de planificare; prescriptiv – de identificare a
bolnavilor in vederea tratarii lor);
C. sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute
D. pregatirea prealabila a populaţiei
E. nu trebuie stabilite prioritati in functie de resurse
(pag. 67)
1370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1371 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1245090. Lista de control a elementelor care trebuie luate in considerare in cazul asocierii
epidemiologice cuprinde
A. ipoteza nu trebuie sa fie plauzibila
B. rolul posibil al intamplarii
C. examinarea rolului altor variabile explicative decat cea fixata
D. posibilitatea unor asociaţii false, date de variabile care se leaga concomitent de factorul cauzal
E. prezrenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatii
(pag. 44)
1371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1372 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345095. Caracteristicile spatiale care pot influenta frecventa bolilor sau unor factori de risc sunt
reprezentate de frontierele:
A. naturale
B. lingvistice
C. politico-administrative
D. psihologice
E. traditionale
(pag. 47)
G1345096. Coeficientul kappa care stabileste corelatia intraclasa poate avea valori:
A. egale cu 0
B. egale cu +1
C. egale cu - 1
D. mai mari sau egale cu 10
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 74)
G1345098. Determinarea numarului necesar de indivizi inclusi intr-o ancheta caz-martor depinde de:
A. prevalenta expunerii in grupul de comparare
B. marimea riscului relativ estimat
C. eroarea de speta I (alfa)
D. eroare de speta II (beta)
E. bugetul studiului
(pag. 59)
1372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1373 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345107. Persoanele selectate in lotul test intr-o ancheta caz- martor pot fi:
A. bolnavi spitalizati
B. bolnavi selectionati din populatia tinta
C. categorii speciale selectionate
1373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1374 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345109. Rezulatului observatiei, obtinut printr-o ancheta analitica poate fi masurat prin:
A. decese
B. probabilitatea de supravietuire
C. intensitatea durerii
D. calitatea vietii
E. complianta populatiei la studiu
(pag. 50)
1374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1375 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1345114. Unele dintre argumentele care stau la baza demonstrarii relatiilor cauzale sunt:
A. informatiile din literatura
B. proba terapuetica
C. foarta asociatiei
D. consistenta asociatiei
E. specificitatea
(pag. 44)
G1445117. Care din urmatoarele tipuri de anchete epidemiologice folosesc loturi de comparare:
A. Anchetele epidemiologice descriptive
B. Anchetele de cohorta
C. Anchetele cazuri-control
D. Anchetele epidemiologice experimentale
E. Anchetele transversale
(pag. 44-67)
G1445118. Care dintre urmatoarele anchete epidemiologice sunt investigatii de tip observational:
A. Anchetele epidemiologice descriptive
B. Anchetele de cohorta
C. Anchetele cazuri-control
D. Anchetele epidemiologice experimentale
E. Anchetele transversale
(pag. 45-66)
G1445119. Care dintre urmatoarele criterii se folosesc pentru alegerea bolilor care sa faca obiectul
unui screening:
A. Boala sa aiba o prevalenta scazuta
B. Boala sa aiba o gravitate mare
C. Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa
D. Boala sa fie decelabila in etapa de latenţa sau in formele sale de debut asimptomatic
E. Sa existe probe capabile sa deceleze boala
(pag. 69)
1375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1376 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1377 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1445128. Screeningul:
A. Are ca scop identificarea prezumtiva a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc
B. Pleaca de la ipoteza ca intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti
C. Se incadreaza in masurile de profilaxie primara
D. Face parte din examenele medicale de masa
E. Face parte din anchetele epidemiologice longitudinale
(pag. 66-68)
G1545132. Care din urmatoarele tipuri de anchete epidemiologice sunt anchete de tip observational:
A. anchete epidemiologice experimentale;
B. anchete epidemiologice operationale;
C. anchete epidemiologice descriptive;
D. anchete epidemiologice analitice;
E. anchete de cohorta.
1377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1378 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 45)
G1545134. Care sunt argumentele folosite in dovedirea relatiei de cauzalitate dintre un factor si boala:
A. forta asociatiei;
B. consistenta asociatiei;
C. plauzibilitatea;
D. prezenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatii;
E. rolul posibil al intimplarii.
(pag. 44)
G1545136. Care sunt metodele de administrare a factorului de risc sau de protectie in anchetele
experimentale:
A. metoda directa;
B. metoda "orb";
C. metoda "dublu orb";
D. evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi;
E. evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicale.
(pag. 64)
1378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1379 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G1545140. Deosebirea intre sexe privind distributia bolilor sau deceselor se masoara prin:
A. riscuri;
B. proportii simple;
C. probabilitati;
D. indici de frecventa;
E. indici de masculinitate.
(pag. 47)
G1645143. Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening sunt:
A. Boala sa aiba o prevalenta mare
B. Boala sa duca la obscrutism
C. Boala sa duca la invaliditate
D. Boala sa fie decelabila in etapa de latenta
E. Numai raspunsurile a, c si d sunt corecte
(pag. 69)
G1645144. Descrierea distributiei bolilor sau a focarelor de risc se poate face in functie de:
A. Sex
B. Varsta
C. Modele culturale
D. Stare civila
E. In functie de frontiere politico-administrative
(pag. 45, 46)
1379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1380 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
E. Melanomul malign
(pag. 74)
1380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1381 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 1)
G2245157. Anchetele descriptive descriu populatia tinta din punct de vedere al caracteristicilor:
A. comunitare
B. economice
C. personale ale membrilor colectivitatii
D. temporale – distributia temporala a bolilor si a factorilor de risc
E. spatiale – distributia spatiala a bolilor si a factorilor de risc
(pag. 1)
1381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1382 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1383 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
D. anchete caz-martor
E. anchete experimentale
(pag. 1)
1383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1384 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2245175. Criteriile de alegere a bolilor care sa faca obiectul unui screening cuprind:
A. boala sa fie decelabila in etapa de latenta sau in formele sale de debut asimptomatic
B. sa existe probe capabile sa decelaze boala
C. sa fie acceptabil din punct de vedere al populatiei
D. tratamentul sa nu fie acceptat de bolnavi
E. sa existe facilitati disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea boala
(pag. 1)
1384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1385 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2345183. In culegerea informatiilor pentru desfasurarea studiilor caz-martor vor fi asigurate conditiile
de:
A. uniformitate a metodelor aplicate atat pentru lotul cazurilor cat si a martorilor
B. utilizare numai a unui singur investigator
C. crestere a acuratetii acestora
D. evaluare clinica
E. evaluare clinica, imagistica si de laborator
(pag. 60)
1385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1386 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2345185. Administrarea unui produs activ sau placebo, in anchetele experimentale, prin metoda
simplu orb inseamna ca:
A. experimentatorul cunoaste care din cele doua produse este activ si respectiv placebo
B. persoanele supuse investigatiei nu cunosc caracteristicile produsului pe care il primesc
C. nici experimentatorul si nici persoanele investigate nu cunosc caracteristicile produsului administrat
D. numai un grup de experti cunosc caracteristicile produsului adminstrat
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 64)
G2345187. Conditiile care stau la baza realizarii unui examen medical de masa sunt:
A. sa corespunda unor nevoi reale in asigurarea starii de sanatate
B. sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute
C. scopurile anchetei sa fie clar formulate
D. sa se stabileasca criteriile de evaluare a actiunii
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 67)
1386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1387 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
C. observatiei
D. examenului clinic si paraclinic
E. interviu
(pag. 54)
G2345194. Pentru masurarea si analiza, datele culese prin anchetele epidemiologice se introduc intr-
un tabel numit:
A. tabel de contingenta
B. 2x2
C. de frecventa
D. de sumare
E. 2x3 sau 2x4
(pag. 55)
1387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1388 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 68)
G2545198. În functie de care din urmãtoarele caracteristici geografice se face distributia bolilor,
deceselor ?
A. frontierele naturale;
B. frontierele administrative;
C. frontierele nationale;
D. factori economico sociali;
E. factori culturali.
(pag. 47)
G2545199. Care sunt caracteristicile din punctul cãrora, anchetele descriptive descriu populatia de
referintã?
A. caracteristici personale;
B. caracteristici temporale;
C. caracteristici spatiale;
D. inferente epidemiologice;
E. ipoteze epidemiologice.
(pag. 45)
G2545200. Care din urmãtoarele etape ale procesului de aparitie a bolii reprezintã perioada de latentã?
A. initierea procesului etiologic;
B. initierea procesului patologic ca urmare a actiunii factorilor etiologici;
C. depistarea clinicã a bolii;
D. tratamentul bolii;
E. supravegherea bolii.
(pag. 40)
1388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1389 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2545203. Care sunt metodele de administrare a factorului de risc sau de protectie în anchetele
experimentale?
A. medota directã;
B. metoda "orb";
C. metoda "dublu orb ";
D. evaluarea eficacitãtii vaccinuri noi;
E. evaluarea anumitor forme de organizare a asistentei medicale.
(pag. 64)
G2545205. Deosebirea între sexe privind distributia bolilor sau deceselor se mãsoarã prin ?
A. riscuri;
B. proportii simple;
C. probabilitãti;
D. indici de frecventã;
E. indici de masculinitate.
(pag. 47)
G2545209. Cum se mãsoarã distributia bolilor sau deceselor în functie de sex, în anchetele
epidemiologice descriptive ?
A. cu ajutorul unor proportii simple;
1389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1390 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
1390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1391 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 55,56)
1391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1392 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
G2545224. Care sunt argumentele folosite în dovedirea relatiei de cauzalitate dintre un factor sI boalã?
A. forta asociatiei;
B. consistenta asociatiei;
C. plauzibilitatea;
D. prezenta asociatiei în mai multe medii de rezidentã;
E. rolul posibil al întâmplãrii.
(pag. 44)
1392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1393 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 68)
G2545231. Distribuţia bolilor sau deceselor în funcţie de sex, în anchetele epidemiologice descriptive,
se măsoară prin calculul:
A. unor proporţii simple
B. indici de frecvenţă sau de structură
C. indice de masculinitate
D. riscului relativ
E. riscului relativ estimat
(pag. 47)
1393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1394 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
B. frecvenţa deceselor
C. forţa asocierii epidemiologice
D. impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
E. indici de frecvenţă
(pag. 55)
1394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1395 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a VI a
(pag. 72)
G2845245. Anchetele epidemiologice descriu populatia tinta (sau de referinta) din punct de vedere al:
A. caracteristicilor personale
B. caracteristicilor de grup
C. caracteristicilor intregii populatii
D. caracteristicilor temporale
E. caracteristicilor spatiale
(pag. 45)
1395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro