Sie sind auf Seite 1von 2

FRANTA MEDIEVALA Dupa tratatul de la Verdun,se vas tinge dinastia Caroligiana.

Existau 11 nobili care aveau dreptul de a alege regale,ei numinduse pairi.Acestia erau stapani absolute pe domeniile lor intrucat puteau strange dari,intretineau armata si judecau.Il vor allege pe rege pe cl mai sarac dintre ei, pe Hugo Capet, cnte de Paris si Ile de France care va intemeia o noua dinastie,dinastia Capetienilor.Domeniul sau avea cateva avantaje: orasul Paris era un centru commercial care aducea venituri constant,iar domeniul din jurul sau era renumit pt iarmaroacele si targurile vremii. Regele va pune acpat anarhiei populare feudale, iar urmasii sai vor urmari domeniul regal:Filip al II-lea august,ludovic al ix-lea. I 1066,ducele Normandiei,Wilhem Cuceritorul, a cucerit Anglia.Urmasii sai vor mari teritoriul prin mai multe moduri,in special prin casatorii,dar si prin lupta(marele ducat al Bretaniei,ducatul Aquitaniei si comitatele Maine,Turaine si Anjou).Ludovic al 9lea cel sfant va interzice portul armelor ,punerea de foc si tulburarea muncii campului,dar vasalii regelui se mai rasculau cateodata,pana cand Filip cel Frumos va reusi sa recupereze marile ducate in 1214 in urma luptei victoroase de la Bouvinmes,avand norocul ca anglia era consdusa de ioan fara-de-tara, fratele mai mic a lui Richard inima de leu. RAZBOIUL DE 100ANI Rzboiul de 100 de Ani a fost purtat ntre Anglia i Frana n intervalul 1337-1453. Rzboiul de 100 de Ani nu a fost un conflict continuu, ci o serie de ostiliti ntrerupte de perioade lungi de pace.A fost o perioada grea pt Franta caci a fost bantuita de o epidemie de ciuma si de o rascoala taraneasca puternica,pe langa razboaie.O parte a francezilor(Marele ducat al Burgundiei) a fost aliata cu Anglia. Rzboiul poate fi divizat n patru faze: o faz n care Anglia a repurtat victorii sub Eduard al III-lea i care a durat din 1337 pn n 1360; o faz din 1360 pn n 1400 cnd francezii au avut victorii; o faz din 1400 pn n 1429 marcat de mari victorii engleze sub Henric al V-lea; i o faz final din 1429 pn n 1453 n care Frana a fost unit sub regii din dinastia Valois. Cnd a nceput rzboiul, Frana avea o populaie de 14 milioane i era cea mai puternic for militar din Europa; Anglia avea o populaie de numai 4 milioane. Victoriile pe care englezii le-au purtat la Crecy(1346) i mai trziu la Poitiers (1356) i-au uimit i i-au umplut de un imens orgoliu.Franta a fost condusa vreo 40 de ani de un rege nebun(Carol al vi-lea).In ciuda nebuniei sale,marii nobili l-au lasat sa domneasca pentru a putea face ce doreau.Franta risca sa dispara pentru ca maim ult de 3 sferturi din teritoriul ei era ocupat de erau ocupate de englezi.Ioana darc(1429-1430) o va salva in ultimul moment. n anul 1430, Ioana a fost capturat de burgunzi; acetia au predat-o englezilor care au judecat-o sub acuzaia de vrjitorie, creznd c prin condamnarea ei l vor discredita pe Carol al VII-lea. Treptat rzboiul s-a ncheiat. n anul 1435, Carol i Ducele de Burgundia s-au mpcat, iar Parisul a czut n anul urmtor. n 1453, n urma btliei de la Castillon, Rzboiul de 100 de Ani a luat sfrit; Anglia i-a meninut stpnirea doar asupra Calais-ului, care a fost recuperat de francezi n 1558. CIVILIZATIA MEDIEVALA Societatea medieval a fost una agrara,pamantul fiind cea mai importanta avutie si in funtie de ea,se imparteau oamenii. Erau 3 categ sociale(stari).Episcopul de la Leo spunea ca societatea este impartita in cei care se roagaclerul,cei care se lupta-nobilimea si cei care muncesc-taranii.Taraniii care n-aveau pamant,plateaudijne(dari) in schimbul protectiei nobilimii.Existau trei tipuri de dijne:in bai in produse si in munca.De la tara la tara,de la perioada la perioada,difera dijnele.Pentru ca banii erau utini,de obicei, dijnele se plateau in munca. Domeniul feudal era o mica lumea unde se gaseau cam toate lucrurile necesare traiului.Dupa maretia castelului ne dadeam seama si de bogatia si puterea nobilului.Exista o zna impadurita care se folosea in comun.de aici se procurau lemne,peste si se graneau animalele.Zona aceasta putea si foarte mare,insa puterea nobilului nu era data de teritoriile de pamant pe acre le detinea ,ci de numarul de tarani.Populatia va scadea la mijlocul sec XiV din cauza unei epidemii de ciuma ,dar apoi va creste in sec xvi.

CASTELUL FEUDAL SI IERARHIA FEUDALA Castelul a fost simbolul epocii feudale.Castelele erau resedinte nobile sau regale.Ele erau raspandite in intreaga Europa si in functie de marimea castelului si de complexitatea constructiei,ne puteam da seama de bogatia si puterea nobilului.Castelele au evluat intrucat in sec vii-ix erau caste;e din lemn si in imp.francilor erau castele din piatra.In sec ix abia ,vor fi doar castele din piatra, cu porti mari,popduri mobile si foisoare.Si grosimea zidurilor a crescut, de la 2-3 metri la 6-7metri in sec xiv. Castelul era format dintr-un donjon(turn central),la baza caruia se aflau contraforturile.Aici se afla resedinta nobilului,camera de garda,capela si grajdul.In jurul castelului nu era vegetatie pentru a impiedica dusmanii sa isi construiasca masini de asediu. Ierarhia feudal: in frunte era regele,imediat dupa el urmau ducii si principia care erau de obicei,rude ale regelui. Apoi, urmau contii marchizi , baronii si vicontii,iar la urma,mica nobilime formata din cavaleri. ORASUL MEDIEVAL In evul mediu,civilizatia se ruralizase dupa caderea imperiului Roma.Orasele care au avut norocul sa raziste au devenit resedinte episcopale sau resendintele unor functionari regali.Singura metrpola era Conmstantinopolul,mai erau cateva orase mici dar frumoase(ravena,salonic, toredo),iar restul era doar niste agomerari de case.In sec X a aparut denumirea de burg pentru orasele noi,de aici si locuitorii,burghezi si conducatorul lor burger-meister. Orasenii erau oameni liberi,libertatea obtinand-o cu arma in mana si pastrand-o in lupta.Activitatea lor principal era comertul,mestesugul si constructiile.Ei se grupau in bresle,negustorii in ghilde si constructorii in corporatii.

GERMANIA Prin tratatul de la Verdun,imperiul francilor a fost impartit.Partea estica(reg Germaniei) avea 6 ducate:saxonia,Bavaria ,Lorena,Burgundia,Italia si Bhoemia.Ca sin in Franta,marii nobili si duci aveau putere absoluta: strangeau armata,dari si ridicau castele.Ei acordau regelui un respect formal,dar aceste lucruri nu vor mai tine mult,pentru ca Otto, ducele saxoniei,va devein un rege puternic care a rezolvat trei probleme:va adduce la ascultare pe marii seniori,folosind la nevoie si forta,va inlatura pericolul danez s pericolul ungar. A poruncit sa se ridice ziduri,iar la mijlocul sec X orasele devin burguri,iar taranii liberi care aveau destui bani incat sa isi cumpere un cal si o armura au fost ridicati la rangul de cavaleri.Cu aceasta armata ii va invinge pe danezi la Lechfield in 955 si di acel moment ungurii nu au mai atacat spre vest. Oto va fi incoronat rege al imperiului de catre papa,dupa ce a ocupat Roma fara lupta,prin Campania din Italia.

MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE CONFLICTUL DINTRE IMPERIU SI PAPALITATE Imparatii Germani,desi erau foarte puternici, nu aveau putere absoluta,depinzand de marii nobili care alegeau imparatul(mai ales de cei 7 principi electori,dintre care 3 erau clerici,4 laici).Acestia dar si restul nobilimii erau impartiti in doua tabere: sustinatorii papei(guelfii)si sustinatorii imparatului(ghibelinii).Impartirea nu era fosrte clara,intrucat chiar si episcopii treceau dintr-o tabara in alta,in functie de interes. Intre imperiu si papalitate,va izbucni o lupa,lupta pt investiture,ei luptanduse pentru a putea numi episcope.cei acre numeau episcopii puteau controla si averea episcopala. Henric al IV-lea a inceput lupta,a fost ivins si va fi excomunicat de papa grigore al vii lea,iar pt as-i putea recapata tronul va trebui sa se umileasca,cerandus-i iertare la Canossa.Henric a domnit intre anii 1056-1106 In 1122 se va ajunge la o impacare temporara intre papi si imparati prin concordatul de la worus. Un alt mare imparat in urma caruia imperiul isi va atinge apogeul a fost Frederic Barbarossa(11521190).el a puratt multe razboaie in est,dar si in Italia.Va fin invins de orasenii italeni in lupta de la Legnano(1176).Pentru a-si ispasi pacatele,va pleca in cruciada a iia ,dar va muri in Asia Mica pe cand facea baie intr-un rau din cauza socului termic. Pe timpul imparatului Frederic al II lea va fi consimtita faramitarea Imperiului RomanoGerman.In urma unei casatorii a intrat in stapanirea sudului italiei si Siciliei.Germania va ramane un stat faramitat pana in sec XiX HANSA A fost o asociatie de orase comerciale si mestesugaresti din Nordul Germaniei.Majoritatea erau porturi la marea baltica.Trei orase din 100 aveau rol conducator: Bremen,Lubek si Hamburg. Hansa este mntionata pe prima data in 1276.Aceste orase germane se bucurau de largi privilegii din pareta imparatilor.Erau autonome si nu depindeau de niciun nobil sau senior.Ele dominau comertul cu Rusia, cu tarile Scandinave sau cu Anglia.Marfurile lor ajungeau prin Ungaria,pana la dunare, si cateodata chiar mai departe pana la constantinopol Pe la 1343 Hansa devine atat de puternica incat cu banii ei pueta influenta a;egerea imparatului.Orasele hansiatice erau fortificate,aveau flota proprie si puteau angaja armata de mercenari. A mai fost o liga oraseneasca formata din orasele din sudul germaniei dar a fost mai slaba.O a treia liga celebra a fost formata din orasele italiene care l-au invins pe Barbarossa,liga lombarda in frunte cu milano.Daca orasele lombarde faceau averse in urma imprumuturilor,speculatiilor si comertului cu Orientul, orasele hansiatice pueau accentual pe productie,pe comert sip e activitati bancare. Cuv cheie:aur si mirodenii Marile descoperiri geografice au fost impulsonate de curiozitatea oamenilor dar i primul rand de dorinta lor de imbogatire.Dupa cruciade,europenii au intrat intr-un contact mai strans cu arabii,cu civilizatiile antice,incepand sa aprecieze luxul,mancaruruile fine,matasurile. Pretul mirodeniilor era foarte ridicat,echivalent cu greutatea lor in argint.Smirna costa si maim ult,echivalenta in aur.Aceste mirodenii erau aduse din India,China,Arabia ,dar nu direct de catre europeni ci prin intermediul arabilor care erau intermediary.Inca din vremea cruciadelor,cand unii se luptau,altii se imbogateauArabii au ajusn la o intelegere cu italienii(negustorii din venetia si genova).Arabii audceau marfurile cu caravanele pana in egipt in portul Alexandria si le vindeau italienilor scump.Iar i europa se vindeau si mai scump,la sume fabuloase, incat numai nobilii si casele regale isi puteau permite mirodenii,fildes,perle si alte produse de lux.Ocuparea Constantinopolului de catre turci va ingreuna si maim ult.arcina de a descoperi noir ute comerciale spre Indii va reveni Spaniei si Portugaliei,favorizate de pozitia lor geografica. In sec xi in Europa nici nu prea era altcineva care sa incerce sa descopere rute noi spre Indii.Franta si Angla erau devastate,iar in Germania se luptau principia su imparatul. Portugalia a avut parte de un rege bun,Enrique navigatorul(1394-1460) care i-a sprijinit pe geograi si a transformat castelul de la Sagres intr-o adevarata academie navala.Portughezii au navigat pe linia tarmului pana cand au ajuns in insulele Capului Verde,depasind Ecuatorul.In 1487 Bartholomeo Diaz va ajunge in extremitatea sudica a Africii,la capul bunei Sperante.Nu au reusit sa patrunda in apele oc.Indian,dar Vasco d agama se va folosi de curentii marini incat va ajunge la Calient. DESCOPERIREA AMERICII Cristofor Columb era convins de teoria sfericitatii pamantului intrucat o va conduce sip e regina Spaniei ca sa ii finantez expeditia.Nimeni nu banuia ca intre Europa si Asia se mai afla un continent. Spania avea fonduri mari.expeditia lui columb nu a costat foarte mult,doar cat un bal la curte.Columb nu a descoperit continental: el a ajuns in insulele din apropierea lui,insulele Hawaii,cuba,Jamaica.Nu a gasit ce isi dorea(aur si bogatii) si va muri sarac. Altii, porning de unde a ramas el(Cuba), se vor imbogati ajungand pe continent.Columb , crezand ca a ajuns undeva in apropierea Asiei,a numit localnicii-indieni.Amerigo Vespucci si-a dat seama ca este un alt continent defapt, dupa multe calcule si analize asupra faunei si florei.in America s-au adus pe langa aur si bogatii,lucru folositoare precum:cartoful,porumbul,curcanii,etc. Expeditiile spaniole ovr continua si in anii urmatori intrucat Magellan va incerca sa demonstreze sfericitatea pamantului(15191521),pornind spre veste , crezand ca se va intoarce pe partea opusa.V ajunge in Filippine dar va muri in luptele cu bastinasii.O singura corabie va scapa,intorcandu-se inapoi in Spania.

IMPERIUL FRANC Dupa moartea regelui Clovis,a urmat in regatul francilor o serie de regi lenesi in sensul ca u erau preocupati de problemele statului.Aceste chestiuni de administrare a statului vor fi lasate in seama majordomilor(sefii casei regale) care vor ajunge ministry. In 732 in lupta de la Poitiers eu fost condusi de Carol Martel care va devein ultimul rege.Cel mai mare rege a fost Carol cel Mare(768-814) care va intemeia marca spaniola si marca avara in Panonia. Imperiul Caroligian va avea o noua capital propriuzisa,dar regele statea in orasul Aachen unde aveau loc adunarile anuale.In anul 800 Carol cel mare va fi incoronat de catre papa de la roma imparat in semn de multumire pentru dania facuta(jumatate din regatul longobarzilor).Astfel se va institui statul papal din evul mediu.Imperiul franc era un stat Germanic care cuprindea si alte tinuturi pe care romanii nu le-au stapanit niciodata dar structura politica,administratia si limba erau cele ale imperiului roman. Carol cel mare a fost si un mare sustinator al culturii, el a luat de la Ravena multe coloane si opere de arta si a construit o mare catedrala la Aachen. La curtea sa,a adus multi invatati printer care cel mai cunoscut era Alcuin york. A ridicat manastiri si biserici.Desi era analfabet,carol avea dorinta de a invata si s-aapucat de invatat la batranete,reusind doar sa invete sa se semneze. Imperiul sau nu va rezista mult timp dupa moartea sa.In 843, nepotii sai il vor imparti intre ei prin tratatul de la Verdun : unul va lua partea de vest(plesuv),altul partea de est(Germania) iar altul va lua o regiune lunga si ingusta intr cei doi(un culoar ce se intindea din olanda paa in ungaria). Cu timpul imperiul va disparea ,ramanand doar provincial Lorena(intre franta si Germania)

IMPERIUL OTOMAN Vechii turci proveneau din zona mtilor altai,din vestul mongoliei.De eici,asemanarile cu mongolii,sub a caror stapanire s-au aflat turcii sute de ani.Ca si mongolii,ei erau nomazi ce traiau in corturi de pasla(iurte). Se vor forma 84 de neamuri care se vor indrepta spre Europa in mai multe valuri(huni,avari,pecinegi,cumani). Turcii seleucizi au fost primii care au format un sat,invingandui in 1071 pe bizantini in lupta de la Manziret si ocupan Asia Mica.Au intemeiat Sultanatul de Rhum(de Roma).In 1308,sultanatul va dispare.Cam pe atunci, in Asia mica vor veni alti turci condusi de Osman care vor adopta seleucizii si vor intemeia un mic sultanat cu capital la Brusa.Ei se numeau turci otomani.Si-au extins teritoriul si s-au inmultit rapind copii si femei din neamurile invecinate.Fiecare turc avea 4 neveste si mai multe concubine.Ei au preluat cultura,scrierea,alfabetul si alte elemente de civilizatie de la bizantini persi si arabi.Imperiul Otoman stia sa atraga oameni capabili din europa cu conditia ca aestia sa treaca la islam.

Das könnte Ihnen auch gefallen