FORESTIERA SPECIEI A 5. C E R C E T A RP R IV IN D U L T U R A C I NIA TOMENIOSA (rhunb.) PAULOW Steud.

S ICAS Simeria, Dr ing. RADU ing VCRISTESCU ing.l. DUMITRU-TATARANUBucuregti' clr. ICAS 5.1. Introducere

privindculturaspecieiPaulownia Cercetdrile tomentosa [hunb.) Steud.s-au efectuat in perioada 1984-1986 cadrul unei teme complexevizind introducereagi exin tindereain culturi a unor specii forestiere interesindustrial de deosebit,producdtoare propriide materii Cercetarile urmdritsporirearesurselor au de lemn cu utilizdri speciale. prin introducerea culturd,pe suprafelelimitate prime gi reducereaimportului acestora, in qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice. 5.2. privindculturaspeciei Stadiulcunogtintelor (Thunb.) originard China, din Steud.este o specielemnoasd Paulownia tomentosa prin climatezonalefoartediversificate la moderat (de unde ocupd un areal caracterizat cu la uscate-mezoterme moderat umede gi mezoterme), temperaturiminime cuprinse ca in intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusd culturSornamentali(parcuri) arbore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative gifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai deosebite(inflorescente mari,liliachii s-a culturaei in scop forestier contimpuriicare o girsescnelignificata, ales la ingheturile atit sideratin trecutdrept neindicatd, la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental. Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul cenuqiu) lemnului(ugor, soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalile apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu preocupariprivindculturaforestierd acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA. a Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S. $tefanestilucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in iar conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha, in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in cu anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale ln Tismana, silvice(Baia Mare,Tauli-Magherug, $imian gi Braila). ocoalelesilviceTispuielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in mana, Briila gi Tduli-Mdgherug celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in *

dr. ing, cu: L dr. C. in colaborare Ing. Herta, ing, Traci, ing.l. Mugat, L Nequ, dr, ing. din ingMaria Ralru, N. Dragul ICAS, ing.L Ungureanu (O Mare) (O.S. ing. DrobetaTr. Severin), D.CherecheES. Baia (O.S. Delta Dundrii), A. Sicuieni), l. Albu(ICPP ing ing. Ritiu

6l

Bdrigan pentru produclia de biomasd,exploatati pina in 1981, prezinti in prezent o inahime mediede 6,15m, un diametru mediude7,72 cm qi o starede vegetatie lincedd, cu fenomenede uscare. 5.3. Scopul cercetirilor Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal, precizarea oportunita{ii culturiispeciei Paulownia tomentosa fondul forestier. acest in In sens, au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelor ecologiceale speciei,tehnologiei producerea puietilor urmirireacomponarii in culturiexgi de lor perimentale. privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in Experimentarile staliunile gi l.C.A.S. Simeria Hemeiug, solarii in sau in liber. $tefdnegti, 5.4, Metodade lucru Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul puielilorgi instalerii culturilor testares-a utilizat exclusivitate de metodaexperimentald. in gi In cadrul actiuniide identificare inventariere exemplarelor a existente culturi in parcuri,colectiidendrologice (plantatii, etc.) la data inceperiicercetarilor s-au completat figetip cu principalele precumgi cu localizarea elemente taxatorice exemplarelor, ale lor, inclusiv pedologice de vegetalie. qi condiliile fizico-geografice, In culturile experimentale(semdndturi,repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit: provenienlamaterialului, locul experimentArii, conditiilede lucru (solar,seri, pepinier5, substrat),data gi modul de instalare culturii, al (grame,bucdti puieli),evolulia cantitalile prindere,mentinere), culturii(rdsdrire, dimensiuni (indltimi, realizate diametre), lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivind comportarea culturd (stareade vegetalie, in boli,ddundtori). climatice Analogiile s-au stabilitdupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranu l. (1979),luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale. 5.5. 5.5.1. Rezultateobtinute Caracterizarea silvoecologicd speciei$i importanta economici. a ei

Garacteristicidendrologice.Paulownia Steud.(PimpeilalisS tomentosaflhunb.) & Z.; P japonicaRev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugiibruni,tomentogi. Frunzele pe lujeriiscu4i lat ovate,scurt acuminate, bazi cordate, de la intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase,pe tala inferioard, peri ramifica{i (dendroizi), cenugiu lanat-pdroase; cu lung pedicela}i, ramuricapilarein (fig.1.). amesteccu peri glandulogi Frunzele pe luleriivigurogi - 5lobate,neregulat 3 de piramidale dinlate,pe ambelefete abundentpiroase. Inflorescenle des tomentoase, de 25 - 40 cm lungime, axulprincipal 20 - 38 cm qi ramuri cu de de laterale 3 - 15 cm (fig.1). violetd intein Corolacampanulatd(digitalis)5 - 6 cm lungime bazAde 1 cm latime, de ,la rior cu striatiunigalbene;peri drepti articulati. Caliciucu lobi lat-ovati. Capsulaovoidd, femnoasd 3 cm lungime, de sunt mici, aripate, tornentoasa, scurt pedunculatd. Semintele circa1200- 2300buc.in fiecare capsuld. Masaa 1000seminte estede aprox.0,15g. cu o germinalie 80 - 90 %. de

VA
specieiP. tomentosa Arealul

/l

EE

Pdr neramificat sau slab ramificat

P d rd e n d r o i du n g l pedunculat, pe fata de inferioard frunzelor a

(seria InflorescentE tementosa tip Paulownia)

P a rg l a n d u l o s

tomentosaOhunb) Steud.:arealulnatural$i detaliimorfologice Fig. 1 Paulownia Naturalarea and morphologicalparticularities

Orientau condus la in intreprinse 1959in arealulnaturaldin Extremul Cercetdrile (prov.Hebei,Schandong, din zonele nordice de concluziaci populaliile Paulownia 30 Henan,Hubei)intre aproximativ - 40" lat. N 9i 108 '124" long E apa4inunei specii 9i diferite- Paulownia elongataHu. intruciteste posibildidentificarea in lara noastraa din cheiade determinare anexa1. acesteispecii,este recomandatir Henan, Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ Areat natural: China(Shandong, -30" lat.N qi 109"...124"long.E. (fig.1) 24 OUservilii privind specia.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales din de firi testiri experimentale provenienle, care cauzdrezultatele in scop ornamental, se adaugd prezentaprobabild,incd nesemoblinute sunt foarte diferite.La aceasta de Provenienlele P tomentosadin naiata, uneleculturidin lari gi a specieiP elongata. in qi Henan apar ca cele mai indicate pentru RomAnia.dar sunt provinciileShandong mai eliminatorii, ales cu cele trei specii din serie (elonnecesaregi culturiexperimentale cele mai s5 este posibilca P tomentosa nu realizeze intrucit gata, glabratagitomentosa) din RomAnia. climatice in bune performanle, condiliile speciei: Variabilitatea Caliciucu - Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase. tipica. varietatea Reprezint5 Floriviolete. lobi lat-ovafi. intre150- 1300m. Shangong, Jiangxi, Hubei, maialesinprov.Fujian, Rdspindire: - Var. lanata(Dode) K. Schneid. Frunze pe fala inferioardabundent gSlbuiC. purpurii. cu Caliciu lobiaculi,mai lungi.Floriviolete tomentoase. un 12OO 1800m. Poatefi considerat ecotipde alprov.Hubeiintre Rdspindire: titudineal specieitipice. - cv. Lilacina:(. titacina Sprague).P.fargesiiOsborn.non Franch) Lujerii de un an verzi, glandulogipdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung mai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cu acuminate.Inflorescente pete gdlbui in interior,lobii superiori ai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula ovoidala, 3 - 4 cm lungime^ de pina la ovate,pe dos gSlbui- cv. Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiforme gdlbui' cu pdroase. Floriviolete tubulin interior lanate, din dbservatii. Inilialdescrisdca speciebund, originard Coreea,s-a dovedita fi o din de varietate cultura,rezultata inmullireclonali. Bucureqti in alte 17 judele se in 9i Rispindire in culturi in RomAnia. municipul in cultivate parcuri,gr5dini (fig,2), dar qi sub forma unor intilnescpeste 511 exemplare plantalii cu caracter forestier experimentalla l.C.A.S.$tefdnegti,O'S. Rugelu, O.S. Bdrdgan. |.C.A.S. $imian,O.S.BaiaMaregiStaliunea

E
l i L

- =: o o= E or3
a1

o'o tstr
-a h.{ tol {rJ

O'a

x x x
3

q dl

ET ot

o o s rr t I r I t

o o o o Cl r r

In
In

.g = o'tr
a

qx
F g 't I P '4

o oo

E-k

o< a
t;I <l

.EE
d

= o (L
N ri\

"j

5-

iI

xl
t?

:lgt

I.\)r'4

A.i_(k

A')4?
{ 9-':

ad:
l

? t sF..)<<
I .:: =-t--ia--

"'{ 3r
-r9
I I

fi{.
I
9
ff \t

3 t",

91

Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi.Arealnaturalcaracterizatprin climate diverse, de la moderat uscate, mezoterme,la moderat umede qi umede iarna. In cuprinsularealului in mezoterme. toate cazurilecu deficit de precipitatii - 190... + 3,9", iar cele medii maximeintre intre medii minimevariazA temperaiurile iar a relativd aeruluieste de 64% ...830/", durataperioadeide +310 ... 42,7".tJmiditatea vegetlliede8-12luni. prezintagelivuriqi alte vitimari ale exemplarelor in culturilede la noi majoritatea timspeciimai alesla inghelurile a sensibilitateacestei ceea ce denotdmarea trunchiului tineredegera Exemplarele lignificali. incomplet purircare o surprindde reguldcu lujerii de multe ori de la nivelulsolului,dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Prin asemenea tulpini frumos conformate,elagate pe succesiverezultdin anii favorabili autorecepdri sunt frumos conde clddirisau de alti arbori,trunchiurile citivametri.in locuriaddpostite mari. dimensiuni qiin multecazuride formate cu acesteispecii comparativ cele indigene foliare permitcaracterizarea Analizele de conlinutulin azot, foarte pulin exigentdfald de fosfor qi ca o specie exigentdfali potasiu gi foarte exigentdfafd de conlinutulde calciu.Deqi acesteexigenlede nutrilie Paulownlanu-gi poate procura azotul cu sint asemandtoarecu cele ale salcimului, sdrace. staliunile deci nu poatevalorifica fixatoare ajutorulbacteriilor 9i acesteispecii indicAfaptul cd ea exigentele care sintetizeazd Formulaecologicd factorieste euterma, iar are un arealde culturdcampestru(colinar), sub raportulcelorlalli mezohigrofita(mezofita). eubazici, eutrofa, heliofila, mezofild(pluviofilS), Valoarea economici a speciei. Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura oreste un imin cu namentala un arbore cu deosebitecalitdli. arealulnaturalP tomentosa producirtorde lemn, cultivatpe mari suprafele.Lemnulfoarte ugor (comparabil portant mobileigi pentruarticolesportive(in specu al lemnuluide Balsa)estefolositin industria pe palete pentru tenis de masi) foarte solicitate piafa mondiali. La noi s-au fdcut cial stabilinpentruIndustrla Lemnului gi de cadrul Institutului Cercetdri Proiectdri cercetiriin posibile de utilizarea lemnului:producereapldcilor aglomerate, du-se ca domenii Au obiectesportive. fost considerate mobild,furnirtehnic qi estetic,piese clestrungarie, dar cu miezdin ronspecii, pldcile cu celulare fele din PA.L.din diverse de mare interes din oblinute tulpinide 1 - 2 ani etc. delede Paulownia Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapasnu de telor papetare.Nici experimentarea la Fabricade chibrituriBucureqti a dat rezultate satisfacetoare.in sfirgit, datoriti densitilii foarte reduse a lemnului, unele Pentruacestease retinein special rezismecanicesint nesatisfdcatoare. caracteristici ansamblate in ceea ce ridici problema cazulobiectelor tenla micd la smulgerea cuielor, astfel. prin cregterea rapidi, a fost experimentati Specia aldturlde altele.caracterizate plopilor. bune,superioare pentru producerede biomasdcu rezultate Orient pentru impregnarea in E>rltremul Seminteleconlin un ulei foarte apreciat japoneze. lacurilor unor materiifine qi care intrdin compunerea

i e f e c t u a td e i n g .A . C o s t e a ii n g .T . l v a n s c hd i n l . C . A . S e E

92

5.5.2.

(rdspindire, Culturiexistente comportare, creqteri)

Pentruprecizarea rdspindirii specieiin culturaforestieri sau ornamentala s-a organizatpnn inspectoratele silvice,o anchetdpe baza de chestionar care au rdspuns la afirmativun numdr de 19 inspectorate. Alte 7 ISJ-uri(Alba,Bistrila-Nesaud, Covasna, Dimbovila,Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de Paulowniainrazalor de activitate. gi Datelecentralizate completateprin investigatii efectuatede colectivul temei au fost centralizate tabelul 1. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in in municipiul Bucureqti s-au semnalatun numdr de 514 exemplare sub formd de arbori solitari, mici grupe qi aliniamente parcuri gradini, gi sub formaunor incerciride gi in dar culturdforestierisituatela Rugelu(O.S.Buzau), Staliunea ICASBaragan, O.S.$imian, O.S. Baia Mare qi ICAS$tefineqti.Virsteleacestorexemplare sint variate.de la 3 la 40 (60)ani. Exemplarele virstecuprinse de intre 15 - 30 ani sint maioritare. inallimile atinse in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale - 16 m, iar po4iuneaelagatea 15 trunchiuluieste sub 6 - 7m. lzolat,s-au inregistrat diametremaximede 90 cm; in mod curenttulpinilenu depigesc insa 40 - 58 cm. Majoritatea exemplarelor depistateprezinta gelivuriEi alte vatameriale trunchiului, urmarefireascaa sensibilitatii ca specierfati de ger. Aceste vdtamaritavorizeaz\, putrezirea putregaiuldeztrunchiurilor Paulownia, de Unele exemplaredoborite pentru voltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent. analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii.in stare izolateqi in aliniamente scurteqi o coroand+ simetricd. locuriadipostitede cladiri in speciaa produstrunchiuri gi sau alti vegetalieprotectoare, speciapoatesupravielui se pot formatrunchiuridrepte, evidente celemai multeori. de cu gelivuri 5.5.3. Particularitilileculturiispecieiinpepiniere privindstabilirea Cercetdrile tehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au gi efectuatin principalla Statiunea Hemeiug, Stefenegti sporadicin alte unitili (Simeria, gi Babadaggi alte puncte). Cele mai bune sub aspectul reugitei culturilor pepiniera al in puiefilor dezvoftarii s-au obtinutla Staliunile Simeria(fig,8) gi Hemeiug. $tefdnegti, culturiiin pepinieri a speciei ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile pe baza experientei Paulowniatomentosa staliunilor|.C.A.S.participante rezolvarea la terltei, speciala Staliunii irr $tefdnegti. S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti, gi Zam, din exemplarecu caracllia teristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger. Semintelese recolProbele de germinafiearati o putere teazi in timpul iernii (ianuarie- februarie). germinativd 88 - 95%in cazulsemintelor de toamnagi pastrate pungi,ca 9i la in recoltate seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.SeminAturiles-au fdcut in aprilie,in din70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu.Adincimea solar"pe mediinutritive constituite paturilor nutritive fost de 2o cm. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 - 4o llmzqi zvintarea a prin imprigtiere,folosind norma seminfelor lui s-a procedat,in aceiagizi, la semdnarea de 12,5glm2. s-au folositgi norme mai mari(14g; 209; 25 g) sau mult mar mici In alte experiente (2 g). Dupa semSnare, semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)constituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut,in pA4i egale.Dupd acoperirea semintelor. culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere,fixatela 2 - 5 93

au Semirrdturile fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-,cu o culturilor. cm de la suprafafa semindturilorsd fie permanentreavana' aga fel incit suprafata cu stropitoare sitirfind,in puiefiis-au tratatcu Topsin0,1%cu 5llm', operaliecare a mai lmediatdupa rasirire, de Cind puieliiau atinsindltimea 10 cm, o partedin ei luniiiunie. la fost repetatd mijlocul aprox 150ex' la m2' in patulvegetativ menlinindu-se s-auscos din semindturd9i s-aurepicat, puietiis-au !inut un an in semdnatura 9i Repicareapuielilor.Pinain anul 1984 apoi s-au repicat. incepind din anul 1984 s-a efectuat repicarea puiefilorin verde. in Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturi solar,in virsta de in verdein anul anterioo.Repicarea 3 aproximativ luni,cit qi cu puielide 1 an (repicatiin in jumdtalia lunii iulie,cind puietiiaveauinSllimea jur verde s-a ficut in peribadaprimei r d d e 1 Oc m , l a s c h e m a e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l od e 3 l u n i q i d e 2 0 x 1 5 c m , i n c a z u l cu puietii acoperit grdtarede lemn cu 50 % spalii s-au puietilor 1 an. Dupd repicare de pini la inceputullunii sepcu 2 - 3 | apAlm2, iiO"re,iar in continuareau fost udali zilnic puielilor9i scoase pe mdsuracreqterii de tembne.Gratarele umbrireau fost ridicate s-au mai executatlucrdride intrelinere definitivla inceputultoamnei.in toate repicajele de gi (plivirea buruienilor doua lucrirri mobilizare). in amintite(repicaj verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai in afara variantelor de 2 ani qi rarirea puie!ilordin puielior din semandturi qi experimentat repicarea puietiim'?. la semanaturi aprox.150 se ln urma experimentdrilor constatdcd prin repicareain verde, in perioada 15 in obtinuti solarse reducetimpul de iulie- I 5 august,a puielilor cel pulin10 cm indllime de a vechi de repicare puielilor 1 an. de producerecu un an, fatd de procedeulmai pot obline300 - 400 puietiapli dintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse Totodata ei de repicatin verde,in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna nerepicati, se decit cei - 200 ex. puieli/m'?, dimensiuni mai mici de gi elimind nu mai rdmindecit 150 puiefilordin semindtura de 1 an este de numai 15 cm, in timp ce repicati.iniltimea $i puiefiirepicaf in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie. in variantele i s-au rdrit (pentrurepicajin verde)9i au rimas numai 150 puielii din semdndturd in care ex/m2 s-au obtinut cregterisimilarepuielilorrepicatiin verde (46 cm inalfimeQi 5 mm de puielilor 2 ani se obtincel mult 150 puieliapti de cu in diametru). variantele repicarea 66 pierdprin eliminare % din puieliirisdditiin primulan. In privinta plantatla m2,dar se se perioadeide repicarein verde,cele mai bune rezultate oblin in cazul primeiperioade a - 15 august), timp ce puiefiirepicali perioada doua (1Saugust 15 sepin in itS irtl" gi de tembrie)nu mai au timp suficient cregtere nefiindapli de plantatla fineleanuluimai trebuie tinuti un an, in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema iniliala de repicare. De aceea, atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august schemelede repicarese vor mirri 1a,20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experimentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil' asigurdriiunui spatiu corespunzitor de rapiditatea de creEtere gi deci necesitatea nutritie gi legat de aceste insugiri,diferentiereadimensional69i autoeliminarea puielitor in culturd, care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu mari. de (frunzelor) dimensiuni vegetative intensitate datoriti organelor deosebitir Qi

94

O altd particularitate speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele a ingheturiale puietilornelignificati, cdrorale degeratulpinap?nd nivelul la solului. Daca culturile fost acoperite frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde,o mare pane au cu din ridacini igi mentrn vitalitatea din muguriidorminzi zona coletului pot forma gi din se tulpininoiin primavara urmdtoare. Fenomenul poaterepetamai multiani daca puietii se rdmin in acetasiculturd,clar numirul lor se reduce considerabil datoritaautoeliminarii naturalegi gerului.Dateleexperimentale obtinutescot in evidentdaceste particularitAli (menlineri 30 - 50% peste iarnA,diminuaremasivda numaruluide exemplare curde in turile clasice de Paulownia,in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie. Mentionimca la fineleanului'1986 dispunea Statiunea se la de de $tefdneqtl o cantitate aproximativ 3000 buc. puieti, pentruplantatiile prim5vara din puielilor 1987. Numdrul disponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentat comportarea piergi de derileinregistrate pesteiarna. 5.5.4. Componareaspecieiin plantatiile experimentale 5.5.4.1 Plantatii perioada . din 1g7Z- 1g7S incerciri de culturi forestierd aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul cu 1973.Din perioadarespective s-au mentinut culturanumai plantatiile in fdcutein o.S. BuzSu- la Rugetu, O"s. $imian- ostrovulcorbului,o.s. BaiaMaregi statiuneaLC.A.s, Bardgan,unde s-a realizat culturdcJeasd o pentruproducerea biomasa. degeratsr de Au disparutin totalitateculturileefectuate aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana, in BrailaEi Tduti-Magherug. tabelul2 se prezint5localizarea, in conditiile stationale rezutQi tateleculturiiacesteispeciiin plantatiile vechi,instalate mai pina in 1982gi a celor instalatein cadrultemeide fatd,incepindcu anul 1983. in O.S.Buzdu,U.P' Rugeiuu.a.6.1au tost plantate 1973un numarde 56 ex. oe I ?n Paulowniain cadrul unui bloc experimental, schemade 5 x 5 m, in vecinitatea uner la culturide plop euramerican 16" cultivat aceiaqi "R in schema,pe un sol de tipul cernoziom cambic.La virstade 12 ani se mentineau paulownia 96% din puietiiplantati. realiza diametru un mediude 22,2 cm gi 7,5 m indltime un trunchide numai2,5 - 3,5 cu m lungime, timp ce plopul"R .16"-avea in diametrul 20,9cm, dar atingea de inaltimi medii totale9i ale trunchiului 16,5m. in schemade culturdmentionata, de paulownia prezinta coroane largi gi cite 3 - 5 cricr brne dezvoltate, incepinO ia indltimearle 2,5 - 3,5 m. cle Este de mentionatca spre deosebirede plop, care a fost elagat,la paulownianu s-au practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului. In O.S. $imian - Ostrovul Corbuluimentinerea plantafiei fost de numai 6,6%, a .16 inregistrindu-sevirsta 14 ani un diametru la de mediude cm Eiinahimea mediede 10,5m. In O.S.BaiaMare s-au mentinut 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare in din cele 180 ex. plantatein1973(mentinere 11:r%). Petotal,diametrulmediu este de (14) 21,8cm (33cm) si ?naltimile 7 - 11 m, din caretrunchiul de propriu-zis numai3 - 5 m. are La Stafiunea l.C.A.S. Bdrdgan, culturadeasd (1,5x 1,5 m) instalate pentruobttnerea de biomasi a fost exploatat5 randament cu pini in anul t g6t. in anul i g8z, ta O ani de la incetareaexploatdrii tip cring,culturaa atinsindltimimedii de 4,6 m si diametre de de 6,2 cm, prezentind stare de vegetaliedestul de activS,dar diminuatad'e secetele o dinultimiiani. Pe total,menlinerea actualda exemplarelor Paulownia plantatiile de \n experimentale instalate perioada1972 -1975 in este de 50,7%.
95

din 5.5.4.2. Plantatii perioada1983- 1986 la tomentosa l.c.A'S Cornetu, cu s-au efectuatplantaliiexperimentale Paulownia (sf' Gheorghe 9i 9i o.s. coqava,o.s. corabia,o.s. sascut,lcAS Hemeiuq DeltaDundrii - 3 ani, astfelincit concluzirle se pot trage din ce Aceste culturi au virsta de 1 Letea), lor comportarea au un caractercu totul preliminar. Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat intre30 "' 67 lo' ?nlimitefoartelargi,de la 38 ... 73%,iar mentinerea intre fiind cuprinse prinderile fost qi mai variabile, au in culturilelin DeltaDundrii je a s e ( 1 a p Ec u o e) l P. 1 6 . . . 9 1 % , i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . . . 5 4 % u i e l ici u l t i v apie i n t e r d u n - iulieau dispdrut intregime, primulan' Mentinerea in in excesde apd pindin lunileiunie in dupa 2 - 4 ani a coboritsub 36 %. in fiecareiarnd (inclusiv iernilerelativblinde)partea urmitoare' Acest aeriani a degeratcomplet,parte din puieli lastirind de ios primavara putin probabilAin lucru dovedegtec;l reugitain cultura a acestei specii este foarte
c o n d i 'inl ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i ' tii restul culturilor instalate, pe baza experientei acumulate se p o a t e , d e

in redusi a speciei culturS contape o mentinere asemenea, puietilor ca facemmentiunea plantarea a Asupratehnicii de instalare plantatiilor gropide 30 x 30 x 30 cm, in la de 1 an cu diametrul coletde cel putin1,0cm s-afdcutin puiefiis-au udat cu aprox.10 lapa/puiet s-a 9i Dupa plantare, din sol desfundat toamna. practacat recepareatulpinilorla nivelulsolului.in luna mai s-a ldsat un singur lastar la in fiecare puiet recepat,alegindu-se acest scop ldstarulcel mai valorosqi indepdrtind restullistarilorprin fringere. care au apiirutintre in lunileiunie qi iuli" s-u, indepdrtatqi alli lastarisuplimentari prin plantalii noi qi s-a timp. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit de La tuturor exemplarelor. puie!iicu tulpini de 2 ani (indiferent procedat la receparea g - 4 ramuri vii la virful tulpinii, restul s-au elagat. virsta riddcinii) s-au ldsat numai o Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 - 3 ani, pind cind tulpinileprezenlau primelor ramurl. poniuneelagatS cel pulin4 m de la sol pini la inse4ia de a cle 5.5.5. Perspective extindere specieiin culturi. Zone de cultura izolategi mici biogrupeinexistenesub formd de exemplare culturilor Cercetarea qi ci introducerea culturaforestieri a stalatein ultimuldeceniu,conduce la constatarea ei de riscuri datorita sensibilitAtii acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti schemelargi de culturdEi addpost (ger).Fa necesitir pronuntate fatd de factoriiclimatici special'in primii ani. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea sub experimentale forma de biogrupeQialiniamente a de activitatii instalare plantaliilor pure pe suprafetemarl'cu Plantatiile la dispersate, adapostulunor culturipreexistente. Schema optima de plantarepentru exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate. elagare de obtineiea lemn de lucrupare a fi de 2,5 x2,5 m sau cel mult3,5 x 3,5 m(cu de a arlificiald exemplarelor Paulownia). naturalal specreinumaicel moderat arealului caracteristice Dintretipurileclimatice umed mezoterm gdsesc corespondentepe teritoriul uscat mezoterm gi moderat 9i prezenta in degi ele Oitera principalprin valorilemari ale evapotranspiratiei RomAniei, gi toate sezoanele nu numaiiarnaca in arealulnatural' in de deficitelor precipitatii

vo

Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali a speciei Paulowniatomentosa,se poate deosebi o zond considerata mai favorabilaculturilor (zona de vaforabilitate corespunzind A) tipurilorclimaticelb - lla cu perioade de vegetalie egale sau mai mari de g luni, cu mentiunea ca in aceasta zona evapotranspiratia potentialS atingevalorimai ridicatecjecit arealulnatural, in deficitele de precipitatii pot inregistra toate anotimpurile numai iarna ca se in nu in arealulnaturalsr, in sfirqit'cd temperaturile minimepot fi mai cobor?te. Acesteparticularitati zonaleimplica masurari protectie. acestsens se va tine seamagi de fenomenete de ln meteorologice locale(curenlicalzi,uscati,curentireci,temperaturi minimeabsotute etc.)ce pot constituifactoriilimitativi. in a doua zona (B), corespunzind tipurilorclimatice b-lll-aqi cu perioadeoe ll vegetatie de 8 - 9 luni, se pot efectua numai culturi experimentale pentru testarea favorabilitatii zonei respective. culturile spaliiintravilane s?nt ?n nu incluse aceastd in zonare. care,de regula,nu trebuie depaqeascd sa domeniultipului climatic lll. In cadrulzonelorde mai sus amplasarea culturilor urmeaza se face numai pe a solurile careasigurd exigenlele nutritie speciei. de ale Filialele silviceqi formatiile zonalecaracterizate tipurile prin climatice -llc sint inlb dicatein tabelul 3.

97

ZONAREA ECOLOGICA CULTURILOR A EXPERIMENTALE DE PAULOWNIA TOMENTOSA' ECOLOGICAL ZONNING EXPERIMENTAL OF OF CULTURES PAULOWNIA TOMENTOSA

Regiunea, subregiunea sectorulecologic(formalia) Nr-rmir Filiale Ei pentruculturi experimentale indicatd curent silvice O . 2 . 9( O . 1 . 9 ) ; 1 .Arad N . 1 . 9(;N . 1 . 6 . N . 1 . 7 ) 2.ArgeE (O.2.9) 3. Bihor M , 2 . 9M . 1 . 1 0 ; Brdila 4.M.2.9 5. Buziu M M . 2 . 9M . 1 . 1 0 ; . 1 . 9(;N . 1 . 6 ) ; 6.Cilaragi M.1.10 constanla 7.; N . l . 9 ;( N . 1 . 6N . 1 . 7 ) 8.Dimbovita ); : N . 2 . e ( N . 2 . 7 . ( E . 2 . 7E . 2 . e ) ; e.Dolj M.2.9. Galati 1 0 .N . 1 . 9(;N . 1 . 6 ; . 1 . 7 ) N 1 1 .Giurgiu E.2.9) Gorl 12,ff.2.7: M . 2 . 9M . 1 . 1 0 ; lalomita 1 3 .(N.2.7); (E.2.7; N.2.9; E.2.9) Mehedinli 14.N . 1 . 9(;N . 1 . 6 ; . 1 7 ) ;( D . 2 . 7 ; D . 2 . s ) N . Olt 1 5 .' 1 6. N . 1 . 9(;N . 1 . 6 ; . 1 . 7 ) N Prahova ; N . 1 . 9 ( N . 1 . 6N . 1 . 7 ) ; Teleorman 1 7 .(O.1.e) Timiq 1 8 .M.1.10 1 9 .Tulcea (E.2.7; E.2.9) Vilcea 20. M.2.9 Vrancea 21.; ; S e c t o r uA g r i c olll f o v N . 1 . 9 ( N . 1 . 6N . 1 . 7 ) l 2 2 .5.6. Concluzii

Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde, subtropicaleale dar in Chinei,cultivatd Europa mai ales in scop ornamental, care s-a dovedita avea un efectuatela noi au stabilitposibilitatea lemn foarte valoros.Cercetirile experimentale tehnice, plicilor aglomerate, furnirelor mobilei, acestuiapentru confecfionarea folosirii obiectelor sportive etc. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a peste 500 exemplare, sub 30 ani, cu inalfimice nu majoritatea speciei,identificindu-se

pentru gi ecologrce gdsit subregiuni sectoare silvice s-au nu filialeior in restul (5) tomentosa. Paulownia a speciei cultura experimentala

103

pe elagate 6 - 7 rr, diametre 15 decit excep!ional - 16 mindllimegi trunchiuri depdgesc gelivurigi prezintd, coroaneneregulate, exemplarelor de pirrdla 4O - 58 cm. Majoritatea lor care scot in evidentdsensibilitatea deosebitAla alte vdtdmdri ale trunchiului, coborite. temperaturile un au vegetindin spalii intravilane, mai fost inventariate ln afard de exemplarele in in numdr de 241 exemplare culturide tip forestjer O.S. Buzdu (Rugetu)O.S. $imian pentruproducerea gi (Ostrovul Corbului) O.S.Baia Mare,precumqi o culturaspeciala BdrAgan. l.C,A.S. la biomasei Statiunea S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar,este Deqiexigenlele mezohigrofitA). eutrofS, (pluviofila), eubazicd, heliofila, eutermi, mezofilS. nu-gi poate procura de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrria azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace. semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a a puielilor,cea mai indicatd metode dovedindu-se fi semdnareain solar.repicareain de'10 cm), umbrirea9i verde (iulie- august)a puielilor(cind acegtiaating indllimea a udareapermanentd culturilor. proprii Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdli acestei specii: caracterul heliofil,creqterealuxuriantda puielilor - deci necesitatea timpuriiqi redusd la ingheturile rezistenta unui spatiu de nutriliesuficient, asigurdrii capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona coletulur. noi in perioada1984 - 1986 au fost instalateculturiexperimentale sub formi de cu biogrupe,la addpostulunor culturi preexistente, un numAr total de 3910 puieli in a (echivalentul circa6,2 ha) care s-au menlinut propo4iede 47,8%. nou instalateau in Cercetirile efectuate culturivechi gi suprafeteexperimentale in ci condusla concluzia intoducerea culturiforestierea acesteispecii subtropicale in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a gi astfel cereschemelargide culturd adapostspecial, ea temperate; din speciilor climate de cel pulin in primii ani. Se apreciazA aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata sub de instalSrii culturiexperimentale formd de biogrupe9l allnlamente. continuarea zonelorfavorabile urmeazi a se face in limitele acestorculturiexperimentale Instalarea de localiqi de exigentele nutritieale indicate,linindu-seseama de factoriimeteorologici fiind addpostulunor culturipreexistente, la speciei.Aceste culturiurmeazda fi instalate Schema pentrubiomasd). culturile pure pe suprafelemari (exceptind culturile neindicate pentrulemn de lucrupareali2,5 x 2,5 cel pentruobtinerea arborilor optimi de plantare artificial. elagajului mult 3,5 x 3,5m,cu aplicarea la pilot va fi restrinsA zona de unor biogrupegi suprafeleexperimentale Instalarea A. favorabilitate

104

5.7. Anexa 1

Cheie de determinare speciilorde Paulownia a

1a.

1b.
zd.

2b.

3 a. 3 b.

4 a.

4 b.

5 a. 5 b.

(cimdpaniculatA) 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale, Inflorescenta cu (ramurile fie piramidale inflorescenfei descrescde la bazdspre virfulpanicului) (ramurile lungime fie cilindrice de egald). Cimelung paniculate, 3 - 5 ftori; cu pedunculul tloral ...2 cimei+ egalcu pedunculul slab ramificatd, lnflorescenta numaispre bazd cu 1 - 2 perechide ramuriprin(SECTIA Kawakamii cipalelaterale. Cimesesilesau subsesile 3 Hu) ... 5 Floarecu corolacampanulatd, tip Digitalis, 5 de de Capsulasferic-ovoidd. 6(7,5) lungime(SECTIA cm 1 Paulownia ...3 Hu) Corolain Capsulaalungit-elipsoidald + ovoidald, sau spre bazdingustatd. Dode) ... .P.fortunei 2 formi de pilnie,de I - 10 cm lungime(SECTIA Fortuneana Hemsl. Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i cenugii-bruni. Lujeritomentoqi, (dendroizi) perilorcapilare. Corolacu peri drepfi.arramurile lung pedicelali; S ticulati... . P tomentosa & Z. Frunzepe fala inferioard peri ramificati cu Lujeriglabri,bruni sau rogii-bruni. (dendroizi) aproape sesili, ramuri scurteqi groase. sesilisau cu Corolacu peri glandulogisau periglandulogiin cu amestec cu periramificati. pe glabre sau ovoidale, fata inferioarA Frunzele pe lujeriiscu4i cordiforme de foartescurt pedicelali. sau cu peri izolaiiramificafi, Calciuladinc lobatcu gitul Corola 5,5 cm lungime, periglandulogi P de cu ... mai scurtsau egalcu lobii. globrataRehd. pe scu4i alungit-eliptice alungitcordiforme, fala inde sau Frunzele pe lujerii terioar des tomentoase, A slab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii,Corolavioleti, de Caliciul cu amesteccu peri glanduloqi P elon... 6,5 - 7,5 cm lungime, peri ramificaliin gata sh. Y Hu Corolalarg campanulati,de 3 - 4 cm lungime. Frunzepe dos in timpulinfloririi 3 lto lanatglandulospdroase, ovate,lat cordiforme, - 5 lobate,..P.kawakamii pind la 5,5 - 7 cm lungime.Frunzepe dos lanat Corolaingust campanulatS, pdroasealungitobavate, sau cordate,nelobate...P fargesiiFranch. trunghiate

10s

5.8. Bibliografie 1. Chancerel, L. 2. Dumitri u-Tatdranu, L 1920 1979 Flore forestidredu globe Edit GauthierVillars, Paris,1920 a O mebdA de caracterizare clirnei din arealul naturalas speciilor forestiereexotice.in Revts'94, nr. ta Padurilor, anul 6 noiembriep. decembrie,1979, 342 - 348 Dekorativnaia dendrologhia. Lesnaia promiglenosti, Moskva,1974 Handbuch fijr Laubgeh1lze. Ed. Paul Parey, Berlin 1962 indrumdritehnicepentru extinderea culturaa in speciilor lemnoase exotice. MinisterulSilviculturii,Bucure$ti,1984 5.9. Listafigurilor gi Fig.1. Paulownia tomentosa Steud. Arealul natural uneledetalii morfologice: fl-hunb.) growing. Fig.2. Culturi Paulownia de tomentosa. Paulownia tomentosa

3. Kolesnikov, A.l 4. Krussmann,G. 5.+++

1974 1962 1984

5.1O. Summary regardingforest culture of Researches Tomentosa(Thunb)Steud Paulownia

regardingforestcultureof Paulownia Researches tomentosawere carriedout between1984-1986. purposewas to bringand extend, somewoodThe withinthe culture, yieldingspecieswith severalspecialutilizations. carriedout experimental The reserches veneers, established possibility its use to make chipboards, technical the for furniture, One objectsfor sport,etc. lt was established spreadingof this speciesin our country. the found over 500 trees, most of them under 30 years old, with heightsusuallylowerthan one in15 m and diameters to 40 - 58 cm. Asidefrom the treesgrowingin localities up ventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce biomass. The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto quallties which produceplants. phase,outlined some particular The culture, seedling at growth of plants- so, an ensurcharacterize luxuriant this species:heliophile character, against early frosts and the ing of an enough large nutritionspace, low resrstance zone.Carcapacity damagedstemsto restore of nextyearof the buds aroundthe collar areasled to the conexperinrental riedout reserches oldercultures on and new installed in in clusion species forestcultures, orderto yieldwood, is that bringing this subtropical accompanied rrsks. by One considers that in the next periodit is good to be continued culturesas biogroupsand aligments. the installation the experimental of 106