Sie sind auf Seite 1von 185

tiEAEII-ITAI?

EA CONSTRIJCT L_On
MI{-JAItsUDESCU

IOAN.PETRU CIONGRADI NICOLAE TARANU ICAN CAVRILAS M II-]AELA . ANCA CIUPALA IRINA LUNGU

VESPER 2OOI

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Roraini,ei Reabilitarea construc{iilor I Budescu Mihai, Ciongradi Ioan Petru, JEranu Nicolae, . .. - Iaqi: Vesper, 200 i

2t0 p,23 cm.


Bibliogr.

isBN 973-96589-9-7

I.

Budescu, Mihai

II" Ciongradi, Ioan Petru


III" Ttuanu, Nicolae
624

Tipirit

Ia Tipografia POLIROM laqi 2001

PREFATA
Cartea de fafd a fost elaborati in cadrul Proiectului SOCRATES-CDA intitulat,,Resources Managernent and Local Developmenf', coordonat de Prof. Georges Balafoutas de la Aristotle University of Thessaloniki, Grecia 9i a fost pusfl la dispoziEia specialiqtilor prin Edirura VESPER.
Lucrarea se doregte un mijloc de informare generai6 asupra modalitdfilor de reabilitare a construcpiilor eare au fost afeetate urnare a numeroaselor cauze care pot apare pe

durata existentei

lor cum ar fi: efectul acfiunilor extraordinare (seismele, vdntul, alunecdrile de teren, inundafiile, varialiile mari de temperaturE, incendiile, exploziile ete.), inbitrlanirea materialetror, efeetul proceselor tehnologice qi al agenfilor chimici, degadarea terenului de fundare gilsau a infrastructurii, greqeli de proiectare gi de
execufie etc.

Cutremurele de pdmAnt rdmin tnsi una dintre cele mai importante cauze generatoare de degradiri gi avarii latsate categoriile de construcfii, cele mai vulnerabile fiind clidirile vechi, la care nu s-au aplicat m[suri specifice de protecfie. De altfel gi la construcfiile noi, proiectate pe bara concephrlui ductil - care sti la baza normelor ach.rale de proiectare antiseismic[ - pot aparc degradilri limitate in zonele potenfial plastice, care trebuie refrcute.

Lucrarea debuteazl, cu descrierea tehnicilor de evaluare calitativi gi analiticd a stdrii construcfiilor gi a modului de prersntare gi de sintetizare a concluziilor evaluirilor intr-un raport de expertizl.. in continuare sunt indicate procedeele auxiliare evaluirii gi anume diagnosticarea stdrii structurilor cu ajutorul diferitelor echipamente gi aparate de determinare
a rezisten,telor materialelor gi a caracteristicilor dinamice ale construc,tiilor.

in capitolele urmitoare sunt preznntate produsele gi materialele compozite moderne pentru reabilitarea
structurilor, procedeele de consolidare a infrastrucfurilorn a construcfiilot dinaddne de clrimid5 gi piatri" a structurilor din beton armat, precum qi de reabilitare higrotermic| a

clidirilor.

Un capitol special al lueririi se ocup[ de reabilitarea construefiilor la acfiunea seismici cu ajutorul iznl1riribazei gi prin creqterea capaciti\li de disipare a energiei indus6. de cukemur.
Lucrarea este orientati astfel incit s[ rEspundi cerinfelor studenlilor, doctoranzilor gi inginerilor constructori care doresc si se inforrneze in acest domeniu vast gi divers al reabilitirii construcfiilor.

Autorii

CTJPRII{S
pag.

ASPECTE GENERALE 1.1 REABILITAREACONSTRUCTtrLOR

1.2

I.3

EXEMPLEDECAZ
NOIPROCEDEE DEREABILITARE STRUCTURALA REABTLTTARE HIGROTERMICA

4
1a LL

1.4

l5

EVALUAREA STARII CONSTRUCTIILOR

2.1 NECESITATEA EFECTUARTI EXPERTIZELOR 2.2 METODOLOGIT DE EVALUARE A STARTT CONSTRUCTIILOR


E)OSTENTE 2.2.1 Etapeleevalu6rii

19

2l zl
22 24 29 30

2.3 3.1 3.2 3.3

2.2.2 Date inifiale 2.2.3 Evalulricalitafive 2.2.4 Evalu6rianalitice


RAPORTULDEDGERTTZA

SI.STEME SI APARATURA PENTRU DIAGNOSTICAREA

STRUCTURILOR
ASPECTE GENERALE

35
35

DIAGNOSTICAREACUULTRASUNETE DETERMINAREA REZISTENTET BETONULUI PRIN METODE. MECANICE

3.4

3.3.1 Metoda amPrentei 3.3.2 Metoda reculului

40 40

4l
ia ia NL

DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUT PRIN INCERCARI DISTRUCTIVE PE CAROTE

3.5

3.4.1 Extragereacarotelor 3.4.2 Numirul 9i condiliile de plstrare a carotelor 3.4.3 Incercarea la compresiune a earotelor 3.4.4 lncercarea nedistructivi a carotelor
PROCEDEE

44 44 46
ST

METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. APARATURA

3.5.1

Sisteme gi procedee de acfionare 3.5. 1.a Generatoare mecanice 3.5. l.b Generatoare hidraulice 3.5. 1.c Generatoare electrodinamice

47 47 48
50

5l

3.5.2

'
3.5.3

Traductori gi captori pentru misurarea vibrafiilor 3.5.2.a Traductori electrici rezistivi 3.5,2.b Traductori inductivi

52 53

54
55 55 55

3.5.2.cTraductoripiezoelectrici
Captori 3.5.3.aCaptori de for{n 3.5.3.b Captori penrm vibragii

3.5.4 Aparatura

pentru captarea gi prelucrarea informa{iei 3.5.4.a Conversia analog-numericd 3.5.4.b Prelucriri ale misur[torilor dinamice

56 60 60

6l

MATERIALE COMPOZTTE MODERNE PENTRU REABILITAREA STRUCTURII,OR

4.T

ASPECTE GENERALE 4.1.1 Definireasistemelorcompozite 4.1.2 Rolul fazelor ln stabilirea proprietifilor materialelor compozite armale cu fibre

65

65 66 66 68 68

4.I.2.aMatrieea
4.1.2.b ArmStura

4.1.3

4.1 .2.e

Interfata armituri-matrice

4.2

Problerne specifiee utiliz6rii conrpozitelor polimerice structurile inginereqti

in
68
7A

4.3

4.2.1 Aspecte generale 4.2.2 Fibre din sticli 4.2.3 Fibre din carbon qi din grafit 4.2.4 Fibre aramidice
MATRTCE POLIMERICE

FIBRE PENTRUARMAREACOMPOZITELORPOLIMERTCE

7A
7A 71 4a t)

73

4.3.2

4.4

4.3.1 Aspecte generale 4.3.1.a Matrice polimerice termoplastice 4.3.1.b Matrice polimerice termorigide Tipuri de matrice polimerice termorigide utiliz-atela reabilitarea structural6 4.3 .2.a Raqinile poliesterice 4.3.2.b R6ginile vinilesterice 4.3.2.c Rdqinile epoxidice

73

IJ
75

tj
75
1(}

/D 77 77 78 78

PRODUSE COMPOZITE PENTRU REABLTTARE

4.5

4.4.2 4.4.3

4.4-l

STRUCTURALA
Compozitele polimerice armate cu fibre din sticli Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon Compozitele polimerice armate cu fibre aramidiee

PARTICULARITATT ALE REABILITARII STRUCTURALE CU MATERIALE COMPOZITE

79

111

CONSOLIDAREA INFRASTRUCT URILOR

5.1 ASPECTEGENERALE s.2 TipuRrDEDEGRADAnral,rFLiNDATrrLoR 5.2.1 Eroziunea funda{iilor din piatrX 5.2.2 Mdcinarea fundafiilor si perefilor de subsol din cdrlmidd 5.2.3 Putrezirea in&astructurilor din lemn 5.2.4 Degradlri prin umezire a infrastrucfurilor din piatri qi clrimidi ce au ca liant varul sau argila 5.2.5 Degradiri prin dezvoltarea unor taslri suplimentare 5.2.5.ala sclderea nivelului apei subterane 5.2-5.b La terenuri cu capacitate portantd scdnttl

81

82
82

84 84 84
85 85 86 86

fundaliilor incirc6rilor invecinate 5.3 CONSOLIDAREAFUNDATIILORDINPLATRA 5.4 CONSOLIDAREAFUNDATTILORDINBETONARMAT 5.5 TIPURTDEPILOTTLTTLIZATTLACONSOLIDAREA


5.2.5.d La cregerea 5.2.5.e La demolarea conshucfiilor

.2.5 .e

La terenuri cu stratificalie neuniformd in znna activd a

86 86 87
89

92
93

5.6 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR PE PILOTI 5.7 CONSOLIDAREATERENULUDEFUNDARE

INFRASTRUCTI]RILOR

94
95

5-7.1 Consolidareaterenuluiprin silicatizare 5.7.2 Consolidarea terenului prin cimentare 5.7.3 Consolidarea terenului prin argilizare 5.7.4 Consolidarea terenului prin bitumare 5.7.5 Consolidarea terenului prin alte procedee

96
97 98 99

CONSOLIDAREA STRUCTURIIORDINZDARIEDE CARAMIDASIPIATRA 103 6.1 ASPECTE GENERALE 108 6,2 PRINCIPIT GENERALE DE CONSOLIDARE 108 6.2.1 Refacereazidiriilordislocate 109 6.2.2 Betonarea parfiald in qtrepi cu beton 110 6.2.3 Injectarea qi matarea fisurilor gi crdpiturilor lll 6.2.4 Coaserea fisurilor cu scoabe din o,tel

6.2.5 C[miSuireaperqilor 6-2.6 Bordareagolurilor 6.2.7 Legarea zonelor de colf 6.2.8 lntroducerea de tiranfi 6.2.9 Inkoducerea de eclise din profile metalice
6.2.10 6.2.11

111
L

IJ

ltJ

114

Lt6

Dispunerea de elemente orizontaie gi verticale din beton Consolidarea structurilor din zidlrie fotrosind rnateriate compozite armate cu fibre

armat

116

(CPAF)

ll7

1V

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

7.T ASPECTEGENERALE 7.2 PRINCIPI GENERALE DE CONSOLIDARE 7.2.2 7.2.3 7.2.4


7

T23

'2.1

7.3

consolidarea cu panouri din beton annat sau din Consolidarea cu sisteme de contravdntuire din consolidarea prin introducerea unor strucfuri Consolidarea prin refacerea / cregterea capacithfiiportante a elementelor

ziddrie ofel adiacente CpAF

125

lzg
130

i33
133

CONSOLIDAREA CU PRODUSE DIN CPAF 7.3.1 Componentele soluliilor de consolidare bazatepe

structurale

137

7.3.2

l3g

7.3.3

Probleme speciale gi precau{ii necesare lautirizarcasistemelor compozite de Folosirea CPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton 7.3.3.a Modul de realizare a solufiei de 7 .3.3.b Consolidare pentru sporire a capacitillii portants la

consolidare armat incovoiere forfecare

l3g
VA
140

consolidare

L4l

7 .3 .3

.c Consolidare penfru sporire a capacitllii portante Ia

7.3.4

ufilizarea cPAF la consolidarea st6tpilor din beton

armat

V4
147

NOI STSTEME DE RB,ABILTTARE A STRUCTURIICIR I"A ACTIUNEA

8.I 8.2
8.3

SETSIIIICA

ASPECTEGENERALE IZOLAREASETSMICAA BAZEE

153
153

&.2.1 Reazemecinematice 8.2.2 Reazenre din elastomeri 8.2.3 Exemple de structuri reabilitate

155

prktizolareabazei

t56
160

CRESTEREA CAPACITATI DE DTSiP.AREAENERGIET 8.3.1 Disipatori cu deformarea plasficd a ofelului 8.3.2 Disipatori cu extruderea plumbului

r65

8.3.3 8.3.4 8.3.5

Disipatori cu frecare
Disipatori v&scoelastici gi vdscogi 8.3.4.a Disipatori vdscoelastici
8.3.4.b Disipatori vdscoqi Exemple de structuri reabilitate cu disipatori de energie

t66 t69
169

t7l
Lt I

172 173

9.1 9.2

REABILTT
ASPECTE

TERMICA A CLADIRILOR
177
181

NECESITATEA

9.2.1 9.2.2 9.2.3

TLITARII HIGROTERMICE ScSderea ca ilor de lzr.lare termici ale materialelor Creqterea nive i de exigenfe privind confortul higrotennic Cregtereaniveltrlui \xigenEe privind gradul de izolare termici

18i

t82 r82

g.2.4
9.3

PRINCIPI'L REABILITARII HIGROTERMICE PRIN SUPLIMENTAREA CAPACITATII DE ZOLARE 9.3.1 Reabilitarea ir:moa opac6 a perefilor exteriori

Modernizarea unor cl5diri existente

t84
185

186

g.3.2 g.3.3 g.3.4 9.3.5


9.4 9.5

MATERTALE TTNUCIZbTANTE PENTRU REABILITAREA

9.3.1.a Reabilitarea pe fata interioarf, 9.3. 1 .b Reabilitarea pe fala exterioarl 9.3.1.e Reabiiitarea pe ambele fege Reabilitarea in zonele vitrate ale perefilor exterlort 9.3.2'a Reabilitarea termicl a zoneior transparente g.3.2.b Reabilitarea termic6 a cercevelelor Reabilitarea acoperigurilor - terasi 9.3.3.aReabilitarea acoperiqurilor prin inlocui re totzl| supli mentare 9. 3. 3.b Reabil itarea acoperiqurilor cu straturi g.j.3.cReabilitarea acoperilurilor prin prevederea de prpante Reabilitarea planSeului peste subsol Reabilitarea perelilor de subsol

t87

i88
188 189 189 189 190 190
191

191

L9l r92
193

HIGROTERMICA A CLADIRILOR soLUT[ TEHNICE DE REABILTTARE TERMOFIZICA A' CLADIRILOR

196

9.5.1

g.5.2 g.5.3

Apticareatermoizolafiei suplimentare 9.5. 1.a Peretele exterior - zona opasd 9.5.1.b Peretele exterior - zona vitratd 9.5. I .c AcoPerigul - terasi 9.5.1.d Planqeul Peste subsol 9.5.1.e Peretele de subsol Froteclia stratului termoirnlantsuplimentar
9.5.2.a Pere{ii exteriori 9.5.2.b Perelii de subsol 9.5.2.c AcoPeriqul - teras6

196

t96
197

i98
198 198 199

199
2AZ

243
a

Sisteme achrale dL reabilitare higrotermicl

perefilor exteriori

2A3

g.5.4Efecteleeconomicealereabilitiriihigrotermiceaclsdirilor termice 9 .5.4-aEconomia de energie datoriti reabititirii


termofizic5

245
245 209

g.5.4.b Durata de recuperare a investitiei pentru reabilitarea

ASPECTE GENERALE

1.1

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR

prin Reabilitarea unei construclii se referd la readucerea in stare activd, refacere, a anumitor run4iuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din diverse carrze. Reabilitarea construcfiilor este o preocupare permanentd a inginerilor pot constructori. Explica{ia acestui fapt este asociatd atdt cu degraddrile care cdt qi apare in timp, ca urmare a fenornenului de imbdtrdnire a materialelor, ie efectete inor acyiuni extraordinare. Astfel seismele, vdntul, alunecdrile de ieren, incendiile, inundaliile, exploziile, agen{ii chimici 9i procesele tehnologice sunt numai o parte din factorii care pot produce avarii' O altd cavzi.,ire tinde sd aibd chiar ponderea cea mai mare, se referd la dinamica modific6rilor func{ionale din contextul actual.

In mod curent se intdlnesc

degradiri ale construcfiilor cauzate de imbdtrbnirea materialulut prin lepagirea duratei de vialL, apanlia

fenomenului de obosealS, curgere 1ent6, fluaj 9i din incdrcdri alternante sau din acfiunea unor agenti chimici.

Sunt numeroase caztxTle cdnd avariile construcliilor sunt datorate degraddrii terenului de fundare ptin creqterea nivelului panzelor

la fre-atice, lipsa mdsurilor de proteclie in cazul pdmdnturilor sensibile apelor umezire gi a pamanturilor cu umflari 9i contrac{ii mari, infiltra{ia

pluviale'gi tehnologice sau infiltra{ia apelor ca urmare a intrefinerii defectuoase a instafaliilor de alimentare cu ap[, de canalizare 9i de
incdlzire. Nu sunt de neglijat nici greselile de proiectare cate pot impune procesul de fi situaliile c6nd inginerul proiectant acceptd sisteme reabilitare, "rrit'u, cdnd structurale improprii, ca produs al crealiei arhitecturale, sau cazurile

Reabilitarea construcfiilor

b:*3"3T1

a rncarcanlor.

schimbd ulterior destinalia constructiei gi rezultd o subevaluare

apare gi erori conceptuale referitoare la alclfuirea structurald, de modelare sau chiarde calcul.

uleori, in procesul de proiectare pot

Foarte frecvente sunt gi greselile de execulie, cdnd sunt utilizate materiale de calitate inferioard, respectd proiectui sau tehnolojiit. a. punere in 1u.se operd' Pot apare deficienfe prin solicitarea elementelor sltructurale ?naintea atingerii parametrilor de ai materialelor sau prin efectuarea -rezisten{6 lucrdrilor pe timp friguros fdrd mdsuri adecvate.

aduc{iunile de ap5 etc.

fi avariate gi de o serie de factori externi cum ar fi: cregterea traficului din zond, iealizarea unor"construcfii noi sau degradarea sistemelor de infrastructurd, cum sunt canalizdrile,

Indirect, construcfiile pot

numeroase procese tehnorogice cu degajdri de substanfe chimice agresive (exemplu clorul, sulful etc.)"care pot uJ.ltrru procesul de degradare, mai ales dacd umiditatea este excesivd gi lipsesc sistemele de ventilare' Uneori modificSrile tehnologice pot conduce la cregterea nivelului de agresivitate chimici sau la cregteria nivelului vibraliilor. Totodatd sunt cunoscute numeroase cazui de degradari provocate de avarierea utilajelor qi instalaliilor industriale.

In industrie sunt

Acliunea seismicd rdmdne ins[ una dintre cele mai importante cauze generatoare de degraddri ale construcfiilor, cele mai vulnerabile fiind clddirile vechi, la care nu au fost luate mdsuri specifice de protec{ie. uneori nurndrul mare de seisme inregistrate pe durata vie{ii unei construclii duc la pierderea capacitdfii portante ca unnare a oboselii materialului. Dar cel mai grav este atunci c6nd apar acliuni seismice extraordinare, nespecifice amplasamenfului, care pot distrugeri in masd ale fondului construit. "urru Nu trebuie uitat nici conceptul de proiectare ductil, care std labazatufuror codurilor actuale de proiectare la acliuni seismice, ji .*. acceptd aparifia in anumite zone a degraddrilor' strucfurale tn cazul unor acfiuni seismice

puternice.

Aspecte generale

chiar f6r^6 Modificarea funclionald sau schimbarea destinaliei construc{iei, in existlla urruriiloi, impune reabilitarea structurald pentru a avea sigUranld exploatare.
Reabilitarea structurali
po ate

fi r ealizatd p/rn

i. schirnbarea destinaliei clidirii; ii. inlocuirea sau modificarea par{ial[ a construc]iei; iii. refacerea structurald loca16;
iv.
modificarea structuralS. construc{iei Toate aceste modalitdli de reabilitare sunt strict legate de starea gi de posibilitdfle tehnice 9i economice de intervenJie'

c6nd sistemul schimbarea de destinalie (i) este posibilS numai in cazul clas[ inferioard de struetural nu este puternic ifectat, iar prin trecerea intr-o importanld sunt satisfdcute cerinlele de siguranld' definitiva Inlocuirea sau modificarea parliald (1i)poate insemna eliminarea de niveluri, a unei pdrfi a conJtrucliei-(de exemplu reducerea numdrului structural permite, pastrarea numai a faladeloi etc.) sau, dac6 sistemul iefacerea integrali a unor pdrfi din construcfia avaiatd'
Refacerea structurald locald (consolidarea) (iii) este aplicabila pot fi aplicate care numai anumite elemente ale structurii sunt avariate 9i a structurii nu masuri obignuite de interven{ie. ln acest mod, schema staticd iar prin intervenlie se reface capacitatea portanta a elementelor
se modificd

in situalia in

avariate.

moduri: Modificarea structurald (iv) poate fi in{e1eas6 in mai multe . introducerea unor elemente constructive adiacente care impreund cu

structuraexistentdformeazdunaltsistemstructural;

.schimbareaconceptuluistructuralprinalteprocedeecarepot

fiizolateabazei conduce la cregterea siguranfei in expl'oatare, cum ar pentru structurile amplasate in zone seismice'

Reabilitarea construcfiilor

In reabilitarea structurali trebuie parcurse o serie de etape:

i.

expertizarea clddirii care constii in:

relevarea st6rii sistemului structural,

diagnosticareastiirii materialelor atilizate,


diagnosticareaexperimentalE, diagnosticarea analitici a structurii;

ii. stabilirea mdsurilor de intervenliegi proiectarea lor;


iii. execulia reabilitdrii structurale (consoliddrii);
iv. diagnosticarea experimentald a sistemurui reabilitat.

o parte din aceste etape nu sunt totdeauna obligatorii, d:.:?t"1 construcfiei,.de importanfa acesteia, d.
stabilite de specialigti gi propunerile acestora.

-ar*it,

ele fiind determinate de intervenfie

1.2.

EXEMPLEDE CAZ

Degi in literatura de specialitate sunt descrise numeroase constnrcfii avariate gi modalitdfile de intervenfie penhu reabilitare, r" prrrirria in continuare numai unele exemple reprezentative din experienfa auiorilor.

Atunci cdnd betonul este supus unor temperaturi ridicate perioadi o indelungati ,i*p se produce imbetranirea accelerati ji*utrtiutul devine 99 mult mai friabil. un exemplu in acest sens este clddirea unei fabrici de unde cuptoarele au.fost_amplasate prea aproape de stdlpii :utoane, centrali, fErd mEsuri de izolare termicd, rrg.f.t. nfectut a-fosf cedarea stdlpilor in momentul producerii unei ac{iuni seismice puternice [l].
curent in industie existti utilaje care produc vibrafii, iar lipsa unor mdsuri de izolate locald poate genera slibirea imbinarilor dintre elemrt.f" sftrch'ale.

un exernplu tn acest sens este clddirea unui combinat chimic destinat producerii de materiale plastice [2]. Astfel, recipientul de barbo tare a

Aspecte generale

materialului plastic a fost amplasat, din condi{ii tehnologice, la primul nivel al construc[iei, frg.l.2.a. Dupd o perioad[ de circa 15 ani de funcfionare imbindrile dintre elementele prefabricate au cedat, crescdnd astfel nivelul de vibrafii din structuri la o valoare periculoasi. Prin introducerea unui egafodaj de susfinere a recipientului, fundat independent de structurd, s-au eliminat complet vibra{iile, iar prin dispunerea unor reazeme flexibile a crescut qi randamentul utilajului, frg.l .2.b.

Fig.l.1 Imbdtrdnirea betonului

ca rumare a supunerii la temperaturi ridicate o perioadtr indelungati.

DESTJSTINERE

GHIDA'E

b.

Fig.l.2 Imb[trdnirea

ca

urnare a supunerii la vibratii

o perioadd indelungatd.

a. situalia ini1ial6, b. solu{ia de eliminare a sursei de vibra{ii

Reabilitarea construcfiilor construcf iilor

Avarii importante asupra constructiilor le intalnim insd in industrie gi in


mod special in industria chimicd. Degajdrile de gaze in atmosferd in condilii de mediu umed formeazd, acizi care, in contact cu elementele de construcfie neprotejate, conduc la degradarea accelerati a lor.

cel mai grav efect, din punctul de vedere al construcfiilor, este ins6 cel provocat de pierderile sau deversdrile de substan{e chimice in sistemele de
canalizare care, intrdnd ulterior in pdnzele freatice, atacd structurile dinspre

tundatii, fig.1.3, [3].

FUNDATIE SI STILP

APELE AGRESIVE

DISTRUSE

DE

Fig.1.3 Efectele agresivit[ii apei din pdnza freatic[ pe platforma unui combinat de celulozd gi hdrtie.

unele centrale termoelectrice construite in Romania in perioada anilor '50-'60 au sala cazanelor conceputd astfel incdt structura cazanelor susfine qi acoperigul halei. La primele cazane conskuite nu s-a linut seama de nivelul acliunii seismice, astfel cd dupd cutremurul dn 1977 la una din centrale o contravdntuire qi-a pierdut stabilitatea, fig.L.4. In consecinld, grinda cu z[brele a fost antrenat[ de cazan iar efectul cel mai important a fost cedarea legdturilor cu corpul intermediar al clddirii [4].
De cele mai multe ori gregelile de concepfie structural6 sunt puse in eviden!6 atunci cdnd apar acfiuni extraordinare. Degi hala din fig.1.5 cu destinafia fabricr de hdrtie a fost bine execut atd, a cedat la acfiunea seismicd. ca urmare a diferenlei exagerate de rigiditate a elementelor adiacente care susfineau acoperigul, legdfurile chesoanelor au

Aspecte generale

cedat gi s-au produs deplasdri care au condus la prdbugirea lor. O parte din chesoane s-au pr[bugit pe grinda de rulare iar altele s-au rupt gi s-au prdbugit

pe magina de fabricat hdrtie. Reabilitarea s-a fdcut prin

inlocuirea acoperigului din beton armat cu o structurd metalicd gi tiranfi care sd lege stdlpii liberi de restul structurii.

z
g

x 6 IU
tr

2
ft
X

Fig. 1.4 Cedarea contravdntuirilor la un cazan de Ia o central[ termoelectricl.


Sunt frecvente cazurile c6nd pierderile de apl din re{elele de alimentare cu apd gi canalizdri reduc capacitatea portantd a terenului de fundare. Un exemplu reprezentativ este un bloc de locuinfe din Iaqi, frg.l.6.a, care s-a ?nclinat datoritd pierderilor de apd dintr-o canalizarc. Blocul este cu structura in cadre gi fundalii de tip re{ele de grinzi, iar terenul a refulat in subsol, fig.l.6.b.

apd, blocarea posibilit{ii de refulare a terenului gi sdparea in zona opus6. Dup6 readucerea structurii la verticald s-a rcalizat un radier general ce a inclus refelele de grinzi existente, fig.1.6.c. Reabilitarea s-a realizat

prin eliminarea pierderilor de

Reabilitarea construcf iilor


CfiIESON DEACOPERIS

Fig.1.5 Prrbugirea din acfiunea seismicr a chesoanelor acoperigului unei hale ca urmare a diferenfei de rigiditate a structurilor adiacente.

TERENSI REFULARE

/SAPAruRA CONSOLIDARE\
TEREN

1___
c.

Fig.1.6 Cedarea terenului de fundare ca urmare a infiltrdrii apelor dintr-o canalizar e. a. situalia inifialS, b. refularea pdmdntului, c. structura reabilitatl

Aspecte generale

Cele mai grave gre$eli de execufie, greu de evaluat, sunt cele care fac parte din categoria lucririlor ascunse de la nivelul infrastructurilor.

Dintre numeroasele exemple intdlnite in practicd menfionbm o construcfie din Iagi [6], cu structura in cadre din beton armat gi fundafii izolate. Astfel, in timpul execufiei construc{iei, beneficiarul a solicitat introducereapadiald a unui nivel suplimentar. Pentru rcalizarea acestei cerinte, proiectantul a mdrit dimensiunile unor funda1ii. In momentul sdpdrii pentru consolidarea fundaliilor s-a constatat cd realizarea acestora s-a fdcut numai prin sdpare mecanizatd, fAfi corectarea manuald a suprafefei de contact cu terenul a blocului de fundafie, frg.l.7 .

NECORECTATAIi'IANUAL

@NSON-IDARE PROPUS

Fig.1.7 Fundalii rcalizate numai prin s6pare mecanizatl. Fundarea superficiald, deasupra cotei minime de inghef, poate provoca ridicarea fundafiilor gi ced[ri locale ale construcfiei. Un inghe! cu

temperaturi sub -20oC, in mai multe zile succesive, a provocat in Iagi diskugerea a numeroase vitrine ale spaliilor comerciale de la parterul unor construcfii, ale cdror parapete au avut fundalii care nu respectau addncimea minim[ de inghe{, fig.1.8. Aceeagi situalie se intalnegte qi la funda{iile scdrilor de acces in unele blocuri de locuinfe.

De foarte multe ori, in zonele colinare, amenajdrile impun realizarea unor ziduri de sprijin. Dezvoltarea rddlcinilor copacilor conduce la suplimentarea impingerilor care de cele mai multe ori se soldeaz[ cu ceddri locale ale zidurilor, dacd sunt din piatrd sau cdrdmidl (structuri rigide), frg.I.9 (Sheffield, Anglia).

10

Reabilitarea construcliilor

LIFIARE

FUNDATIE

t
I

DIN INGHET

Fig.1.8 Funda{ii realizate deasupra cotei de inghet.

CEDAREAZIDULUI DE SPRIJIN cAURTVIAREA|MP|NGER|LOR


PROVOCATE DE

DEA/ETAREA

RADACINILORUNUI COPAC

Fig.1.9 Cedarea unui zid de sprijin din piatr6 din impingerile suplimentare provocate de r[dicinile unui copac.

Dintre toate acliunile care pot provoca distrugeri ale construc{iilor, ac{iunea seismicd este cea mai importantd.
Cele mai vulnerabile la acliunea seismic6 sunt construcfiile vechi din ziddrie de piatrd gi cdrimidd concepute fdrr m[suri de protecfie seismic6, mai ales dac[ au fost surprinse de mai multe cutremure pe durata lor de viafd. pentru

c[

multe dintre acestea sunt monumente istorice, reabilitarea

acestora

Aspecte generale

1l

implicd

nu se abordare speciala, astfel inc6t prin mdsurile luate sa diminueze valoarea artisticd (de patrimonlu) [7]'

Un exemplu este intervenlia lui Lecompte du NogY Tlupra mai multor qi curtea biserici din Rom6nia, cum ar fi Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc refacere a de Argeg. Dacd modalitatea de reabilitare prin demontare 9i dat construcliilor poate fi consideratd ca o procedura remarcabila,
modificdrile arhitecturale aduse sunt considerate ca fiind negative'
la pere{i din La clddirile vechi, inalte qi masive, cele mai frecvente degradari a lipsei unor acliunea seismicS sunt decuplarea gpale{ilor ca ulmare dintre elementele elemente de cuptare capabile sA asigure. conlucrarea verticale, fig. 1. 10, [8].

Fig.1.10 Degradlri specifice sffucturilor vechi din ziddtie portant[ la ac{iunea seismicl.
1977 , in condiliile Dac6 se face bilanlul numai a cutremurului din 4 martie de in care se analizea zd numai construcliile care au avut la baz6 norme au se constatd o diversitate de cavze care froiectare qi tehnologii moderne, pr[buqirea unor construclii [5]' generat degradarea qi "hiu. nu acoperea tot Excluzind faptul cd acfiunea seismic[ utllizatdin proiectare alte cauze ale ,p".rJ de caracteristici dinamice, se evidenfiazd numeroasemenfioneaT\i1 qi in special cele conceptuale. Dintre acestea se

Jegadarilor

moddeosebitlipsam6surilorpentruoblinereauneiductilit{i sunt

exemplele corespunzitoare pentru elementele structurale' Deqi in cadre din beton numeroase, se menlion eaz6 numai blocul de locuinle a fost conceputd cu armat de la valea Cdlugdreasca, fig.1.11. Construclia niveluri pentru parter flexibil, cu destiiagie comercia\d, iar celelalte trei

12

Reabilitarea construcfiilor

reducerea cu un nivel a construcliei [S1.

locuinle. Lipsa etrierilor la stdlpii parterului a generat cedarea acestora gi

Fig.1.1l cedarea din acfiunea seismicd a stdlpilor de la parterul


unui bloc de locuinfe, insuficient freta1i.

1.3 NOI PROCEDEE DE

REABILITARE STRUCTURALA

Mdsurile de reabilitare structurald, curent utilizate in practic6, au in vedere cregerea capacitilii portante a elementelor sau crJgterea capacitiilii de disipare energeticd, dac6 este vorba de structuri amplasate in zone seismice.

o prim6 posibilitate de diminuare a cantitiifii de energie indus[ de seism ln structuid este aceea a canacitdlii de disipore-aenergiei, diferitn de 9re1te1ii bazata pe incursiuni inelastice aie structurii, prin 27a iniermediul unor dispozitive speciale, fig.1.12. Acest procedeu este utilizat din ce in ce mai mult la reabilitarea structurilor din zone seismice.
structur5 const5 in adaptabilitatea asesteia din punct Adaptarea structurii se-poate reari'aprin decuplur"u
sau

o altd modalitate de diminuare a cantit[gii de energie care se induce in


*oilgatori,
ie
vedere al

rigiditifii.

fig.r.13, prin introducerea in lucru u unoi elementl, fig.r.rl, in*ambeie i'itoulii rezultdnd o modificare a rigidit[.tii structurii.

Aspecte generale

13

DE ENERGIE

Fig. I . 12 Comportrarea unei structuri cu amortizare suplimentard

[1I

].

In cazul decupldrii unor elemente are loc un consum energetic, rezult6nd o structurd cu caracteristici dinamice diferite de structura initiald, avdnd astfel o comportare diferit[ la acfiuni seismice 9i implicit o altd capacitate de
absorblie a energiei.

Fig. 1.13 Structurd cu legdturi decuplabile [11].

K-ffi#
Fig. 1.14 Struchrd cu elemente de rigidizare [11].

14

Reabilitarea construcfiilor

structurii. In plus, prin capacitatea de decuplare a unor legdturi, are loc o disipare de energie ca mdsurd suplimentald de cregtere a siguranlei in exploatare.
Disiparea energiei introdusd de seism in structurd se poate ob{ine gi cu ajutorul unor sisteme inerliale. un sistem inerfial esteii cel prezentat in fig.1.15, la care rolul masei suplimentare este acela de a limita deplasdrile, fiind utilizat la construc{iile inalte in scopul diminudrii deihsariloi

Prin introducerea in lucru a unor elemente, rigiditatea structurii se modificd cotinuu in raport cu o anumit6 deplasare impusd elementelor de cuplare. Astfel, cantitatea de energie care se induce diferd, fiind funcfie de rigiditatea, respectiv de caracteristicile dinamice ale

laterale.

Fig.

l.l5

Structurd cu legdturi inerfiale

[l l].

i I
I

Masa este amplasati pe un sistem de role care ii permite deplasarea liberd, fiind in acelagi timp cuplatd de structurE prin intermediul unor resoarte. In cazul deplasdrii structurii, masa rdmdne in repaos, generdnd fo4e de revenire ale structurii prin intermediul resoartelor.

l
I

In ultimele decenii, mai nou, pentru cregterea siguranfei in zone seismice a unor construcfii declarate monumente, se propune izolarea seismicd [9, 101. Prin acest procedeu se realizeazd o supiafald de lunecare (lagerj intre infrastructuri gi suprastructurd, fig.l.16, care permite deplasirea liberd a infrastructurii fdrd ca suprastructura s6 fie anirenatd de migcarea seismicd ill]. In momentul de fafd cele mai utilizate.olagdre,; sunt reazemele din elastomeri, dar existd numeroase alte sistemi pe role, elipsoizi, penduli etc.

I I
I

Aspecte generale

15

b.
Fig. l. I 6 Principiul izoldrii seismice. efectele ac{iunii seismice asupra unei construclii obignuite,

a.

b.

construclie izolatd seismic

De asemenea, in ultimul timp au ap6rut 9i solulii de reabilitare bazate pe utilizarea materialelor compozite cu matrice polimerice ll2l, care fafd de sistemele tradilionale oferd o serie de avantaje, dintre care cele mai semnificative ar fi:

. . . . .

consolidare fErd creqterea masei construcfiei, rezistnfd la coroziune, rezisten{e mecanice ridicate in raport cu greutatea specificd, aplicare simp16, fbrd dificultdli in spalii limitate,
reducerea duratei de realizare a lucrdrilor de consolidare.

Astfel de solufii sunt aplicate in mod frecvent la consolidarea grinzilor


tablierelor gi a stdlpilor podurilor de beton armat [13, 14].

1.4

REABILITARE HIGROTERMICA
util al unei construcfii fafd de mediul ambiant, in vederea microclimat in concordan![ cu necesitdlile specifice

Separarea spatiului

,"iliretii unui

activitl;ilor sau proceselor care se desf[qoarb in acest spafiu, se rcalizeazd prin elemente de inchidere care alcdtuiesc anvelopa clddirii ltll.

l6

Reabilitarea construcfiilor

Reabilitarea higrotermicd a unei construcfii reprezintd un ansamblu de maguri tehnice aplicate componentelor anvelopei acesteia, la care au apdrut probleme privind calitatea microclimatului interior, cu scopul de a le spori performanfele in ceea ce privegte comportarea la transf:erul de caldura, corespunzitor nivelurilor de exigen{e determinate de cerinlele de confort gi de economie de energie considerate cele mai rafionale pentru o anumitd perioadd de timp.
Componenta de bazd a reabilitdrii higrotermice o constituie reabilitarea termicd, prin care se urmdregte asigurarea unor calitiifi de izolarc imbundtd{ite la transfer de cdldurd ale elementelor de tnchidere. Pe l6ng6 componenta termic6, in cadrul reabilitdrii higrotermice se poate vorbi de reabilitarea higro, respectiv imbundtd{ireirrno, elemente de

c-onstrucfii sub aspectul comportdrii la difuzia vaporilor de apd, precum gi de reabilitarea ventildrll, respectiv ru[ionalizarea schimbuluideLer dintre interior gi exterior pentru a se asigura condiliile de confort gi sanitare cerute.

Reabilitarea higrotermicd a unor elemente de inchidere care alcdtuiesc anvelopa unei construcfii poate deveni necesard, dupd o anumitd perioadd de timp de exploatare, din urmdtoarele cauze [15]:

diminuarea accentuatd a calitdlilor de izolare termicE a termoizolaliilor datoritd acfiunii unor factori climatici gi de
exploatare,
cre$terea nivelului de exigenle privind microclimatul higrotermic din

. . .

incdperi, conform cerinlelor sporite de igiend


utilizatorilor,
cre$terea

gi confort

ale

dupi o perioad6 de exploatare, din


energetice impuse,

nivelului de exigenle privind gradul de izolare a anvelopei considerente economice gi

funcfionale, de rezistenf[ etc., situalie in reabilitarea "*i higrotermicd constituie doar o componentd conjuncfurald a unei reabilitdri generale, dar care se impune.

necesit&tea modernizdrii generale, determinatd de aspecte estetice,

Aspecte generale

l7

Principiul general al m6surilor de reabilitare termici a elementelor de inchidire ale unei cl6diri [15] constd in majorarea rezisten{ei la transfer termic a acestora, prin aplicare a de straturi termoizolante suplimentare, de
mare eficienld higrotermicd 9i cu durabilitate ridicatS.

Pentru zonele cu alcdtuire particulard din cadrul anvelopei, reprezentati de suprafefele vitrate, zonele iu rosturi neetange etc., reabilitarea higfotermicd se-poate realiza gi pe baza altor principii, urmdrindu-se insd tot diminuarea pierderilor gi conservarea cdldurii.

BIBLIOGRAFIE

1.

Orlovschi, N., Leonte, C., Ionescu, C., Budescu, M', Efectul ac{iunii seismice a varia{iilor de temperaturd asupra comportdrii unei structuri in cadre de beton armat, Simpozionul national Interacfiunea construcfiilor cu mediul inconjurator v, 13, Iagi octombrie 1978. Ciongradi, I., Ionescu, C., Budescu, M., Reabilitarea sistemului de suslinere a convertorului de material plastic de pe platforma Sivinegti, Proiect I.P.Iagi, 1980' Mihul, A., orlovschi, N., Budescu, M., studiul rdspunsului seismic al unor structuri speciale din industria hartiei 9i celulozei, Combinatul din Brdila, Studiu I.P.Iagi, 1977. * * *, CET Borzegti, Expettizdtehnic[, ISPE, 2000' * * *, Cutremurul de pdmdnt din Romania de la 4 mattie 1977,

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Editura Academiei, 1982. Ciongradi,I., Budescu, M., Biserica Evanghelicd Ia$i, Proiect 1992. Budeicu, M., Ciongradi, I., Ciupal6, A.M., Proposal of Intervention in order to Rehabiiitate The Resistance Structure of "Trei Ierarhi" Monastery" Buletinul I.P.Iaqi, Tomul XL (XLN), Fasc' l-4,1994' 8. Negoita, Al., Aur, v., Budescu, M., cOmpOrtarea materialelor 9i a din zidane portant[ din municipiul IaPi, Buletinul "o*trorliilor XXIV (XXVtrI), Fasc.3-4,1979' I.P.Iagi, Tomul g. Skinner, R.I, Robinson, W.H., McVerry, G.H', An Introduction to Seismic Isolation, John Wiley & Sons, England, 1993 10. Kelly, J.M., Earthquake-resistant Design with Rubber, 2"ded., Spriner-Verlag, London, 1997.

l8
11.

Reabilitarea construcliilor

12.
13.

14.

15.

clddirilor. Editura Cermi, Iagi, 1999.

Yol.4I,1996. Gawilag, I., Fizica construcfiilor. Reabilitarea higrotermicd

]Tanu, N., Isopescu, D., Structures Made of Composite Materials, Editura Vesper, Iagi, 1996. Neale, K.W, Labossiere, p., Advanced Composite Materials in Bridges and structures", 1" International conference, Ed. euebec, 1992. crasto, A.s., Kim, R.y., Mistretta, J.p., Rehabilitation of concrere bridge beams with externally-bonded composite plates. part tr International sAMpE symposium ana niniuition (lroceedings),
a

teza de doctorat , Institutul politehnic Gheorghe Asachi Iasi

Budescu, M., contributii privind izorarea seismicd a structurilor

19g4.

EVALUAREA STARII CONSTRUCTIILOR

2.1 NECESITATEA

EFECTUARII EXPERTIZELOR

Sunt multe situafii tn care proprietarul, beneficiarul sau administratorul unei construcfii are obligafia sau dorinfa de a cunoaqte starea clddirii 9i de a evalua capacitatea sa de a rezista la diverse acliuni, fapt care poate fi catzat de degraddrile apErute in structura de rezistentd ca urmare a vechimii sale sau de diversele modificdri gi transform[ri func{ionale sau tehnologice care necesitd interven{ii.

Evaluarea stdrii unei construc{ii implicd verificarea gi cercetarea st6rii acesteia de c6tre un specialist cu temeinice cunoqtinle in domeniu, recunoscut/atestat oficial de autoritatea publicS, numit expert. Expertiza unei construclii se incheie cu o lucrare denumitd raport de expertizd in care sunt consemnate constatdrile, concluziile qi propunerile expertului privind starea construcfiei gi deciziile de interventie cele mai potrivite din punct de vedere tehnic Ai economic necesare a fi luate de beneficiar.
Cele mai intdlnite situalii de iniliere a unei expertize sunt:

i.

schimbarea destinaliei construc{iei sau a unei pdrfi/incdperi a acesteia

datoritd mai multor cavze gi anume:

modificarea funcfionalului (amenajarea sau crearea de subsoluri, supraetajdri gi mansardlri, desfiinlarea sau practicarea de goluri ?n
pere{ii structurali, de rigidizare, de inchidere sau de compartimentare),

inlocuireafmbundt6lirea proceselor tehnologice din clSdirile destinate

indusfriei, schimbarea- gi/sau reamplasarea

echipamentelor,

modificarea ?nc[rcdrilor utile, modificarea caracteristicilor utilajelor, cregterea nivelului vibraliilor, schimbarea fiaseelor instala{iilor etc.;

ii.

apari[ia de defecte (vicii) la structura de rezistent6 din cauza unor gregeli de proiectare, a executiei necorespunzdtoare sau a exploatdrii (inhe{inerii) defectuoase a construcJiei, precum 9i degraddrii 9i

20

Reabilitarea construcf iilor

materialelor de construcfie, efectelor oboselii materialelor, vibraliilor gi traficului;

tasirilor inegale ale terenului de fundare, coroziunii, condensului, fenomenelor- de .inghe['dezgfie[, diferenleior mari de temperatur{ modificdrii in timp a rezistenfei gi capacitifii de defo'rmare ;

iii'

exploatare sunt mult mai mari decdt cele de proiectare;

sesizarea de citre organismuVpersoana care exploateazi cl6direa sau de cdtre inspectorii autoritdlii publice a situafiilor in care unele elemente structurale sunt subdimensionate sau c6 inc6rc6rile de

iv. v'

aparifia unor imprejurdri in care construcfii sau tehnologii aldturate clddirii pot cauza acesteia diverse degraddri (de exemplu, un castel de apd' avaiat se poate prdbugi peste conitrucfiile invecinate);
apan[ia unor avarii importante datoritii calamitafilor naturale (v6nturi puternice, inundafii, alunecdri de teren, prabugiri de mine sau de cavit?i{i, cutremure) sau altor cauze (incendii, expiozii).

un caz deosebit il reprezintd consfiucfiile amplasate in regiuni seismice pentru care actele normative din multe 16ri impun ca tofi proprietarii sd efectueze evaluarea (expertizareaj structuilor d; iezisteng ale lterii constuc{iilor care au fost supuse unor ac{iuni seismice putemice. cu acest prilgj se stabilesc gradul gi modalrtifile de asigurare'a construcfiilor in conformitate cu normele/codurile de proiectare in vigoare gi evenfuale misuri de interventie penftr cre$terea nivelului de siguranfd ia acliunea seismici.
Reabilitarea seismicd a clddirilor istorice tebuie precedatii de o bogati documentare, de o atentd evaluare a acestora gi a amitasamentului p" * gdsesc precum gi de o planificare minufioasd "uri a integii activitdfi de reabilitare. Toate acestea firnizeaza date cu privire la istoricil clddirii, la cei care au locuit in ea, la utilitiifile pe care le-a awt de-a lungul ti-plrri gi, cel mai important lucru, oferi indicii referitoare la ceea ce trebuie reparat sau pistat pe durata reabilitirii gi a elementelor asupra crrora se poate inLrveni.
Documentarea include studiul istoricului gi a evolufiei in timp a clddirii din documente scrise gi fotografii, urmatd de examinarea propriu-zisi
acestora.

a clddirii prin fotografierea interiorului, exteriorului gi a amplaru*r'"toiui acesteia. De asemenea, se evalueazi materialele inifiale, caracteristicile

Evaluarea

stirii construcfiilor

2l

finisajele etc. precum gi modific[rile suferite in timp. Aceste modificdri pot face parte integrantd sau nu din caracterul istoric astfel inc0t ele trebuie analizate cu mare atenfie inainte de inceperea operafiei de reabilitare 9i pentru a decide care elemente necesitd repararea gi care trebuie inlocuite. La intocmirea proiectului de reabilitare se stabilesc care materiale, elemente caracteristice gi finisaje trebuie protejate pe durata reabilitdrii gi se hotdr[;te ordinea logicd de desfdgurare a operafiei de reabilitare.

Protejarea unui edificiu istoric se bazeazd in parte pe conservarea materialelor de construcfie, a caracteristicilor care asiguri caracterul istoric gi arhitectural al intregii clSdiri. Aceste insugiri diferd de la o clddire la alta gi se referd la materiale (piafid, c6rdmid6, lemn, gips, alamd), trdsdturi

caracteristice exterioare (porticuri, elemente decorative, ferestre,


acoperiguri), spalii interioare (vestibule, auditorii, sdli) etc.

Inainte de inceperea reabilitdrii, trebuie identificate deci acele materiale 9i caracteristici care sunt importante gi trebuie conservate pe durata reabilitdrii.

2.2MNTODOLOGII DE EVALUARE A STARII CONSTRUCTIILOR EXISTENTE

2.2.1

Etapele evaluirii

in

prezentate mai multe proceduri (metodologii) de apreciere a stdrii construcfiilor existente 11,2,3, 4, 5l care sebazeazdpe cdteva principii comune qi anume:

literatura

de

specialitate

sunt

a. evaluarea stdrii unei construcfii

in etape succesive, din ce in ce mai complexe, pentru o cunoagtere c6t mai aminunlitd 9i mai exactd a condi{iilor tn care se aflI gi frrncfioneazd elementele componente structurale gi nestructurale ale clSdirii;
se face

b. procesul

de evaluare se desfdgoarfl, in general, pe mai multe niveluri:

stabilirea datelor iniliale dtn analiza documentafiilor existente privind construcfia gi din prescripfiile tehnice valabile la data
execuliei, relevee etc.,

Reabilitarea constructiilor

. . . .

evaluarea preliminarA calitativb, prin observdri directe analize vizuale, inspecfii Ia fa[a locului,

(in situ),
sondaje,

evaludri calitative suplimentare, amdnunlite,


decopertdri etc.,
evaluarea preliminard/aproximativd, analiticd,,

prin

evalu[ri analitice detaliate, de complexitate ridicatd;

c. procedurile de evaluare menfionate pot fi

abordate independent - cdte - sau succesiv, cdte doud sau mai multe, funclie de informafiile gi una datele obfinute in etapele anterioare.

Dup[ cum se observd in fig. 2.1, procesul debuteazd prin strdngerea datelor inifiale urmatd de evaluarea preliminar[ calitativd gi, dacfl se considerd
necesar, de evaluarea preliminard analiticd.

Evaluirile inifiale conferd primele date despre starea conskucfiei gi

structurii de rezisten[d pe baza cdrora expertul gilsau beneficiarul pot hotdri continuarea evaludrilor detaliate, suplimentare. Trebuie de menlionat c6 aceastd decizie este stabilitd gi funcfie de gradul de protecfie preconizat pentru construcf ia expertizatd. Rezultatele evaludrilor sunt prezentate intr-un raport de expertizd care include recomanddrile gi propunerile de intervenlie (de exemplu reparafii, consoliddri, schimbarea destinaliei clddirii, demolarea parliald sau totald) qi, la cerere, studii privind costul intervenliilor. Aplicarea succesivd a unor proceduri de evaluare din ce in ce mai evoluate gi rafinate se numesc "filtre" sau "site" iar aplicarea 1or se realizeazdpebaza unei metode denumitd meto da fi ltr dril or succ esiue (screening method).

2.2.2

Date inifiale

din informafiile ob{inute urmare analizei documentelor existente la beneficiar, proiectant, in arhivd: proiectul inilial, cartea construcfiei, studiul geotehnic, baza de date privind urmdrirea comportdrii construc{iei, informa{ii furnizate de administrafie privind exploatarea gi comportarca la cutremurele anterioare sau la alte actiuni neprevdzute sau deosebite.
Datele inifiale reniltd

Evaluarea

stlrii construcfiilor

EVALUAREA CALITATIVA PRELIMINARA Inspectii la fata locului


Stabilirea caracteristicilor materialelor

EVALUAREA ANALITICA PRELIMINARA


Scheme de calcul simplificate Metode de analiza curente

EVALUARI CALITATIVE SI ANALITICE DETALIATE


Revederea documentatiilor

r Inspectii suplimentare . Analiza materialelor. teste

Scherne de calcul detaliate Metode de al.taliza

Fig.2.l Schema de evaluare generab a stArii unei construclii existente.

24

Reabilitarea construcfiilor

Datele initiale vor cuprinde:

. . .

perioadele proiectdrii gi execufiei construcfiei, numele proiectan{ilor gi

executantilor lucrdrilor, destinafiaconstrucliei, amplasament,

descrierea construcfiei - deschideri, travee, num6r de niveluri, structura de rezistenfd gi dimensiunile geometrice ale principalelor elemente strucfurale, sistemul de compartimentare, sisteme de inchidere gi izolafii, finisaje,

. . . .

in care proiectul respectd prevederile prescripfiilor in vigoare referitoare la conformarea gi alcdtuirea construcfiilor,
mdsura descrierea tehnologiilor de execufie, durata gi etapele de execufie,

a construcfiei, interven{ii, reparalii gi modificdri ale construcfiei, anomalii, abateri qi evenimente deosebite
intervalul de exploatare
produse pe durata exploatdrii etc.,

caracteristicile materialelor din proiect (pentru beton - marca sau clasa, granulometria agregatelor, tipul gi calitatea cimentului, metoda de preparaf,e etc., pentru armdturd - marca gi tipul de ofel, caracteristicile olelului rentltate din buletinele furnizorilor gi incercdrile de pe gantier etc., pentru o{elul din confecfiile metalice marca qi tipul de ofel, furnizorii, buletinele de incerciri efectuate in diverse laboratoare, suduri etc.),

o rZufn&tuI studiului geotehnic.

2.2.3 Evaluiri calitative


Evaluarea calitativd a unei construcfii este prima etapd a expertizdrii care se face printr-o inspectie gi examinare la fafa locului pentru a i se stabili alcdtuirea, avariile/degrad[rile/defecfiunile apdrute gi cauzele
acestora.

cu acest prilej se apreciazd dacd sistemul constructiv analizat arc asigurat gradul de proteclie corespunzdtor destinafiei gi importanfei construc{iei,zonei seismice in care se afld, acfiunilor la care este supus6.

Evaluarea

stlrii construc{iilor

25

Urmare acestui fapt se identifici constructiile care au cu certitudine nivelul de proteclie impus, cele care in mod sigur prezintd risc seismic sau la alte acfiuni gi a celor care au un grad de protecfie incert, cu un risc poten{ial la acfiunile exterioare gi care urmeazda fi examinate prin metode analitice.
Evaluarea calitativd se face urmdrind proiectul de rezisten!5 gi de arhitecturd a construcfiei gi, in lipsa acestora, pebaza releveelor care se executi odatd cu evaluarea. Sunt situalii in care elementele structurale nu sunt observabile, fiind ascunse de finisaje gi izolalii (termice, contra focului, fonice). De aceea sunt necesare decopertdri sau desfaceri ale acestor proteclii pe unele porfiuni pentru a se recunoagte elementele strucfurale. In general se urmdregte

identificarea urmitoarelor componente

. . . . . . . . .

elemente verticale: st0lpigori gi perefi din beton / beton atrnat, ziddrii, elementeprincipale gi secundare aleplangeelor: pldci, centuri, elemente de acoperig, elemente prefabricate folosite gi modul de imbinare, sisteme de contrav0ntuire, scdri, podeste, elemente de inchidere gi de compartimentare, sistemul de fundare,

girui,ifle,

elemente de finisaj gi de izolare componentele structurale.

in

mdsura

in

care sunt fixate de

Concomitent cu depistarea (identificarea) elementelor se efectueazd, qi releveul acestora. Releveul este sumar in cazul existen{ei documenta{iei tehnice gi mai detaliat in lipsa proiectului. in orice situalie, relevarea construcliei permite stabilirea poziliei gi dimensiunilor reale ale elementelor structurale gi nestructurale gi a faptului dacd construcfia a suferit modificdri pe durata exploat[rii cu gi fdr6 documentalie intocmitd 9i aprobatd de organismele competente. Se vor precizaurmitoarele date:

oXele construc{iei,

Reabilitarea constructiilor

. . . o . .

&xele futuror elementelor, tn plan orizontal gi vertical,

deschideri, travee,

inil{imi

(cote) de nivel,

forma gi dimensiunile secfiunilor elementelor,


Bfirr&reo elementelor din beton armat,

pozilia gi alcdtuirea imbinbrilor dintre elementele prefabricate din


beton armat,

pozilia gi alcdtuirea irnbindrilor metalice.

Evaluarea calitativi urmdregte de asemenea starea tehnicd gi de conservare a elementelor gi stabilirea defecfiunilor, degraddrilor gi avariilor apErute pe

parcursul exploatirii construcfiei. Se vor urmdri aspecte vizibile:

in

special urmitoarele

deplas[ri ale construcfiei datoritd alunecdrilor de teren, fisuri gi crdpdturi generate de tasdri diferenliate,
descrierea (cercetarea) terenului de fundare (prin foraje sau/gi sondaje sau ganfuri), nivelul apelor subterane gi gradul lor de agresivitate,

existenla infiltratiilor de apd la nivelul fundafiilor din diverse cauze (alimentdri cu apd gi canalizdri defecte, accesul apelor pluviale, lipsa trotuarelor, lipsa jgheaburilor gi burlanelor etc.),
existenla scurgerilor de apd, a igrasiei gi condensului gi efectele asupra elementelor constructiei,
starea

izolafiilor de orice naturd,

efectele diferen{elor/varia{iilor de temperaturb, a radiatiilor solare gi ciclurilor de inghef -d ezglre[, efectele condiliilor de mediu agresiv asupra betonului gi metalului (starea procesului de coroziune - superficial, in profunzime, evolutiv -, starea sistemului de protecfie anticoroziv[, degradarea betonului gi armdturilor prin coroziune, starea stratului de acoperire a armdfurilor etc.),

Evaluarea

stlrii construcfiilor

27

efectele acliunii unof factori biologici (de exemplu prezen{a unor ciuperci sau microorganisme la elementele din lemn),
dezaxdri ale elementelor, secfiunilor sau imbindrilor,

inexistenfa unor elemente structurale, efectele unor cutremure, accidente, avarii, explozii, incendii (ruperea unor elemente sau bare, flambajul unor bare, deplasdri sau deformalii

mari ale elementelor gi structurii, fisuri mari in elementele de beton armat sau zid6rie, degradiri ale imbindrilor metalice din cauza lipsei unor piese de leg5turd, a sudurilor incomplete sau incorecte, a lipsei
unor guruburi sau datoritd guruburilor insuficient str0nse etc.),
starea de deformare a constfucliei (care poate rezulta 9i din mdsurdtori

topometrice),

stafea betonului ca unnafe a degraddrilor provenite din uzurd 9i lovituri accidentale gi modul de protecfie a armdturilor.

Degraddrile evidenliate la analiza stdrii tehnice a construcliilor sunt trecute inrelevee ale avariilor gi defecfiunilor. Aceste relevee vor cuprinde:

. . .

defectele, natura
constructie,

qi pozilia (traseul)

acestora

in

elementele de

lipsa unor elemente, bare, piese, guruburi, nituri, suduri etc',


date privind elementele dimensionale ale defectelor: deformdri (sdge{i)

gi deplasflri (dezaxdri, translalii ale structurii, deplasdri remanente), deschiderea fisurilor gi distanlele dintre frsuri (la pereli 9i elemente din
beton, beton arrnat, ziddrll),

gradul de degradare a betonului, addncimea stratului de beton afectat de agenfii chimici qi fizici, gfadul de degradare a armdturilor, grosimea stratului de coroziune,
grosimea stratului de coroziune la elementele din ofel,

a a

porliunile elementelor din lemn afectate de umezeald, microorganisme etc., zonele din clddire afectate de umezeal6 9i igrasie,

28

Reabilitarea construcfiilor

. .

starea de degradare a

izolaliilor hidrofuge, termice, acustice,

starea de degradare a instalafiilor de orice naturd.

in situalia in care sunt necesare valorile caracteristicilor fizice, chimice gi mecanice ale materialelor, dacd elementele nu prezintd degraddri, se pot considera valorile caracteristicilor din proiect. in caz contrar se vor efectua determin6ri experimentale pentru stabilirea acestor proprietifi, precum qi pozilia armrturilor in elementele de beton armat, calitateasudurilor etc.
literatura de specialitate (vezi cap.3) sunt prezentate in amdnunt metodologia incercdrilor nedistructive gi distructive, in situ gi in laborator, cu prezentarea aparaturii necesare, modul de prelevare a probelor gi metodele de interpretare a rezultatelor. De asemenea, fac obiectul a numeroase studii in domeniu, stabilirea efectului coroziv al mediilor agresive asupra elementelor de construc{ie gi aprecierea evolufiei probabile in timp a acestor procese.
gen de determindri experimentale in situ se referd la caracteristicile dinamice ale construc{iilor. Dupd cum este cunoscut, construcfiile sunt afectate in timp de schimb5ri in structura materialelor, iar eventualele degraddri pot conduce la sldbirea sau suprimarea unor legituri dintre elementele structurale; de asemenea pot apare modific5ri in interacfiunea dintre structurd gi elementele nestructurale gi dintre fundafii gi terenul de fundare. Aceste considerente fac necesard in multe situalii stabilirea experimentald a perioadelor gi formelor proprii de vibralie gi a amortizdrii.
Dacd se considerd cd datele din studiul geotehnic iniflal nu sunt concludente sau

ln

Alt

suficiente sau se considerd cd au apdrut modificdri ?n sfiuctura terenului de frrndare datoriti ascensiunii sau migrdrii apelor freatice sau a scurgerii celor pluviale sau din pierderile de la sistemul de canalizare, atunci este necesard refacerea studiului geotehnic prin efectuarea de foraje (sondaje) sau decopertiri pdnS la anumite addncimi funcfie de natura terenului gi importanfa construcfiei.

in conformitate cu diversele metodologii de evaluare calitativd, rezultatele analizelor se pot sistematiza, nota gi consemna in diverse tipuri de

documente sau formulare, care cuprind sintetic constatirile referiloare la elementele structurale gi nestrucfurale. in final, funcfie de importanfd,

Evaiuarea

stirii construc{iilor

29

constructia poate primi wr calificativ prin care se apreciazl capacitatea sa de rezistenld sau se caracteizeazd sub raportul riscului sau a sigUranlei.

2.2.4 Evaluirianalitice
Pe 16ngd date de decizie, evaluarea calitativd preliminard oferd 9i datele iniliale pentru o analizd,mai detaliatd, prin calcul.
Evaluarea analiticd preliminard - mai exactd decdt o evaluare calitativd - se bazeazd in general pe determinarea pentru intreaga construcfie, pentru elemente sau secliuni caracteristice a unor rapoarte dintre for{a generalizatd capabild gi forfa generalizatd necesard, pe care ar trebui sd o preia construc{ia, elementul sau secfiunea conform normelor in vigoare la data efectudrii expertizei. Aceste rapoarte poarti diferite denumiri - coeficient de capacitate seismicd, grad de asigurare la acliuni seismice sau la alte ac{iuni' O ?orfd generalizatd din expresia raporfului poate fi forla tdietoare totald (de baz1l pentru construc{ia in ansamblu, efortgri gilsau tensiuni pentru elemenie gi secfiuni. De asemenea, aceste rapoarte se pot exprima prin deplasdri absolute sau deplasdri relative de nivel.

Valorile rninime admise pentru rapoartele de evaluare a siguranlei structurale sunt precizate in noftne 9i in general sunt funcfie de categoria/clasa de importanld a construcfiei. Desigur cd o construc{ie va
uu.u o capacitate portantd mai buni cu cdt rapoartele menlionate au valori mai apropiate (sau mai mari) de 1.

Modelarea structurii din punct de vedere al incdrcdrilor, maselor gi rigiditifilor se face utiliz0nd scheme simplificatoare pentru fiecare direc{ie principald a construcliei sau modele de tip "stick" sau al rigiditd{ilor de nivel (cu luarea in considerare in rnod aproxirnativ a influenlei torsiunii). Calculul structurii se va face la ac{iunile gravitalionale, climatice qi seisrnice cu incdrc[rile, geometria qi secliunile reale, rezultate din releveul structurii gi
releveele cu degraddri 9i defec{iuni.

caracteristice se determind cu dirnensiunile din relevee ;i cu valorile rezistenfelor deterrninate experimental. Dacd nu sunt degraddri, se acceptd valorile din proiect.
Capacitd,tile portante

ale sec{iunilor

30

Reabilitarea construcfiilor

Evaludrile analitice detaliate se bazeazd pe utilizarea modelelor de calcul spafiale, cu mase concentrate sau cu elemente finite qi care evidenliazd, atdt zonele degradate sau avariate din structurd cdt gi comportarea neliniar6 a materialelor de construclie. Acliunea seismicd poate fi o accelerogramd sau un set_ de accelerograme real inregistrate sau spectre de acceleralie trasate special pentru amplasamentul dat. ln acest caz se poate aprecia gi ductilitatea efectiv[ a elementelor structurale gi a construcfiei in ans-amblu.
2.3 RAPORTUL DE

EXPERTIZA

DupE cum s-a ardtat, expertiza unei construcfii se incheie printr-un document denumit raport de expertizl" cate, in general, cuprinde urmdtoarele
capitole:

A.

obiectuumotivalia/scopul expertizei prin care se indicd elementele tehnice gi/sau funcfionale care au stat la baza inigierii/declangdrii acesteia. Dacd beneficiarul cere gi moderniziri, transformari, schimbari de funcfiuni gi tehnologii etc., expertul va analiza suplimentar efectele tehnice gi eventual economice ale acestor interventii asupra conskucliei ?n general gi structurii de rezistenfd in special. in acest iaz expertiza va sta la baza studiilor prealabile gi a altor documente solicitate de investitor gilsau autoritatea publicd pentru aprobarea fondurilor gi obfinerea diverselor certificate, autonza[ii gi avize in vederea execuliei.
Date si informagii utilizate la elaborarea expertizei. sunt cuprinse aici toate documentele scrise qi desenate de care a dispus expertul, de exemplu:

B.

. ' .

proiectul conskuc{iei sau,

in lipsd, releveele de arhitecturd gi ale structurii de rezistenfd intocmite in cadrul expertizei,

studiul sau referatul geotehnic Ai modul cum a fost intocrnit: pe baza unor foraje, sondaje sau sEpdturi efectuate in cadrul expertizei gi/sau date oblinute din studii geotehnice elabomte pentru constucfii invecinate, documente sau informalii privind istoricul construcfiei, comportarea la cutremurele trecute sau la alte ac{iuni extraordinare, existenla unor expertize elaborate cu aceste ocazii, date referitoare la modificdrile, repara{iile sau consoliddrile efectuate.

Evaluarea

stirii constructiilor

31

releveele degraddrilor constructiei stdlpi, gnnzi,buiandrugi etc.,

- perefi,

tavane, fundalii, sciri,

notele privind rezultatele decopertdrilor 9i sondajelor efectuate la interiorul gi exteriorul construcfiei pentru aflarea structurii de rezisten{d sau a unor vicii ascunse,

buletinele

analizd gi referatele cu rezultatele determindrilor gi incercdrilor experimentale,

de

qi concluziile

. .

tema cu modificdrile solicitate de beneficiar - dacd este cazul asupra functionalului, fafadelor etc. construcliei insolit6 eventual de
documente gi avize,

breviarul de calcul cu rezultatele analizei structurii in starea actualA, dup6 efectuarea eventualelor transformiri cerute de beneficiar gi dupd realizarea mdsurilor de interven{ielconsolidare, daci sunt
necesare.

C. Descrierea construcliei din urmitoarele puncte de vedere:

. . . . . .

amplasament, topografie, condifii geologice terenului), relaliile cu mediul construit,

9i geotehnice

(ale

alcatuirea generald a construc{iei (corpuri de cladire 9i rosturi, deschideri, travee, indl{imi), funcfionalul 9i arhitectura acesteia,

istoria constructiei, dacd este monument de arhitecturd, istoric,


religios, turistic etc.,

modificdri, reparafii gi consoliddri suferite,


alcdtuirea garpantei, invelitorii, izolatiilor, trotuarelor, pardoselilor, finisaj elor, tdmplEriei etc.,
structura de rezistenfd, fundalii gi cota de fundare, sciri, plangee etc.

Sunt anexate planurile principale de arhitectuxd qi rezisten!5. in lipsa acestora se prezinti releve"le de arhitecturd 9i ale structurii de rezistenfa, fotografii, date oblinute prin sondaje sau decopertdri'
D. Descrierea degraddrilot gi avariilor construc(iei cu explicarea cauzelor probabile ale acestora. Sunt anexate releveele 9i fotografiile fisurilor, degrad[rilor gi avariilor observate.

32

Reabilitarea construcf iilor

E.

Rezultatele evaluiirii calitative a construcliei care se obfin pe baza examinirii urm6toarelor elemente:

proiectul de arhitecturd gi de rezistenfd gilsau releveele construcfiei pi detaliilor importante in cazurile in care nu se dispune de proiect, sau execufia obiectiwlui nu a fost conformd cu proiectul, sau construcfia a suferit modificdri pentru care nu existr documenta{ia tehnic6,
releveele degraddrilor, avariilor gi fisurilor,
inspecfia sau

. . . F.

examinarea/amliniatald la fafa locului a consffucfiei,

informa{iile furnizate de beneficiar sau de c6tre alte persoane cu privire la comportarea construc{iei la cutremurele anterioare sau la
alte acfiuni extraordinare.

Breviarul de calcul care con{ine rezultatele verificdrilor analitice ale structurii de rezistenli in mai multe situafii: actual6, cu modificdri cerute de beneficiar, cu consoliddri, cu modificdri 9i consolidiri etc. Funcfie de gradul de complexitate al calculului gi modului de calcul se pot utlliza
urm6toarele metode:

. . .

metode de calcul simplificat (metoda staticd echivalentd" metoda curentd),

metode de calcul static postelastic (metoda biograficd, metoda


combindrii mecanismelor),
metode de calcul dinamic neliniar (time history).

La stabilirea capacitdlii portante a structurii de rezistenfd gi a elementelor structurale sunt necesare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor (rezistenle de rupere, de curgere, moduli de elasticitate etc.). In lipsa datelor din proiect sau in cazul existenlei incertitudinii cu privire la aceste valori sunt necesare tncercdri nedistructive (sclerometrie, sonometrie, pahometrie etc.) sau incercdri distructive (cu prelevdri de carote, cupoane de ofel etc.). ln breviar sunt menfionate datele considerate in calcul gi se anexeazd,buletinele de incercdri. Sunt situalii in care se fac Ai determiniri ale caracteristicilor dinamice ale construcfiei pentru evaluarea rigiditdlii acesteia in vederea compardrii (identificdrii) cu rezultatele analitice gi a validdrii modelelor de calcul. De asemenea se poate aprecia eficacitatea unei consoliddri prin verificarea cregterii rigiditatii construcfiei o datd cu cregterea frecvenlelor proprii de vibralie.

Evaluarea

stlrii construc{iilor

33

Capitolul cuprinde de asemenea schemele de calcul, datele iniliale, incircdrile cbnsiderate, programele de calcul folosite, rezultatele 9i interpretdrile qi comentariile lor. Notele de calcul in detaliu qi listingurile
cu rezultate sunt de reguld anexate intr-un singur exemplar'

G.

Concluzii, propuneri de intervenfie. Sunt prezentate concluziile generale ale evaludrilor calitative li analitice fiind urmate de propuneri 9i m[suri de intervenlie considerate ca necesare pentru oblinerea nivelului de siguranla pfopus. Masurile de intervenfie se pot clasifica astfel:

i.

cu pastrarea structurii, formei 9i funcfionalului construcfiei prin


efectuarea de:

remedieri/reparafii ale elementelor structurale 9i nestructurale interioare 9i exterioare, consoliddri ale elementelor structurale sau consolidarea intregii structuri cu scopul cregterii rezistenlei, rigiditd{ii 9i ductilitdfii (pe cdt posibilj a ansamblului structural, prin intervenlii la elementeie existente sau prin inlocuirea sau introducerea unor comPonente strucfurale noi.
diminuarea incdrcdrilor utile din construcfie / de pe planqee, schimbarea func{iunii construc}iei pentru a-i micqora categoria (clasa, grupa) de imPortan{6,

11.

cu schimbarea conformafiei gi destinaliei construcfiei prin:

par\iald prin micgorarea numdrului de niveluri sau indepdrtarea uttor por{iuni de construclie, inclusiv a elementelor nestructurale interioare sau exterioare cu risc ridicat de desprindere sau prdbuqire/cddere,
demolare

demolarea intregii construcfii, in special a clddirilor vechi, uzate moral gi fizic, a c6ror consolidare este nejustificata din punct de vedere financiar.

Expertul prezintdmasurile propuse 9i soluliile de principiu.care urmeaza s6 fie'detaliate in proiectul de interven{ie (reparafii, consolid[ri, demoldri)' Aceste mdsuri sunt verificate prin calcul pentru a confirma creqterea gradului de asigurare la acfiuni exterioare cel pulin la nivelul cerut de dacd este solicitat irescripliile ofic-iale. De asemenea expertul vaptezenta-

34

Reabilitarea construcfiilor

9i documentatia economicd estimativi a costurilor mdsurilor de interventie preconizate

in final, deciziade intervenfie, amplasarea gi egalonarea rcalizhiiiin timp a lucririlor apa4in beneficiarului, proprietarului sau investitorului impreund cu reprezentanfii autoritdlii publice - dacd este cazul - pot lua in ".", considerare gi alte criterii de intervenfie (de tip urbanistic, valoarea terenului, importanfa clddirii ca monument istorii etc.) sau pot hotiri execufia gi a altor lucriri dec6t a celor destinate riaicarii gradului de siguranfi cum ar fi:

. schimbarea sau modemizareafunctionalului sau tehnologiilor, . imbunrtdfirea finisajelor, inchiderilor, compartimentdrilor,


pardoselilor,

schimbarea izolafiilor, instalatiilor etc.

BIBLIOGRAFIE

l.

Pielert, J., Baumert, C. and Green, M., ..ASCE Standards on Stnrctural condition Assessment and Rehabilitation of Buildings", standards for Preservation and Rehabilitation, ASTM srp 125g, s.J. Kelley, Ed., American society for Testing and Materials, 1996, pp.
t26-136.

2. 3. 45.

Buildings-Screening Method", EERC 76-1, University of Califomia, Berkeley,1976. Hirosawa, M., "Evaluation Methods of Earthquake Resistant Properties of Existing Reinforced concrete Buildings", Japanese National Committee for Earthquake Engineering", Tokyo, 1976. Asocia{ia Inginerilor constructori din Rom6nia, Arc& .Metoda de determinare a capacit5fii portane la solicitiri gravita{ionale gi seismice a construcfiilor din fondul existent, ptoprntrri de mdsuri ",r pentru reducerea gradului de risc", Bucurepti, 1990.

Existing Low-Risc Reinforced concrete

Standards, U.S.A., 1975. okada, T. and Bresler, 8., "strength and Ductility Evaluation of

Culver, Ch., Lew, H.S., Hart, G.C. and pinkham, C., ..Natural Hazards Evaluation of Existing Buildings", National Bureau of

SISTEME SI APARATURA PENTRU DIAGNOSTICAREA STRUCTURILOR


3.1 ASPECTE GENERALE
Diagnosticarea in vederea stabilirii stdrii construc{iilor implicd efectuarea unor determindri experimentale la trei niveluri:

i. ii. iii. . .

materialul de construc{ie; elementulstructural;


ansamblul construit.

Pentru determinarea caracteristicilor materialelor utilizate in construc{ii sunt utilizate doud metode:

nedistructive, distructive.

Incercdrile experimentale pentru determinarea comportdrii elementelor strucfurale gi a ansamblului construit se realizeazd rn situ. In mod curent, pentru stabilirea stdrii unei construclii sunt utilizate mdsurdtorile dinamice, care dau posibilitatea identificdrii modelului de calcul qi o diagnosticare pre
gi post reabilitare.

3.2 DIAGNOSTICAREA CU ULTRASUNETE Yiteza de propagare a ultrasunetelor intr-un solid perfect compact (fdri goluri sau pori) este in jur de 5000 m/s fa!6 de viteza sunetului in aer de aproximativ 340 m/s 11,2,37, fig.3.l.

In interiorul unui solid viteza de propagare a ultrasunetelor depinde de


compactitate; cu cdt compactitatea este mai mare, viteza medie de propagare se va apropia de valoarea corespunzdtoare unui corp perfect compact, iar cu cdt volumul de goluri este mai mare vtteza scade.

36

Reabilitarea construcfiilor

Tgffig
V1:d/t

@)V:340m/sg
b.

Fig.3. 1 Propagarea ultrasunetelor. a. intr-un mediu solid, b. in aer

Intr-un element din beton, viteza de propagare longitudinald a ultrasunetelor (v1) se determin[ prin mdsurarea timpului parcurs (t) de impulsul ultrasonic pe lungimea de propagare (d), astfel inc6t exist[ relafia:
(3.1)

Intrucdt rezistenfa betonului este legatd direct de compactitatea sa, viteza de propagare a ultrasunetelor prin beton poate da o mIsurd a rezisten{ei sale R6 gi se poate stabili o rela{ie de forma:

fu:

f(Vr)

(3.2)

Ca urmare, cu ajutorul ultrasunetelor se pot detecta qi localiza unele defecte interne ale betonului, cum ar fi zonele de segregare, goluri etc.

Aparatele pentru determinareavitezeide propagare a ultrasunetelor in beton sunt de mai multe tipuri, dar principiul de funcfionare este acelagi. Astfel, un semnal ultrasonic cu frecven{a de 40 - 100 kHz este produs de un generator de impulsuri (G). semnalul este transmis unui emiptor (E), pus in contact cu elementul de incercat , frg.3.2. Emifitorul se pune in contact cu piesa din beton prin intermediul unui strat subfire dintr-un material moale, de obicei se plastilina Pl. Semnalul ultrasonic este recepfionat de un receptor @), dupd care este amplificat (A) gi apoi vintalizatanalogic sau numeriJ tcl.' Pentru determinarea rezistenlelor betonului din elementele structurale, se pot utiliza trei variante de rn[surare, care sunt indicate in fig.3.3,3.4 qi 3.5. In frg"3.6 este prezentatd fotografia unui aparat de m[surare cu ultrasunete.

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

Fig.3.2 Principiul de mlsurare cu ultrasunete.

f
1_
Fig.3.3 Mdsurarea pe fe{e opuse.

Fig.3.4 Mdsurarea in zona de coll.

38

Reabilitarea constru{iilor

Fig.3.5 Mdsurarea pe aceea$i faf5.

Fig.3.6 Aparat de misurare cu ultrasunete, SDS COMPAIIY [4].

Yiteza de propagare a undelor ulhasonice este influen{atii de mai mu$i factori qi anume [5]:

. r .

dimensiunile elementului de construcfie,


&rm8,reo

elementului de construcfie,

temperatura mediului inconjur[tor

Pentru a se determina rezistenfa betonului dintr-o construclie, la care viteza de propagare se mEsoar[ in alte conditii decdt cele ale unui elemelrt etalon, trebuie flcute anumite corectii.

Sisteme gi aparaturl pentru diagnosticarea structurilor

Yitezade propagare calculatd cu relatia (3.1) este valabili numai dacd:


d

>

1,61,

(3.3)

unde: d l,

elementului incercat, este dimensiunea minimd perpendiculard pe direc{ia de propagare a ultrasunetelor, - lungimea de undb a vibraliilor care se calculeazd cu relalia (3.4).

)u:Yrlf
in

(3.4)

care:

Vr
f

este viteza de propagare,

- frecvenla oscilaliilor.

La frecven{a obignuitd de 40 KHz, intr-un beton compact la care viteza de propagare este Vr:4000 m/s rezult[: ],: 10 cm gi d > 1,6x10: 16 cm.
Deci, dac[ dimensiunea transversali minimd a elementului (direclie pe care se face determinarea) este mai mare de 16 cm nu este necesar6 nici o coreclie.

Dacd l, < d <

I,6L

se produc perhnbalii care distorsioneazd viteza

mdsuratd, astfel cd aceasta este mai micd decdt cea reald cu circa 6-7Yo ceea ce poate coaduce la o eroare in minus in aprecierea rezistenlei de 30-40o/o.

L 10,4 , in care Ls este latura cubului pe care s-au fdcut pentru etalonare (uzual Ls :20cm) iar L. este lungimea de determindrile parcurs a semnalului ultrasonic, viteza mdsuratd este mai micd decdt viteza standard qi trebuie fdcutd o corecfie. In graficul din fig.3.7 se dau valorile corec{iei pentru diferite rapoarte Ls I L",l2f.
Dacd raportul Ls /

La determinareavitezgi de propagare prin elementele de beton armat trebuie si se {ind seama de prezenfa armdturilor. Dacd pe parclrsul siu impulsul intilnegte armdturi, viteza de propagare va fi mai mare decdt cea prin betonul propriu-zis, deoarece viteza de propagare a ultrasunetului prin ofel este de 5,6 km/s iar prin beton de 3,5 - 4,5 km/s.

40

Reabilitarea construe{iilor

0.5

J a

o 0.3
0.2
0.1

0.12

0.18
rrariatia vitezei

0.24
ftft r/s]

0.32

0.4

Fig. 3.7. Yaira[iavitezei de propagare a ultrasunetelor funcfie de Ls/L".


DacE tn unele cazuri particulare amrdturile nu pot frcut[ o corecfie a vitezeimdsurate.

fi

evitate, atunci trebuie

Temperatura mediului ambiant

in

care se aflb elementul de incercat

influenfeazd de asemeneaviteza de propagare a impulsului ultrasonic.

Astfel, la temperahri cuprinse inte +400c gi +600c se produc microfisurdri ale betonului, care degi nu conduc la o sc[dere a rezistenfei, fac s6 scad6 viteza de propagare a impulsului. La temperaturi sub 00C apa liberd din porii betonului ingheafa iar iteza de propagare in gheafd este mai mare decdt iteza in apa, ceea ce face ca viteza mdsuratd sd fie mai mare decdt cea a betonului aflatla temperatura standard (+200c +50c). Toate aceste corec,tii sunt detaliate in materialele tehnice ale aparatelor de mdsurare gi a normelor ln vigoare.

3.3 DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI PRIN METODE MECANICE


3.3.1 Metoda amprentei Metoda amprentei constd in lovirea cu

o terminafie sfericd din ofel

suprafe{ei betonului si mdsurarea diametrului amprentei ob{inute. Rezistenfa

betonului se stabilegte pe baza unei legdturi empirice care existd intre


diametrul amprentei gi aceastd caracteristicd mecanicd.

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

41

Func{ie de tipul aparatului se stabilesc curbe de etalonare care fac legdtura dintre cele doud mlrimi. Diametrul amprentei se mdsoari cu ajutorul unei lupe micrometrice.

3.3.2 Metoda reculului

Metoda reculului este bazatd pe energia restituit[ in momentul impactului dintre doud corpuri. Astfel se poate aprecia rezistenfa betonului prin mdsurarea reculului unui sistem mobil la impactul cu o suprafald de beton. Aparatul cu care se efectueazd incetcarea se
nume$te sclerometru.
Determinarea rezistenJei betonului cu scleromeful sebazeazd pe legAtura carc exist6 intre duritatea superficiald a betonului exprimatd cu ajutorul indicelui de recul qi rezisten{a sa la compresiune - utilizdnd un element din beton etalon.

Grosimea stratului

cu sclerometrul stnt reprezentative este de circa 3 cm de la suprafata incercatd.

de beton pentru care rezultatele tncercdrilor

Zonele in care se efectueazd determinarea rezisten{elor prin sclerometrare vor trebui alese astfel incdt sd respecte urmdtoarele condifii:

suprafala de incercare sd nu coincidd cu direclia de turnare a betonului sau cu fala opusd acesteia; betonul din zona de incercare sE fie cit mai rcprezentativ pentru intregul element, ln ceea ce privegte omogenitatea 9i calitatea;
cuprindd regiunile puternic solicitate precum 9i porfiunile bdnuite a fi cu rezistenfe scdzute;
sE

suprafelele betonului sd fie perfect plane 9i netede; suprafafa unei zone de incercare pentru.care se determini calrtatea betonului trebuie sd fie de maxim 400 cm" 9i de minim 100 cm-;

numdrul punctelor de incercare necesar pentru stabilirea rezistenlei betonului intr-o singurd zond trebuie sd corespundd la cel pulin 5 m6surdtori corecte;

Reabilitarea constructiilor

vii.

punctele de lncercare se vor alege astfel inc6t sE se evite suprafelele cu agregate mari, peste 7 mm, gi gdurile vizibile la suprafaf5;

viii. sclerometrul kebuie sd


suprafala de incercat;

fie

menfinut perfect perpendicular pe

ix.

suprafa,ta nu trebuie sd fie umedi.

Pentru determinarea rezisten{ei betoanelor cu alte caracteristici decit cele ale betonului etalon se vor aplica coeficienti de corec,tie 12,31.

In fig.3.8 se prezinta fotografia unui sclerometru pentru mSsurarea


rezistenfelor betonului prin metoda reculului.

Fig.3.8 Sclerometru Schmidt, SDS COMPAI.IY [4].

3.4 DETERMINAREA REZISTENTEI BETOI\IT]LUI PRIN INCERCARI DISTRUCTIVE PE CAROTE


3.4.1 Extragerea carotelor

F..rl exfragerii carotelor gradul


de

din elementele de construcfie se stabilegte funclie de avariere al conskuc,tiei gi de importanla ei, avdnd in vedere:

s[ nu intersecteze amdturi

sau pe baza m[surEtorilor nedistnrctive cu ajutorul pahomefiului,

aceste zone se stabilesc pebaza,proiectului

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

43

a
a

zonele de extracfie sd fie reprezentative pentru elementul examinat, extragerea caf,otelor dinzona cu defecte locale poate

fi utilizatdnumai

la precizarca

caracteristicilor defectului examinat - carotele astfel ob{inute nu pot fi folosite la determinarea rezistentei betonului din elementul examinat.
Diametrul d al carotei depinde de urm6toarele:

dimensiunea maximd
respectarea relaliei:

agregatului, pentru care se precotizeazd

d.u-a ) (3"'4)'

dmaximalagregatului

(3.5)

distanla dintre armdturi (a), m[suratd

in
-3

centimetri, din zona

de

extracfie, pentru care se recomandd respectarea condiliei:


d"_o,e

du*ato.a

-2.

d"uro.*"e

(3.6)

La extragere se vor lua in considerare rezervele de rezistenfd gi nivelul de solicitare al secfiunii, apreciate de expert. Golul produs prin forare se va umple cu un material adecvat pentru a se reface capacitatea portant[ a sec{iunii sl6bite.

Inilfimea carotei care unneazd a


cuprinsi intre urmdtoarele limite:
d"u.o,a

fi

incercatd distructiv trebuie sd fie

h"-ota

( 2' d" ro.u.

(3.7)
9i

Dacd suprafe{ele de capdt ale carotei nu rezultd din tiiere plane

perpendiculare pe generatoare, dupd extracJie se vor efectua remedieri prin:

. .

polizarea suprafelelor de capit sub un jet de apd (in cazul deniveldrilor de maxim 2-3 mm),

tiierea suprafelelor din extremitdli cu cufite diamantate sub un jet


de apd,

Reabilitarea constructiilor

completarea zonelor de capdt cu un liant de adaos (mortar epoxidic, mortar de ciment, pasti de sulf cu sau fdrd adaos de negru de fum) care sd indeplineascd urmdtoarele conditii:

grosimea maximd de

cm,

aderenfd bund labeton,

vitezd mare de

intirire,

modulul de elasticitate apropiat sau rnai mare ca cel al betonurui din carot6, rezistenfa la compresiune apropiatd sau mai mare betonului din carotd.

ca

cea a

3.4.2 Numirul qi condifiile de pistrare a carotelor Numdrul carotelor extrase pentru urmdtoarele criterii:

structurd va

fi

ales

in

func{ie de

i. numdrul elementelor examinate; ii. modul de solicitare a elementului; iii. variafiile locale ale calitdlii betonului de la element la element gi in
interiorul aceluiagi element;

iv.

amploarea avariilor produse.

La stabilirea numdrului carotelor se va fine seama gi de necesitatea oblinerii unui volum suficient de informalii. se recomandd prstrarea epruvetelor de la tdiere pdnd la lncercare in apd la temperatura de 20-25o c, iar cu cel putn 24 de ore inainte de incercare carotele trebuie scoase din apd gi pdstrate in aer la aceeagi temperaturd,
pentru condi{ionare.

3.4.3 Incercarea Ia compresiune a carotelor Rezistenla obfinutd

la

presd prin incercarea directr

a unei carote nu

reprezintd rezistenfa betonului la compresiune datoritd unnditorilor factori:

Sisteme gi aparaturl pentru diagnosticarea structurilor

45

, . . .

degradarea

unui strat de beton adiacent suprafefei later.ale a carotei


stat
de beton adiacent suprafelelor de capdt ale carotei,

datoritd operaliei de carotare,


degmdarea unui

existenfa, eventual, a unui strat intermediar intre platanele presei 9i caroti cu proprietdli diferite de ale betonului, raportul dintre indllimea carotei gi diametrul ei.

Rezistenfa la compresiune determinatd pe carote trebuie corectatd tindnd seama de urmdtorii factori:

. . . .

diametrul carotei, sublirimea carotei mdsuratd prin raportul hurota/4u-ta, straturile degradate de la extremitdli,
procedeul utilizat Larealizarea

planeitilii suprafelelor.

Rezultatele incercdrilor se consemneazd intr-un buletin de anaLizd care trebuie sd conlind:

i. date despre skucturd; ii. indicarea elementului din care a fost extrasd carota; iii. direcfia de extragere a carotei fa!6 de direclia de turnare a betonului;
iv.
dimensiunile carotei; modul de prelucrare a suprafefelor de capdt;
natura stratului de egalizare folosit (dacd este cazti);
qi orientarea barelor gdsite in carotd;

v.
vi.

vii. numlrul, diametrul

viii. rezistenla la compresiune mdsuratd direct pe carotS;

ix.

valorile coeficien{ilor de corecfie a rezistenfei;

x. rezisten{ele oblinute dupd corecfii pe fiecare epruvetS; xi. clasa gi v6rsta betonului incercat;

Reabilitarea construcfiilor

xii.

prelucrarea statisticd a rez:u;ltatelor incercdrilor;

xiii. concluzii asupra incercdrilor. 3.4.4 Incercarea nedistructivi a carotelor


Incercarea nedistructivd a carotelor este necesard pentru determinarea constantelor elastice ale betonului gi verificarea sau determinarea corelafiei dintre parametrii utiliza[i la incercdrile nedistructive.
Determinarea constantelor elastice ale betonulul pe carote se face cu ajutorul metodelor de rezonanld longitudinald gi a metodelor ulhasonice (pct. 3.2).

Dimensiunile epruvetelor utilizate pentru determinatrea constantelor elastodinamice prin metoda nedistuctivd a rezonanfei trebuie sr indeplineascd
condifia (3.8):
h.".ora

)4.d"*o,a

(3.8)

iar in cazuri excepfionale se admite:


h.uro,a

) 3.d.".oa

(3.9)

cazul metodelor de rezonanld longitudinald epruveta se {rxeazd la mijlocul lungimii, iar in cele doud exhemitafi se dispune emi{dtorul gi
respectiv receptorul.

In

Modulul de elasticitate dinamic E6 al betonului


1/ Ea=4'v'f:.'^.C,

se determind cu rela{ia:

unde: L

fL yo g CL -

(3.10)

este lungimea epruvetei,

frecvenla fundamentald longitudinald, greutatea specificd a betonului, accelerafia gravitalionald,

factorul de corecfie al lui Bancroft egal aproximativ cu I pentrui dca.ota <0.4.hcu.ota

Sisteme gi aparaturii pentru diagnosticarea structurilor

47

3.5 METODE DE MASURARE A VIBRATIILOR. APARATURA SI PROCEDEE


Vibrafia unui sistem (construclie, funda{ie de maqini sau utilaj) poate fi produsA de acliuni perhrrbatoare interne, cum este cazul organelor de ma$ini in mi$care cu fezemare directd pe sistem, sau de acJiuni perturbatoare externe, situalie in care transmisia vibraliilor la sistem se face prio iot.t*ediul mediului de rezemafe care, Ia construclii, este terenul de
fundare iar la utilaje

elementul de construc{ie.

In

analiza experimentald a vibraliilor trebuie fdcutd corela{ia dintre acfiune gi rlspuns prin intermediul sistemului studiat. Acestb corelalie presupune determinarea unor parametri cantitativi gi calitativi care sd poatd defini 9i caracterizaatdt acliunea cdt gi reacfiunea [6]. Practic acestd problemd se pune diferit, functie de scopul studiului la vibrafii:

i. ii.
iii.

determinafea experimentald a rdspunsului sistemului existentd gi compararea acestuia cu un etalon;

la o

acfiune

detemrinarea experimentald a parametrilor cwe caracteitzeaz6 acliunea gi compararea printr-un calcul analitic cu rdspunsul sistemului;

determinarea caracteristicilor sistemului sau identificarea sa prin introducerea unor acliuni cunoscute 9i analizarca rdspunsului acestuia, ceea ce este specific unui laborator.

pentru a caracteriza cantitativ gi calitativ un proces oscilant, sunt necesare o serie de utilaje, dispozitive gi aparate care sd producd o ac{iune vibratorie, sl capteze rispunsul sistemului 9i s[ prelucreze informaliile obfinute.
3.5.1 Sisteme gi procedee de acfionare

Acliunile dinamice pot fi clasificate funclie de modul de aplicare in [7]:

i.

directe, cdnd ac{iunea se aplicd din exterior, avdnd ca punct de sprijin un punct fix, fig. 3.9.a;

48

Reabilitarea construcf iilor

indirecte sau inerliale, cdnd actiunea este generatd de forfe de inerlie ale unor mase in migcare, amplasate pe sistemul oscilant, fig. 3.9.b.
Producerea acliunilor dinamice se poate realizaprin mai multe procedee, cu ajutonrl unor sisteme mecanice, pneumatice, electromagnetice etc.

Dispozitivele de producere a acgiunilor dinamice mai poarti denumirea de generatoare de vibralii sau vibratoare.
3.5.1.a Generatoare mecanice
Generatoarele mecanice pot fi cu ac{ionare direct6, pe principiul bielei, fig. 3.10, sau indirectd, cu masi inerliald in translafie fig. 3.li.a gi cu male inertiale in rotalie fig. 3.1 1.b.

a.

b.

Fig. 3.9 Modud de acfionare in regim dinamic.


a. acfionare directd, b. acfionare indirectd sau iner-tiali

motoare hidraulice.

Pentru producerea migcdrilor de rota{ie, la generatoarele mecanice se utlhzeazd. motoare electrice de curent continuu cu turafie variabild sau

Sisteme qi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

49

F(q+.an

RIGIDITATEA

Fig. 3.10. Generator mecanic cu acfionare directdForla dinamicd F(t) in cazul unei acfion[ri directe, realizate prin intermediul unui resort cu rigiditatea f, este datb de relafia:
F(t) =

ti'Y1,;

(3.11)

in care:
unde:

x(t)=X'sin(ot) X o t
este amplitudinea miqc[rii (a sistemului bield manivel6), - pulsalia migcdrii de rotafie,

Q.lz)

- timpul.

In cazul aclionlrii indirecte, forfa dinamicd F(t) este rezultatul migc6rii unei mase gi este in funcfie de acceleralia acesteia:

F(q=*'a1r,
iar acelerafia este:

(3.13)

i(t)=12.x1q

(3.14)

Amplitudinea migcdrii X(t), in cazul generatoarelor mecanice cu mase inetiale care se rotesc in sensuri opuse, este in funcfie de pozilia masei fa16

Reabilitarea constructiilor

de centrul de rotalie r, iar fo4a dinamic6 este suma fo4elor produse de cele doud mase ?n migcare, fig.3.11.b. Funclionarea acestui sistem sebazeazd, pe pozi[ia maselor in timpul migcirii de rotalie. Astfel minimul forlei se obf,ne clndpazilia maselor este pe axa ce unegte centrele de rotalie iar maximul in pozilia p erp endiculard pe aceasta. 3.5.1.b Generatoare hidraulice Generatoarele hidraulice sunt cu acfonare directi produce gi migcdri aleatoare, de tipul celor seismice.

gi au avantajul cd pot

dintr-un cilindru hidraulic, o servovalv[ cu butelii de azotcompensatoare gi o pomp[ de ulei. Servovalva este aclionatii electric prin intermediul unui calculatorpe baza unui program stabilit. In fig. 3.13 se prezrnthfotografia unui astfel de
sistem de aclionare.

In principiu, un asffel de generator sav actuator se compune

F(tF2mr af os(rot)

H
m

crf

coslcoq

mr

cot

b.

a. cu masa ine4iald

Fig. 3.11 Generatoare mecanice cu a{ionare indirecti. in fansla,tie, b. cu masa inerfiald in rotaf;e

In fig. 3.12 se preztntL fotografia unui generator inergial utilizat la testarea


podurilor.

Sisteme qi

aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

5l

Fig. 3.12 Generator inerfial.

Fig.3.13 Generator (actuator) hidraulic produs de MTS [8].


3.5.1..c Generatoare electrodinamice

Generatoarele electrodinamice sunt construite pe principiul difuzorului' In fig' 3.14 este prezentat schematic un astfel de generator' care este compus dintrun elecfiomagnet alimentat cu curent continuu qi o bobini alimentat6 de la un

oscilator de pgtere. Migcarea bobinei, datoritl cdmpului magnetic, poate fi sinusoidall sau, dup6 o lege oafecare, flrncfie de alimentarea oscilatorului'

<)

Reatrilitarea construcf iilor

MEMBRAMELASTICA
SISTEMULACNONAT

Fig. 3.14 Generator electrodinamic de vibrafii.

cu aclionare
electrodinamic.

Generatoarele electrodinamice pot

indirect[.

In fig 3.15 este prezentat un

fi utilizate

atAt cu actionare directd c6t qi

generator

ds

i*

.a;

,?

*3

i: I "$

:r

&

'.:,

rl
Fig. 3.15 Generator electrodinamic produs de MB Dynamics [9].
3.5.2

fi

'11

.ir

.:1 ..;

.d

Traductori gi captori pentru mlsurarea vibrafiilor

,T

t In timpul unei miqcdri vibratorii a unui sistem, orice punct al acestuia poate ft caractetizat prin deplaslrile, vitezele gi accelerafiile de pe diferite diiecgii sau prin starea de tensiuni gi deformalii a materialului din punctul respectiv.

:*

'lrlid

:u

,,*

.&

'i

'.'{

ji

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

53

De fapt, vibralia puncfului material se caracterizeazd printr-o varialie a energiei mecanice, care poate fi preluati prin intermediul unor captori gi convertitd de traductori intr-o form[ de energie mdsurabil[ (de obicei
energia electrici).

Traductorii sunt dispozitive in care are loc conversia energiei mecanice in formd de energie. Transformarea se poate face direct din energie mecanic[ in energie electricl, astfel de traductori purtAnd denumirea de

alti

traducto

ri

energetic

sau generato

ri.

Varialia energiei mecanice poate fi reprezentati gi prin varialia energiei


electrice, rezultdnd traductori parametric i. 3.5.2.a Traductori electrici rezistivi

Traductorii electrici rezistivi sunt traductori parametrici care transformd variafia energiei mecanice in variagia rezistenlei electrice, ceea ce corespunde in final unei varialii de curent,

Tradnctorii tensometrici rezistivi sunt formafi dintr-o gril| realizatl" dintr-un aliaj special - ce reprezintl rezistenfa - fixati pe un suport, fig. 3.16 qi fis.3.17.

Fig. 3.16 Traductor electric rezistiv.

Fig. 3.17 Traductor electric rezistiv tridirecgional produs de Vishay [10].

54

Reabilitarea construc(iilor

Plecdnd de la faptul

ci rezistenfa unui fir

este:

*=e.*
in

(3.1s)

care: p

este rezistivitatea,

I S

- lungimea, - aria.

atunci variafia rezistenlei unei grile de o anumiti formd gi dimensiune a unui traductor poate fi scrisd sub forma:

AR=R.e.k

(3.16)

unde: r
k

este deformaf ia specificd,

- constanta traductorului (se line seama de material, forma qi dimensiunile grilei, suport etc.) care este indicatii de
producdtor.

Pentru mdsurarea varia{iei rezistenlei 4R a unui traductor eleckic rezistiv, ca urmare a unei deformalii specifice q se utilizeazdpuntea Wheastone.

Rezistenlele traductorilor sunt cuprinse in mod curent intre 120 gi 1000 Cf; iar deformaliile specifice care pot fi mlsurate ajung p6nd la 21%. 3.5.2.b Traductori inductivi

Traductorii inductivi fac parte din categoria traductorilor parametrici qi se bazeazd pe transformarea varialiei unei migcdri intr-o variafie a inductanlei Z a unui circuit alimentat in curent continuu.

La mdsurdtori in regim dinamic, se lutilizeazd frecvent traductorii inductivi cu miez variabil, fig. 3.18.
Pentru un astfel de traductor inductan{a bobinei este direct proporfionald cu addncimea de pdtrundere I a miezului, de aceea traductorul poate fi utilizat qi la mdsurdtorile unde se inregistreazd deplasdri mari.

Sisteme gi aparaturtr pentru diagnosticarea structurilor

f,!

Fig. 3.18 Traductor inductiv cu miez variabil.


3.5.2.c Traductori piezoelectrici

Traductorii piezoelectrici, sunt traductori energetici


proprietatea unor materiale - naturale sau ceramice electricd cdnd sunt supuse unei acfiuni mecanice.

9i se bazeazd pe

de a produce o sarcind

Efectul piezoelectric a fost descoperit de Pierre and Jacques Curie in 1880 9i a cdpdtat aplicabilitate abia dupd 1950 cdnd W.P. Kistler a inventat principiile amplificirii sarcinii electrice [1 1]. Relalia intre sarcina electricd 4 $i actiunea exterioard P este de forma:

q:k'P
unde k este constanta piezoelectricd a cristalului. 3.5.3 Captori

(3.17)

In domeniul m[surlrii vibra{iilor, se utilizeazd in mod curent captori pentru mdsurarea forlelor, deplas drilor Si acceleraliilor.
3.5.3.a Captori de fo45

Astfel de captori au in componen{a lor un corp elastic cu comportare perfect liniar6, a cdrui deformatie - ca unnare a unei acfiuni exterioare - este transformatd cu ajutorul unui traductor intr-o mdrime analogd care poate fi ugor mdsuratd. Pentru acfiuni statice, pot fi utilizafi 9i captori cu traductori mecanici de deplasare de tipul microcomparatoarelor, fig. 3.19.

56

Reabilitarea constrncf iilor

Fig. 3.19 Captor de forfd gi traductor mecanic.

Ia

ac{iuni dinamice, majoritatea captorilor de fo46 utilizrnzA taductori elecfiici rezistivi, inductivi saupiezoelectrici lamdsurareadeformafei corpului elastic.

3.5.3.b Captori pentru vibrafii Captorii pentru m[surarea vibraliilor se impart in doud categorii:

i. ii.

captori cu punct fix, la care vibralia este mbsuratd in raport cu un punct imobil (traductori inductivi);
captori seismici, care funcfioneazdpe principilrl unui sistem oscilant cu un grad de libertate dinamicb format dintr-o mas6, un resort, un amortizor qi un traductor, fig. 3.20.

xr(t) = xrsin(ot-O)

-f

xo(t) = Xosin{et)

Fig.3.20 Captor seismic. -f

Sisteme gi aparaturii pentru diagnosticarea structurilor

57

Migcarea masei aparatului seismic este dati de relafia:

x.(t) = X,sin(0t-@) unde


@

(3.18)

este defazajul dintre migcarea suportului

x'(t)

qi cea a

masei

aparatului seismic x,(t).

Captorii seismici fiind sisteme cu un grad de libertate dinamicd, se poate


scrie:

Xt=
xo
iar:

p'

(1-p')'+46'p'

p=- IgQ=-(D l-p-

eztu

(3.re)

X,. este amplitudinea masei seismice, Xe - amplitudinea oscila{iei, o - pulsafia proprie a captorului seismic, e - fracliunea de amortizare critic6, e - pulsalia oscila{iei.
qip (fig. 3.21) pentru E:0,005 ...
aparatul

Reprezent6nd rela{ia (3.1S) dintre X,/Xo 0,5 se definesc urmdtoarele domenii:

I. II.

0 S co (captor de accelerafii): in care X. = p2.Xo, adicd m6soarS o mdrime proporfionald cu acceleralia, frU;

0 = co (frecvenfmetru): captorul dd un rdspuns ln amplitudine inaltd gi corespunde domeniului frecvenfmetrelor, Fn/2; deplasarea suportului este aceeagi cu a masei daq defazatd cu 7t, ceea ce inseamn[ cd masa seismicd va rdmdne fix[ gi suportul se migc6, @=ri.

m. e > co (captor de viteze sau deplasiri): in care X. = Xo, $i, deci,

In fig.3.22

cu este prezentatd fotografia seismometrului SS-1 Ranger ajutorul cdruia se pot mdsura vitezele unei migcdri vibratorii. Sensibilitatea aparatului atinge 350V/nrls, ceea ce face posibild m[surarea sau inregistrarea unor vibralii de foarte mic[ intensitate.

[2],

58

Reabilitarea construcf iilor

F0.0s
6=o.to
E=o.zo
E=0.3s

6=0.50

0.0

r
1.0

2.5

3.0

Fi5.3.22 Seismometru SS-1 Ranger [12].


Cele mai utilizate captoare pentru vibrafii sunt accelerometrele, in principal datoriti greut6fii lor mici, robustelii gi domeniului de lucru in frecvenld mare.

Majoritatea accelerometrelor moderne funcfioneazl. pe principiul captorilor seismici cu traductor piezoelectric [3, l8], fig. 3.23, iar in fotografia din ftg.3.24 este prezen[at un accelerometru produs de MVI Technologies Group, USA [4].

Sisteme gi aparaturtr pentru diagnosticarea

structurilor

59

SURUB DE TENSIONARE

CABLU

SUPORT

Fig. 3.23 Accelerometru cu taductor piezoelectric.

Fig.3.24 Accelerometru DA 120 [14].

La alegereaunui acceleromeku, cel mai important parametru este domeniul de lucru, astfel inc0t acceleratia si nu depind5 de frecvenp. ht fig. 3.25 se prezintl o curbl de etalonare penhu accelera{ii, in care se observd zona in
care acceleralia este constant[ gi care reprezinti acest domeniu.
DSTORSIIJT{I

#
tr

DISTOFIISIUNI

il/
a

FFECI/ENIA

Fig. 3.25 Curba de r-aspuns in frecven!5

unui acceleromeku.

60

Reabilitarea construc{iilor

3.5.4 Aparatura pentru captarea gi prelucrarea

informafiei

3.5.4.a Conversia analog-numericl

La iegirea dintr-un captor se obline varia{ia unei mirimi electrice, a cdrei


amplitudine este proporfionald cu mdrimea ce se misoard. Pentru a putea fi mdsurat gi prelucrat, semnalul este amplificat gi apoi preluat de un convertor analog-numeric (centrald de achizifie date) gi inregistrat pe calculator, fig. 3.26. Pe baza unui program specializat semnalul numeric poate fi prelucrat gi reprezentat.

1.

Captor

2.
J.

Amplificator
Centrala de achizitie date -convertor analog-numeric.

4. 5.

Calculator

Program penfu captarea gi prelucrarea a semnalelor.

Fig.3.26 Sistemul de captare gi prelucrare

a datelor.

Convertorii analog-digitali (AlD) sunt folosili pentru conversia unui semnal analogic intr-o succesiune de numere exprimate sub formd digitald reprezentdnd valoarea instantanee a semnalului la intervale discrete de timp prestabilite. In anumite condigii este posibil sr se obgin[ semnalul original, analogic, prin procesul reversibil folosind un convertor digital-analog (D/A). Incremenfii de timp sunt de obicei uniformi, reprezentdnd de exemplu o frecvenld de egantionare constantd,, frg. 3.27 .
Calitatea semnalului digital depinde de urmdtorii factori [6]: exactitatea intervalelor de egantionare,

. .

numdrul de bili utilizafi in reprezentarea digitali,

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

6l

a a

liniaritatea amplificatorilor analogici pentru prelucrarea semnalului,


calitatea

filtrdrii semnalului inaintea conversiei A,/D.

UJ

d
P

f o ?

AA A/ln nn n

V\ IV
'lh

JV \'
TIMP

uJ

o = :)
ts

ilh

J (L

h'llrl ,.llll ilh .' rullr


'

.ilr,
b.

l['lf]llll'

['n'

I
TIMP

Fig.3.27 Semnal analogic (a.), semnal numeric sau digital (b.).

Penffu conversia multi-canal se obignuiegte s[ se foloseascl un singur convertor AID care face multiplexarea mai multor canale; in aceast6 situafie, chiar dac[ este posibil sd se compenseze decalajul in timp inhe canale, este de dorit s[ se foloseasc[ circuite de men{inere gi egantionare sincronizate care egantioneazd toate canalele simultan gi pentru conversia AID rcalizati
secvenfial. 3.5"4.b Prelucrdri ale mlsurXtorilor dinamice

Odatd ce semnalul

rcalizate digital. De exemplu, semnalele accelera{iilor pot fi integrate pentru a ob,tine viteza utilizdnd integrarea numericl directd in domeniul timp sau dacb se doregte,
corespunz6toafe, foarte multe operalii ulterioare pot

a fost ob,tinut in

formd digitall folosind filtre

fi

62

Reabilitarea construcf iilor

opera{ii in domeniul frecvenfd. Fiecare integrare corespunde unei impdrliri cujco a spectrului Fourier.

Analizorii FFT folosesc algoritmul FFT (transformata Fourier rapid6) pentru a calcula spectrele blocurilor de date. Algoritmul FFT este un mod ehcient de calcul al transformatei Fourier discrea (DFT). Aceasta este o aproximare finit5, discreti a transformatei integralei Fourier. Ecuafiile pentru DFT presupun semnale reale inregistrate in timp. Algoritnii rnr ap[ca in mod egal serii reale sau complexe ?n timp [6].

In fig.

3.28.a este reprezentat un semnal inregistrat cu ajutorul unui seismometru Ranger la fundalia unui turbogen.rutot gi spectrul Fourier rentltat, fig.3.28.b, I I 5].

b.

Fig. 3.28 Semnal inregistrat cu ajutorul unui seismometru (a.) gi analiza (spectrul) Fourier a lui (b.).

Sisteme gi aparaturi pentru diagnosticarea structurilor

63

La o analizd in timp este important sA se aleagd o ldlime de bandd sau un domeniu de frecven!6, ceea ce implicfl utilizarea unui filtru. Este dificil de dat reguli precise pentru alegerea ldlimii de bandd a filtrului, dar se pot avea in vedere urmdtoarele:

r o pentru semnale stalionare 9i in particular

-contin componente discrete de frecvenfd spaliate egal, se indicd utilizarea ,rneilali*i de bandd constantd pe o scarA finiari de frecvenld - ldfimea de bandd trebuie sd fie circa o cincime pdnd la o treime din domeniul minim de frecven{ d analizat,

semnale periodice, ce

pentru semnale aleatorii stalionare sau tranzitorii, forma spectrului va h determinatd prin rezonan{e, astfel incdt lflimea de bandd va.ffebui sd fie aleasd aproximativ o treime din ldlimea de bandd a vdrfului de rezonant6 cel mai ingust.

In mod normal, la

reprezentarea unui spectru, este utilizatd frecven{e liniard impreund cu o 16!ime de bandd constantS'

scard de

Pentru a acoperi un domeniu de frecvenle larg poate logaritmicd in frecvenle.

fi

selectatd

scarS

BIBLIOGRAFIE

1.

2. 3. 4. 5. 6.

Winden N.G.B., Ultrasonic measurement for setting control of concrete. Testing during concrete construction, Ed. by H.w. Reinhardt, Chapman & Hall, London, 1990. Stefanescu-Goinga A., Determinarea rezistenlei betonului prin
metode nedistruciive, Exemple de calcul, Editura tehnic6, Bucureqti,
198 1.

Tertea I., Onef T.,Verificarea calitdlii construcfiilor de beton armat qi beton precomprimat, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1979' SDS COMPANY (www.concretendt.corn/). Pohl E., Priifung von Beton mit Ultraschall, Deutsche Bauinformation, Berlin, 1 966.

Cyril, M. H., shoc and vibration Handbook, Fourth Edition,

McGRAW-HILL, 1995.

Reabilitarea constructiilor

Ciongradi I., Ionescu C., Budescu M., Strat L., Atanasiu G., Stefan D., Severin C., Dinamica constr,uc{iilor, lucrari de laborator, U.T. ,,Gh. Asachi" Iagi, 1989. 8. MTS (www.mts.com). 9. MB Dynamics innovates and delivers SOLUTIONS, Vibration and Shock (www.mbdynamics.com/). 10. Measurements Group (www.measurementsgroup.com/mg.htm) KISTLER (www.kistler.com/tech_theory.htm). t2. SEISMOMETRUL SS-1, Ranger Seismometer, KINEMETRICS, USA. 13. Patrick W, Dynamic Force, pressure, Acceleration Measurement (www. endevco. com/pdfu iat_artic le s/patw_dynamicforce-2.pdf). 14. I 0dB-STEEL (www.O I db.com/GB/HTIWOVERFRM.HTM). 15. Ciongradi, I., Budescu, M., Albu, Gh., Analiza caracteristicilor dinamice de la CET Craiova, UT lagi, 1998. 18. Buzdugan, Gh., Fetcu, L. gi Radeg, M., Vibra{ii mecanice, Bucuregti, Editura Didacticd gi Pedagogi cd, 1982.
7.

ll.

L.

&

MATERIALE COMPO ZITE MODERNE PENTRU REABILITAREA STRUCTURILOR


4.1 ASPECTN GENERALE
4.1.1 Definirea sistemelor compozite

Progresul inregistrat in fabricarea materialelor compozite 9i anumite dezavantaje pe iare le prezintd solu{iile tradilionale de reabilitare structurald favoizeaz|- in prezent extinderea utilizdrii compozitelor cu matrice polimerici (CMP) la consolidarea structurilor de rezistenfd.
Materialele compozite sunt sisteme multifazice obfinute pe cale artificiald, prin asocieteu u cel putin dou[ materiale chimic distincte, cu interfafd de r.p*.t clard intre componente, frg.4.l, iar materialul compus rezultat este creat in scopul oblinerii unor proprietdli care nu pot fi obtinute de oricare dintre componenfi lucrdnd individual.

a.

Fig. 4.1 Fazele sistemului compozit. fazacontinud (matricea), b. fazadispersd (armdtura), c. interfafa

Sistemele sunt definite drept compozite doar dacd proprietdfile fazelor individuale diferd substanfial in raport cu cele ale materialelor rezultate in urma asocierii. Definirea unor materiale cu termenul general de compozite este bazati pe schimbarea sefimificativd a caractensticilor materialelor compozite A1a a. a componentelor inifiale. Cele mai multe compozite au

66

Reabilitarea construcfiilor

fost realizate pentru a obfine materiale cu proprietd{i mecanice superioare gi pentru a imbundtifi performan{ele acestora in condifii severe de solicitare. Compozitele cuprind cel pu{in o fazddiscontinud (arm6turd) inglobatd lntr-o fazd continu[ (matrice). proprietd{ile compozitelor sunt deierminate de caracteristicile fazelor componente, distribu{ia acestora gi interacfiunea dintre ele. Aceste proprietdfi se pot evalua prin sumarea contribufiilor fracfiunilor volumetrice ale fazelor sau pot ien,irta printr-o interacliune sinergeticd, astfel cd proprietdfile nu i. pot stabili prin adilionarea contribufiilor relative. De aceea, in descrierea unui material compozit ca sistem, pe ldngd precizarca fazelor constituente gi a proprietdfilor -acestora este necesard precizarea geometriei armdturii in ansamblul sistemului.

Intrucdt la consolidarea structurilor (de rezisten{d) se folosesc aproape exclusiv compozite din matrice polimerice armate cu fibre, in continuare se vor analiza doar aceste tipuri de materiale compozite.

S-a constatat cd apar modificdri evidente ale proprietdlilor sistemelor multifazice dacE armarea se realizeazd, crt fibre, fractiunea volumetricd de armdturd depdgind l0o/o, iar proprietifile armdturii sunt cel pufin de 5 ori mai ridicate decdt ale matricei Il].
La compozitele cu fibre continue se presupune ci armdtura este principalul component portant, iar matricea indeplinegte funcfiunile de proteclie gi transfer al eforturilor intre componentele portante.
Piesa elementari a stratificatului compozit este lamela alcdtuitd dintr-un egantion de matrice gi fibre aranjate in modul in care aceste componente sunt dispuse in ansamblul produsului compozit, fig.4.2.

4.1.2 Rolul fazelor in stabilirea proprietiifitor materialelor compozite armate cu fibre


4.1.2.a Matricea

urmdtoarele:

Funcfiunile pe carc le indeplinegte matricea ?n ansamblul compozit sunt

i.

stabilegte forma definitivi compozit;

produsu

lui

realizat din materialul

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

67

u.

,,,

Fig. 4.ZAlcdtuirea lamelelor compozite armate cu fibre' u*u.e unidirec,tional[, b. armare cu re,tea ortogonalS (feseture)

ii. iii. iv. v. vi. vii. viii. ix. x.

invelegte fibrele astfel incdt s[ le protej eze atdt in fazele de formare ale produsului cit qi pe durata de serviciu; pdstreazd arm6turile la distanle corespunzdtoare transmiterii intre faze prin adeziune, frecare sau alte mecanisme de "fottrrilot conlucrare;

impiedicd flambajul fibrelor deoarece fEr6 mediul continuu de suslinere laterald armltura nu este capabib sd preia eforturi de
compresiune;

asigurd contribulia principald la stabilirea rezistentei qi rigidit[fii in direclie normald pe fibre; matricea constituie mediul de transmitere a eforturilor prin compozit astfel c[ la ruperea unei fibre reincdrcarea celorlalte se poate realiza prin contactul la interfa![; permite redistribuirea concentr[rilor de tensiuni gi deformatii evitdnd propagarea rapidd a fisurilor prin compozit;

stabilegte continuitatea transversald dintre lamelele ansamblului stratificat; previne efectele corozive gi reduce efectele abraziunii fibrelor; asigurl compatibilitatea termicd qi chimicd in raport cu materialul de
armare.

68

Reabilitarea construcfiilor

4.1.2.b Armdtura Ideile principale care trebuie relinute in legdturi cu folosirea fibrelor gi rolul acestora la armarea compozitelor polimerice se referE la:

'
o

csracteristicile unidimensionale ale fibrelor armdturii contribuie la cregterea rezisten{elor gi a constantelor elastice in principal dupd direcfia fibrelor, degi unele contribu{ii "laterale" nu sunt e*"Lrs.,
cre$terea valorilor constantelor elastice gi a rezistenfelor compozifului este proporfionali cu fracliunea volumeticd de fibr6 dispusr paralel cu

. tn cazul unol anumite .

invelirea corectii a fibrelor gi fansferul eforturilorinfre iomponente,

directra efortului aplica! at6ta weme c6t mafricea polimericd asigurd

fractiuni vorumetrice de fibr6 gi dispuneri geometrice ale armdturii, rezistenfa gi modulul de elasticitate la intindere al compozitului cregte prin sporirea rigiditaFi relative a armdturii fafa de matrice,

fibrele trebuie sd aibd caracteristici geometrice uniforme, varia{ii reduse ale rezistenfelor individuale gi stabilitatea propriet6filo, i1 timpul operatiunilor de manipulare gi punere in oper6.

4.1.2.c Interfata armdtur[-matrice

o regiune de tranzilie cu o evolufie gradati a proprietd{ilor. Transferul eforturilor la interfafa este posibil numai dacd intreiomponenti se realizeazd un contact molecular intim prin distan{e comparabile cu cele din materialul obignuit- [2]. Legdtura se poate reariza pe cale chimicr sau prin ac{iunea forfelor intermoleculare. Regiunea de contact fibrd-matrice poate r, tritia ca o a Eeia fazd a compozitului, iar cedarea la interfald este de multe ori criticr pentru caracteristicile fizico-mecanice ale sistemuiui multifazic.
4.1.3 Probleme specifice inginereqti

armat cu fibre nu se poate realizafird cunoagterea fenomrneio, gi proceselor care a} loc la regiunea de interfa{d fibrd-matrice. Interfafa fibrd-matrice este

Analiza comportdrii gi a proprietdfilor unui material compozit polimeric

utilizirii compozitelor polimerice in structurile

Propriet5{ile compozitelor polimerice armate cu fibre (cpAF) sunt influen{ate in mod semnificativ de direcfia de solicitare, cu excepfia compozitelor amrate

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

69

compozitele armate unidirecfional caracteristicile mecanice au valori maxime in direcfia fibrelor (longitudinala) gi minime in direcfie normald pe fibre (tansversal5). O dependen{a unghiulard asemindtoare se observd gi la proprietitile termofizice (de exemplu coeficientul de dilatare termicd sau conductivitatea termicE etc).

cu fibre scurte disfribuite aleatoriu.

Ia

Armarea bidirecfionald sau multidirecfionald a CMP echilibreazd valorile proprieti{ilor fizico-mecanice. Degi mai reduse decdt valorile in direclia longitudinald, acestea menfin avantajul unui raport favorabil rezistenfd/densitate sau modul de elasticitate/densitate.

De asemenea, la sistemele compozite existi posibilitatea de repartizare gi orientare a armdturii astfel incdt si rezulte un material compozit cu proprietdfi dirijate. Proiectarea devine astfel un proces complex, incluzdnd
simultan etapele : material, elernent, structurd compozitd.

Stratificatele alcdtuite din lamele compozite se degradeazi progresiv fiind evitatl cedarea totald instantanee. Mecanismele de degradare gi cedare structurald ale stratificatelor din CMP diferi substanfial fafd de cele specifice metalelor. CMP armate cu fibre au o capacitate superioar6 de
amortizar e a vibraliilor.

Cele mai multe CMP sunt rezistente la ac{iunea agenfilor agresivi; de obicei existd pentru orice situalie de exploatare cdte un material compozit care ar putea fi utilizat acolo unde folosirea altor materiale structurale (conven{ionale) este contraindicatd. Totugi, unele compozite polimerice absorb umiditatea atmosferic6 suferind modificdri dimensionale gi stdri de tensiuni suplimentare.
Degradarea comportdrii mecanice a CMP se poate produce radia{iilor ultraviolete sau temperaturilor ridicate.

gi datoriti

Produsele din CMP se pot realiza la standarde ridicate de precizie pentru un

numdr redus

de faze tehnologice in

procese simple (manuale) sau

automatizabile, specifice produc{iei industriale de mas6.

In cazul executirii elementelor din CMP prin procedee manuale nu se cere o calificare pretenfioasd a lucrdtorilor; acegtia pot fi ugor instruifi prin stagii
reduse de pregdtire.

70

Reabilitarea construcf iilor

Proprietifile mecanice ale CMP la procentele reduse de annare sunt dependante de timp, astfel cd defomrafia specificd la un moment dat este
determinati nu numai de eforturile aplicate instantaneu ci gi de infreaga istorie de tncdrcare a sistemului. Dependen{a de timp a relaliei efort-defomrafie se reflectd gi asupra rezistenfei la rupere, de aceea pentru a obline o imagine realdacomportErii CMP sunt necesaf,e incercdri la rupere prin fluaj.

Multe CMP sunt anizotrope, fie datoritl intenliei producitorului de a le imbundti{i proprietd{ile pe o direc{ie (canl CMP armate unidirecfional sau cu {esdturi neechilibrate), fie ca reztitat al operafiilor tehnologice de formare. La unele CMP modulul de elasticitate la lntindere diferi de
valoarea corespunzitoare la compresiune gi incovoiere.

4.2 FIBRE PENTRU

ARMAREA COMPOZITELOR POLIMERICE

4.2.1 Aspecte generale

Fibrele reprezintd constituentul cel mai important al compozitului intrucdt natura, frac{iunea volumetricd gi orientarea acestora determini caracteristicile mecanice principale, adicd rezistenfele gi modulii de deformafie elasticd la solicitdrile uzuale, precum gi costul CMP.

Fibrele folosite la armarea CMP solicitate la intindere trebuie sd aibd rezistenle gi moduli de elasticitate cu valori mari, alungire la rupere gi durabilitate corespunzdtoare, tenacitate bund gi cost redus. Diametrele fibrelor trebuie sd fie suficient de mici pentru a asigura o suprafafd specificd mare de transfer a tensiunilor prin forfecare/aderenld cu masa de baz6. De asemenea diametrele mai mici reduc posibilitatea de dezvoltare a defectelor de suprafa{6.
Cele mai multe fibre au secfiunea transversald circulard, acestea avdnd o comportare mai bund la interfafa cu matricea polimericd.

4.2.2Fibre din sticll


Fibrele din sticld se utilizeazd extensiv la armarea matricelor polimerice, avdnd ca principale avantaje costul relativ redus gi rezistenfe mecanice

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

7l

convenabile. Principalele dezavantaje constau in valoarea mai redusd a modulului de elasticitate, rezistenfa nesatisfdcdtoare la abraziune, precum gi aderen{a necorespunzdtoare la matricea polimeric6 in prezenla apei. Aderenfa redusi necesitd folosirea unor agen{i de cuplare pentru tratarea suprafelei fibrelor.
Rezistenfele mecanice ale compozrtelor armate cu fibre din sticld sunt influen{ate semnificativ de forma in care se folosegte materialul de armare.

Rovingul unidirecfional este un ansamblu de filamente continue din sticld (cu diamekele d:8...14 qtm) netorsionate, paralele gi grupate in 6...60
toroane.

Tesdturile bidirecfionale asigurd propriet[Ji echilibrate dup[ doud direcfii principale ortogonale.
Pentru realizarea compozitelor cu matrice polimerice se pot utiliza fibre de stic16 de tip E sau S ale cdror proprietdfi fizico-mecanice principale sunt prezentate in tabelul 4. I .

Calitatea aderen{ei dintre fibra de sticll gi matricea polimericd afecteazd substanlial proprietilile mecanice ale compozitului $i rezistenta la acfiunea agresivb a mediului. Prin tratarea fibrelor cu un agent de cuplare se asigurd o regiune de interfald corespunzdtoare transferului dintre fazele componente ale compozitului cu makice polimericd.
Prezen\aapei la interfafd inrdutdlegte comportarea mecanicd a fibrelor prin addncirea microfisunlor de la suprafala armdturilor. Totuqi se poate aprecia cd fibrele din sticld sunt armdturi convenabile deoarece au preful de cost scdzut, caracteristici mecanice bune gi rezistenfd acceptabild la acfiunea agresivd a mediului dacl sunt protejate corespunzdtor. Fibrele din sticl[ se comportd liniar elastic pdnd la rupere, frg.4.3.
4.2.3 Fibre din carbon qi din

grafit
considerd

Fibrele pe bazd de carbon se folosesc la armarea CMP cu performanle

ridicate. Degi termenii "carbon" $i "grafit" se

72

Reabilitarea construcf iilor

interschimbabili, existd unele diferen{e notabile at6t in modul de realizare a structurii fibrelor cdt gi in confinutul de carbon. Termenul "fibrd din grafit" se folosegte pentru a caracteriza fibrele cu un con{inut de carbon ce depdgegte 99% in timp ce "fibro din carbon" provine din material cu un confinut de carbon cuprins intre 80-95ok. Fibrele din carbon folosite la armarea CMP sunt compatibile cu multe matrice polimerice gi au stabilitate bund la temperaturi ridicate.

Eo/o

Fig. 4.3 Relafia tensiune-deformafie specific[ la fibrele utilizate la CMP [4]. a. carbon cu modul de elasticitate ridicat, b. carbon cu rezistenfi ridicat[, c. Kevlar 49, d. sticld S, e. sticld E Aceste fibre au caracteristici mecanice avantajoase; in general, pe mdsura cregterii modulului de elasticitate se reduce rezisten{a la tracfiune gi alungirea specificd la rupere. Fibrele din carbon se comporti liniar elastic pdnd la rupere, fr5.4.3, iar ruperea este fragil6. Atet fibrele din grafit cdt qi cele din carbon sunt rezistente la acfiuni agresive ale mediului inconjur[tor dar trebuie tratate pentru a fr'trdate" corespunzltor de matricele polimerice.

Principalul dezavantal al acestor tipuri de fibre il reprezintd, costul incd relativ ridicat (de pdnd la l0 ori mai mare decdt al fibrelor din sticld D.In

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

73

tabelul 4.1 sunt prezentate principalele propriet6fi fizico-mecanice

ale

fibrelor utilizate la armarea matricelor polimerice, inclusiv cele din carbon.

Atdt din tabelul 4l citt gi din fig. 4.3 se disting doud categorii de frbre din carbon: fibre din carbon cu modul de elasticitate ridicat gi fibre din carbon ctt rezistenld la tracliune mare; aceastd diferenfiere recomandd utilizarea lor in raport cu cerinfele specifice de rigiditate sau rezistenfd. 4.2.4Fibre aramidice
Fibrele aramidice sunt materiale organice la care lanfurile moleculare sunt aliniate gi rigidizate cu ajutorul inelelor aromatice legate prin pun{i de hidrogen. In prezent se utilizeazd pentru armare mai multe tipuri de fibre aramidice (Kevlar 29, Kevlar 49, Kevlar 129, Kevlar 149, Kevlar 69 Si Kevlar /00). Fibrele aramidice sunt rezistente la ac{iunea focului gi se comportd bine la temperaturi ridicate.

Caracteristicile tensiune/deformalie specificd pentru aceste tipuri de armdturi acoperd intervalul delimitat de fibrele din sticld gi fibrele din carbon. Aceste materiale de armare au o tenacitate bune gi o comportare cvasiductild. Doud dintre tipurile de fibre aramidice sunt utilizate la armarea CMP: Kevlar 29 cu modulul de elasticitate cuprins intre 60-70 GPa Si Kevlar 49 cl valoare dubld a acestei caracteristici. $i aceste fibre au comportare liniar elasticd avdnd gi avantajul unei energii specifice de deforma{ie mai mare decdt la alte materiale de atmare. Fibrele din Kevlar sunt rezistente la majoritatea solventilor dar pot fi degradate de unii acizi gi
alcalii puternice.

4.3

MATRICE POLIMERICE

4.3.1Aspecte generale Aga cum s-a men{ionat anterior, matricele indeplinesc func{iuni vitale in cadrul sistemelor compozite. Pe ldng6 rolul complex descris in cap. 4.I.2

matricea

unui sistem, prin

caracteristicile termofizice, afecteazd

procesabilitatea gi proprietdfile generale ale compozitului. Matricea are o influenfd decisivd asupra unor caracteristici mecanice (mai ales in direc{ie

74

Reabilitarea construcf iilor

transversald, la forfecare gi compresiune). Proprietdlile fizice gi chimice ale

matricei, cum sunt temperaturile de intdrire sau topire, vdscozitatea gi reactivitatea cu fibrele, influenfetnd alegerea procesului de fabricafie. De aceea matricea selectati pentru un sistem compozit trebuie sd find seama de ansamblul factorilor menf ionali.
Tabelul

4.1

Proprieti{i fizico-mecanice ale unor tipuri de fibre pentru armarea compozitelor cu mahice polimericd [, 3]
e

()
.A

*b
Fg 0./ Ng <i c)

aO

*9e
-!Y

'=

Tipul frbrei

I c)

=.9 EA

.= () b00

:'l o :ra t-<

Coeficientul de
dilatare termicd

>6
(o/o)

liniarl

t3Ca vra

(kdm')
Sticld E Sticld S Carbon cu modul elastic ridicat Carbon cu
rezistentd 2500 2500 1950 1750 1440 1440

(MPa)
3450

(GPa) 72"4 85,5 380

(l01"c)
5

E* o
O
0"20 0.22 0,20 0,20 0,35 0,35 0,35

oo

3.5

4580 2100
2800

2,6
0,5
1.1

2.9 -0,6...-1,3 -0,2...-0,6

ridicati

240
62 124 175

Kevlar 29 Kevlar 49

2760 3620
3450

4,4
2,9
1,4

-2,0 longitudinal
30 radial

-2,0 longitudinal
30 radial

Kevlar 149

r440

-2,0 longitudinal
30 radial

Polimerii reprezintd clasa de matrice cu cea mai largd utilizare la fabricarea compozitelor armate cu fibre. Matricele polimerice au costuri convenabile, lucrabilitate bund, rezistenfd chimicd buni gi densitate redus6. Pe de altd parte unele caracteristici cum sunt valorile reduse ale rezistentelor mecanice, constantelor elastice gi temperaturilor de serviciu sunt factori carc limiteazd domeniul de utilizare. Matricele polimerice se diferenfiazd in raport cu modul de comportare la temperaturi ridicate rezultdnd matrice polimerice termoplastice gi matrice polimerice termorigide.

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

75

4.3.1.a Matrice polimerice termoplastice

Astfel de matrice sunt realizate din polimeri const0nd din lanfuri moleculare liniare sau ramificate avdnd legdturi intramoleculare puternice dar slabe intermolecular. Topirea gi solidificarea acestor polimeri sunt reversibile fiind posibild reformarea produselor sub acliunea temperaturii qi presiunii ridicate.
4.3.1.b Matrice polimerice termorigide
Aceste matrice sunt alcdtuite din polimeri cu structurd reticulatd, cu leg6turi covalente intre molecule, care nu se tnmoaie, dar la temperaturi ridicate se pot descompune. Dupd constituirea re{elei de legdturi transversale polimerii termorigizi nu-gi pot modifica forma inifiald.

Dintre cele doud grupe de matrice polimerice, pentru CMP sunt mai folosite matricele polimerice termorigide (MPT).

MPT au caracteristici bune de umectare a fibrelor, stabilitate termicd bund, rezistenld la acliunea multor agenli chimici agresivi gi comportare corespunzdtoare la fluaj gi relaxarea eforturilor. Dezavantajele principale sunt: durata de stocare redus[, timpul de punere in operd mai indelungat 9i deformafii specifice la rupere mici, avdnd rezisten{a micd la impact 9i comportare pu{in ductili. Cele mai utilizate MPT la ob{inerea compozitelor armate cu fibre sunt rdginile epoxidice, poliesterice gi vinil esterice, o scurtl descriere a acestora fiind prezentatd in continuare.
4.3.2

Tipuri de matrice polimerice termorigide utilizate la reabilitarea structurali

4.3.2.a Rbginile poliesterice

R6ginile poliesterice sunt alcdtuite din poliesteri nesaturafi dizolva{i intr-un monomer polimerizabil. Poliesterii nesaturali renlJtd din reacfia dintre acidul maleic Ai un glicol, dizolvate intr-un polimer nesaturat (de reguld stirenul). Rdginile poliesterice de uz general devin, dupd intirire, copolimeri ai stirenului gi ai poliesterului nesaturat. Poliesterii bazd se formeazd prin policondensarea anhidridelor ftalic6 gi maleicd cu propilen glicol.

76

Reabilitarea construc{iilor

Rdginile poliesterice reticuleazd tn urma reactiei de copolimeizarc cu un radical liber, dacd este ini{iatd de un sistem catalitic, capabil sd elibereze radicali liberi la temperatura camerei. Reacfia este exotermd gi insofitr de contracfia materialului la solidificare.

Raginile poliesterice au vdscozitatea redusd, timpul de maturare mic costul acceptabil.


4.3.2.b Rdginile vinilesterice

Ai

Aceste tipuri de rdgini sunt rezultatul reacfiei dintre o rdgind epoxidicd gi un acid carboxilic nesaturat. Datoritd structurii chimice aceste rdgini au mai puline legdturi transversale, sunt mai flexibile gi au o tenacitate la rupere superioard valorilor similare de la riginile poliesterice.

Matricele vinilesterice au proprietdfi excelente de umectare a fibrelor gi aderenld foarte bund la fibrele din sticl6. Sunt comparabile cu riginile epoxidice in privinla rezistenlei chimice gi a rezistenfei la intindere; au
vdscozitatea gi viteza de maturare comparabile cu ale rdginilor poliesterice. 4.3.2.c Rdginile epoxidice

Rnginile epoxidice sunt lichide organice cu greutate moleculari redus6, con{indnd un numdr de grupfui epoxi. Reactia de formare este de polimerizare-adi1ie, fAfi produgi secundari, insofiti de ridicarea temperaturii. Proprietdtile rdginilor epoxidice ?ntdrite depind de compozifia chimicd a prepolimerului epoxi gi de condi{iile de intdrire.
Rdginile epoxidice se proceseazi ugor, au proprietd{i mecanice gi chimice foarte bune, contrac{ie redusd la tntdrire qi aderen{d bund la mai multe tipuri de fibre. Principalele dezavantaje ale rEginilor epoxidice sunt costul ridicat gi duratd de intdrire mare.

ln tabelul 4.2 suntprecizate unele proprietdlifrzico-mecanice ale matricelor polimerice termorigide utilizate curent la compozitele armate cu fibre
frecvent folosite la reabilitarea structurilor ingineresti.

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

77

Tabelul4.2

Proprietdlifizico-mecanicealeunormaficipolimerice termorigide

PROPRIETATE Densitatea
Rezistenfa la

UM

MATRICEA poliesterici
1200 - 1400 34,5

epoxidic6 r200 - 1300


55 - 130

vinil-estericd
1150 - l3s0

kdrn'
MPa
GPa

trac{iune

- 104

73

-81

Modulul de
elasticitate la tractiune

2,1-3,45
0,35 - 0,39

2,75 - 4,10

3,0 - 3,5

Coeficientul lui
Poisson

0,38 - 0,40

0,36 - 0,39

Coeficientul de
dilatare termicd

lo9oc
%

55

- 100

45-65
0,08 - 0,15

50 -75
0,14 - 0,30 170

Absorblia apei
Temperatura de

0,15 - 0,60
100

oc

serviciu

t7s

4.4 pRODUSE COMPO ZTTEPENTRU REABILITARE STRUCTURALA

La consolidarea structurilor ingineregti se folosesc platbande qi membrane din CMP armate unidirecfional sau bidirectional.
Elementele se oblin prin procedeele specifice fabricdrii produselor din materiale compozite cu materiale polimerice: pultrudere, procesare cu vacuumare Siprin contact l5f.
4.4.1 Compozitele polimerice armate cu fibre din

sticli

(CPAFS) au proprietdfi mecanice moderate. In cazul armarii cu fibre unidirecfionale gi fracfiunea volumetricd de fibr6 Y;0,65, compozitele au modulul de elasticitate E7:45 GPa qi rezistenta la intindere longitudinald Rtf 1300 Wa.ln direcfia normald pe fibre, adicd in directie transversald,

78

Reabilitarea construcliilor

E1:87:14

modulul de elasticitate este E7:4 Gpa iar rezistenfa la intindere Rtr50-100 MPa. Compozitele stratificate armate cu !es6tur6 din fibrd din sticld au fracliunea volumetricd de fibrd aproximativ v70,40, iar modulul de elasticitate la intindere corespunzdtor acestui procent de armare este
GPa.

4.4.2 Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon

(CPAFC) unidirecfionale cu matricea epoxidicd sau vinilestericd gi cu frac{iunea volumetricd v;0,65-0,70 au modulul de elasticitate la intindere E;l,55-165 GPa, rezisten{a la intindere in direc{ie longitudinal| R11:2500-3000 Mpa gi alungirea specifici la rupere e7,1:1,2-1,3 %. Prin pultrudere se obfin in prezent platbande gi membrane cu caracteristici geometrice gi mecanice uniforme [6].
4.4.3 Compozitele polimerice armate cu fibre aramidice

(CPAFA) unidirecfionale au densitate micd gi rezistenld la intindere cuprinsd intre 1200-1400 MPa. Rezistenfa la compresiune mult mai redusd (230-Mpa) nu recomandd folosirea CPAFA la elementele supuse la compresiune sau in zona comprimatd a elementelor incovoiate. Modulul de elasticitate al acestor compozite ?n direc{ie longitudinald este E1:75 Gpa iar in direcfie transversald E7:5 GPa. Se apreciazd cd proprietd{ile mecanice ale cpAFA sunt cuprinse in intervalul limitat inferior de CPAFS gi superiorde CpAFC.

cele mai uzuale produse compozite folosite in sistemele de consolidare sunt [7]: . platbande cu fibre unidirecfionale sau cu fesdturi neechilibrate, cu
armdtura dirijatn preponderent pe direcfie longitudinald,

. . . . .

fes[turibidirecfionale echilibrate, neimpregnate,


platbande preimpregnate unidirecfionale, in stare neintEritd,

fascicule

din fibre

unidirecfionale, neimpregnate folosite pentru

infdgurarea elementelor din materiale tradifionale,

fascicule din fibre unidirecfionale preimpregnate pentru infdgurare, platbande prefabricate gi intdrite, caf,e se ataqeazd, de elementele consolidate cu ajutorul adezivilor.

Materiale compozite moderne pentru reabilitarea structurilor

79

4.5 PARTTCULARTTAII

,Lln REABILITAnU STRUCTURALE

CU

MATERIALE COMPOZITE

O comparalie directd intre solufiile de consolidare in care se folosesc platbande din CMP gi platbande din o{el conduce la urmdtoarele observafii, [6]:

A. i. ii.

Consolidarea cu platbande are avantajele: platbandele din CMP sunt mai pulin vulnerabile la acfiunea agresivd a agenlilor chimici, de aceea costul intre{inerii dupd instalare este mult mai redus;

platbandele compozite se pot proiecta gi realiza cu proprietdli prestabilite pe baza alegerii elementelor sistemului multifazic, frac{iunilor volumetrice de fibrd gi matrice, orientdrii fibrelor 9i procedeului de fabrica{ie;

iii. iv. v. vi. vii.

CMP sunt izolatoarc electrice, nemagnetice 9i neconductive


termic;
platbandele gi membranele din CMP au greutate proprie redusd 9i sunt ugor de transportat, manipulat gi instalat, addugdnd valori mici la greutatea proprie;
elementele de consolidare din CMP se pot produce cu lungimi mari,

fiind posibildliwarea gi in rulouri; reabilitarea structuralS nu necesitd decdt rareori $i pe durate minime intreruperea funcliondrii structurii aflate in procesul de
consolidare;

costul total al aplicdrii la platbandele din o{el 9i la cele compozite este aproape acelagi, dar daci se considerd intreruperile in funcfionare gi costurile de intrefinere, economiile in cazul folosirii platbandelor compozite ajung pdnd la I8-20 %;
platbandele compoZite sunt recomandate clorindrii betonului;

viii. ix.

tn mod special tn

cazul

in toate situaliile in care existd agenfi corozivi gi lungimile necesare ale platbandelor depdg esc 8m soluliile cu platbandele din compozite polimerice armate cu fibre sunt mai economice.

80

Reabilitarea construcfiilor

B. Dezavantajele consoliddrii cu platbande din CMp: Din experienla existent[ pdni in prezent la solutiile de consolid are realizate se pot identifica urmdtoarele dezavantaje:

i.

consolidarea cu platbande din cMp este sensibild la schimbdri bruqte ale sec{iunii elementelor consolidate - denivelirile pot conduce la inifierea unor forme de cedare cauzate de tensiunile locale de intindere normal[ pe platbande;

ii. iii.

materialele se comportd liniar elastic pdn6 pericolul unor ceddri fragile;

la rupere dar existd

fibrele, mai ales cele din carbon, sunt de 4-5 ori mai scumpe dec6t - diferenla dintre costuri se reduce pe mdsuri ce cregte volumul de activitate gi apar ofertanli noi;

ofelul, dar manopera este mult mai ieftind

iv.

platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriordri cauzate de corpuri dure, dar deteriordrile sunt localizate gi se pot repara u$or.

BIBLIOGRAFIE

l.
2. J.

Tdranu N., Isopescu D. - structures Made of composite Materials, Ed. Vesper,Iagi, 1996. Jones R.M. Mechanics of Composite Materials, Ed. Taylor and Francis, Philadelphi a, 1999. Gibson R.F. Principles of Composite Material Mechanics,

4.
5. 6.

7.

McGraw Hill, New York, 1994. Hollaway L. - Polimer Composites for Civil and Structural engineering, Blackie Academic and professional, Glasgow, 1993. Tdranu N., Secu Al., Decher E., Isopescu D. - Structuri din materiale compozite gi asociate, Ed. Univ. Tehn. lagi,1992. Hollaway L.C., Leeming M.B. - Strengthering of Reinforced concrete Structures (using Extemally-bonded FRp composites in Structural and Civil Engineering), CRC Press, Cambridge,lggg. Triantafillou T. - Composites as Strengthening Materials of concrete structures, chapt. 9 from "Failure Analysis of Industrial Composite Materialso', Ed. E. Gdoutos, K. pilakoutas, C. Rodopoulos, McGraw Hill, New York,2000.

CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR
5.T ASPECTE

GENERALE

[,a consolidarea infrastrucfurilor se va fine seama de urmitorii factori: natura terenului de fundare;

i. ii.

nivelul apelor freatice;


natura qi starea funda{iilor;
necesitatea menfinerii clddirii in stare de folosinfl.

iii. structura qi importanla clidirii;


iv.

v.

Pentru a putea aborda problema intervenliei la nivelul infrastructurii unei construclii este necesar in primul rdnd s5 fie cunoscuti caluza. Astfel interven{ia poate fi este cauzatd de:

. .

aglesivitatea apelor subterane sau a terenului de fundare,


cregterea

inc[rc5rilor asupra fundafiilor, prin:

* * . , . -

schimbareadestinaliei clidirii,
supraetajare, consolidare,

alegerea unui sistem de fundare neadecvat, reducerea capacitd{ii portante a terenului de fundare, prin:

lipsa mdsurilor de protec{ie pentru construc}iile fundate


pdmEnturi sensibile la umezire,

pe

infiltra{ii de api pluvia16,


lntre{inerea defectuoasd a instalaliilor de alimentare cu ap6, de canalizare gi de incdlzire,
nerespectarea cotei de fundare,

deficien{e de execufie:

82

Reabilitarea construcf iilor

nerespectarea dimensiunilor fundaliilor din proiect,

s[pdturi incorecte,

armituri lips[ (omise)

sau necorespunz[tor dispuse,

amenajdri necorespunzdtoare de subsoluri, la clIdirile unde acestea nu au fost prevEzute, diminuarea capacitifii sisternului de fundare prin executarea de lucrdri

subterane sau lucrdri

in

imediata

lor

vecinltate, fbrd mlsuri

corespunz[toare de protecf ie,


tasEri ca unnare a efectele vibraliilor produse de: baterea pilofilor,

circulafia rutier[,

funcfionarea difbritelor magini mdresc gradul de indesare al nisipurilor,

nerspectarea addncimii minime de inghe!.

Principalele procedee de consolidare a infrastrucfurilor construcfiilor sunt sintetizate in tabelul 5.1.

Modific[rile aduse funda{iei gilsau terenului de fundare - ca etape necesare in consolidarea unei construcfii - pot crea situagii nedorite gi in acelapi timp
defavorabile construc{iilor din imediata vecindtate.

5.2. TIPURI DE DEGRADARI ALE FUNDATIILOR 5.2,1 Er oziunea fundafiilor din piatrtr Rezisten{a gi durabilitatea rocii este determinati de cantitatea gi distribufia nrineralului moale prezent in compozi{ia mineralogicd. Dacr acesta este distrus gi indepdrtat prin alterare mecanicd qi dizolvare, grupele de minerale dure rim6n aproape frri leg6turi intre ele. Acest proces de degradare lntilnit la fundaliile din piatrd naturald este accelerat de succesiunea fenomenelor de inghe!-dezghef qi de prezen{a sdrurilor din apa liber6. Majoritatea rocilor nu inregistreazd degraddri semnificative ca urmare a eroziunii, cu excepfia gresiilor, mamelor gi calcarelor [1].

Consolidarea infrastructurilor

83

TABELUL

5.1

EXTINDEREA FUNDATIILOR EXISTENTE

INTRODUCEREA DE PILOTI FORATI SAU MICROPILOTI

CONSOLIDAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN INJECTARE

CONSOLIDAREA TERENULUI ADIACENT PRIN PLANTATII SAU ALTE PROCEDEE

84

Reabilitarea construc{iilor

5.2.2 Mtrcinarea fundafiilor si perefilor de subsol din ctrrimidtr

Cdrdmida este cel mai poros material folosit in executarea lucrlrilor de infrastructurl penq construclii. Umiditatea terenului conduce la degrad5ri datorit6 succesiunii inghel-dezghf, care se materializeazdprin exfolilri sau desprinderi cu suprafefe paralele cu latura exterioar[ nepiotejati hidrofug. Fisurile continui cu deschideri mari pot distruge cirimida ?n totalitate.

Factorii de care depind degradirile infrastructurilor din cdrimida atdt


calitativ cdt qi cantitativ sunt:

i. ii. iii. iv'

umiditatea naturali a terenului gi variagia acesteia

?n

timp;

clima;

num[rul de cicluri de inghef-dezghel;


vitezade ingheg din zona amplasamentului construcfiei.

5.2.3 Putrezirea infrastructurilor din lemn

Infrastructurile din_ lemn au ca principal|, cauza a degraddrilor aparifia ciupercilor care se dezvoltd pebazamateriei lemnoase. Condiliile favorabite de dezvoltare a ciupercilor in infrastructurile din lemn presupun o temperahrri intre 0 gi 40oC, iar umiditatea lemnului de minim am 20oi cdt si o oxigenare semnificativ[ a zonei. Radierele qi piloEii din lemn sunt frecvent supuse procesului de putrezire cdnd nivelul apei scade sub nivelul radierului, fig. 5.1. Infrastructurile din lemn degradate prin putrezire sunt cele mai vulnerabile la atacul anumitor insecte ce distmg masa lemnoasi accelerdnd scdderea rezistenfei qi durabilitifii acestora [1].

5.2.4 Degradrri prin umezire

clrlmidi

ce au ca

liant varul sau argila

infrastructurilor din piatrr

gi

ciment, modifictnd balanla de umiditate creatd inilial gi obturdnd schimbul de aer cu exteriorul. Astfel, apa se infiltreazi ascendent in perefi p6nd c6nd

ferefii de zidirie cu mortar de tip argili sau var absorb o cantitate importantd de api. ln aceasti situalie problemele apar numai la perefii care, dupd un timp, au atagat un strat protector, in ipecial de mortar de

Consolidarea

infrastructurilor

85

gase$te zona unde schimburile de fluide cu exteriorul nu mai sunt impiedicate. Aceste siftialii se inregistreazl, la clddire vechi la care cota terenul amenajat inifial cregte prin:

. . .

modernizarea sistematizdrii in zona construitd,

Iucrdri de asfaltare)
amenajdri ale terenului pentru evacuarea rapid[ a apelor de giroire de I6ng[ eonstrucfie etc.

NIVELUL INITIAL AL

APEI SUBTERANE

v
NOUL NIVEL AL
APEI SUBTERANE

Fig.5.1 Putrezirea fundaliilor din lemn prin scEderea i. nivelului apei subterane

DegradSrile perelilor de ziddrie din zona imediat superioarl infrastructurilor din ziddrie de piatr[ pot suferi deteriordri importante de tipul exfolierilor qi desprinderilor straturilor de mortar d.atoritE cristalizlrii idrurilor din apa infiltrat6 sau dizolvdrii/hidratlrii mineralelor existente in rocile

"o*pon.rri..

5.2.5 Degradlri prin dezvoltarea unor

tasiri suplimentare

5.2.5.a La sciderea nivelului apei subterane

Tasirile apar ca ufinare a creqterii tensiunilor in terenul de fundare qi a modificdrii presiunii apei din pori. in zonele urbane, construirea de noi obiective a implicat un volum important de lucrdri de drenaj qi/sau epuismente, extinderea infrastructurilor pentru transporturi terestre au

86

Reabilita rea construc{iilor

obturat suprafele din ce in ce mai mari la tendinfa de infiltrare a apelor din precipitalii ca qi aparifia zonelor cu lucriri de galerii pentru metrou executate in trangee deschisd, plantarea in intravilan a copacilor de tipul foioaselor, au avut ca efect scdderea nivelului apei subterane gi ?n consecinli tasdri suplimentare la construclii existente. 5.2.5.b La terenuri cu capacitate portantd scdzutd

Construcfiile realizate anterior dezvoltirii ingineriei construcliilor qi respectiv a ingineriei geotehnice nu au o dimensionare justificatd
cantitativ pe baza unor studii geotehnice gi ca atare, unele dintre ele sunt fundate pe pdmdnturi cu capacitate portantd scdzut6, degraddrile pornind de la infrastructurd qi de cele mai multe ori propagdndu-se la suprastructura [2].
5.2.5.c La terenuri cu stratificafie neuniforml in zona activd a funda{iilor

La construcliile cu suprafalE mare in plan orizontal riscul de a funda pe o stratificafie neuniformd este sporit cu atdt mai mult cu cdt absenfa unor metode de investigare a terenului a fost o realitate acceptatd prin lipsa dezvoltdrii tehnologice specifice. Degrad[rile sunt localizate in zonele care au suferittas[ri suplimentare (vezi frg. 6.1).
5.2.5.d La cregterea incdrcdrilor

Construc{iile care au avut o comportare buni inifial pot prezenta degradiri datoritd tasirilor suplimentare induse de modificarea inclrcdrilor, tasdrile fiind diferenfiate pe talpa funda{iei.
5.2.5.e La demolarea construcfiilor invecinate

in fiecare oraq exist[ o zon[ consideratd reprezentativd istoric Ai cultural pentru comunitatea actual6. Intervenfiile asupra construcfiilor asociate acestei zone sunt de tipul consolid[rilor dar pot 4 gi radicale prin demolarea unora care nu mai pot fi recuperate. In aceste situa{ii, conStrucfiile vecine rdmase sunt supuse unor deplasdri neuniforme de jos in sus prin decomprimarea parliall a terenului de fundare. In unele situa{ii pot apdrea probleme de stabilitate locald a infrastructurilor prin pierderea sprijinirilor laterale [ 1].

Consolidarea infrastructu

rilor

5.3 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR DIN PIATRA

In mod obiqnuit, la reabilitarea


urmhtoarele procedee:

fundaSilor

din

piatrd, se

pot utiliza
(subzidire),

i. ii.
iii. iv.

introducerea
frg.S.2.a;

unei fundafii sub fundafia existentd

realizarcaunei cimdguieli armate, fixat[ prin conectori, pe o fafi sau pe ambele jbfe ale fundagiei (pe toatd inilfimea fundaliei sau parfial), {rg.5.2.b;
introducerea unor fundagii adiacente, fig.5.2.c;
consolidarea prin injectare;

v.

consolidarea terenului de fundare.

b.

c.

Fig.S.2 Procedee de consolidare a f'undafiilor din piatrd. a. subzidire, b. cdmiguire, c. introducerea unor fundafii adiacente

Subzidirea se face pe tronsoane tumate alternant (lungimea tronsoanelor va fi de 80-120 cm). Pe l6ng6 arm[turile dispuse transverial vor fi prev[zute qi armltrni longitudinale.

subzidirea prezentat6.?n

fig

5.2.a, poats

refacerea ziddriei de piaffi afectat5, prin cftndguire sau prin torcretare, de tipul celei din fig. 5.2.b, cu_o ir{ectare prealabili a fisrnilor sau roshuilor dezgolite [3]. subzidirea poate fi realizard qi pe pilogi, fig. 5.3.a gi pe pilaqtri, fig. 5.3.b.

fi in unele caztti continuati prin

88

Reabilita rea construcf

iilor

a.

b.

Fig.5.3 Subzidire cu descdrcare pe reazeme izolate. a. pe pilaqtri, b. pe pilo{i.


Conectarea cdrndquielilor la fimdalia existentd se face in mod obiqnuit cu scoabe bdtute in rosturi sau in giuri forate. Fixarea scoabelor in cazul gdurilor forate se poate face cu mortar injectat.

ln cazul funda{iilor adiacente, utilizate la consolidarea fundaliilor din piatr6, conectarea se poate face in una din variantele indicate in fig.5.4 gi 5.5.
@NECTORSTRAPUNS

Fig.5.4 Procedee de cuplare a funda{iilor adiacente. a. conectori str[punqi, b. conectori incastrali

Consolidarea infrastructu rilor

89

Fig.5.5 Procedee de cuplare a fundafiilor adiacente cu legituri sub fundafie.

Tehnologia privind injectarea fundagiilor din piatrd va practicatd la injectarea ziddriilor. La injectarea fundaliilor din piatrd se va avea in vedere c[:

fi

identicl cu

cea

. fisurile si nu fie prea fine gi sd permitd injectarea, . in fisuri sd nu fie m61 'argilos care influeirfeazd
mortarului de ciment,

priza gi intdrirea

. . .

mortarul introdus sd nu fie intr-un mediu de ape agresive sau ape in


miqcare,

fundaliile nu vor fi expuse la exces de cdldur6 sau de umiditate pe parcursul injectdrii, dac[ aceasta va fi realizatd pe bazd de mortar
de var,

dac[ funda{iile consolidate prin acest procedeu sunt expuse ciclurilor de inghef-dezghef, acestea vor fi protejate prin introducerea unor izolalii continue pe fafa exterioard.

5.4 CONSOLIDAREA FUNDATIILOR DIN BETOIY ARMAT

In general fundafiile din beton armat necesit[ consolidarea ca urmare

existenfei unor deficienge de execu{ie gi mai frecvent din cauza cregterii incdrcSrilor sau a degradSrii terenului de fundare.

90

Reabilita rea constructiilor

In mod obignuit la reabilitarea fundaliilor din beton armat se utilizeazl


procedeul introducerii unor fundalii adiacente, care preiau o parte din incdrcarea de pe funda{iile existente. Evident cd pi procedeele de cregtere a
capacitdgii terenului de fundare sunt practicate. In cazul fundaliilor continue se utilizeazd aceleagi sisteme ca qi in cazul fi.nda$ilor din piaffi, fig. 5.2.c ai d cu sistemele de conectare din fig.5.4 qi respectiv 5.5.

La fundafiile izolate se utilizeazi introducerea unui inel perimetral [4], care poate ajuta gi la creqterea capacitd{ii portante a terenului. Inelul poate lucra independent cu descdrcare pe fundafia existentd, fig.5.6.a sau, atunci cand acest lucru nu este posibil, prin cuplarea directd de baza stfilpilor, fig.5.6.b.

b.

Fig.5.6. Procedee de consolidare a fundafiilor izolate. a. inel perimetral la baza funda{iei, b. inel perirnetral cuplat debaza st6lpului Re{elele de grinzi se consolideazl fie prin introducerea unor fundalii izolate dac6 este cazul se transformd sistemul de fundare in radier general, fig.5.9.

in zona st6lpilor, frg.5.7, sau a unor grinzi suplimentare, fig.5.8, iar

La reabilitarea radierelor generale pe ginzi, atunci cdnd capacitatea portantd a grinzilor este diminuatd, se practici mdrirea capacitdlii grinzilor, prin procedeele utilizate in mod curent la consolidarea grinzilor. Se pot utiliza qi relele de grinzi din profile metalice legate de grinzile structurii existente.

Consolidarea infrastructurilor

91

Fig.5.7. Consolidarea retelelor de grinzi cu fundalii izolate


I

SUPLIfi/ENTARE

Fig.5.8 Consolidarea refelelor de grinzi cu grinzi suplimentare.

In unele situafii, la structurile la care perefii strucfurali au rezerve insemnate de capacitate protanti, se pot utiliza piloli care se cupleaz[ prin elemente din beton armat, sau profile metalice inglobate in beton, de fundafia existentd.

92

Reabilitarea construcf iilor

Fig.5.9 Consolidarea retelelor de grinzi cu radier general

5.5

TIPURI DE PILOTI UTILIZATI LA CONSOLIDAREA INFRASTRUCTURILOR

Dezvoltarea numeroaselor tehnologii de realiz.are a pilofilor face posibild o alegere optimizati pe baza condiliilor existente, a tipului de consolidare a infrastructurii unei anumite construc{ii.

Pilolii metalici de secfiune circulard cu gol interior sau din profile metalice, protejali exterior printr-un strat de 1,8 pm de rlqini epoxidicd impotriva coroziunii reprezint[ solulii avantajoase in lucririle de consolidare t1]. Acegtia sunt introdugi prin batere ugoard lucrarea executendu-se din interior, in5lfimea miniml a subsolului, necesar[ aplicdrii tehnologiei fiind de 2,5 m. Dacd pilofii sunt cu gol interior,
acegtia se betoneazh.

Mega-pilofii metalici se oblin prin introducerea in teren prin presare a unei conducte de secfiune pdtrat6, infingerea fiind ajutat5 gi de o subspdlare locall. lmbindrile tronsoanelor se oblin prin sudare. Dacd pilotul nu ajunge intr-un strat de consistenld ridicatd, sau dac6 stratul nu existd la cota dorit5, se creazd o bazd,lirgitd de beton simplu. Betonul se introduce prin pilot sub
presiune.

Consolidarea infrastructu rilor

93

Pilo{ii Mega din beton armat introdugi prin batere sau pfesale au sectiunea pdtratd de circa 300 mm latura gi lungimea de segmentare de 1m. In mod curent astfel de pilofi sunt folosi{i la construcfii fundate pe terenuri din roci moi. irnbinlrile sunt realizate astfel incdt sd preia in bune condilii momente incovoietoare, de reguld prin sudarea unor pl6ci metalice situate la capetele fieclrui segnent. Corpul pilotului are o teav[ metalic[ inglobat[ in centrul sec,tiunii, prin care se verifici verticalitatea introducerii pilotului gi prin care aerul sau apa sub presiune pot ajuta la inainkrea acestuia in teren.

Pilofii Lindo se rocomandi in terenuri cu roci dure sau alte obstacole greu de depdgit prin soluliile obignuite. Pilotul constd dintr-un tub metalic, recuperabil, care se introduce prin forare in teren. Dupd ajungerea la coti, in tub ss injecteaz6 beton iar in centru se introduce un miez metalic cu
dimensiunile variind intre 50 gi 100 mm. Transmiterea incdrc6rilor de la fundalia existentd la grupul de pilofi nou crea{i poate fi realizatd in mai multe variante. Plasarea directi a pilo}ilor sub o fundafie existenti este mai dificili. Aceasta se poate realiza numai prin decuparea unui gol gi introducerea pilotului prin fundalia existentl, dupd care se rcalizeazd betonarea zonei de imbinare. Daci pilofii se dispun perimetral exterior fundafiei existente atunci se va crea o grindd de legSturd care si incorporeze atdt pilofii cAt qi corpul vechii fundalii.

5.6 CONSOLTDAREA FUNDATTTIOR PE PTLOTT

inlocuirea parliald sau totald a unui num[r de piloli de lemn degrada{i prin putrezire cu piloli de beton sau de rnetal este dificil5, mai ales prin lipsa informaliilor privind dimensiunile, nurnirul qi dispunerea ?n ptran a pilofilor.

Tehnologia de realizare presupune decopertarea atdt interioarl cdt qi exterioarl a terenului din jurul funda]iei existente p6nd la cota tra care integritatea corpului pilc{ilor este evidentS. Unneazd ?ndephrtarea unor segrnente de pil*:t afeetate de putrezire qi introducerea unor segrnente noi din metal sau beton armat eu o irnbinare individuald (mai greu de realizat) sau cil o zon6 de transfer realizath tip placfl, transmiterea incdrc6rilor realizdndu-se in trepte, ca de la o fllndafie pe piloEi superioard la o f,undagie pe pilo{i inferioard, gi cle la fiecare in parte la terenul de fundare [l].

94

Reabilitarea construcfiilor

Fig. 5.10 Consolidarea tundafiilorpe pilofi din lemn

5.7 CONSOLIDAREA

TERENULU DE FUNDARE

In mod curent consolidarea terenului de fundare va trebui s6 aibi in


vedere [5]:

. . . . . . . .

m[rirea capacitifii portante


asigurarea

terenului,

stabilitilii terenului,

imbun6t[firea proprietdfilor mecanice ale terenului, impermeabilizareaterenului.

In mod curent la consolidarea terenului de fundare sunt utilizate urmatoarele proceduri de injectare: prin silicatare, prin cimentare,

prin argilizarc,
prin impermiabilizare cu bitum.

Consolidarea infrastructu

rilor

95

Injectarea terenului se realizeazd, prin introducerea unei substan{e care leagr particulele qi umple porii cu un gel, care se intlreqte in timp, oblindnd astfel mdrirea rezistenfei qi impermeabilizarea t6l. Acest procedeu se utilizeazl la:

. ' .

pimdnturile cu coeziune redusd, plmdnturile lipsite de coeziune,

prmdnturile cu permeabilitatea pronun{atd


crap5turi.

cu pori mari

sau

Introducerea soluliilor in pdrnant se face sub presiune, cu ajutorul unor injectoare, iar pentru asigurarea unei pdtrunderi uniforrne a solutiilor injectoarele se infig altemant, fig.5.11.

Fig.5. 1 1 Dispunerea zonelor injectate.

5.7.1 Consolidarea terenului prin silicatizare

Silicatizarea const[ in injectarea in pdmdnt a unei solufii de silicat de sodiu gi a unui electrolit. cele doud substanfe intrate ?n contact reacfioneazd qi produc un gel de silice, care leagr particulele solide gi se obline un teren coeziv, cu golurile colmatate, gi cu o capacitate portantd miritl, Silicatul de sodiu trebuie sd aibl o anumitr viscozitate pentru a putea intra in goluri pi pentru a nu fi spilat de solu{ia de electrolit, tn cazul procedeului
succesiv.

96

Reabilitarea construcf iilor

Silicatizarea cu doud solufii poate fi utilizatl in nisipuri gi pietriguri mErunte cu nisip cu coeficientul de permeabilitate2,00 - 8,00 m/zi. Silicatizarea nu este recomandl la:

. . . . .

bolovdniguri, ale ciror goluri nu sunt umplute cu material mirunt,

golurile carstice, pimAnturilebazaltice,

pdminfurile imbibate cu produse petroliere, uleiuri sau rdqini,


la pdminturile cu ape subterane la care pH-ul este peste 9.

in pSmdnturile loessoide (confin carbonat sau sulfat de calciu) silicatul de sodiu intrd in reac{ie cu s[rurile solubile in ap5, aflate in mod natural in
p[mdnt gi conduce la precipitarea gelului de silice.
Prin dozarea cantitSlilor gi concentrafiilor soluliilor se poate modifica timpul de precipitare a gelului de silice, de la cdteva minute la c6teva ore. Silicatizarea se poate realiza gi prin adaos de reactivi anorganici tn cazul nisipurilor fine pi a celor pr[foase, cu peffneabilitili cuprinse intre 0.1 gi

10 mlzi, sau organici

in

caztrl nisipurilor

gi pietriqurilor

mirunte

permeabile 14,7l.
5,7.2 Consolidarea terenului prin cimentare Cimentarea constd in injectarea sub presiune in golurile pdmdntului a unui lapte de ciment sau unui mortar fluid de ciment care reduce permeabi I itatea terenului gi cregte capacitatea portantd.

Aceasti proceduri se aplicl in cazul pimdnturilor a cdror particule pot fi legate cu ciment. Cimentarea se poate utiliza la pietriguri gi nisipuri unde golurile sunt suficient de mari pentru a l[sa particulele hidratate de ciment sd treac6. Dimensiunile particulei hidratate de ciment este de circa 50p, iar pdmAntul care poate ft tratat trebuie sd aibd golurile de cel pufin 0,1 mm, iar procedeul se poate aplica dacd valoarea absorbliei specifice a terenului depigegte valoarea 0,05 Vmin.

Consolidarea infrastructurilor

97

Mortarele utilizate ln mod curent au dozaje c/a cuprinse intre l:2 gi l:12, ?n funcfie de absorbfia specifici a terenului, iar pentru accelerarea prizei se adaugl clorurd de calciu. Distanfa dintre levile de injecfie este funclie de permeabilitatea terenului gi variazdintre 1,50 qi 2,00 m, iar presiunea de injectare este de 3-5 at.
Cimentarea nu d5 rezultate in pdmdnturile foarte agresive sall cu salinitate pronunfatd, intruc6t in aceste cantrt, priza gi int[rirea cimentului sunt impiedicate. 5.7.3 Consolidarea terenului prin argilizare

Argilizarea constd in introducerea in pdmdnt, prin injectare sau matare, a unei suspensii, respectiv paste de argili, care pdtrunzdnd in fisurile, porii sau
goluri le p dmdntului,

il

colmate azd qi i I imperme abilizeazd.

Utilizarea aryilizdrii este mai economicd in terenul in care existl caverne qi cr[pdfuri mari, in rocile cu numeroase goluri carstice, la care aplicarea

ciment[rii ar duce la consumuri importante de ciment qi ar fi


neeconomicE.

Argilizarea poate fi aplicatd in pimdnturile cu ape agresive, iar la colmatarea rocilor fisurate qi cu goluri carstice se utilizeazd argile nisipoase cu plasticitate redusd, Utilizarea argilelor grase in acest caz este nerecomandabili, dat fiind cI suspensiile preparate cu aceste argile cedeazd fbarte greu apa qi rdmdn in stare fluidd in fisuri, putAnd fi astfei ugor expulzate sau antrenate de apele care circull prin golurile rocii.
Pentru a fi injectat5, argila este prelucrat[ prin inmuiere qi dispersare in apd, sub forma unei suspensii, iar prin addugarea diferitelor substan{e

chimice, se poate controla timpul de dispersare sau coagulare


suspensiei de argil6.

Prin adiugarea la injectare a unui coagulant (clorur5 de calciu, clorurE de magneziu, lapte de var) in proporfie de 3-5% din greutatea particulelor solide, se grdbeqte cedarea apei din mortarul de argil6.

98

Reabilitarea construcfiilor

Argilele, qi in special argilele grase, au proprietatea de a schirnba ionii din complexul de absorblie in prezenfa unui ilectrolit [s]. prin adIugarea unei solufii dintr-o sare de calciu la o suspensie -de argilI la care particulele au in complexul de absorblie sodiu, acesta este inlocuit prin ioni de calciu gi suspensia coagule azd. prezenta ionilor de calciu qi magneziu coaguleazr suspensiile de argili, in timp ce ionii de sodiu ii potasiu ii fluidificd.

ln cazul bolovdnigurilor cu goluri mari


piment.

se pot utlliza amestecuri argild-

Pentru introducerea suspensiilor de argild prundiguri se folosesc pompe de mortar.


5.7.4 Consolidarea terenului prin bitumare Bitumarea se poate face la cald gi la rece.

in

nisipuri, pietriguri

sau

Bitumarea la cald consth in injectarea sub presiune in teren a bitumului topit, fierbinte, la temperaturi de200-2200C gi-are drepr scop:

e . .

crBrs?l de perdele impermeabile,

protejarea contra curenfilor de ap6, protejarea contra apelor agresive.

in contact cu roca qi cu apa rece care circuld prin goluri, bitumul se int6reqte qi nu mai poate fi sp[lat. Bitumarea la cald se considerS aplicabil| in cazal rocilor stdncoase cu crrpdturi gi goluri, la care absorbfia specificd de api variazd,intre 0,1 gi 100 l/min.

Raza de pltrundere

continuitatea fisurilor, de permeabilitatea terenului, de mdrimea presiunii de injectare Ei de durata injectdrii. Trebuie avut in vedere faptul ci prin r6cire, bitumul igi micgoreazd volumul cu cftca lZVo.

bitumului fierbinte depinde de mdrimea

qi

Consolidarea infrastructu rilor

99

Bitumarea la rece constd in injectarea in pdmdnt a unei emulsii de bitum. Dup[ injectarea emulsiei, sau o datd cu introducerea ei in pdmdnt, se adaugd substanle chimice care produc ruperea acesteia. De multe ori se folosesc pentru ruperea emulsiilor chiar sdrurile din apa subteran6.

Bitumul eliberat (din emulsii) se aglomereazS, umple golurile dintre particule qi imperme abilizeazl, p[mdntul.
Pentru ca ernulsiile sd pitrundl cu uqurinld

in

nisipuri, pietriguri

qi

prundiquri, trebuie ca particulele de bitum sd fie de 25-35 ori mai mici decdt dimensiunea rnedie a particulelor terenului.

Bitumarea

la rece se poate aplica fie independent, ca mijloc de

impermeabihzarc in nisipuri, pietriquri, prundiguri qi in roci fisurate, fie ca o completare a bitumlrii la cald.

lnjectarea emulsiei gi a substanfelor chimice folosite pentru ruperea acesteia in p6m0nt se face cu utilaje asemdn[tore celor utilizate la
silicatizare.

5.7.5 Consolidarea terenului prin alte procedee

Consolidarea pIminturilor se poate rcaliza qi prin reducerea gradului

de umiditate. Astfel se ttilizeazd,

procedee electrofizice, care

rcalizeazd o migcare forfatd a apei prin porii p6m6ntului de la anod la catod, unde apa este colectatd fo\at in pufuri gi apoi evacuati prin pompare. Acest sistem este eficace la piminturile cu granulafie find gi foarte find [3, 8]. Procedeele electrice (electroosmotice) sunt utilizate gi acolo unde injectarea solu{iilor chimice in pdminturile cu particule fine, prEfoase sau argiloase este foarte difici16. Sub influenla curentului, soluliile sunt difuzate in pdmin| in spafiul dintre anozi gi catozi. Avantajul injectdrii electroosmotice fafd de cel al introducerii solu{iilor chimice prin presiune, constd. in aceea cd se poate realiza o direclionare asupra difuzSrii solu;iilor chimice in pdrndnt.

100

Reabilita rea construcf

iilor

Fafi de procedurile menlionate, exista proceduri de readucere in teren a condiliilor iniliale, care pot reprezenta solulii simple de imbunit6fire a comportdrii construcfiei, dar in unele situafii cu efecte greu de estimat
cantitativ qi la costuri destul de ridicate.
Ridicarea nivelului apei subterane este indicat a se aplica:

. .

in terenuri la care fundaliile din lemn existente (care se prezinti in


stare bund) arputea suferi degradlri la cobordrea apei,
?n

terenuri la care au apdrut tasiri diferenfiate ca urrnare a modificdrii st6rii de tensiuni fafi de cea estimati inigial.

Procedura de ridicare a nivelului apei subterane presupune infiltrarea apei prin straturile permeabile. Se executd pufuri l6ngd fundafie in exterior care vor fi alimentate cu apd, verificarea nivehrlui realizdndu-se prin instalarea unor tuburi dispuse perimetral construc{iei, monitorizarea av0nd un caracter permanent, fig.5. 12 [1].

Fig. 5.L2 Ridicarea nivelului apei subterane

Infiltrarea apei se poate realiza prin crearea unui sistem de alimentare a pufurilor din pdnza de api subteranb, controlul realizfindu-se po baz6 de tuburi piezometrice.

Consolidarea infrastructurilor

101

DacS coborirea nivelului apei subterane este datorati dezv<llt5rii unei vegetafii de foioase, inldturarea acesteia poate duce la o revenire a nivelului apei in teren.
Coborirea nivelului apei subterane se poate folosi:

in terenuri la care fundafiile de piatrd sau clrlmidi ar suferi un proces accelerat de degradare mecanicS qi/sau chimic[,
alunecare, putdnd afecta stabilitatea generald a construcfiilor existente pe versant.

. in versanli urbani cu risc mediu spre mare de instabilitate prin


Inilierea unui sistem de drenare a apei este o solufie accesibild gi des aplicat6 ?n menfinerea controlatd a nivelului apei subierane in reabifikrea versanfilor. in ceea ce priveqte executarea unor drenuri la nivelul fundafiilor construcfiilor existente, fiecare construcfie in parte prezintd particularitIli care necesitd o evaluare concretd greu de reilizat a imbundt[firii comportirii construcfiei, prin men{inJrea funclionalitdlii acestor drenuri, fbrd lucrdri de consolidare asupra fundagiei pa4ial
degradate.

BIBLIOGRAFIE
t.

Knut I. Edvardsen, Foundation retrofit & rehabilitation, Bulletin of the Norwegian Building Research Institute, English translation by Nils Johanson and Richard D. seifert, university of Alaska

)
a

4.
5.

v., Lungu 1., Foundation soil Improvement by electrosiiication, Proceedings of the 1Oth Danube-Europ""n conference on soil Mechanics and Foundation Engineering, 1996 Tologea s., Probleme privind patologia gi terapeutica construc{iilor, Editura Tehnic5, Bucuregti, i976. Nistor c., Troia L., Teodonr M, Minialov H., Consolidarea gi
?ntrefinerea construc{iilor, Editwa Tehnic6, Bucureqti, I 99

Fairbanks, 1989 R[ileanu P., Mugat

silion T., Rxileanu F., Mugat v., Fundalii tn condigii

1.

speciale,

Rotaprint laqi, i989

t02

Reabilita rea construc{iilor

6.
.l

Van Impe W.F., Soil hnprovement, Ed. A.A. Balkema, Rotterdam,


1995

Rdileanu P., Mugat

8.

rnethod at the foundation consolidations for old architectural monuments in lagi, Romania, Proceedings of the 2nd latemational Symposium-Grouting and Deep Mixing, Tokyo, 1996 Riileanu P., Bofi N., Stanciu A, Geologie, Geotehnic6, Funda{ii, vol 1, 2, Rotaprint lagi, 1986

V., Lungu I., The use of the electrosilication

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE DE CARAMIDA SI PIATRA


6.1 ASPECTE GENERALE

La reabilitarea sistemelor structurale din ziddrie vor trebui avute in vedere urmStoarele:

i. ii. iii.

vechimeaconstruc{iei;

tipul ziddriei:

, . , . ' . . . . v.

din piatr6,

din c6rdmid5.;
ziddrie uscat6, mortar cu liant de tip argil6 sau var,

tipul materialului de legdtw6 dintre piatra de zid6rie:

mortaf cu liant pebazd, de ciment;


ziddrie simpl6,

iv.

sistemulstructural:

zidlrie conlucrAnd cu elemente metalice,


ziddne conlucrdnd cu elemente din beton arrnat,

ziddrie cu stdlpigori gi centuri din beton armato

tipul funda{iilor.

Excluzdnd degradarea structurilor din ziddrie ca unnare a greqelilor de concepfie qi execufie, cauzele principale ale deteriorlrii structurilor din
ziddrie pot fi:

. .

imbitrdnirea materialului legitur[),

in timp (piatra de ziddrie gi liantul de

lipsa intrefinerii construc{iei gi aparilia fenomenului de condens, care

implicit conduce la degradarea materialelor $ilizate la alcfituirea


sistemul shuctural.

104

Reabilita rea constructiilor

degradarea terenului de ftindare ca urulare a infiltrafiilor apelor pluviale, a pierderilor din instalaliile de aducliune sau canalizare, a ridicdrii nivelului p6nzelor freatice sau a schimb[rii traseelor acestora datoritd unor construcfii noi,

depdqirea capaciti{ii portante a terenului de fundare in cazul realizlrii unor construcfii noi, adiacente construcfei existente,
acliunea seismicd,

. .

alte actiuni extraordinare cum ar fi exploziile, incendii etc.

Avariile caracteristice ale structurilor din zidirie pot fi:

crdplturi gi fisuri in perefii de zid[rie ca uflnare a degradirii


terenului de fundare, fig.6.1,

Fig.6.l Cedarea ziddiei


a

ca unnare a degraddrii locale

terenului de fundare.

fisurarea peretilor din acgiuni orizontale dupd direcfia diagonalelor (tensiuni principale) ca unnare a dep[girii capacitSlii portante Ia intindere, fi9.6.2.a,
a

fistnarea labazd a qpale{ilor din acfiuni orizontale, fr9.6.2.b,

apan[ia de fisuri gi crdpituri la intersecfiile gpale]ilor ca unnare a lipsei unor leg[twi care sd asigure conlucrarea spafial[, decuplarea gpalefilor de buiandrugi sau apari{ia de fisuri oblice deasupra golurilor de ugi gi ferestre, tot ca efect a acfiunii seismice,

Consolidarea structurilor din zitrdrie de

eirlmidtr

pi

piatrtr

105

dislocarea gi cedarea pa4';iald a zidfuiei in zonele cu concenlrdri de tensiuni, fig.6.3.

(>

(>

Fig.6.2 Fisurarea per$ilor din acliuni orizontale. a - cedare din tensiuni principale, b - cedare din incovoiere

Fig.6.3 Dislocarea zidiriei in zona de rezemare a unei grirlu:i.

ln frg.6.4

este prezentati cedarea

din zidirie

f ri m[suri specifice.

tipici la acfiunea seismicE

a unei structuri

r06

Reabilitarea construc{iilor

Concep{ia de consolidare a construc{iilor din zidirie trebuie s[ urmdreasc[: eliminarea cauzelor care produc degradarea materialelor;

i. ii. iii. iv. v.

er.itarea schimbdrii sistemului structural;

imbun[tifirea transmiterii incircdrilor la funda(ii;


legareaelementelor verticale adiacente; realizarea conlucrdrii dintre elementele struchlrale verticale.

Fig.6.5 Degraddri ale unei construcfii din ziddrie din umbria-Marche, Italia, la seismul din26 septembrie,1997.

Sunt situagii cdnd, din motive funcfionale, clidirea este depdgitd, dar pentru pdstrarea valorii istorice in contextul ansamblului construit se pdstreazd numai perefii faladelor. In fig. 6.6 se prezintd, doud astfel de situafii la doud clSdiri din Anglia, unde acest sistem este practicat in mod curent. La reabilitarea clddirii de la Manchester, fig. 6.6.a, este prezentat sistemul de susfinere a perefilor perimetrali din schele metalice dispuse pe conturul exterior. La construcfia din Sheffield, fig. 6.6.b, este prezentatd noua structurr de rezistenld a construcliei in cadie
metalice.

Consolidarea structurilor din zitrdrie de

cirimidi

qi

piatrl

Fig. 6. 6 Reabilitarea constructiil or prin pistrarea fapade lor. a. construcfie in Manchester, b. constructie in Sheffield

r08

Reabilita rea construcf

iilor

6.2

PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE

Consolidarea structurilor din ziddrie se poate face prin:

. . . . . . . . . . .

refacerea

zidiriilor dislocate,

betonarea parfial5 in qtrepi cu beton,

injectarea gi matarea fisurilor qi cr[pdturilor,


cosSro&

fisurilor cu scoabe din ofel,

cdmdquireaperefilor,
bordarea golurilor, legarea zonelor de col1,

introducerea de tiranfi, introducerea de eclise din profile metalice,


dispunerea de elemente orizontale qi ve,rticale din beton armat, c5.mdquieli din materiale compozite.

Conceptnl de consolidare a sistemului structural poate impune combinarea procedeelor indicate mai sus, in funcfie de cauzele care au produs avaria, mecanismul de cedare gi in mod special de starea construc{iei.
I-a efecftiarea oricdrei lucdri de reabilitare a structurilor din zid[rie de cdrdmidd sau piatr6, o etapd principald este preg6tirea zidiriei, care constd ?n urmdtoarele:

. . . .

inldturarea tencuielilor existente,


addncirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm,

indepdrtarea materialului neaderent prin frecare cu peria de sdrmd pdnd la deschiderea porilor pietrei de zid6rie,

suflarea cu aer comprimat prafului.


Refacerea

a zonelor cur[{ate pentru

indepdrtarea

6.2,1

zidiriilor dislocate

In zonele in care ziddria este dislocatd se va proceda la demontarea ei qi refacerea cu aceleaqi materiale utilizate ?n structura ini1ia16" Acest principiu este important atat din punct de vedere structural cdt gi arhitectural.

Consolidarea structurilor din

ziidrie

de

cirimidi

pi

piatri

109

In cazul introducerii unor materiale cu rezistenfe superioare apar zone neomogene care pot conduce la concentrdri de tensiuni. Ins[ toate acestea trebuie privite in contextul general al consolidlrii structurii.
Din punct de vedere arhitectural, atunci cdnd este vorba de o structurd din zidlrie aparent[, utilizarea altor materiale poate modifica aspectul construcfiei. Sunt multe exemple in care folosirea nortarului pe bazi de ciment a condus la deprecierea valorii istorice, fig.6.8.

Fig.6.8 Repararea unei zidirii vechi cu mortar de ciment [2].

6.2.2

Betonarea parfiali in gtrepi cu beton

Prin betonarea parfiald se infelege inlocuirea pietrei de zidlrie cu beton ?n zonele cu fisuri qi crlplturi importante. Operafiunea de betonare parfialI
constd ?n:

. . .

?ndepdrtarea treptatd, incepdnd de

jos, a cdrdmizilor degradate din

dreptul fisurilor,
curS.tarea zonei de mortar,

suflarea cu aer comprimat,

110

Reabilitarea construcf iilor

udarea cirdmizilor din zoni pentru a nu absoarbe apa din beton (operafiunea se va repeta, iar inainte de turnare se va l6sa un interval de timp de zvdntare pentru eliminarea apei in exges qi deschiderea porilor pietrei de ziddrie),
furnarea betonului.

Procedeul este indicat in cazul pere{ilor interiori gi numai in situafiile in care re{eserea zid5riei este dificil de realizat.

Tehnologia utilizatd,la betonare, descris[ mai sus, este valabilr pentru toate tipurile de lucriri de consolidare in care intervin procese umede.

6.2.3 Injectarea

qi matarea

fisurilor

qi

crlpiturilor

Fisurile gi crSpdturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe bazd de ciment. Intruset in cazul perefilor grogi este dificil camatarca sd se realizeze in profnnzimea zidFrnei, aceasta devine fazd preg6titoare a procedurii de injectare.
Injectarea este utilizatd in cazul perelilor cu fisuri izolate cAt qi a fisurilor in relea densr qi neregulati qi poate fi realizatl cu lapte de eiment, mortar fluid pebazd. de ciment sau rdqini epoxi atunci c6nd fisurile sunt fine.

ln principiu etapele injectirii constau in:

. . . . . .

curdlarea de praf a fisurii cu un sp5larea

jet de aer sub presiune,,

cujet de apd a fisurii, dacd se utilizeazd,injectarea cu lapte de

ciment sau mortar pebazd,de ciment, introducerea in ztddrie,la addncimea de aproximativ 5 cm, la distanfe de circa un metru in lungul fisurii a unor $tutnri prin care se va face injectarea, aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele fele ale zonelor cu fi suri (matarea fi surilor),

injectarea de jos in sus la o presiune de maxim 3 atm - se trece la injectarea prin urmdtorul gtuf, pe verticale, in momentul in care materialul de injectare ajunge la acest nivel, indepdrtarea qtufurilor repararea zonelor.

dupl ?ntirirea materialului de injectare gi

Consolidarea structurilor din zitrdrie de

cirimidi

qi

piatri

111

6.2.4

Coaserea fisurilor cu scoabe din ofel

Legarea cu scoabe din ofel se practicd in cazul fisurilor izolate. Scoabele se frxeazd de o parte qi de alta a fisurii, pe cdt posibil perpendicular pe aceasta, in zone cu zidirie nedegradatd. Numirul de scoabe se determinl funclie de secfiunea acestora gi capacitatea portanti a peretelui de zidiriei, cu asigurarea unei lungimi suficiente de ancorare.

In mod curent se utilizeaz6 scoabe din ofel rotund, fixate in giuri cu mortar pe bazb de ciment. Dacd este posibil se indici introducerea scoabelor pe ambele 1'e!e ale zidariei [1]. In practicd se int6lnesc qi scoabe din ofel lat (platband6), care au avantajul cd pot fi mai simplu fixate in zid cu mijloace obiqnuite, fig.6.9.

Fig.6.9 Bridd din otel lat.

6.2,5 Clmiquirea perefilor


C[m69uirea pere{ilor este indicati in cazul sfucturilor vechi puternic deteriorate, la care capacitatea portanti a perefilor structurali este mulidiminuati.

concepfia de consolidare a structurilor din ziddrie cimdguirea este frecvent utilizat[. Astfel se practic6 cdmdguieli, pe una sau pe ambele fefe ale perelilor structurali, cu mortar pe bazd de ciment sau beton, arrnaroa ftcfinduse in mod curent cu plase sudate. pentru ob;inerea unor secfiuni ductile se indicd folosirea armdrilor cu bare independente din o{eluri
obipnuite.

In

ll2

Reabilitarea construcfiilor

Cimdguirea peretilor din zidirie va incepe, in general, de la nivelul fundafiilor dintr-o centurd de beton armat. In acest fel se asigurd
transmiterea incErchrilor la teren.

C[mlguiala pere]ilor trebuie astfel conceputi incit s[ asigure o bun6 conlucrare cu zidfuia existenti. Acest lucru se realizeazd prin fixarea armlturii de peretele de zidSrie qi asigurarea unei bune aderenle a materialului utilizat in cimdguiald la peretele existent prin tratarea
corespunzitoare a suprafelei peretelui (ad6ncirea rosturilor, periere, suflare
cu aer, udare etc).

Fixarea arrniturilor din cdmdguiald se face in mod curent cu scoabe dispuse tn qah la circa 20 cm pe direcfie verticald qi orizontald, fig.6.10.a. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gduri in care s-a introdus mortar. In cazul cdmlguielilor duble se practicd qi sistemul cu scoabe petrecute prin zid care leagi armSturile de pe ambele fe{e. Dacd se utilizeazd scoabe fixate prin batere, atunci acestea se dispun in rosturile verticale inclinat la circa 10-15u, fig.6.10.b qi se ibc din olel obignuit cu diametrul minim 10mm, cu lungimea de 15 cm gi ciocul de 6-8 cm, asculite gi indoite in colg drept la cald.

a.
Fig.6.10 Fixarea armdturii cu scoabe.

b.

ln cazul c[mdquielilor cu mortar grosimea cimdguielii nu va dep[gi 4 cm, iar incazul celor din beton maxim l0 cm.

Consolidarea structurilor din zi5drie de

cirimidi

gi

piatrl

1r3

Grosimea c[m[guielii este dictatE de capacitatea portant6 ce trebuie asigurati, dar gi de tehnologia de execu{ie (turnarea in cofraj sau torcretarea).

6.2.6 Bordareagolurilor
Bordarea golurilor poate fi realizatl prin:

' . .

dispunerea de armlrur[ suplimentari cdm[9uial[, inrlmarea golului cu profile metalice.

in jurul golului inglobatd in

inrdrnarea golului cu o structuri din beton armat;

ln cazul bordlrii cu arm6tur[, aceasta se dispune suplimentar armiturii din cdmdquiali qi va fi reprezentatl de minim doud bare cu diametrul de 12 mm,
la 10 cm distanfd una de cealaltd, pe conturul golului la circa 3-5 cm de margina acestuia. Barele se fixeazd suplimentar in ziddrie cu scoabe,
dispuse

fig.6.11.a. Incadrarea golurilor cu o ramd din beton armat se realizeazd prin scoaterea unui rdnd de cdrdrnidi. Dac[ peretele este gros se poate efectua operatiunea separat la interior gi exterior gi eventual se pot rcaliza leg[turi intre cele doulrame, fig.6.11.b.

La inrdmarea cu profile metalice se utilizeazb de obicei corniere fixate in ziddrie cu ancore din olel rotund cu lungime de 60-80 cm dispuse pe intreg conturrul golului, fi9.6. 1 1.c.

6.2.7

Legarea zonelor de colf

In zonele de col;, pentru a se asigura o mai buni conlucrare dintre


elementele ce se imbin[, se vor introduce legituri suplimentare. Astfel plasele se rnonteazd continuu suprapuse pe cel pulin 20 cm de o parte gi de alta a col1ului. Se monteazd suplimentar trei bare cu diametrul de 12 mm, dispuse la circa 10 cm una de cealaltd peste plas6, fixate prin scoabe. DacE este posibil se vor utiliza scoabe str[punse care sd asigure o mai bund conlucrare dintre cdmlquiald qi structura peretelui,

frg.6.I2.

114

Reabilitarea construcfiilor

RAMA DIN

B.B

Fig.6.l

Tipuri de bordiri ale golurilor.

6.2.8 fntroducerea de tiranfi ,


Tirangii au rolul de a asigura conlucrarea spafiall a structurilor din zidfuie, fiind utiliza{i la construcfiile la care nu existE centuri din beton armat, indiferent de tipul plangeului.

Consolidarea structurilor din ziidrie de

clrimidl

gi

piatrl

115

Fig.6.l2 Legarea zonelor de col1. De obicei tiranfii se realizeaza din ofel rotund pentru a se putea asigura tensionarea cu piulife. se intdlnesc in practic[ gi diverse alte tipuri de secliuni (o!el lat, profile U etc.) care au la extremitdgi bare rotunde. Fixarea la capete a tiranfilor se face cu pldcufe sau alte profile metalice care pot asigura o distribulie a tensiunilor pe o suprafali c6t mai mare a peretelui qi
pot realiza eventual cuplarea zonei de colp. Prin dispunerea a cdte doi tiranfi la exterior qi la interior, distanfali cu agrafe qi legali din loc ?n loc cu bride (traverse) din beton armat, dispuse la l-1,3 m, se pot obfine cenolri-tiranfi, care asiguri o imbundt[fire a comportlrii ansamblului structural, fig.6. 1 3.

Fig.6. 1 3 Tirant-centurd

lt6
6,2,9 Introducerea
de eclise din profile metalice

Reabilitarea construcf iilor

O rnodalitate de consolidare uscati poate fi realizatd cu eclise din profile metalice (profile U sau comier), cu care se pot realiza centuri superioare qi inferioare, diagonale qi montanfi. Profilele metalice care se dispun pe ambele fele ale peretelui se fixeazd cu prezoane, ceea ce conduce qi la o precomprimare a ziddriei, astfel incdt se asiguri o imbundtifire a
comportdrii structurii.

6.2J4 Dispunerea de elemenfe orizontale

gi verticale

din beton armat

Una din cele mai utilizate solufii, care asigur[ o bun6 legdtur6 a elementelor structurale pe orizontal[ gi verticald, este cea cu stdlpigori qi centuri din beton armat.

Astfel de lucrdri sunt de amploare, fiind necesare desfaceri ale unor zone din zid6rie, ceea ce le face practicabile mai ales la constructii vechi unde rezisten{a mortarului este inferioard. Stf;lpiqorii se introduc la intersecliile zidurilor, fixarea lor ftc6ndu-se cu centuri simple cu conectori, fig.6.14 sau de tip eclisi (dou6 centuri, fiecare pe cdte o fafi a zidului).
ZIDARIE EXISTENTA

BETON ARMAT

Fig.6.14 Centurd cu conectori [3].

Consolidarea structurilor din ziidrie de

cirimidi

qi

piatri

tl7

6.2.11 consolidarea structurilor din zidtrrie folosind materiale compozite armate cu fibre (CPAF.)

in ultimii ani

s-au incercat cu bune rezultate folosirea compozitelor armate cu fibre la consolidarea ziddriilor in care utilizarea solugiilor convenlionale
are unele dezavantaje.

consolidarea structurilor din ziddrie prin cimiguirea cu beton armat este destul de eficientE, intrucdt m[regte capacitatea portanta, rigiditatea qi ductilitatea, dar aceasti solulie are gi o serie de dezavantaje dintre care menfiondm, [10]:

' . . .

c5m6puielile grele sporesc mult greutatea proprie ad6ug6nd incirc6ri permanente destul de mari, uneori imposibif de transmis la terenul de fundare mai ales c6nd la parter sunt bolgi
sau arcg,

inc6rcdrile suplirnentare din greutatea proprie modificd rispunsul dinamic al stnrcturii fiind posibild suplimentarea incircerii
seismice,

grosimile cSmdguielilor pot altera aspectul estetic qi reduc spafiul util din clddiri,

cl6dirii.

solutia este mare consumatoare de manoperE qi pe durata realizdrii lucrSrilor este obstruc(ionat[ utilizarea normali a

Aceste dezavantaje au stimulat clutarea unor solulii de consolidare bazate pe folosirea materialelor compozite armate cu fibre g,1l]. o 17, prim[ variantd de consolidare folosind cpAF se prezintI in fig. 6.lj, in care o fes6turi din fibre (din sticld, carbon sau aramidice) este preimpregnatb cu o rdqin[ polimerici gi lipitd pe suprafafa zid5riei cu un
strat adeziv.

ci la consolidarea zidSriilor este mai eficientd utilizarea fdqiilor compozite inguste, fig. 6.16.a orientate aproximativ dupi direcfiile tensiunilor normale decdt a-operirea intregului perete cu membrane compozite continue. De asemenea, din
Studii experirnentale ulterioare au evidenfiat faptul

118

Reabilitarea construc{iilor

programele de cercetare formulat qi alte concluzii:

dezvoltare organizate

in acest

domeniu s-au

' .

in cazul in care solicitarea predominanti este incovoierea normalS pe planul peretelui, este recomandat6 folosirea fhgiilor compozite
orizontale pentru cre$terea momentului capabil, dac6 zidul de

clrimidi este incovoiat in planul sdu este necesard distribuirea armiturilor exterioare compozite in zonele solicitate

preponderent la intindere.

ZIDARIE EXISTENTA

TESATURA DIN FIBRA


DE STICLA IMPREGNATA CU RASINA EPOXIDICA

Fig. 6.15 Consolidarea unei zidirii nearmate cu membranl compozitl.

Eficienfa corespunzitoare a consoliddrii cu ffigii compozite se obline doar dacd este asiguatd ancorarea corespunzdtoare a armAtudi cornpozite la capete, prin lungimi de ancorare suficiente sau prin sisteme de strflngere (fixare).

Dacd nu se asigur[ aceste condilii pot apare desprinderi ale frgiilor compozite gi moduri de cedare similare celor de la elementele din beton
armat (cap. 7.3).

Tiranlii rcalizagi din compozite polimerice armate cu fibre se folosesc mai ales la consolidarea monumentelor istorice realizale din zidirie.

Consolidarea structurilor din zildrie de ctrrimidi 9i piatrtr

119

Folosirea tendoanelor compozite respectd dou6 condilii principale [5]:

. .

intervenliile structurale sunt


"personalitateao' construcliei,

pulin vizibile pi nu

altercazd

solufiile propuse sunt 'teversibile"

performanfele pe tennen lung nu sunt satisficStoare.

qi pot fi

demontate dac6

Fig. 6.16 Consolidarea zidurilor din cdrdmidi cu fbgii din CpAF 1]. [1 a. gi b. fhgii lipite pentru cregterea capacitdgii porlante la incovoiere
gi forlbcare, c.

f6gii (tendoane) nelipite dispuse pe contur penffu confinarea ziddriei

Structurile din zidirie pot fi consolidate folosind qi tiranfi dispugi perimetral, fig.6.16.b. Tiranlii sub forma unor bare rotunde sau faqii plate din compozite polimerice se aplicd perimetral prin exteriorul zidurilor gi apoi se pretensioneazi pentru realizarca confindrii orizontale.

r20

Reabilitarea construcfiilor

Compozitele folosite la tiranfi sunt cu armare unidirecfionald avfuid rezistenfe longitudinale foarte bune dar mult mai mici in direc{ie transversall; de asemenea compozitele cu afinare unidirec{ionald care folosesc matrice polimerice termorigide sunt fragile qi sensibile la opera{iile de filetare sau agchiere. De aceea trebuie realizate sisteme speciale de innldire in cdmp sau de fixare la capete.
intrucAt tirangii din CPAF nu pot fi indoifi dupd raze mici de curbur6 este imposibild trecerea acestor elemente dup[ colluri qi se impune ancorarea separat6 a tendoanelor printr-un element special, frg. 6.17. Sistemul de fixare la colgul unui zid este realizat dintr-un collar din ofel gi doud elemente de ancorare gi tensionare a fbqiei compozite. Tendonul compozit se lipegte pe o pereche de eclise metalice care asigur[ apoi tensionarea.
ECLISE PENTRU FIXAREA

Fig. 6.17 Ancoraje pentru prinderea ffuiilor compozite folosite la consolidarea perefilor din zidlrie [5]. Transferul fo4elor de pretensionare din tiran{i la structur[ se rcalizeaz[ prin contactul dintre co[arul metalic Ai ziddrie. Cele doul tendoane compozite ancorate la acelagi coll se pretensioneazd progresiv prin stringerea altemativd a piulifelor din capdtul pieselor, astfel incflt sd se echilibreze momentele incovoietoare.

Innddirea tendoanelor compozite, dispuse perimetral, se fbce prin


intermediul unor eclise metalice gi un mangon de strdngere.

Consolidarea structurilor din zitrdrie de

cirimidi

gi

piatrtr

tzl

Utilizareamaterialelor compozite annate cu fibre (CPAF) la consolidarea structurilor din zidirie oferl rezolviri simple qi rapide. Sistemul este indicat mai ales in cazurile in care solugiile tradilionale nu sunt aplicabile din diferite motive sau prezintd unele dezavantaje, printre care cea mai importantd este cregterea greutdfii construc{iei.
Folosirea CPAF necesitd dezvoltarea unor solulii speciale de prindere qi fixare astfel incdt si fie utilizat in intregime potenfialul structural al
acestofa.

BIBLIOGRAFIE

l. 2. 3.

Nistor C., Troia L., Teodoru M., Minialov H., Consolidarea qi intrefinerea construcfiilor, Editura Tehnicl, Bucuregti, 1991. Hassapis S., The Rehabilitation and Conservation of Old Masonry Historic Structures With the Use of FRPs, Degree of Master of
Philosophy, Universify of Sheffield , 1999.

Pasta A.o Restauro Antisismico, Dario Flaccovio Editore,


Palermo, L992.

4. ' Saadatmanesh H. - Fiber Composites for New and Existing Structures. In ACI Structural Journal i May - June, 1994. 5. Triantafillou T.C., Fardis N. - Strengthening of Historic Masonry 6. 7. 8. 9.

Structures with Composite Materials. In: Materials and Structures / Materiaux et Constructions, Vol. 30, October 1997. Velazquez - Dimas J.I., Ehsani M.R., Saadatmanesh H. - Out - of Plane Behaviour of Brick Masonry Walls Strengthened with Fiber Composites. In AICI Structural Joumal /May - June 2000. Kolsch H. Carbon Fiber Cement Matrix Overlay System for Masonry Strengthening. ln: Journal of Comp. tbr Constr., May

Kurtis K.E., Dharan C.K.H. - Composite Fibers for External Reinforcement of Natural Stone. In Journal of Comp. for
Construction, Aug. 1997 . Ehsani M.R.., Saadatmanesh H., Al - Saidy A. - Shear Behavior of URM Retrofitted with FPR Overlays. In: Journal of Comp. for Construction. Febr. 1997.

1998.

122

Reabilitarea constructiilor

10.

11.

12.

13.

Triantafillou T.c. - Strengthening of Masonry structures using Epoxy Bonded F.R.P. Laminates. ln: Journal of Comp. fo; Construction, May 1998. Triantafillou T.c. - Strengthening of structures with Advanced FRPs.In: Constr. Res. Com. Lim., 1998. lcBo Eval. Serv. Inc. - Acceptanee criteria for concrete and Reinforced and unreinforced Masonry Strengthening using Fiber Reinforced Composite Systems, Whittier, 1997 sika wrap * composite structural and Seismic strengthening
Systems, Sike Limited, 2000 sika- structural stengthening with sika carbo Dur composites, 2000.

14.

COI{SOLIDAREA STRUCT URILOR DIN BETOI\ ARMAT


7.1 ASPECTE GENERALE
Construcliile cu sffucturi din beton annat au o pondere importantd in cadrul fondului nou consffuit in majoritatea 1[rilor lumii. Cu toate avantajele legate de siguranfa unor astfel de tipuri de structuri sunt frecvente cazurile csnd este necesard intervenfia in vederea reabilitdrii lor.
Cauzele apariliei degradirilor la stucturile din beton armat sunt multiple. Astfel, o primd categorie de degrad[ri - qi chiar cele mai frecvente - sunt
datorate execuliei defectuoase, iar dintre acestea se menfioneazd:

. . . . r

lucrdri efectuate pe timp friguros sau la temperaturi ridicate fhrd luarea unor mdsuri corespunzbtoare care sd asigure oblinerea unor betoane de calitate, dispunerea incorectd proiectul de execu{ie,

arm[turilor

in

beton

in conformitate cu

decofrarea sau solicitarea elementelor structurale inaintea termenului


necesar atingerii rezistenlelor betonului,

utilizarea unor materiale de calitate inferioar[,


nerespectarea tehnologiilor privind punerea in operd a betonului.

Din categoria deficienfelor de execufie, care pot avea efecte defavorabile asupra structurilor din beton armat, sunt si cele referitoare la calitatea lucr[rilor adiacente cum ar fi izola{iile, finisajele etc.
Uneori cauzele degraddrilor structurilor din beton armat, ca qi in cazul altor tipuri de structuri, se regdsesc inc6 din faza de proiectare prin:

. .

subevaluarea incircErilor schimbarea de destina{ie,

in

raport cu destinafia construcfiei sau

modeldri analitice incorecte gi erori de calcul,

124

Reabilitarea constructiilor

.
t
a

in alcItuirea structurald, cum ar fi lipsa capacitdlii de deformare plasticd (secliuni neductile) pentru construclii situate ln zone seismice,
gre$eli
gregeli concepfuale privind izolafiile termice gi sistemele de incElzire, acceptarea unor sisteme structurale improprii ca unnare a produsului creatiei de arhitecturd.

De multe ori cauzele avariilor sunt datorate acliunilor tehnologice sau intrefinerii necorespunz[toare a utilajelor gi instalaliilor, si;uagie corelati sau nu cu dep[qirea duratei de viatd a construc{iei. Cele mai multe situa{ii de acest gen sunt intdlnite in industrie unde avariile pot fi datorate urm[toarelor
cauze'.

r r . . r

acliunea agenfilor chimici, ptoasta intrefinere a instalafiilor care produc vibralii,

infilharea agenlilor chimici


infrastructurilor,

in

pdnza freaticd

gi

diskugerea

o procss tehnologice cu degaj5ri de substanfe

chimice agresive,

umiditatea excesir'd gi lipsa sistemelor de ventilare,


norspctarea condifiilor clirnatice (fenomenul de condens) etc.

La foarte multe tipuri de struchrri intervin in timp o serie de factori care fie prin degraddri la nivelul terenului de flindare gi prin infiltralii de apd din conducte, fie prin deterior[ri la nivelul hidro gi termo izolaliilor, pot concura la pierderea capacitdlii de a indeplini f,rncfiurea (pierderea capacitdlii de re{inere a lichidelor la rezen'oare sau de pierdere a capacitdlii de reginere a apei la baraje) sau la ceddri ale structurii de rezistenfd. Cele nai multe degraddri structurale le intdlnim, ins[, in zone seismice. Cauzele degrad[rilor structurilor din beton armat la acliunea seismicd sunt multiple. Astfel, existd strucfuri vechi care au fost supuse unui numdr relativ mare de seisme fapt care a condus la pierderea capacitdlii portante ca unnare a oboselii materialului. Ins6pi conceptul de proiectare ductil, care sti ln prezent la baza proiectlrii construcfiilor in zone seismice, accepti degradiri strucfurale in cazul unor acfiuni seisrnice extraordinare gi care necesit[ ulterior intervenfii.

Consolidarea structurilor din beton armat

125

7.2

PRINCIPII GENERALE DE CONSOLIDARE

Reabilitarea structurilor din beton armat se poate realiza prin mai multe procedee. Performanlele noului sistem creat sunt insd condilionate de o serie de factori cum ar fi:

i. ii. iii. iv.

compatibilitatea dintre deformabilitatea sistemului vechi qi a celui cu care se rcalizeazd consolidarea la nivelul fiec[rui element sftuctural;

nou qi cel vechi), astfel ?nc0t


incdrcdrilor;

realizarea unei conectdri cdt mai bune intre cele dou6 elemente (cel si se asigure un bun transfer al

modelarea corectd a noului sistem creat;

dezvoliarea unor procedeee comportdrii noului sistem creat.

de

evaluare

performanfelor gi

Analizele efectuate asupra posibilit[gilor de cre$tere a performanlelor mtrsuri de reabilitare condilionAnd cregterea capacitdlii portante gi a rigiditSlii orizontale cu cea a ductilitdlii elementelor structurale [1]. Acest lucru se poate realiza, la structurile in cadre din beton armat, prin mai multe
procedee:

strucfurilor existente, mai ales la acliunea seismici, au condus la o serie de

i. ii. iii.

introducerea unor panouri de rigidizare sau cregterea capacitafi portante a celor existente, fig.l.1.a - panourile pot fi din beton armat
sau

zidirie;

introducerea de conhav6ntuiri din ofel, fig.7.l.b, cu caracter local in ochiurile cadrelor, sau cu caracter general, cuprinzind zone din structurS;

fi

ia

introducerea unor structuri adiacente, fig.7.1.c - rolul acestora poate divers, plecf,nd de la rigidizarea qi diminuarea eforturilor structurii,

uniformizarea modului

de comporatre a

ansarnblului prin

diminuarea efectelor din torsiune etc.;

iv.

refacerea capacitSgii structurii prin creqterea capacitdfii portante a elementelor struchrrale: st0lpi, gnnzi sau noduri, fig.7.1.d.

La clEdirile cu perefi structurali din beton armat principiile de reabilitare se limiteazd in general ia refacerea capacitfiii portante a elementelor

126

Reabilitarea construc{iilor

structurale prin inchiderea fisurilor utilizdndu-se injectdri cu moftar sau cu riqini epoxi. cregterea capacitdlii portante a structurii se poate realiza prin:

i. ii.

introducerea de perefi structurali cuprali la cei existen{i, frg.7.z, (perelii noi se pot realiza pe o parte a peretelui existent sau pt ambele pa4i); cdmiquieli din beton armat pe o parte sau pe arnbele p6fii aperetelui existent (prin torcretare); fig.7.3;

iii. bord6ri pe contur cu conectarea elementelor la intersecfii, iv. infroducerea unor strucfuri adiacente.

b.

c.

d.

Fig.7.1 Procedee de consolidare a structurilor in cadre din beton annat.

elementele vechi gi cele noi, astfel inc6t sE se asigure conlucrarea dintre aceste4 care s[ conduc[ la un singur sistem structural omogen.

In toate cazurile va trebui s6 se realizeze o conectare la interfala dintre

Ca urmare a diversitilii sistemelor utilizate gi a tipurilor de avarii care pot apare la construcfiile din beton armat este dificil de a prcciza procedbul optim de reabilitare.

Consolidarca structurilor din beton armat

127

A.A

a#

n1-f-

Fig.7 .2 Consolidarea pere{ilor structurali din beton arrnat cu pereti noi.

A-A

n**
Fig.7 .3 Bordarea pereXilor structurali din beton armat.

in preocup6rile celcetdtorilor qi a studiilor de specialitate, nu se pot contura'orefete" optime, fiecare sistem reprezentdnd un caz aparte. Mai mult, utilizarea unuia sau altui procedeu este condifionatE de posibili6lile tehnologice qi mai ales de cele economice.
Chiar dacd acest domeniu ocupS un loc important

128

Reabilitarea construc{iilor

7.2.1 consolidarea

cu panouri din beton armat sau din zidirie

ln zone ftrd u$i gi ferestre, plstrdndu-se, in acelagi tirnp, continuitatea pe verticali pentru a nu crea zone cu modificiri brugte de rigiditate.
posibil
In practica curentE, atunci cdnd este vorba de zone frrd goluri de ferestre, datorit[ simplitdlii in execu]ie, sunt utilizate panorile din ziderie lmp6nate in ochiul cadrului. Impdnarea se poate realiza cu piese metalice, fig.i.4.4 sau elemente de zidIrie dispuse inclinat, frg.7.4.b.

Procedeul se utilizeazE pentru rigidizarea qi creqterea capacitElii portante la acfiuni laterale a sistemului structural. Amplasarea aceJtora rc fa." pe c6t

a.

b.

Fig.7.4 Procedee de impinare a panourilor din ziddrie. a. implnare cu piese metalice, b.lmpdnare cu ziddrie

In zonele cu goluri de ferestre sunt indicate panourile din beton armat care trebuie ancorate in elementele adiacente, grin"i gi st6lpi, trg.7.5. conexiunea se poate realiza cu bare din olel beton introduse in gduri ci strEpung sau nu elementele structurale, sau cu conectori de tip conexpand. prin acest procedeu se asigur[ o bund conlucrare intre elementele structurii existente qi cele nou introduse, evitAndu-se astfel concentrdrile de tensiuni la colluriie panourilor de rigidizare.

Consolldarca structurilor din beton arntat

129

Fig.7.5 Procedeu de conectare a panourilor din beton armat inhoduse ln ochiul cadrului.

Atunci clnd grosimea grinzii este mult mai mic6 decit ldlimea st6lpului, amplasarea panoului din beton armat se poate realiza lateral grinzii, cu ancorarea la nivelul plangeului cu sau fbrd conexiuni ?n elementele verticale
adiacente, fr9.7.6.

Fig.l.6 Procedeu de conectare

a panourilor din beton armat

introduse lateral grinzii.

Ambele procedee, prezentate anterior, implic[ realizarca unei bune conlucrdri dintre structurd gi panoul de rigidizare, astfel incdt in cazul unor solicitiri mari sd nu se poatf, produce expulzarea panoului qi si se evite

130

Reabilita rea construcf

iilor

concentrarile de tensiuni din zonele de contact, de la colluri, dintre panou gi structurd. In unele cazuri, atunci c6nd rigidiz[rile.se efectueaza perimetrul exterior al construcfiei, pot fi utilizate panouri prefabricate w cu leg[turi de tip conector gi matarea roiturilor cu mortar, fig.7.i.

n{-.1-

n#
Fig.7 -7 Procedeu de conectare a panourilor prefabric ate [2].

7.2.2 consolidarea

cu sisteme de contravflntuire din ofel

Utilizarca contravdntuirilor din ofel la reabilitarea structurile in cadre din beton armat este din ce in ce mai utilizatd. cauzaprincipali este legatE de raportul greutate-rigiditate si de unele aspecte tehnoiogice.
sistemele de contravdntuire se realizeazd sub forma unor rame metalice in interiorul cdtata se amplaseazd contravetuirile. Prinderea ramei in ochiul cadrului se poate rcalizain mai multe moduri:

i. ii. iii.
iv.

cu conectori, spirale gi mortar, frg.1.7; cu conectori de tip conexpand gi matare cu mortar, figJ.g.a;

prin intermediul unor elemente metalice fixate pe conturul golului cu conexpanduri, de care se cupleazr cu quruburi elemintele de contrav6ntuire, fig.7.8.b, prin lipire cu rigini epoxi, fig.7.g.c.

In fig-7.9 sunt prezentate dou6 imagini cu sisteme de contravantuiri rnetalice utilizate in Japonia [4].

Consolidarea structurilor din beton armat

131

a.

b.
ASAMBLARE CONTRAVANTUIRE

Fig.7.8 Procedee de conectare a panouilor de conravdntuire. a. cu conexpanduri qi rnatarea rostului, b. gi c. cu pies[ intermediard

Printre propunerile rnai recente, dintre panourile de contrav6nfliire cu structurd metalicl sunt gi cele sub formd de fagure. Panourile sunt formate dintr-o placd metalicd cu rigidiz[ri din profile metalice , fig.7.10.a, l4]. Sistemul poate fi realizat qi din subansamble imbinate intre ele cu guruburi, fig.7.10.b. Prin segrnentarea panoului rezultE posibilitatea de manevrare manual6, ceea ce pennite introducerea elementelor gi la rigidizdrile din interiorul construcfiei.

132

Reabilitarea construcfiilor

Fig.7.9 Procedeu de conectare a cotravAnnririlor [4]. a. procedeu clasic cu conectori gi mortar, b. conectarea cu rEgini epoxi

a.

b.

a. panou

Fig.7.10 Tipuri de panouri de contrav6ntuire din tabl6. rigidizat cu nervuri, b. panou din casete asamblate

Consolidarea structurilor din beton armat

133

7.2.3 consolidares prin introducerea unor structuri

adiacente

Acest procedeu este practicat numai in siHra;iile c6nd se impune extinderea construcliei, iar construclia adiacentd poate cre$te capacitatea ansarnblglui la acfiuni laterale, sau poate asigura o comportare rnai bund la efectele din torsirure.

sunt situafii cAnd prin cuplarea unor construcfii adiacente se poate obfine un ansamblu cu caracteristici superioare pdrfilor din punctul de vedere al cauzei care impune reabilitarea. Astfel se poate realiza o creqtere a rigiditajii laterale prin cuplare.

7.2.4 consolidarea prin refacerea / cregterea capacitifii portante


elementelor structurale

Cel mai frecvent procedeu intdlnit in practica consoliddrii structurilor din beton armat este cel bazat pe utilizarea cim[guielilor din beton armat, care are o arie largf, de aplicabilitate la st6lpi, gnnzi, diafragrne, pile de pod piloli ai infrastructurilor, ftindafii etc. Crmi.guirea consti ln creqterea sec{iunii unui element de construclie prin care se lncorseteazl cu o cf,maqi din beton armat, intim legatd de elementul inifial.
Introducerea de cf,mSguieli este valabil[ atdt pentru a impiedica deteriorarea in continuare a unui element de construclie c6t gi pentru cregterea capacitdtrii portante iniliale.
Pe 16ng[ aceste sisteme de consolidare, in momentul de fag6 sunt din ce in ce mai utlizate diferite alte procedee dintre care fac parte gi cele cu materiale compozite care au pe l6ngi avantajul introducerii rapide tn oper6 $i posibi I itatea evitdrii cregterii grelrtfiFi construcf iei.

FErd a intra

in detalii, specifice diftritelor procedee de consolidare care de altfbl sunt pe larg dezvoltate in literatura de specialitate 15, 6, Tl, in continuare vor fi prezentate numai unele elemente de principiu pentnr stilpi
qi grinzi.

134

Reabilitarea construcfiilor

Cele mai practicate sisteme de consolidare locali pentru stdlpi sunt [2]: . cimlquieli dinbeton armat, fig.7.11.a,

r r . . '
k
tv =

din tabll, la care se injecteazi cu mortar pe bazd de ciment interspafiul dintre element gi carcasd, fig.7.11.b,
c&rcaSe
c&rca.s

dinprofile metalice fig.7.11.c,

fretdri cuplatbande fig.7.11.d, fretdri cu cabluri fig.7.1l.e,


tole din tabl6 lipite cu r[gini epoxi fr9.7.2.f.

I
F

UJ

a z }/
lII d U J a

I J
J

UJ

z
a

d
E
[rJ

z J z
UJ

r0

ts

kt5 zt\ 9t6 (/)t(J

(J
tU

F
J

d
lD

6ls

tr

(J

x z
U)

d
F
I'J IY

Ils
bl2 zl*, 6lu Fld rl
ull

f z
UJ

6
ljj

o F

&
(J

rll
I

ffiWffiffiffi
a.

b.

d.

e.

Fig.7.1l Procedee utilizate la consolidarea stdlpilor din beton armat. a. cdmIguial[ din beton armat, b. carcase din tabld qi injectlri cu mortar, c. carcase din profile metalice, d. fretbri cu platbande, e. fretdri cu cabluri, f. tole din tabl6 lipite cu r[gini epoxi

La unele dintre procedeele de consolidare a stdlpilor prezentate in fig.T.ll se pot utiliza pi prinderi suplimentare cu conectori de tip
conexpand pentru o mai buni conlucrare dintre sistemul de cimdguire gi sistemul initial [3].

Consolidarea structurilor din beton armat

135

Unele sisteme utilizate la stdlpi pot fi extinse identic gi la grinzile din beton armat, iar nodurile, care de cele rnai multe ori fac conexiunea intre zonele consolidate ale st0lpilor cu cele ale grinzilor, trebuie tratate in mod special penku a se putea asigura conlucrarea dintre elemente.
Cele mai uzuale procedee de consolidxe a grinzilor din beton armat sunt cu

arm[tur[ flexibil6, prezentate in fig.7.12. Astfel, dispunerea etrierilor se poate realiza prin strdpungerea pl6cii, fig.7.12. a qi b, sau a inimii grinzii, frg.1.l}.c. Perforafiile la nivelul pl[cii se pot da pentru grupuri de etrieri, iar cele de la nivelul inimii numai pentru etrieri independenfi. Detalii specifice sunt prezentate pe larg in literatura de specialitate [5 gi 7].

b.
Fig.1 .12 Procedee utilizate la consolidarea grinzilor din beton armat

prin cdmdquieli din beton armat

Larealizarca c[mi$uielilor grinzilor din beton armat se va avea in vedere ca diametrul minim al etrierilor sd fie de 8 mm, iar dispunerea acestora sd se facd la 10-15 cm distan!6. Pentru a se putea asigura conlucrarea dintre armdtura noui si armltura existenti. din grindi se vor rcaliza conexiuni cu eclise sudate dispuse la distanfe cuprinse intre 50 qi 100 cm [5,6,7].
Un procedeu de consolidare "uscat" a grinzilor din beton armat este cel cu profile metalice sau carcase fixate de sfructura existent[ prin elemente de asamblare cu filet (prezoane, conexpanduri etc.). In frg.7.l3.a elementele longitudinale din cornier, amplasate la partea inferioar[ a grinzii, sunt atagate qi se asigurd conlucrarea numai prin intermediul unor prezoane tensionate, care au gi rol de etrieri. Dispunerea prezoanelor se face asem6ndtor cu cea a etrierilor prin perfiorarea plScii"

136

Reabilitarea construc{iilor

a.

b.

c.

Fi9.7.13 Procedee ulilizate la consolidarea cu profile metalice gi carcase a grinzilor din beton armat. Profilele metalice, fig.13.b, gi carcasele,frg.r3.c, pot fi ataqate grinzilor din beton armat cu prezoane sau conexpanduri, iar pentru a se asigura un contact cdt mai bun lntre elemente se poate practica procedeul ir{ectrrii cu mortar pe bazd de ciment. In felul acesta pot fi corectate toate neuniformit{ile rezultate din tumarea elementului din beton armat. Intruc6t intre beton gi metal se poate realiza o bun6 conlucrare prin lipire cu rigini de tip epoxi, acest sistem este des intdlnit in practica consolidarii grinzilor. Procedeul este utilizat atdt pentru cregterea capacitilii portante la moment incovoietor, fi9.7.14.a, qi respectiv la forfd tdietoare, fig.7.L4.b, e6n qi pentru situafii combinate, fig.7.14.c. In cel de al treilea caz, elementele verticale pentru preluarea fo4ei tdietoare pot fi dispuse continuu sau discontinuu sub forma unor platbande. Aplicarea acestui procedeu necesit[ o prelucrare special[ a suprafelei din beton pentru a se asigura planeitatea gi reducerea grosimii stratului de adeziv.

Fig.7.l4

Procedee de consolidarc a ginzilor din beton armat cu pllci din tablS lipite cu r[gini epoxi.

Consolidarea structurilor din beton armat

137

7.3 CONSOLIDAREA CU PRODUSE

DIN CPAF

compozitele cu matrice polimerice annate cu fibre (cPAr) au inceput sd fie utilizate la reabilitarea structurilor din beton armat in situaliile in care soluliile conventionale de consolidare s-au dovedit deficitare sub anumite aspecte. Degi soluliile de consolidare bazate pe CPAF sunt relativ noi, in ultimul deceniu s-a acurnulat un volum important de date analitice qi experimentale permildnd aprecieri realiste in privin{a viabilitIlii acestor solulii in proiectele de reabilitare structurall.
Una din soluliile cele mai aplicate pentru consolidarea elementelor din beton armat este placarea cu platbande din ofel; dezavantajele acestui procedeu

(discutate in cap. 4) au condus la introducerea placirii cu f6gii din CPAF, solufie cu avantaje evidente. O altd metodi clasicd gi anume cimdguirea elementelor structurale s-a dovedit eficientd in privin{a cregterii rezistenfei qi asiguririi ductilitdlii, dar costisitoare ?n privinla consumului de manoperd, sporirea rigidit5lii gi intreruperea inerenti a exploat[rii constnrcliei pe durata efectudrtii lucrlrilor.

CPAF oferd o gamd de proprietdli convenabile: rezisten{d la coroziune, densitate redusd, modul de elasticitate ridicat, caracteristici mecanice "dirijate" in raport cu cerinlele de rezistenfd qi rigiditate, deformabilitate acceptabili gi posibilitatea fabricdrii unor produse adecvate solufiilor de consolidare. Pe de altd parte aceste materiale sunt relativ scumpe, iar experienfa practicl acumulat[ nu permite incd fbrmularea unor concluzii definitive referitoare la durabilitatea soluliilorbazate de CPAF.

Alte argumente in sprijinul folosirii CPAF la consolidarea structurilor din beton armat se refer[ la: aplicarea soluliilor de consolidare tn spalii limitate, eliminarea structurilor provizorii pentru sprijiniri temporare, reducerea semnificativd a costului manoperei gi micgorarea p6nd la anulare a
intreruperilor in func{ionarea construcfiei.

Ptn[ in prezent

s-au utilizat aceste solufii mai ales la:

. . . .

consolidarea grinzilor gi plScilor degradate din incovoiere,

consolidarea grinziLor qi stdlpilor degradate din forfecare,


confinarea stdlpilor, consolidarea cogurilor industriale.

138

Reabilitarea construc{iilor

Inginerul proiectant nu trebuie sd o'forleze" insd utilizarea acestor matedale doar pentru cd reprezint[ solufii modeme, ci s6-gi motiveze alegerea pe o
evaluare cuprinzdtoare tehnic6 gi economicd. 7.3,1 Componentele solufiilor de consolidare bazate pe CPAF

Solutiile de consolidarcbazate pe CPAF se pot realiza folosind combinagii variate de fibre qi matrice polimerice. Cele mai utilizate constituente ale CPAF pentru consolidarea structurilor din beton armat sunt rlqinile epoxidice, poliesterice 9i vinilesterice ca matrice, respectiv fibrele din carbon, sticl[ sau aramidice pentru armdturi.
Rdginile polimerice utilizate la sisternele de consolidarebazate pe materiale compozite se pot regdsi in urmitoarele componente:

i. grund, utilizat la

anorsarea suprafelei betonului pentru

?mbundt6{irea aderenfei cu riginile utilizate la impreggrarea armiturii sau a stratului adeziv;

ii. chit, folosit ocazional pentru umplerea eventualelor goluri


suprafala betonului platbanda compozitd;

qi netezirea

la

suprafegei

la

care se

atageazd

iii.

matrice, pentru impregnarea fibrelor, avind rolul de a menfine armiturile in pozilia impusd de tipul compozitului qi de a se asigura rnediul de transmitere a tensiunilor prin produsul
compozit;

iv.

adezivi, utilizafi pentru asigurarea conlucrdrii dintre platbanda cornpozitd gi beton - stratul adeziv permite transferul tensiunilor intre elementul de beton armat gi produsul compozit folosit la
consolidare;

v.

acoperire pralectoare, ce asigurf, proteclia exterioard a armdturii produsului compozit fa!6 de agenfii agresivi din mediul inconjurdtor; rcalizate din sticld. carbon sau aramide se utilizeazd sub forma unor filamente continue sau sub formd de tes6turi.

vi. /ibrele ca materiale de afinare,

Tipurile de produse compozite cu matrice polimerice, armate cu fibre, utilizate la lucrbri de reabilitare structurald au fost prezentate in cap. 4.4.

Consolidarea structurilor din beton armat

139

7.3,2 Probleme speciale gi prcautii necesare compozite de consolidare

la utilizarea

sistemelor

Decizia privind posibilitatea utiliz[rii CPAF la consolidarea elementelor din beton armat hebuie adoptatd pe baza evaludrii avantajelor qi riscurilor potenfiale. Aceste riscuri, degi ntrlt reduse datoriti prograrnelor recente de cercetare - dezvoltare, trebuie cunoscute gi luate in considerare la adoptarea soluliei de consolidare qi anume:

a.

Fibrele din sticl[ E pot fi atacate de mediul alcalin din beton, dacd arm6turile intrd in contact direct cu acesta, sticla cu zirconiu este rezistentd la acfiunea agresivd a alcaliilor, iar stratul de protecfie din polimer previne acest mod de deteriorare. De asemenea coroziunea fibrelor din sticlS sub tensiuni ridicate reprezintr un pericol poten{ial pentru sistemul compozit.

b' in privin{a durabilitdlii

privind men{inerea proprieti{ilor acestor componente


imbunitdfirea comportnrii
descregteri substanfiale ale rezistenfelor mecanice.

matricelor polimerice existd suficiente date

in

medii

agresive. Experimentdrile privind influenla adaosurilor folosite pentru

la radiafii ultraviolete nu au eviden{iat

c.

Perfbrmanlele adezivilor utilizali la placarea grinzilor din beton armat cu platbande sau membrane compozite au fost verificate pe parcursul a mai mult de 20 de ani, rezultatele obtinute fiind convenabile acestei solulii.

d.

sistemul compozit realizat prin placarea grinzilor din beton armat cu platbande din cPAF are o comportare foarte bun[ la acfiuni repetate, iar fluajul compozitelor qi al adezivilor este nesemnificativ.

in legdturr cu proiectarea in ansamblu a sistemului de consolidare bazat pe cPAF este necesarr colectarea qi prelucrarea rezultatelor
obfinute prin monitorizarea aplicafiilor realizate gi prin implicarea specialigtilor care stdpdnesc bine at0t mecanica mediilor compozite

cAt gi a structurilor din beton armat sau prin


interdisciplinar[.

cooperare

140

Reabilitarea construcfiilor

7.3.3 Folosirea CPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton

armat
7.3.3.a Modul de realizare a soluliei de consolidare

consolidarea grinzilor gi pl[cilor din beton armat se bazeazd pe o solugie relativ simpld din punct de vedere conceptual, dar eficienla acesteia este detelninatd de capacitatea zonei compozit - beton de a prelua qi transmite stdrile de tensiuni dintre componente. Eficacitatea sistemului este influenlata de rnodul in care se realizeazd produsul compozit folosit la consolidare pi se aplicd pe suprafafa betonului. Aceastd relafie depinde de:

i. ii.

lipirea unor platbande din CPAF (oblinute prin pulkudere, prin contact sau prin vacuumare) pi aplicarea acestora pe suprafafa de beton, utilizAnd un adeziv cu proprietlfi fizico-mecanice adecvate;
aplicarea unor membrane compozite rcalizate la locul de punere in

operd, folosind tehnologia uzualL de formare a stratificatelor compozite prin procedeul "de contact" - dupd dispunerea unui strat de rdqinf, se aplich succesiv straturile de armdturd sub forma unor benzi din fes6tur6 care se preseazi cu rulouri, oblinAnd astfel simultan elernentul compozit gi aderenfa cu suprafala de beton;

iii.

dispunerea armdturii gi a rdginii intr-un mediu vacuumat, constd din

plasarea armdturii alcdtuite din fesaturd peste zona ce trebuie consolidatd gi infuzia raginii sub vacuum - procesul se desfagoar[ intr-un mediu inchis, infuzia de rdqind umecteazd stratul de armiturd gi umple fisurile din beton.

Proprietdlile cele rnai uniforme se oblin prin utilizarea platbandelor qi membranelor compozite prefabricate lipite de beton printr-un adeziv puternic, avind caracteristici fizico - mecanice compatibile at0t cu stratul de
beton c6.t qi cu produsul compozit.

Procedeul prin contact este cel rnai convenabil aplicdrii "in situ", atit ca flexibilitate a procesului c0t gi ca pre! de cost. Totugi proprietd{ile sistemuiui rezultat au o mare imprEptiereo consumul de rd$ind este relativ ridicat, iar membrana compozitS rezultatfi dupi ?ntdrire are proprietd{i mecanice rnai
reduse.

Consolidarea structurilor din beton armat

141

Infuzia de riqind in mediu vacuumat conduce la un element compact cu proprietifi superioare la care rezultd o dispunere corectd a stratului de
arnare.

In cazurile (ii,) qi (iii.) r[qina polimerici indeplineqte gi rolul de srrat adeziv, format simultan cu produsul compozit; deli in acest caz existb mai pufine interfe{e la care se poate inilia cedarea, se elimini stratul tenace de adeziv, favorabil comportirii de ansamblu a sistemului
hibrid.
7.3.3.b Consolidare penku sporirea capacitllii portante la incovoiere

La consolidarea elementelor incovoiate din beton armat cu ajutorul CPAF trebuie respectat conceptul general al armdrii exterioare astfel incOt modul de lucru al elementelor incovoiate si nu se inr[utdfeasc6.
Toate cerinfele de performan{d impuse structurilor inigiale trebuie menfinute gi la cele consolidate.

Prin solufiile propuse trebuie evitate devierile majore de la distribuliile tensiunilor pe secfiunea transversald a elementelor in cele doud stdri
(consolidat gi neconsolidat).

Selectarea produsului compozit pentru afinarea exterioar6 qi a adezivului trebuie sd asigure modul de lucru unitar al elementului
consolidat.
Proiectarea qi realizarea corrsoliddrii elementelor din beton annat solicitate la incovoiere cuprinde urm[toarele faze [8]:

a.

Alegerea unui compozit cu modulul de elasticitate suficient de mare (preferabil compozite realizate din fibre de carbon gi matrice epoxidice) pentru a folosi platbande subgiri cu propriet[]i stabile in timp. Un detaliu cu straturile componente ale unei solufii de consolidare bazate pe fibre de carbon este prezentat ln fig.7.15 [9], iar in fig.7.16 sunt ilustrate solufiile curente de consolidare a unor elemente ?ncovoiate, folosind platbande
compozite.

142

Reabilitarea construcfiilor

Fig.7.l5 Componentele soluflei de consolidare cu platbandd din CPAF [9].

b. Stabilirea sec{iunii transversale

platbandelor compozite penku

oblinerea unei cregteri a capacitdlii portante astfel inc6t s6 se realizeze

un mecanism de cedare convenabil. ln literatura de specialitate sunt


prezentate urm[toarele moduri specifice de cedare:

bl.

curgerea arm6turii din ofel urmatd de strivirea betonului

in zona

comprimat[;

b2. curgerea armdturii insolitd de ruperea la intindere a platbandei


compozite gi apoi strivirea betonului din zona cornprimat5;

b3. desprinderea platbandei b4. cedarea la forfecare


platbandelor;

?n zona

fisurilor marginale;

betonului

in

zonele

de capdt ale

b5. desprinderea platbandei


incovoietoare rnari;

in

regiunea fisurati

cu

momente

b6. desprinderea platbandei datoritd deniveldrilor betonului;


b7.

- adeziv; b8. cedarea leg[turii platbandd - adeziv sau adeziv - beton;


cedarea aderenlei platbandd
a platbandei

b9. forfecarea interlamelari

compozite stratificate.

Se consider[ convenabile mecanismele

bl

qi intr-o oarecare mdsurd b2.

Consolidarea structurilor din beton armat

743

SURUB DE

G METALIC

il
Fig.7.16 Consolidarea grinzilor din beton armat cu platbande compozite.
c.

al elementului consolidat gi cel dinaintea consohdlrii) se recomandE sd nu depdqeascd valoarea 2-A. Astfel, in cazul extrem ln care platbanda de CPAF' devine neoperafionalS se menline un coeficient de siguran{E sub incdrcdri de exploatare de ordinul a 1 .1 5 + I .2, [8].

Gradul de consolidare (raportul dintre momentul capabil

d.

Verificarea posibilitalii de cedare prematur6 prin mecanisme de


desprindere a platbandelor compozite.

144

Reabilitarea constructiilor

e. Prevederea unor mijloace de ancorare, in special la capetele platbandelor compozite [0], daci se anticipeazd desprinderi
premature, ftg.1.16 9i fig.7.17.

f. Execufia corectl atuturor


prezentate ln fig.7.18.

operaliilor, sub un conffol riguros.


sunt

Detalii privind consolidarea pl[cilor incovoiate din beton annat

BETON ARMAT

Fig.1.17 Detalii de fixare a capetelor platbandelor compozite pentru reducerea tensiunilor de desprindere I I 0].

7.3.3.c Consolidare pentru sporirea capacitbgii portante la forfecare

Preocupirile specialigtilor pentru consolidarea la forfecare a elementelor incovoiate din beton armat folosind CPAF s-an materializat in solufii diverse, o sintezh a acestora fiind prezentatn in fig.7.19.
Proiectantul va decide pe ce suprafele se lipepte elernentul compozit, daci se utilizeazd, o membranh continu.d sau fhgii, precum gi dacd este necesari ancorarea produselor compozite in grinda de beton armat. Se recomandd ca fibrele din stratificatele compozite s5 fie orientate dupS direclia tensiunilor normale principale de intindere.

Consolidarea structurilor din beton armal

145

ffiffiffiffiffiffi
Fig.7.18 Dispunerea

figiilor compozite pentru consolidarea pldcilor

[1

l].

Contribufia CPAF la sporirea capacitigii de rezisten![ la forfecare este determinatd de mai mulli factori: rigiditatea shatificatului compozit, calitatea adezivului sau a r[ginii folosite la lipire, rezistenlele mecanice ale betonului, schema de ataEare a produselor compozite qi orientarea fibrelor.
Rezultatele experimentale oblinute in cadrul unor progfame de cercetare dezvoltare au evidenliat existenla a doui mecanisme de cedare a elementelor incovoiate, consolidate in vederea sporirii capacitXlii portante la forfecare;

i.

ruperea la intindere a elementului compozit (in apropierea fisurilor din forfecare a betonului sau la colgurile grinzii) datoritd concentr6rii tensiunilor;
de pe suprafala betonului.

ii. desprinderea compozitului

Sporirea capacitdfii portante la forfecare este propor{ionalS cu produsul E"p" (E" este modulul de elasticitate al compozitului, iar pc aste raportul dintre aria secliunii transversale a elernentului compozit gi aria secfiunii transversale a grinzii din beton armat). Teoretic orientarea fibrelor cornpoziflilui ar trebui si fie c6t rnai aproape de +45' (sau *45" in cazul

146

Reabilitarea construc{iilor

solicitdrilor altemante) dar pentru a u$ura executia consolidarii se poate folosi orientarea fibrelor la 90' fafd de axa grinzii.

a,

b.

c.

d.

Fig.7.19 Sisteme de consolidare la fo4d tiietoare a grinzilor cu CpAF. a. membran[ continui cu fibrele normale pe axa grinzii, b. armare cu {bpii verticale, c. arnare cu f65ii inclinate, d., e. gi f. armare cu membrane avdnd fibrele cu diverse orientdri

cazul in care se folosesc figii compozite verticale sau inclinate, distanfa dintre fdgii trebuie stabiliti astfel incdt fisurile diagonale din beton sd intersecteze cel pulin o fdqie. Utilizarea fdgiilor este avantajoasi deoarece ugureazi realizarca strafurilor adezive cu grosimi constante. Fdqiile inclinate cu armare unidirec{ionald sunt mai eficiente decflt cele verticale sub aspectul rezistenlei la forfecare gi a modului de propagare a fi surilor din forfecare.

in

Consolidarea structurilor din beton armat

147

Intrucit la fAgiile diagonale poate fi iniliata desprinderea capetelor, mai ales in zona intinsi este recomandabild utilizarea jugurilor (f6Eiilor in u). Continuitatea oferiti de geometria ftqiilor in U elimind efectul concentudrilor
de tensiuni care apar la capetele faqiilor

liniare situate 1n zonaintinsd.

inf5gurarea completh a grinzii cu o rnernbranE compozitb este mai eficienti decdt cdmiquirea padial[ in U sau numai pe felele laterale.

posibilit[gi de acces

CAnd infbgurarea complet[ nu este posibild (de exemplu la grinzile

la fala

T,

fdr6.

superioarl) se recomandE

ancorarea

compozitului in zona comprimatd a elementului din beton armat. Cradul de consolidare in cazul solicit6rii la forfecare trebuie limitat, astfel inctt coeficientul de sigurant[ sub ac]iunea inc6rc[rilor de exploatare s[ fie cuprins in intervalul 1.1 - 1.2U2,13, 14].

7,3.4 Utillr;area CPAF la consolidarea stilpilor din beton armat

Folosirea compozitelor polimerice armate cu fibre la repararea qi consolidarea stdlpilor din beton armat este considerat6 in prezent una din cdile cele mai eficiente de aplicare a compozitelor moderne in construc{ii. Prin infdgurarea ftgiilor compozite tlexibile preimpregnate cu rdgin5 polimericd sau prin lipirea unor membrane compozite pe suprafala betonului, se obline o arnare exterioard cu rezultate benefice atflt la sporirea eformlui axial capabil c0t qi la hnbundtifirea ductilitAiii stalpilor [15]. Eficienla confindrii st6lpilor din beton armat cu ajutorul infSgurdrilor (cdrni.guielilor) din CPAF este influenlati de urmdtorii factori: rezistenla betonului, zvelteEea stilpilor, tipul fibrei qi al matricei compozite, fracfiunea
volumehich de fibrd" orientarea fibrelor din rnembrana compozitS, conlucrarea la interfa{a beton - compozit gi fonna seqiunii transversale a stilpilor.

Consolidarea stdlpilor din beton armat cu ajutorul CPAF se rcalizeazd uqor, deoarece aplicarea strafurilor compozite se poate face de citre lucr6tori cu o calificare medie, nu sunt necesare dispozitive complicate, iar r[ginile polimerice utilizate se pot int[ri la temperaturi obignuite. in fig.7.20 se prezintd schemele de infrgurare (clm6guire) a stllpilor cu sectiune circularl, iar in fig.7.21 solu]iile uzuale de cdmIguire a stf,lpilor cu secliune pdtratd,.

148

Rcabilitarea constru cliilor

incercdrile experimentale au evidenliat cd, in toate cazuile,prin infEqurarea stdlpilor cu secfiune circularr gi dreptunghiulard (pntratd) ductilitatea elementelor din beton armat cregte de pAnd la7 on in raport cu elementele necflmdguite. Creqterea efortului axial capabil a fost de pdnd la 50ya ln cazul lnfdgurrrilor din compozite amtate cu fibre din sticld gi pan6 la70yo in cazul infhqurdrilor din compozite armate cu fibre de carbon [15].
f-?i'1-:!dl
i
,q

"..1r, ' -

q-;,'.;'i.;,
J ,'d _- r

r. ' t..- f,

_iFi
b.

d.

Fi9.7.20 Variante de aplicare a armdturii exterioare din CpAF [8, 1l]. fes[turii preimpregnate, b. fhqii preimpregnate sau lipite cu adezivi, c. cdm4guieli prefabricate aplicate prin lipire, d. infrgurarea cablurilor compozite preimpregnate, e. sistem automat de infhqurare, f. injectarea rlqinilor sub presiune
a. infhqurarea

Consolidarea structurilor din treton armut

149

Eficienfa mai redusE a c[mEguielii compozite la confinarea stalpilor cu secliune pdtratd se explicd prin distribuirea diferitd a presiunii de confinare. La secfiunile circulare presiunea de confinare este uniformd, in timp ce la secgiunile pltrate presiunea de confinare variaz[ de la o valoare maxirnd la colfuri cdtre o valoare minimd la mijlocul larurilor. Prin prevederea unor conectori se irnbundtd{eqte modul de lucru al secfiunii consolidate a st6lpilor qi implicit performanfele structurale ale acestora [16].

Eficienla confindrii stdlpilor gu secfiune pltrati (drepflrnghiulard) se imbun[tdfeqte prin rotunjirea collurilor. De altfel collurile ascu]ite trebuie evitate in aplicaliile practice in care se folosesc infhqurdri sau cdmdguieli din CPAF.

a,

b.

Fig.T.2l Consolidarea stdlpilor cu secliuni pitrate folosind CPAF. a. infbqurare cu fdgii preimpregnate,b. c[m[quial[ prefabricati

solufia de consolid arc a zanei de rezemare a grinzi de pod pe un stdlp. La partea superioard a stdlpului se unei suplimenteazi infEgurarea compozitd, iar grinda este inlEgurat6 cu membrane compozite la care fibrele sunt orientate astfel: normale pe axa grinzii c[tre zona de rezemare qi orientate Ia * 45o in regiunea de
intersecfie a stAlpului cu grinda [17].

in

ftg.1 .22 este prezentatd

150

Reabilitarea construc{iilor

Cedarea ?mbinirii consolidate este int6rziatl p6nd la atingerea capacitlfii de rezistentd la intindere a stratificatului compozit de pe capdtul grinzii gi strivire a betonului din zonele comprimate ale irnbinlrii.

Degi la inceput, tehnicile de consolidarebazate pe CPAF permit rcalizarea unor interventii structurale eficiente la principalele tipuri de elemente din beton armat. Aceste materiale oferd proiectantului avantaje remarcabile care pot asigura solulii convenabile acolo unde soluliile convenfionale sunt mai greu de rcalizat. Totugi costul CPAF este incS relativ ridicat iar sensibilitatea unora dinhe proprietdlile acestor materiale necesiti mdsuri de protecfie mai ales in cazul unor radiagii ultraviolete gi absorblia umezelii. Trebuie menlionat faptul cd in viitor chiar dacd va scldea preful de cost al CPAF, aceste solujii nu vor inlocui automat rezolr'drile tradilionale ci se vor aplica doar acolo unde nu sunt posibile altemative clasice mai pufin costisitoare, cu performanle acceptabile.

Fi9.7.22 Consolidarea zonei de rezemare a ginzii pe stilp [17]. a. grindd de beton armat, b. strfllp de beton armat, c. inftgurare primard pe stdlp, d. infrqurare suplimentar[ la capdtul st0lpului, e. infXqurarea cu frgii armate unidirec{ional, f. membrane cu fibre orientate la *45o

Consolidarea structurilor din beton armat

151

BIBLIOGRAFIE
1.

Phan, L.T., Todd, D.R., Lew, H.S., Strengthening Methodology for Lightly Reinforced Concrete Frames - l, NISTIR 5129, nuiiaing
and Fire Research Laboratory Gaithersburg, Nist, Feb., 1993.

2.

J.

A 'f.

6. 1 8.

9. 10.

11.

12.

13.

Goel, c.S., Seismic upgrading of Reinforced concrete Frames with Steel Elements, Proceedings, Workshop on the Seismic Rehabilitation of Lightly Reinforced concrete Frames, Gaithersburg, June, 1995. Jirsa, J.O., Use of Steel Elements in Rehabilitation of RC Frames, Proceedings, workshop on the seismic Rehabilitation of Lightly Reinforced Concrete Frarnes, Gaithersburg, June, 1995. www. takenaka.co.j p/takenaka...e/techno/7 Malganov, A.I., Plevkov, V.S., Polishchuk, A.L, Strengthening of Reinforced Concrete and Stone Members in Damaged and Reconstructed Building, Tomsk, 1 989. Nistor, C., Troia., L., Teodoru, M., Minialov, H. Consolidarea qi tntrelinerea construcfiilor, Editura Tehnicd, B uc uregti, l 99 l . Arsenie, G., Voiculescu, M., IonEcu, M., Solufii de consolidare a construcliilor avariate de cutremure, Editura Tehnic6, Bucuregti, 1977. Triantafillou T.c. -- composites as strengthening Materiars or concrete Stnrchres. ch. 9 from ,,Failure Analysis of Industriar Composite Materials", Ed. E. Cdoutos, K. pilakoutas, C.A. Rodopoulos, McGraw - Hill, New York, 2000. Emmons P. H., Vaysburd A. M., Thomas ,J. * Strengthening Concrete Struchres, Part II. In: Concrete l_nternational, April 1998. Zhang S., Raoof M., Wood L.A. - Prediction of peeling Failure of Reinfbrced Concrete Beams with Externally Bonded plates. In: Proc.Inst. Civil Engineering, August 1995. Karbhari V.M., Seible F. - Design Considerations for Use of Fiber Reinforced Polymeric composites in the Rehabilitation of concrete Struchrres. ln: Proceedings of NIST Workshop on Standards Development for the use of FRP for the Rehabilitation of concrete and Masonry Structures, Tucson, 1999. Chaallal O., Nollet M.J., Perraton D. - Shear Strengthening of Reinforced Concrete Beams by Externally Bonded Side CFRp Strips. ln: Journal of Composites for Construction, May 1998. Norris T., Saadatmanesh H., Ehsani M.R. - Shear and Flexural

152

Reabilitarea constructiilor

t4.
I5,

t6.

t7.

Strengthening of Reinforced Concrete Beams with Carbon Fiber Sheets. In: Journal of Structural Engineering, July 1997. Triantafillou T.C., Antonopoulos C.P. Design of Concrete Flexural Members Strengthened in Shear with F.R.P (accepted for publication in Journal of Composites for Construction,2000) Neale K. W., Labossiere P., De.mers Use of Reinforced Composites for Shengthening and Rehabilitation of Concrete Strucfures. In Proc. of the First lnternational Confbrence "Advanced Composite Materials in Bridges and Structures", Quebec, 1995. Mirmiran A., Shahaty M., Samaan M. - Effect of Column Parameters on FRP - Confined Concrete. In: Journal of Composite for Construction, November, 1998. Gergely I., Pantelides Ch., Nuismer R., Reaveley L. D. - Bridge Pier Retrofit Using Fiber - Reinforced Plastic Composites. In Journal of Cornposites for Construction, November 1998.

NOI SISTEME DE REABILITARE A STRUCTURILOR LA ACTIUNEA SEISMICA


8.T ASPECTtr GENERALE
Pe durata viefii lor, construcliile sufer[ numeroase degraddri produse de o serie de cavze ce au fost prezentate pe larg in paragraful L2. Dintre acestea seismul ramdne insi cea mai importanti dintre ele, avdnd drept consecinfd apari{ia wror degrad.dri semnificative ale construc,tiilor sau, in cazul in care nu sunt respectate prescripfiile minime de conformare seismici, poate produce chiar colapsul lor. Astfel, atentia inginenrlui constructor este indreptati nu numai spre o concepfie, proiectare qi execufie corecti a structurilor dar gi spre ucilizarea practicilor de reabilitare a construc{iilor existente avariate de seism.

au ardtat faptul ci remedierea gi consolidarea structurilor avariate irnplicd costuri ?nsemnate ce pot ajunge ptnd la 30% din valoarea de inlocuire a clddirii F] dar care nu intotdeauna pot conferi structurii siguranfa in exploatare. Acfiunea de consolidare a construcgiilor se dovedegte a fi un proces complex, mult mai dificil decdt proiectarea gi executia unei structuri noi, elaborarea qi executarea proiectelor de consolidare implic0nd cadre tehnice cu temeinice cunogtinfe de specialitate qi o bogati experien{[ practicd.
Evaludrile economice
Pe ldngd procedeele clasice de reabilitare seismici utilizate deja in practicd pe scard larg6, in ultimii 20 de ani s-au conturat gi au fost puse in practicd o serie de procedee noi de protecfie seismicd gi anurne:

i. ii.

izolarcaseismic[ abazei;
cregterea capacitSlii de disipare a energiei.

S.?IZOLAREA SEISMICA A BAZEI


Limitarea cantitSlii de energie indusd de seism in structurd se poate realiza pfin izolarea bazei. Izolarea seismicd a bazei consti in principiu in decuplareo legdturilor dintrefundalie qi suprastructurd,realizAndu-se astfel

r54

Reabilitares consfrucfiilor

o suprafale de lunecare care permite deplasarea liberd a fundaliei impreun6 cu terenul de fundare, suprastructura ramdnfind in repaos datorit[ inerfiei
sale.

Sistemul de izolare seismicd la baz6, are in componenfa sa un "lagdr" / susfinere a suprastructurii) care permite deplasarea liber[ a skucturii in raport cu terenul, la care se adugd o serie de componente cu rol de disipare de energie gi de limitare a deplas[rilor.
(element de rezernarc Izolarea seismici completd ar putea fi realizati numai in cazul vnui"lagdr" ideal, nerealizabil insd in practicd, fig.8.1.a. In consecin{d, datoitdrigiditd{ii laglrului, structuri se induce cantitate de energie corelatl cu caracteristicile ac{iunii gi caracteristicile dinamice ale ansamblului nou creat, fig.8.1.b.

in

Fig. 8.1 Comportarea unei structuri cu baza izolatil. a. izolarca ideali, b. izolarcarealf
reazem ideal apar o serie de dezavantaje penhu echipamentele care deservesc construqiJ ca unnare a deplasiriloi mari ce pot apirea intre suprastructur6 gi infrastructurd" Din acest motiv rigiditatea unui reazem trebuie corelatl qi cu celelalte componente ale construcfiei cum

In ipoteza realizirii unui

ar

fi

instalafiile de alimentare cu ap6 gi energie electricl, canalizaren

incdlzire etc. In decursul anilor au fost concepute numeroase tipuri de sisteme de izolare a bazei la care, pentru rcalizareareazemelor, au fost folosite bile, role asezate pe doui direcfii, elipsoizi, penduli, reazeme din elastomeri, reazeme glisante, arcuri etc. Cele mai frecvent utilizate tipuri de "lagdre" stJtrt reazernele din elastomeri cu gi frri glisare.

Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismicl

155

8.2.1 Reazeme cinematice Ideea izoldrii structurilor la ac,tiunea seismicd nu este de dat[ recent[, avAnd o vechime de peste o sutl de ani. In anul 1870, francezul Jules Tonaillon a depus un brevet la Biroul de Invenlii din San Francisco, California, care prezintd un sistem de izolare cu bile, fig.8.Z.a. Acest sistem anticipeazd numeroase procedee de izolare seismicd existente in lume sau brevetate [2]. Ulterior reazemul cu bile a fost simplificat gi inlocuit cu elipsozi amplasali

intre doud suprafele plane, fig.S.2.b, rezulttnd acelagi efect de ridicare a structurii qi echilibrare dintre forfele de iner,tie produse de seism qi cele
gravitalionale.

b.

Fig. 8.2 Reazeme cinematice. a. bile, b. elipsoizi

O altd variantd a reazemului cinernatic cu bile este reazemul pendular


frecare din fi9.8.3, [3].

ELEMENT DE ETANSARE

Fig. 8.3 Reazem pendular cu frecare. Reazemul constd dintr-o suprafald de glisare sferici gi un glisor articulat acoperit cu un material rezistent la presiuni ridicate. Prin deplasarea relativi a celor doui suprafele de glisare, acest sistem asigurd ridicarea centrului de

156

Reabilitarea construcfiilor

greutate al

a eehilibrului

clldirii qi, prin aceasta, apanlia forfei gravitafionale de restabilire clidirii, asemdndtor cu celelalte sisteme cinematice pe bile pi

elipsoizi.

Printre reazemele cinematice ,-ttiliz,ate in practic[ se numird gi reazemele pendulare. Acestea au forma unor cilindri din beton armat cu exhemitdlile prelucrate sferic Ai agezate in cavitnli care s[ le permitl rotirea liber6, fig.8.4. O astfel de construclie izolatL seismic pe rcazeme pendulare, cu cinci niveluri gi destina{ia locuinle, a fost realizatl 9i in Iagi.

Fig.8.4 Reazeme cinematice sub forml de penduli scurti.

Un alt sistem cinematic,

asem6ndtor pendulilor scu{i, dar cu dimensiunea stdlpilor unui nivel qi cu extremitElile introduse intr-o carcasl care asigurd limitarea deplas[rilor este rcprezentat de stdlpii pendulari concepufi gi breveta{i de Nazin [4].
8.2.2 Reazeme din elastomeri

Elastomerii sunt materiale cu un grad inalt de polimerizare, oblinute plin vulcanizare, adic[ prin formarea unor legdturi lnhe lan{urile de molecule [5]. In afara cauciucului nafural, in prezent sunt cunoscufi numerogi elastomeri sintetici, dintre care cei mai reprezentativi sunt: cloroprenul, stirolbutadienul, silicon cauciucul, poliuretanul etc. Cel mai utilizat panA in prezent, exceptdnd cauciucul natural, este cloropren cauciucul, intAlnit sub denumirea de neopren.

Noi sisteme de reatrilitare a structurilor Ia ac{iunea seismicii

157

Elastomerii sunt alcAtuifi din macromolecule lungi, care in unna procesului de vulcanizare formeazd o relea spa!ia16. Solicitlrile mecanice produc hanslaEii ale segmentelor refelei, care conduc ia transformiri fizice la nivelul lanlurilor moleculare.

Elastomerii sunt materiale care nu respect[ legea lui Hooke la nici o solicitare, mai rnult, curba forfi-deformatie la compresiune este putemic influenlatd de fbctorul de fbrmd al elementului (raportul dintre aria incdrcati qi aria neincdrcat[ a epruvetei). In fig.8.5 este prezentat6 curba caracteristicd a elastomerilor la diverse tipuri de solicitlri.

Fig. 8.5 Comportarea elastomerilor la diferite solicit[ri.

Pentru deforma{ii de pflni la 4000/0, elastomerii prezintd particularitd;i mecanice asernlndtoare lichidelor incompresibile, respectiv coeficientul lui Poisson v : 0,5. Intre modulul de elasticitate longitudinal Eo al elastomerului qi respectiv nodulul sdu de elasticitate transversal G existi
urmdtoarea relalie:

G*"o a
J

tr

(8.1)

Un reazem din elastomeri este alcdtuit din straturi alternante de elastomeri gi tole metalice, fig.8.6. Elastomerul asigur[ o flexibilitate mare a reazemului pe direcfie orizontald iar tolele metalice au rolul de a impiedica deformaliile

158

Reabilitarea construcfiilor

ELASTOMER

TOLA METALTCA

Fig. 8.6 Reazem din elastomeri.


transversale gi de a asigura o rigiditate verticalI foarte mare a reazemului. Pentru o bun[ funclionare a reazemului ca element de izolare seismicd, rigiditatea vertical[ a acestuia trebuie sd fie de aproximativ 400 de ori mai mare dec0t cea orizontah [2]. In fig. 8.7 este ptezentata. comportarea reazemelor din elastomeri la acgiuni verticale gi orizontale.

@fF^

l1-* ^

tt

Fig. 8.7 Comportarea unui strat de elastomer. a. incdrc[ri verticale, b. incf,rciri orizontale DatoritS faptului ci reazemele din elastomeri au o capacitate redusd de amortizare (coeficientul de amortizarc variazdintre 2 si 3 % din amorlizarea critic[) este necesari adiugarea unor elemente suplirnentare disipatoare de energie. Pentru a mdri capacitatea de amortizareo in Noua zeelandd,in 1975 s-a conceput un nou tip de reazem din elastomeri prin introducerea in interiorul acestuia a unui miez de plumb, fig.8.8 [5]. prin deformarea plasticb a insertiei de plumb se asigurd o disipare irnportantl de energie.

Noi sisteme de reatlilitare a structurilor la ac{iunea seismicii

159

Fig. 8.8 Reazem din elastomeri cu miez de plumb.

Pentru

a elimina necesitatea adduglrii de elemente suplimentare de disipare, Malaysian Rubber Producers Research Association din Anglia a dezvoltat in 1982 o componentd a cauciucului natural cu capacitate de disipare de energie intrinsecf, rlare, oblindndu-se un sistem de izolare din cauciuc natural cu capacitate de amortizare ridicatd. [n acest caz, amortizarea este mhritd prin adiugarea de particule foarte fine de gtafit, uleiuri sau riqini, ajungdndu-se la coeficienfi de amortizare ce variazb intre 10-20% din amortizarea critic6.
Alt tip de reazem din elastomeri brevetat ?n 1977 in Franta gi 1978 in USA [6] este cel cu lunecare, fig.8.9. Acesta presupune, in cazul unei acliuni seismice importante, glisarea suprastructurii prin depdEirea frecdrii dintre stratul de teflon fixat de reazemul din elastomer qi placa din ofel inoxidabil fixatf de suprasffucturd. Prin frecare se disipd qi o cantitate importantd de energie. Caractersticile frecdrii depind ins[ de temperatur6 gi de viteza
relativd de glisare a suprafe{elor care vin in contact.

Fig. 8.9 Reazem din elastomeri cu lunecare.

160

Reabilitarea construcfiilor

Structurile care au fost reabilitate prin izolareabazei sunt in general structuri din zid[rie de piatrd pi cdrbmidd cu ductilitate redusd sau structuri neductile din beton a{mat.

Marea majoritate a proiectelor de reabilitare pe sistemul izoldrii bazei folosesc reazeme din elastomeri sau reazeme din elastomeri cu inse4ie de plumb. [n cazul reazemelor glisante este important ca fo4a de glisare sd poatl fi corect estimat[ astfel inc6t sistemul de izolare s6 ?nceap6 sd gliseze fdr[ ca structura sI sufere degradiri semnificative.
Izolarea seismic[ este utilizatd la reabilitarea structurilor in situaliile in care procedeele conven{ionale de reabilitare nu pot fi aplicate. Este cazul indeosebi al clddirilor istorice, unde intervenfiile clasice de reabilitare altereazd caracterul istoric al acestora. De asemenea, izolarea seismicd nn este un procedeu de reabilitare aplicabil la majoritatea structwilor, fiind utilizat la structuri unde se doregte o proteclie seismici deosebitd qi se permit costuri substanfiale legate de proiectarea, fabricarea qi instalarea sistemelor de izolare.
8.2.3 Exemple de

structuri reabilitate prin izolarea bazei


nurneroase structuri reabilitate seismic care utilizeazd

In prezent existd

sistemele de izolare labazd mentionate mai sus, C0teva din aceste structuri reprezentative sunt descrise in continuare.

Astfel, clddirea Oakland Ciry Hall, construit[ in 1914 in stilul Beaux Art, a fost cea mai inaltd clddire de pe coasta de vest a Statelor Unite la data construirii ei [7]. Aceasta este o clddire cu 18 niveluri gi o suprafagd de aproximativ 14214 m2. Sistemul structural este in cadre metalice cu pere{i periferici de umplutur6 din ziddrie nearmatd, fig.8.10.

Daunele insemnate produse in unna seismului Loma Prieta din octombrie 1989 au impus necesitatea reabilitirii seismice a acesteia. ln urma examinbrii mai multor variante de reparalii qi consolidiri, in final s-a ales solufia de reabilitare utilizind izolarea seisrnici la bazd. Operalia de consolidare a structurii a inceput in anul 1992 gi s-a frnalizat in anul 1995, fiind la acea dati cea mai inaltd clidire din lume
izalatd seismic.

Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismicl

161

Fig. 8.10 Oakland City Hall, Oakland, California. a. vedere. b. modelul structurii reabilitate Sistemul de izolare seismicd utilizat cuprinde 42 de reazeme cu inse4ie de plumb qi 69 de reazeme din elastomeri armali a cdror diametru variazi lntre 737 mm gi 940 mm. Montarea reazemelor a presupus ridicarea st0lpilor, scurtarea lor gi transferarea lncircdrii verticale la elemente de suslinere provizorii. Pentru a proteja interiorul, stAlpii au fost ridica{i cu maxim 2.5 mm pe durata procesului de liftare pentru introducerea sistemului de izolare seismics.Coshrl reabilit[rii a fost de aproximativ 84 milioane de dolari, sistemul de izolare reprezentind aproximativ 2.5Yo din aceastd cifr6.

O altd struchrd reabilitati cu ajutorul izolirii seismice este clldirea

San Francisco City Hall, fig.8.11, un exemplu de arhitecturd clasici' [8]. Aceasta a fost proiectatd in anul 1912 cu scopul de a inlocui clddirea ini{iald distrusd de

seismul San Francisco din 1906. Clidirea are 5 niveluri, cu dimensiunile in plan 94 nx 124 m Ei o cupold ?naltd de 91 m. Sistemul structural este alc[tuit din cadre metalice cu zidbrie din c[rdmidd nearmatd placatd cu granit. Degraddrile substanliale in urma seismului Loma Prieta din 1989 au impus efeituarea de repara{ii gi consolidfui importante. Reabilitarea seismicd

162

Reabilitarea construcfiilor

adoptata pentru clIdire a constat din consolidarea cu perefi de rezistenfE din beton armat gi izolarea bazei.

Fig.

8.11 San Francisco City Hall.

Sistemul de izolare adoptat este compus din 530 de reazeme cu inserfie de plumb, asem[nator cu proiectul de reabilitare a clddirii oakland city Hall. hrffoducerea sistemului de izolare s-a dovedit a fi un proces complex de ridicare qi scurtare a st0lpilor pentru instalarea reazemelor. Marea *u3otitute a stdlpilor sunt susfinufi de patru reazeme aflate sub o strucfurd metalicd. Reabilitarea seismicE a inceput in anul 1994 qi s-a finalizat in anul 199g.

structurd cu 5 niveluri, cu perefi din zid6rie, {tg.g.1,2"

altfl clldire importantd reabilitatd utilizind izolarea bazei este New zealand Farliament House, [9]. construita in anul T922, aceasta este o

Sistemul de izolare utilizat este alcdtuit din 145 de reazeme din elastomeri cu miez de plumb, 230 reazeme din elastomeri gi 42 de reazeme glisante. Elastomerul r.ltilizat este de tip special cu capacitate ridicat[ de amortizare. Toate renzenr.*le utilizate sunt de fomri circulard cu diametrele variind intre 480 gi 580 mm" Reazemele cu inserfie cie plumb au diarnetrul miezului variind intre 155 pi 190 mm. Reazemele giisante au in componenfa lor suprafe{e din teflon qi o}el inoxidabil amplasate pe reazeme din elastomer cu capacitate ridicatd de amortizare. Reatrilitarea seismicd a inceput in anul 1992 gi s-a finaliza"t i-n anul 1994, caun cost totai de 6 milioane de dolari.

Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia acfiunea seismici

163

Fig. 8.12 New Zealand Parliament House.

O alt[ utilizare a izoldrii bazei in scopul reabilitfii seismice este gi aceea a sculpturii "Poarta iadului" a lui Rodin de la National Museum of Westem Art din Tokyo, Japonia, [10]. Aceasta este o sculpturd sub formd de panou, avdnd indlfimea de 5.4 m, ldlirnea de 3.9 m, grosimea de 1 m, cu o greutate de 7 tone, fig.8.13.

Fig. 8.13 Sculptura'oPoarta iadului" a lui Rodin, National Museum of Western Art din Tokyo, Japonia.

164

Reabilitarea construcfiilor

bazei, fig.8.14. In acelagi timp s-au efectuat gi lucr[ri de conservare, inlocuindu-se cadrul de ofel de sus{inere a sculpturii gi quruburile de prindere deteriorate in timp.

Pentru a evita o posibil6 prdbugire a sculptwii in timpul unui seism puternic, aceasta a fost amplasat6 pe o platformd montat[ pe un sistem de izolare a

Fig. 8.14 Secfiune transversald a mecanismului de reabilitare utilizdnd izolarea bazei.


Sistemul de izolare abazei este alcdtuit din 5 reazeme cinematice cu role gi 2 disipatori. Reazemele cinematice permit deplasarea liberE a lucririi pe cele 2 direclii orizontale, fiind reunite cu ajutorul unei structuri din o{el ce permite deplasarea unitard a acestora, fig.8.15.

F'ig.

8.17 Reazeme cinematice cu role cilindrice.

Noi sisteme de reabilitare a structurilor la acfiunea seismici

165

Disipatorii utilizali sunt disipatori de tip vdscos, realnali de Takenaka & Oiles Corporation. Aceqtia au rolul de a controla deplasdrile orizontale
p:oduse atdt de sgisme minore c6t qi de cele majore.

Reabilitarea seismic[ a fost realizatd" de Takenaka Corporation din Japonia qi a durat intre decembrie 1998 qi martie 1999.
8.3 CRESTEREA

CAPACITATII DE DISIPARE A ENERGIEI

Prin cregterea capacitdlii de disipare energetici se inlelege introducerea unor dispozitive speciale in structur[, altele decdt elementele structruale, capabile sd. realizeze acest lucru. Rolul principal al elementelor de disipare a energiei este acela de a absorbi o parte din cantitatea de energie indusi de seism in structuri, reducdnd ln acelagi timp deplasirile relative de nivel.

In prezent existd numeroase sisteme de disipare energeticd care folosesc diverse materiale Ei procedee. In general acestea se caracterizeazd pfin capacitatea de a transforma energia cineticl in altd formd de energie
disipabild. Totodatd aceste dispozitive pot reduce semnificativ deplasdrile relative de nivel. lntre proiectarea ductilb a elementelor strucflirale pi utilizarea disipatorilor de eneryie nu existb nici o diferenli conceptuald, in ambele cazuri urmdrindu-se reducerea deplas[rilor qi a for]elor tiietoare de nivel. Diferenla constd in aceea c6, in primul caz, func{ia de disipare energeticd este atribuitd elernentelor struchlrale in tinp ce in al doilea caz, elemente suplimentare, special proiectate in acest scop, sunt addugate structurii.

Aceste sisteme de disipare energetici pot fi clasificate in urmltoarele categorii, in funclie de tipul mecanismului de disipare a energiei [11]:

i. ii. iii. iv. v.

disipatori bazali pe deformarea plasticd a ofelului; disipatori baza[ipe extrudarea plumbului; disipatori bazalipe lunecarea cu frecare (disipatori cu frecare);

disipatori baza{i

pe

deformarea materialelor vdsco-elastice

(disipatori v0sco-elastici); disipatori bazali pe curgerea fluidelor (disipatori v0scogi).

r66

Reabilitarea construcfiilor

Utilizarea ?n structurd a sistemelor suplimentare de disipare a energiei recomandd din urm[toarele considerente:

se

r ' .

acSt sisteme de disipare

pot oferi structurii rigiditate qi amortizare

suplimentar[,

disiparea de energie in sffucturA poate disipatorii suplimentari, degrad[rile structurii pot

fi

rcalizaIA nurnai de

fi

limitate la nivelul disipatorilor care sunt

mai ugor de inlocuit decit elementele structurale intrucdt nu


afecteazd sistemul de rezistengd al structurii.

83.1 Disipatori cu deformarea plastici a ofelului Dispozitivele de amortizarc carc s-au dovedit a fi cele mai economice gi mai potrivite pentru utilizarea ca disipatori sunt acelea care se bazeazd, pe deformafia plasticS a metalelor. Pentru a infelege comportarea acestor dispozitive este necesar sd se examineze mecanismele de producere a deformafiei plastice.

efortul elastic admisibil tn material se produc modificdri structurale ireversibile. Comportarea metalului in domeniul postelastic poate fi fragild sau ductild. Materialele ductile, din care fac parte un numdr tnsemnat de metale qi aliaje metalice, prezintb, dupd depdgirea efortului elastic, defonnbri plastice substanliale tnainte de rupere. Ductilitatea (capacitatea materialului de a absorbi prin deformare plasticd o
depdgesc cantitate irnportantd de energie) se datoreazd dislocagiilor. Aceastd deplasare

La eforturi ce

ireversibild

atomilor ?n cristalele metalice se produce prin patru


:

mecanisrne elementare

i. ii. iii.
iv.

fluajul prin difuzie;


alunecarea reciprocd a grdunlilor cristalini;

maclareamecanicd:
alunecare.

Primele doud mecanisme sunt operante doar la temperaturi inalte, deci nu sunt specifice disipatorilor histeretici de energie care lucreazd la temperaturi normale. Maclarea rnecanich nu este altceva decAt reorientarea unei zone dintr-tur cristal, sub ac{iunea eforfurilor de forfecare, alunecarea fiind

Noi sisteme de reatrilitsre a structurilor la acfiunea seismictr

167

mecanismul fundamental al deformdrii plastice la rece qi reprezintS translalia unei pdrfi a cristalului ln raport cu alta, ftrrd o schimbare de volum. Astfel, fo4a de rezistenld din disipatori depinde de caracteristicile neliniare tensiune-deformalie specificd ale materialului- Plecdnd de la principiile generale ale comportdrii olelului au fost dezvoltate diferite tipu.ri de dispozitive bazate pe solicitarea de ?ncovoiere, torsiune, forfecare sau combinatii ale acestora.
Avantajele disipatorilor bazali pe deformarea plasticd a metalului constau in comportarea lor stabil[ in timp, reliabilitatea (siguran]a in exploatare) a acestora pe termen lung qi buna rezisten!5la condilii termice gi de mediu. In plus, disipatorii din olel sunt capabili s[ asigure structurilor rigiditate, rezisten![ qi capacitate de disipare energeticd sporitd.

Contravantuirile sub forma unor tiranli din ofel moale constituie cel mai simplu sistem de disipare energetic[ bazat pe deformarea plasticd a metalului.

Alte sisteme practicate sunt cele din fig.8.18 la care disiparea se rcalizeazd, cu ajutorul unor bare sau subansamble deformate prin incovoiere, la care acfionarea se realizerlzd tot cu ajutorul contravdntuirilor. Elementele disipatoare de energie trebuie proiectate astfel incdt deformarea lor plastic5 sd se producd inaintea formlrii articula]iilor plastice in elementele structurii.

Fig. 8.18 Sisteme de cotravAntuiri cu deformare plasticl [12,13].

168

Reabilitarea construcf

iilor

Un alt dispozitiv de disipare se prezinti sub formd de pl6ci de ofel in form6 de X, denumit dispozitiv cu amortizare gi rigiditate suplimentare (ADAS), fig. 8.19, dezvoltat de Bechtel Power Corporation, [14]. Forma permite ca pe intreaga suprafaf[ a pldcii si se produ ed intrarea in curgere
a

materialului.

Fig.8.19 Sistem de disipare ADAS.

Sistemul ADAS a fost modificat ulterior de Tsai gi Hong in L992, [15], sub formi de elemente triunghiulare (T-ADAS). In fig. 8.20 se prezintd forma

dispozitivului gi relafia fo45-rotire la un ciclu altemant. La fel, forma conduce la o curburfi constant[ gi deci fiecare secfiune intrfl simultan in curgere, astfel inc6t intreagul element absoarbe energie.

G
Fig. 8.20 Sistemul de disipare T-ADAS gi modul de comportare.

Noi sisteme de reatrilitare a structurilor Ia ac{iunea seismici

r69

83.2 Disipatori cu extruderea plumbului

tip

Un alt tip de disipator care utilizeazl proprietdfile de disipare energeticA de histeresis a metalelor este disipatorul de energie prin extrudarea plumbului. Procesul de extrudare constd in trecerea forfat[ a materialului printr-un orificiu. In acest fel se produce deformarea plastici a plumbului qi consumarea unei cantitdfi importante de energie. Acest sistem a fost propus de Robinson in 1987 ca disipator de energie pentru structurile cu baza izolatd din Noua Zeelandd. [ 1 6], fig. 8.2 I .

b.

Fig. 8.21 Sisteme de disipare cu extrudarea plumbului. a. cu cilindru stransulat^ b. cu ax bombat Disipatorii de energie prin extrudarea plumbului prezintd o serie de avantaje dintre care: relalia inc[rcare-deformalie este stabild, fiind neafectat6 de numdrul de cicluri de incdrcare; funcfionarea acestora nu depinde de condiliile de mediu qi de efectul de imbdtrdnire; au o durat6 lungd de viafd, nefiind necesard inlocuirea lor dup[ un seism puternic deoarece plumbul din componenfa disipatorului revine la starea nedefonnatd dupd excitagie.

8.3.3 Disipatori cu frecare


In ultimii ani a fost propusd gi dezvoltatd o mare varietate de disipatori cu frecare pentru disiparea energetictr in structuri. Marea majoritate a acestor dispozitive prezintd bucle histersis de formd dreptunghiularL, ceea ce indicd o comportare a acestor disipatori aseminitoare cu cea a frecirii de tip Coulomb.

170

Reabilitarea construcfiilor

In general,

aceste dispozitive de disipare au caracteristici de pe,rfonnanfd bune iar comportarea lor este pufin afectat[ de frecvenla incdrclrii, num6rul ciclurilor de lncircare sau de variafiile de temperaturi. De asemenea, aceste

dispozitive au o rezistenfd mare la oboseald, diferind in funcfie de complexitatea lor mecanici gi de materialele folosite pentru suprafe{ele de
lunecare.

Grigorian gi Popov au propus in 1993 un dispozitiv cu frecare care permite lunecarea in legdturi bulonate cu fantd [l7]. O astfel de legdturd bulonatd constd din doud pldci exterioare metalice, un guseu central cu fantd qi doud garnituri de alam[ fixate de plicile exterioare. Suprafafa de lunecare este ofel pe alam6. ln astfel de leghturi ofel-alamd, gamiturile de alamb sunt zgiriab in tirnp ce pldcile de metal r6mAn nedegradate. Buclele histeresis sunt de formd dreptunghiulare qi stabile dupi un numSr mare de cicluri de incSrcare, comparativ cu legdturile bulonate cu suprafafa de contact olel pe ofel, unde se remarcd un grad ridicat de uzur[ prin frecare.

Un alt disipator de disipare prin frecare a fost dezvoltat de Flour Daniel Inc. denumit "limitator de disipare energeticI" [l8]. Dispozitiwl este alcituit dintr-un cilindru, resoarte interioare, pane de compresiune? pane de frecare gi opritori. Mecanisrnul constd din frecarea cu lunecare printr-o serie de migcdli cu oprire la extremitdfile cilindrului. Acest dispozitiv de disipare energeticd este singurul care nu genereazd bucle histeresis dreptunghiulare iar forfa de lunecare este proporfionall cu deplasarea. In comparafie cu celelalte dispozitive cu frecare care au bucle histeresis drepfunghiulare, acest dispozitiv este activat chiar de excitalii reduse. Dispozitivul are posibilitdfi de autocentrare care reduce deplasarea permanent[ cdnd structura se deformeaz[ dincolo de domeniul elastic.

Disipatorii cu frecare au lnsd dificultili legate de men{inerea proprietitilor lor pe durate mari de timp deoarece: ' suprafelele metalice de lunecare surit supuse fenornenului de coroziune, indeosebi aliajele de olel care au probleme importante de coroziune in contact cu alama, bronzul sau cuprul,

. .

incdrcdrile normale la suprafala de lunecare nu pot precizie, fiind posibili o anumitf, relaxare ln timp, pot sd apari deplasiri remanente dupd un seism.

fi

menfinute cu

Noi sisteme de reabilitare a structurilor

tra

acfiunea seismici

171

8.3.4 Disipatori vffscoelastici qi viscopi


8.3.4.4 Disipatori vdscoelastici

Disipatorii v0scoelastici sunt folosili ca dispozitive de disipare energetic6 la structuri in care disipatorii sunt supuqi la deformafii de forfecare. Materialele vdscoelastice prezintd caracteristicile combinate ale unui solid elastic qi ale unui lichid viscos supuse deformafiei, adic[ acestea revin Ia fbrma lor inigial[ dupd fiecare ciclu de deformalie gi disip[ o anumitd cantitate de energie sub formd de cildurd 1191.
Un exemplu de disipator vdscoelastic supus la forfecare este acela alcAtuit din straturi din material vdscoelastic fixat de pldci din otel, frg. 8.22, [20]. Acegti disipatori pot fi montali in structurd pe diagonalele cadrelor contrav6ntuite. Migc[rile relative dintre placa interioar[ gi pldcile exterioare din olel fac sd apari deformafii de forfecare care conduc la disipdri de energie.

Fig.8.2Z Sistem de disipare de tip viscoelastic.

Disipatorii v6scoelastici pot fi, de asemenea, instalafi la nivelul lmbinirii rigl[-stilp a unui cadru contravdntuit. Legdtura consti din doui dispozitive dispuse simetric, forfa de forfecare fiind transferat[ cu ajutorul unui bulon de forfecare, ceea ce face ca dispozitivul de disipare energeticd sd fie supus
numai la for!6 axial6.

Un alt exemplu de utilizare a materialelor vdscoelastice este acela al panourilor cu inserfii vdscoelastice. Acest sistem asigurd atdt o cregtere a amortizdrii cAt gi o cre$tere a rigiditd{ii laterale a structurii.
Dezavantajul disipatorilor vdscoelastici este acela cE depind de frecvenfa acfiunii qi de temperatulra mediului ambiant.

t72
8.3.4.b Disipatori vdscogi

Reabilitarea construcf iilor

Disipatorii viscogi sunt disipatorii care utilizeazil proprietdfile vdscoase ale fluidelor, fiind in principal disipatori pebazdde ulei.

Un exemplu de utilizare a materialelor vSscoase este acela al peretilor cu anortizare vdscoasi, propus de Sumitomo Construction Company din Japoni4 [21]. Dispozitivul const6 dintr-o caset[ de ofel ataqatl planqeului inferior gi umplutd cu un fluid putemic vdscos. O plac6 de ofel, fixatd de plangeul superior, se afl4 in interiorul casetei de o{el. Forfa de amartizare de tip vdscos este produsd de vitezarelativ[ dintre cele dou6 plangee. De asemene4 disipatorii vdscoqi de tip fluid funclioneazd gi pe principiul curgerii fluidelor prin orificii. Acegti disipatori au o comportare vdscos liniare gi surt pufin sensibili la variafiile de temperahu5. Un exemplu il constituie disipatorul propus de Taylor Devices Inc., fig. 8.23,1221. Acest dispozitiv este umplut cu ulei siliconic Ai consttr dint-un piston din otel inoxidabil cu cap din bronz cu orificii gi dint-tm acumulator. Curgerea lichidului prin orificii este compansat6 cu ajutorul unui terrnostat pasiv bimetalic care permite functionarea dispozitivului intr-un domeniu al temperaturilor de -40 C:70 C.

Fig. 8.23 Sistem de disipare de tip v6scos.

Disipatorii vdscogi sunt mai pufin sensibili la modific5rile de tempertur6 gi au o comportare stabild intr-un domeniu larg de temperaturi. Pe de alti parte, aceqtia au urm6toarele dezavantaje: existenla de colmatiri pe o

Noi sisteme de reabilitare a structurilor Ia ac{iunea seismictr

113

perioadA lungd de timp iar migclrile reduse in structurd pot cauza uzura elementelor de etanEare gi scurgerea fluidului in exterior. 8.3.5 Exemple de

structuri reabilitate cu disipatori de energie


vAscos consti

O aplicalie importantd a disipatorilor fluizi de tip

in utilizarea

acestora la izolarea seismicS a hotelului Woodland din

California,[23]. Aceasta este o clddire cu caracter istoric, datfind din anul 1927, cu 4 niveluri qi o structurd neductiH din beton av0nd parterul flexibil. Prin utilizarea acestor dispozitive s-a urmdrit cregterea rezisten{ei la ac{iuni seismice a cl[dirii, rnenfindndu-se in acela;i timp caracterul istoric al acesteia. In comparafie cu procedeele clasice de consolidare luate in calcul Sanouri de forfecare sau diagonale), disipatorii fluizi de tip vAscos s-au dovedit a fi cei mai eficienfi din punct de vedere economic Ai a obiectivelor urmXrite. ln inueaga structurd s-au utilizat 16 disipatori fluizi, fiecare dezvoltAnd o fo46 de 450 kN, fiind montali in perelii structrnii cu ajutorul unor diagonale, fig. 8.24.

Fig. 8.24 Sistem de disipare fluid de tip vdscos folosit la reabilitarea seismicl a hotelului Woodland. California

174

Reabilitarea construc{iilor

In prezent, disipatorii de energie fluizi sunt folosili din ce ln ce mai mult at6't la structurile noi cdt gi la reabilitarea seismicd a celor existente. Cfiteva din aplica{iile de reabilitare seismicd a unor structuri cu ajutorul disipatorilor cu fluid de tip Taylor ce vor fi realizate in cursul anului 2001 sunt urmltoarele l24l:

Hearst Memorial Mining Building - SUA, Berkeley - este o structur[ din cdr6midd cu 4 niveluri ce va fi reabilitatb seismic cu ajutorul a 26 disipatori fluizi de tip Taylor. Acegtia dezvoltd o fo4a de 890 kN qi au o cursd de +813 mm.
San Francisco - Oakland Bay Bridge, SUA - disipatorii sunt utilizafi la reabilitarea podului suspendat dintre San Francisco qi insula Yerba Buena. Reabilitarea se realizeazil cu ajutorul a 100 de disipatori fluizi de tip Taylor ce dezvoltE forle de 2000 kN, 2450 liNI ti 3115 kN.

Taiwan Office Building - Taivan, Taipei - structura are 14 niveluri iar cei 64 de disipatori fluizi sunt montafi pe diagonale. Acegtia dezvoltd forfe de 980 kN qi 490lrtl.

BIBLIOGRAFIE

1. **+ Comment
2.
a -

r6parer les bdtiments endommagds par un seisme,

Nations Unies, Ner,v York, 1977. Budescu, M., Contribufii ptivind izolarea seismic[ a structurilor, Tezi de doctorat,Institutul Politehnic "Gh. Asachi" Iagi, 1983. Mayes, R.L., Seismic isolation: When content protection is as important as the structure, Proceedings Third National Concrete and Masonry Engineering Conference , vol. 2, San Francisco, Califomia,
1995.

4.

Nazin, V.V.,

Experimentalnliezdania

gravitalionnih sistemah seismoizolalii s vkliuciaigcimsia suhimtreniem, Seismostoikoe stroitelstvov Uzbekskoi SSR.

Sevastopole

na

5.

6.

Tagkent, 1974. Robinson, W.H., Tucker, A.G., A Lead - Rubber Shear Damper, Bulletin of the New Zealand National Society for Earthquake Engineering, vol.10, nr.3, 1977. Plichon, C., Hooped Rubber Bearing and Frictional Plates: A modern Antiseismic Engineering Technique, Proceedings,

Noi sisteme de reabilitare a strucfurilor Ia acfiunea seismici

175

10.

7. 8. 9.

Specialists Meeting on the Anti-Seismic Design of Nuclear Installations, Pariso France, I 975. Oakland CityHall (www.dis-inc.com/oakbrief.htm) San Francisco City Hall (www.dis-inc.com/sfhallbr.htm New Zealand Parliament House (www.dis-inc.com/nzparlbr.htm) Protecting Rodin's Sculpture the "Gates of Hell" at the National Museum of Western Art Withstanding Earthquakes with Base Isolation Retrofit. (www.takenaka.co jpltakenaka_e/news_e/pr9903 /m9903_04.htm)

11. Kelly, J.M., Skinner, M.S., Beucke, K.E., Experimental


Testing of an Energy-Absorbing Base Isolation System, UCB/EERC _ 80/35. 12. Aristizabal-Ochoa, D., Disposable knee bracing: improvement in seismic design of steel frames, ASCE Journal of Structural Engineering, vol. ll2, no. 7 13. Jurukovski, D., Petkovski, M., Rakicevic, 2., Energy absorbing elements in regular and composite steel frame structures,

14. 15. 16. 17.

18.

Engineering Strucflrres, I 995 Tyler, R.G., Damping in building structures by means of PTTF sliding joints, Bulletin of New Zealand Society of Earthquake Engineering, vol. 10, 1977 Tsai, K.C., Hong, C.P., Steel triangular plate energy absorber for earthquake-resistant buildings, Proceedings, I't World Congress on Constructional Steel DesigSr, Mexico, 1992 Robinson, W.H., Cousins, W.J., Recent developments in lead dampers for base isolation, Pacific Conference on Earthquake Engineering, vol. 2, New Zealand,1987 Grigorian, C.E., Popov, E.P., Slotted bolted connections for energy dissipation, Proceeding ATC-17-1 Seminar on Seismic Isolation, Passive Energy Dissipation and Active Control, Applied Technology Council, Redw'ood City, CA, vol.2, 1993 Nims, D.K., Inaudi, J.A., Richter, P.J., Kelly, J.M., Application of the energy dissipating restraint to buildings, Proceeding ATC-17-1 Seminar on Seismic Isolation, Passive Energy Dissipation and Active Control, Applied Technology Cormcil, Redwood City, CA,

19. Mahmoodi, P., Structural


ASCE, vol. 95, 1969

vol.2,1993

dampers, Joumal

of Struchrral Division,

r76

Reabilitarea constructiilor

20.

21.

22.

23. 24.

Mahmoodi, P., Keel, C.J., Performance of viscoelastic strucfiral dampers for the Columbia Center Building, Building Motion in Wind, ASCE publication, 1986 Miyazaki, M., Mitsusaka, Y.o Design of a building with 20o/o or greater damping, Proceedings of the lOto World Conference on Earthquake Engineering, Madrid, I 992 Symans, M.D., Constantinou, M.C., Seismic response of structures with supplemental fluid viscous dampers, NCEER Bulletin, vol. 7, no.4, 1993 Miyamoto, H.K., Seismic Rehabilitation of a Historic Non-ductile Soft Story Concrete Stmcnre Using Fluid Viscous Dampers. Taylor, D., Constantinou, M.C., Fluid Dampers for Applications of Seisrnic Energy Dissipation and Seismic Isolation,
(www.taylordevices. com/dampers.htm)