Sie sind auf Seite 1von 10

Treceresuccintainrevistaaprincipalelorregulidemontaj

Clasificareamontajului Tipuriledemontajsunt: Montajparalel Montajprinantiteza Montajprinanalogie Montajprinsincronism Leitmotiv

Montajparalel Nearatainalternantadouaactiunisimultanecaresepetrecinlocuridiferite. Montajprinantiteza A aparut destul de demult, in 1905. Pentru a marca contrastul dintre viata unui bogatas industrias si cea a unui vechi ocnas, autorul primului astfel de montaj prezinta succesiv cadre luate in interiorul luxos al casei primului cu cele din mizerabilacocioabaincarelocuiesteceldealdoilea. Montajul prin analogie tinde sa degaje o relatie aparte, o corespondenta poetica intredouacadre. Montajului prin analogie i se poate adauga si montajul prin comparatie sau metaforic.Oscenacuofemeiecarenasteconstaincadreintercalate Initialvedemuncadrucuferestreleuneicasecutransperanteletrase,imagineaunui cuib de rindunele, bunica si o matusa in camera femeii, plan detaliu de maini crispate,untrandafircaresedeschideaccelerat,pecoloanaaudioseaudestrigatul femeii,copiicesejoacacuuncatelus,bunicacunoulnascut,femeiadestinsa,copii alearga spre casa, cadru in care vedem catelusul abandonat si vocea unei fetite ce spunebaietelulcelmicasosit,casacujaluzeleletrase. Montajprinsincronism Este strins legat de precedentul Se poate spune ca sincronismul consta in crearea unuifasciculdinamicdeanalogii. Deexempluevolutiamijloacelordetransport.(Delacarutalaboliddecurse) Montajul prin leitmotiv este atunci cind o anume imagine revine periodic si sfirsesteprinaconstituirespiratiafilmului,pulsulinimiifilmului. CeamaicompletaclasificareatipuluidemontajarealizatoArnheimcarepropune camontajulsafiedivizatastfel: montajrealizatpebazaprincipiilordedecupaj montajrealizatpebazarelatiilordetimp montajrealizatpebazarelatiilordespatiu montajrealizatpebazarelatiilordecontinut.

Bazelepsihologicealemontajului Comportamentul normal al omului in viata de toate zilele este sa priveasca la un moment dat un obiect, apoi in momentul urmator alt obiect, functie de directia in careiieatrasaatentia. Principala justificare psihologica a montajului, ca metoda de reprezentare a lumii fizicedinjurulnstruconstainfaptulcaelreproduceacestprocesmintalprincareo imagine vizuala succede alteia, pe masura ce atenta noastra este atrasa catre un punctsaualtuldinmediulincojurator.

Timpulcinematografic

Cinemtograful rastoarna notiunile de timpcuo mare libertate,fiindcapabil sa determine o perturbare complets a conceptului de succesiune si chiar de cauzalitate. Naratiunea cinematografica cuprinde actiuni ce se pot desfasura in perioade de timp diferite, uneori scurte, dar alteori lungi si chiar foarte lungi, determinand astfel timpul actiunii. Realizatorul este obigat deci sa arate spectatorului momentele esentiale si sa concentreze povestirea in maxim 2 ore. El poatesaneinfatisezeevenimenteprezentatedarnepoateinformasidesprefapte careauavutlocintrecutsauurmeazasaseintampleinviitor,redanduleprintro expunereconcisasioformaspecificafilmului. Timpulcomprimat Prinmontaj,timpulfilmicestecomprimat. Deexemplu:oimaginenearataungrupdesportivilaaeroport,apoiimediatunplan generalcuunavioncaredecoleazasiapoiincadrulurmatorvedemlotuldetineripe stadionuldintaraundeareloccompetitia.Timpulafostdecicondensat. Datoritaacestuiproces,infilmpoatefiinfatisat,indecursula2ore,unnumarfoarte maredeactiuni.Nuexistaaproapeniciooperacinematograficaincaretimpulsanu fiecompirmat. Timpuldilatat Infilm,incercariledeaprelungitimpulsintdeosebitdereusitesidemulteoridevin mijloaceputernicedeexpresie. Efectul de lungire a timpului este realizat prin prezentarea succesiva a evenimentelor simultane. De exemplu un om cade de pe catargul unei nave: Este filmat din diverse unghiuri de filmare si apoi secventele sunt montate succesiv. Se creazaostaredemaximdramatism,pentrucapersonajulcadesicadesicade.. Similar, o ciocnire de masini, care se petrece extrem de rapid, poate capata alta intensitate emotionala daca este filmata din mai multe unghiuri, montate succesiv. Delacadrelargisprecadredetaliu. Timpulrasturnat Acestprocedeuartisticconstituieunmodfrecventdeinterpretareatimpului,care se bazeaza pe intoarcerea in trecut ( Flashback) fiind extrem de folosit in povestireacinematografica.Flashbackulestefolositpentru:

accentuareatensiuniidramatice rezolvarea estetitica a naratiunii ; intoarcerea in trecut ese facuta de asa manieracaoperasacapeteinmodeesteticosimetriestructural. Evidentierea unor probleme de ordin social. Ex. Un cuplu ajunge intro circiumioaradelagranita.Femeiadecidesapovesteascacircumstantelecare auduslarealizareacrimeipentrucaresunturmaritiinsperantacaoameniiii vorintelegesiivorajutasatreacagranita.Intentiafinalaestecaspectatorul, identificandusecupersonajedinfilmpuseinsituatiadedecizie,sasideasi elverdictulsocial. Adincirea unor aspect psihologice. Este rasturnata suita temporala a evenimentelor, tensiune emotionala decurge din senzatia de presiune a timpuluiEx.Personajulfemininvineinoraselulundesiapetrecuttineretea. In camera de hotel isi aminteste cum, in urma cu 20 de ani a trait clipe dureroase de despartirea de un barbat care sa dovedit a fi un nemernic. Separareaplanurilordetimpapermiscaoameniisafieprivitidinmaimulte punctedevedere.

ProiectareainviitorFlashforward. Temporalitatea viitoare no cunostem, putem doar sa neo inchipuim si deci reprezentareaeinefireascaramineinexplicabilapentrucanucorespundeniciunei experientepsihologiceumane. Viitorulanticipatpoatefidezmintitdesuitadeevenimenteceurmeaza,daruneori poateficonfirmat,trecandpunteadelaimaginarlareal.Maiexistasituatiacandun viitor posibil, care desi ramine necunoscut personajelor este real din punct de vederedramaturgic.Deexemplu:Doiindragostitiincameradehotelsuntcuprinsi de panica cand isi dau seama ca vor pierde trenul. Dupa aceasta scena ne este prezentata o camera unde zace trupul neinsufletit al tinerei si un plan cu sotul ei instiitatdetragicaveste.Revenimapoiinprezentsiiivedempeindragostiticarefug la gara dar pierd trenul. Atunci tinara se decide sa ia avionul. Ultima imagine din filmreprezintadespartireaindragostitilorcarebineintelesignorafaptulcaavionul sevaprabusi.Printpatrundereaviitorluiintimpuldesfasurariiactiuniispectatorul esteavertizatdetragiculsfirsitalpovestiidedragoste. Incetinirea(ralanti) Inunelecazuriesteneccesarsafieprezntatapeecranomiscaremailentadecitcea normala,dinrealiatatefiepentruacreaostareemotionala,fiepentrualajutape spectatorsainteleagamaibineomiscarerapida.Ex.Sarituriatleticedegimnastica, balet,galopulunuical.Deasemeneaincetinireapoatecreailuziadilatariitimpului, porvocandsenzatiadegrandoare,forta,solemnitate.Filmarileincetinitepotdeveni inopereleartisticestilizarialeuneimiscari,metafore,alegorii,simboluri. Acceleratia Acceleratiaseobtineprintrofilmarecuofrecventamaimicadecatceanormala.La redare,cuvitezanormalaseobtineocompresieatimpuluiAccelaratiaprezintaun interes stiintific, deoarece permite sa fie percepute ritmuri si miscari extreme de lente.

Inversarea Obiectele care cad de la inaltime, le putem vedea ridicanduse de la sol si zborind inapoispreloculdeundesaudetasatinitial.Aceastaintoarcereprovoacauimiresi efolositacaoresursacomica. Oprireatimpului Se poate realiza doar in film si consta in inghetarea imaginii. Ideea de stopare a timpuluiesteimpresionantasisocantasievocamoartea.

Spatiulinfilm

Spatiul si timpul sunt factori care se intrepatrund, spatiul fiind cuprins in notiuneadedurata.Spatiulestepasiv,pecanddurataestedinamica. A7aartatrateazaspatiulindouamoduridiferite: _Spatiulreal,careestepursisimpulreprodus,impresiaspecificacomunicanduse prinmiscariledeaparat:panoramic,traveling,transfocatorcaredescoperatreptat loculexactundesepetreceactiune. Spatiulimaginar,creatdinmontaj,prinformareaunuispatiudesinteza,perceput de spectator ca un tot global, dar alcatuit de fapt din juxtapunerea unor spatii fragmentarecaresesuccedfiindlipstitedeoriceraportmaerialintreele.Peecran sptiulesteauthenticnumsipinsinclipsincaremonteorultaiepeliculapentrualipi cadrulurmator.`imbinareaadoua,treisauamaimultorcadrediferitepoaecreaun spatiucutotulnou,conventional,characteristicnumaispatiuluicinematografic. Alaturarea cadrelor cu un anume continut filmate in spatii diferite si la distante mari poate crea spectatorului un soc psihologic. De exemplu un tinar moare impuscat . Rafala porneste spre el iar brusc, in cadrul urmator mama lui care era acasatresaredeparcaeaarfifostatinsaderafala. Spatiulfilmicesteunspatiuviu,figurativ,tridimensional,inzestratcutemporalitate, lafelcasispatialreal,pecareaparatuldefilmatilpoateexploatadiferit. Intro definitie mai generala, ritmul ar fi o desfasurare gradata, treptata, o evolutie mai rapida sau mai lenta a unei actiuni, activitati, conditionat de anumiti factori determinanti. Semnificatia termenului ritm se apropie de cuvantul grecesc careinseamnanumarsaucadenta,adicaoalternantaregulataatensiuniisislabirii tensiunii, accelerarii si incetinirii. Ritmul unui film este cadenta lui in sensul de allegro,moderato,andante.Ideeaderitmapusstapinairepeceadeasapteaarta in momentul in care aceasta sia insusit conceptul de miscare. Ritmul este o o necesitate a spiritului, complementara notiunilor de spatiu sit imp. In cinematografie, miscarea face parte din expresia imaginilor, dar ritmul in care aceasteaseordoneazarezultadinordineasiduratalor.Unadintrefunctiileartistice alemontajuluiesteaceeadeacomunicaritmulideilorsialemotilor,alintamplariloe

Ritmulcinematografic

descrise.Studiindritmulcinematograficsaconstatatcaestefoarteasemanatorcu ritmulmuzical. O poveste poate cuprinde momente de intensitate dramatica mai violente, in ca acestcazimaginilevoraveaoduratamaimare,dacaevorbadeocrizapsihologica, si o durata mai mica daca este un film de ctiune sau western. Scugerea fluida si catifelata a unor scene ne poate scufunda in atmosfera irealului. Un montaj lent, contruitsavantpoatesituaactiuneapeunplansolemnsichiardetemut.Inschimbo suitadeimaginiiviisialerteneantreneazaintrocalatorievesela.Ritmulinterioral planurilorestegeneratdemiscarilecomplexealeaparatuluidefilmat,dedeplasarea actorilor, de agitatia permanenta din cadru. Ritmul exterior este creat din combinarea prim planurilor cu cadre generale, alternanduse asadar marimea incadraturilor.Crestereaintensitatiiritmiceafilmuluisedatoreazacontrapunctului dintreritmultrepidantdincadrusilungimeaplanurilorcaresesuccedlent. Un alt mod de imprimare a unui anumit ritm consta in alternarea planurilor cu incadraturinetdiferite.Unprimplanurmandbruscuneisuccesiunidecadrelargisi invers,realizandtotodatacrestereatensiuniidramatice. Planurile montate din ce in ce mai lungi readuc o atmosfera de calm , o relaxare progresivadupaunmomentdepanica,agitatie,criza. Sepoateintamplacaosecventasasederulezerapidinfataochilornostrisitotusisa deasenzatiadeplictisealasimonotoniesidimpotriva,omiscarelentadarintensesa tinavieatentia. Un insertdeexempluvacapatalungimeaoptimacasapoataficititintegraldeun spectator mediu. Reducerea acestui interval inseamna eliminarea partiala a informatiei si dimpotriva daca textul este tinut prea mult pe ecran se va naste o senzatiedeplictiseala.

RACORDUL
Racordulreprezintaprocedeuldinsferamontajuluigratiecaruiase realizeazajuxtapunereadintredouacadresausecventa,cesesuccedinlogica naratiuniifilmului. Tipuriderecord: Racorduriestetice: Aceste racorduri se refera la legaturile dintre doua planuri avand ca factor comun plasticasidinamicaimaginii. Continut material similar. Intre doua persoane sau intre doua obiecte date, se gaseste deci o identitate, o analogie sau similitudine formala, fundamentand explicandsijustificandapropierealorinochiisepctatorului.Acestgendetranzitie esteobisnutasidestuldefrecventa. Ex.Oscrisoarecaretrecedinmainileexpeditoruluiinaledestinatarului. Compozitia structural comuna. Asemanarea continutului structural intern al imaginilordeterminaoadouasubgrupa. Ex. Un cadru cu un jet de vin ce izbucneste dintrun butoi, inlocuit cu suvoiul sateniloriesinddelaoserbarepopulara.

Asemanareamiscariidincadrelejuxtapuse.Sebazeazapemiscarile,traiectoriile identiceefectuatedeunelepersonajesauobiecte.Trazitiiledeacestfelsuntfoarte frecvente, fiind denumite, in miscare, ceea ce inseamna ca cele doua planuri sint legateincursuluneideplasarisimilareadouaelementemobile. Ex,.Trecereadelacizmaunuisoldatmort,azvarlitaintranseelaceaaruncataintr unmormandecizmedecatreuncizmar. Racordul poate fi efectuat si in timpul miscarii unui singur personaj in doua momentesucesive.Deexemplu:Unfunctionarinchideusabirouluisiodeschidepe ceaacasei. Racorduripsihologice. Acesttipderecordsebazeazapemotivepsihologice,ceeaceinseamnacaanalogia care justifica apropierea nu reiese direct din plastica imaginii, racordul fiind construitdeminteaspectatorului.Dinacestgendelegaturifacparteinprimulrand tranzitiile cele mai elementare, axate pe privire, folosite in asazisul plan si contraplan,inconversatiiledintredouapersonaje. Ex.Politistiivorsaaflecuoricepretanumitedatedelaunbaiat,facandulsacreada ca amicul lui este maltratat. Pe primplanul cu fata disperata a baiatului se aud tipetesilovituriiaraparatulpanorameazadezvaluindadevaratasursaasunetelor. Un politest urla si loveste un sac de box. Se trece pe planul baiatului, care nu mai poaterezistasantajuluicrezandcaamiculluiestechinuit.Decinumaispectatoruluii saaratatceeacearfitrebuitsastieeroulpentruaputeadominasituatia. Racordurinominale. Tranzitiilenominalealcatuiescoaltacategoriederacorduriaxatepejuxtapunereaa douaimagini,dincareunaindicaunloc,oepocaunobiectopersoana,iarcealalta descrieceeaceafostnumit.Deexemplu,marinaruliispunesotiei,Megcutinela papa Dudule, la circiuma Celor Patru Natiuni. Sfirsitul replicii deschide o imagine corespunzatoarecelorspuse,prezentandlocululdesprecareeravorba. Racorduridegindire O ultima categorie de tranzitii se bazeaza pe asemanarea continutului de idei. Raportul intre cele doua planuri este stabilit de gandirea unui persoanj sau a spectatorului. Ex. Un tinar dintro gasca de cartier il denunta politistilor pe un tanar nevinovat, ca fiindvinzatordedroguri.Incadrulurmatorseprezintaungrupdetinericareradin hohotedeoglumaspusalaadresagastilordecartier.Hohotelederassuntmontate peambelecadrepentruasubliniajosniciagestuluidetradare. Factorideterminantiinasigurareacontinuitatiisifluiditatii: Filmul poate fi comparat cu un mosaic, un tot artistic rezultat in urma unei multitudiideimbinariaunorimagini.Prinfortasa,montajulconstruiestematerialul finit din sute de fragmente, conferind continuitate, fluiditate, inteligibilitate, ritm, dramatismetc.

A realiza o trecere fluida insemana a reuni doua cadre in asa fel ca tranzitia sa nu creezeunsaltperceptibil,spectatorulavandiluziacavedeoimaginecontinua.Daca eroina iese din casa intro rochie rosie si in strada o regasim intrun taior verde, evidentcaracordulvafiinacceptabil. Oscenafilmatadinmaimuilteunghiuritrebiesaaibaacelasidecorsiactoriipecat posibilsapastrezeaceleasipozitiiinspatiusisaaibaacelasidialog. Sanuuitamcamanierademontajestetotatatdeindividualacasiscrisul.Infond, nu exista legi nici generale si nici precise de montaj. Chiar daca ne referim la sariturapesteax,deplasareaaparatuluiprintrorotiredemaimultde180degrade, lacadelefilmatedindirectiistrictopuse,cadrecesemonteazateoreticdur,saula contrastulinsuficientintredimensiunideincadratura,caredausenzatiadesaritura incadru. Un montaj este corect cand desi in proiectie avemun clip construit din mai multe imagini, inlantuite, spectatorul are impresia ca vede o imagine contiuna. Aceasta conditie, sai zicem empirica, poate fi explicate teoretic prin afirmatia ca baza montajului sta postulatul continuitatii ( de actiune, de miscare, de spatiu, de timp, deiluminare,etc) Racordulcreazaposibilitateadeacondensalamaximumevenimentele,dealeface maipregnante,multilaterale,dealeobservadindiverseunghiuri,dealeaccentua, diminuasianaliza. Pentru mentinerea unei fluiditati cat mai perfecte in evolutia continuitatii filmului estebinetotusisaseaibainvedereuneleregulisauprincipiigeneralecarenusant batuteincuiedarcareinmajoritateacazurilorilajutapemonteurlarealizareaunor racordurireusite. Mentinereasenzatieidedirectie(reacorddedirectie) Pentruobtinereauneicontinuitaticlare,trebuiecamiscarilepersonajelorcareintra sauiesdincadrusapastrezeodirectieconstanta.Dacaactorulmergeininteriorul cadruluideladreaptalastanga,iesinddinimagineprinstinga,eobligatoriulcain cadruurmatorsaintreprindreapta. La o actiune rapida, compusa din planuri scurte si numeroase, cur ar fi de pilda o coborarepeschiuri,vomremarcasubliniereasiaccentuareasenzatieideunitatesi continuitate,datoritarespectariisensuluidedeplasareasubiectului. Aceastaregulaseaplicanunumaipersoanelorcilatotcepoateinsemnamiscare. Masina,avion,etc. Racorddeprivire Cad se imbina planurile la montajs, trebuie sa se tina cont de sensul de privire al personajelor, dar si al spectatorului precum si de elementele principale ale compozitiei imaginii, anume de directia miscarii sau concentrarea compozitionala intro anumita parte a cadrului. Compozitia poate fi statica sau dinamica, frontala sau diagonala, ea poate atrage atentia spectatorului in stanga cadrului, sau in dreapta, sau frontal, sau pe diagonala, intro anume directie sau intrun anume punct.Doiinterlocutorifatainfata,alcarordialogfiindimportantestenecesarsai vedeminprimplan,fiindfilmatiindiagonaleopusecacinumaiinacestcazlisevor intalniprivirilelamontaj.Dacaoameniivorfiprezentatialaturi,,unuldupacelalalt,

privirile lor nu se vor inalni.Daca se vor filma planurile in diagonal identice, protagonistiivorpriviintroaceasipartesinuunulsprecelalalt. Marimeasicompozitiacadruluiraportulintreplanuri. Pentrumentinereauneicontinuitaticatmaiclaresiauneifluiditatiperfectetrebuie sa se tina seama de dimensiunea si compozitia imaginii. O diferenta prea mica in compozitiacadrului,ousoaraapropiereaaparatuluisauoinsuficientaschimbarea directieidefilmareesteresimtitapeecrancaosarituraneplacuta.Oschimbaremai accentuata a unghiului de filmare, o apropire sau o indepartare mai brusca dau rezultatebunelaracorduri,cacimontajulpreferacontrastuldeunghi,demarime( incadratura),dedirectie,decontinut. Oimaginefacelocalteiimaginicaurmareauneitransformarilogicedininteriorul sceneisaudatoritauneitensiuniemotionale,carecereosublinieresauodetaliere. In cazul acesta cea mai brusca schimbare a punctului de vedere va parea cu totul nefireasca.Dimpotriva,dacaintrerupereaunuiplancualtulnuejustificata,racordul oricatdeindemanaticarfifacut,ramineinutilsinefiresc. Fiecaretreceretrebuiesamarchezeunelementnou,decitrebuiesaexisteunmotiv pentrucareatentiaspectatoruluisasetransferedelaoimaginelaalta. Valoareaexpresivaacadrului Sa amintit mai inainte ca motivul pentru care se schimba incadratura este dat in modesentialdeschimbareavaloriiexpresiveaimaginiicarepoatevariadinmulte motive. In primul rand trebuie tinut seama de scaderea naturala si organica a interesului pe care il suscita in spectator, care dupa ce a urcat rapid la o valoare maxima,imediatdupaceincadraturaaparepecran,descresteapoidupaoanumita curba emotionala, pina la valorile cele mai mici. Ochiul omenesc nu reuseste sa analizezeintegraltoateelementeleprezentatedecadrulimaginii,elsecomportain fata imaginilor de pe ecran ca in fata imaginilor vietii reale: face din ele o sinteza inconstienta,cuatatmaiviecucitsuntmaimaisemnificativeelementelepecaresi plimba privirea, adica cu cat sint mai capabile sai atraga atentia, si cu atat mai stearsaeatentia,scazutapinalaplictisealasisaturatie,cucatacelasicadruramine maimulttimppeecran. Racorduldelumina,culoare,tonalitate,atmosfera La unirea cadrelor, montajul trebuie sa tina cont ca lumina , culoarea, tonalitatea sant factori determinanti in obtinerea fluiditatii si continuitatii in asa fel ca spectatorulsauitecafilmulestealcatuitdinbucatelediferitedeimagini. O diferenta chiar mica intre valorile luminii si umbrei in doua cadre invecinate va produceunsocvisualneplacut.Imaginilevorfiimbinatesiarmonizateinfunctiede tonalitate,dedirectialuminii,degamacoloristitica.Dacaunplanincarepredomina tonurileintunevateestelegatdeoimaginemaideschisavaapareointreruperein liniafluiditatiidincauzadiscordanteidetonalitatesiluminozitate. Trebuietinutcontsidedirectialuminii,depozitionareasimarimeaumbrelor. Paleta coloristica a unei imagini trebuie sa se armonizeze cu cea a imaginii adiacente. Cand cadre cu tonuri deschise alterneaza cu cadre in tonuri inchise, trecereadevinedurasitrebuiegasitunmijlocdeatenuareatrecerii.

Racorddeexpresie,dejocactoricesc Unaltelementdeterminantlaefectuareauneilegaturiesteexpresivitateaactorului respectivalchipuluisijoculuisau,.Deexempludouapersoanesecearta,fetelesunt crispatesifurioase.Latrecereainprimplanremarcamcaauocutotulaltaexpresie. Unastfelderecordestenepermis. Racordderitmininteriorulimaginii Un factor de asemenea important pentru mentinerea continuitatii explicite si a fluiditatii il consitutie ritmul din interiorul cadrului care trebuie sa corespunda cu celalplanurilorinvecitnate.Depilda,unpersonajmergepeparcusulcitorvacadre succesive care vor fi montate impreuna. Incetinirea sau accelerarea ritmului de mers vor fi filmate functie de schema finala de montaj si in functie de ordinea si chiardurataplanurilorpentrucaprinmontareacadrelorsecreazaunanumitritm interncarenutrebuierupt. Racorddecostum,dcor,recuzita, Atit decorul, costumele cat si recuzita contribuie la crearea climatului filmului. Conceptudedcorcupindeatatpeisajelenaturalecitsiconstructiilefacutedemina omului pe platoul de filmare. Vorbind despre racorduri, important este ca linia continuitatii sa nu fie intrerupta de sarituri de dcor, costum sau recuzita. Orice schimbare a acestor elemente la impreunarea a doua imagini creaza socuri inacceptabile.Ex.Otinaraurcaintren.Areorochierosiesiunpachetmareinmina. Incadrulurmatorintraincompartiment.Areuntaioralbastrusiinminaunpachet mic.Alaturareaacestordouaplanurivadeterminaunsocvisualneplacut. Racorduldemiscare Acestgenderecordreprezintaconcordantauneimiscariefectuatelasfirsitulunui plan,cuaceeasimiscareexecutatalainceputulurmatoruluiplan. Daca intrun cadru actorul isi ia palaria din cuier cu mina dreapta si in cadrul urmator isi pune palaria in cap cu mina stinga, nu avem racord de miscare si succesiuneadecadreestenefireasca. Ex.Intrunplanapropiatoconversatieseapropriedesfirsitsiunadinpersoanese ridicadepescaunspreaseindreptaspreusa.Incadrulurmator,careesteunplan de ansamblu, il vedem pe actor mergand catre usa, deschizand usa si iesind. Racordulvaavealocinmomentulcandpersoanaschiteazagestulderidicaredepe scaun, iar ochiul omenesc urmarind in mod automat si instinctiv desfasurarea miscarii nu va remarca trecerea de la o imagine la alta, implininduse astfel dezideratulcontinuitatii. Sa observant ca pentru ritmul emotional al scenei este preferabil sa se elimine o portiunedemiscare Planuldelegatura. Demulteori,cutoateeforturile,cutoatecombinatiileincercate,douaimagininuvor inruptulcapuluisafiemontateimpreuna.Cauzelesintmultiple:iluminarediferita, unplanintunecat,altulprealuminos,dimensiunileincadraturii,compozitia,directia

deplasarii,joculactorilor,ritmulmiscariietc,nucorespundsiinconsecintabucatile respectivenusepotlega.Inasemeneasituatii,monteurulrecurgelaodivesiunepe care o o introduce intre cadrele cu pricina. Se pot intercala astfel detalii, imagini neutre,saucadrecuactoriaflatilaloculactiuniisau in alta parte angrenati intro intimplare paralela grefata pe aceeasi structura dramatica. Datorita planului racord se restabileste fluiditatea povestirii si idea de continuitate care risca altfel sa fie intrerupta. Sa presupunem o scena cu o familie care se pregateste sa plece la gara. In timpul filmarii nu sau respectat unele legi elementare pentru asigurarea imbinarii cadrelor ce compun secventa. Din fericire, peplatouseobisnuiestecapentruuncoeficientdesigurantasasetragaplanuride racord. In cazul nostru sa filmat un ceas de peretearatindore diferite. Facindusi valizelesotiiauodiscutieincontradictoriu.Directiiledeprivirenusepotrivesc,deci cadrele nu se pot lega, fapt pentru care monteurul incadreaza cadrul cu pendula. Interventiaestereusitacacisecventaacapatatunsensmaiprcis,jucandchiarun roldramatic.Sotiinumaiispravesccuceartaiartimpulzboara.