FACULTATEA DE DREPT

GESTIUNEA FRAUDULOASĂ (art. 242 Noul Cod Penal)

- studiu de caz-

DISCIPLINA: DREPT PENAL SPECIAL

GALAȚI 2017
 CUPRINS
CUPRINS........................................................................................................................ 2

GESTIUNEA FRAUDULOASĂ INFRACŢIUNE CONTRA PATRIMONIULUI

PRIN NESOCOTIREA ÎNCREDERII – analiză legislativă ...................................................... 3

GESTIUNEA FRAUDULOASĂ INFRACŢIUNE CONTRA PATRIMONIULUI

PRIN NESOCOTIREA ÎNCREDERII– analiză studiu de caz .................................................. 6

CONCLUZII ................................................................................................................. 16

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 16

2
 GESTIUNEA FRAUDULOASĂ INFRACŢIUNE CONTRA
PATRIMONIULUI PRIN NESOCOTIREA ÎNCREDERII – analiză
legislativă
Gestiunea frauduloasă este infracţiunea ce constă în pricinuirea de pagube unei
persoane, cu reacredinţă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia la persoana
fizică sau juridică care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri.

ART. 242 COD PENAL GESTIUNEA FRAUDULOASĂ

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării
bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării
acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de
lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos
patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Săvârşirea gestiunii frauduloase în scopul dobândirii unui folos material constituie

varianta agravată a infracţiunii. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate pentru forma tip a infracţiunii.

OBIECTUL INFRACŢIUNII
Obiectul juridic special constă în relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului.
Este dată de existenţa unui raport juridic între părţi cu privire la administrarea sau numai la
conservarea unei universalităţi de bunuri care aparţin celui care le-a încredinţat sau unui terţ.
Sunt obligaţii juridice şi nu morale, ceea ce implică o anumită conduită din partea mandatarului,
materializată în acte de ocrotire aintereselor patrimoniale ale celui care i-a încredinţat bunurile.

Raportul juridic este creat, de regulă, printr-un contract de mandat, în conformitate cu

care mandatarul se obligă să administreze sau să conserve bunurile mandatului. Contractul se
încheie intuitu personae putând fi gratuit sau cu plată.

Obiectul material constă într-o universalitate de bunuri mobile şi imobile, consumabile

sau neconsumabile, aparţinând altei persoane. Excepţie – poate constitui obiect material şi un

3
singur bun (minorul primeşte moştenire un teren care este administrat de părinţii săi, care pot
săvârşi în acest context infracţiunea de gestiune frauduloasă).

SUBIECŢII INFRACŢIUNII
Subiectul activ denumit autor poate fi:

1. orice persoană fizică sau juridică;

2. care are ca atribuţii administrarea sau conservarea unei universalităţi de bunuri
aparţinând altei persoane;
3. care nu are calitatea de funcţionar (subiect activ nemijlocit calificat).

Gestiunea frauduloasă poate comisă în calitate de subiect activ nemijlocit şi de părinţii

care administrează bunurile copiilor lor minori sau majori.

Nu poate subiect activ nemijlocit al infracţiunii proprietarul bunului sau universalităţii

de bunuri.

Couatoratul este posibil atunci când toţi coautorii au calitatea specială cerută de lege.
Instigarea sau complicitatea este posibilă, nefiind condiţionată de vreo calitate a participanţilor.

Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică al cărei bun, respectiv a cărei
universalitate de bunuri este administrată sau conservată de făptuitor.

LATURA OBIECTIVĂ
Elementul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă constă în acţiunea sau
inacţiunea prin care se produce un prejudiciu de către persoana ce are ca atribuţii administrarea
sau conservarea bunurilor persoanei vătămate.

Conservarea unui bun presupune paza şi păstrarea lui în condiţiile în care să fie ferit de
distrugeri ori degradări. Reprezintă iniţierea unor măsuri de menţinere a valorii bunurilor în
vederea preîntâmpinării pierderii unui drept.

Administrarea implică o activitate ce cuprinde, pe lângă actele de conservare şi pe cele

necesare unei gestionări corespunzătoare naturii şi destinaţiei bunurilor. Administrarea constă
în acte de punere în valoare, de exploatare sau valorificare a bunurilor ce formează obiectul ei.
Fiind vorba de un patrimoniu şi nu de un bun singular, se poate ajunge chiar şi la înstrăinarea
unui bun anumit, act de dispoziţie care profită tot bunei şi normalei gospodăriri a întregului
avut.

4
 În orice formă a elementului material rezultă o pagubă efectivă pentru subiectul pasiv.
Orice act de administrare sau conservare defectuoasă care este producător de pagube poate
constitui elementul material al gestiunii frauduloase.

URMAREA IMEDIATĂ este prejudiciul creat prin activitatea infracţională

LEGATURA DE CAUZALITATE trebuie să existe şi să fie dovedită existenţa unei

legături de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce constituie elementul material al
infracţiunii şi urmarea imediată.

LATURA SUBIECTIVĂ
Este intenţia directă sau intenţia indirectă. Folosirea expresiei rea-credinţă în definirea
faptei de către legiuitor, caracterizează atitudinea autorului faptei, relevă tocmai ipoteza
vinovăţiei prevăzută în codul penal. Fapta săvârşită din culpă nu atrage răspunderea penală.
Dacă fapta are ca scop dobândirea unui folos material răspunderea penală se agravează.

Nu interesează sub aspectul existenţei infracţiunii mobilul sau scopul cu care a fost
săvârşită. Acestea pot fi avute în vedere de instanţă la individualizarea pedepsei.

Varianta agravantă este comiterea gestiunii frauduloase în scopul de a dobândi un folos

material, chiar dacă acest scop nu este atins. Are caracter subsidiar, fiind reţinută numai dacă
fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Se săvârşeşte numai cu intenţie directă.

FORMELE INFRACŢIUNII
Actele de pregătire şi tentativa sunt posibile, însă nu sunt incriminate.

Infracţiunea se consumă la momentul producerii prejudiciului. Fapta este o infracţiune

de daună, urmarea imediată concretizându-se într-o pagubă pricinuită.

Poate fi săvârşită în formă continuată, caz în care infracţiunea se epuizează la data

efectuării ultimului act de executare.

PEDEAPSA
Pentru forma tip prevăzută de art. 242 alin.1 cod penal pedeapsa este închisoarea de la
6 luni la 3 ani sau amendă.

Când fapta de gestiune frauduloasă a fost săvârşită de administratorul judiciar, de

lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.

5
 Când fapta de gestiune frauduloasă este săvârşită în scopul de a dobândi un folos
patrimonial pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

GESTIUNEA FRAUDULOASĂ INFRACŢIUNE CONTRA

PATRIMONIULUI PRIN NESOCOTIREA ÎNCREDERII– analiză studiu
de caz
Gestiunea frauduloasa (art.242 NCP)

Judecatoria CÂMPENI1

ROMÂNIA

J__________ CÂMPENI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ Nr. 104/2016

Ședința publică de la 09 Iunie 2016

Completul constituit din:

PREȘEDINTE : P______ L____

GREFIER : BÎRLA-B_____ C______ M____

Pe rol pronunțarea hotărârii în cauza penală privind pe inculpatul M_____ M____ - fiul lui
V_____ și V______, născut la data de 27.09.1968 în _________________________, domiciliat
în com. Bistra, ___________________, județul A___, posesor al CI, ________, nr. xxxxxx,
eliberată de SPCLEP C______, la data de 30.09.2015, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, studii liceale,
profesia conducător auto, fără loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente
penale , parte vătămată ________________ P___ A____________ C____ L____ - C______,
REVOLUȚIEI 1848, _______________ A___, având ca obiect gestiunea frauduloasă (art.242
NCP).

La pronunțarea hotărârii au lipsit părțile.

1
http://rolii.ro/hotarari/589c120de49009cc3a0010f5 accesat în data de 14.12.2017 la ora 23:00.
6
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință
din 26.05.2016, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

P___ rechizitoriul întocmit la 07.12.2015 de P________ de. pe lângă J__________ Câmpeni în

dosar nr 858/P/2014 a fost trimis în judecată inculpatul M_____ M____ - fiul lui V_____ și
V______, născut la data de 27.09.1968 în _________________________, domiciliat în com.
Bistra, ___________________, județul A___, posesor al CI, ________, nr. xxxxxx, eliberată
de SPCLEP C______, la data de 30.09.2015, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, studii liceale, profesia
conducător auto, fără loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale
, pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă prev de art 242 alin1 Cp cu aplicarea art
5 Cp. S-a constatat că în cauză legea penală mai favorabilă este actualul Cod penal .

P___ rechizitoriu s-a reținut că inculpatul M_____ M____ a fost angajat al S.C. R_____
CH SRL, pe postul de conducător auto, în perioada 01.09.2005 – 19.06.2014 conform
contractului individual de muncă cu nr. xxxxxx/19.09.2005 și a deciziei nr. 346/19.06.2014, de
încetare a contractului de muncă.

A lucrat ca distribuitor și conducător auto pe autoutilitara XXXXXXXXX, cu care

transporta marfă de la depozitul societății la diverși clienți, persoane fizice sau juridice.
Ridicarea mărfii din depozit se realiza pe baza unui bon de transfer între gestiuni iar vânzarea
către clienți – persoane juridice se făcea pe bază de facturi, chitanțe iar către clienți – persoane
fizice prin bonuri fiscale, scoase pe casa de marcat mobilă, pe care o avea în dotare.

Dimineața, inculpatul M_____ M____ încărca marfa din depozit, întocmindu-se un bon
de predare – primire, de către gestionarul din depozit. După primirea și verificarea mărfii,
inculpatul semna respectivul act. Pe traseu, avea obligația de a întocmi facturi și chitanțe, în
cazul vânzării către persoane juridice și de a emite bonuri fiscale, de pe casa de marcat mobilă,
în cazul vânzării către persoane fizice. A doua zi dimineața avea obligația de a preda la
contabilitate, facturile, chitanțele, raportul Z (raport emis de casa de marcat ce însumează toate
bonurile din ziua respectivă) precum și un monetar ce cuprindea suma de bani totală, calculată
pe bancnote și monede, ce urma să fie predată. Suma predată trebuia să fie egală cu valoarea
raportului Z. Pentru încasările de pe chitanțe, se făcea un raport separat, banii fiind însoțiți de
cel de-al doilea exemplar al chitanțelor, primul exemplar lăsându-se la clienți.

Anual, angajaților cu responsabilități de gestiune li se făcea inventar, de către societatea

angajatoare, printr-o comisie formată din două persoane de la contabilitate și cu participarea

7
acestora. Gestionarilor li se lua o declarație de început de inventariere, în care menționau dacă
au cunoștință despre vreun plus sau minus de inventar, dacă au documente neoperate, nepredate,
precum și numărul/data ultimelor documente de intrare/ieșire a mărfurilor, primite/predate în
gestiune. În cazul distribuitorilor, marfa se descărca de pe mașini, în cea mai mare parte, pentru
a putea fi pusă pe sortimente, verificată, numărată și înscrisă pe listele de inventariere.

În urma inventarului efectuat la data de 15.05.2014 s-a constatat o lipsă în gestiunea

inculpatului M_____ M____ în cuantum de xxxxx,64 lei, justificată de angajat ca provenind
din marfa predată la diverși clienți și neîncasată, fără însă a prezenta documentele justificative
de predare-primire. Inculpatul avea cunoștință despre lipsa în gestiune, încă de dinainte de
inventar. Potrivit declarațiilor martorelor A_______ S______ (contabil) și B___ A______
M____ (economist) – persoanele care au făcut parte din comisia de inventariere – în data de
15.05.2014, când a fost anunțat că i se va face inventar, inculpatul a devenit neliniștit și a insistat
să fie amânat, motivând că mai are bani de recuperat.

În declarația de început de inventar a menționat că are cunoștință de o lipsă în gestiune,

în cuantum de 45.000 lei, întrucât a dat marfă ce urmează a fi încasată la termen. P___ același
act și-a luat angajamentul că, până la data de 01.09.2014, va achita minusul, ce se va stabili cu
ocazia inventarului. Imediat, după inventariere, s-a calculat valoarea produselor ce le-a avut la
momentul respectiv, pe mașină și s-a constatat un minus de inventar de 49 649,64 lei. În aceeași
zi, inculpatul a fost chemat la birou și, în prezența administratorilor, i s-a adus la cunoștință
valoarea minusului constatat. Acesta a menționat că știa de existența lipsei în gestiune, fapt
pentru care și-a luat în scris angajamentul că va încasa banii și îi va preda până la data de
11.07.2014 (angajamentul de plată, înregistrat cu nr. 304/15.05.2014).

Din valoarea totală, inculpatul M_____ M____ a achitat 5.964 lei, eliberându-i-se
chitanțe pe măsura predării banilor (chitanțe: 15.05.2014 – 1000 lei, 19.05.2014 – 2094 lei,
21.05.2014 – 1000 lei, 26.05.2014 – 800 lei, 18.06.2014 – 1070 lei).

La data de 02.12.2014 s-a instituit, de către P________ de pe lângă J__________

C______, măsura asigurătorie a sechestrului pe autoutilitara, marca Opel Combo, cap. 1686,
___________ xxxxxx, nr. de identificare WOLOSBF25W3018548, bun mobil aflat în
proprietatea inculpatului. În dosarul execuțional nr. 49/2014, privind încasarea sumei de
xxxxx,64 lei, în temeiul sentinței civile nr. 779/2014 din 22.10.2014, pronunțată de
J__________ C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (prin care s-a admis cererea
formulată de creditoarea S.C. R_____ CH SRL, a fost somat debitorul M_____ M____ ca, în
termen de 30 de zile, să achite suma de 44 685,64 lei și obligat să plătească creditoarei dobânzile

8
legale și cheltuielile de judecată) și în baza încheierii nr. 49/2014 din 30.12.2014, s-a aplicat
sechestru asupra autoutilitarei marca Opel Combo, cap. 1686, ___________ xxxxxx, nr. de
identificare WOLOSBF25W3018548, nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, evaluat la prețul
de 8000 lei. La data de 04.06.2015, întrucât bunul nu a putut fi valorificat, nefiind ofertanți, la
cererea creditoarei, bunul a fost predat acesteia în contul sumei de 6000 lei, sumă ce s-a scăzut
din creanța inițială de xxxxx,64 lei, urmând ca executarea să continue pentru diferența de
xxxxx,64 lei. În aceste condiții, întrucât latura civilă a fost soluționată prin acțiune civilă
separată, bunul asupra căruia a fost instituit sechestru ajungând în proprietatea creditoarei, se
constată că măsura asigurătorie a sechestrului, instituită de organul de urmărire penală, a
devenit lipsită de obiect și nefondată.

În declarațiile sale, inculpatul a recunoscut existența minusului în gestiune, însă a

menționat că nu se consideră vinovat de producerea acestuia. A susținut că lipsa în gestiune, în
sumă totală de xxxxx,64 lei, constatată în urma inventarului din data de 15.05.2014:

- s-a produs în decursul celor nouă ani, cât timp a fost angajat; cel puțin trei ani nu i s-a
făcut inventar, doar se lista stocul de pe calculator și se compara cu marfa, fără ca aceasta să fie
descărcată și numărată;
- i se eliberau avize de pe calculator (nu avize cu regim special), pe o anumită cantitate
de produse, însă ulterior șeful de depozit intra pe aceleași numere de avize și le completa cu
alte produse, încărcându-i stocul scriptic nu și faptic;
- niciodată nu i s-a scăzut marfa cu termen de valabilitate expirat, fiind nevoit să o arunce,
fără a o scădea din gestiune;
- după ce venea din cursă, autoutilitara rămânea în parcarea orașului, fără ca firma să
asigure vreo pază, iar cheia de rezervă a mașinii se afla la depozitul firmei;

Susținerile inculpatului sunt contrazise de actele depuse la dosar, de către societatea

angajatoare și de declarațiile martorilor audiați, cu toții angajați ai aceleași societăți:

- liste de inventariere din 13.11.2013 – s-a constatat un minus de 224,72 lei;

- liste de inventariere din 11.12.2012 – s-a constatat un minus de 260,32 lei;
- liste de inventariere din 31.12.2011 – s-a constatat un minus de 54,05 lei;
- la finalul listelor menționate anterior, inculpatul a declarat în scris, de fiecare dată, că
toată marfa pe care o avea în gestiune a fost trecută în
- respectivele liste, în prezența sa și a comisiei și că nu are nimic de obiectat cu privire la
inventare;

9
- bonurile de predare – primire a mărfurilor erau întocmite de șeful de depozit, însă
acestea erau semnate de inculpat, după ce primea și își verifica marfa;
- la inventarul din data de 15.05.2014, marfa a fost dată jos din mașină, a fost numărată
de către inculpatul M_____ M____ și contabila A_______ S______, timp în care, pe măsură
ce aceștia numărau, numita B___ A______ M____ nota produsele, cantitatea și prețul fiecărui
produs în parte, pe listele de inventariere;
- nu este posibil ca lipsa de inventar din 15.05.2014, să se fi produs în perioada celor 9
ani, cât timp inculpatul a fost angajat, deoarece cel puțin
- odată pe an se făceau inventare și nu s-a constatat până atunci lipsuri semnificative în
gestiune. Micile diferențe dintre stocul scriptic și faptic au fost achitate de către inculpat;
- minusul constatat, în valoare de xxxxx,64 lei, s-a produs cu siguranță în perioada
13.11.xxxxxxxxxxxxxxx14;
- potrivit declarației gestionarei B_______ M_____ M____, cât timp a lucrat, respectiv
până în ianuarie 2013, inculpatul nu a avut marfă
- expirată, întrucât dacă s-ar fi întâmplat acest lucru i-ar fi schimbat-o cu alte produse din
depozit, urmând ca la rândul său să solicite să-i fie schimbată de către agenții comerciali ai
societăților distribuitoare;
- autoturismele societății, inclusiv cel condus de inculpat, se parcau după masa/seara în
incinta societății, într-o parcare din spatele clădirii, unde erau montate și camere de
supraveghere;
- inculpatul nu a anunțat vreodată vreun minus în marfa pe care o avea pe mașină, ca
urmare a vreunui furt sau din alte cauze;
- inculpatul nu a fost constrâns de cineva, în nici un fel, să dea declarația din 15.05.2014;
Acesta a recunoscut de la început minusul, a declarat de bună voie, lăsând impresia că este de
bună credință și că are intenția de a recupera banii și a repara prejudiciul produs societății.

Situația de fapt, expusă mai sus, se dovedește cu următoarele mijloace de probă:

- Declarațiile inculpatului M_____ M____ ( filele 13-18 )

- Declarația martorei A_______ S______ ( filele 19-20 )

- Declarația martorei B___ A______ M____ ( filele 21-22 )

- Declarația martorei B_______ M_____ M____ ( filele 23-24 )

- Declarația martorului M_____ V_____ ( filele 25-27 )

- Contract individual de muncă nr. xxxxxx/19.09.2005 ( filele 28-31 )

10
- Decizie nr. 31/06.01.2013, de stabilire a unor obligații pentru angajați ( fila 32 )

- Fișa postului ( filele 33-34 )

- Decizie nr. 346/19.06.2014, de încetare a contractului de muncă ( fila 35 )

- Acte privind inventarul efectuat la data de 15.05.2014 ( filele 36-45 )

- Angajament de plată ( fila 46 )

- Situație privind efectuarea unor plăți parțiale – copii chitanțe ( filele 47-52 )

- C____ certificat de înregistrare - S.C. R_____ CH SRL ( fila 53 )

- Liste de inventariere din: 13.11.2013, 11.12.2012 și 31.12.2011 ( filele 54-84 )

- Acte privind latura civilă a cauzei ( filele 85-98 )

Fapta inculpatului M_____ M____, constând în pricinuirea unei pagube în valoare de xxxxx,64
lei, societății angajatoare S.C. R_____ CH SRL, în perioada 13.11.xxxxxxxxxxxxxxx14, cu
ocazia administrării mărfurilor pe care le avea în gestiune, în scopul vânzării acestora către terți
cumpărători, constituie infracțiunea de gestiune frauduloasă, prev. de art. 242 alin. 1 C.p. cu
aplicarea art. 5 C.p.

Constatăm că, în cauză, legea penală mai favorabilă este actualul Cod penal întrucât art. 242
alin. 1 C.p. sancționează infracțiunea de gestiune frauduloasă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă, în timp ce art. 214 alin. 1 C.p. (1969) a sancționat aceeași faptă cu închisoarea
de la 6 luni la 5 ani.

Având în vedere valoare mare a prejudiciului creat, este credibilă comiterea infracțiunii prin
mai multe acte materiale succesive, respectiv în formă continuată, însă neputând exclude și
varianta comiterii acesteia printr-un singur act material, inculpatul a fost cercetat pentru
gestiune frauduloasă în varianta simplă, prev. de art. 242 alin. 1 C.p.

În cauză nu au fost luate măsuri preventive.

Rechizitoriul a fost comunicat inculpatului prin rezoluția din 28.12.2015 , inculpatul nu a

formulat cereri și nu a invocat excepții cu privire la rechizitoriu astfel că prin încheierea nr
69/2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară s-a constatat legala sesizare a instanței
și s-a dispus începerea judecății.

La termenul din 26.05.2016 s-a procedat la audierea inculpatului care a recunoscut săvârșirea
faptei si a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura simplificată, a arătat că nu are obiecții

11
asupra probelor administrate si însușește aceste probe, fiind de acord cu efectuarea de muncă
neremunerată în folosul comunități.

În apărarea sa inculpatul a mai depus înscrisuri, caracterizări si recomandări din care rezultă
buna sa conduită în societate precum și faptul că este o persoană respectoasă si respectabilă ,
căsătorit si cu 2 copii în întreținere.

S-au depus înscrisuri din care rezultă că inculpatul a avut calitatea de salariat tot timpul si
inclusiv in prezent are un loc de muncă, existența sa si a familiei sale fiind asigurată din muncă.

La dosarul cauzei s-a depus sentința civilă nr 779/2014 pronunțată de J__________ Câmpeni
prin care s-a emis ordonanța de plată pe numele inculpatului pentru suma de xxxxx,64 lei și
dobânzile legale aferente acestei sume în favoarea părții civile S.C. R_____ CH SRL .

Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că în perioada 01.09.2005 – 19-
06-2014 inculpatul a fost salariat al părții vătămate/parte civilă pe post de conducător auto
având atribuții de a transporta marfă de la depozitul societății la diferiți clienți, persoane fizice
sau juridice . Operațiunea de predare și ridicare a mărfii din depozit și predarea acesteia către
beneficiar necesita întocmirea unor documente care presupuneau atribuții de gestionar a
bunurilor pe perioada cât inculpatul prelua , transporta si preda aceste bunuri.

Societatea a efectuat un inventar la 15.05.2014 constatând o lipsă în gestiunea inculpatului de

xxxxx,64 lei . Nici una din justificările inculpatului privind predarea mărfii clienților fără ca
aceasta să fie plătită sau existența unor minusuri nesemnificative pe o perioadă mai mare de
timp nu a fost justificată prin nici un mijloc de probă de către inculpat nefiind întocmite acte de
predare a mărfii și nefiind constatate minusuri în inventarele anterioare.

Coroborând aceste probe cu recunoașterea inculpatului se ajunge la concluzia că fapta reținută

în sarcina sa de gestiune frauduloasă a fost săvârșită de către inculpat și reprezintă o infracțiune.

Infracțiunea de gestiune frauduloasă a fost prev de art 214 alin 1 Cp 1969 fiind sancționată cu
o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și de actualul Cp la art 242 alin 1 Cp fiind
sancționată cu amendă sau închisoare de la 6 luni la 3 ani . Se apreciază că legea penală mai
favorabilă este actualul Cod penal.

Potrivit art 374 Cpp judecarea în baza probelor administrate în urmărirea penală și cu înscrisuri
poate fi solicitată dacă fapta este recunoscută în totalitate , urmând a fi aplicate dispozițiile art
396 alin 10 Cpp .

12
Potrivit art 375 Cpp solicitarea poate fi formulată direct în fața instanței , dispozițiile art 396
alin 6 Cpp urmând a se aplica în situația in care instanța pronunță o soluție de condamnare de
amânare a aplicării pedepsei sau de achitare și încetare a procesului penal , urmând ca pedepsele
ca limitele pedepselor pentru fapta săvârșită să fie diminuată cu 1/3 părți in cazul in care se
aplică închisoare si cu ¼ părți in cazul in care se aplică amenda.

În prezenta cauză latura civilă a fost soluționată prin acțiune separată, recuperarea prejudiciului
fiind deja in faza executării silite.

În prezent inculpatul este salariat a unei societăți comerciale germane, realizează venituri din
muncă care îi permit întreținerea familiei si recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate.

În aplicarea dispozițiilor art 74 Cp se procedează la individualizarea pedepsei ce urmează a fi

aplicate inculpatului , această individualizare vizând in același timp si tipul de pedeapsă aplicată
.

Instanța apreciază că pedeapsa de 2000 lei amendă cu executare este o pedeapsă suficient de
fermă pentru ca inculpatul să înțeleagă pericolul social al faptei sale și in același timp rezonabilă
ca să-i permită inculpatului întreținerea familiei si pe de altă parte recuperarea prejudiciului
către partea civilă.

Inculpatului i se atrage atenția asupra disp art 63 Cp privind neexecutarea cu rea credință a
pedepsei amenzii și înlocuirea acesteia cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art 274 Cpp obligă inculpatul va fi obligat să plătească suma de 500 lei cheltuieli
judiciare avansate de stat din care suma de 400 lei în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul M_____ M____ - fiul lui V_____ și V______, născut la data
de 27.09.1968 în _________________________, domiciliat în com. Bistra,
___________________, județul A___, posesor al CI, ________, nr. xxxxxx, eliberată de
SPCLEP C______, la data de 30.09.2015, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx, studii liceale, profesia
conducător auto, fără loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale,
la

13
- 2000 lei amendă corespunzătoare a 200 zile amendă a 10 lei/zi pentru săvârșirea infracțiunii
de gestiune frauduloasă, prev. Și ped de art. 242 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p. și ale dis
part 374 alin 4 , art 375 și 396 alin 10 C__.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 63 Cp privind neexecutarea cu rea

credință a pedepsei amenzii și înlocuirea acesteia cu un număr corespunzător de zile de
închisoare.

Constată că latura civilă a fost soluționată prin acțiune separată.

În temeiul art 274 Cpp obligă inculpatul să plătească suma de 500 lei cheltuieli judiciare
avansate de stat din care suma de 400 lei în cursul urmăririi penale.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare cu procurorul și părțile.

Pronunțată în ședința publică din 09.06.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

P______ L____ BÎRLA-B_____ C______ M____

Red.P.L.

Tehn.BBCM

5 ex/ 25.07.2016

OBIECTUL INFRACŢIUNII

Relația dintre persoana vătămată și inculpat a fost una contractuală, inculpatul M_____
M____ fiind fost angajat al S.C. R_____ CH SRL, pe postul de conducător auto, în perioada
01.09.2005 – 19.06.2014 conform contractului individual de muncă cu nr. xxxxxx/19.09.2005
și a deciziei nr. 346/19.06.2014, de încetare a contractului de muncă. Acesta a lucrat ca
distribuitor și conducător auto pe autoutilitara XXXXXXXXX, cu care transporta marfă de la
depozitul societății la diverși clienți, persoane fizice sau juridice. Ridicarea mărfii din depozit
se realiza pe baza unui bon de transfer între gestiuni iar vânzarea către clienți – persoane juridice
se făcea pe bază de facturi, chitanțe iar către clienți – persoane fizice prin bonuri fiscale, scoase
pe casa de marcat mobilă, pe care o avea în dotare.

Dimineața, inculpatul M_____ M____ încărca marfa din depozit, întocmindu-se un bon
de predare – primire, de către gestionarul din depozit. După primirea și verificarea mărfii,
inculpatul semna respectivul act. Pe traseu, avea obligația de a întocmi facturi și chitanțe, în

14
cazul vânzării către persoane juridice și de a emite bonuri fiscale, de pe casa de marcat mobilă,
în cazul vânzării către persoane fizice.

Astfel, obiectul infracțiunii este unul material și constă în bunurile persoanei vătămate
pe care inculpatul avea obligația de a le vinde/distribui în baza unei facturi/chitanțe bunurile
persoanei vătămate pe care le avea în gestiune.

SUBIECŢII INFRACŢIUNII

Subiectul activ al infracțiunii este unul nemijlocit, respectiv inculpatul M_____ M____
care avea calitatea de distribuitor și conducător pentru persoana vătămată.

Subiectul pasiv este S.C. R_____ CH SRL în cadrul căreia inculpatul a lucrat pentru o
anumită perioadă de timp ca distribuitor și conducător.

LATURA OBIECTIVĂ

Constă în fapta incuplatului care a avut drept rezultat în pricinuirea unei pagube în
valoare de xxxxx,64 lei, societății angajatoare S.C. R_____ CH SRL, în perioada
13.11.xxxxxxxxxxxxxxx14, cu ocazia administrării defectuoase a mărfurilor pe care le avea în
gestiune, în scopul vânzării acestora către terți cumpărători.

URMAREA IMEDIATĂ este prejudiciul creat persoanei vătămate de către inculpat

prin fapta sa, respectiv paguba în valoare de xxxxx,64 lei.

LEGĂTURA DE CAUZALITATE există şi este dovedită de existenţa legăturii de

cauzalitate.

LATURA SUBIECTIVĂ
Este intenţia indirectă.

FORMELE INFRACŢIUNII
Actele de pregătire şi tentativa sunt posibile.

PEDEAPSA
2000 lei amendă corespunzătoare a 200 zile amendă a 10 lei/zi pentru săvârșirea
infracțiunii de gestiune frauduloasă, prev. Și ped de art. 242 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.
și ale dis part 374 alin 4 , art 375 și 396 alin 10 C__.

15
 CONCLUZII
În concluzie, în baza prevederilor legale, a analizei studiului de caz din perspectiva
proprie, consider că instanța a apreciat în mod corect probele și a dispus o pedeapsă conform
dispozițiilor legale, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, este la prima
abatere, și că salariul câștigat de acesta reprezintă singura sursă de venit.

BIBLIOGRAFIE
http://rolii.ro/hotarari/589c120de49009cc3a0010f5 accesat în data de 14.12.2017 la ora
23:00;

G. Antoniu, Infracțiunile contra patrimoniului, „Revista Drept Penal”, nr. 4/2000;

Al. Boroi, Drept Penal. Partea Specială, editura C.H. Beck, București, 2006;

V. Dobrinoiu, Drept Penal. Partea Specială, editura Lumina Lex, București, 2002;

I. Pașcu, M. Gorunescu, Drept Penal. Partea Specială, editura Hamangiu, București,

2007.

16