FOATE ROMMUEA: OPINIE $I INFORMAJIE Iunie 1991 oP D - 7800 FREIBURG r.189 Muenchhofstr,12 BUNA gagk - REA TOCMMALE Romania na fost,sub crunta ocupatie a indracitilor,decat codru de jefuit i,mai ales,cobaiul celor mai absurde incercéri de a str@ba in om chipul lui Dumneseu, faré de care nar mai riméne decdt o vith oarecare,supusd la orice. Pepiniera a fost 1a Pitegti,in inchisoarea cunoscutaé drept cea mai de pret realizare a "marelui barbat de stat",pléns si acum de democratii dictaturii 1ui Carol Wolf,gédele Armand Calinescu.Noile procedeie,imbogitite cu reultatele macabrului laborator,s‘au extins apoi la toate inchisorile din tari,cu aplicare gi in marea inchisoare Rominia,izolata de lume prin sa@rmi electrificata,cdini dresati,mizadoare,reflectoareymine gi graniceri rasplatiji regeste pentru fie- care cap vanat,biet frate nefericit,adulmecdnd un fir de respiratie mai liberd. Bfectul era scontat in orice caz ca sigur: cici cei ce rezistau,dispizeau; iar ceilalti ajungeau tot 1a moarte,cea mai atroce dintre morti: moartea spirituali = necesari si buni ca instrumente docile la infaptuirea planurilor din hrube.Bxa- menul general,pentru verificarea gradului de reugit& in opera de animalizare, s’a dat la alegerile din 20 Mai anul trecut... Lupta dintre internationale pentru comanda globului,se contureaz’ tot mai multGu uriagele descoperiri,nu va mai fi posibil ca pdmntul si aibi mai multi stépani.tnele cauté si se consolideze prin colaboratori in subordines altele, prin supugiRominia,in acest context,pare sortiti unei colonisiri masive.Este 0 tari "fScuti" idealé in acest scop: bogataé din pronia cereascl,ea are acum lo- cuitori "blajini"(sau blajini{i),redusi la reflexe conditionatejiar in frunte deja un sinedriu,grup de alogeni cari fac tot ce pot ca bruma de "inteligenta" ce-a mai rimas si se expatrieze,ramindnd pe loc numai dresatii gi dresabilii, Asa se explicé i stradania cdpugelor din cregtet: IliescuyNeulander-Brucan- Barladeanu-Rosen,de a lisa fara cat mai tnapoiaté.Céici nu-i putem considera,pe toti,atat de idioti incdt s& nu vada cd modul lor de guvernaze indepirteazi toate simpatiile -si toate ajutoarele- externe, tindnd tara pe loc.Aga ne expli- cam si graba risipirii,cu fapte de mardeiagi care au uimit intreaga lume,a imen— sului capital moral cagtigat de tard le revoltd.$i-atunci,de ce totugi o fac? Intrebarea-cheie e ung singura: Au fost ei bine intentionati? = vorba numai de incompetent&? Sunt ei*Blujba vreunei oculte,opusi intereselor noastre natio- nale? Incompetenta este mai mult ca siguri,cici,daci 91 pentru cismirie trebu- esc ani de ucenicie,- unde 9i cand au invijat,de unde gi-ar fi putut ei cagtiga capacitatea de-a guverna o natiune,- care nici nu-i a lor? Reaua credinti ined, ca si slujirea altor interese,reies cu claritate din tergiversarea,din silnicia cu care -$i numai impingi din afara!- iau cAte un sfert de misumi spre normali- zare,praf in ochii celor ce-agteapt& misuri hotirite.Interesul lor,probat de fapte,este si {ink {ara inapoiatd,pentra a putea-o comanda f&ré murmur ¢i a riBi- ne incapabila de actiune cfnd milioane de vagabonzi -"oameni fark Dumnezeu si Patrie",cum i-a vazut RAdescu- vor socoti momentul potrivit s& treacé Nistrul 33 Egeea spre noul eden,cu “campii minoase" gi slugi “blejine": ideal hinter- land al patriei istorice,devenité far,cu luini drimuite,al globului intreg. Existé in fard o reactiune,nu stim cat de congtientaé de ce este in joc,sau numai instinctiva.Binuim mai mult ipoteza ultimi,c&ci,de-ar fi congtienti de Grozivia pusi 1a cale pentru destinul rominesc,ar fi mai sgreiti la galceava, Si mai uniti.Céci gi céinii incdierati,cand se ivegte lupul,se reped toti asu- pra lui! De aceea socotim c& n’au ajuns si vadi ce-i agteaptd,iar cand in fine vor vedea,nu va mai fi nimica de facut. Dar dincolo de socotelile lumegti,gi de nevrednicia oamenilor,mai este si o provident%,care scap& oricdrui calcul.Aceeagi provident care,in ciuda unor vieisitudini uniceyne tine vii de dou mii de anil $i dack gi "interesatii' o vor mai ajuta-o,'n“0 £1 pre voie cénelui de tdtar",cum scrie giupaneasa lui Stroe Suzescu,pe crucea de la Stinegti,pe Olt.Calculele vor rimine la pamint, i tcra "edenul" va rimine fara hinterland -ba soate chiar fri... eden-,"t&tarii" strecurati la cfrmé se vor evapora,iar din inghejul celor 50 de ani de nibugiri vor iegi ghioceii sufletului rominesc,cu totul primenit.Vom avea atunci gi-o tari noud,puternicd si-ascult&toare de Dumnezeu.0 Roménie strilucitoare ca sfantul soare de pe cer,cum a visat-o cel mai strélucit fiu al Motilor,care in aceasti viziune si-a pus sfintele-i oase, jertfindu-se cu totul voluntar, temelie de neclintit luminosului viitor al Rominiei.Doamne-ajuta! ott vain IN MEMORIAM de Ovidiu Vuie -on ridica statuie pe Ceahlau ; cat muntele de’nalta gi de mare, S& pogrte omnia chipul tau Din fara Crigurilor pan’la Mare. $i groapa ta fiinded n’are semn Pe malul Tisei, megterul ran Indeplinind un ritual solemn Ji-o construi dupé stribunu-i plan, Bisericd’ lucraté dintr’un lemn, Ca unui jude maramuregan. lar viéile in sus de le-om urca, Deodatd suntem raiului vecini, Slujin t&cerilor cum tu candva, Tn templul casei dela Biddcini. && In wiaboiul Independentei,37 de copile,romince din Pribalia,s’au atagat pe 1angs trupele romine,ca si ajute oi ele cu ce puteaus caratul de munifii la dorobanti,cofe de api,etc.Cinci dintre ele au cizut.Prima dintre ele,Marita,a cdout la 9 lanuarie 1676.1 s’a ficut un monument, inchinat tuturor “eroilor di 1a Snirdan”.Monumentul a fost distrus de bulgari in Noembrie 1913,dups pacea de la Bucuregti.Acegti frati timoceni au fost uitati de toti politicienii romani, la toate conferintele de pace; dar inc’ n“au murit de tot. 4& "Orice romin din diasporé este,mai presus de toate,un Ronan”,constata dl Iliescu,si,ca atare,"nu ar intampina nici un fel de dificultéji la intoarcerea fn patrie"; in continuare,in interviul acordat "Curierului Rominesc",d-sa "asi gor pe tod emigran{ii tomini aflati in striindtate ci la reintoarcerea in ta~ r& vor beneficia,far% discrimindri,indiferent de opiniile si convingerile lor poltice,de toate drepturile si libertitile garantate si respectate intr’un Stat de drept".Dacd legionarii intorgi acasé au fost dati afars,e ci ei nu’s aga de roméni - sav,cel putin,nu aga de buni romAni ca dnii Iliescu-Roman... && Afivmi dl Brédeseu,fruntag in ceata simisti,cd pea teen re ecare ii manifests fad de nommole de conduits pe care le-a acceptat gi fata de ge- ful suprem al Migc&rii igi gisegte ratiunea in simbolul lui Mota si Marin".Aga este! $i... "geful suprem",de unde-gi ia normele de condui ta? && La Freiburg a avat loc in seara de 7 lenuarie vernisajul expositiei de picturi a dlui Mihai Th.Olteanu,care a gi vorbit despre revolta din Rominia. Cuvantul de deschidere 1-a rostit dl Wolf v.Aichelbarg, #& La adunarea general’ a Consiliului Hondial al Bisericilor, tinuta 1a Cam- perra(Australia),7-20 Februarie,adunare ce are loc la fiecare gapte aniy- au Participat peste 800 de delegati din 317 biserici. Delegatia romani a fost foarte numeroasi.La sfargit sa facut alegerea comitetului central,din care fac parte 91 doi reprezentanti ai ortodoxiei dela Bucuresti: mitropolitul Daniel Giobotea al Holdovei si episcopul Nifon Ploesteanul,vicar patriarhal.- @& Serie dl Sima,in "fara gi Exilul',cd legionarii "nu iau bani dela nimeni (cu exceptia unor renegati,cari sunt in slujba regimului dela Bucuregti)".Dar acegtia n’ar fi s& mai fie legionari! De ce nu-d& dl Sima nume? Pentru ca rene~ gatii,fati de Legiune,se stie unde s’au culougit .. #4 Din "Oredinta" aflan,la rubrica norgilor,cé una dintre miposate s’a nis- cut la Cleveland,"aléturi de alte cinci surori gi doi fra{i".Mu este clar dack acegtia s’au niscut odaté cu réposata,sau au asistat,numai,la eveniment... 4& D1 Ratiu zice cf apartine partidului national-{éranesc,din partea cAruia asi candidat.tn acelag timp 21 vedem,insi,continudnd cu organizarea,pe jude- ye,a uniunii sale “mondiale” 51 nu a partidului.in ce scop?... && Statuia lui Stefan cel Mare dela Chigindu a fost readusi,la 31 August anul trecut,de pe locul unde fusese dosita de bolgevici le vechiul siu amplesa- nent din 1928 gi resfintité de mitropolitul Moldovei,Daniel Ciobotea,in prezen- ga autorit&tilor supreme ale republicii basarabene. é&ba 10 Tunie anul trecut a avut loc instalarea noului patriarh al Rusiei, Alexe,fost mitropolit de Leningrad 9i Novgorod,in locul defunctului Pimen,. && Implinindu-se acum,la 22 Iunie,50 de ani dela inceputul razboiului de desrobire a Basarabiei gi Bucovinei,dl Flozea Nicoriuc,epitropul bisericii ro- din Baden/Blveyia,a trimis cunoscutilor o foarte duioasi sorisoare de evo: ac a deszobi tor,ei Stimate Domnule Barsan, Am citit articolul bvs.,"Legionarismul - o problemi a Rominiei de azi7", apérut in "22",prestigioasa publicatie siptamanald a Grupului pentru dialog social,nr.27 din 20 Iulie a.c.,cu un deosebit interes. Yn ciuda unor afizmatii negative,izvorite dintr’o documentatie insuficien- sau tendenfioasi,am rimas uimit sé consiat cd,de peste 50 de ani incoace,de cand Migcarea Legionars,prigoniti gi calomniata sub toate dictaturile succedate in Hominia,din Februarie 193@ si pan’ in prezent,gi literalmente exterminata sub monstrucasa tiranie comunisté,sunte{i primul publicist roman care se stri- duegte si abordeze fenomenul legionar de pe pozitii obiective gi cu probitatea unui adevérat intelectual gi a omului de gtiin{é preocupat exclusiv de resta- bilirea adevirului istoric. ‘Am ascultat,de asemenea,la Radio Buropa Liberé,textul unei comunicdri pe care ati fScut-o la un simpozion care a avut loc recent 1a Copenhaga 9i am tras concluzia c&,pe langi probitatea omului de gtiint&,consacrat descoperirii gi triumfului adevirului,aveti gi sericase gi ldudabile preocupari de ordin spiri- tual-religios.Sunteti,prin urmare,nu numai un om de gtiint&,obiectiv pe cat cu putinjZ,ci si o constiinti moral,- gi mu una oarecare,ci profund oregtind. Pentru aceste dovi motive esentiale,m‘am hotirit si vi adresez aceste rén- duri,in dorinja de a vi determina si meditati gi s& va informati cat mai bine asupra fenomenului legionar,care,cu voia sau faré voia unora,are drept o& fie interpretat gi etichetat in mod judicios gi perfect obiectiv,sine ira et studio, Cici falsificarea istoriei,pe langi faptul ci lezeasi grav congtiinta umai neam, mu poate dura la infinit 91,pand le urmd,adevarul tot triumfi,iar falsificato- xii igi primesc pedeapsa cuvenit&,dac& nu ca persoane fizice,cel putin pe plan moral,atét in fata Istoriei cét gi in fata lui Dumnezeu.Nu gtiu ce formatie in- telectualé aveti si nici din ce generatie faceti parte.In ce mi priveste,iaté cAteva scurte date autobiogrefice,pentru a sti cine este interlocutorul Dvs. dupA care voi trece la fondul problemei.Sunt medic primar pensionar, in varst’ de 78 ani impliniti si,ca student,la inceputul deceniului al patrulea am aderat la Higcarea Legionara,cu al cdrei ideal politic,social,national gi moral-reli- gios m’an identificat.Inainte de a deveni legionar,am avut ocazia 8% cunose mari personalititi politice i culturale ale vremii,in cdutare de aderenti printre studen{i: Maregelul Averescu,Iuliu Maniu,Vaida-Voievod,Nicolae lorga, Octavian Goga,Nichifor Grainic,etc. Cu tot prestigiul care fi aureola,cu toata cultura vast& si cu tot talentul oratoric al unora dintr’ingii,in frunte cu electrizantul Goga,nimeni mu a avut asupra congtiintei mele un impact atat de categoric ca personalitatea harisma- ticd a lui Corneliu Zeles Codreanu,acel minunat "flucéu cu ochii verzi",cum $1 caracterizase in ziarul siu,"Calendarul",poetul,gazetarul gi profesorul de la catedra de misticl a Facultitii de Teologie din Bucuresti ,Nichifor Crainic.A- cest extraordinar flicdu,autentic FAt-Frumos intruchipat din basmele strivechi, era roman bucovinean,cu sdnge german dup mami.l a devenit,in scurt timp,ido- jul unei intregi generafii de tineri intelectuali,de cea mai incontestabilé va- loare,printre care i doud nune de excep{ie pe plan mondial: Mircea Eliade si nil Cioran. In climatul politic al epocii respective am fost arestat in mai multe rén- duri.dm executat peste 17 ani de pugoirie: 6 luni ca student in 1936,pentra port ilegal de insigni,un an si jumtate internare in lagir la Miercurea Ciuc (1938-1940),pe unde a trecut gi Mircea Bliade,scurte arestdri sub dictatura an— tonesciand gi o condamnare de 16 ani munc& silnicd,intr’un proces inscenat, sub dictatura commisti,pedeaps’ comutatd de Curtea Suprem’ in 10 ani temnité grea, dupa care am fost gratificat cu {ncd 5 ani de pedeapsd administrativi in colo- nii de mune fortaté,pentru vina de a fi refuzat si colaborez cu securitatea (1948-1963). Tree acum 1a fondul problemei. Duplo scurta caracterizare a fenomenului legionar,Dvs mentionati,printre condifiile care i-au favorizat desvoltarea,"o perioadi in care coruptia socie~ +atii (burghezo-mogieregti).s’a acutizat intr’o misura scandaloas’" si recuncag- teti ci aceasté situatie a generat "o exasperare produs& de injustijia sociala, de imoralitatea detindtorilor puterii,de coruptia din Parlanent,Polifie si Si- guranti".Wu pomenifi ins& nimic de abuzurile,de atrocititile si de violenta Practicatd sistematic de organele legale impotriva acestei Migc&ri care-gi des- figura activitatea in mod legal,in cadrul statului democrat,violenté soldat cu sute de arestiri ilegale,stalciri in batdi la posturile de politie gi jandarne- vie,gi chiar cu zeci de morti si raniji jn timpul campaniilor electorale.In a- ceast&é privin{i,iati un exemplu edificator scos dintr’o luerare a lui Henri-4 Prost,a cérui afirmatie nu pote fi pusd la indoiald,intrucét era un invergunat gi de totald rea credinjé inamic al Migcdrii Legionare.Atagat de prest pe 1éngi Legajia Franjei din Bucuresti si aartor al evenimentelor politice rolatate,el @& cifra de peste 30 de mor}i gi réniti in timpul campaniei electorale din toamna anului 1933,cand prim ministra era 1.G.Duca.la Constanja,in aceeagi pe- wioad%,studentul Virgil Teodorescu era impuscat pe la spate de citre un comisar de politie,in timp ce lipea un afig electoral al organizatici legionaze care participa legal la alegeri.Prin urmare,nu "corupjia" gi "imoralitatea" cameni- lor politici,denuntati gi combitii pe ci legale,a generat acea stare de exas~ perare,caze a impins pe unii legionari,tineri curati,entuziagti si idealigti,la © ripost’ violent,ci violenja continui a organelor oficiale care,abuzand de putere,c&leau in picioare cele mai elenéntare nore de drept.Cu aceast preci- zare,sunt total de acord cu conclusia principali pe care o tzage{i,ci"niciodata, sub niciun motivyna trebuie acceptatd violenta ca arm de lupté politica". Analizind in continuare scrisoarea de protest 2 unui fost legionar perife- ric,in loc s& recurgeti la sursele principale de documentatie(cirtile lui Cor- neliu Codreanu,ion Mota,Vasile Marin,gi unele articole ale marelui filosof 3i gazetar,Nae Ionescu),era fatal si ajungeti iaf%gi la unele concluzii gregite gi nerelevante.Migcarea Legionard a fost gntr‘adevir o migcare na{ionalista gi ezegtini,dar mu govind.Ha urmirea s& asigure elementului rominesc,asuprit 9i spoliat pani la Unirea cea mare de stipanirile stréine,condifii optime de des- voltare in statul creat de el,cu atétea jertfe,ferindu-1 astfel de a cédea,in propria lui fara,in robia economico-politicd a unei oligarhii oarecare,indife- rent de religie sau rasi.Ca dovada ci din Migcarea Legionaré au facut parte gi au murit ca martiri,greoi(Nihail Polihroniade,Luzi Criatodulo,etc) ,armeni(fra- {ii Haig Argavir Acterian) ,lipoveni, tured (prof.Zsenkova) , tétari,nemti,bulgari, ou exceptia ungurilor gi a evreilor,cari vedeau in ea o migcare prea romdneas- c&,incomodd pentru govinismul 9i suprematia lor economicd,Antisemitismul gi xe~ nofobia,de care este acuzat& pe nedrept,viza combaterea,prin mijloace legale,a supromatiel economice evreesti gi a unor concerne striine,care,profitand de co- ruptia clasei politice conducitoare,asuproau clomentul rominesc majoritar,ex- ploataéndu-1 gi aduc@ndu-1 in starea deplorabild de rob in propria lui faré.Con- ‘tand exploatarea omului de citre om,Migcarea Legionar’ a c&utat s& desvolte simful comercial al poporului romin,urmirind formarea gi consolidarea unei bur- ghezii rominegti harnice gi cinstite,in locul liotei de speculanti strdini,la~ com si hrapire{i,cari prevalau mai ales in provinciile proaspét alipite. CAt priveste alianta cu Germania si Italia,ea era indispensabil& in contex- tul politic de atunci,pentru salvarea integrit&tii teritoriale a $arii,abando- naté repede de impotentele democra{ii occidentale,aga cum fuseserd abandonate, rand pe rénd,Cehoslovacia gi nefericita Polonie,lisate pradi molohului bolgevic timp de o jumitate de secol.Singuri Migcarea Legionari ar fi putut evita acest cumplit dezastra national,dacd geful ei,Corneliu Zelea Codreanu,nu ar fi fost asasinat migelegte de cdtre ex-pseudo-democratul transfug din randurile parti- @ului na}ional-tranesc,c&lAul Armand Célinescu,executantul orb(de fapt oza chior,metcahni care 1-a f%cut pe Nicolae lorga,cand s’a vacut implicat moral- mente in acest odios asasinat,si-1 porecleasci "Dicta-chicrul") al sceleratului rege Carol II,la raéndul sdu instrumentul docil si incongtient al unor obscure forte straine. Nu mai vorbese de asasinarea in masi a sute de legionari din lagire, inbi- sori 9i spitale,precum gi a cdte 3-5 legionari in fiecare judet al Romaniei Mari,dup& pedepsirea estropiatului céldu de cétre o echipa de legionari,care gi-a asunat intreaga rispundere,predindu-se autoritétilor.Dacd ati fi cunoscut aceasté sumar schifata succesiune a tragicelor evenimente politice din deceniul al patrulea,gi ati fi reflectat perfect obiectiv,ati fi ajuns la concluzia just& cf Migearea Legionaré a fost o migcare politic’ nationalists,cregtinA,an- Yicomunista $i nefascist,care a combitut pseudo-democratia burghez4,luptand pentru instaurarea unei democra{ii autentice,in care voinja poporului romin ma~ joritar 9% functioneze liber si plenar,pentri implinires destinulul siu istoric, ntr’o ammonioasd 9i echitabild convietuire 31 colaborare cu minorititile con- Jocuitoare statornicite de veacuri pe teritoriul Rominiei Mari Acesta cste adeviral istoric gi,in ciuda diabolicei campanii sistematice de denigrare,minciund,dezinformare gi calomnii debitate de atate amar de vreme pe seama ei,va trebui odaté gi odat% s& triunfe,iar memoria miilor de martiri jert- fifi pe altarul Patriei of fie reabilitats i cinstité de orice suflet curat vominese gi de orice om de bund oredints Drelon ZeanaBiss CULMEA 1ORAZHELIE: 0 "REVELABTE" TARDIVE Cunoagtem boicotul general - la presa din jaré,dar gi din occident - opus desvdluirii adevarului privitor la istoria Migcirii Legionare.Pentru presa din jaz,este vorba au mumai de publicatiile FeScMiste,dar gi de cele "de opozitie",supuse desigur constrangerilor gi gicanelor guvernamentale 9i Ngecuristice",dar care beneficiazd totugi de o anumit& libertate de expresie. Libertate ingridit& ins& de acel boicot: Migcarea Legionars mu poate fi mentio-— natdé altfel decét prin defSimare gi cu falsificarea adevirului,iar termenul de "Legionar" a devenit (cu concursul "fogtilor" din nomenclatura) sinonim eu ban- city viminal,asasin 9i golan! Dar presa din occident? Fi-va oare cAndva ingaduit si se spuni fara incon- jur care mafie supra-national& vegheazd la continuarea stricta a defaimirii 9i interzice publicarea oricirei restabiliri a adevirului? Ne-ar fi ugor s& preciz&m,nominal,ciror responsabili de publicatii,din jari gi din occddent,le-am adresat puneri le punct obiective gi inatacabil documen- tate,in numele deontologiei presei,ca drept de replicd la articole publicate, ca de exemplu “Scrisoarea unui miner" (care facea apologia ispravii din Iunie 1990),sau "Scrisoazea unui fost (?) securist”(care-gi léuda tagma din care fa. cea parte),etc. Refuzul a fost general,cu exceptia unei publicatii din "exil" care a cerut acest lucru: "Vatra".Pentru ceilal{i: Drept de replict, da, dar nu pentru un legionar! Tat& ins c¥ 91 in Rominia de azi,ba chiar la Mimigoara,s’a gisit o publi. catie care a avut curajul si infrunte boicotul,publicdnd o duzini de lungi ar- ticole descriind istoria Migcurii Legionare,cu o evident& intentie de obiecti- vitatgfns& autorul ne fiind el insugi martor al evenimentelor relatate,a tre- duit s& recurgi la informatii fie de la persoane implicate,fie din documente scrise.Este deci explicabil c& acea istorie contine uncle inexactitati,asupra c&rora nu ne oprim in réndurile de faji,dar nu putem lisa si treacé o ingelato— rie din cale afard de grosolani,cu care s’a abuzat de buna credin{é a autorului. Tata ce citim: "In lagir (care lagir ¢i cand?) Gheorghe Clime - om apropiat al lui Codreanu - primegte de la acesta o piatré glefuitd cu inscriptia "Migca- Jicva!” \Capitanul, simjindu-gi sfargitul (de unde relese aceasta?) ,i-a fmdnat Tui Clime acest obiect cu valoare de simbol.Mesajul era adresat 1ui Horia Sima. Astfel prin cuvéntul de moarte al Cipitamului,a fost desemnat viitoral Coman- dant al Wigedrii Legionare".$i autorul, increzitor,comenteazaé mai departe: "Ale gerea ficuti de Codreanu s’a dovedit oportuni cici,dupi moartea sa,Horia Sima a ‘gtiut cel mai bine s& pistreze nealterat spiritul Migcarii"(!!!) darea,Doammel, zicem noi care tim... Ulterior,gisim gl "rectificarea" urmitoare: "Cel care a primit de la Cépi- tan_simbolul "Migcati-vii" inseris pe o pietricicd,adresat lui Horia Sima,nu a fost inginerul Gheorghe Clime,ci generalul Coroama". Cum se explick faptul c& aceste afirmatii TOTAL NADEVARATE apar abia dupé 53 de ani gi toomai in Rominia,sub condeiul unui téndr in cdutare de adevir?... Explicatia este simpld,gi una singurd: Aceast& ndstrugnicd poveste a fost in- ventata abia acum,gi nu putea fi plasata decdt in mediul total deainformat din ominia post-ceaugisté,considerata ca susceptibild si Inghit& o asemenea gogo- rité! Nojcei cari am trait de mai bine de o jumitate de veac incoace tragedia Migcirii Legionare,stim ci la Rémnicul Sarat,unde erau inchigi cei din lotul Capitanului,paza era atdt de strictd incdt nici familia CApitanului nu avea permisia normals de vizitd gi a trebuit ca avécate Lizeta Gheorghiu si ceard de la Tribunal o invoire speciald pentru ca Doamna Codreanu si-1 poaté vizite pe Capitan, putin inainte de asasinare.Domnul Clime era deje condamnat si incarce- rat.Generalul Coroami nu era legionaxEl nu putea in nici un caz intra in con— tact cu Capitanul.Prin cine i-ar fi parvenit pietricica? Cand si unde s’a i t€lnit Horia Sima cu generalul,pentru ca acesta si-i inmaneze mesagiul? $i cum se face c& Horia Sima,contestat fiind de citre marea majoritate a legionarilor formati de C&pitan,nu ne-e spus niciodat& acest presupus gest al Capitanului? Pentra c& noi,cari an trait acele evenimente,gtim c& - dupé ares- tarea sa- CApitanul a incredinjat comandamentul,in functie de arestirile succe- sive,camaradului sSu Radu Mironoviei,apoi Domnului Inginer Clime i,in sfargit, lui Ion Belgea,ultima persoan desenatd de Capitan.jtim mai cu seam& de consen- nul dat $i reinoit legionarilor,de a pistra o linigte complectd,evitand orice incident,cu eroismul ribddrii,pand le extrema suferinté.Consemn reinoit chiar ou putine 2ile fnainte de asasinare,prin Doamna Codreanu,care este inca in viata 91 care confirmi acest lucru.Consemn incdlcat in mod deliberat,si cu ur- mari tragice pentru Migcare.coat Autorii acestei niscociri nu s‘au dat indirit de la a profita de dezinfor- a cclor din tari,pentru a o plasa acolo.3ste ugor de injeles cui i-ar fi utut fi de folos aceasta maginatie,de n“ar fi fost ataét de grosoland. Apare insti gl turburitozrea coincident’ (sau coniven}a?) intre telurile n&scocitorilor gi cele ale sus zisei mafii FAT ¥RUMOS Unde-a plecat,cdlare,Fatfrumos, De nu se mai 2iregte nicdicrea, Oricét gi-ar pune soarele puterea, Oric&t s’ar scobori luna de jos? Munfii pustii,cu piscurile caté M@hni i,din cer,in valea de granit, Ca si-1'mai vadd,cel putin odaté, Viu,dacd-i viu,sau mort,de-o fi murit. Gantecul lui,de care tara toata Bra invdluité ca‘ntr‘un vis, De sta gi ochiul goimilor inchis tn ascultare,s’a oprit de-odata. S’a rupt din codri,s“a pierdut din ges $i,goald ca de suflet, trista, tara Nu mai gisesgte parect“njeles. Pluierul lui cénta 9i’n cingitoare $i zeci de sate albe,fermecate, Gu sute de feciori gi de fecioare, T1 asculteu doinind pe 1a“noptate. Se degteptau cu doina 1ui,in zori, Sendragosteau la cAntecele sale $i se simfeau logodnicii ugori $i mai frumogi,c&lcand in iarba moale. Imprietenit cu cerbii gi mistretii $i nins de fluturi jucdtori in cete, Jivinele-1 priveau ca nigte fete $i cu sfiala dulce-a tineretii. Unde-a plecat of n’are nimeni stire FAtul Frunos,ou plete negre grele, Cu ochi albagtri plini ca de mirgele $i cu spranceana’n jurul lor subjire? A scoborit din munji,pe stanci,ctlare, $i patra nop{i a scipirat paimantul, De sub copitele nerdbd&toare Ce s’au luptat cu cremenea gi vantul. Gi luindu-gi fluier,gns% gi s&cure $i arme grele,‘n mana lui ugoare, Precu,ca o sigeaté prin paédure $i ca'un fulger purtitor de soare. El strabaitu intreaga tera, Tar Dunirea nevrand s&-i faci loc, #& a 24 Noembrie s’a constituit in fine,la Cogtei ,Comuni tates in scopul pastrarii identitétii lor nationale 9i culturale.Pre~ din Iugoslavia, Duiliu Sfintescu de Tudor Arghezi A despicat-o drept pe la mijloc Cu pieptul intre valuri,cu coiful ald afari, $i s’ar fi zis c& negrul armsar, cu Pe Dumnezeu $1 duce, sau,micar, Pe un trimis al lui Traian si-al Papii. n&rile sufland in fata apei Neamul ursuz din {éxmul de sub luni, Neam trist,urit,si hd si sangeros, Ameningase doinele lui FAtfrumos, Mandria lui gi voia lui cea bund. lar Fitfrumos,oprindu-se din cant, Simti,din sénge,flacri o& se-aduni, $i‘n glas,in vorbe, ‘n paine i pamint, Dogoarea cerului stribuna. $i o lumin’ novi‘n viata Tui $i_o chemare din tarii gi noapte $i’n toate glasul nu gtia al cui, $i un Sndemn de semne gi de goapte Nemai gtiute,nemai incercate, Ce se iscau gi se topeau in salbe, 4 lua vieduhul chipuri aripate $1 so‘ngrogau intr’fneul fiinte albe. Se ridicau talaze mari de mare, Frunza suna ca zalele,gi-o zare Bra ca o tipsie izbita de sigeti. Murmur de fier si guier de urale, Intr’o urzire erancen’ de vieti, De l&nci smpiedicate in zibale. Acun s’a dus dugmanul si-1 rapuie, Ori si-1 innece’n sange 3i valtoare, Ori bezna lui ziditd su descuie In stare 9i de mild dar si de necrutare Cum va. vol, cei vrednicul urmag Al lui $tefan si Jepeg impreund, Ridied-gialtare din stei pentru vrajmag, ; Dar gi 4Spoaie’nalte,cu protapire bund. Tu, Jari, agteapta cantecele iar S& se strecoare’n ramuri linigtit, Din résdritul mare’n asfintit, Dela hotar, pani“n hotar. mani lor ws @ fost ales Pavel Gitdiant,ziarist la radio Novi Sad,niscut la Locve 15 Dec.1957); vice: Liviu Lapadat,Ion Marcovicea: wicarul Moise Ianes 9i Florin Jiran; secretar,Vasile Barbu.De mirare ci,fiind vorba de Romanii din Tugoslevia,nu gisim,in comitet,niciun roman din Macedonia,Istria,Timoc!, 4% La un an dela revolta dela Timigoara,vicarul Rominilor din lugoslavia,pr. Moise laneg,a dispus ca la 1] Decembrie s& se tragé clopotele la toate biseri- cile roménesti ce tin de vicariat,iar Duminic’ 23 Decembrie 1990 s& se fack pa~ vastase pentru martirii dela Timigoara gi din intreaga RomAnie,"c&zuti pentru libertate 9i demnitate". 8 Congresul Uniunii Mondiale a dlui Ratiu s‘a tinut la Pai remultate, inc’ nicio tire; se pare cd nau fost prea etrélucite 13-5 Mai.Despre2 iM ILUL - fresi,radio,forumuri gi alianje,posturi de televiziune,injghebari patriotice, muljine de particulari - un cor de proteste s‘a inregistrat la expulzarea fos- tugui_rege din tara‘n care s“a ndscut,cu incdlcarea tuturor conventiilor inter- nationale’ privitoare la drepturile omului.$i au dreptate! Numai cA fnaintea lui Mihai mai fuseseré alungati din fara lor,de acelag Neulander,si alti romani: doctorul sicolae Ighigan,care "petrecuse" 26 de ani in gulagurile dejisto- ceaugiste gi se gisea de scurta vreme in Germanias Gheorghe Bélagu,Dora Popescuy Mihaela Moisin,ete.: toti,rom4ni din mogi-strdmogi,la fel de n&scuti in Roma- nia,de unde au fost alungaji de un Neulander,cu inc&lcarea aceloragi sacro- sancte conventii,sennate si de Rom4nia,N’am auzit,atunci,nici cel mai mie pro- test.Nici micar din partea "regelui Rominilor"! Singurul protest,pe exil,a fost al Vetrei! Unde rau pe-atunci "drepturile omului"? Cici indignarea ar fi s& reculte din sensibilitatea la principii gi la exedinje,nu din groutatea... du- ldului,ca’n fabuld.De aceea toti protestatarii de azi,maneandu-gi creditul, gi-au pierdut dreptul moral de-a o mai face.Cel ce tace cand se incalcd dreptul altuia,sa nu se mire ci-i vine gi lui randul! am ad&oga doar,ca o “atenuanti pentru bravii protestatari de azi,ci drepturile omului privesc,cum se vede gi din enunfare,numai pe. oameni,nu gi pe legionari,- fapt demonstrat deja,prin acte hotarite,de inaintagii "democratilor" de azi,in cap cu Duca gi cu CSli- nescul Oricum,prin aceste arbitrare expulzdri,tandemul Iliescu-Landirescu araté {4rd echivoc c& "guvernul" lor se tene doar de doud forte: de Monarhie si de Legiune! $i nu prea gregeste - mu stim cine este Ileana Vrancea.Numele e at&t de ales,c& parc’ar fi pseudo- nim! Intr“un articol despre "tovardgii de drum" ai unui comunism predicat eu elocinta tancului,reprezentati mai ales prin Sadoveanu $i George Calinesou,de altfel bine 2ugriviti,- d@nsa se simte obligaté si la obignuitul obol al deni- gririi Migc&rii Legionare,care gi-ar fi propagat crezul "prin teroare gi crimi". Socotim a nu fi prea pretentiogi dac&-i cerem distinsei colaboratoare a "Dialo- gului"un singur rand,sau indemn,o singura fapti din vremea lui Corneliu Codrea— u,care Si-i adevereasca afimatia.Cé doard n’o fi confundand gi dénsa,la for- natia gi informatia intrevizute din articol,pe fondatorul Legiunii cu patachia ce iva urmat.Acesta,da!,dand din toate coatele ca si parvini,gi si tdrascd Le- givnea prin toate noroalele posibile,gi-a inaugurat cariera ¢u acte teroriste condannate de scrierile 9i ordinele Capitanului dar menite si-i libereze drumly a patronat asasinate la fel de reprobate,a murd&rit sfintenia unui cdmin al fratelui de lupté.Parvenit in fruntea Legiunii prin decret regalo-antonescian, n’a crezut ca trebue ef se retragi nici dupé atdtea infamii,deg! era clar c& prin acest refuz se mergea sigur,iaragi contra poruncii C&pitanului,la scinda- rea Migc&rii.Pand la urmé a trebuit si fie alungat cu rugine,la Majadahonda, 8 Noembrie 1954,"pentru abateri de la morala si spiritualitatea legionara", - ducdnd cu el,trofee ale gestiunii personale,cadavrele ataétor ucigi fard sen- sinta.- Wai epune Tleana Vrancea cé gazetarii presei din S&rindar erau atacati de legionari "din pricina pozitiei lor antitotalitare".Nu-i adevirat! Acegtia erau atacati din pricina pozitiei lor antironénegti! Miciunul dintre fruntagii vie~ 4ii publice de-atunci n’a fost mai antitotalitar decét Corneliu Codreanu: in fapte,nu numai in vorbe,ca ceilal{i,democrajii cari au fdcut lungi cozi la usa uniformelor dictaturii carliste.Exceptie poate facea doar Iuliu Maniu,sau Dinu 51 George Britianu.Dar gi aici este védit ci autoarea confunda iar pe Capitan cu bietul domn Sima,care,in febra parvenirii,s’a grabit,iar’gi contra prescip- 4iilor lui Corneliu Codreanu,s& intre in guvernul autoritar al generalului An- tonescu - din care,negtiindu-gi mase& graba urcugului,a plecat cu coada“ntre picioare: intoemai ca din Legiune!.. ¢. = Gorbaciov a catadixit,in fine,sé se prozinte la Oslo,ca si-gi incaseze bine noritatul premin pentru pace.So pare o@ 1ituanionii,moldovenii, georgienii,1e- tonii gi armenii,impugcati cu gloante pacifiste dar morti deabinelea,n’au fost invitati la cerenonie... Gorbaciov,care a declarat deschis,gi inci repetat,o& el nici mort nu se lasi de comunisn,s’a prezentat s1 aici cu pantahusa,cergind de toate pentru carpirea dezastrului produs de 70 de ani de comunism.Carewe s%a nitat,peste umir,la lista de subscriptie,curios si vad& dack in cap se aflé Gorbaciov: micar cu banii incasati pe pacifism... - tntr’un articol din "Le Monde",partial reprodus,cu comentariul dlui Bidean, in “Buletinul informativ" al Consiliului National Romin pe Decembrie,~ dl Petra Dumitriu,rasfatat al dejismalui,- ruginat de "ororile" dela Tirgu Mureg,cere fortare ungurilor pentru "asasinatele" 9i "lingajele" comise de ronani,fixeazdeae pundrul ungurilor din Ardea] la “mai mult de dové milicane",unguri “oprimati de bizocratia romaneasc’ din 1919",pentru a trece apoi la "masacrele fata de evrei din 1940/1941".$4 ined nue tot,cici "exist si alte victime in afara evreilor gi ungurilor: cei dos sau trei sute de mii de sagi din Trensilvania".Cu o aga de impresionant& capacitate de a minti,dl Dimitriu e’ar gisi in excelenté com panie cu pestrita echip’ de “guvern" poposité la Bucuregti,mai ales cA nevasti~ sa e unguroaici.$i-o fi incercat norocul? EB de presupus... = Citim,in "Degteptarea credintei" din Februarie,o ruginoasi pastoral’ a lui veoctist,patriarh de curte mogtenit de Iliescu dela Ceaugescu,cu aceleagi atri- Dufii gi aceeagi simbrie.In punctul 6 se ordond "s& se constituie in fiecare parohie conitete de sprijin ale Frontului Salvarii Nationale conduse de preti, care vor rosti predici,cuvantari $i indemnuri".Punctul 7 cere constituirea unui “fond de solidaritate cregtinA" cu fasineul comunist.Punctul 8 asiguri "bine- cuvantiri gi felicitézi" executantilor.- Cu ce l-or fi avand pe Teoctist la mi- n& comunigtii,de-1 tarase prin téate mocirlele?... $i ce pazesc cei cétiva lu- ninati ierarhi,de nu-1 trimit porcar la mandstire - Din "Puncte cardinale",care apare la Sibiu ca oficios al Democratiei Cregti- ne rondnegti,aflim cf in seara de 20 Ianuarie e’au comemorat,la Marea Sinagogé din Bucuresti, "cele 150 de victime ale pogromului din 21 Ianuarie",cand cuM're- beliunea" de acum 50 de ani,~ ceremonie fastuoasi,redaté gi la toleviziune i la caze au asistat persoane ajunse simandicoase,ca domnii Campeanu gi latiu.Come- morarea a continuat a doua zi in Parlament,fiind deci "ridicat’ la proportiile unui eveniment de insemndtate nationali".C& minozitarii ce condue azi turma de romini ~Rosen-BérlAdeanu-Brucan-Honan,etc- igi cinstese martirii,le face cins~ te.Ca victimele au fost 150 sau mai putin(sau chiar deloc),faptul rimine de competenta septembristilor d-lui Sima.Acum e de-agteptat o adeviratd avalangé de comenorari,in parlamentul romn,ale uriagului holocaust comunist impotriva poporului ronén.Deocandat’,parlamentul n’a fixat Inca data comenorarii lui Tu= liu Maniu,nici a lui Dinu Brétianu,sefii spirituali ai domnilor Ratiu si Cam peanu,cari dela acegtia {gi reclami s1 legitimitatea,.. = Un articol din "Catacombes" are ca temi "marginalizazea bisericii romine unite",- care"a realizat unitatea nafionalé".Sunt exageriri care nu sexvesc ni- ainui,nici chiar bisericii unite,ale cArei merite nationale sunt atdt de evi- dente incét n’are nicio lipsé de excese verbalo! In realitate,biserica unit sufer alituri de tot ce este rominesc sub carmuirea fiilor de viperi.- In ace- lag articol,semnat de mons.Langa,se mai spune cd mitropolitul Todea ar fi “con- tinuatorul lui Inocenjiu Micu,Simion Barnutiu 9i Vasile Lucaciu" Dar,pe cate gtim,acegtia luptau numai cu arma adevirului... = In editorialul pe Ianuarie al "Rom&nului Liber",foaia dlui Katiu,citin od in Decembrie 1989 "a fost o adeviratd ELIBERARE.Dar una partiala".Dar dacd elibe- rarea partial este o eliberare adevératd,eliberarea intreagi cum s’o fi mai cheménd?.. In continuare mai aflim ci "abia dupd aceea au iegit la lumina ailei aistrugerile,genocidul fizic gi cultural,nepotienul, protectioni smul, coruptia, luxul orbitor,dictatul prin ucaze gi mizeria aduse la rang de mod de viali de cuplul satanie".Psi daci toate astea erau necunoscute inainte,ce-a mai impins lumea in stradi? De ce-a mai scos dl Ratiu gazeta gi,mei ales,de ce-a scos-o la Londra gi mu la Bucuregti?... = MIntregirea" de la Bucuregti,fundaté de N.Lupan,arata,in num&rul pe Aprilie, dowd fotografi ale acestuia: una cu Papa dela Xoma,alta cu Teoctist din Boto- sani.Una cu apirdtorul dézz al Bisericii,pontru care a pitinit gi inchisori si care a impins din résputeri la prabugirea comunismului; alta cu propteaua comm nismului,osanator al cuplului analfabet,apologet al diramirii de biserici.Ce ninte machiavelicé a finut si-i punk fata’n fata?... > Nia Uibune de Genbve" di,la 4 Martie,aminunte asupze oribilului atentat s- vargit,"en plein Genéve",asupra dlui Dumitru Mazilu,care toomai depusese la Na (iunile Unite raportul asupra atrocit¥{ilor mineregti din jerd.Dupa aga ispra— ¥a,se explicd acum siguranja de sine cu care oamenii lui Iliescu-Roman sau prezentat 2 doua zi ca s& cear clauza natiunii favorizate... = Sorie Fraian Popesou,admirator jurat al geniului dlui Sima,cé acesta,om"pre- caut",— temdndu-se,cAnd cu rebeliunea,de ordinul lui Antonescu de a se trage "in oricine ar sta in calea ambitiilor lui",a intrat in clandestini tate, schim- bandu-gi_zilnic domiciliul".Cu clandestinitatea,nu-i nicio noutate,o practica oridecdte ori punea pe aljii si facd vreo isprava; dar dac& practice salutaze netodi,s% zicem,si cu prof.Vasile Cristescu,acoste n’ar mai fi fost ucis.dupra~ vietuizea acestuia,insi,ar fi complicat enorm aspiratiile d-lui Sima.0.5 ~ Incasiind gologanii premiului Nobel pentru pace,Gorbacioy s’a pus imediat pe alte treburi pacifice,cu ucideri de oameni in Lituania,Armenia,Letonia gi pe unde a mai apucat.Vaduva lui Zaharov a scris inediat la Oslo,cerand s& se re~ tregi premiul gdzbaciovului: "Nu vreau ca nunele lui s& stea’aldturi de al so- qului meul".Dar i s%a mispuns of nu se mai poate.Atunci arhiepiscopul de Oslo a rugat pe crodinciogii séi si colecteze o sun egald cu cea gterpelita de sange- rosul pacifist,ca s& fie predata adeviratului luptitor pentru pacea unui popor intreg: pregedintele Landsberger al Lituaniei.Mai sunt deci oameni sinitogi pe lume! 0 nodreptate se face de eltfel 1 pacifistului nostru de pe Dambovi la,au- tor moral al tuturor uciderilor de dupi fuga lui Ceaugescu: ce agteapts cei de 1a Nobel ca s&-1 premieze 91 pe el?... ~ Citim in "Yara" de la Chigindu,15 lec.1990,0 scrisoare a patriarhului Teoc Hist citre azhiepiscopul Viadiniryplint de un’araitor patriotisn fundat pe o eplind cunoagtere q istqriei plaiurilor basarabene.Ce picat o& prof - nobtinge de 1atorie 58 done p2eeiutina tuluiyge lela! minesEa cause aceet= taya prapidit vagoane de tamiic.Se vede ci de’ istoria Rominilor a aflat abla cand ou revolta,gi de-atunci s’a pus s’o studieze cu tenei... Cu oamenii i-a mers mai lesne lui Teoctist,dac’ dupa cunoscutele nerugindri, mirturisite chiar de el intr’un moment de panicd,a mai putut continua si fact pe patriarhul; ceva mai greu o si-i mearg ou atotputernicul,catre care acum Snalié rugiciuni" pentru izbinda patriotilor basarabeni contra satrapilor de le Kremlin: cdci #1 posedi un intreg depozit de alte rugiciuni,de la acelagi patriarh,pentra izbanda satrapului de la Bucuresti... ~ Afirnd dl N,lupan,in "Basarabia gi Bucovina",cd "nu exist o limb’ moldove- neased,dupi cun nu existd una olteneascd sau ardeleneasolExist& nigte dialecte, limba nationald fiind una singuri: limba ronini!".Dar -zicem noi,de acord cu specialistii-,dialectele,dacd sunt,ele’s de cdutat nunai la unii romani de pes~ te Dunire; incolo,de la Nistru pan”la Tisa,limbe-i atét de unitari inc&t a ui- mit pe toti cercet&torii streini,aga c& mu poate fi in niciun caz vorba de dia- lecte,ci de "parfumul" local al limbii,parfum pe care-1 are orice limbi.- = "fara aze nevoie de o insinitogive noralé -afirmi dna Cornea,in "Puncte car- dinale".Primenirea morald a societitii presupune o intens& munca de convingere, al cirei succes nu poate fi asigurat decdt de exemplul personal... In primul vand,ou trebuie si triiesc valorile pe care lé propoviduiesc gi apoi si-i con- ving pe ceilalyi... liu prin vorbe,ci prin comportament".Or fi intelegand,micar aeus,cei din secta simista,in ce funditurd sau bigat?.. Ce vor raspunde cand, propoviduind in tar& nigte principii excelente,se vor trezi intrebati: In nume- le cui vorbiti?Cine vi este geful,modelul pe care-1 oferiti? - S%@ spus,intr’o emisiune 1s "Suropa libers",oi Mircea Streinul, legionar,— dac“a putut avea sub Antonescu nu gtiu ce functie,e c’a renuntat 1a idealurile sale.Dar asta nu-i posibil! Idealurile legionaze,izvorite dintr’o fierbinte dra- goste de neam,de fara,de evanghelie, sunt dreptatea,cinstea,corecti tudinea,dra- gostea muncii(cu cap),altruismul,vitejia,simtul datoriei,al onoarei,reapectul aitora,spiritul de tolezanti,buna intelegere,buna cuviinja,etc. S& fi renuntat Mircea Streinul la “obligatia" de a mai fi cinstit,drept,ctmsecade? Si fi re~ muntat el la acest splendid buchet,care face ca omul si fie OM? Chiar dacd re~ eliunca, prin obiectiv gi excese,l-a dezamigit... = Citim,intr’o publicajie simisté,cd Antonescu a fost "total indiferent... la oribilele persecutii impotriva legionariloz,asasinati cu sutele gi asvarliji la intrizile satelor gi oragelor,din dementa regalS".Péi dacé lui Sima,care facea pe legionarul,nu-i pisa de aceste asasinate,ba chiar le inlesnea,- de ce-ar fi trebuit si pese generalului?... Tot acolo mai citim c&,invitat cu Antonescu la Hitler "pentru discutii mili- tare"',Sima,"pretextand ci’ chestiunile militare nu erau de resortul lui,a comi~ nicats.. ci nu era necesar sf se deplaseze,nefiind competent in materie".0 fi adfogat,in sprijin,gi ordinul de ldsare la vatra,cu gradul de cdprar(de cance- Jarie)? Se intelege de ce-a avut nevoie de pretexte,cand ne gindim of refuzul 2 avut loc cu numai o s&ptimind inainte de rebeliune; altfel,de vreme ce adera~ se la Axi,cum ar fi fost s& se acorde cu Hitler? prin... telepatie,cumva? Cuci u-i vorba aici de "specialit&{ile" lui Sima; dac’ar fi fost aga,Hitler n’ar fi avut niciun prilej sd-1 intélneasc&,dat fiind c&,pe-atunci,nu i se cunogtea niciuna,in afard de aceea a unui ieftin terorion,o necesitate dureroasi dar f4- zi ajutorul c&reia nar fi ajuns in vecii vecilor sef de migcare moralist&,ci in cel mai optimist dintre cazuri,pe la vreo preturé mirginagd.Abia dupé vreo gapte ani,la Paris,gi-a vadit si-o alté specialitate,dar care 1-a svarlit rugi- ima: aceea de a fi primit ca om in casa fratelui $i=o." dewa iegi de-acolo nanjit cu alti Weticheta",incompatibild ou rolul afigat... Nextul nu explicd de ce,"vefusand" pe Hitler,Sima n’a mai putut merge nici is Beasycare "il invitase"; dar se vede ci,din protextul invocat,acesta gi-a ineu- git pkrerea lui Hitler,cé omul e "confuz si necopt",gi nu 1-a'mai interesat. 7 Gazeta "Agi" din 8 scembrie vorbegte de "sfintii impirati Mihail 91 avril", Nar putea spune cand gi unde au "impardtit" acegti.,, arhangheli? ~ In mesajul transmis la Soultematt,fostul rege a jurat si fie "denn de atdtea sacrificii si dureri",Dacé jura inainte de 25 August,era mai bine... BU‘ VINO} Ia ccasul cind cobor in fiare Si-mi ispigesc osénda cea mai grea, Cu fruntea’n slava strig din inchisoare, WE DE GARA MA(prin Dr.Dorin Palade) Nici c’am poftit la praznie pe oricine Cand m’am simtit cu cheile la brau. fu /aptacvusraiaeoma eo ae Dac’am strigat c& haitele ne furt a el ee ka oe Addnoul,codrii,cerul stea cu stea Wu's vinovat c& i-am iubit lumina §i sfanta noastri pdine de la guri, Curaté cum in suflet mi-a paétruns, Nu’s vinovat faji de tara mea. Din via data’n parg sau din gridina a Ses ht i 4 ee Wu’s vinovat c’am indarjit gacalii In care-atétia gerpi i s’au ascuns. 2 es eieite germ apie $1 c’am strigat cu sufletul durut, Wu's vinovat cé mai pistrez acasti C& nu dau un Ceahlau pe toti Uralit Pe-un raft intdiu-abecedar, $i ci urtisc hotaral de la Prut. Nici c& mnchin cand mi agez la mask - 3 = Acest pimént,cum spune gin izvoade ie u’n altar. y y ae eee Lea seris pe harta lumii Dumnezeu Nu’s vinovat c&-mi place si se prin’ $1 cA4i prin veacuri au venit sé-1 prade Rotundi ca o fart hora“n prag, Tl simt gi-acun pe piept cate de greu. Nici c’am poftit colinddtorii’n tindé a" ve art De-aceea,cind cobor legat in fiare, CHS, HREM Mra ARS. 2 Foceatevat av Gini er Bee gue Nu’s vinovat cf toamnele ni’s pline Cu fruntea’n slavi chiui citre soare, Cu tot delgugul dela vin la grau, ius vinovat fati de tara mea, 4u Dl Gheorghe Mazilu a tiplirit o a doua editie a c&rtii cea ficut atta vélvé,"In ghiarele securitdtii",de distribuit in fari.La vechiul text,oare de- masc& driceasca Yesdturé a comport&rii comuniste,aici adaogé la urmi,pe 12 pa- i,o lungi "Odi muntilor Figiragi",a poetului ton Udrigte Oltjucis la Aiud, od& pastraté in memorie de dl Mazilu $i publicat abia acum-Cei ce n’au apucat 8% citeasci aceasta groaziicd mirturie a barbaried comuniste,sau vor s& ajute la rispandirea ei in fars,o pot avea,cu numai 20 de mirci,de la autor: Ing.Gh. Nazilu ~ 46 Chaussée de Liaudoz - 1009 Pully - Blvetia, 4% Asoc."Basarabia gi Bucovina" a comemorat la 28 Noembrie,in cale Teatrului ational din Iagi,cu 15 oaspeli dela Chiginiu,implinirea a 72 de ani dela uni- zea Bucovinei.Bogatul program a cuprins gi un servici divin,printre slujitori fiind 9i "trimisul special al mitropolitului Daniel al Noldovei gi Sucevei". i ce-ar fi fost dac&,la o comemorare aga de importantd,venea chiar personal?.. £uIn Basarabia,la Slobozia Mare,a avut loc,la 15 Ianvarie,solemnitatea deave- iisit bustului lui Euinescu,sfinjit de un sctor ge,preoti in frante ou mitzozo- litul Transilvaniei si in prezenja multor Romani@Homnia,Ucraina gi lugoslavia. Printre vorbitori,pregedintele Kepublicii basarabene,Mircea Snegur.Luceafirul romanismului a fost a doua zi omagiat la Casa Soriitorilor dela Chigindu.- &% Dl Ing.Mircea Ionescu nevtrimite un lung articol de proslavire a meritelor lui on Fantazi,bazaté pe fapte.Un articol primisem gi dela dl C.Macri,cu elo- gii la aceeasi adresi.Noi insdycu toaté simpatia pentru dl Pantazi,nu le-am pu- blicat.Fanegiricele in viaja,nu le-am apreciat niciodaté.Parc“ar trage a rau. $i-epoi,nu vzem s% contribuim cu nimic le.. cultul personalitétii,care,in chiar zilele noastre,s’a dovedit aga de pgubos!.. Se mai mirk Mizoea Ionescu, intr’o alt misiva,de ce,dacd fara sa liberat cu-adevirat,agentii in sutand nu se in- toze la basd.Ce-i mai fine pe-aici? $i in ce scop?... De asta ne mizam gi noi! Dar un r&spuns competent numai geful lor ar putea 64 dea: "patriarhulTeoctist..- && Din initiative d-lui dr.gerban Milcoveanu sa reinfiintat anul trecut,le Buouregti,Asoc,fruntagilor migedrii studentesti de la 1922,cuprinzand acum 42 nembri ai partidelor politice de dinainte de 1948,anul cand s’a desfiinjat auto- nomia universitaré.Asociajia fusese infiinjataé in'1935,din initiative wnor ve- terani ai migcdrii studentjesti,ca dr,Simionescu,dr.D&nulescu, prof Napoleon Creju,av.Mota,Kadu Budigteanu,etc. Va avea sectii gi’n stréindtate.- 44 Suntem informatio avocatul Horia Cosmoviei,dups iogizes dele inchisoa- re,a trecut la unij#'s’a facut preot greco-catolic in Bucuregti.- 4& Pelerinajul viitor 1a Soultzmatt va avea loc Sémbiti 6 Iunie 1992