Omul mpotriva omului

Ce este traficul de fiinte umane?

Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o violare a numeroase legi internationale si a drepturilor omului si este realizat de criminali care adesea sunt membri ai unor retele criminale trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii transporta victimele prin tara, dar si mai des peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile de baza, vandute si inrobite, fortate sa lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori necalificati. Victimele de regula sunt violate, brutalizate sau chiar torturate.

ETAPELE TRAFICULUI DE FIINE UMANE

Recrutarea Transportul Vnzarea Sechestrarea i exploatarea Revnzarea Evadarea Repatrierea

I. Recrutarea
Recrutarea reprezint activitatea prin care fetele i femeile sunt amgite cu vise dearte pentru a le convinge s emigreze. n aceast faz se depune cel mai mult efort de ctre traficani. Exist mai multe metode de racolare: direct sau indirect, violent sau non- violent. n prezent racolatorii nu mai folosesc atat de des metoda direct i violent ns ncearc s conving fetele i femeile c ei sunt "salvatorii " lor.

Metode de recrutare
Metodele violente presupun rpirea persoanei, drogarea ei i rapirea sau vanzarea fetelor de familiile lor, direct traficanilor. Metodele non-violente presupun oferte false de locuri de munc n strintate, anunuri n mica publicitate pentru posturi de babby-sitter sau menajere sau ca dansatoare.

Rpirea reprezint o metod folosit n statele slab dezvoltate, unde instituiile administrative i cele responsabile de protejarea cetaeanului, nu reprezint un impediment n faa racolatorilor. De exemplu, n statele din Africa , aceast metod este des folosit. Fetele rpite sunt destinate pieei internaionale de carne vie. Multe cazuri de rpire rman neraportate deoarece femeile rapite, de multe ori nu reuesc s evadeze i s raporteze aceste rpiri.

Vanzarea de ctre familii reprezint o aciune inuman, dup prerea mea i aceast aciune nu este scuzabil n nici ntr-un fel. Acest lucru se ntampl de asemenea, tot n statele sub dezvoltate sau n statele Lumii a Treia . n majoritatea cazurilor, fetele tinere sunt victimele. n unele cazuri, indienii i vand fiicele pentru doar 300$, deoarece ei primesc bani ghea i nu mai trebuie s asigure fetelor lor o zestre scump. Pe de alt parte, unii parinii consider c prostituia este mai bun decat nfometarea.

Drogarea i rpirea fetelor se realizeaz de multe locuri in cluburi de noapte sau la anumite petreceri particulare. De exemeplu, se toarn drogul n bauturi astfel c la sfarsitul serii, fetele nu mai sunt contiente i nu mai pot opune rezisten facilitatnd astfel transportul lor i rpirea.

Locuri de munc n strinatate reprezint cea mai " apetisant " ofert datorit faptului c majoritatea victimelor provin din state slab dezvoltate unde nivelul de trai este scazut. Oferirea unui loc de munc stabil, cu un salariu de multe ori foarte atractiv reprezint de multe ori visul oricrei persoane care dorete s-i construiasc un viitor mai bun. Multe femei cad prad acestor oferte de munc i accept anumite riscuri ( ex: probabilitatea de a nu catiga atat cat era stabilit). ns ceea ce nu tiu, multe dintre aceste femei este ce le ateapt dincolo de granitele naionale: btile, exploatarea sexual i disperarea. i de multe ori ieirea dintr-o astfel de situaie este mult prea grea.

Fetele i femeile sunt duse ntr-o alt ar din mai multe motive. Printre acestea se numr faptul c multe fete nu cunosc limba, iar acest lucru le determin s nu aib curajul s cear ajutor. Un alt motiv este acela c este mai uor s le exploatezi ntr-un alt stat deoarece ele nu pot scapa la fel ca n cazul n care s-ar afla n ara de origine. Iar, dac sunt prezente n ara de destinaie i ntr-un mod ilegal atunci posibilitile de evadare se reduc considerabil.

II. Transportul
Se desfoar pe mai multe rute prin mijloace diferite, din ara de origine spre ara de destinaie. ns pe drum pot aprea noi tranzactii ale fetelor astfel cursul traseului se poate schimba pe drum. n rile de tranzit de multe ori sunt folosite cluzele, adic persoane autohtone care-i ajut pe cei care transport fetele, s scape de poliie sau de autoritile locale.

Trecerea frontierei se poate face ntr-un mod legal (sub pretextul unei excursii, sau al unei cltorii de studii) sau ntr-un mod ilegal ( n cazul persoanelor minore, fr paaport, prin falsificarea documentelor). Trecerea se poate face noaptea cand vizibilitatea este mai redus sau ziua ( aici intervin vameii corupi, cei care-i ajut pe traficani, de multe ori n schimbul unor sume sau al unor servicii sexuale). Trasportul se poate realiza cu ajutorul mainilor personale, autocarelor, barcilor, n containere sau pe cale aerian.

III. Vnzarea

Se realizeaz de obicei n rile de destinaie i uneori n rile de tranzit la preul stabilit sau la fata locului, n funcie de trsturile fizice. Preul poate varia de la cateva sute de euro la cateva mii. Aciunea de vanzare se realizeaz n locuri ascunse sau n bordeluri.

IV. Sechestrarea i exploatarea

Reprezint cea mai dureroas experien pentru fetele i femeile traficate. Multe dintre victimele traficului de persoane de abia atunci realizeaz c au fost vandute i c urmeaz s fie exploatate. Asta n cazul n care nu au fost abuzate pe parcursul cltoriei spre ara de destinaie. ns de multe ori tratamentul inuman ncepe s fie aplicat doar la destinaie, pentru a nu da ocazia victimei s evadeze.

Odat sechestrate victimele sunt supuse unor abuzuri fizice (bti crunte) pentru a li se distruge voina de a evada. Aceste bti sunt aplicate i in cazul n care victimele refuz s ntrein relatii sexuale cu clienii adui de traficani. Izolarea din punct de vedere teritorial (interzicerea prsirii perimetrului stabilit) cat i din punct de vedere social (interzicerea comunicrii cu exteriorul, a legrii de prietenii ). Ameninri, maltratri i uneori crime sunt de asemenea aplicate victimelor.

De asemenea, privarea de hran reprezint o msur de slbire a puterii. La nceputul perioadei de sechestru victimele sunt "prelucrate" n scopul distrugerii voinei, personalitii persoanei. Prelucrarea reprezint o serie de violuri i bti aplicate victimelor. Dupa ce victima nu mai opune nici o rezisten ea este obligat adeseori s consume droguri sau alcool. n acest mod, se creeaz dependena (de droguri/alcool cat i de "patroni"). Aceast dependen va duce la nrutirea situaiei pentru victim. Ea va ncerca s-si obin drogul prin "munc " mai instens pe o durat mai ndelungat , iar pe de alt parte o va face "imun" la suferinele i umilinele la care este supus.

Argumentele oferite de traficani, victimelor se bazeaz pe ideea de datorie. i anume, victimele sunt datoare s le plteasc cheltuielile ntreprinse pe transportul lor, cazarea lor i pe hrana oferit. n majoritatea cazurilor, aceste datorii sunt mult mai ridicate decat au fost n realitate i nu se terg niciodat.

V. Revnzarea
Ea face parte din acest ciclu al exploatrii deoarece fiecare "nou stpan" dorete s-i recupereze banii " investii". Revanzarea se face i n cazul n care victima creaz probleme patronului.

VI. Evadarea
Aceasta se realizeaz datorit voinei victimei de a scpa de exploatarea la care este supus. Evadarea se face cu ajutorul unor clieni sau al poliiei care realizeaz razii n cluburi de noapte. De asemenea, se mai poate evada i prin ajutorul dat de ctre persone care fac parte din ONG-uri. Acestea le ajut s evadeze, iar ulterior le asigur ajutorul necesar pentru recuperare i reintegrare.

VII. Repatrierea
Ea se realizeaz prin intermediul ambasadelor i cu sprijinul Organizaiei Internaionale a Migraiei care se asigur c toate formalitile legale sunt ndeplinite. Dup sosirea victimelor n ara de origine, acestea sunt primite de diverse organizaii care le asigur sigurana i le ajut s-i revin din ocul postraumatic.

ns chiar i dup revenirea n ar, exist pericolul ca victimele s fie supuse ameninrilor i rpirilor. Au existat cazuri n care victimele erau ateptate la aeroport sau la punctele de sosire, de ctre racolatori. Acetia le rpeau din nou. Acest lucru nsemn c cineva din organele autorizate s realizeze repatrierea, erau implicate n acele reele de traficani.

Sunt victimele traficului de fiinte umane infractoare?

Ele pleaca peste hotare in urma inselaciunilor. Ele sunt mintite. Deseori, sunt lipsite prin inselaciune de bani si documente. Pentru ca sunt fortate sa lucreze in industria sexului si in alte domenii, ele sunt victime, si nu infractori.

Ce li se intampla traficantilor?
faptele savirsite de recrutori, calauze, gazde, traficanti sint considerate infractiuni. infractiunile comise se pedepsesc conform: Legii privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicata in Monitorul Oficial nr. 783/11 decembrie 2001s Codului Penals Ordonantei de Urgenta nr. 112/2001. pedepse prevazute: de la 3 ani inchisoare la detentia pe viata, in functie de gravitatea faptei, de urmarile asupra victimei, de virsta acesteia. sint pedepsite si infractiunile asociate direct sau indirect cu traficul de persoane: inselaciune, trecerea frauduloasa a frontierei, fals si uz de fals, sechestrare, viol, lovire si vatamare corporala, amenintare si santaj, constringere, dare si luare de mita, proxenetism. in cazul traficantilor, raspunderea penala apare si in cazurile in care persoanele traficate si-au dat consimtamintul.

Care sunt rile de destinatie?

Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care organele de drept sunt inactive, iar situatia politica instabila. Traficantii prospera acolo unde autoritatile locale intorc capul sau nu au mijloace sau vointa politica pentru a pune capat acestor activitati criminale. Tarile de destinatie sunt in special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sunt localnicii, dar deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii, stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sunt vandute in verigile sclaviei sexuale sau sunt utilizate in munca fortata.

Cum sunt recrutate victimele?

Prin oferte de locuri de munc bine pltite n strintate: chelneri, buctreas pe vase de croazier, dansatoare, babysitter sau lucrtor n agricultur, n ri precum Frana, Grecia, Germania, fcute direct victimelor, prin cunotine, rude, persoane apropiate. De obicei se promit diverse faciliti. Rpire Anunuri de mic publicitate, de tipul: Recrutm tinere fete, dansatoare, balerine, pentru araPlecare imediat. Sau Poi ctiga 2000 de dolari pe lun, sau Am trimis fete, sau ntors, i-au luat i cas! Sau O fat frumoas ca tine, cu meseria de poate s ctige muli bani n Aceste anunuri vizeaz de regul femei, fete tinere care nu au o bun pregtire intelectual i provin din familii srace sau dezbinate.

Cat de complicat este pentru o victima s evadeze?

De obicei, fetele si femeile tinere sint descoperite de politie in timpul raidurilor prin bordeluri si alte localuri unde victimele sunt silite sa lucreze. Intr-o serie de cazuri, victimele reusesc sa evadeze singure, dar aceste cazuri fericite sint rare, deoarece fetele sunt inchise in apartamente sau case pazite cu strictete. Lor li se spune ca daca vor evada, atat ele, cat si familiile lor vor fi ucise, iar daca vor face denunturi la politie, ele vor fi deportate acasa si stigmatizate. Aproximativ 30% din victime au fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele a liniei directe a Centrului "La Strada". Victimele care au scapat din reteaua traficantilor marturisesc amanunte ingrozitoare. Ele trec printr-o trauma psihologica adanca; dupa spusele psihologilor, numai 30% dintre victime se pot reabilita si reveni la viata normala.

Cum pot opri un traficant si cum pot fi de ajutor in contracararea traficului?

Cel mai potrivit mod de a opri traficul este de-i oferi tinerilor loc de munca, pentru ca sa-si poata intretine familia. Cea mai mare problema pentru Romania este lipsa unor locuri de munca si salariile foarte mici. Va puteti aduce contributia prin a conlucra cu organele de drept in identificarea si retinerea traficantilor. Recunoasteti unele semne si fiti deosebit de atenti cu persoanele care ofera pasapoarte, vize sau contracte false pentru lucru in strainatate.

Cate victime ale traficului sunt minore?

La momentul racolarii, aproximativ o cincime din fete sunt minore. Minorele sunt de obicei mai cautate si "costa" mai mult. Cand revin acasa, majoritatea depasesc virsta de 18 ani. Centrul de reabilitare al OIM(Organizatia Internationala pentru Migratie) a deschis recent o aripa destinata minorilor, in cadrul careia activeaza psihologi si lucratori sociali cu experienta.

Nu inchide ochii! STOP traficului de fiinte umane!

REALIZAT DE:
Filip Codruta-Elena Prisecariu Andreea

PROFESOR COORDONATOR:

Alexandru Sebastian

BIBLIOGRAFIE
http://ms.politiaromana.ro/prevenire/trafic_persoane

/despre_trafic.html http://prorefugiu.org/trafic-fiinte-umane/