PORTOFOLIU

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE

PROF: BOESCU SILVIA

LICEUL TEORETIC PANAIT CERNA

CUPRINS
1.) Analiza Curriculumului Naional Programa colar pentru clasa a XIIa.

2.) Obiectivele de evaluare...

3.) Instrumentul de evaluare proiectat..

4.) Matricea de specificatie........................... 5.) Baremul de notare .........................

5.) Analiza subiectelor din testul propus prin raportare la obiectivele de evaluare.................................... 6.) Rezultatele testului de evaluare n funcie de itemi.............................

7.) Concluzii privitoare la testul de evaluare ............................................................ 8.) Eseu: Elemente de deontologie a evalurii n contextul creterii calitii actului educaional (din perspectiva limbilor strine)....

10.) Bibliografie...

Analiza Curriculumului Naional Programa colar pentru Limba francez, clasa a XII-a, L1

Instrumentul de evaluare proiectat este un test de evaluare sumativa, aplicat la clasa a XII-a A de la Liceul Teoretic Panait Cerna din Braila, in vederea pregatirii pentru bac. Demersul de evaluare a vizat obiectivele educaionale specifice disciplinei Limba francez. Curriculumul acestei discipline pentru clasele liceale a fost elaborat n cadrul unei paradigme a disciplinei care are n vedere att nivelul de cunotine atins la sfritul clasei anterioare, ct i necesitatea atingerii unor obiective n conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referin pentru nvarea limbilor strine, publicat de Consiliul Europei n 1998. Din acest punct de vedere, curriculumul pentru liceu urmrete formarea unor competene de comunicare derivate dintr-un consens larg, european. Programa colar de clasa a XII-a este centrat pe atingerea unui sistem de competene generale i specifice, conine competenele generale urmrite, valori i atitudini, competenele specifice derivate, coninuturi i sugestii metodologice. Evaluarea prin testul proiectat pleac de la urmtoarele competene generale propuse de programa colar de clasa a XII-a: 1.) Receptarea mesajelor (orale i) scrise transmise n diferite situaii de comunicare. 1.1 Extragerea esentialului din rapoarte orale, discursuri,interviuri etc. 1.2 Identificarea ,in texte citite ,a punctelor de vedere, atitudinilor si sentimentelor exprimate 1.4 Identificarea elementelor structurale ale textului literar, a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistica. 2.) Producerea de mesaje (orale i) scrise adecvate unor contexte date. 2.1 Expunerea, oral sau in scris, a unor idei ,opinii, puncte de vedere proprii si sustinerea lor cu argumente 4.Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare 4.3 Traducerea din limba franceza in limba materna a unui text de dificultate medie n proiectarea acestui demers de evaluare, alegerea competenelor generale i specifice a avut o motivaie precis i divers: - importana nsuirii unui vocabular bogat i a relaiilor semantice pentru formarea competenei de comunicare oral i scris; - necesitatea nsuirii corecte a mecanismelor de funcionare a limbii; - necesitatea formrii unor competene de nivel nalt (a trecerii de la un cod la altul, sau a adaptrii i reformulrii diverselor mesaje n funcie de situaia de comunicare); - concordana dintre aceste competene i cele cerute de examenul de finalizare a studiilor liceale, respectiv a examenului de bacalaureat, care direcioneaza procesul instructiv-educativ ctre atingerea lor. n acest sens, obiectivele de evaluare ale instrumentului de evaluare proiectat i pentru realizarea acestor competene generale i specifice au fost urmtoarele: - cuantificarea exact a gradului de nsuire a cunotinelor lexicale i gramaticale (familia de cuvinte i cmpul lexical, mesajul textului relaiile semantice, denotaia i conotaia); - evaluarea competenei de selectare i utilizare a vocabularului de referin; - verificarea gradului de nsuire a mecanismelor de funcionare a limbii (trecerea vorbirii directe n vorbire indirect, cu aplicarea regulilor concordanei timpurilor la indicativ, folosirea indicatorilor spaiali i temporali corespunztori i a articulatorilor logici, realizarea acordurilor gramaticale dintre subiect i predicat, substantiv i adjectiv);

- identificarea lacunelor i a cauzelor lor; - proiectarea unui demers viitor eficient, n vederea remedierii deficienelor constatate.

FORMULAREA OBIECTIVELOR DE EVALUARE

Evaluarea educaional este conceput ca o parte activ, integrant a curriculumului. Standardele de performan reprezint, din perspectiva evalurii i examinrii, acele elemente realizate", atinse", demonstrate" de ctre educabili prin intermediul performanei realizate. Din perspectiva evalurii, operaionalizarea obiectivelor reprezint un element esenial al proiectrii instrumentelor de evaluare/examinare. Obiectivele de evaluare au caracter derivat n raport cu obiectivele curriculumului colar, n vigoare. Formularea obiectivului de evaluare trebuie s satisfac toate etapele urmtoare: s identifice, comportamentul vizat, pe care elevul trebuie s-l demonstreze; s identifice cu claritate condiiile importante n care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, msurabil; s precizeze un nivel al performanei acceptabile, prin enunarea unui criteriu de reuit direct msurabil. Obiectivele cadru pentru instrumentul de evaluare proiectat, ct i cele de referin sunt preluate din documentul oficial n uz la clasa a XII-a i au fost alese pentru a ilustra succesiunea normal n care trebuie s se situeze cele trei categorii de obiective. Obiectivul de evaluare formulat precizeaz ce, cum i ct trebuie s fie capabil s realizeze sau s performeze elevul. 1.) Receptarea mesajelor (orale i) scrise transmise n diferite situaii de comunicare. 1.1 Extragerea esentialului din rapoarte orale, discursuri,interviuri Obiectivul de evaluare: Elevul va fi capabil s identifice ideile principale dup citirea global a unui text. 1.2 Identificarea ,in texte citite ,a punctelor de vedere, atitudinilor si sentimentelor exprimate Obiectivul de evaluare: Elevul va fi capabil s recunoasca semnificatia celor prezentate in text,a sintagmelor ce exprima anumite stari ,sentimente 1.4 Identificarea elementelor structurale ale textului literar, a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistica. Obiectivul de evaluare: Elevul va fi capabil s identifice expresii i cuvinte noi n text ,s stabileasc relaii de omonimie contextual pentru cuvintele date,s identifice un mijloc intern de mbogire al vocabularului pentru cuvintele date. 2.) Producerea de mesaje (orale i) scrise adecvate unor contexte date 2.1 Expunerea, oral sau in scris, a unor idei ,opinii, puncte de vedere proprii si sustinerea lor cu argumente Obiectivul de evaluare: Elevul va fi capabil s s redacteze lucrri scurte pe o anumit tem, s formuleze aprecieri personale cu privire la tema data aducand argumente pertinente si respectand incadrarea intr-un numar de randuri limita. 4.Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare 4.3 Traducerea din limba franceza in limba materna a unui text de dificultate medie Obiectivul de evaluare: Elevul va fi capabil s traduca un text dat utilizand corect regulile gramaticale achizitionate si relatiile sintactice in contextul dat

SUBIECTUL I (30 puncte) varianta 068 Lisez le texte ci-dessous.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE

De latelier au podium
N en janvier 1905 Granville, issu dune ligne dindustriels normands, Christian Dior passe son enfance dans un confort douillet. Soucieux de lavenir de leur fils, ses parents lencouragent poursuivre ses tudes en sciences politiques. Lui, indcis, est plutt attir par la mode et entame une carrire de styliste. Il fonde sa propre griffe en 1946 et sinstalle Avenue Montaigne. En fvrier 1947, sa premire collection bouleversait la mode avec sa ligne New-look . paules douces, taille fine et jupe corolle, un style tait n. De quatre-vingts employs, ses dbuts, lquipe de Monsieur Dior va devenir une vritable grande quipe. Le plus petit des essayages se fait toujours devant le patron , daprs ses dessins de cration. Arrive deux fois par an le dfil des collections devant un public de rdactrices de mode, dinvits choisis, dacheteurs professionnels et de riches clientes. Entre 1947 et 1957, la maison compose de plus de 1000 ouvrires, vendra 100 000 robes. Il engagera comme assistant, en 1955, Yves SaintLaurent, alors styliste dbutant. Ce dernier deviendra directeur artistique de la maison la suite du dcs brutal du matre, en octobre 1957. Paris Match, 5 mai 2005 1. Donnez les noms qui correspondent aux infinitifs suivants : poursuivre, bouleverser, arriver, vendre. 4 puncte 2. Citez trois mots du texte appartenant au champ lexical de mode. 6 puncte 3. Dgagez les ides essentielles du texte ci-dessous. Reformulez-les avec vos propres mots. 10 puncte 4. Expliquez: fonder sa propre griffe ; entamer une carrire . 6 puncte 5. Pour chacun des mots souligns, donnez un homonyme que vous utiliserez dans une phrase de votre gr. 4 puncte

INSTRUMENTUL DE EVALUARE

SUBIECTUL II (30 puncte) varianta 032 1. Exprimez le contraire des mots suivants en utilisant les prfixes : il-; im-; in-; ir-. rel lgal exact moral 4 puncte 2. Compltez les points de suspension par les articles convenables: Elles sintressent actrices de cinma. Le bureau directeur est au rez-de-chausse. On ne pouvait pas dire la ralit professeur. 6 puncte 3. Continuez votre gr les phrases suivantes : Je voulais savoir si . Elle ne croit pas que sa fille . quil ait toujours raison. Si Pierre savait la vrit, il . On doit convenir avec lui la faon il nous prviendra en cas durgence. 10 puncte 4. Transformez les phrases ngatives suivantes en phrases affirmatives : Elle na jamais vcu la campagne. Je nai plus rien vous dire. On na vu personne dans la salle. 6 puncte 5. Mettez en franais les phrases suivantes : Nu tiam dac a primit toate scrisorile pe care i le-am scris. Dac i-a fcut o impresie urt, spune-i-o ! 4 puncte

INSTRUMENTUL DE EVALUARE

SUBIECTUL III (30 puncte) varianta 031 Rdaction. (15 20 lignes) Mes projets davenir portent lempreinte de mes convictions. Partagezvous cette opinion ? Donnez un avis motiv, en vous reportant votre situation personnelle. Dans la rdaction, vous allez faire attention aux lments suivants : - le respect de la consigne (dimensions et type de texte) 4 puncte - la cohrence du discours et lutilisation dun vocabulaire adquat 6 puncte - lexistence dun plan logique, bien structur 10 puncte - la correction lexicale, grammaticale et orthographique 6 puncte - loriginalit 4 puncte

MATRICEA DE SPECIFICATIE

Competenta cunoastere intelegere aplicare analiza specifica 1.1 2 2 2 1.2 1 1 2 2 1.4 4 7 5 1 2.1 15 4.3 5 11 total 10 10 20 20

sinteza 2 2 15 1 20

evaluare total 2 2 3 3 10 10 10 20 30 20 90

continuturi cunoastere intelegere aplicare analiza Pluralul 1 adjectivelor Campul 1 lexical Idei esentiale Sensul unor sintagme Categ 1 semantice: omonime Pron 1 relative Acordul 1 part. trecut Traducere Eseu Total 1 1 2 1 2

sinteza

evaluare total 1 1

1 1

1 1

1 1 1 1 1 2 1 9

Baremul de notare

Subiectul I (30 puncte) Pentru identificarea corect a substantivelor se acord punctajul maxim de 4 puncte (cte 1 punct pentru fiecare substantiv) Pentru gsirea corecta a cuvintelor apartinand campului lexical moda se acorda 6 puncte ( 2 puncte pt fiecare cuvant corect) Pentru corectitudinea lexicala,gramaticala si ortografica a fiecarei idei se acorda 2 puncte.pentru 5 idei esentiale corecte se acorda punctajul maxim de 10 puncte Pentru explicarea corecta a sensului fiecarei secvente se acorda 3 puncte ; ( 2 secvente 6 puncte) Pentru sensul corect al fiecarui omonim recunoscut se acorda 1 punct (2 omonime 2 puncte) iar pt fiecare propozitie construita corect cu omonimul respectiv cate un punct ( 2 prop 2 puncte) Subiectul II (30 puncte) pentru fiecare antonim recunoscut cate 1 punct ( 4 antonime 4 puncte) pentru fiecare articol completat corect se acorda 2 puncte ( 3 articole -6 puncte) pentru fiecare fraza completata corect se acorda 2 puncte ( 5 fraze 10 puncte ) Pentru fiecare fraza afirmativa corecta se acorda 2 puncte (3 fraze 6 puncte) Pentru fiecare fraza tradusa corect se acorda 2 puncte (2 fraze 4 puncte) Subiectul III (30 puncte) Se evalueaz exprimarea n scris cu punctajul maxim de 30 de puncte: - pentru respectarea cerinei (numr de rnduri, elemente de coninut solicitate) 4 puncte; - pentru exprimarea unui punct de vedere personal, motivat, susinut printr-un raionament logic, coerent, pentru exemple ilustrative relevante, adecvate, convingtoare; pentru idei pertinente, interesante, originale 6 puncte; (- pentru idei puine, banale, exprimare neconvingtoare, fr argumentare logic 3 puncte); - pentru prezentarea ideilor pe baza unui plan, bine structurat 10 puncte; (- pentru niruirea ideilor fr un plan bine structurat 5 puncte); - pentru corectitudinea lexico-gramatical i ortografic 6 puncte; (- pentru exprimare greoaie, idei confuze, i cu greeli lexico-gramaticale 3 puncte). - pentru originalitate 4 puncte Din oficiu se acord 10 puncte.

ANALIZA BAREMULUI DE CORECTARE SI NOTARE

Analiza performrii, prin raportare la obiectivele de evaluare n urma evalurii testelor de control s-au constatat urmtoarele: unii elevi nu au suficiente cunotine despre relaiile semantice, fac confuzii ntre cuvinte asemntoare/paronime/omonime unii elevi nu respect, din necunoatere, neatenie sau neglijen regulile ortografice ale limbii franceze (scriu fr semne diacritice); exist elevi cu un bagaj redus de cuvinte, care ntmpin greuti atunci cnd li se solicit s asocieze o serie de termeni ntre care exist, totui, o conexiune logic i semantic; unii elevi nu fac distincia ntre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvntului, dei aceste noiuni de teorie literar sunt nvate i la limba i literatura romn; exist muli elevi care nu cunosc elementele de construcie a comunicrii i nici mecanismul de funcionare a limbii (nu fac acordul ntre subiect i predicat, ntre substantiv i adjectiv, nu tiu declinarea substantivelor/adjectivelor, nu folosesc corect modurile i timpurile verbelor, nu aplic, acolo unde este cazul, concordana timpurilor la indicativ, nu tiu s foloseasc verbele introductoare, indicatorii spaiali i temporali corespunztori la transferul discursului direct n discurs indirect); unii elevi au o exprimare greoaie i nclcit, nesat de abloane, locuri comune, folosind fraze foarte scurte i stereotipe; nu dovedesc creativitate i originalitate i manifest reinere atunci cnd trebuie s exprime un punct de vedere personal, dei aceasta este o cerin expres.

Concluzii privitoare la testul de evaluare (aplicare i barem)

Observnd rezultatele testului de evaluare, se poate spune c obiectivele de evaluare au fost atinse n sensul c au permis msurarea exact a gradului de nsuire a cunotinelor lexicale i gramaticale, a capacitii de selectare i utilizare a vocabularului de referin, ca i a gradului de achiziionare a elementelor de construcie a comunicrii i a mecanismelor de funcionare a limbii. Itemii au fost alei ntr-o ordine cresctoare din punctul de vedere al dificultii. Astfel, itemii 1 si 2 (de recunoastere), de la Subiectul I au avut un grad mic de dificultate, ceea ce a determinat rspunsuri corecte din partea elevilor, ntr-o proporie important. Erorile, n aceste situaii au avut la baz confuzia, neatenia, sau necunoaterea lexicului de referin. La subiectul II, itemul 1 (de tip obiectiv, cu rspuns scurt) are un grad mare de obiectivitate i este de dificultate mic, solicitnd identificarea sensurilor negative ale unor cuvintesi elevii au obtinut maximul de puncte. Itemul 2 (de completat) a avut un nivel usor mai ridicat fata de itemul 1 si elevii care au gresit au facut-o din neatentie sau nerecunoastere. Itemii semiobiectivi 3, 4 si 5 de la Subiectul II sunt de o dificultate medie spre mare, ntruct solicit trecerea de la un cod la altul, cu respectarea unor reguli (aplicarea concordanei timpurilor la indicativ, folosirea verbelor introductoare, a conjunciilor i a indicatorilor spaiali i temporali, realizarea acordurilor gramaticale). Dat find faptul c aceti itemi sunt de o dificultate mai mare dect cei anteriori, s-au acordat mai multe puncte pentru soluionarea lor. La Subiectul III, singurul item aplicat a fost de tip subiectiv, eseu liber (nestructurat). Nici un elev nu a obinut la acest item punctajul maxim, acesta fiind de o dificultate mai mare, n care se verific mai multe aspecte ale limbii: att lexicul, ct i noiunile de gramatic necesare exprimrii corecte. De asemenea, la acest item baremul are alocate puncte i pentru creativitate, originalitate, exprimarea unui punct de vedere personal, exemplificarea, respectarea unui plan bine structurat. Toate acestea sunt greu de ndeplinit n condiiile n care mai exist nc multe deficiene de remediat. n cadrul testului s-au acordat punctaje favorizante obinerii notei minime de promovare , iar punctajele de la itemii semiobiectivi i de la cel subiectiv aveau menirea de a departaja corespunztor pe elevii care au cunotine de limb i competene medii sau superioare.

Faptul c un singur elev are nota sub limita promovabilitii (totui prin rotunjire superioar, n favoarea lui i acest elev a obinut o not de trecere) arat c testul nu a pus probleme. De asemenea, faptul c media clasei i mediana se apropie de nota 7 arat c elevii au cunotine medii, c au resurse intelectuale i c exist posibilitatea ameliorrii situaiei lor la nvtur, din punctul de vedere al limbii franceze. Rezultatele la testul de evaluare au artat i necesitatea optimizrii baremului de notare i a metodologiei de aplicare a acestor instrumente evaluative. Din acest punct de vedere, concluziile sunt urmtoarele: - este necesar o aplicare sistematic a unor teste, chiar anunat, n prealabil, pentru obinuirea elevilor cu aceast modalitate de evaluare i pentru motivarea suplimentar a lor ntru studiu; - se impune algoritmizarea atent a modurilor de realizare a eseurilor; - este preferabil alegerea cu prioritate a eseului structurat, ale crui cerine formulate n test, pot orienta mai bine elevul n tratarea problemei; - este necesar o mai bun distribuire a punctelor acordate, n funcie de gradul de dificultate (exerciii foarte uoare, uoare, medii, grele i foarte grele), la subiectele I i II punctele cele mai multe s fie acordate itemilor de dificultate medie, nu numai pentru a obinui elevii cu aceast modalitate de lucru i de notare, ci i pentru ai motiva i ncuraja pe cei care au cunotine medii, n contextul n care la noi n ar nvmntul este de mas; - este necesar acordarea punctajelor pariale pentru a aprecia i munca elevilor care au cunotine mai modeste i pentru a-i motiva i atrage spre coal i spre studiu.

REZULTATELE TESTULUI DE EVALUARE

Nr crt I 1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 2 3 4 4 3 2 2 4 4 4 I 2 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

Subiectul I I 3 5 4 8 8 4 8 4 6 8 4 6 4 8 5 4 10 8 4 10 8 6 8 6 6 I 4 3 1 4 2 1 6 2 2 6 3 4 2 3 1 2 2 4 2 2 4 2 4 2 2 I 5 2 4 2 2 4 4 4 2 4 2 4 2 2 4 2 4 4 2 4 4 2 4 2 2 II I 1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 I 2 4 4 6 6 6 6 4 2 6 6 6 6 6 6 4 6 6 4 6 6 6 6 4 4

Subiectul I 3 4 4 2 5 2 10 4 6 8 4 8 4 6 2 2 8 8 2 8 8 4 8 4 0 I 4 4 6 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 4 6 6 4 6 6 6 6 6 2 I 5 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0 2 0 0

Subiectul oficiu pct nota III

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

11 14 21 14 14 21 19 21 14 14 19 19 14 14 14 21 21 14 21 21 16 21 19

10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

59 63 74 69 63 87 64 70 74 65 79 69 70 64 56 72 79 58 72 77 64 79 48 59

5,90 6,30 7,40 6,90 6,30 8,70 6,40 7,00 7,40 6,50 7,90 6,90 7,00 6,40 5,60 7,20 7,90 5,80 7,20 7,70 6,40 7,90 4,80 5,90

Media clasei: 6,80 Mediana: 6,90

Analiza subiectelor din testul propus n funcie de itemi

Subiectul

itemi Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item subiectiv de tip eseu liber

II

Punctajul maxim acordat 4 puncte 6 puncte 10 puncte 6 puncte 4 puncte 4 puncte 6 puncte 10 puncte 6 puncte 4 puncte 30 puncte

III

Analiza ponderii itemilor aplicai

Nr item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Nr de elevi care au rezolvat corect 18 24 2 2 12 24 16 1 19 -

Coeficientul de rezolvare al itemilor 75% 100% 8,33% 8,33% 50% 100% 66,66% 4,16% 79,16% 0% 0%

Analiza testului de evaluare

Testul de evaluare a fost aplicat la clasa a-XII-a A de la Liceul TeoreticPanait Cerna din Braila, la un numr de 24 elevi. Dup corectarea lucrrilor, n conformitatec cu baremul de notare i prin rotunjirea superioar a notelor, n favoarea elevilor, s-au obinut urmtoarele rezultate: 1 elev a obinut nota 5 10 elevi au obinut nota 6 7 elevi au obinut nota 7 5 elevi au obinut nota 8 1 elev a obinut nota 9

Tipuri de itemi i analiza itemilor

Rezultatele pe itemi, cu distribuia elevilor pe punctaje sunt urmtoarele: Subiectul I Item 1 - punctaj maxim 4 puncte 18 elevi 4 puncte 75% 3 elevi 3 puncte 12,5% 3 elevi 2 puncte 12,5% Item 2 punctaj maxim 6 puncte 24 elevi 6 puncte 100% Item 3 punctaj maxim 10 puncte 2 elevi 10 puncte 8,33% 8 elevi - 8 puncte 33,33% 5 elevi 6 puncte- 20,83% 2 elevi 5 puncte- 8,33% 7 elevi 4 puncte 29,16% Item 4 punctaj maxim 6 puncte 2 elevi - 6 puncte 8,33% 5 elevi 4 puncte 20,83% 3 elevi 3 puncte 12,5% 11 elevi 2 puncte- 45,83% 3 elevi 1 punct 12,5% Item 5 punctaj maxim 4 puncte 12 elevi 4 puncte- 50% 12 elevi 2 puncte 50%

Subiectul II Item 1 punctaj maxim 4 puncte 24 elevi 4 puncte -100% Item 2 punctaj maxim 6 puncte 16 elevi 6 puncte- 66,66% 7 elevi 4 puncte- 29,16% 1 elev 2 puncte- 4,16% Item 3 punctaj maxim 10 puncte 1 elev 10 puncte- 4,16% 7 elevi 8 puncte- 29,16% 2 elevi 6 puncte- 8,33% 1 elev 5 puncte- 4,16% 7 elevi 4 puncte- 29,16% 5 elevi 2 puncte 20,83% 1 elev 0 puncte- 4,165 Item 4- punctaj maxim 6 puncte 19 elevi 6 puncte- 79,16% 1 elev 5 puncte- 4,16% 3 elevi 4 puncte 12,5% 1 elev 2 puncte 4,165 Item 5 punctaj maxim 4 puncte 20 elevi 20 puncte -83,33% 1 elev 1 punct- 4,16% 3 elevi 0 puncte 12,5% Subiectul III Item de tip eseu punctaj maxim 30 puncte 8 elevi au obinut 21 puncte - 33,33 % 4 elevi au obinut 19 puncte - 16,66 % 1 elev a obinut 16 puncte - 4,16 % 10 elevi au obinut 14 puncte - 41,66 % 1 elev a obinut 0 puncte - 4,16 %

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALURII N CONTEXTUL CRETERII CALITII ACTULUI EDUCAIONAL

n aciunile umane, mai cu seam n cele ntreprinse deliberat i care se disting printr-un grad ridicat de complexitate, evaluarea este un fapt obiectiv. ntreaga existen a omului este nsoit de numeroase evaluri. Aciunile, atitudinile, competenele, comportamentele omului sunt apreciate de ctre alii i de el nsui. Prof. V. Pavelcu , apreciaz c ciclul existenei noastre este un ir de examene n faa naturii, a societii, a propriei contiine. Procesul de nvmnt este activitatea fundamental care confer sens i identitate oricrei instituii colare. Acest proces afirm relaia dintre educat i educator, iar evaluarea, n mod inerent, l vizeaz pe fiecare dintre agenii umani artai.Demersurile evaluative se efectueaz pentru nivelul procesului de nvmnt, ceea ce implic faptul c se realizeaz evaluarea predrii/evalurii, ca aciune de apreciere a cadrului didactic i se produce evaluarea nvrii i a rezultatelor ei, ca activitate apreciativ asupra elevului. n sens larg, evaluarea se refer la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate i interpretate informaiile privind starea i funcionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii i prin care este influenat evoluia sistemului. n educaie, evaluarea, ndeplinete funcii cu caracter preponderent social, dar i funcii pedagogice. Privite din diverse unghiuri, acestea din urm pot fi diagnostice sau prognostice, de certificare sau de selecie, cu intenia de formare a capacitii autoevaluative sau de orientare colar i profesional. Scopul fundamental al evalurii, acela de cunoatere i apreciere a strii fenomenelor evaluate i de reglare a activitii, face necesar ca evaluarea s ndeplineasc mai multe funcii. Unele din acestea au caracter general, revenind aciunilor evaluative, oricare ar fi obiectul acestora, altele sunt specifice, decurgnd din caracteristicile domeniului n care se desfoar aciunea de evaluare.

Evaluarea rezultatelor colare este necesar n toate fazele desfurrii procesului, reprezentnd un mijloc de control asupra nvmntului realizat. Modul n care elevii au asimilat ceea ce au fost predat ofer o imagine asupra activitii, cu nvminte pentru reglarea acesteia n etapele urmtoare. De aceea, din perspectiva profesorului evaluarea este necesar: la nceputul activitii, n scopul cunoaterii nivelului de pregtire al elevului; pe parcursul programului, pentru o apreciere ct mai exact a calitii demersului ntreprins i n scopul reglrii activitii; n finalul activitii, pentru estimarea global a modului n care a fost realizat. De asemenea, evaluarea rezultatelor ofer educatorului informaii cu privire la msura n care au fost realizate obiectivele stabilite i, prin aceasta, permite cunoaterea calitii propriilor prestaii. i gsete, aici, aplicarea un principiu potrivit cruia valoarea aciunilor umane( cel puin a celor ntreprinse deliberat) se exprim prin efectele pe care le produc. n concluzie, evaluarea randamentului colar reprezint mijlocul principal de reglare a actului pedagogic. Ea permite educatorului s-i explice activitatea realizat i ateptrile pedagogice, furnizeaz informaii cu privire la desfurarea acestora, permind cunoaterea procedurilor i aciunilor izbutite, a celor realizate la parametrii convenabili, dar i a punctelor critice, a zonelor n care s-au produs disfuncii, dereglri i n care se impun ameliorri. Performanele elevilor ofer i o imagine asupra calitii activitii i sugereaz ci de perfecionare a stilului de nvmnt promovat de profesor. n consecin, evaluarea randamentului colar constituie, cel puin indirect, un control / autocontrol asupra activitii desfurate, practicile de evaluare ndeplinind un rol de declanator ai transformrii practicilor pedagogice. Evaluarea proces integrat i permanent al demersului didactic ntre evaluare i activitatea de predare nvare se poate identifica o relaie complex, care explic i orienteaz procesul educaional, reclamnd ca : -procesele evaluative s susin i s stimuleze activitatea de predare nvare, indiferent de obiectivele evalurii ; -reglarea activitii de predare-nvare pe baza rezultatelor colare s se realizeze continuu i permanent; -cunoaterea rezultatelor i explicarea acestora, predicia rezultatelor probabile n secvenele urmtoare au rolul de a regla procesul didactic prin aciunile evaluative.

Rezult de aici, c aciunile evaluative sunt prezente n toate activitile didactice, independent de complexitatea i dimensiunile ei. Aciunile evaluative nu se suprapun actului didactic, dar se afl ntr-un raport de interaciune funcional (I.T.Radu, 2005). Ca proceduri de msurare a rezultatelor nvrii sunt acceptate : evaluarea global a aciunilor mintale, care vizeaz aprecierea integral a demersului intelectual ntreprins, axat dominant pe rezultatele aciunii ; evaluarea analitic, care presupune difuzarea activitii intelectuale n procese pariale i mai uor de msurat, care privesc elemente ale procesului de gndire. Criteriile de apreciere a rezultatelor nvrii Stabilirea criteriilor de apreciere reprezint o problem specific evalurii i se pune problema trecerii de la prioritatea acordat criteriului subiectiv ( profesorul este suveran n acordarea notei, adic fiecare profesor apreciaz n funcie de ceea ce se consider c trebuie s tie elevii) la criterii obiective, ct mai detaate de evaluator.n acest context s-a introdus distincia ntre aprecierea raportat la norm i la criteriu.Astfel, raportarea la nivelul general al clasei(evaluarea criterial) se coreleaz cu obiectivele operaionale propuse, care evideniaz distincia dintre norm i criteriu.De regul, rezultatele colare constatate pun n eviden valoarea efectelor activitii de nvare. De aceea dup efectuarea masurrii rezultatelor se impune formularea rspunsurilor la urmatoarele ntrebri : rezultatele obinute sunt satisfctoare ? rezultatele sunt n concordan cu ateptrile ? rezultatele marcheaz un progres n pregtirea elevului ? rezultatele pot fi ameliorate ? Rspunsurile la aceste ntrebri se dau n urma interpretrii rezultatelor care se axeaz pe diferite criterii valorice, condiia este ca aprecierea rezultatelor s fie realizarea unei evaluri obiective.Urmeaz luarea unor decizii i msuri de ameliorare a activitii de predare nvare, cu respectarea calitii evalurii. Subiectivitate si subiectivism intre relevanta si eroare Se disting doua tipuri de influente subiective ce pot fi identificate in actul evaluarii: -o influenta pozitiva, constructiva, care apare ca o consecinta a angajarii subiective a profesorului, ghidata de motivatii si atitudini pozitive, prin care este pusa in valoare

capacitatea subiectilor de a sesiza ceea ce este semnificativ, de a da sens datelor obiective; -o influenta negativa,deformatoare, care produce abateri cu sens de eroare, de abatere de la caracterul obiectiv al evaluarii, influenta care poate sa apara neintentionat-avandu-si originea fie in nivelul de competenta al evaluatorului, fie in efectele subiective ce insotesc in mod natural actul evaluarii-sau intentionat-avandu-si originea fie in obiectivele educative ale evaluarii, fie in folosirea evaluarii ca mijloc de favorizare/defavorizare a unor elevi. Influenta pozitiva a factorului subiectiv este denumita subiectivitate, iar influenta negative este denumita cu termenul de subiectivism. Subiectivitatea profesorului actioneaza ca o influenta subiectiva care nu numai ca nu trebuie respinsa, dar apare ca o conditie deseori decisiva pentru ca evaluarea sa fie semnificativa, sa aiba relevanta pedagogica, si in cele din urma sa fie corecta. Aceasta contributie constructiva a factorului subiectiv este posibila si poate fi valorificata pe trei planuri: -prin componentele sale cognitive; -prin componentele afectiv-motivationale; -prin componentele relational-atitudinale. Subiectivismul-manifestare negativa a influentelor subiective, prezinta fara indoiala un interes mult mai mare decat latura pozitiva a actiunii factorului subiectiv in actul evaluarii. Influentele si efectele subiective neintentionate-cele mai frecvent intalnite. In general,erorile subiective de evaluare isi au originea in complexitatea acestei activitati,in gradul mai mic sau mai mare de incertitudine care insoteste orice apreciere a calitatilor umane. In particular,distorsiunile subiective de evaluare, pot fi grupate pe cauze specifice, dintre care cele mai importante sunt: -insuficienta informatiilor primare pe baza carora se efectueaza evaluarea; -metode si tehnici de verificare si evaluare inadecvate in raport cu obiectul evaluarii si cu obiectivele valuarii; -unele particularitati ale relatiei directe dintre profesor si elevi, cu componentele ei afectiv-atitudinale; -influente directe ale contextului psihosocial in care se efectueaza evaluarea.

Interventia intentionata a influentelor subiectiveare o cauzalitate complexa,cu implicatii social-morale.

Ipostaze ale influentelor factorilor subiectivi in evaluare Influenta factorilor subiectivi ai evaluarii se manifesta printr-o varietate de efecte. Aceasta influenta trebuie cautata la nivelul profesorului cat si la nivelul elevului,al familiei,al celorlalte persoane care au o anumita legatura cu procesul evaluarii. Cauzele care genereaza deformarea notarii tin de insasi natura aprecierii ca act subiectiv, ce implica personalitatile celui care apreciaza si celui care este apreciat, dependent si de o serie de conditii si imprejurari concrete care pot influenta intr-un sens sau altul unitatea de masura folosita. In ceea ce priveste profesorul ,factorii care deformeaza notarea sunt cei care intervin, in general, in procesele de apreciere si tin de natura relativa a acestui proces. Sunt utile cercetarile de docimologie, cat si cele din sfera evaluarii si masurarii performantelor umane. Aspectele psihosociale ale relatiei de evaluare, ca relatie interpersonala, pot fi de asemenea valorificate pentru o mai buna intelegere a fenomenelor ce insotesc procesul evaluarii, inclusiv a acelor fenomene care genereaza erori de apreciere. De cele mai multe ori, erorile de evaluare nu apartin profesorului separate, ca individ sau ca evaluator neutru, ci profesorului ca persoana sociala, ca membru al unui grup social, ca purtator sau reprezentant al unor interese si inzestrat cu anumite responsabilitati. Fara cunoasterea climatului psihosocial, a relatiilor interumane, a proceselor de cognitie socialain care se produc erorile de evaluare nu sunt poosibile nici intelegerea corecta si nici controlul eficient al acestor erori. Un alt grup de surse ale erorii in notare provin din partea elevului, dar nu cu referire la nivelul si calitatea pregatirii, ci vizand alte insusiri si capacitati care isi pun amprenta pe masura in care elevul poate sa demonstreze nivelul si calitatea acestei pregatiri. Elevii pot fi mai mult sau mai putin emotivi, au o fluenta verbala mai mare sau mai mica, o rapiditate diferita a scrierii, ritmuri de activitate intelectuala diferite, particularitati ce influenteaza nivelul performantelor din timpul examinarii si deci nivelul notei cu care elevul este apreciat. Daca in cazul lucrarilor scrise aceste aspecte sunt greu de sesizat, in procesul didactic exista posibilitatea diminuarii efectelor negative ale unor insusiri de personalitate sau abilitati psihomotorii care nu prezinta semnificatie prea mare pentru rezultatele invatarii.

Al treilea grup de surse ale erorii in notare este strans legat de continutul si obiectivele in functie de care se face aprecierea. Criteriile de notare se stabilesc si se aplica mai usor pentru performantele concrete, observabile, pentru cele care presupun reproducerea unor notiuni, folosirea unor deprinderi si algoritmi. Dificultatile apar atunci cand obiectivele pedagogice si deci criteriile de notare vizeaza capacitati complexe, latente, care nu se manifesta nemijlocit in comportament, care presupun prelucrarea si interpretarea informatiei, creatia si analiza critica. Ameliorarea evaluarii nu poate si nu trebuie sa schematizeze sau sa lipseasca de continutul sau subiectiv actul aprecierii. Evaluarea scolara este o relatie interumana cu multiple conotatii afective si morale, un act de intercomunicare si intercunoastere ce angajeaza atat personalitatea profesorului, cat si pe a elevului, atat normele si reglementarile oficiale, cat si reperezentarile si aprecierile nonformale, atitudinile si mentalitatile. Prof. BOESCU SILVIA LICEUL TEORETICPANAITCERNA

BIBLIOGRAFIE

Programul Naional de Dezvoltare a competenelor de evaluare a cadrelor didactice (DeCeE), suport de curs; Popa, Mariana, Limba francez, L1, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, Bucureti, 2006; Cuco, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Bucureti, 2006; Jinga, Ioan, Petrescu, Adrian, Gavot, Mihai, tefnescu, Vasile, Evaluarea performanelor colare, Editura Afeliu, 1996; Jinga, Ioan, Istrate, Elena, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureti, 2007; Abernot, Yvan, Les mthodes dvaluation scolaire, Bordas, Paris, 1988; Delorme, Charles, Lvaluation en question, Les ditions ESF, Paris, 2-e dition, 1988 ; Landsheere, Gilbert de, Dictionnaire de lvaluation et de la recherche en ducation, P.U.F., Paris, 1979