Diagnosticul imagistic a sistemului endocrin

Sistemul endocrin reprezint totalitatea glandelor endocrine ale corpului animalelor. Glandele endocrine secret hormoni n interiorul corpului, pentru a coordona activitatea organismului. Sistemul endocrin este compus din mai multe glande, unele dintre ele fiind controlate de catre hipofiza, la randul ei o glanda endocrina, si de catre hipotalamus, altele avand un mod de functionare mai autonom. Primele sunt glanda tiroida, glandele corticosuprarenale si gonadele (ovare si testicule) ale caror secretii depind strans de hormonii hipofizari, la randul lor aflati sub controlul hipotalamusului. Celelalte glande endocrine sunt glandele paratiroidie, glandele medulosuprarenale si pancreasul endocrin.

Glanda tiroida
Tiroida este un organ impar si median, situat in regiunea anterioara si inferioara a gatului inaintea si pe laturile conductului laringo-traheal. Are forma literei H, fiind formata din doi lobi dispusi vertical, legati intre ei printr-un istm.

Metodele imagistice de explorare a glandei tiroide

Ecografia (ultrasonografia) de inalta rezolutie (7 - 15 MHz) Ecografia (ultrasonografia) cu substanta de contrast Elastografia Tomografia computerizata Imagistica prin Rezonanta Magnetica Scintigrafia PET (tomografia prin emisie de pozitroni)

Ecografia (ultrasonografia)
Ecografia (ultrasonografia) de inalta rezolutie (7 - 15 MHz) este metoda imagistica de prima intentie in explorarea glandei tiroide, fiind considerata actualmente cea mai sensibila metoda de investigare a parenchimului tiroidian. Prin explorare ecografica : se masoara cu exactitate dimensiunile glandei tiroide se evalueaza structura si vascularizatia parenchimului tiroidian se deceleza leziuni focalizate intraparenchimatoase se pot identifica modificari tiroidiene difuze Cu ajutorul ecografiei putem confirma prezenta unui nodul intraparenchimatos decelat la examinarea clinica ("see what you feel") putandu-se face in acelasi timp si un diagnostic diferential intre un nodul tiroidian si o masa cervicala de alta origine (chist de duct tireoglos, chistic higroma sau mai des intalnitele adenopatii latero-cervicale).

Indicatiile explorarii ecografice ale glandei tiroide conform recomandarilor Asociatiei Americane a Endocrinologilor sunt:
pacientii cu nodul tiroidian palpabil sau cu tiroida crescuta in volum, multinodulara pacientii cu risc inalt de dezvoltarea a unui cancer tiroidian: cu istoric familial de cancer tiroidian, iradiere la nivel cervical si cranian, respectiv diagnostic de Neoplazie Endocrina Multipla (MEN tip II - afectiune ereditara complexa, caracterizata prin asocierea la acelasi pacient a carcinomului tiroidian medular (CTM), feocromocitomului uni- sau bilateral si a altor hiperplazii sau neoplazii ale diferitelor tesuturi endocrine) pacientii cu adenopatii latero-cervicale palpabile posibil de natura neoplazica

Scopul explorarii ecografice a glandei tiroide este :

diferentierea intre un nodul tiroidian posibil benign si unul probabil malign bazandu-ne pe aspectul ecografic detectarea maselor cervicale sau a nodulilor tiroidieni identificati prin palpare, respectiv evaluarea recurentei unui cancer tiroidian post tiroidectomie si a eventualelor adenopatii loco-regionale efectuarea biopsiei cu ac fin sub control ecografic respectiv tratamentul percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici

Tehnica explorarii ecografice a glandei tiroide consta in :

se aseaza pacientul pe spate, cu gatul in hiperextensie (pozitie care se obtine prin folosirea unei perne rulate sub umerii pacientului) se utilizeaza un transductor liniar de inalta rezolutie si gel ecografic. Imaginile obtinute fiind in modul B si respectiv color Doppler.

Examinare Doppler color, nodul posibil benign

Examinare Doppler color, nodul probabil malign

Protocolul de examinare conform recomandarilor Colegiul American de ghiduri practice de Radiologie consta in :
scanare in plan transversal a glandei tiroide cu masurarea diametrelor antero-posterior si transvers pentru fiecare lob in parte, respectiv a diametrului antero-posterior al regiunii istmice scanare longitudinala a fiecarui lob cu masurarea diametrului craniocaudal maxim identificarea leziunilor focalizate, caracterizarea aspectului ecografic al acestora respectiv in cazul tiroidelor marite in volum decelarea nodulului dominant evaluarea prezentei adenopatiilor latero-cervicale si a eventualei tromboze de vena jugulara

Explorare in plan transvers

Explorare in plan longitudinal

Avantajele ecografiei glandei tiroide sunt :

metoda neiradianta (nu foloseste raze X) nu necesita o pregatire in prealabil pentru pacient ieftina comparativ cu celelalte metode imagistice repetabila accesibilitate mare

Glanda hipofizara
Hipofiza este o gland mica (500 mg), situat median la baza creierului ntr-o cavitate a osului sfenoid denumit aua turceasc, posterior de chiasma optica. Are trei lobi: anterior, intermediar i posterior. Lobul anterior mpreun cu cel intermediar alctuiesc Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza. Examene Pentru a studia hipofiza, se practica dozari sangvine ale hormonilor si examene radiologice (scaner,imagerie prin rezonanta magnetica). O radiografie a craniului poate pune in evidenta o marire a seii turcesti, semn al unei tumori.

Patologiile glandei pituitare

Tumorile hipofizare sunt clasificate in 3 grupuri: Adenoame benigne - sunt tumori care nu sunt cancere. Ele au o rata de crestere foarte lenta si nu au capacitatea de a metastaza (de a se extinde, prin torentul sangvin, limfatic sau prin contiguitate directa, in alte parti ale organismului, la distanta de locul neoplaziei initiale). Adenoame hipofizare invazive - sunt tumori care au capacitate de extindere si invazie in special la nivelul oaselor craniene sau sinusurilor localizate inferior de hipofiza. Carcinoame hipofizare - sunt tumori maligne (cancere). Acestea sunt procese care se extind in sistemului nervos central (creier si maduva spinarii) sau in afara acestuia. Foarte putine din tumorile hipofizare sunt insa neoplazii. Aceasta clasificare a tinut cont de comportamentul biologic al adenoamelor si de evolutia lor, si este la momentul actual unanim acceptata de catre specialistii in domeniu. Majoritatea tumorilor sunt insa adenoame (prevalenta loreste de peste 17%) si doar o mica parte din ele sunt simptomatice.Adenoamele invazive (35% din neoplasmele hipofizare) pot invada duramater, oasele craniului sau sinusul sfenoid. Din totalitatea tumorilor pituitare, carcinoamele reprezinta doar 0.1- 0.2%.

Acestea sunt reprezentate de examinari neuroradiologice care includ: - Radiografie de craniu (profil) pentru vizualizarea peretilor ososi ai fosei pituitare, pentru masurarea diametrelor acesteia si apoi pentru a putea clasifica adenoamele. - Pneumoencefalografia fractionata dirijata - este o metoda mai complicata prin care se vizualizeaza cantitatea de aer care va disloca lichidul cefalorahidian din spatiul de deasupra sellei turcica. - Angiografia de artera carotida - nu este o investigatie realizata de rutina in cadrul analizelor paraclinice ale tumorilor hipofizare, ci doar daca sunt suspectate leziuni vasculare. - Politomografia - reprezinta o metoda speciala de tomografie prin care se realizeaza imagini detaliate (prin sectiuni plane consecutive) ale unor structuri greu accesibile, utilizand un aparat special, capabil de a efectua miscari complexe. CT (computer tomografie) - metoda moderna prin care se pot realiza sectiuni la 3 mm distanta. Are multe avantaje: vizualizarea structurilor din jurul adenomului, a integritatii capsulei si peretilor ososi ai fosei si ai caracterului invaziv. RMN (rezonanta imagistica nucleara) - este chiar mai utila decat CT deoarece poate diferentia foarte exact structurile osoase de partile moi (in functie de continutul in apa al acestora)

Adenoamele hipofizare

PET (tomografia computerizata cu emisie de pozitroni) permite diferentierea tesuturilor normale de cel patologice in functie de metabolism.

In momentul actual investigatia imagistica de prima intentie este RMN deoarece poate realiza imagini multiplanare si contrastul intre tesuturi este de foarte buna calitate. Pentru a identifica un adenom pituitar in mod corect si cat mai sigur, se recomanda efectuarea de RMN in modul T1, care evidentiaza foarte clar lobii anterior si posterior precum si relatia dintre glanda hipofiza si sinusurile cavernoase. Rezolutia optima a imaginii se obtine prin realizarea sectiunilor la 3mm. RMN este singura metoda care poate realiza sectiuni axiale, coronale si sagitale ale continutului selar. In plus, relatiile dintre leziune, chiasma optica si tracturile optice poate fi observata foarte usor.

Tomografia computerizata poate fi foarte utila in realizarea diagnosticului de certitudine in adenoamele hipofizare, insa pare mai putin sensibila (comparativ cu RMN). Prin CT se pot vizualiza si eventualele calcificari aparute in masa adenomului. Per ansamblu insa detaliile sunt mai putine in cazul CT comparativ cu cele obtinute prin RMN. Zonele anormale ale glandei apar la investigatiile imagistice sub forma unor hipodensitati care sunt considerate sugestive pentru adenoame. RMN este considerat a fi o buna modalitate de diagnostic paraclinic si in cazul carcinoamelor, cand se pot evidentia foarte usor mestastaze in lobii cerebrali, in cerebel, maduva spinala, leptomeninge si spatiul subarahnoidian.

Imagistica glandelor suprarenale

1.)Radiografia si tomografia abdominala si toracica pentru evidentierea tumorii ( feocromocitomul ) ; 2.) UIV - Pielografia i.v. - utila in precizarea diagnosticului de tumora suprarenaliana , oferind si informatii asupra anomaliilor renale cauzate de aceasta ; 3.) Retropneumoperitoneul ( cu insuflare de aer in lojile renale ) ; 4.) Scintigrafia suprarenaliana cu colesterol - Se marcat precizeaza prezenta si dimensiunile tumorii cromafine ; 5.) Arteriografia renala si suprarenala selectiva si flebografia - ofera informatii suplimentare utile ; 6.)Tomografia computerizata permite vizualizarea directa a suprarenalelor si astazi inlocuieste cu succes celelalte metode imagistice

Tumoare suprarenala - imagine CT

Diagnosticul imagistic al ovarelor

Imagistica este utilizata pentru a caracteriza extensia si diseminarea cancerului de ovar. Informatiile rezultate pot fi apoi utilizate pentru a determina stadiul bolii si conduita de urmat. In plus, investigatiile imagistice pot facilitabiopsia tintita, care la randul ei poate confirma diagnosticul din punct de vedere histologic. Totodata, imaginile obtinute in urma investigatiilor constituie o baza de comparatie cu imaginile ulterioare, permitand aprecierea raspunsului la tratament, a evolutiei bolii sau a diagnosticului de recidiva a bolii. Principalele investigatii imagistice cuprind:ecografia, tomografia computerizata (CT) sirezonanta magnetica nucleara (RMN). Toate aceste investigatii au capacitatea de a caracteriza tumorile ovariene, de a determina extensia bolii si operabilitatea.

Ovar polichistic
Ecografia ovariana e ideal sa se efectueze dupa ziua 21 a ciclului menstrual, transvaginal, pentru a evidentia aspectul de ovar micropolichistic adica mai mult de 8 chiste sub 10mm la nivelul fiecarui ovar in sirag de perle. Acest aspect se mentine identic pe parcursul mai multor cicluri menstruale, foliculii raminind la aceeasi dimensiune iar ovulatia nu are loc.

Chist dermoid a ovarului

Metoda folodita de investigatie: computer tomnografie

Diagnosticul imagistic al patologiei pancreatice

1.RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA 2.BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL 3.ULTRASONOGRAFIA 4.CT 5.IRM(+MRCP) 6.WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP) 7.ARTERIOGRAFIA 8.CPT

CT: PANCREAS NORMA

RADIOGRAFIA STANDARD& BARIUPASAJ G-D

INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>ansa sentinela PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,-deformari cadru duodenal; CANCER=>deformari (cauciuc pe janta); -stenoze D II

ULTRASONOGRAFIA
INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA MOD B-METODA DE ELECTIE INITIALA -VIZUALIZEAZA DIRECT : -dimensiuni,contur,structura,vase vecine; -rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS). -ghideaza punctia dg.& terapeutica. MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica

COMPUTER TOMOGRAFIA
INDICATII: -pancreatita, pseudochist (fuzare); -tumori secretante (> 1 cm): gastrinom,insulinom,VIPom, glucagonom; -cancer:extenzie loco-regionala +metastaze; -ghid pentru punctie diagnostica / terapeutica;

IMAGISTICA CU REZONANTA MAGNETICA

INDICATII: IDEM CT.MRCP=Magnetic Resonance Colangio-Pancreatography -evidentiaza direct ductul Wirsung +modificarile patol.din pancreatita (pseudochist,fistule etc);I NLOCUIESTETOTAL ERCP FIIND NEINVAZIVA. DEZAVANTAJ: -PRET PROHIBITIV; -ACCESIBILITATE REDUSA;

WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA
ERCP=EndoscopicR etrogradePancreato-Colangiography INDICATII: -diagnostic & tratament - litiaza canalara:sfincterotomie, extractie calculi; - -ampulom Vaterian (biopsie); -fistule post-pancreatita; DEZAVANTAJ:Metoda dublu invaziva (rx+instrument); -riscuri: hemoragie, pancreatita acuta.

ARTERIOGRAFIA
INDICATII: - TUMORI SECRETANTE MICI: - -hipervascularizate, vizibile la dimensiuni de cca 8-10 mm; - -VIZUALIZAREA DIRECTA A INVAZIEIVASCULARE DIN CANCER; - -FACE POSIBIL TRAT. TRANS-CATETER AL METASTAZELOR HEPATICE. DEZAVANTAJE: - invaziva; - se foloseste daca diagnosticul CT esteincert (tot mai rar in epoca AngioRM).