Originile Stilului Neoromanesc

http://www.romanialibera.ro/a119518/culele-in-zestrea-nationala.html

Cula locuinta fortificata specific Romaneasca

In limba romana, termenul cula are mai multe sensuri: "1. In arhitectura medievala: turn de aparare; 2. Locuinta boiereasca fortificata, cu mai multe caturi, raspandita in secolul XVIII in Oltenia si Muntenia; Beci boltit". Cam aceleasi sensuri are in toate limbile balcanice, inclusiv in turca. In aceasta din urma, kule inseamna "turn", iar kaleh "cetate", de unde si denumirea celebrei noastre insule Ada-Kaleh "Ostrovul-Cetate", astazi sub apele Dunarii. Termeni inruditi sunt rom. chilie, Chilia si schela. Deoarece culele nu sunt intalnite in alte tinuturi romanesti decat in cele sudice, se considera ca modelul lor s-a aflat in Peninsula Balcanica. Unii cercetatori imping originea culelor in Afganistan si Iran. In acelasi timp, culele sunt prezente si in campiile unor tari occidentale, cum ar fi Italia, Franta si Spania. Mai intai, cula a fost o locuinta intarita, ridicata de marii boieri pentru a se apara de raidurile detasamentelor de prada ale turcilor, care, in veacurile XVII-XVIII, treceau Dunarea, plecand de la cazarmile din Bulgaria ale Imperiului Otoman. Pe atunci, turnul, cu un rol foarte important in arhitectura medievala, avea scopul de aparare. Unele dintre aceste turnuri puteau fi si locuinte, dar numai provizoriu. Incet-incet, termenul de cula, cu talcul de turn, s-a restrans doar la locuintele permanente. O cula avea parter inalt, masiv, luminat prin deschideri foarte inguste, si scara interioara. Specialistii sunt de parere ca arhitectura culelor ar fi aparut la noi pe la inceputul veacului al XVII-lea, cand, dupa marirea si caderea lui Mihai Viteazu, stapanirea turceasca asupra Tarilor Romane se inaspreste, autoritatea domneasca slabeste, iar boierii, mai mici ori mai mari, incearca sa-si apere bunurile de dusmani prin forte proprii. In vremea aceea, culele aveau parter, de obicei intrebuintat ca pivnita, scara interioara, cu acces la etaj, unde era locuinta propriu-zisa. O astfel de cula aveau doua iesinduri: cel din fata cuprindea intrarea si scara interioara, iar deasupra se afla un foisor sprijinit pe stalpi de lemn si pe un parapet de zid strapuns de metereze; in cel din spate se afla corpul de garda, iar deasupra lui se inalta sacnasiul, specific conacelor boieresti din veacul al XVIII-lea. Turnul avea de obicei baza patrata si se inalta pe unul sau doua caturi, cu pereti grosi. Al doilea etaj, cand exista, avea o loggie spatioasa, deschisa in afara prin arcade in forma toartei de cos. Catre sfarsitul veacului al XIX-lea, cand Romania era in plina modernizare, iar culele nu mai aveau rol de aparare, s-au facut schimbari si la aspectul lor initial, prin largirea ferestrelor etc., ramanand cu destinatia de conace boieresti. Specific culelor este planul patrat, ori aproape patrat, decorul exterior fiind reprezentat de panouri dreptunghiulare si invelitoare de sita. Intocmai cetatilor medievale, vechile cule aveau iesiri de taina, prin tunele. In unele se pastrau arme si bani. Culele oltenesti aveau cerdac, pe toata fatada catului superior, cu arcade trilobate, sprijinite pe coloane cilindrice, scunde si groase, de zid, de unde se putea supraveghea toata gospodaria. Specialistii spun ca acest cerdac a aparut si s-a dezvoltat sub influenta prispei taranesti si a arhitecturii brancovenesti din acea vreme. Culele din vestul Munteniei nu au cerdac, iar parterul este izolat.

Maldarasti Cula Greceanu

Maldarasti Cula Greceanu

Principalele cule din Oltenia:

Judetul Dolj Cula Poenaru (1750), comuna Almaj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop; Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizeaza din Craiova pe drumul local care conduce la Vnju Mare; Cula familiei Cernatescu (secolul XVIII), comuna Cernatesti, la 35 kilometri de Craiova,. Din Craiova, se alege drumul catre Brabova. Judetul Gorj Cula Cornoiu (secolul XVIII), Curtisoara, dupa Trgu Jiu, spre nord pe DN 66-E79 aproximativ 15 kilometri si apoi pe drumul judetean la dreapta, DJ 665. Daca se continua pe DN 66, la ctiva kilometri nord de orasul Bumbesti-Jiu, se poate vizita manastirea Lainici si sihastria Locurele, la 2 kilometri, ntr-o frumoasa poiana de munte; Cula Crasnaru (1808), Groserea, sat n comuna Aninoasa; Cula Grecescu (1818), Siacu, comuna Slivilesti.
Judetul Mehedinti Cula Tudor Vladimirescu (1800) si cula Nistor (1812), comuna Simian, la 5 kilometri sud-est de Drobeta Turnu Severin, pe DN 67, satul Cerneti. n apropiere se afla insula Simian, pe Dunare, unde a fost reconstruita citadela Ada-Kaleh. La ctiva kilometri spre nord, pe un drum lateral spre stnga, n satul Izvoru Brzii se afla manastirea Topolnita; Cula Cutui (1815), comuna Brosteni, pe acelasi DN 67, aproximativ 10 kilometri nainte de orasul Motru. Judetul Olt Cula Galita (1790), comuna Dobroteasa, satul Cmpu Mare. Aici se ntinde zona viticola Smburesti. Judetul Vlcea Cula Zatreni (1754), comuna Zatreni, apartinnd familiei cu acelasi nume, pierduta la jocul de carti de un nedemn descendent. n aceeasi comuna se regasesc mai multe biserici deosebit de frumoase si un castel din secolul al XIX-lea. Accesul se realizeaza pe DN 67B, la jumatatea drumului dintre Trgu Carbunesti si Dragasani; Cula Duca si cula Greceanu, de la nceputul secolului al XVII-lea, comuna Maldaresti. Acces pe DN67 Trgu Jiu-Rmnicu Vlcea; Cula Bujoreni, comuna Bujoreni. Bujoreni se afla pe Valea Oltului, pe DN 7-E81, la 6 kilometri nord de Rmnicu Vlcea.

http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=57

Cula Cartianu - Valahia

Cula Cartianu - Valahia

Mnstirea Horezu (Mnstirea Hurezi), cea mai de seam ctitorie a domnului martir Constantin Brncoveanu (1688-1714), sintez a artei romneti din acel timp, a fost construit ntre anii 1690 i 1693, biserica mare a aezmntului fiind trnosit la 8 septembrie 1693.

Manastirea Horezu Intrarea in pridvorul bibliotecii

Manastirea Horezu pridvorul bibliotecii

Palatul brancovenesc de la Potlogi (fatada laterala vest)

http://www.panoramio.com/photo/10994360 - foto paul ion

Palatul brancovenesc de la Potlogi

http://www.panoramio.com/photo/10994360 - foto paul ion

Palatul brancovenesc de la Potlogi (fatada posterioara)

http://www.panoramio.com/photo/10994360 - foto paul ion

Reedina de var a domnitorului Constantin Brncoveanu n Potlogi (1698) In zona foisorului se observa combinarea elementelor arhitecturii renasterii cu elementele decorative orientale.

http://www.panoramio.com/photo/10994360 - foto paul ion

Palatul Mogooaia (1702) la nord de Bucureti

Palatul Mogooaia (1702) la nord de Bucureti

Palatul Mogooaia (1702) la nord de Bucureti

Potlogi (1698)

Palatul Mogooaia (1702)

Biserica Stavropoleos
Biserica Stavropoleos este o biseric ortodox, construit n stil brncovenesc, n centrul Bucuretilor. Hramul bisericii (sfinii crora le este nchinat biserica) este Sf. Arhangheli Mihail i Gavril. Numele Stavropoleos este forma romneasc a cuvntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin "Oraul Crucii". Biserica a fost nlat n 1724, n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730), de ctre arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. n curtea hanului su, Ioanichie a zidit biserica i o mnstire, susinut economic din veniturile de la han (o situaie frecvent ntlnit n epoc). n 1726 stareul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei i exarh al Cariei. Mnstirea pe care a construit-o poart de atunci numele Stavropoleos, dup numele vechiului scaun. La 7 februarie 1742 Ioanichie, n vrst de 61 de ani, moare i este ngropat n biserica sa. Hanul i anexele mnstirii au fost demolate la sfritul secolului al XIX-lea. De-a lungul timpului biserica a fost afectat de cutremure, care au ubrezit turla pn la cdere. Picturile turlei au fost restaurate ns la nceputul secolului al XX-lea.

n prezent din vechea mnstire nu a mai rmas dect biserica, alturi de care exist o construcie de la nceputul secolului al XX-lea, care adpostete o bibliotec, o sal de conferine i o colecie de icoane vechi (nceputul sec. al XVIII-lea) i obiecte de cult, precum i fragmente de fresc recuperate de la bisericile demolate n timpul regimului comunist. Cldirea cea nou a fost construit dup planurile arhitectului Ion Mincu.

STILUL NEOROMANESC
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focani - d. 6 decembrie 1912, Bucureti) a
fost un arhitect, inginer, profesor i deputat romn. Promotor al unui stil romnesc n arhitectur, Mincu a integrat n operele sale specificul arhitecturii tradiionale din Romnia. Exemple n acest sens sunt Bufetul din oseaua Kiseleff (1882-1892), vila Robescu din Sinaia. Ca o recunoatere a importanei sale n evoluia colii romneti de arhitectur, ncepnd cu anul 1953, Universitatea de Arhitectur i Urbanism din Bucureti i poart numele.

Casa Lahovari este o cas din sectorul 2 al Bucuretiului, construit de Ion Mincu n anul 1886, la rugmintea
generalului Iacob Lahovary. Cldira este reinut de istoria arhitecturii din Romnia ca fiind prima construcie semnificativ ridicat n stil neoromnesc.[1] Tot prin aceast construcie, Ion Mincu i formuleaz un stil n domeniul arhitecturii, sti l care se va regsi n majoritatea proiectelor sale ulterioare.[2] Casa a fost folosit ca locuin pentru o lung perioad, iar din 2003 aparine Seciei de Maternitate a Spitalului Cantacuzino. Construcia este clasat ca monument de arhitectur.

Construit ntr-un stil asemntor cu o alt cas proiectat de Ion Mincu, Bufetul din oseaua Kiseleff, Casa Lahovari mbin elementele arhitecturii vernaculare cu cele ale arhtecturii medievale romneti. Faada casei este realizat asimetric, fiind bine deviat i dozat subtil.[3] Faa este decorat cu elemente ale arhitecturi i populare: ceramic colorat i smluit, coloane din lemn asemntoare coloanelor clasice, arce n acolad frnt. Elementul central al casei e susinut de aripile laterale ale faedei care prezint cte dou ferestre reunite sub o friz comun (part ea component a antablamentului unei case). Ceea ce ofer o atmosfer rustic, specific caselor populare romneti din secolul al XV-lea, este pridvorul amplasat deasupra falsei intrrii n pivnia casei, dar i o serie de alte elemente cum ar fi: butoni proemineni i smluii, friza realizat din teracot roie-verzuie, streaina lat i ridicat. Decoraia folosit de arhitect pentru a modela faada poate fi pus n legtur i cu arhitectura caselor din Italia, Frana, Spania, Istambul[4], orae vizitate de Mincu, n perioada ct a fost student i ulter ior acestei perioade. n interior plafonul este reliazat din stuc care imit lemnul. Pentru construirea casei s-au folosit crmida, tencuial cu mortar de var, ceramic smaluit colorat, lemn, tabl, iar ca teh nici s-a folosit zidria portant, planeele, arpant din lemn i stlpi din lemn.

Bufetul de la Sosea
Bufetul din oseaua Kiseleff (nume iniial Bufetul) este o cas din Bucureti, Sectorul 1, oseaua Kiseleff construit n stil romnesc, art nouveau, fiind un proiect pentru expoziia de la Paris din 1889, realizat de arhitectul Ion Mincu. A fost construit n 1892 i din iniiativa lui Petre P. Carp, atunci ministru al lucrrilor publice, a fost dat n folosin ca restaurant. n anii ce au urmat, cldirea a fost extins adugndu-i-se elemente n spiritul concepiei originale. Din anul 2003 construcia gzduiete un luxos restaurant, Restaurantul Doina. Construcia este clasat ca monument de arhitectur.

Bufetul de la Sosea
Descrierea construciei
Numit i Crciuma romneasc, Bufetul este asemntor ca stil cu o alt construcie realizat de Ion Mincu, Casa Lahovari. Nota general a casei este aceea de arhitectur "picturesque", n sens britanic.[1] Sursa de inspiraie a arhitectului n realizarea construciei sunt casele romneti cu pridvor i scar interioar, scara fiind protejat de o poal lsat a acoperiului. Avnd o volumetrie energic i puternic articulat, casa este format din dou volume diferite, asemenea caselor din zona de deal a Romniei, primul format din subsol, parter i etaj, iar al doilea format doar din parter. Elementul dominant al casei este foiorul format din arce n acolad frnt, sprijinite pe coloane din lemn cioplit. Timpanul arcelor este modelat cu elemente de ceramic multicolor, o decoraie floral n relief, specific epocii brncoveneti. Deasupra antablamentului, format din faian colorat, o friz cu nsemne de podgorii i o corni decorat cu arce i frunze, toate acestea inspirate din arhitectura clasic i brncoveneasc, a fost amplasat o streain proeminent. Linia original a construciei care imprim casei vigoare i verv este rezultat din jocul de volume i de acoperiuri, brie, butoni smluii, reuind prin acestea s reediteze arhitectura popular romneasc. [2] La construirea sau folosit materiale precum :cramida, diverse tencuieli, decoraii din ceramic smaluit multicolor, lemn, igl smluit, iar ca tehnici de zidrie sau folosit planee i arpante din lemn, zidrie portant, stlpi din lemn.

Bufetul de la Sosea Arh Ion Mincu Stil Neoromanesc

Bufetul de la Sosea Arh Ion Mincu Stil Neoromanesc

Bufetul de la Sosea Arh Ion Mincu Stil Neoromanesc

Scoala Centrala de fete - Bucuresti Arh Ion Mincu Stil Neoromanesc

Scoala Centrala de fete Bucuresti Arh. Ion Mincu 1890 Planul de forma dreptunghiulara patru corpuri avand parter si un etaj inchid o curte interioara este un partiu utilizat curent in arhitectura scolara din Franta la sfarsitul secolului al XIX lea Mincu lucrase un astfel de program pe langa arhitectul francez Thierry-Ladrange. Arhitectura foarte sobra a fatadelor recurge la o partitie pe orizontala in doua registre, despartite prin intermediul unui brau median, situat la inaltimea planseului peste parter, realizat din ceramica smaltuita. Fatada principala orientata sud, are capetele de est si vest marcate de doua volume decrosate, care impart in plan vertical fatada in trei parti: corpul central in axul caruia se afla intrarea principala, incadrata de doua coloane si incoronata de un fronton triunghiular, generat de subtila miscare a braului median. Cele doua volume iesinde de la extremitatile fatadei au in axul etajului un volum in bowindow sprijinit pe console din ceramica smaltuita. Din acelasi material sunt realizate si lintourile ferestrelor, consolele pe care se sprijina arcusoarele de sub streasina, precum si decoratia ce subintinde streasina porticului frumoasei curti interioare. Toate acestea sunt marturii ale influentei arhitecturii constantinopolitane pe care Mincu a putut-o cunoaste cu ocazia vizitelor facute in orasul de pe Bosfor. Materiale : Caramida, tencuieli din praf de piatra, decoratie din ceramica smaltuita Tehnici : Zidarie portanta, plansee si sarpanta din lemn Influente : Arhitectura scolara franceza de la sfarsitul secolului al XIX lea, arhitectura monastica din Valahia secolelor XVII si XVIII si arhitectura constantinopolitana Context urban : Situata la intersectia strazilor Icoanei si J.L.Calderon cladirea este aliniata cu acestea si retrasa de la strada Icoanei

http://www.art-nouveau-europa.net/ROM/BUCAREST/buildings/building_614.htm

Palatul Administrativ din Galai (1905-1906) Arh Ion Mincu

Palatul Bncii Comerului din Craiova (1906, terminat de C. Iotzu n 1916) Primaria Craiova in prezent

Palatul Bncii Comerului din Craiova (1906, terminat de C. Iotzu n 1916) Primaria Craiova in prezent

Palatul Primriei Capitalei (n trecut Palatul Ministerului Lucrrilor Publice) 1906 -1910 - Petre Antonescu

construit ntre anii 19151923, dup planurile arhitectului Petre Antonescu. Edificiul este construit ntr-o tendin neoromneasc format din mai multe stiluri: bizantine, gotice, moldoveneti. n interior, palatul este decorat n stilul Art Nouveau i Art Deco

Palatul Bncii Marmorosch Blank Arh Petre Antonescu

Prefectura Craiova - str. Unirii nr.19 1912-1913 Arhitect - Petre ANTONESCU

1913 : Palat Administrativ 2003 : Prefectur Arhitectur monumental nascut dintr-un plan puternic articulat in forma literei E.Desi asa cum am mentionat mai sus imobilul are doua fatade principale, celei de pe latura de vest i se acorda o importanta mai mare, turnul puternic care coafeaza compozitia este parte componenta a acestei fatade. Atat pe latura de vest cat si pe cea de est corpurile laterale au in fatada etajului cate un bowindow care marcheaza axul volumului. Formula fusese folosita cu alte proportii de Ion Mincu inca din anul 1890 la Scoala Centrala.
Materiale : Piatra, caramida, tigla smaltuita, lemn, tabla zinc Tehnici : Zidarie portanta cu plansee de beton armat, acoperis in sarpanta de lemn, invelitoare din tigla smaltuita de culoare verde cu elemente decorative din tabla de zinc Influente : Arhitectura valaha din secolul XVII si XVIII Context urban : Suprafata mare a terenului pe care s-a construit Palatul Administrativ, tema acestuia precum si solutia aleasa de Antonescu au creeat un context urban mai rar intalnit, anume o cladire care are doua fatade principale, fiecare din ele adresandu-se cate unei piete (vezi imobilul Primariei Craiova).

Prefectura Craiova - 1912-1913 - Arh Petre ANTONESCU

Facultatea de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti 1912-1929 Arh Ing Grigore Cerchez

Facultatea de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti 1912-1929 Arh Ing Grigore Cerchez

Facultatea de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti 1912-1929 Arh Ing Grigore Cerchez

Facultatea de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti 1912-1929 Arh Ing Grigore Cerchez

Muzeul Dr. Nicolae Minovici ( 1868 - 1941), cecetator in domeniul medicinei, pasionat colectionar de arta) 1907 : Locuinta adapostind si colectia etnografica a proprietarului 2003 : Din 1948 functioneaza ca muzeu de Arta Populara cu caracter memorial. Biroul proprietarului, colectionarul Dr. Minovici, este conservat. Interpretare a vechii arhitecturi a tarii romanesti din zona subcarpatica, muzeul Dr. Minovici este o vila cu subsol, parter, etaj, pod si un turn cu foisor. Exteriorul simplu decorat cu ancadramente cu elemente vegetale la usi si ferestre, reia arhitectura culelor oltenesti careia ii adauga elemente de ceramica smaltuita. Materiale : Piatra, caramida, tigla, lemn sculptat (la logie, grinzi, capriori, colonete, parchet, scari interioare), pictura murala (pe plafonul foisorului), fier forjat (la ferestre, usi, scari interioare), ceramica (la medalioanele de pe fatade), gresie (la pardoseala din logie) Tehnici : Zidarie portanta din caramida, plansee din lemn, soclu din piatra, - sarpanta din lemn si acoperis din tigla Influente : Arhitectura vernaculara de locuinte fortificate (cule) din nordul Olteniei Context urban : Plasata intr-o zona palantata, la capatul de nord al Soselei Kiseleff, in proximitatea pavilionului fostei Gari Regale de la Baneasa, intr-o piateta cu o fantana (realizate in anii 1930 de catre arhitectul Duiliu Marcu). Clasat monument de arhitectura