Prin caracteristicile ei eseniale, opera lui Ion Dru este n total o expresie

a rezistenei spirituale i morale n faa a tot ce submineaz naionalul,

umanul, sacrul". ( Mihai Cimpoi)

Clopotnia scris n 1972 este cea mai important scriere a lui Ion
Dru. Aici autorul cultiv aproape fr excepie un principiu baladesc,
naraiunea fiind intens colorat de atitudinea emoional, de
ataamentul simpatetic fa de eroi. Autorul i personajele pe care le
creeaz constituie o unitate plasmatic, actul identificrii absolute
fcnd dovada apartenenei la un univers autarhic.

Pentru personajul lui Ion Dru este ns esenial tocmai substratul
sufletesc, interioritatea cea mai ascuns, numai rareori i insuficient
luminat de raza contiinei lucide. Omul conceput de Ion Dru e (...) o
fiin profund, capabil s comunice cu lumea sa la un nivel de
intensitate i complexitate deosebite. Dac am vrea s-l caracterizm
printr-o formul lapidar, ar trebui, poate, s spunem despre el, n primul
rnd, c este un homo religiosus. (...) Evlavia n faa pmntului
pe care triesc i n faa lumii cu fptuirile ei caracterizeaz
personajele lui
Ion Dru.


Motive i simboluri

clopotul nc de la nceputul romanului e prezent att
personajul principal ct i motivul de baza al operei-
stnd cu faa la soare, cu ochii nchii, ateptnd s bat
clopotul din Piaa Biruinei. Clopotnia reprezint locul
care trebuie inut minte i cinstit, relicva ce pstreaz
aura de mreie : A trecut prin vltoarea multor secole
i aceast lung, anevoioas cale dinuia deasupra ca o
aureol sfnt
Dngtul clopotului vibreaz a chemare i indemn, a
luare aminte i durere.


drumul simbolul vieii i cutrii
Pamntul(glia) - simbolizeaza blndeea i
supunerea, fermitatea linitit i durabil, n opera se
spune Pmnt sfnt al strbunilor, pmnt al
prinilor, pmnt al copiilor nostril Acel fior dulce
al inimii ce te zguduie de fiecare data cnd rmi fa
n fa cu el. Pmnt arat, arat i semnat

Mirosul
Personajul
principal e
obsedat de
mireasma ameitoare
a gutuielor, un aer de vis
i poezie. Cutremurat de
suferina gemuta a
personajului, autorul i
readuce n suflet acest
miros. Sensul motivului
e accentuat la sfritul
romanului sa oprit
locului pentru c dase
peste dndsul
nemuritoarea
aroma de gutui


HORIA
In aceasta opera ocupa locul personajului principal. Numele lui
semnifica punctualitate si intelegere. De catre autor este
caracterizat fiind un tinar inalt si zdravan,frumos,cu ochi blinzi si
tristi, impovarat de grijile unui sarman invatator din
Bucovina.Avea multa tarie de caracter. Era un barbat inteligent
ce isi iubea neamul.
De catre personaje Horia apare ca cel mai bun student la
universitate si un bun cercetator al istorie. El a devenit un bun
gospodar si sot pentru sotia sa Jenea.
Relatia lui cu unele persoane era buna,de exemplu:cu
Turcul care era mereu de sprijin, cu Jenea pe care o stima ca
sotie,si cu Balta,dar din cauza clopotnitei au ajuns a fi dusmani.

JANET
Ocupa locul doi dupa Horia
.Numele ei cu accent
frantuzesc o arata ca o
domnisoara
desteapta,inteligenta si
nebunatica. Autorul o
caracterizeaza ca pe o fata
sprintena,smolita,nantuta,cu
coapsa frumos impletita,mers
frumos ingindurat,ochi caprui
inchisi ,par lung si negru.
De personaje e caracterizata o
tigancusa
smolita,frumusica,sireata si
caun drac de fata care topea
inimile baietilor si isi batea joc
de ei.Era cea mai buna eleva la
franceza.
In scoala relatia ei cu baietii nu
era prea buna,multi incepeau
s-o urasca pentru ca-si bateau
joc de ei,altii o iubeau din ce in
ce mai mult.Era in relatii bune
cu profesorul ei de franceza.Lui
Horia i-a devenit sotie.

TURCU
El ocupa un rol secundar in opera.El e profesor
de istorie si un bun prieten a lui Horia. Numele semnifica
dorinta de a munci. Autorul il caracterizeaza fiind un
barbat inalt cu umeri mari. Horia insa il caracterizeaza ca
fiind josut,smolit,rotunjor, si semanind cu o taciune
fierbinte scoas din vatra, pe care soarta o arunca dintr-o
palma in alta.Avea indemnare si peicepere.La cei 30 de ani
el stia sa are,sa semene,stia a curati via,a pune rosii la
murat,putea fi zidar si timplar la nevoie.
Avea celebra tactica taraneasca-intr-un sfert de ora era in
stare sa-ti freze si sa descifreze o viata de om.Era prea dur
pentru a preda istorie la universitate,ar fi fost un bun
brigadir. Era un savant cu planuri nastrusnice. Era
convingator,avea o relatie buna cu Horia,se destainuiau
unu altuia si despre dragoste si despre viata.


Proiect efectuat de:

Dracinscaia
Ana

Savenco Ecaterina