Suprafata si populatia

Brazilia este o republic federala presidential-constitutionala

format din 27 de unitati federative Districtul Federal i 26
de state, ocupnd 47% din teritoriul continentului sud-
american.
Comparat cu celelalte ri ale lumii, Brazilia ocup locul al
cincilea dup numrul populaiei

,cu o populatie de
192.376.496 de locuitori i aceeai poziie dup suprafa

cu
suprafata de:
8.511.965 km . In America de Sud aceasta tara domina
ambele clasamente, fiind si cea mai mare si cea mai populata
.
Brazilia se nvecineaz
cu Venezuela, Guyana, Surinam i Guyana Francez la nord,
cu Statul Columbian la nord-vest, cu Peru i Bolivia la vest,
cu Paraguay i Argentina la sud-vest i cu Uruguay la sud. La
nord-est, est i sud-est, Brazilia are ieire la Oceanul Atlantic.
De asemenea, n larg, departe de coast, ara posed i
cteva arhipelaguri, cum ar fi Fernando de Noronha.

Gradul de instruire al populatiei
Indicele de dezvoltare umana (IDU)
In 2006 Brazilia avea un IDU ridicat : 0,878 si se afla pe locul 35 in lume ca indice de
dezvoltare umana.

Procentul de scolarizare
Conform datelor PNAD, n 2007populaia Braziliei erau analfabei, iar analfabetismul
functional atingea o pondere de 0,6% din numrul total al cetenilor.
n regiunile nord-estice, numrul analfabeilor este cel mai mare, ponderea lor
atingnd 19,9%. Procentajul persoanelor care frecventau o form de nvmnt
preuniversitar a fost n 2007 de 99% n categoria de vrst de 614 ani i de 92,1%
n categoria 1517 ani.

Universitati de top
Iata care sunt primele 10 universitati din Brazilia:
1. Universitatea Federala din Rio de Janeiro
2. Universitatea Federala Minas Gerais, din Belo Horizonte
3. Universitatea din Sao Paolo
4. Universitatea din Brasilia
5. Universitatea Estadual de Campinas din Campinas
6. Universitatea Federala Santa Catarina, din Florianopolis
7. Universitatea Estadual Paulista, din Sao Paolo
8. Universitatea Federala Bahia, din Salvador
9. Universitatea Federala din Santa Maria
10. Universitatea Federala Rio Grande do Sul din Porto Alegre


Universitatea Federala din Rio
de Janeiro
Universitatea din Sao Paolo
Cadru natural

Datorit ntinderii rii, geografia Braziliei este foarte
diversificat, dispunnd de regiuni semi-aride, muntoase,
tropicale, subtropicale i de varieti climatice de la cea
secetoas, ploioas ecuatorial, la un climat mai temperat n
zonele sudice.
n Brazilia se regsesc o serie de superlative mondiale, cum
ar fi Pantanal n Mato Grosso do Sul, una dintre cele mai mari
mlatini ale lumii
]
i rezervaie a biosferei declarat de
UNESCO, Insula Bananal, cea mai mare insul fluvial a
lumii,Insula Maraj, cea mai mare insul
fluviomarin, Anavilhanas, unul dintre cele mai mari
arhipelaguri fluviale sau fluviul Amazon, cel mai mare fluviu n
raport cu debitul apei curgtoare i fluviul ce dispune de cel
mai mare bazin hidrografic.
De asemena, Amazonul este i unul dintre cele mai lungi din
lume.Sunt dominante doua unitati naturale :Amazonia,o
imensa campie drenata de fluvial Amazon si afluentii sai, si
Podisul Brazilian. Predomina climatele ecuatorial umed si
tropical,care au favorizat dezvolatarea celui mai mare areal
de padure tropical de pe Glob,faimoasa ,,selva braziliana.

Fluviul Amazon
Resurse naturale
Brazilia dispune de mari resurse naturale si umane, fiind printre
primii producatori mondiali la cateva produse: lemn, trestie de
zahar, cafea, produse miniere (fier, bauxita, mangan, nichel,
staniu, diamante, petrol, aur, fosfati naturali, zirconium, beriliu,
titaniu, magnezita, argint, sare)
Brazilia are zacaminte de minereu foarte bogate. Brazilia are
rezerve de minereu de fier estimate la 48 miliarde tone (ocupa
locul 6 in lume), din care 18 miliarde sunt localizate in muntii
Carajas, situati in partea estica a Amazoniei.S-a calculat ca
rezervele braziliene de fier ar putea aproviziona intreaga lume
pentru urmatorii 20 de ani.
Brazilia detine, de asemenea, a sasea rezerva mondiala de
minereu de mangan (53,8 miliarde tone), a treia rezerva
mondiala de bauxita (3,9 miliarde tone), precum si 8,9 milioane
tone de nichel (5,2% din rezervele mondiale). Recent s-a
descoperit un zacamant important de minereu de uraniu foarte
bogat in substanta utila (1,3%). Brazilia detine, de asemenea,
rezerve importante de potasiu, fosfati, tungsten, cositor, plumb,
grafit, crom, aur, zirconiu, thoriu (un metal radioactiv), precum si
90% din productia mondiala de geme (diamante, topaze, safire,
ametiste, smaralde etc)

Economia

Brazilia este cea mai mare putere economica
din America Latina si a -9-a din lume
Istoria economica a Braziliei a fost marcata de
cateva cicluri succesive de dezvoltare, bazate
pe diferite produse. In timpul Primului Razboi
Mondial este incurajata industrializarea. Dupa
marea criza din 1929 Brazilia incepe sa-si
croiasca drumul spre o economie moderna.
Economia Braziliei este extrem de
diversificata, practic neexistand domenii care
sa nu fie acoperit,cuprinzand activitati din
sectoarele
principale:industrie,servicii,agricultura,
exploatare miniera.

Brazilia este considerat cel mai mare productor
mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de
trestie de zahr i de porumb i al patrulea de
cacao. Datorit climei variate, Brazilia produce
toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale
din nord (inclusiv avocado), pn la citrice i
struguri, cultivate n principal n regiunile mai
temperate din sud. Producia de portocale a
crescut cu 10,8%, ajungnd la 21811 milioane
tone, Brazilia fiind astfel cel mai mare productor
mondial, urmat de SUA, principalul su concurent.
Brazilia este cel de-al doilea productor mondial
de carne de bovine.
Agricultura
Agricultura este un sector foarte important in economia
statului.Pe langa activitatile de baza ale acestei ramuri
putem adauga si activitati adiacente cum ar fi
exploatarea forestiere,pescuitul si silvicultura.
Agricultura este diversificata: trestie de zahar si cafea,
ocupand primele 2 locuri din lume; cacao, porumb,
orez, manioc, soia, fasole, bumbac, vita-de-vie, arahide,
ricin, ananas, banana, tung (planta oleaginoasa), tutun.
Cresterea animalelor este si ea foarte diversificata:
bovine(locul 2 pe Glob), porcine(locul 3 pe Glob), ovine,
caprine, cabaline, asini.
Exporturile agricole din Brasilia spre China le-au
deposit pe cele din SUA catre Japonia.Devenita o mare
putere agricola datorita biotehnologiei, Brazilia isi va
mari suprafetele cultivate cu plante transgenicee,
sporindu-si astfel capacitatea de productie.
PIB
estimri 2007 -
Total
US$1,835 de bilioane (locul 9)

Pe cap de locuitor
US$16.873 (locul 58)

Sectorul industrial are o contributie de
30% la formarea PIB,iar serviciile au
cea mai mare cuntributie de cca 65%.
Industria

Industria prelucratoare s-a dezvoltat
prin constructii de masini (automobile,
masini agricole, masini unelte);
industria siderurgica, chimica, textile,
de confectii, alimentara. Zona
industriala este formata din triunghiul
Rio de Janeiro, Belo Horizonte si Sao
Paulo.

Industria automobilelor.
Saltul spectaculos al economiei braziliene de
dupa introducerea Planului Real in 1994, s-a
reflectat si in domeniul productiei de
automobile. In ultimii ani s-au produs peste 2
milioane de autovehicule anual, veniturile din
exporturile realizate in acest domeniu
depasind constant valoarea de 5 miliarde de
dolari. In anul 2000 Brazilia se numara
printre primii cinci producatori mondiali de
automobile. Practic nu exista multinationala
din domeniu care sa nu fie prezenta in
Brazilia. Sectorul auto produce, n medie,
dou milioane autovehicule anual, cu
componente 100% fabricate n Brazilia,
situndu-se astfel printre primii zece
fabricani la nivel mondial.

Industria aeronautica
Brazilia a pus bazele industriei aeronautice in
urma cu 20 ani. In prezent, succesul
aeronavelor proiectate si fabricate integral in
Brazilia de catre Embraer, exportate in toate
continentele, pozitioneaza industria
aeronautica braziliana pe locul al 6-lea la
nivel mondial. Un numar mare de avioane
Embraer au fost vandute in SUA si in Europa
occidentala. Embraer produce atat avioane
militare (Tucano si Super Tucano cele mai
cunoscute), cat si civile (ERJ 135 pentru 37
pasageri si ERJ 145 cu capacitate de 50
locuri, pentru acesta din urma primindu-se
comenzi ferme, in 1998 pentru 180 bucati).

Avion militar Super Tucano
ERJ 145
Industria aerospatiala
Si aceasta industrie a inregistra o crestere
spectaculoasa. Prin intermediul Agentiei
Spatiale Braziliene si a Institutului National
pentru Cercetari Spatiale, a fost lansat
Programul Spatial Brazilian, care prevede
construirea si lansarea de sateliti si vehicule
spatiale. Brazilia participa, de asemenea, la
construirea Statiei Spatiale Internationale.
Diferiti sateliti brazilieni evolueaza deja pe
orbita in jurul Pamantului.
Agentia spatiala braziliana (AEB) a lansat in
2010 cu succes o racheta in spatiu, un pas
mic dar important pentru programul sau
spatial, care anunta intrarea in cursa
exploatarii spatiale, alturi de alte economii
emergente, in frunte cu China.

Petrolul si Petrochimia

Pana in 1953 Brazilia era dependenta de importuri.
In acel an, dupa multe dezbateni, Congresul National a
votat crearea Companiei nationale de petrol
PETROBRAS. Avand drepturi exclusive pentru
exploatarea petrolului, PETROBRAS a initiat identificarea
de rezerve de petrol, find permisa firmelor private
rafinarea si distribuirea.
Incepand cu 1985, productia interna de petrol brut a
repreznetat aproximativ 55% din consumul national,
obiectivul fiind atingerea uriui procent de 70% inaintea
anului 2001. La realizarea acestui obiectiv au contribuit
atat consolidarea deschiderii sectorului catre initiativa
privata, prin atragerea de noi investitii in colaborare cu
PETROBRAS sau in proiecte independente, cat si
dezvoltarea si exploatarea unei noi zone gigante in Bacia
de Campos, in Statul Rio de Janeiro cu un potential de 1,3
miliarde barili.

Surse de energie
Hidroelectnicitatea, lemnul si produsele din trestie de
zahar acoper 59% din necesarul de consum energetic
al Braziliei.Brazilia este al 10-lea mare consummator al
lumii.
Dotata cu un potential hidroelectnic estimat la 255
milioane KW, Brazilia a investmt treptat in proiectarea si
construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de
energie al unei economii in crestere.
Brazilia beneficiaza de un urias potential
hidroenergetic; hidrocentrala Itaipu pe Parana
(coparticipant Praguay) are cea mai mare putere
instalata din lume (12600 MW).
In Brazilia exista o uzina nucleara in exploatare Angra
dos Reis I care genereaza un volum de electricitate
estimat la 14.000 GW/ora, ceea ce reprezinta 2% din
totalul de energie produsa in tara. La jumatatea anului
1999 a intrat in vigoare a doua uzina nucleara
braziliana Angra dos Reis II.

Transporturi
Dat fiind faptul c Brazilia are 1.355.000 de
kilometri de autostrzi i drumuri naionale, cile
rutiere sunt cel mai des folosite n transportul
mrfurilor, dar i al pasagerilor.
Totui, guvernul brazilian a nceput recent s
sprijine i alte infrastructuri de transport, mai ales
extinderea reelei de ci ferate, un exemplu pentru
iniiativele recente n acest sector fiind promovarea
unui proiect de construire a unei linii feroviare de
mare vitez care ar lega oraele So Paulo i Rio
de Janeiro. De asemenea, pe teritoriul Braziliei
exist i 37 de porturi maritime internaionale, cel
mai mare fiind situat n oraul Santos.

Sistem de autostrazi din
Brazilia

Portul din Santos
Transporturi
Pe teritoriul Braziliei exist aproximativ 2.500 de aeroporturi, incluznd aici
i pistele de aterizare, doar Statele Unite ale Americii avnd un numr mai
mare de aerogri. Aeroportul Internaional So Paulo-Guarulhos, amplasat
n apropierea oraului, este cel mai mare i mai aglomerat aeroport al rii,
acest lucru datorndu-se traficului intern de mrfuri i persoane, dar i
faptului c So Paulo are legturi aeriene permanente cu aproape fiecare
ora important al lumii. n Brazilia exist 34 de aeroporturi internaionale.

Sao Paulo-Guarulhos
International Airport
Turismul
Turismul n Brazilia este un sector dinamic, n cretere susinut de mai
multe decenii. n 2005, Brazilia a fost vizitat de 5,358,000 de turiti,
destinaiile cele mai populare fiind Rio de Janeiro i Salvador.
Principalele atractii turistice:
1)Piata Ver-o Peso Belem este punctul de oprire pentru majoritatea
excursiilor pe Amazon,iar exuberanta sa piata zilnica Ver-o Peso(al carei
nume provine din epoca coloniala) este locul de intalnire s uimitoare bunuri
exotice.




2)Refugiul ecologic Caiman(Mato Grosso do sol) Cele mai mari zone cu
sol spongios din lume-Pantanal este o oaza de apa si animale salbatice ,a
caror varietate si numar este ametitor. Refugiul ecologic Caiman,o
combinatie de ferma si destinatie ecoturistica,este gazda ideala pentru a
explora o parte din Pantanal.Desi cei 131.000 de acri ai refugiului este o
mica parte din Pantanal, posibilitatile unei excursii mai vaste sunt nelimitate.
3)Natal(La ciudad del sol) Plajele sunt adevarata faima a Natal-
ului,iar Genipabu este cel mai rafinat.Situat pe varful estic al
continentului sud-american,Natal a devenit hot-spotul zonei de nord-
est a Braziliei.Kilometri intregi de dune albe de nisip si unele dinre
cele mai frumoase plaje pot fi gasite la 24 km nord de Natal.

4)Carnaval (Rio de Janeiro) Cuvantul"Carnaval"duce pe orcine cu
gandul la Rio de Janeiro.In fiecare an,intregul oras devine o scena
imensa care gazduieste una din cele mai mari productii de teatru de
strada incorporand exuberantul spirit brazilian.Carnaval asa cum
este scris in portugheza,este constant creat si re-creat,incarcat
sexual si bogat in pasiune creativa,dar pana la un anumit grad.


5)Plajele Ipanema si Copacabana Cele 23 de plaje di rio de
Janeiro formeaza o intindere de 72 de km de nisip alb insa Ipanema
este cea mai sofisticata si de elita pentru cei care sunt inzestrati cu
trupuri mladioase si o atitudine pe masura. Dupa o zi petrecuta
aici,cei arsi de soare se indreapta rapid spre festivalele de strada din
Copacabana,deoarece acolo nu au nevoie de invitatie. Plaja
Ipanema se intinde la nord si nord-vest de Plaja
Copacabana;preferabil de vizitat in lunile noiembrie-martie(vara).




6)Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro. Statuia se afla pe varful
Muntelui Corcovado,care are o inaltime de 704m.Piedestalul masoara
8m in inaltime,iar statuia are o inaltime de 30m.Capul statuii are 35 de
tone.Fiecare mana cantareste 9 tone.Lungimea dintre bratele intinse ale
Mantuitorului este de 23m. Statuia a fost construita intre anii 1926 si
1931 si a costat 250.000 de dolari. In fiecare an,este vizitata de
aproape doua milioane de turisti din toata lumea.


Comert

Brazilia este unul dintre cei mai importanti membri ai
Organizatiei Mondiale a Comertului si semnatara a
acordului Mercosur( acord politic si economic intre tarile
din America de Sud ce are ca scop liberalizarea
comertului).
Principalii parteneri comerciali ai Braziliei sunt:Uniunea
Europeana(29%), Mercosur(14%),Asia(12%), America
Latina fara Mercosur(8%).
Exportul a fost constituit, in principal, din autoturisme,
minereuri de fier,cafea, soia,echipament tehnic si
produse textile si a vizat tari precum China ,SUA,
Argentina,Olanda,Germania; iar importul a fost alcatuit
din echipament electronic si de transport, produse
chimice, petrol, componente auto si instalatii mecanice
din tari ca SUA, China, Argentina, Germania, Japonia.

Putere Nucleara
A 22-a putere nucleara din lume. Are
doua reactoare nucleare care produc
3% din electricitatea Braziliei. Primul
reactor nuclear a fost confirmat ca
fiind pus in functiune in anul 1982. Pe
langa acestea, inca patru mari
reactoare sunt propuse sprea a fi
construite pana in jurul anului 2020

Organizatii internationale din care Brazilia
face parte:
BRIC(alaturi de Rusia,China si India)
ONU(WTO=OMC-Organizatia Mondiala a Comertului)
OEA(Organizatia Statelor Americane)
CPLP(Comunitatea Tarilor de Limba Portugheza)
ALADI(Asociatia Latino-Americana de Integrare)
OTCA(Organizatia Tratatului de Cooperare Amazon)
CSN(Socitatea Statelor Sudamericane)
Mercosur(Piata Comun a Conului de Sud).

Brazilia este astazi un lider politic si economic al Americii Latine, desi
aceasta calitate este partial contestata de Argentina si Mexic care se
opun intentiei Braziliei de o obtine un loc permanent in Consiliul de
Securitate al Natiunilor Unite.

n 2007, Uniunea European i Brazilia au decis s deschid un dialog
la nivel nalt cu privire la un parteneriat strategic, care ar trebui s aib
implicaii pentru Mercosur. Un astfel de sistem ar putea permite Braziliei
s compenseze prezena covritoare a Statele Unite n America de
Sud.


CONCLUZII : Este Brazilia o
mare putere?

Fiind a sasea putere economic din lume, devansand
Marea Britanie, i cea mai mare din America Latin, Brazilia
are astzi o influen internaional mare, att la nivel regional
ct i la nivel global. De asemenea, aproximativ 15-20%
din biodiversitatea mondial se concentreaz aici, exemple
ale acestei bogii fiind Pdurea Amazonian,
Pantanali Cerrado.
Brazilia a trecut prin schimbri majore ilustrate de
creterea influenei n spaiul Americii de Sud i
recunoaterea sa drept un juctor global de prim mn.
Aceste modificri n poziia Braziliei n regiune i n lume au
avut loc ca urmare a proceselor obiective n domeniile
regionale i globale.
n concluzie, se poate aprecia c apariia Braziliei ca un
juctor major regional i global depinde mai mult pe
continuitatea reformelor sale interne,politicilor economice i
chiar mai mult de capacitatea sa de a i construi o imagine
proprie solid n exterior, un proces care pare a fi pn n
acest moment garantat.
Africa de Sud
Africa de Sud este o ar aezat la extremitatea sudic a
continentului Africa, cu suprafata de aproximativ 1.220.000
km si o populatie de aproximativ 49 milioane locuitori. La
nord se nvecineaz cu Namibia, Botswana i Zimbabwe, la
est cu Mozambic i Swaziland, n timp ce Lesotho este o ar
independent complet nconjurat de Africa de Sud. Africa
de Sud este stat multietnic.
Oamenii moderni locuiesc pe teritoriul Africii de Sud de mai
bine de 100.000 de ani. La data sosirii primilor europeni,
populaia indigen reflecta valurile de popoare migratoare
sosite din diferite pri ale Africii, noii venii devenind
majoritari. Cele mai importante comuniti erau xhosa i zulu.
Capitalele Africii de Sud sunt Cape Town (legislativ),
Pretoria (administrativ) si Bloemfontein (judiciar). Cel mai
mare ora este insa Johannesburg.
Cadrul Natural
Clima n interior este cald i umed vara, dar secetoas i blnd
iarna. Precipitaiile scad spre vest, iar podiul este semiarid n mare
parte din Wes-Kaap. De-a lungul coastei de vest se ntinde zona
foarte secetoas a deertului Namib. n zona Cape Town verile sunt
calde i secetoase, iar iernile calde i umede. Dei situat, n cea mai
mare parte, n zona climei tropicale, clima Africii de Sud difer mult
de cea a Saharei. Deertul propriu-zis nu se ntlnete dect pe o
fie ngust n lungul Oceanului Atlantic (Namib), adpostit de
podiuri nalte. Umiditatea crete spre est si nord-est, datorit
caracterului musonic pe care l mbrc alizeul de sud-est, ce bate n
timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Regiunea Cap are un
climat mediteranean, cu ploi de iarn.
Clima
Relieful
Relieful Africii De Sud se mparte n dou zone. Prima este format
din podiuri predominante n roci bazaltice, cu altitudini medii de
550-1000 m. Cel mai extins dintre acestea este Podiul Veld (alctuit
din High Veld n est, cu altitudini medii de 1500-2000 m i Middle
Veld n vest, cu altitudini medii de 500-700). A doua regiune a
reliefului este format dintr-o unitate montan alctuit din sistemul
muntos Great Escarpment, care mrginete podiurile spre litoral si se
termin cu Munii Scorpiei (Drakensberg) n est (cel mai nalt vrf
montan: vf. Cathin Peak cu 3657 m). n partea de nord a Munilor
Scorpiei se afl canionul rului Blyde, extrem de spectaculos, al
treilea ca mrime pe glob.
La nord de fluviul Orange este un sector al deertului Kalahari, iar in
vestul rii se afl o parte din sudul deertului Namib. Dup el se
ntinde 60 km de-a lungul coastei o cmpie litoral, ale carei Malurile
- de la grania cu Mozambic din est, pn la fluviul Orange din vest -
sunt n majoritate nalte, stncoase i abrupte, presrate din cnd n
cnd cu golfuri (Sf. Elena) i cu peninsule (Capul Bunei Sperane,
Capul Acelor).

Reeaua hidrografic este slab dezvoltat i are o scurgere periodic,
cu excepia rurilor care dreneaz regiunile estice i Cap. Principalele
cursuri de ap sunt Limpopo, care se vars n Oceanul Indian, i
fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km), care
debueaz n Oceanul Atlantic. Acestea au repeziuri i cascade, ca
urmare, un potenial energetic ridicat.

Vegetaia tipic este reprezentat prin plante xerofile, de deert si
semideert. Savanele se prelungesc din podiurile estice, unde au
ierburi nalte (veld) spre interiorul rii, unde se transform n stepe
cu ierburi rare i tufiuri. n vest apar fii de vegetaie dispuse
aproape paralel cu rmul: deert (Namib), stepe i asociaii de plante
suculente (aloe). Regiunea Cap are o vegetaie mediteranean bogat,
cu numeroi arbuti venic verzi.
Vegetaia
Hidrografia
Cape Town
Cape Town este al doilea oras din Africa de Sud
ca populatie, si cel mai ntins ca suprafata, fiind
capitala provinciei Western Cape, la fel si cea
legislativa a tarii. Oraul este celebru pentru
portul su, pentru cadrul natural, aflandu-se in
"regatul" floral al regiunii Cape, precum i pentru
cunoscutele puncte de reper ca Table Mountain i
Cape Point.
Cape Town

Bloemfontein
Bloemfontein este capitala juridica a Africii de Sud,
deoarece aici se gaseste Curtea de Apel a Curtii Supreme
de Justitie. Orasul este de asemenea un centru universitar,
dar mai ales un oras administrativ: peste 40% din
populatie lucreaza in institutiile statului. In ciuda
aspectului sau modern, Bloemfontein nu este lipsit de
cladiri istorice, monumente si muzee. Este de asemenea
numit si "orasul trandafirilor" datorita numeroasele
parcuri si gradini pline de flori ce inconjoara centrul
orasului si datorita festivalului trandafirilor, ce are loc in
fiecare an, in a treia saptamana a lunii octombrie.
Bloemfontein

Pretoria
Pretoria este una din cele trei capitale ale Africii de
Sud. Pretoria este capitala administrativa. Pretoria este
situata la aproximativ 50 de km nord de
Johannesburg, n nord-estul Africii de Sud, la o
altitudine de circa 1350 de metri. Fiind capitala
adminisrativa a Republicii Africa de Sud, Pretoria este
sediul Guvernului, a principalelor ministere si agentii
guvernamentale. Deoarece este capitala de facto a
tarii, Pretoria gazduieste si misiunile diplomatice
straine. Este un important centru comercial si
industrial.
Pretoria

Johannesburg
Johannesburg este cel mai mare oras din Africa de
Sud, cu o populatie de peste 3 milioane de locuitori
si capitala provinciei Gauteng. Desi Johannesburg
nu este capitala Africii de Sud, este sediul Curtii
Constitutionale, cea mai nalta curte din republica.
Este printre cele mai noi orase principale ale lumii,
si printre singurele orase mari din lume care nu sunt
situate la coasta sau pe malurile unui ru principal.

Johannesburg

Economia Africii de Sud este o economie de pia funcional. Africa
de Sud este ara cu economia cea mai dezvoltat din Africa, bazat pe
exploatarea i prelucrarea unor resurse minerale extrem de variate i
bogate i dispunnd de o infrastructur modern (inclusiv financiar-
bancar).
n afar de faptul c deine cvasimonopolul unor rezerve minerale
(peste 4/5 din rezervele mondiale de mangan, 2/3 din cele de platin,
peste 1/2 din cele de aur i crom) i al produciei n domeniu,
Republica Africa de Sud este unul dintre principalii productori
mondiali de diamante, uraniu, crbuni superiori, minereu de fier,
metale rare (titan, vanadiu, antimoniu .a.) etc.
Industria prelucrtoare, bine dezvoltat i variat, concentrat n 4
mari regiuni industriale: Transvaal(minerit, metalurgie, construcia de
maini .a.), Cape (rafinarea petrolului, industria alimentar i
uoar), Port Elizabeth (metalurgie, mijloace de transport, textile .a.)
i Pretoria (autovehicule, industrie chimic, alimentar etc).

Economie
Statistici
PIB: 357,4 mld. de $(2010) (nominal)
524,6 mld. de $(2010) (PAC; 25th)
Creterea PIB: 4,6% (Q1 2010)
PIB pe cap de locuitor: 7.158 $ (2010) (nominal; 71)
10.498 $ (2010) (PAC; 77th)
PIB pe sectoare: agricultur (0,9%), industrie (20,6%),
servicii (78,5%)
Inflaie: 4,6% (mai 2010)
Populaie sub limita srciei: 35,7% (2006 est.)

For de munc: 17,32 milioane active (2009 est.)
Fora de munc dup ocupaie: agricultur(9%),
industrie(26%), servicii(65%) (2007 est.)
omaj: 24% (2009 est.)
Principalele industrii: minerit (cel mai mare productor
de platin, aur i chromium), ansamblri de automobile,
prelucrarea metalelor, mainrii, textile, fier i oel,
chimic, ngrminte, alimentar, repararea vaselor
comerciale
IDU (2011): 0.619 (mediu) (locul 123)
Moned : Rand (R)
Agricultura
Agricultura (5% din PIB, c. 30% din populaia
activ, 1999), cu o mare varietate de situaii (de la
ferme ultramoderne, la agricultura de subzisten),
prezint un echilibru ntre cultura plantelor
(cereale, trestie i sfecl de zahr, bumbac, tutun,
citrice, vi de vie) i creterea animalelor (ovine -
locul 1 n Africa, ca efective i ca producie de
ln -, apoi caprine, bovine i porcine). Balana
agricol este excedentar, Republica Africa de
Sud fiind unul dintre principalii exportatori
mondiali de produse agricole.



Comer
Export: 67.93 mld. de $(2009 est.)
Bunuri exportate: aur, diamante, platin i alte materiale i
minerale, echipamente i utiliaje
Parteneri de export: Japonia 11.1%, SUA 11.1%, Germania
8%, Marea Britanie 6.8%, China 6%, Olanda 5.2% (2008)
Import: 70.24 mld. de $(2009 est.)
Bunuri importate: echipamente i utiliaje, chimicale,
produse petroliere, instrumente tiinifice, produse alimentare
Parteneri de import: Germania 11.2%, China 11.1%, SUA
7.9%, Arabia Saudit 6.2%, Japonia 5.5%, Marea Britanie 4%
(2008)
Investiii strine directe: 125.7 mld. de $(31 decembrie
2009 est.)
Datorie extern brut: 73,84 mld. de $(30 iunie 2009 est.)

The University of Cape Town
(top
500)

The University of Pretoria

The University of
Stellenbosch
Reteaua de Transporturi
Reteaua de transporturi este bine dezvoltata (30%
din reteaua feroviara si, respectiv, 45% din parcul de
autovehicule ale Africii), porturi active si
aeroporturi internationale ce asigura legaturi cu
restul lumii. Balanta comerciala este constant
excedentara, principalii parteneri fiind Marea
Britanie, SUA, Italia, Germania, Japonia.
Transporturile si comunicatiile sunt dezvoltate ntr-o
vasta retea rutiera, maritima si aeriana.


Orasul Pretoria este deservit de 2
aeroporturi: Wonderboom si OR Tambo
International, aeroportul cu cel mai mare
tranzit de pasageri din Africa, si care poarta
numele fostului lider al Congresului National
African, Oliver Tambo. Aeroporturi se mai
gasesc in Johannesburg, Cape Town, Port
Elizabeth, Durban, Bloemfontein.


Transportul feroviar n Africa de Sud este partea cea mai
important a infrastructurii naionale de transporturi. Toate
oraele mai importante sunt conectate prin ci ferate, calea
ferat din Africa de Sud fiind cea mai dezvoltat din Africa.
Industria feroviar sud-african este domeniu public.
Prima rut deservit de locomotive pe baz de abur a fost o
linie de cca 2 mile (3,2 km) a Natal Railway Company, care
lega oraul Durban de Harbour Point, deschis pe 26 iunie
1860.
Dup fuziunea celor patru provincii care a dus la stabilirea
statului modern al Africii de Sud n 1910, liniile de cale ferat
din ntreaga ar au fuzionat, de asemenea. South African
Railways and Harbours (SAR & H) a fost agenia
guvernamental responsabil, printre altele, cu sistemul
feroviar al rii.


Turismul
Africa de Sud, gratie culturii sale multicolore, cu
peisajele pitoresti, cu ambianta naturala salbatica, cu
ospitalitatea sa renumita si cu posibilitatile bune de
investitie, este atragatoare atat pentru calatori, cat si
pentru oamenii de afaceri.
Daca am vrea sa descriem Africa de Sud printr-un singur
cuvant acesta ar fi, cu siguranta, diversitatea. Africa de
Sud este tara cu 11 limbi recunoscute ca oficiale, unde
vracii si brokeri impart aceasi strada, iar locuintele
oamenilor, de la case construite din pamant, pana la
adevarate palate cu gradini si piscina, sunt din cele mai
variate.

Parcul National Kruger
Parcul National Kruger este cea mai mai mare
rezervatie de pe continent si una dintre principalele
atractii turistice din Africa de Sud. Aici traiesc mai
multe specii de mamifere decat in orice alta
rezervatie naturala, printre care Marele Cinci,
maimute, girafe si altele. Spre deosebire de alte
parcuri safari, Kruger este o destinatie self-drive,
cu o infrastructura excelenta si unde exista multe
locuri de cazare, de la campinguri pana la vile de
lux.

Muntele Table
Aflat intr-un parc national, escladarea piscului
muntelui Table este o experienta captivanta, de aici
putand admira privelistea orasului Cape Town, a
insulei Robben in partea de nord si a Oceanului
Atlantic la vest si la sud. Cu o inaltime de 1086 de
metri, in varful sau se poate ajunge cu telecabina, a
carei podea este rotativa, astfel incat ofera o
panorama la 360 de grade, in timpul ascensiunii
catre varf.


Drakensberg
Drakensberg este cel mai inalt lant muntos din
Africa de Sud, atingand o inaltime de 3482 metri.
Numele sau deriva din limba olandeza si inseamna
muntele dragonilor. Amfiteatrul este o formatiune
geografica din partea de nord a muntilor si este
adesea considerata drept cea mai impresionanta
fatada stancoasa din lume.


Plaja Durban
Comparata adesea cu Miami Beach, plaja Durban
ofera o atmosfera vibranta, plina de energie. Cu un
climat bland tot timpul anului si distractie care nu se
termina niciodata, plajele de aici sunt curate si
sigure. Cunoscute si sub numele de Golden Mile,
intinderile de nisip se afla pe coasta de nord si de
sud a orasului Durban.


Knysna
Drumul Gradinilor este una dintre cele mai populare atractii
turistice din Africa de Sud si se intinde din Golful Mossel
pana in St Francis, de-a lungul Oceanului Indian, incluzand
insa si parti de uscat. Un adevarat tezaur de paduri
umbroase, munti, rauri, lacuri linistite si plaje cu nisip auriu,
impodobeste aceasta regiune intinsa din Africa de Sud. Cea
mai populara destinatie, Knysna, se afla intre padurile
luxuriante si malurile unei lagune izolate. Oportunitatile de
practicare a activitatilor in aer liber sunt nesfarsite aici, ca si
aleile impanzite de restaurante si magazine. Vizitarea celor
doua capete doua stanci ce stau de straja gurii lagunei
este obligatorie, iar fiecare dintre ele ofera privelisti
spectaculoase ale celorlalte stanci colorate din apropiere si a
lagunei in care pot fi admirate periodic balenele.
Knysna

Africa de Sud si Uniunea
Europeana
Relaiile puternice dintre UE i Africa de Sud,
care au evoluat ncepnd din 1994, anul care a
marcat nceputurile democraiei n Africa de
Sud, au fost consolidate n 2007 prin
instituirea unui parteneriat strategic. Acesta se
axeaz pe un dialog politic consolidat privind
chestiunile de interes comun, precum
schimbrile climatice, pacea i securitatea. De
asemenea, parteneriatul cuprinde cooperarea
sectorial ntr-un numr mare de domenii,
precum mediul, transporturile i migraia.
Liniile directoare ale parteneriatului strategic
sunt decise n cadrul summiturilor anuale i al
reuniunilor ministeriale periodice.
Africa de Sud si BRICs
n economie, BRICS este un acronim care se refer la
rile membre Brazilia, Rusia, India, China i Africa
de Sud. Acronimul (iniial "BRIC") a fost inventat
de Jim O'Neill ntr-un document din 2001 intitulat
Building Better Global Economic
BRICs. Acronimul a intrat n utilizarea pe scar larg
ca un simbol al schimbrii n puterea economic
mondial, departe de economiile dezvoltate G7 spre
lumea n curs de dezvoltare. Pe 13 aprilie 2011, S a
fost adugat formal pentru a forma BRICS dup
admiterea Africii de Sud n uniune.

Africa de Sud: Putere
Nucleara?
Desi Africa de Sud pornise cercetarile in acest domeniu inca din 1969,
abia in vara anului 1977, ea a atras atentia, atunci cand Moscova a
anuntat SUA ca satelitii sai de spionaj, detectasera ceea ce parea a fi
pregatiri pentru o explozie atomica subterana in desertul Kalahari
(Africa de Sud), nu departe de Namibia. Aici, inca din 1975, sud-
africanii desfasurau forari de mare adancime peste 250 m- cel putin
suspecte, in cadrul bazei militare Vastrap; americanii detectand cu
ajutorul satelitilor aceste lucrari, fara insa a putea furniza dovezi
concludente (numai o vizita la fata locului putea aduce lamuririle
necesare, ceea ce era exclus pe atunci). De altfel, nici astazi nu se stie
sigur daca sud-africanii au fabricat cel putin o bomba nucleara, dar cert
este faptul ca detineau tehnologia fabricarii ei.
Guvernul de la Pretoria neaga cu vehementa ca instalatiile fotografiate,
atat de catre sovietici cat si de catre americani, ar fi avut vreun scop
nuclear, dar admitea ca erau instalatii militare si, drept urmare, refuza
sa permita unor reprezentanti straini sa le viziteze.
CONCLUZIE: Este Africa de Sud
o Mare Putere ?
n prezent, Africa de Sud are cea mai dezvoltat economie dintre statele
africane, i ocup un loc important n ierarhia internaional. n 2011, statul
african se afla pe locul 28 mondial conform PIB-ului nominal, deci n faa
unor alte state, precum Finlanda sau Danemarca. Deine rezerve
semnificative de resurse naturale precum aur i platin. n ciuda acestui
fapt, PIB-ul pe cap de locuitor este relativ mic (poziia 80), o parte
semnificativ a populaiei trind n srcie extrem. Rata omajului a
crescut extrem de mult dup cderea regimului apartheid, meninndu-se
nc la un nivel ridicat (25% n 2012).
Cu toate acestea, economia Africii de Sud rmne una dintre cele mai
dinamice, n 2011 fiind integrat grupului BRICS. Aceast incluziune
demonstreaz statutul n cretere de care Africa de Sud se bucur la nivel
internaional, att ca o economie emergent puternic i competitiv, ct i
ca stat cu influen semnificativ n problemele regionale i globale.
Africa de Sud are i o putere militar important, aflndu-se printre primele
50 de state ale lumii n aceast privin (locul 34), depit pe continentul
african doar de Egipt i Etiopia.
Aceste atrbiute i ofer Africii de Sud posibilitatea de a juca un rol
international important. Cu toate acestea ns, lipsa de consecven n
politica extern, precum i inexistena unor puncte clare pe agenda
diplomatic fac acest lucru relativ dificil.

Proiect prezentat de:
Curelea Ioana
Ilie Mihai
Marin Georgiana
Spataru Mihai
Spirea Silviu