ALALIA

Alalia, alaturi de afazie, alcatuiesc

tulburarile polimorfe ale limbajului si
vorbirii determinate de leziuni corticosubcorticale

Termenul de alalie vine de la grecescul

alalos- fara vorbire, mut

 E. Verza defineste alalia ca fiind o

tulburare grava de vorbire determinata de
factori nocivi care afecteaza mai mult sau
mai putin zona centrala a vorbirii si se
caracterizeaza prin neputinta alalicului de
a vorbi si a intelege in totalitate sau
suficient, vorbirea altora, cu toate ca
organele de receptie sunt sanatoase si
insuficientele nu sunt de tip oligofrenic.

Cauzele alaliei
1. Generale: - alcoolismul parintilor
- sifilis
- tuberculoza
- rahitism
- traume la nastere
- ereditare(25% - 50%)

2. Psihice: - lipsa imboldului in vorbire

- teama patologica
- tonus psihic scazut

3. Motorii:

- intarziere motorie
- defecte generale de motricitate

Caracteristicile alaliei
este o intarziere grava si profunda in apariatia si
dezvoltarea limbajului expresiv la copii;
alalia este congenitala;
auzul este dezvoltat in limite normale;
de regula nu exista intarziere psihica certa
auzul fonematic este slab dezvoltat; din aceasta
cauza copilul alalic nu sesizeaza si nu diferentiaza
clar sunetele vorbirii;
are tulburari de perceptie vizuala: nu recunoaste
obiecte si imagini, nu deosebeste culorile si
formele, nu percepe corect miscarile articulatorii ale
buzelor si ale limbii si nu le poate imita;
are un deficit in functia de generalizare si
abstractizare;
atentia este labila , puterea de concentrare este
slaba ;
reactivitatea emotionala este lenta pana la inertie si
apatie ;
reactivitatea volitiva este foarte slaba ;

Clasificarea alaliei

Dupa aspectele lezate ale limbajului,

alalia poate fi:
1. Alalia motorie
2. Alalia senzoriala
3. Alalia senzorio- motorie sau mixta

Alalia motorie

SIMPTOME:
Disfunctii motrice generale: neindemanare,
nesiguranta, dezordine in succesiunea gesturilor,
incapacitatea de a realiza miscari la cerere ca: mers pe
loc, inainte/inapoi, alergat pe loc, inainte/inapoi, saritura
ca mingea, saritura intr-un picior, sa arunce si sa prinda
mingea, sa urce scara alternand picioarle, sa se
dezbrace/imbrace singur etc.;
Disfunctii motrice pe miscarile fine: lipsa de
indemanare si precizie insotite de sincinezii manifestate
in activitati simple ca: incheiatul nasturilor, legarea
sireturilor, insiratul margelelor, taiatul cu foarfeca etc.;
Dispraxie buco-linguo-faciala; ea exista atat pe actul
fonotor in sine cat si independent. Astfel miscarile de
inchidere /deschidere a gurii, de scoatere a limbii, de
suflare, de sorbire a unui lichid cu paiul, de masticatie si
de deglutitie, sunt dificile si uneori imposibil de executat;
Vorbirea se realizeaza in timp cu mare dificultate
datorita tulburarilor motorii articulatorii. Miscarile fonoarticulatorii sunt imprecise, difuze si dezordonate;
Vorbirea spontana este absenta sau redusa la 3-4
cuvinte

 Semnificatii:
vorbirea repetata este imposibila; uneori
alalicul motor poate pronunta sunete sau
silabe pe care insa nu le poate integra in
cuvinte;
intelegerea limbajului este aparent
normala, dar se costata ca el, totusi, nu
intelege sensul unor fraze mai lungi si
notiunile abstracte;
exista tulburari de organizare temporospatiala care explica incapacitatea
alalicului motor de a realiza succesiunea
secventiala a seriilor articulatorii

Evolutia limbajului la alalicul motor

Evoulutia este lenta, cu greutati deosebite
in articularea sunetelor. La inceput
incearca sa comunice si sa se faca intelesi
prin mimica si gesturi sau franturi de
cuvinte, apoi sub influenta terapiei
logopedice incep sa articuleze corect
sunetele, sa pronunte cuvinte, sa
formuleze propozitii alcatuite din 2- 3
cuvinte. Pe parcurs vorbirea devine tot mai
corecta, chiar si sub aspect gramatical.
Persista mult timp agramatismele, dislexiadisgrafia, dar prin metode speciale pot fi
inlaturate in specialitate.