Rezervoare

Rezervoarele sunt utilizate

pentru stocarea lichidelor care
pot fi produse fie intermitent
dar consumate la o rata
relativ uniform, sau produse
continuu ntr-un ritm uniform
si consumate ntr-un mod
neregulat. Un alt aspect
important este faptul c
locurile de origine si cele de
consum
sunt
frecvent
distantate apreciabil.

Construirea de rezervoare din beton ofera mai multe avantaje:

- Rezervoarele de beton sunt economice n construtie si intretine.
Constructia este relativ ieftina si metode de constructie fac
posibil o finalizare rapid.
- Rezervoarele de beton sunt relativ insensibile la influente
mecanice.
- Rezervoarele de beton sunt eminamente potrivite pentru
stocarea unei game foarte largi de substante.
- Betonul armat este uor adaptabil la o multitudine de forme
diferite si modele.
- Palmares de peste 100 de ani
Dezavantaje
Preferinele proprietarului pot dicta mpotriva utilizrii de beton
armat
Consideraii de cost datorit cantitii de materiale necesare
Nuane de constructie - integrarea in facilitatile existente
Fisurarea si durabilitate

Criterii de clasificare:
Dupa amplasare:
De suprafata
Subterane
De inaltime
Dupa forma:
Prismatice
Cilindrice, tronconice
Dupa compartimentare:
Cu o singura incapere
Cu incaperi paralele
Cu camera ochelari
Cu camere concentrice
Din punct de vedere al protectiei:
Acoperite
Neacoperite
Din punct de vedere al temperaturii lichidului:
Pentru lichide la temperaturi curente
Pentru lichide cu temperature ridicate sau de condensare.
Din punct de vedere al executiei:
Monolite din beton armat
Monolite din beton precomprimat
Prefabricate

In cazul rezervoarelor ingropate, intre umplutura si pereti se

prevede o hidroizolatie. Daca nivelul pinzei freatice este ridicat se
cauta coborirea acesteia sub radierul rezervorului prin executarea
unor drenuri.
De asemenea este necesara amplasarea pe terenuri de fundatie
stabile.
In general se prefera executia cu doua compartimente pentru
evitarea intreruperii totale in timpul operatiunilor de curatenie sau
reparatii.
Determinarea dimensiunilor unui rezervor este o problema de
minim.
Pentru un rezervor prismatic cu doua compartimente, pentru o
inaltime de depozitare si un volum de apa alese, solutia optima se
optine din conditia de minim a perimetrului peretilor in sectiune
orizontala b = 1.33 a.
Pentru un rezervor cilindric neacoperit h= R, respectiv h = 2R
pentru rezervor acoperit din conditia de suprafata minima pentru
un volum dat.

Conditii de incarcare
Un rezervor trebuie s fie proiectat pentru a rezista la incarcarile la care
acesta va fi supus n decursul perioadei de utilizare. Dar este la fel de
important s se ia n considerare incarcarile n timpul construciei
controale de proiectare necesare:
- Fore de flotatie (ridicare) pe placa de fundatie
- Frecare redusa intre placa de baza si terenul de fundare, dac
rezervorul aluneca.

In cazul rezervoarelor ingropate, intre umplutura si pereti se

prevede o hidroizolatie. Daca nivelul pinzei freatice este ridicat se
cauta coborirea acesteia sub radierul rezervorului prin executarea
unor drenuri.
De asemenea este necesara amplasarea pe terenuri de fundatie
stabile.
In general se prefera executia cu doua compartimente pentru
evitarea intreruperii totale in timpul operatiunilor de curatenie sau
reparatii.
Determinarea dimensiunilor unui rezervor este o problema de
minim.
Pentru un rezervor prismatic cu doua compartimente, pentru o
inaltime de depozitare si un volum de apa alese, solutia optima se
optine din conditia de minim a perimetrului peretilor in sectiune
orizontala b = 1.33 a.
Pentru un rezervor cilindric neacoperit h= R, respectiv h = 2R
pentru rezervor acoperit din conditia de suprafata minima pentru
un volum dat.

Rezervoare prismatice

Rezervoarele mici se pot executa din placi cu latura de 2 5 m. Placa de

acoperis si radierul se armeaza pe 2 directii. Momentele sunt date de greutatea
proprie, greutatea pamintului, respectiv componenta tangentiala a impingerii
pamintului. Daca rigiditatea radierului e mare, presiunile se considera uniform
distribuite.
Peretii laterali se calculeaza in functie de rapoartele h/a respectiv h/b. Daca h/a
= 0.5-2 si a b calculul se face pentru fiecare perete in parte functie de cazul
de rezemare:
Placa incastrata pe 4 laturi rezervor acoperit
Placa incastrata pe 3 laturi rezervor descoperit
Placa incastrata pe 3 laturi si rezemata pe a patra rezervor descoperit cu o
grinda de rigidizare la partea superioara

Pentru rezervoare prismatice de dimensiuni mari si inaltime mica

peretii se executa cu contraforti; pentru rezervoare neacoperite
contrafortii se rigidizeaza la partea superioara cu grinzi orizontale.
Distanta dintre contraforti se alege apropiata cu inaltimea
rezervorului, placile peretilor lucrind astfel pe 2 directii.
Contrafortul se dimensioneaza la incovoiere cu forta taietoare.

Acoperisul si radierul rezervoarelor de dimensiuni mari se se executa ca

plansee sprijinite pe stilpi.
Intre stilpi se dispun pereti de beton armat cu rol de sicane in circulatia
apei.
Radierul se executa ca planseu ciuperca sau sub forma de bolti
rasturnate (pentru incarcari mari) care se niveleaza cu un beton usor de
egalizare.

Alcatuire si armare
Proiectarea rezervoarelor din beton necesit s se acorde atenie nu
numai la cerinele de rezisten, dar la cerinele de intretinere. Un
rezervor bine conceput trebuie s fie n msur s reziste la sarcinile
aplicate, fr fisuri, care ar permite scurgeri. Obtinerea unui rezervor
sigur din punct de vedere structural si care nu va curge, se realizeaz
prin utilizarea unei cantitati si distributii de armare respectiv spaierea
corect i detalierea rosturilor de construcie, precum i utilizarea de
beton de calitate folosind practici adecvate de construcie.
1. Cantitatea, dimensiunea, i distana dintre bare de armare are un
mare efect asupra gradului de fisurare.
2. Cantitatea de armare utilizata trebuie s asigure rezistenta si
funcionarea, inclusiv efectele de temperatur i contracie.
3. Proiectantul trebuie s furnizeze detalii adecvate pentru a se asigura
c fisurarea va avea loc in rosturi i c rosturile sunt n mod
corespunztor izolate la scurgerie.
4. Dimensiunea barelor ar trebui s fie aleasa cunoscnd faptul c
fisurarea poate fi mai bine controlat prin utilizarea unui numr mai
mare de bare de diametre mici, dect mai puine bare cu diametru mai
mare.

5. Distana dintre bare ar trebui s fie limitat la un maxim de 30 cm.

6. Acoperirea minim de beton pentru armarea n peretele rezervorului
trebuie s fie de cel puin 5 cm.
7. Grosimea peretelui trebuie s fie suficient pentru a impiedica
fisurarea betonului. n cazul n care betonul se fisureaza, inelul de oel
trebuie s fie n msur s preia toata tensiunea.
8. Este de dorit s se utilizeze un oel cu rezistenta admisibila mai mare,
astfel nct mai puin de oel este utilizat, rezultnd ntr-o mai mica
impiedicare a contracilor i tensiuni mai mici de intindere n beton.
9. Lungimea necesar a imbinarii este o funcie de mai muli factori.
Lungimea depinde de clasa de imbinare cerute, acoperirea, distana
dintre bare adiacente, precum i dimensiunea de bara. Ali factori care
afecteaz lungimea de jontare includ: tipul de beton utilizat (uor sau
normal), acoperire barelor, precum i cantitatea de beton turnat sub
bara.

Acoperisurile si radierele se armeaza ca placi izolate sau plansee.

Grosimea minima a placii pentru radiere tip planseu ciuperca este
de 15-20 cm functie de distanta dintre stilpi (3-4 m). Se asaza pe
un strat de 5-10 cm de beton de egalizare cu panta 1% spre

Peretii se pot executa cu grosime variabila (10-20 cm), dublu armati

(pentru alternanta incarcarilor). Pentru usurinta executiei se poate
pastra grosimea constanta, micsorind procentul de armare pe inaltime
prin micsorarea numarului de bare.

Rezervoare cilindrice

In cazul rezervoarelor mici (r=2,5m), acoperisul si radierul se pot

executa sub forma unor placi plane circulare. Peretii cilindrici se pot
calcula fara a tine seama de legatura cu acoperisul si radierul,
determinindu-se numai efortul inelar n = pR
unde: p impingerea pamintului sau a apei
R raza rezervorului

In cazul rezervoarelor mici (r=2,5m), acoperisul si radierul se pot executa sub

forma unor placi plane circulare. Peretii cilindrici se pot calcula fara a tine
seama de legatura cu acoperisul si radierul, determinindu-se numai efortul
inelar n = pR
Unde: p impingerea pamintului sau a apei
R raza rezervorului
La rezervoare cu diametre intre 5-30m acoperisul se executa sub forma unei
cupole, de obicei sferice.

Cupola poate fi simplu rezemata sau monolitizata cu peretii.

Radierul se poate executa sub forma unei placi plane, grinzi inelare sau cupola
rasturnata, functie de caracteristicile terenului de fundare.
Rezervoarele cilindrice mari sunt prevazute cu stilpi intermediari transforminduse in plansee ciuperca (asemanator si rezervoarele intermediare cu inaltime
limitata).

Calculul peretilor rezervoarelor cilindrice se face in ipotezele teoriei elasticitatii,

la actiunea impingerii apei, respectiv pamintului.
Calculul unui perete cilindric incastrat, rezemat sau articulat de radier sub
actiunea presiunii apei se face folosind metoda eforturilor. Sistemul de baza se
obtine prin sectionarea peretelui la nivelul legaturii cu placa de baza. Pentru ca
sub actiunea presiunii apei placa de baza si conturul peretelui sa aiba aceleasi
deformatii asupra lor trebuie sa actioneze o forta orizontala radiala r si un
moment m uniform distribuite.

Se calculeaza eforturile n0 produse in sistemul de baza de catre incarcarea

exterioara si nr=1 , nm=1 de catre necunoscutele unitare.
Eforturile finale se calculeaza din relatii de forma:
n = n0 + rnr=1 +mnm=1

Alcatuirea si armarea
n rezervoare circulare, amplasarea mbinrilor orizontale ar trebui s fie
ealonate. Jontarile ar trebui s fie ealonate orizontal cu o lungime nu mai
puin 90 cm i nu trebuie s coincid n matrice verticale mai frecvent dect o
dat la treia bara.
Armarea orizontala rezulta din calculul de rezistenta la eforturile de intindere n
iar grosimea peretelui din respectarea conditiei privind deschiderile maxime
admisibile ale fisurilor. Armatura verticala din jumatatea inferioara este de
rezistenta si are rolul de a prelua momentele de incovoiere mx

Rezervoare precomprimate
Impingerea pamintului produce o precomprimare naturala a peretilor
rezervoarelor, mai puternica in conditiile in care sectiunea verticala este
tronconica.
Peretele rezervorului se realizeaza in general cu grosime constanta, cu
precomprimare pe orizontala (la rezervoare mari si pe verticala).
Pentru reducerea momentelor de incovoiere din imbinarea perete radier se
recomanda realizarea unei rezemari alunecatoare.

Moduri de precomprimare
Precomprimarea cu bare sau fascicule izolate Barele sau fasciculele folosite se
fragmenteaza pentru a reduce pierderile de tensiune prin frecare. Capetele
armaturii se ancoreaza decalat de la un rind la altul pentru a obtine o
precomprimare cit mai uniforma.

Precomprimarea prin infasurare La rezervoare de dimensiuni mari se foloseste

precomprimarea prin infasurare sub tensiune a unei sirme de otel superior cu
2-5 mm. Se utilizeaza 2 carucioare, unul se deplaseaza pe coronament iar
celalalt, suspendat, efectueaza infasurarea.

Din loc in loc sirma se prinde de peretele rezervorului pentru ca in cazul ruperii
sa nu se produca o desfasurare completa. Protectia sirmelor de pretensionare
se face prin torcretate.
Principalele avantaje sunt:
- simplificarea operatiunilor de armare si betonare,
- utilizarea mai rationala a otelului de inalta rezistenta,
- reducerea manoperei

Calculul peretilor cilindrici precomprimati

- distributia optima a armaturii de precomprimare pe inaltimea peretelui
- starea de eforturi in sectiunea precomprimarii
- eforturi secundare temporare si permanente datorate precomprimarii
Precomprimarea pe orizontala are ca scop reducerea eforturilor de intindere n
produse de presiunea lichidului.
Precomprimarea poate sa fie:
- conforma pa = pp . Daca rezervorul este plin, in pereti nu apar eforturi

- afina in concordanta cu variatia incarcarii. Este mai economica. In cazul

rezervorului gol eforturile sunt mai mici ca in cazul anterior dar, in cazul
rezervorului plin nu se ajunge la eforturi nule in pereti.

Rezervoare prefabricate

Prin prefabricare se obtin reduceri importante la consumul de materiale

(15-20% la beton, 10-15% la otel) si manopera (25-30%). De asemenea
se reduc termenele de executie.
Se prefabrica mai ales peretii si acoperisurile.
Peretii se pot realiza in 2 variante:
din panouri cu rosturi verticale
din panouri cu rosturi verticale si orizontale
Rosturile dintre panourile verticale sunt:
de grosime redusa (1-5 cm)
Se utilizeaza in general la peretii asamblati prin precomprimare.
Necesita volum mic de beton turnat pe santier, determina deformatii
inelare reduse, reduc timpul intre inchiderea rosturilor si inceperea
precomprimarii.
puternic evazate ( 10 cm). Se pot utiliza betoane de consistenta
plastica pentru inchiderea lor.

Acoperirea rezervoarelor se poate face cu cupole din elemente

prefabricate sau, daca acoperisul reazema pe stilpi intermediari, cu
chesoane de latime variabila sau grinzi T precomprimate cu talpa de
latime variabila.

Consideratii constructive

O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii impermeabilitatii.

Permeabilitatea oricarui beton uniform i bine compactat de reteta data
depinde n principal de raportul apa-ciment: reterea raportului apciment, implica cretere n permeabilitatea iar reducerea excesiva a
raportului apa-ciment poate cauza dificulti de compactare.
Pentru un amestec dat, exist o limit inferioar pentru raportul apaciment. Este eseniala selectarea unui amestec compatibil cu agregate
disponibile, ale cror forme de particule i calitati pot avea o influen
important asupra lucrabilitatii, si care trebuie s fie adaptate la
mijloacele de compactare selectate. Este de dorit s se impuna un
coninut de ciment suficient de mare pentru a se asigura c
compactarea temeinic este obinut meninnd n acelai timp un
raport suficient de sczut de ap-ciment. Cantitatea de ciment trebuie
3
s se incadreze intre 330 kg/m de beton (din cerinte de rezistenta) si
3
530 kg/m de beton pentru a menine o contracie sczut.
n seciunile groase este de obicei admisibila o reducere a coninutului
de ciment pentru a limita creterea temperaturii datorate hidratarii
cimentului.
Impermeabilitatea crete cu vrsta de beton i este mbuntit prin

Controlul fisurarii
Fisurarea poate fi cauzata de blocarea contraciilor i dilatarii datorate
temperaturii sau efectelor umiditatii betonului. O astfel de blocare poate
fi cauzat de:
- interaciunea dintre armatura si beton n timpul contracie din cauza
uscarii.
- condiiile de margine.
- condiiile difereniale predominante in masive de beton de grosimea
mare.
Utilizarea barelor de dimensiuni mici plasate n mod corespunztor,
duce la fisuri mai apropiate, dar de deschidere mai mic.
Riscul de fisurare ca urmare a efectelor de temperatur i de contracie
pot fi reduse prin limitarea schimbri n coninutul de umiditate i
temperatur la care structura n ansamblul su este supusa. Riscul de
fisurare poate fi, de asemenea, minimizat prin reducerea blocajelor in
extinderea liber a structurilor cu perei lungi sau fundate pe placi la sau
sub nivelul solului, blocaje care pot fi minimizate prin asigurarea unui
strat de alunecare. Acest lucru poate fi asigurat prin fundarea structurii
pe un strat de beton plan, cu interpunerea unor materiale de rupere a
legturii i de a facilita micarea.

n cazul n care lungimea de structur este mare ar trebui s fie

mprita n lungimi potrivite separate prin rosturi de miscare, n special
n zonele unde seciunile se schimba.
n cazul n care structurile stocheaza lichide fierbini, ar trebui s fie
luate n considerare tensiunile cauzate de diferena de temperatur ntre
interiorul i exteriorul rezervorului.
Coeficientul de dilatare ca urmare a schimbrilor de temperatur poate
-6
fi luat ca 11 x 10 / C i coeficientul de contracie poate fi luat ca 450 x
-6
-6
10 pentru contracia iniial i 200 x 10 pentru contracia la uscare.

Tipuri de mbinri ale peretilor

Comportamentul structural al peretilor rezervorelor, sub aciunea presiunii
hidrostatice variaz n funcie de tipul de legatura ntre perete i alte elemente
(placa de baz i acoperi dac este cazul). Exist trei tipuri principale de
imbinari: libere (sau glisante), fixe i articulate. n practic, pot fi analizate
combinatii ale acestor cazuri.
1 Imbinare libera (alunecatore)
Nu se impiedica micarea peretelui datorata presiunii de lichid

Pentru acest tip de imbinare linia elastic a peretelui este o linie dreapt i
peretele rezist presiunii lichidului doar prin aciune inelara orizontala. Nu apar
tensiuni nedeterminate. Pentru a asigura impermeabilitatea la ap n imbinare,
poate fi introdusa o band de cupru in inbinarea dintre perete i podea.

2 - Incastrare (mbinare continu)

n acest caz, nu se permite nici o deplasare intre perete si baz (sau acoperis).
Peretele va prelua presiunea lichidului parial prin inel i parial prin consol
(rezistenta combinata cu benzi verticale i orizontale). Apare un moment de
legtur ntre perete i baz. Pentru a obine fixarea necesara, armarea
verticala se extinde n ntreaga imbinare.

3 Imbinarea articulata

Pentru evitarea transmiterea momentului ntre perete i baz se folosesc

articulatiile care permit rotaia.
Un perete rigid conectat la baza poate fi considerat articulat dac solul de
dedesubt este susceptibil s se roteasc.
n rezervoarele circulare adinci, cu perete conectat rigid la podea, presiunea
lichidului va fi, preluata n principal printr-o aciune a inelului. Datorit fixarii
peretelui la podea, deplasarea orizontal a peretelui, la baza, nu poate fi pe
deplin dezvoltata i presiunea preluata prin aciunea inelara se va reduce la
zero in punctul de fixare.
O mic parte din presiunea lichidului de la baza peretelui, care nu a fost
preluata n direcie orizontal printr-o aciune inelara va fi preluata n direcie
vertical printr-o aciune de tip consola, actiune care determna aparitia de
momente de ncovoiere n perete. n acest caz, tensiunea maxim in inel, T are
loc la 0.8 - 0.9 H i este Tmax = 0.80 - 0.90 HR

Alte tipuri de mbinri la rezervoare de ap

Diferitele tipuri de rosturi pot fi clasificate n trei categorii:
a) Rosturi de miscare
b) Rosturi de construcie
c) Rosturi temporare deschise.

a) Rosturi de miscare: Acestea necesit ncorporarea de materiale speciale, n

scopul de a menine etanseitatea n timp ce permit micarea relativ ntre
prile laterale ale rostului. Toate rosturile de miscare sunt n esen, articulatii
flexibile. Rosturile de miscare sunt de trei tipuri
(i) Rosturi de contracie
(ii) Rosturi de de expansiune
(iii) Rosturi de alunecare.
(i) Rosturi de contracie: Un rost de contracie este un rost de micare tipic, care

permite contractia betonului. Poate fi fie un rost de contracie complet, n care

exist o discontinuitate att in beton cit i in oel, sau poate fi un rost de
contracie parial, n care exist o discontinuitate a betonului, dar armatura
este continua. n ambele cazuri, nu exist un spatiu iniial in rost, doar
discontinuitatea realizata n timpul construciei. n primul tip se introduce o
barier de etansare n timp ce n al doilea deschiderea rostului este umpluta cu
mas de etanare i apoi peliculizata la exterior.

O bariera de etansare este o fie din material impermeabil (cum ar fi un metal,

policlorur de vinil sau de cauciuc).

(ii) Rostul de expansiune: Acesta este un rost micare cu discontinuitate

complet att n armatura cit i beton, i este destinat s permita fie extinderea
fie contracia structurii. n general, un astfel de rost necesit prevederea unui
decalaj iniial ntre pri adiacente ale unei structuri. Decalajul este umplut iniial
cu o foaie compresibila sau benzi de materiale folosite ca distaniere. Cu un
spatiu iniial de 30 mm, expansiunea sau contracia maxim pe care materialele
de adaos o pot permite poate fi de ordinul a 10 mm. Umpluturi de rost
disponibile n prezent nu pot, prin ele nsele funciona ca rosturilor de dilataie
impermeabile. Ele pot fi privite ca distaniere pentru a oferi spatiu ntr-un rost de
expansiune atunci cnd rostul este traversat de un element de etansare.

(iii) Rosturi de alunecare: sunt rosturi cu discontinuitate complet n armare si

beton care se fac special pentru a facilita micarea relativ.

(b) Rosturi de construcie

Sunt rosturi n beton introduse pentru facilitarea execuiei, la care se iau msuri
speciale pentru a realiza continuitatea ulterioara fr permiterea micrii
relative. Este, prin urmare, un rost rigid n contrast cu un rost de micare, care
este flexibil. Trebuie luat n considerare limitarea numrului de astfel de rosturi
i de a nu permite posibilitatea de infiltrare prin ele, ntr-un mod similar cu
rosturile de dilataie.

(c) Rosturi temporare deschise: Un rost temporar deschis este un decalaj

temporar intre pri ale unei structuri care, dup un interval adecvat i nainte
ca structura s fie pus n funciune, este umplut complet cu mortar sau beton,
cu includerea materialului de mbinare adecvat. Limea decalajului trebuie s
fie suficient pentru a permite prilor s fie pregtite nainte de umplere. n
cazul n care sunt luate msuri pentru a menine etaneitatea betonului
ulterioare umplerii rostului, acest tip de rost poate fi considerat ca fiind
echivalent cu un rost de contractie (parial sau complet).