Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Definiie
Acumulare anormala de fluid extravascular in
alveolele pulmonare secundara fie unei presiuni
capilare pulmonare crescute (edemul pulmonar
cardiogen) fie unei cresteri a permeabilitati
membranei alveolo-capilare (edem pulmonar
necardiogen). Conduce la alterarea schimburilor
gazoase alveolo-capilare cauzeaza insuficienta
respiratorie acuta.
Membrana alveolo-capilara
Ecuatia Starling
Sistemul limfatic
Secventa acumularii de lichid in edemul
pulmonar
Edemul pulmonar gravitational
Membrana alveolo-capilara
o Prelungirile citoplasmatice ale celulelor endoteliale
capilare care se unesc pentru a forma un tub
ciplasmatic continuu
o Spatiul interstitial care variaza in grosime si poate
contine fibrile de tesut conjunctiv, fibroblasti si
macrofage si canale limfatice
o Suprafata peretelui alveolar care se continua cu
epiteliul bronsic si este constituit predominant din
celule scuamoase mari (tipul I) cu proiectii
citoplasmatice subtiri
Ecuatia Starling
Q = K(Pcap - Pis) - l(Pcap - Pis)
Q este rata neta de transudare (fluxul de lichid intre vasele
sangvine si spatiul interstitial)
K este o constanta numita conductanta hidraulica (coeficient de
filtrare)
Pcap este presiunea hidrostatica intravasculara
Pis este presiunea hidrostatica interstitiala
l este coeficientul de reflectie pentru proteine (indica eficienta
peretelui capilar in a preveni filtrarea proteinelor)
Pcap este presiunea coloid osmotica a plasmei (care tinde sa tina
fluidul in capilare)
Pis este presiunea coloid osmotica interstitiala (care tinde sa
extravazeze fluidul din capilare)
Limfaticele
Joaca un rol cheie in indepartarea lichidului
din spatiul interstitial
Pers de 70 Kg are Qlimf 20 ml/ora
Capacitatea de pompa limfatica 200 ml/ora
Conceptual illustration
depicting congestive
heart failure
Fiziopatologie
PCP>28 mmHg stadiile 13
lichid in alveole alterarea schimburilor gazoase:
oxigenul difuzeaza cu
greutatehipoxemiehiperventilatie reflexapolipnee
bioxidul de carbon difuzeaza normal, dar din cauza
hiperventilatiehipocapnie
Simptomatologie
o dispnee cu ortopnee si polipnee
o
o
o
o
Examen clinic
pulmonar
cardiac
cianoza frecventa
hipoxemie
frecventa respiratorie
crescuta
tiraj intercostal si
supraclavicular, respiratie
abdominala
raluri subcrepitante
bilateral in maree,
sibilante frecvent la
batrani
Semne de gravitate
Bradipnee epuizare musculara
Semne de hipercapnee transpiratii profuze
Tulburari ale starii de constienta VM
Soc cardiogen (hTA, marmorare, paloare,
tranpiratii profuze) inotrop+ si VM
Examene paraclinice
Radiografia toracica
Gazometria
EKG
Explorare hemodinamica (Swan Ganz)
Alte examene (echo Doppler)
Radiografia toracica
Ingrosarea tramei vasculare, cu redistributie
spre varfuri
Liniile kerley B=edem interstitial
Semne de edem alveolar=opacitati
floconoase, prost delimitate, bilaterale si
simetrice, predominind in hil (aripi de
fluture)
Diagnosticul diferential cu
embolia pulmonara
Embolia pulmonara:
Nu exista expectoratie rozata spumoasa
Nu exista raluri subcrepitante
Exista tromboflebita
Radiografia pulmonara
Angiografia pulmonara
Faza proliferativa
Celulele cuboidale de tip II si epiteliul scuamos acopera
zonele denudate ale membranelor bazale alveolare
Fibroblastii patrund la nivelul membranelor hialine si
incep productia de colagen
Faza fibroasa dupa 3-4 saptamani
Spatiile aeriene microchistice se largesc pentru a forma
chisti si modificari in fagure de miere in plamanul afectat
Spatiile aeriene si ductele alveolare sufera un proces de
fibroza, in timp ce bronhiile periferice se dilata
In arterele mici, venele si limfaticele pulmonare apare
proliferarea intimala fibrocelulara
Caracteristici clinice
La momentul agresiunii si in orele urmatoare pacientul
poate fi asimptomatic si fara semne caracteristice
respiratorii
Semnul cel mai precoce cresterea frecventei
respiratorii, urmata de dispnee
Gazometria arteriala in perioada initiala: P O2 scazut, P
CO2 scazut
Examenul fizic nerelevant, cateva raluri fine de inspir
Radiografic +/- infiltrate interstitiale minime si
nelocalizate
Efectuat la 3 ore
Tratamentul SDRA
Tratamentul supotiv al hipoxemiei
Canule nazale, masti faciale simple si masti cu pungi
inspiratorii de rezerva
5-10 l/min O2 100%
nu se obtine oxigenarea adecvata
Suportul ventilator mecanic
Intubarea endotraheala si asigurarea mecanica a
ventilatiei
Creste volumul pulmonar mediu prin deschiderea cailor
respiratorii pana acum inchise, cu imbunatatirea
consecutiva a oxigenarii
Complicatiile SDRA
toxicitatea oxigenului (datorata unei FI O2 de
peste 50%, timp indelungat) si hidratarea
excesiva pot marii infiltratele pulmonare
volumele si presiunile ventilatorii curente mari pot
duce la barotrauma
ventilatia mecanica prelungita predispune la
pneumonie nozocomiala
dezvoltarea fistulei bronhopleurale sau CID
fibroza pulmonara, hipertensiunea pulmonara
ireversibila sau insuficienta multipla de organe
(MSOF)
Hipoalbuminemia
Edemul pulmonar acut nu apare in conditii de
hipoalbuminemie izolata
Trebuie sa existe si o crestere a presiunii capilarpulmonare
(supraincarcare moderata de volum)
Cresterea presiunii negative interstitiale
indepartarea rapida de aer pleural pentru ameliorarea unui
pneumotorax se poate asocia cu edem pulmonar
de obicei pneumotoraxul este prezent de mai multe ore
sau zile, timp suficient pentru alterarea surfactantului,
astfel incat pentru deschiderea alveolelor colabate sunt
necesare presiuni negative importante
edemul este unilateral
Patogeneza
Simptomatologie
Tratament
o ameliorare rapida sub 48 de ore
o fie prin readucerea pacientului la o altitudine mai
mica
o +/- administrarea de O2 la concentratii inalte
Preventie
o aclimatizare gradata
o evitarea efortului intens in primele 2-3 zile, la
altitudine crescuta
Embolismul pulmonar
masiv sau embolii mici multiplii
masiv- disfunctie ventriculara stanga
(hipoxemie si impingerea septului
interventricular pe partea stanga)
microembolii-cresterea permeabilitatii
membranei alveolocapilare
Eclampsia
Disfunctia cerebrala cu descarcari simpatice
masive
Disfunctia ventriculara stanga secundara
hipertensiunii arteriale sistemice
Hipervolemia
Hipoalbuminemia (secundara pierderilor
renale)
Coagularea intravasculara diseminata
Post cardioversie
Posibil disfunctia atriala stanga dupa
cardioversie,
Posibil disfunctia ventriculara stanga
Mecanisme neurogenice
Post anestezie
Disfunctie limfatica temporala sub anestezie