Sie sind auf Seite 1von 23

Papa Ioan aI XXIII-Iea - ,Papa Buono"

In memoriam
Mesaros - Anghel Vasile Eseu Documentar / 2011
Angelo Giuseppe Roncalli, s-a nscut n localitatea Sotto il Monte (Bergamo - talia) la
25 decembrie 1881. A fost ales Pap (cu numele oan al XX-lea) la 28 octombrie 1958
si a condus destinele Curiei Romane pn la decesul su 3 iunie 1963.
Cteva coordonate existentiale:
Este numit episcop titular de Areopolis si vizitator apostolic n Bulgaria (1925-1934).
Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 1944).
Nuntiu apostolic n Franta, la Paris (1944 1951).
Observator al Sfntului Scaun pe lng UNESCO (1951-1952).
Cardinal-patriarh al Venetiei (1953 1958).
Pap, cu numele Papa oan XX (1958 1963).
Are un rol de mediere activ n dezamorsarea ,crizei rachetelor din Cuba (octombrie-
noiembrie 1962).
Convoac si organizeaz preliminariile Conciliului Vatican al -lea (1962 1965) si
particip, pn la deces, la lucrri.
Enciclicile sale:
,Mater et Magistra", a fost publicat n 15.05.1961.
,Pacem in terris", a fost publicat n 11.04.1963.
A fost beatificat (declarat ,fericit) de Curia Romano-Catolic (2000).
Este propus (de Fundatia Wallenberg si Comitetul Roncalli n 2009) a i se acorda
titlul de 'Drept ntre Natiuni', de ctre Yad Vashem (autoritatea national israelian de
studiu a Holocaustului ucidera n mas a populatiei Evreiesti ntre 1933 - 1945).
Cine este acest OM, cu un destin asemntor cu al sutelor de mii de OAMEN, rmasi
anonimi, care n perioada istoriei secolului XX au luptat mpotriva NTOLERANTE,
ORGOLULU si a UR?
Cu umilele mele resurse voi ncerca o documentare privind momente semnificative din
activitatea acestui pontif supranumit de multi 'Papa cel Bun' si de rusi 'Papa Tran'.
Printii numeroasei sale familii: treisprezece frati si surori, erau lucrtori agricoli -
viticultori. Angello va remarca, la maturitate, conditia social din care provenea cu
metafora: $unt numai trei ci n care un brbat se poate ruina: femeiIe, jocuriIe de
noroc si... a fi fermier. TatI meu a aIes-o pe cea mai pIictisitoare din ceIe trei.
Scoala primar o urmeaz n Bergamo. Este instruit n primele taine ale credintei
crestine si, la doisprezece ani (1903) devine discipol al Seminarului Catolic din
Bergamo. Apoi, Primeste o burs a Fundatiei Cerasoli, care i permite s continue
studiile la ,Apollinaris n Roma [1]. (Cu o dorint de cunoastere iesit din comun Angelo
Roncalli este deschis curentelor moderne de initiere spiritual, studiind lucrrile
filosofului German Rudolf Steiner privind treptele nitierii spirituale (vezi Anexa: Ioan
XXIII si Miscarea Masonic).
[1] Comentariu: ,Pontificia Universitaria Lateranense , numit de Papa oan Paul al lea ca fiind
,Universitatea Papei, a fost nfiintat de Papa Clement XV n 1773. Cuprindea sectiile de Stiinte
Teologice si Filosofice a Colegiului Roman. n 1824 primeste ca sediu palatul Apollinaris. n 1853 se
nfiinteaz sectiile de Drept Canonic si Drept Civil. oan Paul al -lea n 1981 a adugat nstitutul
Pontifical pentru Studii pe problemele Cstoriei si Familiei care are dreptul de a conferi grade
academice).
ncheie studiile cu un doctorat n Drept Canonic si este hirotonit n 1904. Episcopul din
Bergamo, Giacomo Radini-Tedeschi nsrcinat cu problemele sociale, apreciaz
calittile de preot si spiritul su organizatoric. l numeste secretar al su. Timp de nou
ani Roncalli va efectua o munc asidu pentru ajutorarea celor sraci din regiune si
mediaz conflicte ntre patroni si salariati, pentru obtinerea unor conditii decente de
Lucru si de viat. Contactul cu problemele clasei muncitoare, dar si originea sa de
fermier srac i va da o competent deosebit n ntelegera ulterioar a situatiei celor
multi si npstuiti, indiferent din ce neamuri sunt ei, n vremurile negre ce vor urma. n
plan ecleziastic si continu studiile n Drept Canonic si tine cursuri de Patrologie,
Apologetic si storia Bisericii (pe care o studiase cu maestrul Umberto Benigni la
Roma) la Seminarul din Bergamo. n timpul primului Rzboi Mondial este capelan pe
front (1914 -1918). Este chemat de Papa Benedict al XV lea la Roma unde intr n
rndul Congregatiei "Propaganda de Fide. Pn n 1925 este profesor la Universitatea
Lateran din Roma. Viziunea sa integratoare privind unitatea Crestinismului o regsim
nc din aceast perioad. n 1926, ntr-o scrisoare adresat Clerului Ortodox din
Ucraina:
atoIicii si ortodocsii nu sunt dusmani, ci frati. Avem aceeasi credint; ne
mprtsesc aceIeasi sacramente, si mai aIes Euharistia. $untem mprtiti de
uneIe dezacorduri privind constituirea divin a Bisericii Iui Isus Hristos. ei care
au fost cauza acestor dezacorduri sunt morti de secoIe. $ renuntm Ia disputeIe
vechi si, fiecare n comunitatea sa, s Iucrm pentru a face bine fratiIor nostri,
oferindu un bun exempIu. Mai trziu, desi cItorind pe ci diferite, vom reaIiza
unirea dintre bisericiIe, pentru a forma mpreun adevrata si unica Biseric a
DomnuIui nostru Isus Hristos.'
Numit vizitator apostolic n Bulgaria, n 1934, el se implic att n conservarea
drepturilor minorittii catolice ct si n dezvoltarea unor legturi bune cu reprezentantii
Bisericii ortodoxe (majoritare) prin gesturi concrete, cum ar fi sprijinul n alimente si
mbrcminte pentru populatia local dup un cutremur de pmnt. Crestinii ortodocsi
Bulgari au rspuns cu simpatie deschiderii si afectiunii trimisului papal.
Este numit, n 1935 Nuntiu apostolic n Turcia si Grecia, cu sediul la stambul. Aici, n
spiritul carittii crestine va sprijinii pe Armenii si Grecii aflati n dificultate sub regimul
Turc si cu populatia Musulman. i ndemna s uite ancestrala ur religioas si recentele
dezastre (mcelul Armenilor din mperiul Otoman 1915) pentru a construi, prin efort
interconfesional si eliminarea bigotismului, Turcia modern instaurat de Mustafa Kemal
Ataturk 1923. Ca un detaliu semnificativ a nvtat limba Turc pentru a rosti mesa de
Crciun n aceast limb, continund n Greac, talian, Francez, Armean. Contactul
cu clericii de rit ortodox si cu traditia ortodoxismului grec l-a motivat ulterior n
demersurile de reunificare a celor dou Biserici surori la Conciliului Vatican al -lea
(1962 1965). Marele su aport de solidaritate uman va fi sprijinul si suportul acordat
poporului Evreu, aflat n vizorul politicii pe termen lung de exterminare al regimului
nazist, dup 1933. Fenomen care s-a extins ca un prjol din Germania n toat Europa,
o dat cu expansiunea armatelor si agenturii de spionaj Germane, pn n Republica
Turc. Angello Roncalli va sesiza din timp 'semnele fiarei' dintr-un loc aparent ndeprtat
de 'brlogul hitlerist'; n perioada cnd nsisi Evreii nu sesizau imensitatea si forta
organizatoric a mecanismului de ucidere n mas ce se constituia.
Astfel: un initiat crestin a prevzut din semne aparent insignifiante din anii '35 '40,
neluate n seam de marile Cancelarii Politice ale vremii; si a actionat preventiv n
consecint. Este recunoscut faptul c a fost primul care a atentionat n documente
oficiale existenta lagrelor de exterminare nazist, ncepnd cu ianuarie 1941. A ajutat
populatia evreiasc printr-o multitudine de forme:
> 21 de documente oficiale adresate autorittilor competente ale Sfntului Scaun, n
perioada ianuarie 1941 martie 1945 privind diverse aspecte si situatii ale grupurilor de
evrei, pentru care solicita sprijinul Curiei Romane.
> Punerea la dispozitia Agentiei Evreiesti pentru Emigrare de la stambul (condus de
Haim Barlas), a retelei logistice a ordinului 'Ficelor Sionului'.
> Folosirea relatiilor cu autorittile guvernului Turc (n special cu ministru de externe
Memencioglu) si conlucrarea n demersul de aducere n Turcia a 'evreilor de cettenie
Turc' (cettenie acordat pentru a i salva de la exterminare) din Franta rmas sub
conducerea guvernului de la Vichy.
> Apelul la ambasadorul German din Turcia (Frantz von Pappen) pentru a permite
trenurilor de 'supusi evrei turci' s tranziteze trile ocupate de Reich, spre stambul.
> Alertarea autorittilor turce si demersuri pe lng ambasadorul German pentru
anularea transportului pe mare a copiilor Evrei spre Germania. De mentionat c, n
1945, la Procesul criminalilor de rzboi de la Nuremberg, Angelo Roncalli va contribui la
exonerarea lui Franz von Pappen de la crime de rzboi.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Grecia
> Demersul pe lng Tarul Boris al Bulgariei pentru protectia evreilor Bulgari.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Slovacia si Croatia.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Ungaria, inclusiv via Romnia.
> Eliberarea 'Certificatelor de Emigrare' si demersul ca acestea s ajung la Nuntiul
papal din Budapesta (arhiepiscopul Angelo Rotta) si la Nuntiul papal din Bucuresti
(Cardinal Casullo) pentru salvarea de vieti ale evreilor deportati n Transnistria si
directionarea lor pe cale maritim ctre stambul.
> Eliberarea 'Certificatelor de Botez' pentru a salva copii evrei de trimiterea n lagre de
exterminare. Unui astfel de copil i-a zis: 'Devenind atoIic nu esti mai putin Evreu'.
> Sprijinul logistic acordat unittilor paramilitare Evreiesti (Palmah, Haganah, irgun)
pentru transferul emigrantilor Evrei din Turcia n Palestina; cu toat opozitia militar,
terestr si naval a autorittilor Britanice din Palestina (a se vedea video Organizatii
Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv - Clipe de Sionism (V) din Bibliografia Video de la
sfrsitul Documentarului).
> Atentionarea diplomatilor Americani de la Ankara privind diversele informatii privind
Holocaustul European, nc din faz incipient si conlucrarea cu acestia pentru
coordonarea actiunilor de salvare (prin relatia personal cu ambasadorul SUA - ra
Hirshman).
Este de mentionat c initiatul prelat catolic nu a fost singur. El a stiut s se ncadreze n
imensul lant uman; s mobilizeze si s organizeze resursele multiple si disparate ntr-o
orchestr a BNELU mpotriva RULU. Se evalueaza c astfel au fost salvati 19.000
'evrei turci' si circa 100.000 evrei din Europa sub ocupatie German.
n 1944 este numit Nuntiu Apostolic la Paris, n proaspt eliberata Frant a lui
Charles de Gaulle. Era un post dificil; predecesorul lui Roncalli colaborase cu
ocupantii germani. Datorit legturilor ce le avea n capitala Frantei cu personalitti
culturale si politice, Angelo Roncalli reuseste n scurt timp s elimine anatema de
"colaborationisti pus preotilor catolici francezi si s restabilesc bunele relatii ntre
Statul Francez si Statul Vatican. Mi-au rmas n minte cuvintele sale n discursul su, n
1946, cnd se mplineau 100 de ani de la aparitia Sfintei Fecioare n fata a doi copii din
localitatea la Salette (Franta): "$e Iucreaz muIt pentru pace, dar pace nu va fi ntre
oameni ct timp nu se va face pace cu Dumnezeu, si aceasta nu se poate nfptui
fr rugciune si pocint".
Rezultat al actiunilor sale concertate cu oficialittile UNESCO (cu sediul la Paris)
creeaz un climat de cooperare ntre Biserica Romano Catolic si acest instrument
international de promovare a valorilor "Declaratiei Drepturilor Omului de la San
Francisco (10 decembrie 1948). Datorit lui se creaz strnse legturi cu ONU,
UNESCO si organizatiile conexe. Este desemnat n 1951 primul Observator al Sfntului
Scaun pe lng UNESCO. Dincolo de strlucita manevr a politicii papale la care a
contribuit decisiv, convingerea sa era c libertatea si drepturile omului trebuie s aib
alturi forta si autoritatea papal. Fapt pe care l regsim n textul enciclicei sale
,Pacem in terris" n ultimile momente ale vietii sale lumesti. Rezultatul n timp au fost
periodicele ntlniri ntre suveranii pontifi si directorii UNESCO, conlucrarea ntre
entittile educationale, juridice, culturale ale organizatiei cu organismele specializate ale
Statului Papal, precum si participarea autorittilor de nivel nalt ale organizatiei la toate
ceremoniile importante de la Vatican. De fapt, deschiderea sa spre toate azimuturile
existentei umane contemporane, prin valorificarea aspectelor pozitive, indiferent de
pozitionarea lor n curcubeul uman ne catolic.
De la protestanti la crestini ortodocsi si si anglicani; de la mozaici la musulmani, de la
socialisti (Edouard Herriot) si comunisti (laureatul Premiului Nobel Giacomo Manzu); la
Miscarea Masonic (Baron Yves Marsaudon) si atei. A surprins de multe ori pe cei ce
conduceau destinele curiei Romane; a generat adversari ,pe termen lung'. Angelo
Roncalli va observa cu umor la amurgul existentei sale "$unt papa care a tinut picioruI
apsat pe acceIeratie. Fireasc este ntrebarea de ce nu a suferit o admonestare din
partea Papei Pius al X lea (se stie c, n 1925 exista un dosar la Oficiul Sfnt n care
era ,suspectat de modernism). Fr a avea pretentia de exegez (pentru care nici nu
am o calificare) motivele ar fi echilibrul ntre initiere spiritual si adevrata sa credint n
forta Crestinismului Catolic, capacitatea de a penetra cu buntate, ntelegere si de a
organiza mersul spre un benefic punct comun cu aproape orice fel de partener. Era
tactul su de a eluda discordantele retinnd doar ceea ce i-ar putea aduce alturi pe
oameni, orict de putin ar fi, fr a face de fapt nici un compromis fat de Evanghelia lui
isus si a Apostolilor si.
La 12 ianuarie 1953 devine Cardinal patriarh al Venetiei. si asum calitatea de
Pstor sufletesc "chemat s-si ndepIineasc misiunea fat de cei mici cum a fost
nsrcinat de DomnuI. Am putine date despre aceast perioad despre care care cred
c a fost cea mai prolific n sinteza spiritual a experientei acumulate. Este mentionat
faptul c a participat activ la viata eclezial, social si cultural a parohiilor din
subordine. Este mentionat c a nfiintat treizeci de noi parohii. Am de asemeni mrturia
pozitiei constructive luate la Congresul Partidului Socialist talian din februarie 1957, ce
a avut loc la Venetia:
"$aIut semnificatia exeptionaI a acestui eveniment, important pentru viitoruI trii
noastre. As vrea s cred c motivuI principaI aI reuniunii dumneavoastr este de a
nteIege conditiiIe contemporaneittii si dorinta de a v devota pentru a face orice
este posibiI pentru a ridica conditiiIe de viat si bunstarea sociaI. Departe de a fi
un adept socialist, cardinalul Roncalli avea experienta familiei sale de muncitor agricol,
experienta revendicrilor muncitorilor din anii 1910 1925 pe care le-a mediat n
conflictele cu patronii, si ntrevedea utilitatea ca clasa muncitoare talian s aib un
partid socialist determinat si eficient. Lucru care s-a si ntmplat n anii care au urmat.
n 28 octombrie 1958 51 de cardinali particip la alegerea lui Angelo Giuseppe
Roncalli ca pap: oan XX. Nume ales de el in memoriam lui oan Boteztorul si a
Apostolului oan. Era omniprezent ideea c acest nalt prelat catolic, n vrst de 76 de
ani era rezultatul unui compromis, n urma celor dousprezece tururi de scrutin ce a
precedat alegerea sa si c prezenta sa nu va aduce nimic nou. Un editor baptist scria,
cu ocazia mplinirii a 77 de ani a noului pap: "Numai tciunii viziunii rmn ntr-un om
de 76 de ani... Putini stiau ce zestre spiritual, de credint, de voint era acumulat n
acest ,servus servorum Dei' servitor al servitorilor lui Dumnezeu.
ntr-o succesiune neasteptat de comprimat n timp. La nici trei luni de la instalare; dup
ce particip la "Sptmna de Rugciune pentru Unitatea Crestin (promovat n anii '
50 de abatele Paul Couturier, numit si 'apostolul unittii' prin rugciune, n speranta c
Dumnezeu nsusi stie timpul si forma n care se va realiza deplina unitate a Bisericii pe
pmnt), pe data de 25 ianuarie 1959, cnd se celebra Convertirea Sfntului Paul, n
fata a optesprezece cardinali reuniti lng locul n care, prin traditie, a fost decapitat
Sfntul Paul, Papa oan XX, succesorul lui Sfntul Petru, spune:
"'enerabiIi confrati si iubiti fii: Tremurnd un pic de emotie, dar cu umiIint si n
aceIasi timp fermitate a scopuIui, v voi spune acum despre dou reuniuni. 'oi
propune chemarea unui $inod Diecezan si a unui onciIiu Ecumenic pentru
Biserica UniversaI. De fapt erau trei teme:
Convocarea unui Sinod Diecezan Roman.
Adunarea unui Conciliu Ecumenic.
Revizuirea si o nou codificare a Dreptului Canonic.
Se spune c nici un cardinal nu a avut un cuvnt de rspuns la acest anunt, n acel
moment. Propunerea papei se referea la trei 'cercuri concentrice' existentiale si
axiologice:
Unitatea credintei Crestine cu speranta reunirii ntre Catolicism si Ortodoxie. Sau cum
spunea Papa oan XX 'u voim s cutm cine are sau nu dreptate: rspunderea
este mprtit. 'oim doar s spunem: 'eniti s fim mpreun, s punem capt
dezbinrii.
Ecumenismul: ca principal cale pentru coexistent religioas si pace.
Actualizarea ('Agiornamento') si Reforma Bisericii de la Roma, ncepnd cu nssi
Curia Roman.
Cardinalul secretar Domenico Tardini este numit Presedinte al Comisiei Pregtitoare.
ntre timp papa ia n obiectiv rezolvarea problemelor pastorale concrete si le trateaz n
Enciclice.
15.12.1958 Mreste numrul Cardinalilor la 75; n 1959 vor fi 79; n 1962 vor fi 87.
Papa oan XX a folosit de la nceputul pontificatului instrumentul Conducerii Colective
cu un dublu scop: de a eficientiza actiunile si de a crea o emulatie de echip n Colegiul
Cardinalilor.
29.06.1959 Enciclica 'Ad Petri athedram' anunt scopul pe care urma s l aib
proiectatul Conciliu de la Vatican n promovarea conceptelor crestine ale adevrului,
iubirii fat de aproape pentru a edifica o lume a pcii.
18.07.1959 Elimin din canon referirea la slam asociat cu dolatria. Ulterior l va
primi n vizit pe Sahinsahul ranului, Reza Pahlevi Aryamer.
1.08.1959 Enciclica comemornd pe oan Maria Vianney preot paroh din Ars n care
face sinteza statutului preotului pstor si cheam tinerii credinciosi pe calea preotiei.
26.09.1959 Enciclica 'rata Recordatio' n care subliniaz forta Rugciunii Sfntului
Rozariu n practicarea credintei si aducerea n fata lui Dumnezeu a sperantelor
crestinilor catolici, de reusit a Conciliului anuntat.
Enciclica privind Misiunile Catolice n ntreaga lume 29.11.1959 n care subliniaz
rolul preotilor misionari si a laicilor angrenati n educatia crestin si formarea unei erarhii
ecleziale din rndul localnicilor
8.05.1960 Consacrarea a 14 episcopi din rndul popoarelor din Africa, Asia, America.
15.05.1960 Enciclica 'Mater et Magistra' Trateaz relatiile ntre popoare n Noua
ordine social pe care o prefigura. Autorul afirm, la nceputul unei lucrri de circa
19.917 de cuvinte (versiunea englez): "Biserica UniversaI a fost fondat de Iisus
ristos astfeI ca toti cei care de-a IunguI secoIeIor vin Ia ea pentru a fi mbrtisati
cu iubire s gseasc depIintatea unei vieti superioare si garantia mntuirii.
Enciclica este o analiz a aspectelor contemporane din viata umanittii, n toate
planurile majore: de la familie la viata social si stiint. Recomand ci de reconstruire a
relatiilor sociale bazate pe ncredere, dreptate si iubire.
n iunie 1960 se nfiinteaz zece comisii, un secretariat pentru promovarea unittii
crestinilor care s preia, s prelucreze propunerile si s le sintetizeze n 'scheme' ce
urmau s fie supuse dezbaterilor. n 2 februarie papa anunt data desciderii pe 11
octombrie 1962.
Noiembrie 1960 - Primeste pe Episcopul de Canteburry Geofrey Fisher. De altfel n
scurtul interval de patru ani va primii n vizite oficiale reprezentanti ale principalelor religii
necatolice: mozaic, islamic, ortodox, protestant, baptist, sintoist. Militeaz pentru
sprijinirea preotilor catolici prigoniti n Ungaria, ugoslavia, China. Pe baza bunelor relatii
cu N.S. Hrusciov va declansa n 1962 eliberarea treptat a preotilor greco-catolici
Ucrainieni si Romni din lagre.
11.11.1961 Enciclica unittii Biserici Catolice si a primatului magisteriului pe care
conductorul ei o are.
22.02.1962 Emite Constitutia Apostolic expresie a pstrrii traditiilor liturgice si de
limb latin n activitatea pastoral a fratilor preoti.
11.10.1962 Deschide Lucrrile Conciliului Vatican .
Cuvntul su este un demers al unittii credintei n armonia diversittilor cultelor,
"avnd ca teI depIinuI triumf aI vietii si ideii crestine si pentru o adevrat
Iibertate reIigioas... Providenta Divin ne va cIuzi ctre o nou ordine a
reIatiiIor umane. Era demersul spre un Consens al Comandamentelor Dumnezeului
Unic, n diversitatea practicrii formelor de cult.
20.10.1962 'Criza rachetelor din Cuba'. Serviciile de spionaj americane depisteaz
baze de rachete amplasate de U.R.S.S. n Cuba. Ele puteau lansa ncrcturi nucleare
ce ar fi lovit orice teritoriu din S.U.A, pe o raz de 2000 km. n 10-30 minute. S.U.A
realizeaz blocada naval si aerian a Cubei. Sovieticii directioneaz flota strategic
spre Cuba. Conflictul nuclear prea de ne oprit. (mi amintesc, fiind adolescent starea de
asteptare a apocalipsei, a printilor mei si a celor din jur nimeni nu mai fcea planuri,
nici mcar pentru sfrsitul sptmnii). Oamenii si popoarele erau ntr-o stare de
asteptare cataleptic asemenea mielului cnd ciobanul i apropie cutitul de gt. Papa
oan XX, alturi de Secretarul-General al ONU, generalul U.Thant porneste
instantaneu o adevrat ,cruciad a pcii' folosind toate instrumentele: de la mass-
media la mobilizarea prietenilor si si celor ce l respectau. Sprijin apelul trilor
nealiniate (40) adresat conductorilor Americani si Sovietici. Creaz acea atmosfer
combativ n care cele dou mari puteri nteleg c nu pot justifica prin acuzarea celuilalt
pornirea rzboiului nuclear. Astfel n 28.10. 1962 N.S.Hrusciov anunt nceputul
dezmembrrii rampelor de lansare si repatrierea armelor n U.R.S.S. n noimbrie 1962
J.F.Kennedy ridic blocada naval a Cubei si ulterior si retrage proiectilele nucleare din
Turcia. Cei doi conductori se vor ntlni la Viena unde vor pune bazele unor continui
tratative de dezarmare si limitare a narmrilor nucleare (acestea cu nu prea mare
succes, avnd n vedere c atunci erau 4 puteri nucleare si acum sunt 9). Tot atunci,
primeste vizita unor personalitti ca familia fiicei lui N.S.Hrusciov (care i spune c n
Rusia este numit ,papa tran'), a sotiei presedintelui Kennedy si a altor musafiri, religiosi
si laici, cum nu au fost nici o dat la Vatican.
11.04.1963 emite Enciclica "Pacem in Terris. "Pacea pe Pmnt, pe care orice
om, n orice timp si-a dorit-o cu intensitate poate ntr-adevr fi stabiIit numai
dac ordinea Iegiuit de Dumnezeu pe Pmnt va fi observat si urmat ca
obIigatie".
- Prima sectiune stabileste natura si forma relatiilor ntre individ si societate, a drepturilor
omului si a ndatoririlor sale morale. Enumernd dreptul persoanei umane la viat,
respect, libertate, educatie, munc.
- A dou-a sectiune se refer la relatia ntre om si stat insistnd asupra necesittii
respectrii si aplicrii autorittii colective de ctre stat, n exercitarea puterii.
- A trei-a sectiune stabileste cerintele pentru instaurarea egalittii ntre natiuni si cerintele
pentru stat de a stabili drepturile si ndatoririle cettenilor si.
- A patra sectiune trateaz dezvoltarea relatiilor ntre state, n directia asistrii colective
si reciproce.
Enciclica se ncheie cu comandamentul adresat Catolicilor de a asista pe ne Crestini si
ne Catolici n rezolvarea diverselor aspecte ale vietii sociale si politice.
03.06.1963 moare, nu nainte de a dedica viata reusitei Conciliului si a ntelegerii ntre
oameni.
Conciliul va continua sub veghea Papei Paul al V lea, ales la 21.06.1963.
oteIe autoruIui: Cteva consemnri privind personalitatea lui Angelo Giuseppe
Roncalli Papa oan XX.
redinta n ristos si Biserica $a a fost secretuI care I-a fcut pe Papa Ioan aI
XXIII-Iea un promotor aI pcii n Iumea ntreag.... a fost un preIudiu si o profetie a
experientei de paternitate pe care Dumnezeu urma s ne-a ofere din beIsug prin
cuvinteIe, gesturiIe si sIujirea ecIesiaI a BunuIui Pap...
HaruI Iui Dumnezeu a pregtit un anotimp promittor pentru Biseric si pentru
societate, si a gsit n ascuItarea fat de DuhuI $fnt, care a caracterizat ntreaga
viat a Papei Ioan aI XXIII-Iea, pmntuI bun pentru a face s ncoIteasc armonia,
speranta, unitatea si pacea, pentru bineIe ntregii omeniri a afirmat Papa Benedict
al XV-lea n cadrul celebrrii legate de mplinirea a 50 de ani de la alegerea "Bunului
Pap". (28 octombrie 2008). Dincolo de aceste cuvinte este CONTNUTATEA
REFORME pe care cei trei papi care au urmat: Papa Paul al V-lea, Papa oan Paul al
-lea, Papa Benedict al XV-lea, au asigurat-o drumului de "aducere la zi, n Dogm,
Structuri si Actiune, a Biserici Romano Catolice, la temele existentiale si axiologice ale
vremurilor de azi.
"Ioan XXIII a fost un om naturaI si supranaturaI n aceIasi timp. atura sa si
gratia divin formau un tot unic n care se afIau n uitate o compIet carism si o
vizune a diversittii din juruI su. ... EI tria n prezenta Iui Dumnezeu cu
simpIitatea unuia care mergea pe jos n orasuI su nataI. (J. Robert Nelson director
of the nstitute of Religion at the Texas Medical Center in Houston, SUA, 1982).
nchei cu un citat din Testamentul Spiritual al Papei oan XX.
"M-am nscut srac, dar ca un copiI aI unor oameni cinstiti si modesti si sunt
fericit s mor srac, dup ce am mprtit sraciIor si sfintei Biserici care m-a
hrnit, ceea ce mi-a stat, de aItfeI, ntr-o foarte modest msur Ia dispozitie n
caIitatea mea de preot si episcop, n functie de cerinteIe vietii meIe simpIe si
modeste. MuItumesc Iui Dumnezeu pentru acest har aI srciei, pe care nc din
tineretea mea I-am Iudat: ca preot aI Preasfintei Inimi, o srcie adevrat. Ea mi-
a dat tria s nu cer niciodat nimic, nici post, nici bani, nici favoruri, nici pentru
mine, nici pentru ai mei sau pentru prieteni se confesa n fata Domnului,
Angelo Roncalli n adevrat traditie a Sfntului Francisc de Assisi, pe care l-a venerat.
Am ntocmit acesat documentare respectnd o recomandare emis acum 37 de ani de
un manager indian: suficient de scurt ca s trezeasc interesul, suficient de lung s
acopere esentialul. Las celor care o vor lectura a decide dac am reusit sau nu. l dedic
preotilor: paroh oan Solomon, dr. Fabian Mriut (de la Parohia Romano - Catolic
Popesti Leordeni Romania) pentru sprijin, ntelegerea si rbdare.
Mesaros - Anghel Vasile
14.X.2009 18..2010
Anexa: Ioan XXIII si Miscarea AteismuIui.
Ateismul ca miscare a fost :
- O lips a instruirii religioase sistematice, de la cea mai fraged vrst care s
dezvolte armonios legtura ntre Dumnezeu si sufletul copilului, tnrului, cnd va
devenii matur.
- O reactie la tendinta manifestat de clerici, dup iesirea crestinismului din ilegalitate
(pe vremea lui Constantin cel Mare), de a acumula averi pe seama celor aflati n
pstorire, fr a redistribui o parte rezonabil, direct sau indirect, membrilor comunittii
si celor sraci.
- O reactie la caracterul restrictiv si punitiv luat de reprezentantii unui cult fat de
oamenii din comunitate, perceput de cei vizati ca o ngrdire a liberttii de gndire si a
demnittii personale. Aceast form de existent spiritual a avut momentele ei de
maxim impact n multe comunitti religioase. Ca exemplu iluminismul Evreilor (,Hascala'
sec. XX), sau iluminismul n trile catolice (sec. XV-XX). Angello Roncalli, a nteles c
politica anterioar a bisericii de a emite forme de penalizare asupra ateilor a fost o
eroare. El a optat la formula 'drumurilor paralele' si a conlucrrii spre binele reciproc si al
celor din jur, convins c, n timp, harul credintei va pogor asupra lor si a urmasilor
acestora. Lucru care se ntmpl.
Anexa: Ioan XXIII si Miscarea Masonic.
Mary Ball Martinez scrie c Angelo Roncalli a fost cunoscut n tinerete ca discipol al lui
Rudolf Steiner
A fost initiat n Loja Marelui Orient, n 1935, la Paris n Ordinul Rosacrucian, Loja
Masonic a Marelui Orient .
A participat la activitatea Lojii masonice din stambul n perioada cnd a fost Nuntiu
Papal n Turcia (1935 -1944).
n perioada cnd a fost Nuntiu Papal la Paris (1947-1952) a primit rangul 33
rosacrucian n ramura masonic a Cavalerilor de Malta (mare maestru Baron Yves
Marsaudon). Perioad n care mai multi clerici catolici si laici (printele iezuit Joseph
Berteloot, preotul Heim, Marsaudon, Albert Lantoine, Herriot, Auriol, etc) participau la
Miscarea Masonic.
n calitate de pap Angello Roncalli opreste sirul de condamnri si excomunicri ale
clericilor catolici ce aveau apartenent la Miscarea Masonic. nitiaz un proces de
relaxare a relatiei ntre Biserica Romano Catolic si Miscarea Masonic, prin clarificarea
metodic a principiilor de coexistent.
Aceast activitate se ncadra n viziunea initiatului Angello Roncalli privind o apropiere
rational, tolerant (si n cele din urm de bun simt uman) ntre diverse ideologii. Acest
mesaj se regseste n Enciclicile sale Mater et Magistra, si Pacem in Terris (Printele
Esposito remarca metaforic c, n perioada de pregtire a Conciliului de la Vatican
(1962-1965), Angello Roncalli a mobilizat comunitatea eclezial n meticuloasa
'construire' a catedralei viitorului).
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
ABOUT AUTHOR
PROFILE:
Name: Vasile Mesaros - Anghel
Proffesion: IT Trainer
Studies:
University of Bucarest - Faculty of Mathematics and Mechanics (1971)
SystemAnalyst - Graduate - C.E.P.E.C.A. (1975)
Work Motivation:
Documentation of issues that concerned me in recent years.
AMV Dessign/2011
For Links to other works : In GOOGLE insert text : mesaros anghel on net
$eIectati site: http://www.scribd.com/doc/36795854/VASLE-MESAROS-ANGHEL-
LNK-uri-la-LUCRAR-PE-NET-LNKS-FOR-WORKS-POSTED-ON-THE-NET
E-mail: vangheIthaci@yahoo.com
Dumnezeu este Unul. Oamenii l-au fcut mai multi:
Unul Iudeu. Unul Crestin. Unul Musulman`.
,God is ONE; mankind made him many:
One Mosaic. one Christian. one Muslim`.
BibIiografie: Texte
1. *** Wikipedia - 'Papa Ioan XXIII`
2. Papa Ioan XXIII Enciclica "Ad Petri Cathedram 29.06.1959
3. Papa Ioan XXIII Enciclica "Mater et Magistra 15.05.1961
4. Papa Ioan XXIII Enciclica "Pacem in Terris 11.04.1963
5. John XXIII: His Council and Achievement Remembered` by J. Robert Nelson.- 1982. Copyright by the
Christian Century Foundation and used by permission. Prepared Ior Religion Online by Ted & Winnie Brock.
6. *** Wikipedia Biserica Greco-Catolic Ucrainean`
7. 'Istoria Papilor` - August Franzer, Remigius Baumer Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti
1996.
8. *** Missing in Action: Raoul Wallenberg` - Marion Marrache
9. *** Notes and telegrams exchanged between the Vatican's State Secretary and the Nunciatures oI the
diIIerent relevant countries during the Second world War - are published in 11 volumes edited by the Holy
See under the title: "Actes et documents du Saint-Siege relatiIs a la Seconde Guerre Mondiale":
10. 'Teme de Istorie a Religiilor` - Emil Dumea Editura SAPIENTIA Institutul Teologic Romano-Catolic
2002
11. Organizatii-Evreiesti de-Auto Aprare n Palestina-Yishuv-Clipe-de-Sionism-IV
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile
12. Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile
13. Breviar de Fapte Istorice - Evrei Crestini si Musulmani la Ierusalim
Text Documentar Mesaros Anghel Vasile
BibIiografie: 'ideo Link-uri
1. Organizatii Evreiesti de Auto Aprare n Yisuv - Clipe de Sionism (IV) Mesaros Anghel Vasile You Tube
2. Angelo Roncalli: the Iirst years oI Iohannes XXIII - part 1 - Activitatea lui Angelo Roncalli pn la al II
lea Rzboi Mondial - Film Documentar Partea I Darsham You Tube
3. Angelo Roncalli: the Iirst years oI Iohannes XXIII - part 2 - Activitatea lui Angelo Roncalli de la al II lea
Rzboi Mondial pn la sIrsitul PontiIicatului - Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
4. Pope Iohannes XXIII: pontiIicate and council - Dialogul Cu Lumea; Conciliului II Vatican (1962-1965) -
Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
5. Iohannes XXIII: the good Pope papa Ioan XXIII papa care a nceput Agiornamento da la Chiesa` si
Drumurile Papei printre cei umili si pireduti` - Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
6. Il Papa Buono` Film Partea I Darsham You Tube
Studentia la Seminarul Catolic din Bergamo;
Secretar al lui Giacomo Radini-Tedeschi, nsrcinat cu problemele sociale. Timp de nou ani Roncalli va
eIectua o munc asidu pentru aiutorarea celor sraci din regiune si mediaz conIlicte ntre patroni si
salariati, pentru obtinerea unor conditii decente de Lucru si de viat.
Perioada Nunciaturii n Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 1944) cu resedinta la Istambul.
7. Il Papa Buono` Film Partea a II - a Darsham You Tube
Demersurile adresate Ambasadorului German Frantz von Pappen pentru salvarea unui lot de copii Evrei ce
urmau s Iie trimisi cu vaporul n lagre de exterminare din Europa.
Alegerea sa ca Pap Papa Ioan XXIII (28 octombrie 1958)
8. Il Papa Buono` Film Partea a III - a Darsham You Tube
Vizita la detinutii nchisorii din Roma
Anuntarea Conciliului II Vatican
Vizita la un spital de copii de Crciun 1962
9. Il Papa Buono` Film Partea a IV a Darsham You Tube
Pregtirea si deschiderea lucrrilor Conciliului Vatican II (11.10.1962)
Criza Rachetelor din Cuba (octombrie, noiembrie 1962)
10. Il Papa Buono` Film Partea a V a Darsham You Tube
Publicarea Enciclicei 'Pacem in Terris 11.04.1963
Ultimele momente din viata sa.
11. Angelo Roncalli Papa Joan XXIII Clipe de Viat Versiunea Video vmesarosanghel2 video channel /
2010
12. Mesaros Anghel Vasile Volumul I
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS' / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vrkIVOmEJA5g
13. Mesaros Anghel Vasile Volumul II
EVREI, CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vhTxIAZh0p0Y
14. Mesaros Anghel Vasile Volumul III
EVREI SI CRESTINI FAPTE` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?vO4QvaSJALY

Das könnte Ihnen auch gefallen