Structuri sociale n Epoca Modern

In comuna primitiva, relatiile si ordinea sociala se bazau pe relatii de sange, indivizii fiind
organizati in ginti, triburi si uniuni de triburi.
Diferentele sociale intre indivizi erau de casta sau clan, provenind din descendenta si avutul
mostenit din generatie in generatie. Alte diferente aveau la baza meritul, in functie de
calitatile individuale. In eneolitic si neolitic apar si diferentele de proprietate, pe de o parte
proprietatea comuna, pe de alta parte proprietatea particulara.
In antichitate in societatea geto-daca se disting doua grupuri:
-tarabostes sau pileati, care reprezentau aristocratia din care se recrutau regii, sefii militara
si preotii;
-comati, numiti asa pentru ca purtau parul lung, sunt oameni liberi si totodata cei care
produc bunuri materiale.Majoritatea locuiesc in rur
Anterior feudalismului si ulterior sistemului tributal apare ca structura sociala obstea
sateasca. A persistat in unele zone pana la sfarsitul epocii moderne, iar unele elemente ale ei
pana la inceputul epocii contemporane. Este considerata o forma ancestrala de organizare.
In perioada anterioara feudalismului, obstea a avut un pronuntat caracter gentilic, fiind
intemeiata pe relatii de sange. Treptat a devenit obste teritoriala, intemeiata pe relatii de
vecinatate si interese economice.
In epoca feudala, structura sociala a fost formata din:
-nobilime (Transilvania, Moldova) sau boierime mare, mijlocie, mica (Tara Romaneasca);
-taranimea libera (mosneni, razesi), iobagi, rumani, vecini, clacasi;
-mestesugari, negustori, preoti;
Ierarhia feudal a existat si n ev. Mediu: state conduse de mprai, regi i domnitori.
Evoluia economic i politic a statelor n epoca modern a determinat caracterul relaiilor
sociale. Respectiv, situaia material a oamenilor a determinat modul de via, gndirea i
activitatea lor politic. n sec. al XIX-lea a avut loc o adevrat explozie demografic, n
comparaie cu evul Mediu, cind oamenii mor de epidemii, razboaie distrugatoare, recolte
proaste, acum populaia depete 400 de milioane , constituind o rezerv de for de munc
pentru economie. Descoperirile n medicin, prin vaccini i igiena, mbuntairea
alimentaiei s-a prelungit durata medie de viata, cit si creterea nivelului de via i
intelectual al oamenilor.
n toate statele, populaia era divizat n clase sociale care se deosebeau dup putere i
bogie, influen politic i mod de via . Principalele categorii sociale au fost: burghezia
i muncitorii salariai.
Burghezia a ntemeiat noi valori: studiile i banii, reprezentanii acesteia fiind ataai fa de
proprietate, tindeau spre libertate, calitate i munc eficient. Burghezia era interesat n
modernizarea societii i implimentarea unor reforme care vor asigura prosperarea societii
i afirmarea liberalismului. Acesta avea mare influen asupra: economiei, vieii politice i
culturale.

Dezvoltarea tiinelor i a artelor a creat o intelectualitate deosebit (filosofi, savani), care

oferea un mod de gndire aparte despre lume.
O alt structur social: Muncitorii aveau o influen asupra societii. Dei venituirle
muncitorilor au sporit, condiiile de via erau modeste, deseorii sub limita existenei.
Muncitorimea provine din tarani si plebea oraseneasca. Ea creste numeric pe masura
industrializarii tarii si este remunerata prin salariu si produse. Multi sunt foarte saraci.
La fel se caracterizeaza a fi si taranii.
Schimbarile radicale n economie au constat rolul burgheziei care a pus un nou nivel de
organizare social. Evenimentele din sec: XVII XIX au influenat direct evoluia social.
Reformele sociale ntreprinse au contribuit o ncercare de a scoate societatea din criza
economic, de a o moderniza, de a ntri puterea central i de a limita abuzurile comise de
proprietarii funciari i de dregtori. Prin miscari sociale, masele populare exercitau presiuni
asupra guvernelor, cerndu-le s acioneze n sensul liberalizrii regimului politic.
Reformismul are loc paralel cu procesul de renatere naional a romnilor ardeleni.
Reformele sociale au favorizat dezvoltarea relaiilor capitaliste n economie, au dinamizat
evoluia general a societii moderne. n centrul reformelor sociale se gsea modelul
individului liber de orice constrngere, bazndu-se pe egalitatea juridic. Reformele
contribuiau la: creterea liberei iniiative i la dispariia treptat a rangurilor.
n Statele din Europa Central i de Est reformele sociale aveau ca scop eliberarea i
mproprietrirea ranilor cu pmnt. erbia a fost desfiinat n unele state precum Imp.
Austriac, rile Romne i Imp. Rus.
n epoca modern, dei majoritatea populaiei tria la sate, oraele se dezvoltau pe timp ce
trecea. Oraul a fost spaiul definitoriu al modernitii, unde au avut loc transformrile cele
mai evidente n gndire, n modul de via , n organizarea politico instituional.
n ncheiere, toate generalizrile, toate descoperirile tiin ifice le ntrebuin eaz pentru a
scoate cu orice pre ncheieri potrivite cu temperamentul, cu caracterul specific epocii
moderne, de a se conduce, n toate cercetrile i ncheierile sale sociale. Structrile sociale organizariile interne au existat oricnd, diferiniindu-se de la stat la stat, de la o epoca la alta,
precum :
Oratores, bellatores, laboratores : Cele trei funcii au fost concepute ntr-o ideologie capabil
s reflecte realiti profunde ale lumii vechi i s mute nelegerea istoriei n plan superior.
Ele formeaz o stratificare social uor de descoperit n realitatea vremurilor. Chiar dac
simbiozele modernismului mascheaz detaliile, nu ne e greu s gsim determinaiile acestei
teorii chiar n societatea n care trim: unii manipuleaz contiine i conduc, alii sunt
rzboinici n sens larg, iar alii muncesc, produc i hrnesc.