IMAGISTICA MEDICALA

BILD DIAGNOSTIC
IMAGERIE MEDICALE
DIAGNOSTIC IMAGING

TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT

VIZUALIZAREA, IN VIVO,
A STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR
SI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE - IN
CORELARE CU FUNCTIONALITATEA ACESTORA.

METODELE
METODELE IMAGISTICE
IMAGISTICE
METODE INVAZIVE = folosesc radiatiile ionizante ca
sursa de energie (potential periculoase biologic):
- RAZE X (Rntgen,1895)=>RNTGENDIAGNOSTIC;
- IZOTOPI RADIOACTIVI => SCINTIGRAFIA
METODE NEINVAZIVE,folosesc radiatii ne-ionizante:
-CIMP MAGNETIC & UNDE RADIOFRECVENTA=>
-Imagistica cu REZONANTA MAGNETICA(IRM)
-RADIATIA US=>ULTRASONOGRAFIA(US)=
(ECHOGRAFIA)

IMAGISTICA
IMAGISTICACU
CU RAZE
RAZE X
X
((RNTGENDIAGNOSTIC)
RNTGENDIAGNOSTIC)
Razele "X" iau natere n tuburile radiogene prin frnarea pe anod a electronilor
emii de catod;
- energia cinetic a lor se transform brusc n energie electromagnetic; de aceea
radiaiile X se mai numesc i radiaii de frnare.
Tubul radiogen este compus din:
catodul sau sursa de electroni, reprezentat printr-un filament spiralat din
tungsten acoperit cu thoriu,
anodul - este confecionat din cupru pe care se aplic o plcu metalic din
tungsten care asigur frnarea electronilor accelerai. Locul unde cade fasciculul
catodic se numete focar termic. Anodul este nclinat la 16-200 pentru a da o
orientare convenabil fasciculului de raze X. Pentru mrirea suprafeei focarului
i pentru micorarea uzurii, anodul este rotativ
Carcasa tubului - este plumbat i prezint o fereastr prin care fasciculul util de
raze "X" poate iei. Aceast fereastr este prevzut cu un sistem de diafragmare
ce poate ngusta sau lrgi fasciculul incident. Interiorul tubului este vidat.

Filament incalzit la incandescenta

emite electroni (emisie termoionica)

catodul

Tubul de raze X

Electronii sunt accelerati

prin intermediul diferentei
de potential dintre cele doua
capete ale tubului

anoda

raze X obtinute in urma

impactului electronilor cu anodul
din tungsten (focarul termic

Proprietile razelor "X"

1. Penetrabilitatea - este proprietatea razelor "X" de a traversa
diferite structuri.
Ea poate fi definit n funcie de lungimea de und; la tensiuni mari avem
lungimea de und mic, deci raze dure, penetrante.
Fasciculul de raze X este policromatic coninnd radiaii cu lungimi de und
diferite. De aceea se recurge la filtrare pentru ca fasciculul s devin omogen.

2. Atenuarea - este fenomenul prin care fasciculul incident sufer o

slbire a intensitii, n funcie de grosimea i densitatea structurii
traversate.
Ea poate avea loc prin:
absorbie (energia fasciculului fiind absorbit de corpul traversat)
prin difuziune (radiaiile de difuziune sau radiaiile secundare sunt radiaii
parazite i influeneaz negativ imaginea radiologic; de aceea pentru
reducerea lor se folosesc grile antidifuzoare).

Proprietile razelor "X"

3. Luminiscena - este proprietatea razelor "X" de a provoca
iluminarea unor sruri minerale utilizate n confecionarea
ecranelor radioscopice i a foliilor ntritoare plasate n contact
cu filmele radiografice.
4. Impresionarea emulsiilor fotografice - st la baza executrii
radiografiilor. Sub aciunea razelor "X" bromura de argint din
structura filmului poate fi transformat n argint metalic, vizibil
pe radiografie.
5. Ionizarea gazelor - permite msurarea cantitii de raze "X"
cu ajutorul camerelor de ionizare (Geiger-Mller).
6. Propagarea n linie dreapt i n toate direciile;
7.Inducerea de efecte biologice - este o proprietate important
cu aplicaii n radioterapie i radioprotecie.

. Formarea imaginii radiologice

Fasciculul de raze "X" ieit din tubul radiogen este omogen. Acest
fascicul traverseaz corpul uman, care absoarbe o parte din razele
"X" proporional cu grosimea, densitatea i numrul atomic al
zonei traversate.
Astfel fasciculul devine atenuat inegal i la ieirea din zona
traversat este heterogen. Acest fascicul heterogen st la baza
formrii imaginii radiologice.
Fasciculul este captat de un ecran radiologic (radioscopia) sau de
un film radiologic (radiografia). Pe ecran zonele mai dense ce
absorb mai mult radiaia apar ntunecate, iar cele mai puin dense
apar clare, luminoase. Astfel oasele, cordul apar ntunecate iar
pulmonul transparent, luminos. Pe radiografie zonele care primesc
o cantitate mai mare de raze "X" se negresc, iar cele ce primesc o
cantitate mai mic rmn albe. Astfel osul apare alb, iar pulmonul
negru.

Tehnici radiologice
convenionale
Radioscopia - utilizeaz un ecran fluorescent sub aciunea razelor "X"
pentru obinerea imaginilor radiologice. Aceast tehnic este practicat n
obscuritate i necesit pentru examinator o perioad de adaptare la ntuneric de
cel puin 5 minute;
Radiofotografia - const n nregistrarea imaginii de pe un ecran
radiologic pe un film 10/10 cu ajutorul unui aparat fotografic clasic. Se folosete
n mod curent n depistarea afeciunilor pulmonare (MRF);
Radioscopia televizat - a permis obinerea unor imagini bune cu
reducerea considerabil a cantitii de raze "X", examenul desfurndu-se la
lumina zilei. Necesit un amplificator electronic de imagine, o camer de luat
vederi i un monitor. Radioscopia permite studiul dinamic al corpului, dar este
un studiu subiectiv ce ine de valoarea examinatorului.
Radiografia - const n nregistrarea imaginii radiologice pe un film
radiologic. Pentru radiografierea zonelor cu densitate i grosime mic, se aeaz
obiectul de radiografiat direct pe caseta prevzut cu ecran ntritor. Cnd
zonele de examinat sunt mai groase i mai dense se folosesc grilele antidifuzoare.

Studiul imaginilor radiologice

Acest studiu cuprinde dou faze:

- analiza - cuprinde o examinare de ansamblu a imaginii, care permite
identificarea radioanatomic a zonei i identificarea incidenei utilizate.
- interpretarea - permite alegerea diagnosticului n funcie de elementele de
semiologie radiologic.
Pentru fiecare regiune examinat exist o serie de incidene precise.
Incidena definete poziia tubului de raze "X", a pacientului i a casetei. Raza
central este o linie imaginar situat n centrul fasciculului de raze "X", care
permite poziionarea corect a zonei de radiografiat.
Principalele modificri radiologice elementare sunt:
- opacitatea - zon anormal alb pe radiografie i neagr la radioscopie;
- hipertransparena - zon anormal neagr pe radiografie;
- imaginea lacunar - se ntlnete n explorarea organelor cavitare, lacuna fiind
expresia defectului de umplere cu substan de contrast;
- imaginea de adiie - reprezint ieirea din contur a unei zone a unui organ
cavitar, ce permite umplerea cu substan de contrast;
- imaginea hidroaeric - comport un nivel orizontal la contactul dintre aer i
lichid.

Riscul radiologic i protecia

mpotriva radiaiilor
Radiaiile sunt duntoare omului i de aceea populaia trebuie protejat
de o expunere inutil sau excesiv.
Organele sensibile la radiaii sunt: pielea, mduva hemato-poetic,
cristalinul, embrionul uman, examenele radiologice pe abdomen fiind
contraindicate n prima lun de sarcin;
Msurile care se iau pentru reducerea iradierii sunt:
- reducerea numrului de examinri radiologice, mai ales cele de rutin;
- reducerea cmpului de iradiere prin diafragmare;
- reducerea numrului de cliee i suprimarea incidenelor inutile;
- folosirea radioscopiei televizate i reducerea timpului de examinare;
- protejarea organelor radiosensibile prin ecrane i oruri plumbate;
- interzicerea accesului n sala de expunere a altor persoane.

Computer
Computer tomografia
tomografia
PRINCIPIU: - baleiajul (SCANARE=SCANNER) unei sectiuni
dintr-o reg. anat. cu o grosime de 2-10 mm cu un fascicul de Rx colimat
(ingust), in timp ce tubul radiogen efectueaza o miscare de rotatie in jurul
pacientului. Opus sursei de Rx se gasesc detectorii (cristale de scintilatie),
care analizeaza fascicolul de fotoni emergent.
Microcurentii generati de detectori (proportionali cu densitatea structurilor
strabatute) sunt transmisi calculatorului.
Acesta sintetizeaza datele tuturor curentilor obtinuti si cu ajutorul unei
matrice de referinta realizeaza o harta a densitatilor existente in fiecare
volum scanat;
scanat (Premiul Nobel in 1969 a fost acordat tocmai pentru punerea la
punct a algoritmului matematic de transformare a valorilor microcurentilor in
nuante de gri).
-CT permite recunoasterea a 2000 trepte de atenuare (unitati Hounsfield):
-1000 (aerul), +1000 (osul) => rezolutia de contrast excelenta (3-4 UH).
Rezolutia spatiala a CT este de 2 mm(cea mai mica distanta ce separa 2
repere ce sunt analizate separat)

IMAGISTICA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
(medicina nucleara;scintigrafie)
PRINCIPIU:-introducere de izotopi radioactivi=>raze
, ,
si captarea cu o camera de scintilatie a radiatiei
rezultate dupa fixarea izotopului in tesuturi;
- fixarea detectata este analizata si redata de computer in
imagine analogica
-fixare normala;
-hiperfixare(zone calde);
-hipofixare(z.reci).

PET-CT
marcarea unor diferite substante biologice (de ex. glucoza,
aminoacizi, ligandoreceptori, etc.) cu pozitroni ce emit un anumit
tip de izotopi.
materialul marcat (radiofarmocon) este introdus in organismul
bolnavului, urmand stabilirea imaginii distributiei acestuia.
distributia in tesuturi a substantei introduse in organism se poate
detecta cu ajutorul camerei PET prin intermediul observarii
iradierii aferente emisiei pozitronice. Reconstruirea imaginilor are
loc cu ajutorului computerului, pe baza datelor obtinute in timpul
examenului
distributia in tesuturi a farmaconilor introdusi difera in mare
masura in diverse stari functionale (fiziologice, respectiv
patologice), facand astfel posibila recunoasterea si localizarea
proceselor clinice.

ct

pet

Indicatii PET/CT
-depistarea precoce a bolilor neoplazice peste 40 de ani;
- in cazul in care simptomele sau alte analize indica boli neoplazice, dar
acest lucru nu poate fi demonstrat prin alte metode imagistice;
- in cazul bolilor canceroase cunoscute, pentru identificarea exacta a
localizarii si extensiei tumorilor, respectiv pentru demonstrarea sau
excluderea metastazelor;
- evaluarea eficientei terapiei;
- recunoasterea tumorilor recurente in caz de suspiciune clinica;
- desemnarea locului optim pentru prelevarea probelor histologice biopsie;
- desemnarea exacta a regiunii pentru planul de radioterapie.

pet-ct

IMAGISTICA
PRIN
REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
n producerea imaginii RM au loc cteva etape pe care le sumarizm astfel:
1. esuturile corpului uman plasat ntr-un cmp magnetic intens i omogen, prin
coninutul lor n protoni de H2 se "aliniaz" n direcia liniilor cmpului magnetic
realiznd o magnetizare longitudinal.
2. Dac se aplic un puls de radiofrecven (RF) cu o frecven de rezonan
specific (Larmor), protonii din esuturile magnetizate vor primi energie care va
devia sau anula magnetizarea longitudinal i realizeaz o magnetizare artificial,
instabil, numit magnetizare transversal.
3. dup oprirea pulsului de RF protonii din esuturile magnetizate transversal
revin la starea iniial de echilibru I cedeaz energia primit prin dou procese
temporale concomitente: aa-zisa relaxare longitudinal T1 care cedeaz energia
esuturilor nvecinate (spin-reea) i relaxarea transversal T2 care cedeaz
energia altor nuclee atomice (spin-spin).

 4. energia cedat de esuturi prin procesele de relaxare este

captat de o bobin receptoare (anten) ca semnal RM. Datorit
compoziiei chimice i strii fizice diferite, fiecare esut din
corpul uman va avea proprii timpi de relaxare T1 i T2, deci
semnale RM caracteristice.
5. semnalele RM de intensiti diferite n raport cu substratul
patologic, prin codificare spaial (transformata Fourier) vor
forma imaginea RM a esuturilor excitate selectiv prin pulsul de
RF. Astfel, imaginea reconstruit digital va reflecta prin nuane
de gri contrastul dintre diferitele esuturi n raport cu starea lor
normal sau patologic.

IRM - avantaje

este noninvaziv, neiradiant;

asigur un contrast foarte bun ntre esuturi;
are posibilitatea achiziiei i afirii imaginilor n mai multe planuri (3D);
permite efectuarea unor angiografii RM fr administrarea unor substane de
contrast i afiarea sistemului vascular n mai multe planuri de proiecie;
ntr-un timp foarte scurt, de ordinul secundelor, permite vizualizarea
tridimensional a arborelui biliar intra i extrahepatic (MRCP), a cilor de
excreie reno-uretero-vezical (uro RM) i a dinamicii LCR (mielo RM);
permite explorarea funciei cerebrale;
prin secvenele ultrarapide, permite achiziia unui ciclu cardiac cu
determinarea cantitativ a parametrilor performanei cardiace cum ar fracia
de ejecie, kinetica parietal etc;
nu prezint artefacte osoase.

IRM - limite

- numr redus de aparate;

- eventualele contraindicaii (pacemakere, clipsuri, corpuri strine
metalice);
- claustrofobie;
- vizualizarea slab a calcificrilor.

ULTRASONOGRAFIA
(echografia)
PRINCIPIU: reflexia US in structurile corpului
omenesc, diferentiata de impedanta acustica a
acestora, fapt ce permite realizarea unor imagini
anatomice sau curbe grafice.
ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu f.
mare frecventa (ultrasunete) = 2-12 Mhz.

ULTRASONOGRAFIA
MODURI DE AFISARE A INFORMATIEI US
MOD A perimata;
MOD TM(time motion):=mod a + miscarea in timp -pe orizonta
la-dinamica;permite inregistrarea in dinamica a miscarilor
cavitatilor cardiace;
MOD B:(brightness=stralucire):afisarea in nuante (tonuri) de
gri,bidimensionala,a unor sectiuni anatomice corespunzatoare
zonei anatomice scanate;afisarea in timp real permite si analiza
miscarilor in timp (cord,fetus in uter etc);
Mod DOPPLER:-calculare de fluxuri ,debite,(cord,vase) cu
afisare grafica (D.spectral)sau cod de culoare(D.color).

ULTRASONOGRAFIA
MODUL B=>SEMEIOLOGIE ULTRASONOGRAFICA
NEGRU=>ZONA TRANS SONICA -lichide(vas,vezica,chist);
ALB====>ZONA REFLECTOGENA-gaz,calcul,interfata;
TONURI DE GRIURI=>organe parenchim.,proc.patologice etc;
traduc grade diferite de reflexie/absorbtie a US in tesuturi;
INTERFATA=limita de separatie intre medii diferite ca
impedanta acustica(pereti vasculari,cavitari,
etc)=REFLECTOGENA;
VID SONIC=>ABSENTA SEMNALULUI (posterior de zone cu
maximum de reflexie; ex dup calculi,gaze,oase)

ULTRASONOGRAFIA
APLICATII CLINICE
US ABDOMINALA=toate organele parenchimatoase,vase;
US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri;
US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,triplex,Power;
US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;
US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologica
US DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);
US TRANSCRANIANA(Doppler);
US INTERVENTIONALA=>ghidare punctii percutane dg&ter.