Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
Primul segment al tubului digestiv

Comunica cu
exteriorul prin orificiul bucal
faringele (esofag si laringe) prin istmul buco-faringian

Contine arcadele dentare si limba

Prezinta 2 regiuni:
Vestibulul bucal anterior de arcadele dentare, posterior de buze si
lateral de obraji
Cavitatea bucala propriu-zisa posterior de arcade
are un plafon (palatul dur si palatul moale)
planseu (care contine o parte din radacina
limbii)
 Cavitatea bucal repere anatomice
Structur general:
1. Vestibul
Arcade dentare
Dini
2. Cavitate bucal propriu-zis
Tavan (palat dur i moale)
Podea (planeu)
Limba
Istm buco-faringian
Cavitatea bucala
Prin organele orale si paraorale (muschii masticaticatori),
cavitatea bucala are urmatoarele functii:

- prelucrarea alimentelor: ingerare, masticatiatie, prima

degradare enzimatica sub actiunea amilazei salivare, formarea
bolului alimentar si deglutitia
- functia senzoriala (gust)
- vorbirea articulata
- functia respiratorie
- functia imunologica (poarta intre mediul extern si cel
intern)
Buzele
Pliuri musculo-cutanate pereche: una superioara si una
inferioara
Delimiteaza orificiul bucal constituind peretele anterior al
vestibului
Prezinta:
Ax musculo-conjunctiv: parte musculara (fibre musculare striate care
apartin m.orbicular si m.ridicator al buzelor) + parte conjunctiva
(tesutul conjunctiv dens cu fibre de colagen si elastice; adipocite)
Fata externa
Fata interna (vestibulara)
Rosul buzelor (zona de tranzitie dintre ele)
Buzele
Fata externa

acoperita de epiteliu pavimentos stratificat keratinizat (epiderm)

sub el dermul, alcatuit din tesut conjunctiv dens neordonat cu

vase sangvine, nervi, receptori tactili si de presiune;

la nivelul dermului: foliculi pilosi cu m.erectori ai firului de par si

glandele sebacee anexate
glandele sudoripare
-
Buzele
Fata interna
- acoperita de mucoasa bucala de acoperire
- epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
- corion (lamina proprie a mucoasei) tesut
consunctiv dens neordonat din care pleaca fibre de
colagen profund spre str. musculare a.i. mucoasa bucala este
atasata de straturile profunde
- La nivelul mucoasei glande salivare mici (labiale) tubulo-alveolare de tip
mixt (sero-mucoase)
Buzele
Zona de trecere (rosul buzelor) grosimea ei variaza
fata de grosimea fetei interne

epiteliu pavimentos keratinizat foarte subtire

Stratul lucidum bine reprezent

Corionul prevazut cu nr. papile cu capilare sangvine => culoarea rosie a

buzelor

Nu exista de foliculi pilosi, glande sebacee sau glande sudoripare

 DIAGNOSTIC POZITIV
Ax musculo-conjunctiv
FATA EXTERNA
Epiderm
Derm
FATA INTERNA
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
corion
MARGINEA LIBERA
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
Corion bogat vascularizat
Buz, col. HE
Cavitatea bucala propriu-zisa

Structur histologic general

1. Mucoasa oral
a. Epiteliu: pavimentos stratificat
ne- , para- sau (orto-)keratinizat
b. Membran bazal
c. Lamina propria: esut conjuctiv lax sau dens semiordonat
2. Submucoasa: esut conjunctiv cu gl. salivare minore i/sau es.
Adipos
3. Musculara: fibre musculare striate
4. Structuri subiacente (profunde): os, piele, mucoasa respiratorie
Cavitatea bucala propriu-zisa

Este captusita de mucoasa bucala de 3 tipuri

1. masticatorie
2. de acoperire
3. senzoriala (gustativa)
Cavitatea bucala propriu-zisa
Mucoasa masticatorie (palatul dur, gingie)

- epiteliu pavimentos stratificat keratinizat (datorita

loviturilor repetate - palatul dur)/parakeratinizat (acumularea
de keratina nu duce la excluderea nucleului din celula - gingii)

- lamina propria - tesut conjunctiv dens neordonat, ancorat

la os prin fascicule de colagen care se prind de periostul
structurilor osoase subiacente; contine vase sangvine, nervi,
corpusculi Meissner

- submucoasa (intre mucoasa si os) - bine repr. mai ales in partea

anterioara a palatului dur; contine tes.conj.lax, adipocite,
glande salivare mici
Palat dur, col. HE, ob. 40x
Cavitatea bucala propriu-zisa
Mucoasa de acoperire (vestibulul bucal obraji, buze,
mucoasa alveolar, planseul bucal, fata inferioara a limbii si
palatul moale)
Epiteliu pavimentos statificat nekeratinizat/parakeratinizat
Corion: tesut conj. dens neordonat cu vase sangvine, nervi, receptori
tactili
Submucoasa lipseste pe fata inferioara a limbii; contine glande salivare
mici, de tip mixt
Fibrele de colagen si elastice pornite din corion se termina in
perimisium/periostul structurilor subiacent (la nivelul obrajilor in
perimisiumul m. bucinatori a.i. in timpul masticatiei muc. bucala nu este
muscata)
 Cavitatea bucala propriu-zisa

Mucoasa specializat

Localizare:
faa dorsal a limbii
prezint papile i muguri gustativi
 Cavitatea bucal propriu-zisa

Localizare:
faa dorsal a limbii
prezint papile i muguri gustativi
Palatul moale si lueta

La limita dintre cavitatea bucala si rinofaringe

Palatul moale este un pliu musculo-cutanat;
axul sau = structuri aponevrotice si fibre musculare striate ale
muschiului tensor al valului palatin
Fata anterioara - acoperita de mucoasa bucala de captusire
Fata posterioara mucoasa de tip respirator
Palat moale, col. HE
Limba
Cel mai important organ al cavitatii bucale
Structura (predominant musculara):
Muschi striati extrinseci (genioglos, hioglos) - miscarile de protuzie
si lateralitate
Intrinseci (m. lingual) modifica forma limbii
(importanti in vorbire)
Fasciculele de fibre musc. striate perpendiculare unele pe celelalte;
printre ele tes.conj.lax, vase sange (arteriole de tip muscular), acini serosi
si micsti ai glandelor salivare mici, linguale, ductele lor excretorii ce se
deschid pe fata interna a limbii, nervi, micorganglioni nervosi

Corpul limbii este acoperit de mucoasa linguala

Pe fata interna mucoasa de acoperire fara submucoasa
 DIAGNOSTIC HISTOLOGIC POZITIV
Structura parenchimatoasa
Ax muscular
Mucoasa - epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

Asocierea la nivelul axului

Fibre musculare striate skeletale
Acini serosi si mucosi
Fata dorsala prezinta papile unele cu muguri gustativi
Limba
Fata dorsala a limbii prezinta 2 regiuni (separate de sulcus
terminalis cu foramen cecum in forma de V)
1/3 posterioara aspect de pavaj- epiteliul prezinta cripte;
sub epiteliu, in corion amigdalele linguale din inelul
limfatic Waldeyer

2/3 anterioara epiteliu pav. nekeratinizat/parakeratinizat

Corion tes.conj.dens neordonat; fascicule spre
fibrele musculare striate; vase sangvine mari
corpul: fibre musculare striate in toate directiile; acini
serosi si micsti, adipocite, nervi, microganglioni nervosi
 Limba faa dorsal
Repere anatomice:
baz, separat prin
V-ul lingual (sulcus terminalis) de
corpul i vrful limbii
foramen cecum vestigiu al canalului
tireoglos
Limba
Mucoasa de acoperire prezinta proeminente conjunctivo-
epiteliale: papile linguale de 4 tipuri:
1. Filiforme pe toata suprafata celor 2/3 ant; au rol mecanic; alcatuite
din axe mici conj-vasc, acoperite de un epiteliu gros
2. Foliate doar in perioada neo-natala pe fetele laterale ale limbii din
regiunea posterioara (lipsesc la adult); in grosimea epidermului exista
muguri gustativi
3. Fungiforme fata dorsala a limbii; ax conjunctivo-vascular bine
reprezentat + epiteliu de acoperire foarte subtire + mugure gustativ
4. Circumvalate (8-12) mari formeazaV-ul lingual; epiteliul de
acoperire tinde sa se descuameze; papila este inconjurata de un sant
adanc, in care se deschid ductele excretorii ale glandelor salivare mici
Von Ebner; axul conjunctivo-vasc este f bine reprezentat; epiteliul de
acoperire subtire poate fi keratinizat; contine muguri gustativi
 Limba papilele linguale

P. filiforme
Numeroase, ascuite
Acoperite de EPSK
Nu prezint muguri gustativi
 Limba papilele linguale

P. fungiforme
Izolat, printre p. filiforme
Ax bogat vascularizat
Rari muguri gustativi
 Limba papilele linguale

P. foliate
Pe marginile limbii,
perpendiculare pe axul lung
Ax bogat vascularizat
Conin muguri gustativi, mai
numeroi la tineri
 Limba papilele linguale

P. circumvalate
8 -12 la nivelul V-ului
0,1 0,2 cm diametru
nconjurate de un an profund
(vallum)
Glande von Ebner
Conin numeroi muguri gustativi,
pe versantul lateral
Mugurii gustativi
Formatiuni ovoide palid colorate
Organe senzoriale intra-epiteliale cu rol in perceperea gustului
~3000 la niv cavitatii bucale
Localizare: fata dorsala a limbii, palat moale si faringe
Contin 60-80 de celule fuziforme (exista 3 tipuri celulare)
1. Celule bazale in pierea MB; nucleu rotund
2. Celule neurosenzoriale (palid colorate; Nucleu eucromatic)
3. Celule de sustinere (Nucleu tahicromatic; Alungite,inchise la culoare)

Celule intermediare un alt tip celular

Se pare ca exista un singur tip celular: cel bazala se diferentiaza in celule
neurosenzoriale -> celula de sustinere -> celula intermediara ->
apoptoza (regenerarea celulara se desf. pe o perioada de ~10 zile)
Muguri gustativi
- Fibrele nervose senzoriale apartin nv. VII si IX
- Celulele de sustinere delimiteaza porul gustativ, prin care
proemina perii gustativi = microvili ai celulelor neuro-
senzoriale
- Filetele nervoase vin in contact cu polul bazal al celulelor
neurosenzoriale, de sustinere si intermediare, dar nu si cu cel al
celulelor bazale
Simtul gustului
4 gusturi primare; dulce, sarat, acru, amar
Mecanisme celulare de percepere a gustului:
Canale ionice specifice acru si sarat
Rec membranari cuplati cu proteine G: dulce si amar

Gustul complex al alimentelor se realizeaza si cu participarea

aparatului olfactiv
Inervatia limbii
2/3 anterioare 1/3 posterioare

Motorie Nv XII (hipoglos) pt toti

m. limbii idem
exceptie: m palatoglos
(ramura din nv X)

Senzitiva Nv.V (trigeamen) Nv IX (gloso-faringian)

Senzoriala Nv. Chorda timpani Nv IX

(ram din NvVII- facial)
Dentitia
Heterodonta (mai multe tipuri de dinti incisivi, canini,
premolari si molari)
Difiodonta
Temporara: 20 de dinti (de lapte)
Definitiva: 32 dinti

Eruptia primilor dinti de lapte: intre 6 si 9 luni; se termina la 2-2,5 ani

La ~ 6 ani schimbarea dentitiei\
Eruptia dintilor definitivi se termina la ~ 12 ani, cu exceptia M3 (18-24 ani)
 Dinii
Dentiie decidual:
20 dini
2i, 1c, 2m

Dentiie definitiv:
32 dini
2i, 1c, 2 pm, 3m
Dintele
Coroana acoperita de smalt;
regiunea ce depaseste marginea alveolei dentare

Radacina (unica/multipla) acoperita de cement

inclusa in alveola dentara
la varful ei - FORAMENUL APICAL

Coletul dentar (intre ele)

Dentina formeaza un strat continuu si delimiteaza la interior cavitatea

pulpara, ce contine pulpa dentara si se continua cu canalul pulpar (la nivelul
radacinii), terminat printr-un foramen prin care intra vase sangvine si nervi

Fixarea dintelui: prin ligamentul alveolo-dentar, gingie si os alveolar

DINTELE
Poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:
Dinte uscat si slefuit pentru componenta anorganica
Dinte decalcifiat pentru componenta organica
Dintele structur general
Smal

Coroana

Dentin

Pulp

Odontoblaste
Os alveolar

Radacina
Ligament
periodontal

Gingie

Canal radicular
Cement
Foramen apical
 Sectiune longitudinala
In centru CAVITATEA PULPARA
Contine tesut conjunctiv asemanator tesutului
embrionar PULPA DENTARA cu vase de sange si
nervi
Inconjurata de tesut mineralizat:
DENTINA
Acoperita de 2 tipuri de tesut mineralizat:
SMALTUL la nivelul coroanei
CEMENTUL la nivelul radacinii
Dintele
Smaltul cea mai dura substanta din organism
- Singura componenta dura a organelor de origine epiteliala
(ectodermica)
- Structura acelular, mineralizata si insensibil, usor translucid- culoarea e
data de dentina
- Secretat de ameloblase inainte de eruptie (nu se reface)
- Format din
Prisme adamantine sunt curbate, n form de S (-> liniile Hunter-Schreger)
Substanta interprismatica
- Prezinta
Liniile incrementale Retzius - mineralizare
Tufele smaltului la jonciunea smal-dentin
- Contine: 96% cristale de hidroxiapatita (duritatea), P, F, Pb
- 4% apa
- Componenta organica;enameline (glicoproteine cu G mare, bogate in
Tyr)
Dintele
Dentina la nivelul radacinei si al coroanei
Al doilea tesut ca duritate din organism
Compozitie: 65-70% hidroxiapatita, 10% apa legata, 20-25% material
organic (colagen, GP, PG)
Galbuie si relativ elastica
sensibila
Delimiteaza cavitatea pulpara
Apare la ME strabatuta de formatiuni tubulare paralele (tubulii dentari);
intre ei matricea intertubulara- fascicule de colagen groase dispuse
perpendicular pe tubuli si paralel cu cavitatea pulpara si cu canalul
radicular; de-a lungul tubulilor se realizeaza mineralizarea
Sintetizata de ODONTOBLASTI
- Tapeteaza cavitatea pulpara
Celule cilindrice
Prezinta prelungiri localizate in TUBULII
DENTINALI/CANALICULI TOMES
Dintele
Cementul acopera dentina la nivelul radacinei
Tes mineralizat asemanator osului: 45-50%
hidroxiapatita
Este avascular
Mai gros spre regiunea apicala
Sintetizat de CEMENTOCITE, localizate in lacune
Celulele comunica intre ele prin prelungiri,
adapostite in canaliculi
Reactioneaza la stimuli prin sinteza/resorbtie
Atasarea radacinii de osul alveolar
Dintele
Pulpa
Tesut conj lax, gelatinos, bogat in PG si GAG S
Celule: odontoblaste, fibroblaste, macrofage, celule mezenchimale,
mastocite, leucocite migrate
Fibre rare: colagen (fibrele Korff)- ancoreaza pulpa la dentina; de
reticulina, oxitalanice; nu exista fibre elastice
Inervatia simpatica, vasomotorie
Senzitiva plex periodaontoblastic
Comunica cu spatiul periodontal prin foramenul apical
In inflamatii/infectii cresterea in volum a pulpei (peretii cavitatii sunt
inextensibili) -> durere(pulsatorie) -> e necesar drenajul; exista
posibilitatea unor abcese periodontale
Dentina supravietuieste chiar daca odontoblastele mor (dupa
inf/denervarea dintelui)
Dintele
Structuri asociate dintelui (rol de fixare)
Periodontiul
Cementul
Ligamentul periodontal
Osul alveolar
Gingia
Ligamentul periodontal
Tes conj dens neordonat cu
- fibre de colagen, reticulare, oxitalanice, elastice
- celule; fibroblaste, macrofage, plasmocite, limfocite
- cuiburi epiteliale Malassez (resturi embrionare care pot
evalua in tumori maligne)

Inervatie fibre vegetative pt vase

- Fibre senzitive din nv V pt durere, presiune, tact,
propriuoceptori
Tipuri de ligament: orizontal/ oblic/vertical
Rol: preluarea si transmiterea presiunii exercitate asupra dintelui
 Ligamentul periodontal
Funcii lig. periodontal
ancorare, suport, mobilitate
remodelare os
nutriie cement
propriocepie
Gingia
Mucoasa de tip masticator, fara submucoasa
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat cu melanocite,
APC, receptori hormonali
Atasata de: - osul alveolar (ferm)
- smalt
 Alveola dentar
Os alveolar
compact: inseria lig. periodontal
spongios
Os de susinere
n profunzime
os lamelar