Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Domeniul militar:
Anarhia militar (235 - 284)
Insubordonarea armatei fa de mprat
Barbarizarea armatei
Domeniul social:
1. Micarea latronilor;
2. Micarea bagauzilor(lupttorilor) din Galia de Nord Vest, i
Spania de Nord - Est ;
3. Rscoalele colonilor (Sicilia, Africa, Galia) nsoite de fuga
colonilor de pe latifundii;
4. Rscoala meteugarilor din Roma;
5. Micarea plebei urbane care a cauzat numirea n 365 a unui
defensor (aprtor al oraului) de catre mpratul Valentinianus I;
Concluzie:
Micarea social
Manifestri ale crizei: Domeniul economic:
Reducerea suprafeelor
Dezorganizarea comerului
nsmnate
Decderea meteugurilor
Analiznd Micorarea recoltei la hectar
efectele
din domeniul
Decad oraele pierznd economic,
Naturalizarea economiei
funcia economic deducei
factorii
determinani
Criz financiar din cauza
ai crizei. Ruralizarea economiei
dificitului de bani
Factorii care au cauzat criza societii sclavagiste:
Germanii
Germanii de Nord
Francii i alamanii Longobarzii, suevii,
vandalii, goii
Consecine
Creterea demografic
Inegalitatea de avere
Mizerie
Legtura cauzal:
Atacul
Decderea Micarea Slbirea
popoarelor
economic social armatei
barbare
Cum credei, de ce au
fost construite aceste
ziduri?
Devastarea Romei
Karl Briullov, 1834
Epoca contemporan
Epoca modern
Epoca medieval
Epoca antic
Preistoria
Importana i rolul Imperiului Roman n istoria universal
Aceasta este civilizaia pe care Roma imperial o va lsa
motenire Europei. O civilizaie care este in acelai timp
produsul unei imense moteniri - greac, etrusc, italic,
oriental, celtic, iudeo-cretin -, pe care romanii au pstrat-o,
dar i al propriului lor geniu. Lor li se datoreaz faptul de a fi
extins aria culturii greco-latine, apoi pe cea a cretintii
europene, ideea de la Imperiul unificat care va obseda secole
de-a rindul lumea medieval i modern, concepia de stat
suveran, concepia unui drept scris, desprins de religie i
moderator al relaiilor intre indivizi, ca i persoane i bunuri.