SIMFONIILE LUI LUDWIG

VAN BEETHOVEN
Motto: Singura dovad de superioritate
pe care o recunosc este buntatea
(Beethoven)

Student:
Plesa Claudiu
 VIATA LUI BEETHOVEN
(1770, Bonn - 1827, Viena)
A fost considerat cel mai mare compozitor
al tuturor timpurilor;
A fost un compozitor de tranzitie intre
perioada clasica si romantica;
A fost cel mai mare dintre copiii lui Johann
si Maria Magdalena van Beethoven;
A luat lectii de pian de la varsta de 10 ani;
La varsta de 18 ani a devenit sustinatorul
financiar al familiei;
Prima aparitie publica a sa a fost in anul
1795, la Viena, prin concertul Nr.2, Opus
19, compozitie proprie.
10/24/2017 ALBA IULIA 2
 OPERA LUI BEETHOVEN
Beethoven a lasat posteritatii opere nemuritoare,
printre care amintim:
1. 9 simfonii
2. 5 concerte pentru pian si orchestra
3. Un concert pentru vioara si orchestra
4. Missa Solemnis
5. 32 sonate pentru pian
6. Sonate pentru vioara si pian (Sonata Kreutzer)
7. 16 cvartete pentru coarde
8. Opera Fidelio

10/24/2017 ALBA IULIA 3

 SIMFONIA
Simfonie (gr. syn si phone) = care se aud impreuna
Simfonia este o lunga compozitie muzicala pentru orchestra,
alcatuita de obicei din mai multe parti;
,,Parintele simfoniei este considerat a fi Franz Joseph Haydn,
care a compus peste 100 de simfonii de o remarcabila
originalitate (1755-1795);
Incepand cu Haydn, simfonia a inceput sa fie considerata cel
mai important gen orchestral;
Mozart a scris cca 40 de simfonii originale, insa cele 9 simfonii
ale lui Beethoven au adus genului un aflux de gravitate si
ambitie;
Alti compozitori de simfonii: F. Shubert, F. Mendelssohn, R.
Schumann, A. Bruckner, J. Brahms, P. I. Ceaikovski etc.

10/24/2017 ALBA IULIA 4

 SIMFONIA I
Finalul de secol a pus capat asa numitei primei perioade a lui
Beethoven, cand acesta isi extinde incet si melodic paleta
componistica, ramanand totusi un compozitor pentru pian, prin
excelenta;
Atacarea fr pregtire a acordului de septim de dominant de
la nceputul acestei simfonii a provocat nedumerirea
contemporanilor prin limbajul ei ndrzne i insolit.
Accentele neateptate ale primei teme din Allegro, ca i
melodia grav a temei secunde, aduc o atmosfer neobinuit.
Dei intitulat Menuet, partea a treia, prin vivacitatea ei, este
un adevrat Scherzo. Insolit era i nceputul Finalului,
considerat de unii comentatori drept o glum muzical.
In 1800 s-a organizat un concert public la scara mare, in care s-
au cantat unul dintre propriile concerte pentru pian, Septetul si
Simfonia I, impreuna cu opere de Hayden si Mozart;

10/24/2017 ALBA IULIA 5

 SIMFONIA A II-A
Att clar-obscurul introducerii lente, ct i factura emoional a
temelor primei pri din Simfonia a II-a (1802), prefigureaz
marile simfonii de mai trziu.
Caracterul eroic se impune prin ambele teme, dezvoltarea lor
mai ampl, ca n prima simfonie, accentund ncordarea
dramatic.
Prin limpezimea lor, prin armonia construciei lor, precum i
prin expoziiile tematice, primele dou simfonii in de stilul
clasic al naintailor.
Din punct de vedere arhitectonic nu se deosebesc prea mult de
operele similare ale predecesorilor, doar limbajul i seciunile
dezvoltrilor sunt deja beethoveniene.

10/24/2017 ALBA IULIA 6

 SIMFONIA A III-A
Anul 1804 avea sa marcheze terminarea Simfoniei a
III-a, considerata de majoritatea biografilor o piatra
de hotar in dezvoltarea lui Beethoven;
A fost scrisa n Mi bemol major, n ea pulsand
patosul revoluionar;
Lucrarea urma sa-i fie dedicata lui Napoleon
(intitulat iniial Bonaparte), unul dintre eroii lui
Beethoven, dar compozitorul a anulat dedicatia
auzind ca Napoleon isi luase titlul de imparat;
Revoltat in principiile sale republicane, i-a schimbat
titlul in Eroica si a adaugat cuvintele: ,,In memoria
unui mare om.
10/24/2017 ALBA IULIA 7
 SIMFONIA A IV-A
A fost scrisa in Si bemol major si dedicata lui Graf (conte) von
Oppersdorf;
Compus ntre Eroica i Simfonia a V-a, Simfonia a IV-a este
expresia liric a unor raze de speran i a unor sentimente
puternice de dragoste pentru Theresa Brunswick.
Datorit conjuncturii n care a fost scris, simfonia este mai
puin dramatic i impetuoas, reflectnd linitea sufleteasc a
autorului printr-o mai mare apropiere de spiritul clasic, att ca
limbaj ct i ca structur. Aceste cauze l-au fcut pe Beethoven
ca n aceast simfonie s creeze melodii de larg respiraie i
cu o tensiune emoional accentuat, prefigurnd lirismul
simfoniilor romantice.
Aceasta a fost considerata ca fiind ,,o expresie a emotiilor mai
reusita decat pictura.
10/24/2017 ALBA IULIA 8
 SIMFONIA A V-A
Schitele timpurii pentru Simfonia a V-a n do minor
dateaza din 1804, desi opera terminata nu a aparut
decat in 1808.
In prima parte a simfoniei, melodia prinde contur din
trei compartimente instrumentale, fiecare facandu-si
loc unul altuia;
Ramane una dintre cele mai cunoscute Simfonii ale
lui Beethoven (alaturi de Simfonia a IX-a) prin
progresia ei de la ritmul furtunos si tensionat la
triumf.
tema Simfoniei a V-a a fost indicata de Beethoven
prin asertiunea: Aa bate destinul la u.
10/24/2017 ALBA IULIA 9
 SIMFONIA A VI-A
A fost scrisa n Fa major si publicata in acelasi an
(1808) cu Simfonia a V-a;
In acest an, la un concert de binefacere, s-au cantat
public pentru prima data Simfonia a V-a si Simfonia a
VI-a, unde a avut loc o cearta atat de grava cu
muzicienii vienezi incat Beethoven s-a gandit sa
paraseasca Viena.
Aceasta simfonie a influentat foarte mult
compozitorii ulteriori (Berlioz, Brahms, Ceaikovski,
Franck etc.) prin inclinatia ei programatica.

10/24/2017 ALBA IULIA 10

 SIMFONIA A VII-A
Anul 1812, anul primei nfrngeri suferite n Rusia de
ctre Napoleon, este marcat de Simfoniile a VII-a i a
VIII-a, cu imagini luminoase i vesele, uneori
umoristice.
A fost audiata pentru prima data in 1813, avand un
succes urias, in care publicul a cerut sa repete
allegretto-ul funebru;
Este denumit de Wagner Apoteoza dansului,
(datorit pregnantelor structuri ritmice ostinate, care
domin ntreaga lucrare).

10/24/2017 ALBA IULIA 11

 SIMFONIA A VIII-A
A fost alcatuita in 1812 si numita i mica
simfonie;
Mai redus ca proporii, i Simfonia a VIII-a
este expresia unor momente mai luminate
din viaa artistului, ea aducnd n tematica
lucrrii i umorul.
n locul unui violent i acid Scherzo, el revine
la clasicul Menuet, cu alur dansant n
prima seciune i cu ecouri pastorale n Trio.

10/24/2017 ALBA IULIA 12

 SIMFONIA A IX-A
A combinat muzica vocala cu cea instrumentala intr-un fel
nemaiauzit pana atunci;
Cu toate ca aceasta lucrare a fost practic comandata de
Societatea Filarmonica de la Londra, Simfonia a IX-a a fost
auzita mai intai la Viena.
Aceasta Simfonie a fost finalizata abia in 1824.
Ultima Academie public, n care s-au executat creaiile sale,
a fost n anul 1824, cnd i s-a interpretat Simfonia a IX-a i
fragmente din Missa Solemnis, succesul fiind delirant.
Att n marile i profundele lucrri Simfonia IX, Missa Solemnis,
ct i n ultimele sonate sau cvartete, el mpletete meditaia
filosofic cu propria frmntare sufleteasc.
A fost ultima lucrare de valoare a lui Beethoven.

10/24/2017 ALBA IULIA 13

 Simfonia a X-a
Din fragmente de partituri rmase de la
Beethoven, Barry Cooper a reconstituit ceea
ce el consider a fi Simfonia a 10-a, n Mi
bemol major (E flat major), pe care
compozitorul nu a mai apucat s o finalizeze.
Nu se poate dovedi c toate aceste partituri
au fost scrise n acest scop de Beethoven,
dar exist un consens ntre specialiti c el
inteniona s mai compun o simfonie.

10/24/2017 ALBA IULIA 14

 CONCLUZIE
Importana lui Beethoven n muzic este semnificativ i
din perspectiva transformrii rolului compozitorului n
societate: artistul e cel care creeaz dintr-o necesitate
interioar i nu la comand.
Influena sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost
enorm.
Beethoven este revoluionarul ntemeietor al unei noi
generaii de muzicieni i a unei alte atitudinii fa de
creaiile compozitorilor.
N-am cunoscut niciodat un artist cu o asemenea
concentrare i spirit, cu o asemenea vitalitate i o inim
att de mare. mi nchipui ct de greu trebuie s-i fie s se
adapteze cu lumea i cu obiceiurile ei. (Goethe)
10/24/2017 ALBA IULIA 15