Lucian Blaga

S-a nascut in data de 9 mai 1895 la Lancram,

langa Alba Iulia,fiind al noualea copil al unei familii de preoti,
fiul lui Isidor Blaga si al Anei, de origine aromana.
Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi,
sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului,
viitorul poet care se va autodefini mai tirziu intr-un
vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebada
neputand sa vorbasca pana la virsta de patru ani.
Lancram, vatra - nimeni nu-si
paraseste cu adevarat locul izvorului
vietii 9 mai 1895
Sat al meu,ce porti in
nume
Sunetele lacrimei
la chemari adanci de
mume
in cea noapte te-am ales
ca prag de lume
si poteca patimei
Parintii:
Isidor Blaga
si Ana Moga
Pe Tata eu nu l-am pomenit
decat ca pe un pasionat
om al cartii.()De multe
ori nu cunostea cate si ce
fel de vietati avea pe linia
ieslelor.El inchina mai
multe ceasuri grijilor
pentru celelalte fumuri ale
satului decat grijilor pentru
vatra sa.
Foamea de basm, fireasca varstei, mi-o astampara, numai
Mama cu cele cateva povesti ale ei. Nu stia Mama prea
multe, dar nimerea fara gres tonul lumii ireale, incat glasul
ei mi se parea ca vine dintr-o a patra dimensiune a
spatiului.
Drumul De la Lancram la Sebes
Primele clase le-a facut la Sebes , la scola
primara germana (1902-1906), dupa care a
urmat Liceul Andrei Saguna din Brasov
(1906-1914), unde era profesor ruda sa
,Iosif Blaga, autorul primului tratat
romanesc de teoria dramei.
Ma vad in clasa. Simteam din aer ca va trebui sa-mi
chivernisesc altfel puterile dacat pana aci.() Se
invatau pe din afara baladele lui Schiller si aveam
prilejul sa le aud declamate cu patos tineresc acasa,
prin parc, pe coridoare si pretutindeni unde ne
invarteam.- obtine rezultate excelente la germana,
matematica, istorie si geografie
Brasov Liceul Andrei Saguna
-este un elev eminent, dar parcursul scolar
este intrerupt cand, in 1908 moare tatal
sau; face o excursie in Italia (1911)
Studii:
A A urmat cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu si
Oradea in perioada 1914 1916, pe care le-a finalizat
cu licenta in 1917.
studiat filosofia si biologia la Universitatea din Viena intre
anii 1916 si 1921, obtinind titlul de doctor in filosofie.
Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu.
A revenit in tara in ajunul Marii Uniri.
La Viena descopera expresionismul.
Pe parcursul anilor de
studiu citeste mai ales
filosofie, dar
recunoaste: Poezia nu a
contenit niciodata a-mi
face semne.
Activitatea creatoare:
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n
Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914)
1919- Poemele luminii
1921- Pasii profetului, drama Zamolxe
1923- drama Tulburarea apelor
1924- In marea trecere
1927- Mesterul Manole
1929- Lauda somnului
1933- La cumpana apelor, drama Avram Iancu
1934- La curtile dorului
1943- Nebanuitele trepte
Filosofie: Trilogia culturii, Trilogia cunoasterii,
Trilogia cosmogonica
Proza:Hronicul si cantecul varstelor, Luntrea lui
Charon
Aforisme: Pietre pentru templul meu, Ferestre
colorate, Discobolul, Elanul insulei
Activitatea diplomatica
In anul 1926 a intrat in diplomatie, ocupand
succesiv posturi de atasat cultural la legatiile tarii
noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Legatia
Romana din Berna si Legatia Romana din Viena.
A fost atasat si consilier de presa la
Varsovia, Praga si Berna (1926-1936),
subsecretar de stat la Ministerul de Externe
(1936-1938) si ministru plenipotentiar al
Romaniei in Portugalia (1938-1939)
Diplomat

La Berna
In Portugalia
Familia:
- Se casatoreste cu Cornelia Brediceanu si
are o fiica, Dorli
Prietenii

Cu Mircea Eliade Cu Octavian Goga

Cariera literara
Activitatea publica si literara
Publica la Sibiu, in 1919, placheta de versuri Poemele luminii, precum
si culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa drama,
Zamolxe, ii apare in ziarul Vointa (1920), iar in volum in 1921, la Cluj, la
Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul. Academia Romana ii
decerneaza Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj ii
premiaza piesa Zamolxe (1922). I se tiparesc primele traduceri de poezie in
limba germana in revista cernauteana Die Brucke in 1922). In 1924-
1925 locuieste in Lugoj. A fost redactor la ziarele Vointa si Patria, membru
in comitetul de directie al revistei Cultura, colaborator pemanent la
publicatiile Gandirea, Adevarul literar si artistic si Cuvantul. Dupa
Dictatul de la Viena, se afla in refugiu la Sibiu, insotand Universitatea din
Cluj (1940-1946). Coferentiaza la Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj
(1946-1948). Are un rol major in formarea tinerilor care fac parte din Cercul
literar de la Sibiu si o mare influnta asupra lui Ion Desideriu Sarbu.
Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti din
Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj si Banatul din Lugoj.
A fost ales membru al Academiei Romane in anul 1937. Discursul de
receptie si l-a intitulat Elogiu satului romanesc. In anul 1939 a devenit
profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la
Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena (1940-1944). La Sibiu
redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.
Va functiona ca profesor universitar pana in 1948, cind este indepartat
cu brutalitate de la catedra. Motivul este de natura politica, se pare ca
Blaga a refuzat invitatia de a conduce Partidul National Popular, un satelit al
Partidului Comunist.
 Luntrea lui Charon
Din 1948, fiind ndeprtat de la
catedr, a lucrat n cadrul filialei din
Cluj a Institutului de Istorie al
Academiei ca bibliotecar ef. Devine
cercettor la Institutul de istorie i
filosofie (19491951). Apoi
bibliotecar-ef (19511954) i
director-adjunct (19541959) la
filiala clujean a Bibliotecii
Academiei. Nu i mai sunt publicate
volumele i prefer s se ocupe de
traduceri. n aceast perioad a
finalizat traducerea piesei Faust de
Goethe, iar n 1958 apare primul
volum din Opere de G.E. Lessing n
traducerea lui Lucian Blaga. A tradus
poei germani clasici sau moderni.
Poeziile scrise acum vor fi publicate
postum. Tot n aceast perioad scrie
romanul cu tent autobiografic
Luntrea lui Charon, publicat de
asemenea postum.
Intoarcerea
A trecut la cele
venice pe 6 mai
1961, in Cluj. Lucian
Blaga a fost
nmormntat in ziua
sa de nastere, 9 mai,
n cimitirul din
Lancrm.
Propus pentru premiul Nobel
In anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del
Conte si de criticul Basil Munteanu, dar se pare ca ideea
a ponit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul
Nobel pentru literatura. Cei doi nu locuiau in Romania,
Rosa del Conte era autoarea unei carti despre Eminescu,
iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din
motive politice.
Autoritatile comuniste nu au sprijinit in niciun fel
aceste gesturi, pentru ca Blaga era considerat un filosof
idealist, iar poziile sale au fost interzise pina la editia din
1962.