Deformari ale

coloanei
vertebrale&tip
uri de
articulatii
SUBTITLE
▪ Deformarile coloanei vertebrale sunt
afectiuni care provoaca modificari
patologice de ax ale coloanei vertebrale.
Deformarile, deviatiile cunoscute ale
coloanei vertebrale sunt cifoza, scolioza,
lordoza.
Cifoza

▪ Tinuta incorecta a corpului, timp indelungat, poate duce la

consolidarea unor deformari ale coloanei vertebrale. De exemplu,
la persoanele care muncesc stand in pozitia aplecata (mineri,
gradinari, ciclisti, etc.) se pot accentua si fixa convexitatea dorsala,
dand devierea de coloana denumita cifoza.
▪ Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in
planul vertical de simetrie), prin exagerarea curburilor normale ale
coloanei vertebrale. Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a
coloanei in regiunea toracica, in fata, provocand cocoasa,
compensata fiind, printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru
echilibrarea coloanei.
Cifoza
Scolioza

▪ Tinuta incorecta poate favoriza si o deviere laterala a coloanei vertebrale,

care poarta numele de scolioza. Aceasta deviere este favorizata, de
exemplu, de pozitia incorecta a scolarului in banca, tinand un umar mai
ridicat si altul mai coborat spre mana cu care scrie sau deseneaza.
Problemele se pot instala si atunci cand stau la birou sau pur si simplu
daca merg aplecati. Scolioza se poate produce si la elevii mai mici care
obisnuiesc sa-si poarte servieta, geanta, ghiozdanul cu carti numai intr-o
mana. Corect este ca ei sa-si schimbe alternativ greutatea dintr-o mana
in alta sau, si mai corect, sa poarte ghiozdanul pe spate, pe ambii umeri.
De asemenea, aveti grija sa nu poarte greutati mari. Ca parinti, evitati sa
le luati serviete de mana. Le puteti lua genti, ghiozdane cu bretele, care
se poarta in spate, pe ambii umeri.
▪ Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea
lombara, in plan frontal, mai mult de 100, luand forma literei „C”,
urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in zona
urmatoare, realizand litera „S”. Aceasta deformare, observata mai bine
din spatele persoanei sau din fata, se poate realiza spre dreapta sau
spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.
Scolioza
Lordoza

▪ Lordoza
▪ Exista si o deviere de coloana numita lordoza, in care pozitiile
incorecte pot duce la exgerarea concavitatii lombare a coloanei.
▪ Lordoza este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara,
dar devine anormala atunci cand afecteaza o alta parte a coloanei
vertebrale sau atunci cand devine foarte accentuata.
Lordoza
Deformari ale coloanei vertebrale la copii. Preventie si
corectare.

▪ Netratate, in timp, aceste afectiuni se pot permanentiza, iar in

momentul in care copilul incearca sa adopte o pozitie corecta, duc
la aparitia durerilor de spate. Corectarea deformarilor coloanei
este, desigur, foarte dificila, ea facandu-se prin gimnastica
medicala, masaj terapeutic, manevre sau tractiuni la nivelul
coloanei vertebrale, reflexoterapie sau fizioterapie. Acestea
asigura revenirea treptata a corpului la pozitia normala, prin
intarirea musculaturii toracice si a spatelui.
Tipuri de articulatii

▪ Jonctiunea dintre doua oase formeaza imbinarile sau articulatiile.

Imbinarile permit diferite grade de miscare. Imbinarile sunt
clasificate in trei grupe: imobile, usor mobile si libere mobile.
Artroscopia este stiinta care se ocupa cu studiul articulatiilor sau
al imbinarilor. Articulatiile corpului sunt clasificate pe trei tipuri:
▪ 1. Articulatiile fibroase: in aceste articulatii, oasele sunt tinute
impreuna de tesut fibro-cartilagen si articulatiile nu au cavitati.
2. Articulatiile cartilaginoase: In articulatiile cartilaginoase, oasele
sunt tinute impreuna de cartilaj. Aceste oase nu au, de asemenea,
cavitati comune.
3. Rosturile sinoviale: articulatiile sinoviale au cartilaje care
acopera suprafetele articulare si ligamentele care mentin oasele
impreuna. Aceste articulatii au cavitati articulare umplute cu fluid.
Articulatii fibroase

▪ Implanturile imune se numesc articulatii de sinatroza. Oasele care

formeaza imbinari imobile sunt strans legate si sunt separate
printr-un strat subtire de tesut conjunctiv fibros. De exemplu,
oasele craniului, cu exceptia mandibulei, sunt imbinate prin
imbinari imobile numite suturi (seamana cu cusaturile). Exista trei
tipuri de suturi:
▪ – Sutura serata: se caracterizeaza prin articulatii articulate.
– Sutura pe tocuri: marginea unui os se suprapune peste un alt os
articulat (de ex. sutura scuamoasa intre osul temporal si parietal).
– Sutura plana: marginile oaselor articulare sunt destul de netede
(de ex. sutura medie a palantinei, unde articulatiile maxilarului
formeaza palatul dur).
Articulatii cartilaginoase

▪ Rosturile usor articulate se numesc imbinari de amfioartroza.

Oasele care formeaza articulatiile usor deplasabile sunt separate
printr-un strat de cartilaj sau fibre de tesut conjunctiv. De exemplu,
rosturile formate de vertebrele adiacente contin disc intervertebral
format din cartilaje. Acest aranjament in vertebre permite o
miscare limitata. Alte exemple includ simfiza pubis si articulatiile
sacroiliace.
Articulatii sinoviale

▪ Cele mai multe articulatii ale corpului sunt produse prin imbinari
libere. Aceste articulatii se numesc articulatii diartroze. Capetele
oaselor care formeaza aceste articulatii sunt legate impreuna de o
capsula articulara formata din ligamente. O membrana sinoviala
liniara se afla in interiorul capsulei si secreta fluidul sinovial care
lubrifiaza articulatia. Capetele oaselor care formeaza articulatiile
sunt acoperite cu cartilaj articular care protejeaza oasele si reduce
frecarea. Combinarile libere mobile sunt clasificate in grupuri pe
baza structurii si tipurilor de miscare.
Tipuri de miscari in articulatie

▪ A. Imbinarea/articulatia de alunecare.
▪ Articulatiile de alunecare se afla intre oasele mici, care se aliniaza
unul peste celalalt. Acestea apar intre oasele carpatice, oasele
tarsale si intre clavicula si scapula.
▪ B. Articulatiile condiloide.
▪ Articulatiile condiloide permit deplasarea in doua planuri: de la o
parte la alta sau de la inainte inspre inapoi. Legaturile dintre
carpali si oasele antebratului (ulna si raza) si metacarpalele si
primele falangi sunt asfel de exemple.
▪ C. Articulatiile tip balama.
▪ O astfel de articulatie permite miscarea numai intr-un singur plan
(similar balamalei usii). Cotul, genunchiul si articulatiile dintre
falange sunt articulatiile principale de acest tip.
▪ D. Articulatiile tip saiba.
▪ Articulatiile saiba apar in cazul in care capetele fiecarui os sunt in
forma de sa: convexa intr-o directie si concava in cealalta.
Miscarea este de una langa alta si inainte-inapoi. Acest tip de
imbinare se gaseste intre trapez (un os carpian) si osul metacarpal
al degetului mare.