Sie sind auf Seite 1von 23

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Proiect Rețele de Calculatoare

ARHITECTURA GSM

Profesor coordonator: Masterand:


Conf. Dr. Ing. Ștefan STĂNCESCU Liviu Ahile GUȚU
CUPRINS
 Introducere
 Tipuri de transmisiuni
 Protocoale de acces multiplu
 Atenuarea
 Corecția erorilor GSM
 Arhitectura GSM
 Canalele logice GSM
 Transmisia voce GSM
 Tipuri de modulații GSM
 Efectuarea și primirea unui apel GSM
 Celulele GSM
 Tipuri de handover
 Handover-uri GSM
 Handover Inter BTS
 Handover Inter BSC
 Handover Inter MSC
 Concluzii
INTRODUCERE
 Până în ziua de azi fiind dezvoltate patru generații de sisteme de
telefonie mobilă:
 Generaţia 1 (1G)
 Introdusă în 1980, a fost scoasă din funcțiune.
 Prelucrarea analogică a semnalului.
 Oferea doar serviciu vocal.
 A operat în benzile de frecvență de 450 MHz și de 800-900 MHz.
 Generația 2 (2G)
 Prelucrare digitală a semnalului.
 A introdus serviciul de date.
 Operezează în benzile de frecvență de 900 MHz şi de 1800 MHz.
 În prezent se face integrarea sistemelor 2G în 3G.
 Generația 3 (3G)
 Introdusă în 2001.
 Operează în banda de frecvențe de 2 GHz.
 Oferă viteze de transmisie de date de până la 2 Mbiți/s.
 Generația 4 (4G)
 A început să fie disponibilă recent.
 Oferă viteze de până la 672 Mb/s.
TIPURI DE TRANSMISIUNI
 În funcție de sensul în care pot circula datele, transmisiunile pot fi:
 Simplex
 Semi-duplex
 Duplex

 În telefonia mobilă avem nevoie de o transmisiune duplex prin care


ambii utilizatori să se poate facă auziți în același timp:
Amplitude
 FDD (Frequency Division Duplex)
 Pune la dispoziție două benzi de frecvență Time
pentru uplink și downlink.
Tx Rx

F1 F2 Frequency

 TDD (Time Division Duplex) Amplitude

 Alterează foarte repede de la primirea datelor la Time


Rx
transmiterea datelor. Tx
Rx
Tx
Frequency
F1
PROTOCOALE DE ACCES MULTIPLU
 Asigură interconectivitatea abonaților.
 Protocoalele de acces multiplu folosite în
GSM sunt:
 FDMA (Frequency Division Multiple Access)
 Banda totală de frecvență (50 MHz) este
împărțită în mai multe canale de benzi de
frecvență de 200 KHz (canale/subbenzi).
 Avem 250 de canale de frecvență, dintre care
125 sunt dedicate uplink-ului iar 125 sunt
dedicate downlink-ului.
 Nu necesită o coordonare dinamică.
 Nu este flexibilă.
 TDMA (Time Division Multiple Access)
 Fiecare canal de 200 KHz este împărțit în 8
canale temporare de perioadă fixă.
 Flexibilă.
 Necesită coordonare dinamică.
ATENUAREA
 În timpul propagării sale prin mediu, calitatea semnalului scade din
cauza obstacolelor, atenuării, reflecției, refracției, difracției, absorbției,
interferențelor, zgomotului și a pierderilor datorate imperfecțiunilor
circuitelor de transmisie și recepție.
 Între puterea de recepție și puterea de transmisie avem următoarea
relație:

- Puterea de recepție d - Distanța maximă


0

- Puterea de transmisie d - Distanța Rx-Tx


C - Constantă ce depinde pe parametrii tehnici
γ - Valori cuprinse între [2, 5] în funcție de mediu
CORECȚIA ERORILOR GSM
 Rata erorilor transmisiei semnalelor depinde de viteza de transmisie
(pentru trasmisiile rapide avem o rată de erori mai mare) și de puterea
de recepție.

 Măsurile luate pentru corecția erorile sunt:


 Egalizarea
 Transmiterea unei secvențe de antrenare cunoscute de ambele capete pentru
identificarea tipul de distorsiuni și să corecteze restul de date primite folosindu-se de
această informație.
 Codurile de corecție a erorilor
 FEC (Forward Error Correction) permite detectarea erorilor și corectarea unui număr
limitat din acestea.
ARHITECTURA GSM
 Majoritatea rețelelor GSM funcționează în banda de
frecvențe de 900 MHz și de 1800 MHz.
 Folosește banda de 890 MHZ- 960 MHz
 50 MHz pentru trafic
 uplink 890-915 MHZ
 downlink 935-960 MHz
 Bandă de separare de 20 MHz (915-935 MHz)
 Banda de separare are rolul de a evita interferențele ce ar
putea să apară între uplink și downlink
ARHITECTURA GSM
 BTS
 asigură comunicarea între MS și BSC.
 BSC
 administrează resursele radio pentru BTS.
 este responsabil pentru handover-uri
 asigură comunicarea între BTS și MSC.
 NSS
 asigură comunicarea între GSM și alte rețele.
 VLR
 bază de date temporară a utilizatorilor ce are rolul de a micșora
numărul de accesări ale HLR-ului.
 HLR
 bază de date permanentă a utilizatorilor ce acoperă o zonă de mari
dimensiuni.
 AUC
 menține codurile de autentificare și algoritmii de protecție, prevenind orice fel
de intruziuni.
SCHEMA GSM
CANALELE LOGICE GSM
 Pot fi canale de trafic sau canale de control.
TRANSMISIA VOCE GSM
 Codarea sursei
 Codarea canalului
 Biții trimiși sunt împărțiți în pachete în funcție de
importanța lor pentru calitatea vorbirii.
 Pachetul rezultant este format din 456 biți.
 Interleaving
 Cei 456 de biți sunt împărțiți în opt pachete de 57 de
biți care se amestecă pentru a forma opt pachete
noi.
 Ciphering
 Previne ascultarea convorbirii.
 Folosește doi algoritmi de criptare care sunt
cunoscuți de către MS și BTS
 Burst formatting
 Burst final, se adaugă headere și trailere
 Modulation
 Biții sunt transmiși conform modulației GMSK
TIPURI DE MODULAȚII
 Deoarece vocea umană se află între 300-340 KHz, la trasmisia
semnalul ar fi distrus din cauza interferențelor. Este necesar să
facem modulația fiecărui semnal la o frecvență purtătoare mare
pentru a putea asigura o comunicare cât mai puțin afecatată de
interferențe.
 Modulațiile se împart în trei categorii:
 CPM (Continuous Phase Modulation)
 Reprezintă modulații de frecvență sau de fază.
 Cele mai cunoscute sunt MSK și GMSK.
 QAM (Quadrature Amplitude Modulation)
 Caracterizat de o folosire foarte eficientă a spectrului de frecvențe pus la dispoziție.
 Exemple: QPSK, 16QAM, 64 QAM.
 Modulații pe mai multe purtătoare
 Rezistente împotriva distorsionării canalului.
 Example: OFDM, DMT.
MSK
MSK este codat folosind biți ce
alternează între componentele
quadrature, în mod similar OQPSK,
principala diferență constând în
codarea fiecărui bit ca o jumătate de
sinusoidă.
GMSK
GMSK este o continuare a modulațiilor MSK, având în plus față de acestea un
filtru Gaussian.

Schemă modulator GMSK


EFECTUARE APEL GSM
1. MS trimite la BSS numărul format.
2. BSS transmite numărul format la MSC.
3&4. MSC verifică la VLR dacă MS-ul are
permisiunea de a folosi serviciul cerut.
5. Apelul este rutat de către MSC la
GMSC.
6. GMSC verifică la HLR și rutează apelul
între cei doi utilizatori.
7&8&9&10. Apelul este primit și se face
rutarea înapoi la MSC prin GMSC, MSC
și BSS
PRIMIRE APEL GSM
1. Se cere apelarea unui abonat GSM.
2. Continuarea apelului la GSMC
3. HLR-ul se ocupă de setarea semnalului
4&5. HLR trimite cerere la VLR
6. GMSC primește informațiile
necesare pentru MSC
7. Se înaintează apelul la MSC
8&9. Se obține starea curentă a MS.
10. Apelarea BSS-urilor subordinate
MSC.
11&12. Paginarea MS-ului
13. Răspunsul MS-ului
14&15. Verificarea securității
convorbirii
16&17. Formarea conexiunii
CELULELE GSM
 Rețeaua GSM este format dintr-o mulțime de celule.
 Celula este zona acoperită de un BTS.
 Alegerea dimensiunii unei celule se face ținând cont de numărul de
utilizatori din ea.
 Din simplitate s-a ales un hexagon ca fiind forma zonei acoperite de o
celulă.
 Celule apropiate trebuie să aibă alocate frecvențe diferite pentru a
preveni apariția perturbațiilor.
 O grupare de celule ce folosesc frecvențe diferite formează un cluster.
TIPURI DE HANDOVER
 Pentru a asigura
continuitatea convorbirii
este necesară trecerea
utilizatorului de la celula
inițială la noua celulă în
zona căreia intră.
 Handover-ul poate fi: Handover soft
 Orizontal
 Vertical
 Intra-sistem
 Inter-sistem
o Hard
o Soft
o Softer Handover softer
HANDOVER-URI GSM

 1-2 => HO Inter BTS


 1-3 => HO Inter BSC

 1-4 => HO Inter MSC


CONCLUZII
 Unui receptor mobil îi vor apărea fluctuații ale nivelului puterii de
recepție, fiind necesară creșterea puterii de transmisie odată cu
creșterea distanței pentru a fi posibilă primirea semnalelor. În cazul în
care puterea de recepție scade sub un anumit prag receptorului îi va fi
imposibilă decodificarea semnalului primit.
 Principala cerință a telefoniei mobile o reprezintă mobilitatea
utilizatorului și capacitatea sa de a purta o convorbire neîntreruptă în
timpul deplasasării la viteze mari, de acest lucru fiind responsabil
handover-ul.
 Decizia de handover în GSM este luată de BSC folosind algoritmul de
localizare. Acest algoritm compară puterea semnalului din celula în care
se află cu puterea semnalului din celulele alăturate și decide dacă este
necesară schimbarea celulei.
 Generația 4G oferă o viteza superioară de până la 672 Mb/s și este
dedicată aplicațiilor multimedia.
 Din cauza numărului extraordinar de mare de utilizatori ce se află într-o
continuă creștere este necesară căutarea în permanență a noi metode
de a îmbunătăți performanțele rețelelor mobile.
BIBLIOGRAFIE
 1. Materiale Ericsson
 2. http://mercur.utcluj.ro/mobile/cursuri_scmb/Curs_1.pdf
 3. http://en.wikipedia.org/wiki/GSM
 4. http://en.wikipedia.org/wiki/General_Packet_Radio_Service
 5. http://en.wikipedia.org/wiki/Enhanced_Data_Rates_for_GSM_Evolution
 6. http://en.wikipedia.org/wiki/Code_division_multiple_access
 7. http://en.wikipedia.org/wiki/W-CDMA_%28UMTS%29
 8. http://en.wikipedia.org/wiki/LTE_%28telecommunication%29
 9. http://en.wikipedia.org/wiki/WiMAX
 10. http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_Nicolaescu.pdf
 11. http://stud.usv.ro/~nitco/anII/RLC/RC_c1.pdf
 12. http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/vlcehan/discipline%20predate/rrcs/RRCS_cap%205.pdf
 13. http://www.tc.etc.upt.ro/docs/cercetare//teze_doctorat/ir.pdf
 14. http://www.radio-electronics.com/info/cellulartelecomms/umts/umts-wcdma-radio-air-interface.php
 15. http://www.comm.pub.ro/_curs/rrc/cursuri/RRC%2003%20retele%20celulare.pdf
 16. http://en.wikipedia.org/wiki/Node_B
 17. http://stst.elia.pub.ro/news/RCI_2009_10/Teme_RCI_2011_12/ChircuFlorin/Handover%20UMTS.pdf
 18. http://docs.4share.vn/Resources/Flashs/1/8911.swf
 19. http://en.wikipedia.org/wiki/Universal_Mobile_Telecommunications_System
 20. http://en.wikipedia.org/wiki/Radio_propagation
 21. http://en.wikipedia.org/wiki/Path_loss
 22. en.wikipedia.org/wiki/4G
 23. http://www.comm.pub.ro/_curs/cmt/curs_ro.htm
 24. http://www.msqe.ase.ro/Documente/retelemobile%282%29.pdf
VĂ MULȚUMESC!

Das könnte Ihnen auch gefallen