Știrea

Definiții
• ”Știrile sunt oamenii” Harold Evans-fost editor la Sunday Times ;

• ”Știrea este faptul care îi face pe oameni să stea de vorbă

între ei”

• ”Știrea este ceea ce jurnaliștii decid că este o știre”

• „Informaţie care poate fi utilă”

• „Ceva ce te poate ajuta să faci faţă împrejurărilor”

 Constatări
Ştirea :
• este lucrul cel mai important în jurnalism, temelia acestei profesii;
• cea mai simplă formă de scriere pentru presă ;
• întrunește ABC-ul tehnicilor scrise;
• o informaţie proaspătă şi inedită despre un subiect de interes
general, despre care nu s-a mai auzit nimic;
• ”nu este prin urmare evenimentul, ci ceea ce se spune despre
el.”
 Elemente constitutive
Știrea ia naștere la confluența a 3 elemente constitutive:

1. un eveniment care implică un anumit tip de acțiune

2. un mesaj (o informație) în care se relatează despre acest
eveniment
3. un public căruia îi sunt adresate știrile prin intermediul
mijloacelor de comunicare.
 Eveniment Știre
Selecţia se va face respectând:
• Criteriul semnificaţiilor prioritare – relevanţa pe plan local,
naţional şi internaţional şi efectele asupra publicului;
• Criteriul inteligibilităţii – presupune adaptarea ştirii la
public, indiferent de natura evenimentului;
• Criteriul noutăţii – ineditul, neobişnuitul, raritatea unei ştiri
(news is new);
• Criteriul diversităţii şi unităţii – în cazul în care există mai
multe opinii divergente asupra unui eveniment şi nu există
posibilitatea verificării şi legitimării uneia dintre ele, se
recomandă publicarea ambelor versiuni şi citarea surselor;
 Acţiunea grupurilor de presiune – nu toate hotărârile şi
protestele sindicale sunt subiecte de ştire;
 Ştirile economice şi din sănătate;
 Lucrurile deosebite apărute în viaţa unui om;
 Ştirile de sezon;
 Ştirile din sport;
 Ştirile de interes local specific (informaţii meteo, de trafic
rutier, servicii publice, utilitare);
 Ştiri despre animale şi copii (au căutare mai ales în America).
 Subiectele știrii
Criteriile care predomină în alegerea subiectului vizează mai ales:

 Actualitatea (News is now. Yesterday is history.) – Adesea

sunt în joc interese individuale şi concrete din partea cititorilor,
interese ce aşteaptă să fie satisfăcute la timp şi în mod corect
(cum sunt: cursul de schimb valutar, bursele de mărfuri).
Actualitatea este, aşadar, un factor al criteriului de interes, ea
joacă rolul de stimulent intelectual. Un articol despre situaţia
locuitorilor din Africa nu prezintă interes decât dacă este
corelat cu evenimente de strictă actualitate: o nouă epidemie ce
ameninţă să cuprindă şi alte zone, o revoluţie, un reviriment
economic, un atentat terorist ce denotă posibilitatea producerii
altor atentate, în alte zone etc.
 Subiectele știrii
 Semnificaţia – aceasta nu este mereu vizibilă. Uneori ziaristul
este obligat să evalueze evenimentele pentru a le descoperi
semnificaţii ascunse. Pe de altă parte, nu trebuie nici să
exagereze în desprinderea acestor semnificaţii, să supraliciteze
un eveniment oarecare. Pentru o apreciere corectă se impun o
cultură solidă, cunoştinţe diverse, spirit critic şi, mai ales,
rapiditate: doar cei ce reacţionează la timp reuşesc să redacteze
ştiri care să-i intereseze pe cititori şi să fie de actualitate.
 Impactul, consecinţele şi importanţa
 Proeminenţa persoanelor implicate (News is star.)
 Proximitatea (News is here.)
 Subiectele știrii
 Conflictul
 Neobişnuitul, ineditul (News is weird, new.)
 Interesul publicului. Acest criteriu este, poate, cel mai important.
Nici un ziar nu-şi permite să-l neglijeze, pentru că astfel nu ar mai
satisface cererea şi, deci, nu ar mai avea clienţi. Interesul poate fi
direct, obiectiv sau intelectual, adică oarecum dezinteresat. De
asemenea, relevantă pentru interesul cititorilor este distanţa
psihologică între locul unde s-a petrecut evenimentul şi publicul
respectivei ştiri, aflate în raport invers proporţional.
• O aritmetică simplă ne permite să facem mai bine distincţia între un
eveniment oarecare şi unul care poate deveni ştire. Să ne distrăm
analizând diagrama următoare şi luând în calcul valorile
Concluzie: Acolo unde a intervenit ceva neobişnuit, un element extraordinar,
evenimentul s-a transformat în ştire, acolo unde, însă, totul s-a desfăşurat în
limitele normalului, nu a apărut nici o motivaţie a jurnaliştilor de a se deplasa
la faţa locului pentru realizarea unui material şi, implicit, putem admite că nu
există nici dorinţa cititorilor de a cunoaşte mai mult.
 Ce interesează publicul larg la o ştire?
O clasificare a publicului, care, prin gradul său de cuprindere, poate oferi
jurnaliştilor un important punct de plecare în alegerea informaţiilor, conform
specificului publicaţiei:
 Public de masă – omogen ca interes;
 Publicuri dispersate – eterogen ca interes;
 Publicuri concentrate – cu un grad de similitudine în receptarea mesajelor;
 Publicuri omogene – convergente ca interes;
 Publicuri eterogene – interesate de anumite mesaje, dar cărora le atribuie
semnificaţii diferite;
 Publicuri locale – delimitate geografic;
 Public participant – implicat în eveniment;
 Public receptor – opus celui participant, caracterizat printr-o atitudine
pasivă faţă de mesaj;
 Public mondial – poate fi identificat la nivelul transmisiilor internaţionale în
direct (cel mai adesea se întâlneşte în situaţia întrecerilor sportive:
campionate de fotbal, atletism, gimnastică, dar şi în cazul unor festivaluri,
cum e cel de la Rio de Janeiro sau decernarea premiilor Oscar).
 Caracteristici
 noutatea;
 operativitatea;
 acurateţea;
 proeminenţa, notorietatea;
 amploarea;
 raritatea;
 personalizarea (trecerea de la general la particular);
 coerenţa;
 dinamismul;
 proximitatea.
 Exigențe
Exigenţe ale ştirii:
• Coerenţa – nu trebuie să plecăm într-o direcţie şi să ajungem în
altă parte. Trebuie să menţinem aceeaşi linie logică. O ştire trebuie
să aibă conţinut unitar. Trebuie să ţinem cont că fiecare entitate
(cuvânt, propoziţie) face parte dintr-un text (ştirea), care trebuie să
comunice, să transmită ceva. Nu trebuie să scăpăm niciodată din
vedere acel ceva (unghiul de abordare).
• Concizia – dacă putem spune acelaşi lucru cu mai puţine cuvinte,
nu trebuie să ezităm să o facem. Există o regulă în jurnalism care
este formulată astfel: maxim de informaţie cu minim de cuvinte.
Sunt indicate propoziţiile şi frazele scurte.
• Claritatea – cititorul trebuie să înţeleagă imediat ce vrem să-i
spunem. Nu folosim fraze ambigue, nu lăsăm loc interpretărilor
(scriem ştiri, nu poezii). Nu îl vom determina pe cititor să meargă la
dicţionar să caute sensurile. Limbajul trebuie să fie clar, simplu.
 Modele
Ştirile pot fi desfăşurate după mai multe module:

1) Hard – relateaza evenimente importante cu impact masiv, imediat

si de interes major care se adreseaza unei categorii largi de cititori;

2) Soft – se adreseaza unui public redus, acest gen de stire este o

relatare de fapt divers din lumea mondena;

3) Anticipatoare – ce anticipeaza un eveniment ( Maine la …….)

4) In desfasurare – un eveniment ce are loc in acea zi

5) Post factum – un eveniment deja intamplat ( Ieri la ……)

 Particularități
1. Știrea trebuie sa para obiectiva, fara comentarii asupra
evenimentelor.
2. Știrea trebuie sa contina putine nume proprii sau cuvinte rar
intalnite, neologisme.
3. Numele proprii trebuie insotite de calitatile personale
(Ministrul Educației ...)
4. Propozitiile sunt scurte, pentru ca mesajul sa fie usor de
retinut.
5. Cuvintele sunt folosite din « Fondul special de cuvinte »,
cuvinte cunoscute si utilizate zilnic.
6. Nu se utilizeaza serii de nume proprii si cifre.
7. Stirea se intinde pe 3 paragrafe.
 Prin ce câştigăm obiectivitate:
– corectitudinea informaţiilor;
– citarea surselor;
– citarea tuturor părţilor implicate într-un conflict (dacă o
sursă acuză pe cineva de ceva, nu dăm ştirea fără să avem
şi poziţia celui acuzat);
– evităm să ne spunem opiniile;
– verbe de distanţare (dacă o sursă lansează acuzaţii,
folosim verbe precum: “susţine”, “pretinde”).
 Regula de aur
„Regula de aur”: pentru a confirma sau infirma orice
informaţie este necesar de a folosi două surse,
independente una faţă de cealaltă. „Independente una faţă
de cealaltă” înseamnă că:
● informaţia pe care o are, sursa A nu a obţinut-o de la
sursa B;
● sursele A şi B nu au obţinut informaţia lor de la o sursă
comună – sursa C.

Asiguraţi-vă că A şi B sunt surse prime şi nu consideraţi

nimic ca fiind „un fapt”, până când aceasta nu este
confirmat de două surse independente.
 Reţinem, pe scurt, despre ştire:

– Este cel mai concis gen jurnalistic;

– Este un gen de informare;

– Reprezintă relatarea pe scurt a unui fapt sau eveniment;

– Exclude orice opinie a jurnalistului.

 Structura știrii
• Cele trei părţi esențiale ale unei ştiri scrise sub
forma piramidei răsturnate:

a) Lead – introducerea sau capul ştirii;

b) Corpul ştirii – dezvoltă introducerea;

c) Final – trebuie să fie memorabil.

Piramida inversată
Piramida inversată
 Etapele de realizare
• În redacție-Documentare

• În teren-Colectarea informațiilor
(consultarea surselor fizice, intervievarea şi
observaţia.)

• În redacție-Verificare
• Sursele?
• EX-Intervievarea surselor
• EX-Intimplare-stire
• EX-Știre in baza comunicatului 30 min
• Știrea în presa scrisa vs online?
 Pe scurt
• Limbaj-DOOM 2
• Abrevieri – descifrate
• Adjective-le evitam: „adept înflăcărat”, „odihnă bine meritată”
„cel mai bun atlet din lume” e mai expresiv decât „legendarul,
unicul şi admirabilul atlet”
• Diateza Activă-Vom scrie „A îl admiră pe B” în loc de „B este
admirat de A”
• Evităm gerunziul
• Ne vom asigura că scriem corect şi exact titlul oficial al unei
cărţi, al unui film
• Titlurile persoanelor
 Pe scurt
• Legende la fotografii
• Expresii din limbi străine-Vom utiliza cu moderaţie cuvintele
şi expresiile provenite din limba engleză.Nu vom folosi
anglicisme în cazul în care limba română are deja cuvintele
necesare
 Etica jurnalistică
• Acurateţea şi verificarea faptelor
• Identificarea şi tratamentul victimelor
• Prezumţia nevinovăţiei
• Obiectivitate / Corectitudine
• Separarea faptelor de opinii
• Sursele (şi sursele anonime)
• Viaţa privată / intimitate
• Toleranţă şi nediscriminare
• Dreptul de autor
• Respectarea drepturilor omului
 ATENȚIE
• 25 ani --- 25 de ani
• a aplica (la bursa, grant)--- a candida (pentru o bursă, grant)
• a da întrebări ---a pune/a adresa întrebări
• a făcut o stagiere în SUA--- a făcut un stagiu în SUA
• a petrece manifestaţii ---a organiza manifestaţii
• a-i suna cuiva--- a da telefon cuiva/a suna pe cineva
• am făcut concluziile--- am tras concluziile
• aniversarea a 15 ani ---aniversarea a cincisprezecea
• careva schimbări --- unele/nişte schimbări
• dosare finisate ---dosare definitivate
• spre exemplu ---de exemplu
• spre regret ---cu regret
• tu vreai, iai, beai ---tu vrei, iei, bei