UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

PROIECT DE DIZERTAȚIE

CONTROLUL ȘI MONITORIZAREA CALITĂȚII

APELOR LA U.P. COROEȘTI

Coordonator:

Absolvent
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I.
PROVENIENŢA ŞI CARACTERISTICILE APELOR REZIDUALE

CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL FUNCŢIONĂRII INSTALAŢIEI DE EPURARE

CAPITOLUL III
CONTROLUL CALITĂȚI APELOR ȘI METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A
EPURĂRI ACESTORA

CAPITOLUL IV
MONITORIZAREA CLITĂȚII APELOR EPURATE DE LA U.P. COROEȘTI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Cărbunele asigură aproximativ 35% din necesarul mondial de energie. Este primul
combustibil fosil utilizat pe scara larga. Cea mai mare parte s-a format in perioada carbonifera in
urma cu 286-360 de mil. de ani.

Datele de prognoză arată menţinerea unui nivel constant al energiei electrice produsă pe
cărbuni, ceea ce poate fi considerat ca un element de stabilitate al sectorului minier. Cărbunele
poate reprezenta sursa cu un grad de securitate ridicat în condiţiile în care tehnologiile de
producere şi de consum vor respecta normele impuse.

Cărbunele va continua să reprezinte o resursă energetică importantă şi în viitor.

O problemă majoră o reprezintă calitatea apelor deoarece aşa cum se ştie industria
minieră şi în special ramura de procesare implică consumuri mari de apă. Prin urmare trebuie să
restituim naturii apa împrumutată, însă aceasta trebuie să fie nepoluată.

În acest context lucrarea de faţă iși propune să analizeze posibilitatea controlului și a

monitorizării apelor de la Uzina de Preparare a Cărbunelui Coroeşti.
 CAPITOLUL I
PROVENIENŢA ŞI CARACTERISTICILE APELOR REZIDUALE

Tehnologia de procesare aplicată la Preparaţia Coroeşti, este în totalitate

hidrogravitaţională, necesitând un volum mare de apă, la care se adaugă operaţiile auxiliare de
dezargilare, spălare, egutare şi desecare.

Fluxul tehnologic al U.P. Coroeşti

A Secţia separaţie

B Secţia spălare

C Staţia de epurare a apelor

 SCHEMA SIMPLIFICATĂ
A FLUXULUI DE PREPARARE DE LA
SEPARAŢIE UZINA DE PREPARARE COROEŞTI
CULBUTOR

SILOZ
DESPRĂFUIRE STERIL

CLAUBAJ HALDĂ STERIL

CIUR 40 mm
APĂ LIMPEZITĂ
RECIRCUITATĂ

APĂ CURATĂ
PENTRU
COMPLETARE

CONCASOR
BAZIN APĂ
INDUSTRIALĂ

STAŢIA DE EPURARE A APELOR

SILOZ CĂRBUNE SPĂLARE
0 - 40 mm REACTIVI APĂ CLARĂ
APĂ DIN SPĂLARE
HIDROCICLOANE
CLASARE
STERIL STAŢIE
MIXTE DE LA DOZARE
CENTRIFUGĂ JOMP REACTIVI
APE HIDROCICLOANE DECANTOR
DESECARE DEŞLAMARE

CIUR BATERIE DE
DEŞLAMARE MATERIAL
FILTRE
POMPĂ ÎNGROŞAT
FITRU
LA CU
JOMP DISCURI APĂ CLARĂ
APE

CIUR
DESECARE
MAŞINĂ
DE ZEŢAJ SPRE
JOMP
APE
EXPEDIŢIE

LA
JOMP
APE

SILOZ SILOZ SILOZ SILOZ

PRODUSE PRODUSE PRODUSE PRODUSE
JOMP FINITE FINITE FINITE FINITE
COLECTARE
APE

LA
HIDROCICLOANE

EXPEDIŢIE EXPEDIŢIE EXPEDIŢIE EXPEDIŢIE

POMPĂ
Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate
Caracteristici u.m. Domeniu de variaţie
Debit evacuat m3/s 0,13 – 0,16
Suspensii solide mg/dm3 30.000-65.000
Conţinut suspensii -10m % 60-80 Conţinutul ridicat de material ultrafin
pH - 6,0-6,5
şi prezenţa în cantităţi mici a
CO2 mg/dm3 25-70
O2 dizolvat mg/dm3 7,4-8,1
sărurilor dizolvate, conferă apelor
SO42- mg/dm3 Urme reziduale un grad deosebit de
Cl- mg/dm3 Urme dificultate în procesul de limpezire.
Ca2+ mg/dm3 20-30 În plus, prezenţa în ape a unui grad
Mg2+ mg/dm3 5-25 însemnat de montmorillonit şi
Si2+ mg/dm3 1-4
caolinit provenit din spălarea
Conţinut de cenuşă % 55-65
Debit solid g/s 6.000-8.000
cărbunelui brut creşte dificultatea
Duritate temporară oduritate 2,39 tratării acestora prin metode
Duritate permanentă oduritate 5,68 cunoscute.
CBO5 mgO2/dm3 20
CCO(dicromat de potasiu) mgO2 /dm3 60
NO3- mg/dm3 15
NO2- mg/dm3 0

Diametrul mediu al particulelor este dm = 0.02 mm.

Suprafața specifică sp = 241 m2/kg

Bilanţul apă - material

 100%
C
Pentru calculul extracţiei în greutate se foloseşte formula: w
A

Ecuaţia de bilanţ: A= B+C

Cantitatea de material umed Aw se determină cu formula: Aw  Aanh

100
t / h
100  w
 CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL FUNCŢIONĂRII INSTALAŢIEI DE EPURARE

În scopul verificării modului de funcţionare a fazei de limpezire în decantoarele radiale, fază

ce interesează tema de faţă, de la Uzina de preparare Coroeşti s-au prelevat date privind
concentraţia influentului şi produselor limpezirii care s-au supus unei prelucrări statistico
matematice de corelaţie şi regresie cu ajutorul programului EXCEL.
a  p 43,21  22,55
Eficienţa epurării realizate: E   100  47,81%
a 43,21

490 40
480 35 y = -0.0294x 2 + 1.7194x + 10.797
R2 = 0.6668

concentratie preaplin
Concentratie ingrosat

470 30
y = 456.11x -0.0237
460 R2 = 0.1557 25
450 20
440 15
430 10
420 5
410 0
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40 50
concentratie inflent concentratie influnent

Corelaţia dintre concentraţia în fază Corelaţia dintre concentraţia în fază solidă a

solidă a influentului şi a îngroşatului influentului şi a preaplinului
 CAPITOLUL III
CONTROLUL CALITĂȚI APELOR ȘI METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A
EPURĂRI
; ACESTORA

Așa cum a rezultat și din analizele făcute pe eșantioanele prelevate din alimentarea
decantorului de la Uzina de preparare Coroești nu avem de-a face cu o poluare chimică a apelor
problema fiind însă concentrația în faza solidă care în unele cazuri depășește 60 g/l.
În aceste condiți recircularea în fluxul tehnologic de spălare a cărbunuilor devine
imposibilă la fel ca și evacuarea în emisar. ;
O altă problemă este folosirea unui singur decantor în momentul de față la uzina luată în
studiu.
Dacă calculez numărul necesar de decantoare pentru un debit de 1300 m3/h și o viteză de
sedimentare de 0,5 m/h, viteză determinată pe baza jarr testului, constatăm că avem nevoie de
două decantoare pentru ca apa limpezită să poată fi recirculată în fluxul tehnologic.

 D  d
2 2
 A

3.14 50 2  2.5 2  ;
 1957,59m 2
A
4 4

vs 0,5
u med  u med   0,33m / h
 1,5

Q Quzinal 1300
A N N  2,01
u med Q 646
 Un alt aspect este acela că la o concentrație în fază solidă de 90 g/l procesul de sedimentare
nu mai are loc, adică viteza de sedimentare este 0.
Pentru o rezolvare cât mai eligibilă a procesului de limpezire, în acest caz implementarea
unui analizor pe alimentarea decantorului care cu ajutorul unui traductor să poată determina
concentraţia fazei solide din alimentare, iar dacă cea din urmă depăşeşte valorile determinate şi
pe cele care rezultă din grafice, să se vină cu aport de apă clară, deoarece mărind diluţia, scade
concentraţia în fază solidă, şi doar în acest caz putem vorbi de un proces de limpezire în
adevăratul sens al cuvântului.
Analizorul care va trebui implementat în vederea unei bune funcţionări va fi pe bază de
ultrasunete. Se va monta pe o partea a conductei senzorul care emite ultrasunete iar diametral
opus se va monta cel ce recepţionează.
Trebuie menţionat faptul că funcţionarea necorespunzătoare a treptei de limpezire atrage
după sine un consum de apă limpede, alta decât cea din preaplin, care aşa cum am demonstrat are
o concentraţie în fază solidă mult prea mare pentru a fi folosită, foarte mare.
În momentul în care vorbim despre un control al apelor de la Uzina de preparare Coroești
trebuie să avem în vedere treapta de limpezire
În ceea ce priveşte reabilitarea treptei de limpezire în vederea raţionalizării consumului de
apă la staţia luată în studiu fac următoarele propuneri:
O posibilă soluţie ar fi dozarea cantitativă a reactivilor de limpezire în funcţie de calitatea
cărbunelui care se supune procesării, lucru aproape imposibil de realizat în condiţiile actuale de
flux tehnologic.
O altă soluţie ar fi implementarea unor procese de limpezire moderne şi eligibile şi care se
pretează în cazul de faţă.
 Voi prezenta câteva din metodele cele mai bune pentru îmbunătăţirea limpezirii apelor la
uzina de preparare a cărbunilor Coroeşti.

Principiul limpezirii în pat fluidizat se bazează pe cele două faze ale coagulării: pericinetică
şi ortocinetică. Prin dozarea în tulbureală a unei cantităţi determinate de reactivi floculant, se
iniţiază fenomenul de floculare, formându-se din particule primare, prin unirea lor, agregate. Prin
realizarea unui curent ascendent de fluid, flocoanele formate vor fi antrenate pe direcţia verticală
împreună cu mediul.

În timpul acestei mişcări, începe faza ortocinetică, datorită ciocnirilor care vor avea loc ca
urmare a diferenţelor de viteză, între particule. În urma acestui proces se vor forma flocoane
grele, ajungînd ca viteza limită de cădere a acestora să egaleze viteza mediului. Aceste flocoane
se vor menţine în echilibru formând un pat fluidizat.

Toate celelalte flocoane cu viteză limită de cădere mai mică vor fi antrenate de mediul
lichid.. În mişcarea lor ascendentă se vor ciocni cu acest ecran de flocoane, formând cu ele
aglomerate din ce în ce mai mari, contribuind la mărirea grosimii patului fluidizat. În această
situaţie concentrarea particulelor va fi o variabilă funcţie de înălţime. Echilibrul final, de fapt,
este instaurat în momentul când în oricare secţiune din coloana sistemului dispers, viteza de
difuziune a mediului este egală cu viteza de sedimentare.

Pe măsura creşterii patului în grosime şi densitate, este necesară extragerea unei părţi din
material sub formă de îngroşat pentru menţinerea echilibrului sistemului format.
Efectele vibrării în procesul de limpezire a apelor încărcate cu suspensii minerale.

S-au efectuat studii de limpezire a apelor reziduale prin vibrare în tuburi de sticlă
umplute cu şlamuri sterile tratate cu reactivi, viteza de limpezire crescând cu aproximativ 25 –
35%.
S-au efectuat încercări de laborator cu vibrarea tulbureli după tratarea cu reactivi în
tuburi confecţionate din sticlă, oţel şi aluminiu la o frecvenţă de 10 Hz şi o amplitudine a
vibraţiilor de 0,2 mm.

Vibraţii produse în pereţi

tubului

a) pulsaţia de excitaţie ωn = 100 Hz, pulsaţia proprie ω = 288 Hz

b) ωn = 185 Hz ω = 455 Hz
c) ωn = 200 Hz ω = 500 Hz
Limpezire în câmp electric

Încercări privind elucidarea fenomenelor petrecute în timpul trecerii tulburelii brute în câmpul
electric au scos în evidenţă faptul că între armăturile electrozilor se petrec fenomene similare cu
electroliza apei cu eliberarea ionilor de H+ conform relaţiei:
H2O + e- → H+ads + OH-

Procedeul epurării galvanochimice permite să se atingă nivelul de epurare necesar bazat pe

utilizarea efectului elementelor galvanice formate din perechi de electrozi, amplasate în ,,soluţia”
ce trebuie epurată, cu aplicarea unui curent de la o sursă exterioară, fără utilizarea unor reactivi
chimici coagulanţi.

Al3++H2O=Al(OH)+2+H+
Al(OH)+2+H2O=Al(OH)2++H+
Al(OH)2++ H2O= Al(OH)3+ H+
 CAPITOLUL IV
MONITORIZAREA CALITĂŢII APELOR EPURATE DE LA U.P. COROEŞTI

Elaborarea unui program de monitorizare a calității apelor epurate.

Pentru elaborarea unui program de monitorizare a calității apelor este necesară stabilirea
clară a obiectivelor şi sarcinilor specifice sistemului de monitorizare, a parametrilor monitorizaţi,
a numărului şi amplasării staţiilor de monitorizare precum şi a frecvenţei şi duratei programului
de măsurători.
Se pot distinge următoarele situaţii:
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului la un
moment dat precum şi pentru identificarea şi cuantificarea surselor de poluare;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului
înconjurător înainte de demararea unui proiect antropic;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului
înconjurător pe parcursul realizării unui proiect antropic;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului
înconjurător după intrarea în exploatare a unui proiect antropic;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului
înconjurător la dezafectarea unui proiect antropic;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului
înconjurător după reabilitarea ariei de interes;
monitorizarea calității apelor într-o arie de interes în situaţii de criză (cutremure, alunecări de
teren, uragane, tornade, cicloane, secetă, etc.);
Selectarea parametrilor ce urmează a fi monitorizaţi, punctele de amplasare și frecvența
măsuratorilor

În ceea ce priveşte selectarea parametrilor care vor fi supuşi monitorizări m-am oprit asupra
turbidităţii (date fiind concluzile prezentate în capitolul 3) şi a debitului deoarece este foarte
important raportul dintre debitul emisarului şi cel al apelor uzate deversate (spre exemplu acest
raport poate fi modificat în perioade cu precipitații reduse, când debitul emisarului scade în acest
caz influenţa poluanților este crescută).

Referitor la punctele de amplasare am stabilit 3 locaţii considerate ca fiind cele mai

importante, pentru realizarea monitorizării calității apei care urmează a fi evacuată în emisar.

Primul punct P1 de monitorizare l-am fost stabilit ca fiind la conducta de evacuare a

apei epurate în emisar.

Celelalte două puncte vor fi amplasate pe cursul râului Jiul de Vest. Aceste puncte sunt
necesare pentru a putea urmări influenţa pe care apele epurate deversate o au asupra emisarului.

Pentru a răspunde la această ultimă cerință unul dintre punctele de monitorizare va fi

amplasat în amonte P2 de zona de deversare, iar celălalt în aval P3, la o distanță suficient de mare
(cca 200 m) încât să fie asigurată dispersia şi uniformizarea eventualilor poluanți prezenți în
influent.
Amplasarea punctelor de monitorizare
 Echipamente de monitorizre a parametrilor propuşi

Pentru turbiditate s-a ales turbidimetrul portabil TURB 430 IR produs de firma WTW

Pentru debitul evacuat s-a ales turbina WOLTMAN cu ax orizontal

Detalii produs:
constructie monobloc,
cu corp din fonta cenusie protejat anticoroziv,
racordare cu flansa,
montaj aparent pe conducte verticale sau orizontale,
clasa metrologica A/B,
extindere pentru transmiterea datelor la distanta,
 CONCLUZII

În momentul de faţă controlul calităţi apelor şi monitorizarea acestora reprezintă o problemă

majoră deoarece aşa cum se ştie industria minieră şi în special ramura de procesare implică
consumuri mari de apă.
În urma verificării modului de funcţionare a fazei de limpezire în decantoarele radiale prin
prelucrări statistico matematice de corelaţie şi regresie s-a ajuns la concluzia generală că faza de
limpezire funcţionează total necorespunzător ceea ce se repercutează negativ şi asupra fazei de
concentrare a cărbunilor prin zeţaj.
Trebuie menţionat faptul că funcţionarea necorespunzătoare a treptei de limpezire atrage
după sine un consum de apă limpede.
Drept urmare nu putem vorbi de un control al calității apelor la Uzina de preparare a
cărbunilor Coroeşti până în momentul când treapta de limpezire nu va funcţiona corespunzător.
Am propus spre monitorizare doi parametri ce intersează și anume turbiditatea și debitul
apei evacuate.
Echipamentele de monitorizare au costuri moderate ele fiind uşor de manevrat.

Consider că propunerile făcute atât în ceea ce priveşte controlul calității apelor cât şi a
monitorizarea acestora au fost bine definite şi pot constitui baza unui studiu amănunţit.
 UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA DE MINE

PROIECT DE DIZERTAȚIE

VĂ MULȚUMESC

Coordonator:

Absolvent