Seminar metodologic pentru cadrele didactice din municipiul Chişinău

„VALORIFICAREA FORMĂRII PROFILULUI DE ABSOLVENT

ÎN CADRUL CURRICULUMULUI LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, EDIȚIA 2019”

PROFILUL DE FORMARE AL
ABSOLVENTULUI DIN
PERSPECTIVA
COMPETENȚELOR
SPECIFICE

M. Marin, dr. în pedagogie, conferențiar

universitar, autor de Curriculum,
formator național
Pictură naivă de Cristian-Badila-Cursa-de-biciclete
1
 Imagini folosite în prezentare

– inocenţa primară şi redescoperim un

univers pe care-l credeam uitat:
candoarea cu care un copil priveşte
întrebător tot ceea ce-l înconjoară.
– Mediul arhaic şi sacral al satului este
pus perfect în valoare de relaţia cu
acest tip de artă, conservată în artiştii
naivi, adulţi, ca o adevărată… zestre
de puritate şi prospeţime infantilă.

http://artistinaivi.ro/
2
 Profilul de formare al absolventului

„reprezintă o componentă reglatorie a Curriculumului

Național. Capacitățile, atitudinile și valorile
(competențele) vizate de profilul de formare au un
caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării,
urmărite prin aplicarea Curriculumului Național.”
(Cadrul de referință al Curriculumului Național, Chișinău, 2017)

3
 4 abordări didactice ale Competenței școlare
Competența, Pictură naivă de Mihai Dascalu, Cocoșul

un tursit rătăcit în în învățământul

școlar?
(Ilica Anton)

Competența
în sine nu există.
(Vlașin Ioan)
Ea se materializează în demersuri concrete ale vieții
(problema de viață).

Competenţa : participarea de calitate la îndemâna oricui / Ioan Vlaşin. - Alba-Iulia : Unirea, 2013
4 https://philarchive.org/archive/VLACP
 Competența este
tot ce rămâne după
ce totul s-a uitat.

Competența
este ceea ce
faci cu ceea ce
știi.

Pictură naivă de
5
Mihai Vintilă, Dirijorul solitar
Conceptul de competență din perspectiva:

A ŞTI SĂ
A ŞTI
DEVII

A ŞTI
SĂ A ŞTI
CONVIE SĂ FACI
ŢUIEŞTI

A ŞTI
SĂ FII

! Competenţa şcolară este un sistem integrat de

cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi
dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite
Mihai Dascalu, Orchestra identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse
6
contexte şi situaţii.
Acestă definiţie este coerentă cu caracteristicile de bază ale competenţei formulate de J. Henry şi V. Cormier [Henry J.,

Cormier V. Qu’est-ce qu’une compétence? In: Les archives de DISCAS, 2006]:

· este complexă – integrează cunoştinţele, strategiile, abilităţile, atitudinile într-un proces complex de manifestări;
mobilizează ciclic şi repetat, în contexte din ce în ce mai complexe, un proces care solicită simultan toate
componentele sale, deci se dezvoltă gradual;
· este relativă – deşi este o finalitate a educaţiei, competenţa nu obţine niciodată o formulă finală, ea dezvoltându-
se continuu pe parcursul vieţii;
· este potenţială – spre deosebire de o performanţă, care poate fi măsurată sau constatată şi se referă la trecut
sau prezent, competenţa poate fi proiectată şi evaluată, posibilitatea mobilizării sale generând diferite performanţe
în viitor, în diferite contexte de învăţare independentă;

· este exercitată într-o anumită situaţie – se dezvoltă gradual prin modificarea situaţiilor educaţionale;

· este transferabilă – se aplică în situaţii noi (schimbând mijloacele sau îmbunătăţind procedurile);

· este conştientizată şi asociată necesităţilor şi intenţiilor – include ideea de finalitate şi poate fi gestionată de cel
care o deţine, avansându-se astfel în metacogniţie (cunoaşterea-de-sine-însuşi, socratică).
7
 Competențele-cheie

Codul educației al R. Moldova Bruxelles, 22 mai 2018

art.11, alineatul (5):
Articolul 11. Finalităţile educaţionale (2) Educaţia Competențe-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți
urmăreşte formarea următoarelor competenţe-cheie: competențe de alfabetizare;
a) competenţe de comunicare în limba română; competențe multilingvistice;
b) competenţe de comunicare în limba maternă; competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și
c) competenţe de comunicare în limbi străine; matematicii;
d) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie; competențe digitale;
e) competenţe digitale; competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;
f) competenţa de a învăţa să înveţi; competențe cetățenești;
g) competenţe sociale şi civice; competențe antreprenoriale;
h) competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă; competențe de sensibilizare și expresie culturală
i) competenţe de exprimare culturală şi de
conştientizare a valorilor culturale.
8
 Competențele-cheie

categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și

generalizare, ce marchează așteptările
societății privind
parcursul școlar și performanțele generale care
pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării.
Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale,
precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor
internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții

un caracter pluri-/ inter-/

sociale şi poartă

transdisciplinar.
9 Pictură naivă de Cristian Bădilă
 Astfel Curriculumul Naţional trebuie să fie direcționat
spre pregătirea viitorilor cetățeni care vor fi:
1. persoane cu încredere în sine şi în propriile forţe, îşi cunosc
bine potenţialul, gândesc independent, se pot adapta la schimbări, demonstrând autonomie şi integritate
morală;

2. deschişi şi doritori să înveţe pe parcursul întregii vieţi,

progresând treptat şi ajungând la rezultate conform capacităţilor personale, pentru a fi capabili să facă faţă
cu succes provocărilor unei societăţi şi unei economii ale cunoaşterii şi unui mediu în schimbare perpetuă;

3. activi, proactivi şi productivi, creativi şi inovatori, capabil să-şi

asume riscuri rezonabile, să comunice eficient şi să lucreze eficient în echipe pentru binele comun;

4. angajaţi civic şi responsabili, asumându-și conştient valorile general-umane importante pentru

o societate democratică, îşi cunosc, apreciază şi promovează identitatea culturală, sunt cetăţeni activi,
conştienţi şi angajaţi, care contribuie în mod eficient la dezvoltarea şi prosperarea societăţii.
Atributele generice ale absolvenților școlilor
10
 Atributele generice
ale absolvenților
școlilor
pe niveluri de învăţământ
11
 Persoanele deschise către învăţarea
pe parcursul întregii vieţi demonstrează:
-atitudine pozitivă şi plăcere,
interes şi motivare pentru
învăţare;
-analiză şi reflecţie asupra
propriei învăţări şi implicare
pentru optimizarea învăţării;
-stabilirea scopurilor proprii
în învăţare;
-deschidere faţă de moduri noi
de gândire şi idei noi;
-interes şi implicare în activități
de învăţare formală,
nonformală şi informală;
-efort pentru învăţare rapidă şi
eficientă.
12
La finele ciclului gimnazial, elevii:
-manifestă atitudine pozitivă şi plăcere,
interes şi motivare pentru învăţare;
-îşi cunosc stilul de învăţare,cunosc şi
aplică metode eficiente pentru propriul
stil de învăţare; -se implică activ în
învăţarea prin descoperire şi cooperare;
-îşi stabilesc scopuri în învăţare;
-îşi planifică procesul de învăţare;
-respectă moduri di- ferite de gândire şi de
învăţare ale semenilor;
-participă activ la dis- cuţii şi dezbateri;
-solicită şi aleg activi- tăţi de învăţare
formală şi nonformală, în funcţie de interese,
capacităţi şi nevoile de învăţare;
-identifică situaţii şi contexte de învăţare
informală din viaţa cotidiană, din
perspectiva adecvării şi utilităţii acestora;
-selectează informaţia relevantă şi semni-
ficativă pentru scopul învăţării.
La finele ciclului liceal, elevii:
-demonstrează conştiinciozitate şi perseverenţă în
învăţare;
-determină resurse şi instrumente care le facilitează
învăţarea; -facilitează activităţi de învăţare prin
cooperare pentru colegii lor;
-îşi evaluează rezultatele obţinute şi stabilesc scopuri
noi în învăţare; -îşi proiectează noi trasee de învăţare;
-explorează informaţii privind moduri noi de abordare
multiaspectuală a faptelor, fenomenelor etc.;
-se implică în organizarea şi oferirea activităţilor de
învăţare formală şi nonformală pentru colegii lor;
-explorează şi valorifică posibilităţile de învăţare
informală existente în scopul dezvoltării personale,
sociale şi profesionale;
-selectează, combină şi utilizează diverse resurse,
instrumente şi modalităţi eficiente pentru prelucrarea
rapidă şi calitativă a unor volume mari de
informaţie.
 Persoanele active, proactive,
productive, creative şi
inovatoare demonstrează:
-opţiunea pentru un mod
de viaţă sănătos şi activ;
-comunicare eficientă în
contexte variate;
-colaborare eficientă,
atitudine proactivă şi
contribuţie efectivă în
activitatea comună;
-axare pe rezolvarea
creativă de probleme;
-iniţiativă şi spirit
antreprenorial, inovaţie şi
creativitate;
-asumarea de roluri
diferite, inclusiv a rolului
de lider, în diverse situaţii /
contexte sociale.
13
La finele ciclului gimnazial, elevii:
-practică sistematic şi cu plăcere activităţi motrice
şi sportive, în funcţie de necesităţi, interese şi
posibilităţi; -respectă un regim alimentar raţional;
-participă activ la discuţii şi dezbateri,
argumentându-și opiniile şi manifestând respect
pentru interlocutori;
-au abilităţi de lucru în grup; -se oferă să sprijine
colegii; -contribuie cu idei şi fapte la realizarea
activităţilor comune, la obţinerea succesului
comun;
-propun şi dezbat soluţii pentru problemele
identificate de interes comun;
-colaborează la rezolvarea problemelor;
-manifestă spirit inovativ, propun soluţii creative
pentru activitate; -acceptă şi demonstrează o
atitudine pozitivă faţă de schimbare; -iniţiază şi
implementează proiecte individuale şi de grup;
-iniţiază activităţi de voluntariat;
-identifică modele de lideri demne de urmat.
La finele ciclului liceal, elevii:
-sunt adepţii unui mod de viaţă sănătos şi activ, pe care îl
promovează şi îl practică, respectând cerinţele şi
principiile acestuia;
-îşi adaptează discursul comunicativ în funcţie de
contexte, situaţii, auditoriu, circumstanţe etc.;
-au abilităţi de lucru în echipă; -îşi asumă roluri şi
responsabilităţi concrete în cadrul echipelor; -îşi asumă
responsabilitatea pentru obţinerea succesului comun.
-au o atitudine proactivă în depăşirea situaţiilor de
problemă; -explorează modalităţi inovative de rezolvare a
problemelor;
-au abilităţi de planificare, organizare şi evaluare a
activităţii; -identifică oportunităţi pentru dezvoltarea
competenţelor antreprenoriale; -manifestă flexibilitate şi
adaptabilitate la schimbare; -evaluează riscuri ale
activităţii şi acţionează pentru diminuarea acestora;
-utilizează capacităţile de autoevaluare şi autoanaliză a
propriului potenţial în cadrul unor activităţi concrete: -îşi
asumă în mod conştient rolul de lider la organizarea unor
activităţi sau proiecte, în funcţie de
pregătirea şi competenţele personale.
 Persoanele angajate civic şi
responsabile demonstrează:
-respect pentru lege, pentru drepturile
şi libertăţile tuturor cetăţenilor;
-participare activă în viaţa socială,
culturală, economică şi politică;
-implicare în evaluarea problemelor
complexe ale societăţii şi rezolvarea
acestora;
-atenţie, altruism, generozitate şi
sprijin pentru ajutorarea persoanelor
aflate în dificultate;
-interes şi implicare în dialogul
intercultural;
-preocupare pentru păstrarea şi
valorificarea tezaurului cultural şi
spiritual al Republicii Moldova şi
pentru promovarea acestuia în lume.
14
La finele ciclului gimnazial,
elevii:
-respectă legea, promovează drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti în şcoală şi în comunitate;
-demonstrează interes pentru evenimentele din
viaţa socială, culturală, economică şi politică;
-participă activ la viaţa socială şi culturală a
comunităţii, a localităţii;
-identifică probleme din comunitate şi îşi expun
opinia despre acestea, sensibilizând factorii de
decizie şi comunitatea;
-participă la proiecte de soluţionare a
problemelor din comunitate;
-se implică în activităţi de voluntariat pentru
sprijinirea persoanelor aflate în dificultate;
-manifestă interes şi deschidere pentru valorile
culturale şi tradiţiile altor popoare;
-manifestă flexibilitate şi corectitudine în dialogul
cu reprezentanţii altor culturi;
-cunosc şi apreciază tezaurul cultural şi spiritual al
Republicii Moldova în diversitatea sa;
-participă la iniţiative de protejare a
patrimoniului naţional istoric, cultural şi spiritual.
La finele ciclului liceal, elevii:
-acţionează asertiv în diverse situaţii şi contexte sociale, în
conformitate cu drepturile şi libertăţile cetăţeneşti,
promovând şi cerând respectarea acestora;
-se implică activ în viaţa socială, culturală, economică şi
politică a comunităţii, a localităţii, a ţării;
-evaluează impactul implicării personale în dezvoltarea
comunităţii;
-iniţiază proiecte de soluţionare a problemelor de diferit gen
din comunitatea lor şi în afara acesteia, cu mobilizarea
tuturor părţilor interesate;
-iniţiază activităţi şi proiecte pentru sprijinirea persoanelor
aflate în dificultate;
-îşi cunoaşte şi apreciază propria identitate culturală;
-manifestă înţelegere, respect şi toleranţă pentru diversitatea
culturală, etnică şi confesională;
-se implică în activităţi de promovare a identităţii culturale
naţionale, în raport cu identitatea culturală europeană şi
diversitatea culturală a lumii;
-iniţiază proiecte de promovare a patrimoniului naţional
istoric şi cultural în
comunitate, în ţară şi peste hotarele ei.
 Sistemele de unități Unitățile de
Competențele de competențe competențe
specifice disciplinei proiectate pe an
școlar (gimnaziu)
 Competențele specifice disciplinei

Competențele derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar
specifice disciplinei respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele clasei a IX-a și a XII-a.
raportate la Limba și literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice și literare vizate în cadrul celor șase
competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare
recomandate .
se referă, prioritar, la următoarele componente lingvistice și literare: identitatea lingvistică și culturală a elevului în context național, interacțiunile verbale în
diverse situaţii de comunicare orală; lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii; producerea textelor scrise de diferit tip şi pe
suporturi variate; limba ca sistem și normele lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice); experiențele lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de
viață. fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se
realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de
unități de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităţilor
competențe de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase
proiectate
sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unitățile de constituente ale competențelor, care facilitează formarea competenţelor specifice şi reprezintă etape în achiziţionarea/
competențe construirea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate şi dezvoltate la fiecare disciplină pentru fiecare dintre
clasele a V-a – a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/ unui an şcolar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar
16 respectiv.
 Competențele specifice Competențele specifice
Gimnaziu Liceu
CS 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, CS 1.
manifestând curiozitate și toleranță Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global,
demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală.

CS 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, CS 2.

dovedind coeziune şi coerenţă discursivă Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dovedind
atitudine constructivă și bunăvoință.
CS 3. CS 3.
Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și
demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă atașament față de valorile naționale și general-umane.
CS 4. CS 4.
Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând
creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare comportament lingvistic autonom și originalitate.
CS 5. CS 5.
Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (ortografice, ortoepice, Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, de punctuație și
lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură lingvistică.
demonstrând corectitudine şi autocontrol
CS 6. CS 6.
Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață,
Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe
dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes
parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic.

17
 Competențele specifice
ATRIBUTELE ABSOLVENTULUI
Gimnaziu Liceu
manifestând curiozitate și toleranță demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea
lingvistică și culturală
dovedind coeziune şi coerenţă discursivă dovedind atitudine constructivă și bunăvoință

demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă demonstrând gândire critică și atașament față de valorile
naționale și general-umane
manifestând creativitate şi responsabilitate pentru manifestând comportament lingvistic autonom și
propria exprimare originalitate

demonstrând corectitudine şi autocontrol demonstrând discernământ și cultură lingvistică

dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes demonstrând interes axiologic și estetic

18
PROGRESIA FINALITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE PE CLASE
La sfârșitul clasei a V-a,
elevul poate:
 deosebi conceptul de identitate etnică,
lingvistică, culturală;
 manifesta atenție și concentrare în
procesul ascultării în diverse situații de
comunicare;
 preciza componentele de structură a
textului literar și nonliterar;
 rezuma un text literar de mici proporții;
 compara două și mai multe personajele
literare din perspectiva valorilor;
 elabora texte scurte;
 aplica reguli ortografice și ortoepice în
utilizarea structurilor fonetice, lexicale și
gramaticale;
 recunoaște structurile morfologice și
sintactice pentru exprimarea intenției
de comunicare;
 utiliza dicționarul explicativ și
dicționarul ortografic în exprimarea
orală și scrisă a intențiilor de
comunicare;
 demonstra experiențe lingvistice și de
lectură în contextul disciplinelor școlare,
19
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul poate:
• relata despre sine ca reprezentant al
comunităţii vorbitorilor de limba
română;
• prezenta informații, idei, sentimente și
puncte de vedere în texte orale;
• demonstra înțelegerea unui text literar
și nonliterar prin formulare de întrebări
în baza lui;
• rezuma un text în baza planului
dezvoltat de idei;
• va compara două și mai multe texte cu
aceeași tem;
• elabora texte reflexive, funcţionale,
imaginative;
• aplica structurile lexicale, fonetice,
gramaticale și semantice pentru
înțelegere în diferite situații de
comunicare;
• compara propria exprimare și
exprimarea celorlalți în comunicarea
orală și scrisă;
• aplica regulile ortografice, ortoepice,
de punctuaţie, gramaticale, a normei
semantice în realizarea intențiilor de
comunicare;
• selecta şi discerne informaţii relevante
la tema în varii contexte,
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul poate:
 relata despre sine ca reprezentant al
culturii naționale;
 prezenta discursuri coerente și
coezive în fața unui public cunoscut;
 rezuma un text narativ cu elemente
descriptive;
 formula mesajul textului literar;
 comenta figuri de stil în baza
parametrilor propuși;
 compara două sau mai multe texte
din perspectivă valorică;
 elabora texte reflexive, funcţionale,
imaginative;
 aplica regulile ortografice și ortoepice
în comunicarea orală și scrisă prin
raportare la normă;
 corela structurile lexicale și semantice
cu cele sintactice și morfologice în
diverse situații de comunicare;
 exprima intențiile de comunicare prin
valorificarea competențelor
lingvistice și a gândirii logice;
 aplică informaţia din comunicarea
cotidiană și lecturi în contextele
disciplinelor şcolare,
La sfârșitul clasei a VIII-a,
elevul poate:
 relata despre sine ca
reprezentant al etniei;
 adapta norme de etichetă
verbală în diferite situații
de comunicare orală;
 distinge trăsăturile
specifice ale textului
literar și nonliterar;
 rezuma un text științific;
 comenta mijloacele
expresive ale unui text
literar;

elabora texte reflexive,
funcţionale, imaginative
pe diferite suporturi;
 elabora propriul act de
comunicare prin raportare
la normă fonetică,
lexicală, gramaticală;
 utiliza dicționarul în
activități de învățare la
toate disciplinele școlare;
 structura un discurs cu
ajutorul tehnologiilor
digitale;
 gestiona experienţe de
lectură în contexte şcolare
şi de viaţă,
La sfârșitul clasei a IX-a,
elevul poate:
● percepe adecvat identitatea
lingvistică și culturală proprie în
context național;
● participa la interacțiuni verbale
în diverse situaţii de comunicare
orală;
● lectura și recepta texte literare
şi nonliterare prin diverse
strategii;
● produce texte scrise de diferit
tip, pe suporturi variate;
● utiliza limba ca sistem și norme
lingvistice (lexicale, fonetice,
gramaticale, semantice) în
realizarea actelor comunicative;
● integra experiențe lingvistice și
de lectură în contexte şcolare şi
de viață,

5 6
manifestând atitudini specifice
predominante:
curiozitate și toleranță;
coeziune şi coerenţă
discursivă;
spirit de observaţie şi
creativitate artistică/literară;
responsabilitate pentru
propria exprimare şi
autocontrol;
idei personale și
comportamente literar-
artistice;
atitudine pozitivă şi interes
pentru valorile lecturii.
20
La sfârșitul clasei, elevul poate:
atitudini specifice predominante:
7 8 9
manifestând atitudini specifice manifestând atitudini specifice manifestând atitudini specifice manifestând atitudini specifice
predominante: predominante: predominante: predominante:
curiozitate și toleranță; curiozitate și toleranță; curiozitate și toleranță; curiozitate și toleranță;
coeziune şi coerenţă coeziune şi coerenţă coeziune şi coerenţă coeziune şi coerenţă
discursivă; discursivă; discursivă; discursivă;
spirit de observaţie şi spirit de observaţie şi spirit de observaţie şi spirit de observaţie şi
creativitate creativitate creativitate creativitate
artistică/literară; artistică/literară; artistică/literară; artistică/literară;
responsabilitate pentru responsabilitate pentru responsabilitate pentru responsabilitate pentru
propria exprimare şi propria exprimare şi propria exprimare şi propria exprimare şi
autocontrol; autocontrol; autocontrol; autocontrol;
idei personale și idei personale și idei personale și idei personale și
comportamente literar- comportamente literar- comportamente literar- comportamente literar-
artistice; artistice; artistice; artistice;
atitudine pozitivă şi atitudine pozitivă şi atitudine pozitivă şi atitudine pozitivă şi
interes pentru valorile interes pentru valorile interes pentru valorile interes pentru valorile
lecturii lecturii. lecturii. lecturii.
Mariana
MARIN
doctor în pedagogie,
conferențiar universitar

Președinte
Asociația
Generală a
Învățătorilor

Director, redactor-șef
Revistele
Învățătorul
Modern

E-mail:
mariana.marin1919@g
mail.com
Web:
marianamarin19.blogspo
t.com

Pictură naivă de Mihai Dascalu, Umbrela