Clasificarea organismelor 1

Clasa a IX a
• Clasificarea = aranjarea ordonată a organismelor, de la simplu la
complex, astfel încât să rezulte gradele de rudenie dintre acestea,
precum și evoluția lumii de la simplu la complex.
• Prima clasificare logică, pe baza criteriilor morfologice, fiziologice,
comportamentale, ecologice, a fost realizată de naturalistul Karl Linne.
• Acesta a introdus în biologie denumirea științifică a organismelor e baza
nomenclaturii binare: utilizarea a două cuvinte din limba latină sau
greacă.
• Primul cuvânt indică genul (ca unitatea de clasificare), iar al doilea,
specia.
• Ex:
• Homo (genul) sapiens (specia) – omul
• Canis lupus – lupul
• Canis aureus - șacalul
• Canis familiaris - câinele
• Organismele se aranjează în cinci unități mari
de clasificare denumite regnuri:
• 1. Regnul Monera – Procariota
• 2. Regnul Protista
• 3. Regnul Fungi – Ciuperci
• 4. Regnul Plante
• 5. Regnul Animal
 Virusurile
• Nu aparțin regnurilor deoarece nu prezintă
organizare celulară (membrană, citoplasmă,
nucleu).
• Sunt entități infecțioase, strict parazite
intracelular.
• Produc boli = viroze. Ex: gripa, herpesul,
poliomielita, rabia (turbarea)
Alcătuirea unui virus:
1. - materialul genetic viral – reprezentat de o moleculă de acid nucleic: ADN
sau ARN
2. - înveliș proteic numit capsidă

Bacteriofag – virus parazit în

celulele bacteriene Virusul gripal – parazit în
celulele animale și umane

1
1
2
2
 Regnul Monera / Procariota

• Procariota – pro = înainte, carion = nucleu

• Provcariotele sunt organisme obligatoriu
unicelulare, lipsite de nucleu. În locul acestuia
se găsește un nucleoid nedelimitat de
membrană.
• Ocupă toate mediile de viață, existând și
reprezentați paraziți.
• Regnul include bacteriile și algele albastre -
verzi
Bacteriile se identifică după forma celulei și după modul de grupare a acestora:

Bacterii sferice: libere sau grupate în Bacterii sub formă de bastonaș: libere
șiruri = streptococi sau grupate în șiruri = streptobacili
 Bacteriile se identifică după forma celulei și după
modul de grupare a acestora:

Bacterii sub formă de virgulă = vibrioni Bacterii spiralate = spirili

 Algele albastre-verzi
• Sunt organisme coloniale,
care trăiesc în mediul acvatic
sau în medii terestre cu
umiditate ridicată. Prezintă în
citoplasma celulară două
tipuri de pigmenți:
Nostoc commune – cleiul pământului
- pigmentul verde – clorofila,
cu ajutorul căruia realizează
fotosinteza
- pigmentul albastru – de tip
cianic, care însoțește
pigmentul clorofilian.
Oscillatoria sp.
 Regnul Protista
• Este extrem de divers.
• Grupează organisme:
- unicelulare
- coloniale
- pluricelulare.
Ocupă toate mediile de viață,existând și reprezentați paraziți care produc boli.
Nutriția poate fi:
Autotrofă – prin fotosinteză = sinteza substanțelor organice pornind de la substanțe
anorganice, utilizând lumina ca sursă de energie.
Heterotrofă – utilizează în nutriție substanțe organice preparate de alte organisme prin
procesul de fotosinteză.
Variantele nutriției heterotrofe:
- Saprofită – substanțele organice utilizate în nutriție sunt moarte, eventual aflate în
descompunere
- Parazită – sunt utilizate în nutriție substanțe organice preluate de la un organism gazdă.
 Reprezentanți:
Protiste unicelulare flagelate. Flagelul este un
organit locomotor în mediul acvatic..
Ex: Euglena verde – prezintă pigmenți clorofilieni
verzi. Nutriția: autotrofă - fotosinteza
Protiste unicelulare flagelate parazite –
nutriție heterotrofă. Ex: Giardia
intestinalis – parazită în intestinul
subțire al omului; produce boli ale
sistemului digestiv.
 Reprezentanți
Protiste unicelulare capabile să producă
pseudopode (pseudo=fals, pode=picioare, cu
rol locomotor și în capturarea particulelor
alimentare)
Ex. Amiba
Protiste unicelulare prevăzute cu cili –
organite locomotorii pentru mediul acvatic,
care acoperă toată suprafața celulei.
Ex: Parameciul
 Algele
• Sunt protiste care trăiesc în mediul acvatic sau în
mediul terestru, în zone cu un umiditate ridicată.
• Nutriția este autotrofă, prin fotosinteză.
• Sunt organisme talofite deoarece corpul lor
vegetativ numit tal nu este organizat la fel ca la
plante, în trei tipuri de organe vegetative:
rădăcină, tulpină și frunze. Structurile algelor imită
cele trei tipuri de organe vegetative ale plantelor.
• (talul = organismul)
 Algele verzi: prezintă pigmenți clorofilieni verzi
Alge verzi coloniale – acvatice. Colonia este formată din
Alge verzi unicelulare – trăiesc de exemplu, în două tipuri de indivizi.
mediul terestru, pe suprafețe cu umiditate 1. La exterior – indivizi flagelați cu rol în deplasarea
ridicată: pe scoarța arborilor, pe ziduri. coloniei
Ex: verzeala zidurilor 2. La interior,indivizi neflagelați, cu rol în înmulțirea
coloniei
Ex: sfârleaza apei

1 2
 Alge verzi pluricelulare
Alge verzi cu tal pluricelular Alge verzi cu tal pluricelular Alge verzi cu tal pluricelular
filamentos simplu. filamentos ramnificat. lamelar
Ex: mătasea broaștei – acvatică, Ex: lâna broaștei – acvatică, Ex: salata de mare –
dulcicolă dulcicolă acvatică, marină
 Alge pluricelulare
Alge brune – acvatice, marine. Trăiesc în
straturile mediane ale mărilor și
oceanelor. Prezintă pigmenți clorofilieni
verzi, dar și pigmenți bruni, ca adaptare
la mediul de viață.
Ex: Laminaria
Algele roșii – acvatice, marine. Trăiesc în
straturile profunde ale mărilor și oceanelor.
Prezintă pigmenți clorofilieni verzi, dar și
pigmenți roșii, ca adaptare la mediul de
viață.
Ex. Ceramium