TOXICITATEA FENOLILOR SI POLIFENOLILOR

MONOFENOLII
 Fenolul  Crezolii : a) o-crezol; b) m-crezol; c) p-crezol.

POLIFENOLII
 Pirogalol  Rezorcina  Hidrochinona  Fluoroglucina  Pirocatehina

FENOLUL
Este folosit ca materie prima in sinteza chimica si farmaceutica,medicina;ca atare si in solutie 0.5-2% ca antiseptic si dezinfectant. Desi mult intrebuintat ,intoxicatiile profesionale cu fenol sunt putin frecvente.Cazurile de otraviri criminale sunt extrem de rare,mai frecvente sunt sinuciderile si accidentele(la copii prin folosirea solutiilor prea concentrate).

PROPRIETATI:
Substanta cristalina,alba sau rosiatica Miros specific caracteristic Gust caustic Putin solubil in apa(3.25%),solubil in alcool,cloroform,glicerol,uleiuri grase, in solutii alcaline dand fenati cristalizati P.f.=182 grade CELSIUS, P.t.=1 grade CELSIUS Emite vapori chiar la temperatura ordidara,este antrenabil cu vapori In doze mici sub 0.5 g-si in solutii diluate ,fenolul este destul de bine suportat,dar tratamentul trebuie sa fie de scurta durata.Doza maxima este de 0.1g pentru o data si 0.3g pentru 24 ore.

TOXICOCINETICA:

Dupa patrunderea respiratorie,transcutanata si digestiva,fenolul se distribuie in tesuturi. Majoritatea cantitatii absorbite fiind eliminata renal ca sulfo- si glucurono-conjugati,o fractiune se oxideaza iar alta fractiune ramane netransformata si se elimina ca atare prin urina.

TOXICODINAMIE

Fenolul determina necroza tegumentelor si mucoaselor(este caustica chiar la concentratie de 2%).Dupa absorbtie fenolul stimuleaza ,apoi deprima SNC si determina necroza tubulara acuta).Doza letala (adult) = 1g.

SIMPTOMATOLOGIE
INGESTIA de fenol determina imediat leziuni corosive pe tractu digestiv cu arsuri in gura si dureri abdominale puternice.Dupa absorbtie apar tulburari nervoase ,hipotensiune,hipotermie cianoza si,tardiv,insuficienta renala acuta. INHALAREA de vapori produce edem laringian si pulmonar,manifestari nervoase si renale.

CONTACTUL-cu tegumentele determina eritem,veziculatie sau ulceratie(in raport cu concentratia si timpul de expunere),iar dupa absorbtie ,manifestari nervoase si renale.

INTOXICATIE CRONICA se caracterizeaza prin fenomene nervoase, digestive, cutanate, uneori sangvine(hemoliza)

PRIMUL AJUTOR
In intoxicatia prin ingestie se practica imediat spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat ,urmata de 20-50ml ulei de ricin (este contraindicat uleiul de parafina de parafina deoarece dizolva fenolul). Conjunctivele, tegumentele ,corneea sunt spalate cu multa apa(este contraindicata aplicarea de unguiente sau pulberi).

PROFILAXIE
Instalarea de dusuri in apropierea locurilor de munca pentru acordarea primului ajutor. ANALIZA TOXICOLOGICA Fenolul se cerceteaza din aer (recoltare in solutie alcalina) si medii biologice (antrenarea cu vapori de apa in mediu acid).Identificarea se realizeaza prin reactia de formare a tribromfenolului, iar dozarea, prin reducerea acidului fosfopolimolibdenic (reactiv FolinCiocilteu).

CREZOLII

Crezolul brut este un lichid uleios, constituit din 3 izomeri ,cu miros de creozot. Serveste la preparaea unor mase plastice si a creolinei. Putin solubil in apa ,este solubil in solutii alcaline . Solutia de crezilati este o solutie alcalina de crezoli. Lizolul este un amestec de volume egale de crezoli cu sapun de potasiu si este utilizat ca dezinfectant al localurilor, ca si creolina,care este o emulsie de crezol brut cu acizi naftenici si motorina,ca emulsionant fiind sapunul moale.

ACTIUNE TOXICA
Este asemanatoare cu cea a fenolului, irita pielea, producand hiperemie, prurit, eczeme, vezicule. Intoxicatia provoaca: Cefalee Regurgitatie Varsaturi Hipertensiune Tremuraturi

Dintre cei trei izomeri, cei orto si para sunt mai toxici. Diferentierea chimica dintre izomeri se realizeaza adaugand la solutiile diluate cate 2 ml apa de clor si 5-6 picaturi solutie de amoniac: -ortocrezol: coloratie galben-bruna -metacrezol: coloratie verde, care trece repede in galbena inchisa -paracrezol: coloratie galben inchisa, care trece in portocalie-roza

In cazul amestecurilor se practica cromatografia pe hartie. Dupa cuplarea crezolilor cu clorura de diazoniu a p-nitranilinei si extragerea azocolorantilor cu eter, solutia solventului se spoteaza pe hartia impregnata cu formaldehida, ca faza mobila serveste benzenul. P-crezolul se gaseste la linia frontului si la aceeasi valoare Rf ceilalti doi izomeri, a caror diferentiere se face dupa expunerea in vapori de amoniac, cand spoturile apar cu tente diferite.

Pirogalolul (acidul pirogalic) pirogalic)

Este un trihidroxibenzen Apare ca o pulbere alba si fara miros, solubil in apa si solventi organici Actiune fungicida, toxica Daca este absorbit devine toxic pentru globulele rosii si rinichi. Intrebuintat sub forma de unguient(concentratie 510%) pentru tratarea bolilor de piele.Acesta nu trebuie folosit pe suprafete prea mari.Substanta coloreaza pielea in brun.

Rezorcina
Este o substanta cristalina, incolora, usor solubila in apa, alcooli si alti solventi organici. In actiunea sa generala seamana cu fenolul, este antipiretic si in doze toxice stimuleaza,apoi deprima sistemul nervos central. Folosit sub forma de unguient sau lotiune (concentratie 1-10%) pentru tratarea bolilor de piele(eczeme, psoriazisul, dermatita seboreica)

Hidrochinona
Este o substanta solida de culoare alba. Utilizata in tehnica fotografica, industria colorantilor, cosmetica(tulburari de pigmentarepetele de varsta si cele din timpul sarcinii,terapii hormonale) si medicina. Pacientii alergici la hidrochinona pot folosi produse pe baza de acid kojic.

Fluoroglucina

Este o substanta cristalina alba solubila in alcool si eter.

Folosita ca developator fotografic si in industria colorantilor

Pirocatehina
Este o substanta alba solubila in apa.

Utilizata industria pesticidelor,aromelor si parfumurilor.

BIBLIOGRAFIE
Ion Popa, Toxicologie, Ed.Medicala, Bucuresti, 1978 Em. Suteanu, N.Danielescu,G.Popescu,Alexandra Trif, Toxicologie si toxicoze ,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti Institutul Medico-Farmaceuric, Substante toxice speciale, Ed. Tehnica, Bucuresti,1953. Louis Goodman, Alfred Gilman, Bazele Farmacologice ale terapeuricii editia a II-a, Tratat de farmacologie, toxicologie si terapeurica pentru medici si studenti la medicina, Ed Medicala, Bucuresti 1960. Wikipedia.

Intocmit, CRANGA(MOCANU) LILIANA Anul III Chimie