NEVERTEBRAT URICELULARE ‘Aceste animale au compul poros, ca un burete (spongios = poros), deci au roprietatea de a absorbi lichidele. Reprezentan\: buretele-de-mare, cosuletul Venerei, buretele-de-apa dulce. Mediul de viol: apele calde ale marilor gi oceanetor, mai putin in apele ule, fixafide stdncisau de plante. Caractere generale @ Peretele corpului prezinté numeroase orificii mici (pori), prin care intra apa, si osculi, orificii mai mari prin care iese apa © Corpul cste format dintr-o grupare de indivizi (0 colonic); exist sica indivizi izolati. Fig 1. Buretede-mare Buretele-de-mare. Caracteristici - In grosimea corpului (fig. 1) se gisesc ccanale care fac legaturaintre por gi osculi prin carecircula apa. La intersectia lor se gitsesc coguletele vibratile, formate din celule cu guleras si cu flagel * Migcarea flagelilor, determina sensul de circulate al apei: pori=cosulefe vibratile -osculi ‘Apa incircati cu oxigen si hrana (particule de substanje_organice, ‘microorganisme) trece prin pori si ajunge la cosulefcle vibratile. Aici au loc digesta, respirafia gi excrejia. Apacu dioxid de carbon sicu produsinedigerayieste climinata in exterior prin osculi - Inmulfirca se realizcaza prin inmugurire si prin oud + Cénd are multa hrand, 1a suprafaja corpului apar mici ridicaturi (ca niste ‘muguri) care, in partca lor liberi, au un oscul. Mugurii care se desprind de pe corpul spongicrului formeaza noi indivizi - Uncori acclasi individ produce spermatozoizii si ovulele. Din oud se dezvolta larve care inoaté in apa. Dupa fixare, acestea formeazA un nou spongier. Este un animal colonial Fiecarui individ 5i corespunde un oscul den is FE ANY t rae Importan{a. Spongierii sunt considerafi adevaratefiltre vii ale apelor, pentru ‘aise hrénese cu resturi de substante organice. RETINETI! —Spongierii sunt metazoare care au corpul alcatuit dintr-un ‘numar mare de celule diferentiate. —Prezenta celulelor flagelate arata inrudirea spongierilor cu protozoarele flagelate. — Spongierii constituie un biotop special, adicé adapostesc multe animale marine. Cosulequl Venerei(fig. 2) areun schelet format ‘din fire subtiri, silicioase si impletite ca 0 Arevaloare decorativa. Celenteratele, ca si spongicrii, sunt animale pluricelulare inferioare. Corpul este i cavitate Aigestiva (celos=cavitate, enteron™ intestin). Reprezentanji: hidra de apa dulce, meduza, coralul,actiniaete, Mediul de viejé: majoritatea marine; traiesc singure sau in grup, formand colonii. Fig. 2. Copslefel Venesci Caractere generale “Au corpul in forma de sac + Peretele corpului este format din dows strauri de celule * Corpul comunica cu exteriorul prin orficiul buco-anal, {nconjurat de tentacule lungi, subfiri si cu numeroase celule urzicdtoare: Se inmate rin mgr, prin ou se regenera ira de apa dulce. Medial de viata: bali, lacuri ape lin “a ce Caracteristici » Corpul are forma unui sac, de 1-2 sie (Tig. 1). Se fixeaza printr-undisc adeziv, numitealpa, pe diferte plante acvatice. La partea opusa discului se gaseste orificiul buco-anal, inconjurat de 5 ~ 8 tentacule. Deoarece ele servesc si la deplasare au fost numite ,picioarele hidrei”. Din acest motiv hidra sc mai numeste polip (animal cu multe) + Peretele corpului (fig. 2) este format din doua straturi de celule, intre care se afl o substanta gelatinoasa. Stratul din exterior (ectoderm) este alcatuit din celule: epiteliale, Fig Hide MUsculare, senzitive si urzicdtoare, Stratul din interior {isapa duce (endoderm) este format din celule mari gi flagelate. "hestentacul oxic thco ana carpal talp Fig. 2. Structura corpulai Fig. 3, Sisterul nervos CCelulele nervoase se leaga intre ele prin prelungirile lor si formeaza in tot corpul orejea nervoast (fig. 3). Aceasta reprezinta cea mai simpl forma de sistem nervos ~ sistem nervos reticular + Se hraneste cu parameci, larve de insecte 51 dafnii. Prin curentul de apa, format de miscarca tentaculelor, hrana ajunge la orificiul buco-anal. Aici este desficuta in parfi mai mici care ajung Ia celule flagelate, unde se termina digestia inceputa in cavitatea corpului.. Resturile nedigerate sunt eliminate in exterior prin orificiul buco-anal * Respirafia 5i exerefia se fac prin toate celulele corpului * Vara, hidra se inmulfeste prin ‘inmugurire. Daca are mult hrand, formeaza o colonic temporara. Toamna se inmuljeste prin owa (sexuat), adica celula-ou se formeazi din unirea spermatozoizilor cu ovulele. Oul cade fa fundul apei. Primavara, din ou, se formeaza omoua hidra + Semai poate inmulti i prin regenerare (asexuat). Fig. 4. Meduza Fig. 5. Actinie Meduza (fig. 4). Traieste si in Marea Neagra. Corpul este transparent, gelatinos sare forma de umbrela. Sub umbrela se afldo prelungire care se termina prin orificiul buco-anal si este inconjurata de 4 tentacule. Pe marginile umbrelei sunt numeroase tentacule scurte si subj Actinia (fig. 5). Traieste gi in Marea Neagra, fixata de pietre, in zona de bataic a valurilor. Are culori foarte frumoase. Se numeste si ,dedifel-de-mare”, datorité aspectuluide floare, Coralul (margeanul) (fig. 6). Reprezinté o colonie de culoare rosie sau alba, formata din numerosi polipi. Acestia sunt uni intre ei prin canale calcaroase. Dupa moartea polipilor, pe vechiul schelet calcaros se adaugé altal, Asa se formeaza recifelede corali Fig. 6.Coral | i RETINETI — Celenteratele au corpul in forma de sac, cu o singura cavitate, —Colulele corpului sunt diferentiate structural gi functional. acd se intoarce pe dos o hidra, cele doua straturi de celule ii schimbs ictura gi functiile Dupa ce afi studiat caracteristicile spongicrilor, verificafi-va cunostinfele! Raspundetiin scris in caiete! _S}Completati spatile punctate, ~‘Corpul hidrei este format din celule Comulesealsst din celule lagelatec G@Marcat prin yaspunsul corect. “Tentaculele au rot in: fixare|_|, deplasare( |, paralizarea vom sidigestie-. s afi greselile din urmatorul text. fara hidra se inmulfeste prin oud. Dupa formarea lor, hidra ierneaza, Toamna se inmulteste prin inmugurire, adica sexuat. Ce > ‘Viermii au corpul format din: fesuturi, organe si sisteme de organe. La viermii lagi corpul este turit (plat) Reprezentan(i:viermele-de-galbeaza gi tenia sau panglica (fig. 1). Mediu! de viaja:paraziti in corpul omului sial unor animale Fig. 1. TeniaCaractere generale + Viermele-de-galbeaz are forma unei semine de dovleac (2-4 em)" Teniile au corpul {in forma de panglica (4-6 cm) si alcdtuit din: scolex (un fel de cap), gat (zona de formare a segmentelor) si proglote(fig. 2) (segmentele corpului 700-1 000). inter a une proglote * Compul, aleatuit din3 straturi de celule, este protejat de cuticula. Sub ease gisesc muschi” Sistemul nervos este ganglionar’ Tubul digestiv se diferentiaza in: orificiul buco-anal, faringe, esofag yi doua ramuri care, dupa ce se ramifica, se terminacadegeteledelamanusa * Circulatia substanfelor nutritive si a gazelor (oxigen si dioxid de carbon) se face prin sistermul digestiv * Respiratia se face prin celulele corpului * Sistemul excretor este format din canale ce au la extremitati cate 0 celula flagelatd. Aceste canale se unese in canale mai mari. Produsii de ‘excrefie ajungi aici sunt climinafi la exteriorul corpului * Acelasi individ are ‘organe de inmultireatat masculine, cit si feminine, deci este hermafrodit. Fig. 3. Limbricul, oxiuulsitrichina Viermii cilindrici au corpul cilindric si filiform (ca ala). Reprezentani:limbricul, oxiurul,trichina sfilara (fig, 3). Mediul de via: parazifi in corpul omului si al mamiferelor (in special sobolani). Caractere generale * Desi cuticula este groasa, pot face anumite miscari ‘Sistemul nervos este ganglionar » Organele de sim sunt slab dezvoltate* Sistemul digestiv este mai evoluat decat la viermii lati, pentru ca tubul digestiv incepe cu orificiul bucal si se termina cuorificiul anal * Circulatia, respirafia i excretia se fac Sexele sunt separate. Femela este mai mare decdt masculul ‘Viermii lai si cilindric s-au adaptat la viafa parazi Cuticuta ji protejeaza de actiunea unor substante existente in sistemul digestiv al gazdelor. Viermele-de-gilbeaza traieste in ficatul olor. Teniile, limbricul si oxiurul traiese in tubul digestival omului saual unoranimate. is Ve FEAR FS We, Yo w 7 i, Fig. 1. Scolex Fig 2. lrmuljre viermeui-de-galbaza Au organe de fixare caracteristice: viermele-de-gilbeaza ~ doua ventuze, tenia —4 ventuze si carlige in zona scolexului (fig. 1), limbricul ~ 3 buze dinfate, care inconjura orificiul bucal. Organele de sim sunt foarte slab dezvoltate sau lipsese (ten). Sistemul digestiv este foarte bine dezvoltat sau lipseste,ca a tenii. Laacestea hrana este absorbita prin toata suprafafa corpului Sistem circulator isistemul respirator lipsesc. Sistemulexcretor este bine dezvoltat. Sistemul reproducitoreste foarte bine dezvoltat, Produc un numar imens de ‘ud. De obicei, in dezvoltarea lor, viermii parazti au o gazda intermediard (fig. 2). Viermele-de-gilbeazaRETINETH! — Viermii paraziti au multe adaptéri la modul de viata parazitar. —Produc boli, ca: ascaridioza (limbric), galbeaza (viermele- de-galbeaza), trichinoza (trichina) etc. Nu-consumafi cruditai (zarzavaturi, fructe) ara sa fie bine spalate! Nu consumati came de pore insuficient fiarta sau prajita! Filaria este un vierme parazit, raspandit in zonele calde. Se localizeaza pielea omului i produce umflaturi mari. Boala se numesteelefantiaza. Dupa ce afi studiat caracteristicile viermilor lai si cilindriciverificagi-va ‘unostingele! Raspundetiin scrisin caiete! 1) Copiaji desenul. Adaugafi sagetile care lipsese. Ele reprezinta drumul limbricului in corpul omului. | pamini faringe esofag stomac | 1 ficat inestin | tarve de timbrie sunse in singe 2) Dintre urmatoarele caractere, alegeti doua caractereale viermilor studiafi ~Sistemnul digestiv este format din tub digestiv cu dous orifici ~ Sistemul nervos este ganglionar. ~Ventuzele sunt organe de fixare. ~Sistemul excretor este bine dezvoltat. > Viermii inelafi au corpul impart, prin perefi transversali, in segmente sau inele, Reprezentan: ima gi lipitoarea comuna. ‘Mediul de via: pamént, unde ig spa galeri; ape sttatoare, Caractere generale Sub piele se gisese muschii, Prin contractia lor corpul se lungeste sau se scurtcaza » Sistemul nervos este ganglionar. In fiecare inel (al corpului) areo pereche de ganglion» Organele de sim{ sunt bine dezvoltate (tactil si olfactiv) * Tubul digestiv sc diferenjiaza in: gura, faringe, esofag, stomac, intestin si orificiu anal * Respiratia se face prin picle » Sistemul circulator este format din vase inchise. Sangele este de culoare rosie * Sistermul excretor este reprezentat de organe speciale Se inmulfesc prin oud. Rama, Caracteristici + Corpul are o lungime de 15 ~ 20 em (fig. 1) * Expusi la soare, moare, pentru ci i se usucd pielea poate respira * Perigorii ta chitinosi), de pe fiecare inel al compului, i inlesnese deplasarea+ & Fig. |. Rima Ramele se hrdinesc cu resturile organice din solul pe care-t inghit. Pamntul este apoi climinat. in acest fel se face affinarea solului + Ramele au organcle de reproducere situate in vecinatatea segmentelor 9 ~ 14. Din oua ies rame * Partea antcrioard.a imei poate reface partea corpului, care lipseste (regenerare), Lipitoarea (fig. 2). Se hraneste cu singele pe care-| suge de la diferite animale vertebrate. Datorita acestui mod de viafd, apar_urmatoarele adaptasi Ia cole dows extremitati ale conpuluiare cate o ventuza; = ventuza bucala are 3 Palei ase, agezate ub forma litereiY; — in eavitatea bucala este vventuza bucala (anterioara) tub digestiv sbuzunar” chit ganglion’ nervogi seeretaté hirudina, substanf’ care ‘opresteinchegarea singelui; ~ tubul digestiv are ,buzunare” incare este adunat singele. Ome ventuza postetoard Fig. 2. Lipitoare ". aRETINETI! — Organizarea intema a viermilor inelati, dovedeste superioritatea acestora fata de ceilali viermi. — Apare sistemul circulator cu vase de sange inchise. ~] Ocrotitirimele! Sunt folositoare pentru agricultural! ‘Laun hectar de pajiste pot exista aproximativ 133 000 derame. ~ -O lipitoare poate rezista fara hrana aproximativ 2 ani (CRARE PRACTICA _ Ramele pot fi tinute in laborator in ladite de lemn, cu pamént gras si umed. ‘Se hranese cu cartofisau zarzavaturi tocate. 8. Observafi aledtuirea externa a corpului. Cu o lupa observati inelele conpului. Lasayi rima sa se deplaseze pe o hare si ascultati zgomotele produse de cheti. b. Prin disectie studiagi organizarea intema a corpului, Pentru aceasta rimele sunt finute cdteva ile intre benzi de hartie de filtra sau cérpe umede. Verificati-va cunostintele! Raspundetiin scrisin caiete! 1) Completati coloanele orizontale. | 2 | 1. Sistemul nervos al. viermilor 4] inelatieste.. 2. Corpul este format din... B 3. Rama... galerii, 6 4. Face parte din tubul digesti. 5. Ajuta la fixare, 6. Organcomun viermilor. 7. Aduna.,singe” inele. 8.Ajutorladeplasare. 8 9, Sim dezvoltat Molustele sunt animale care au corpul moale, protejat de 0 cochilie calearoasa (produsa de manta). Repreentanti melct, scoic sicefalopode. Mediul de viata: apemarine, ape dulci; unele duc viata terestr Caractere generale * Corpul este format din 3 pari: cap, viscere (totalitatea ‘organelor din cavitatea corpului) sipicior. Viscerele sunt protejate de manta (o rasfringere a pielii), care secreta cochilia. ~ + Sistemul digestiv este format din tub digestiv si glande anexe « Sistemul circulator este deschis (lacunar) si alcdtuit din: inima, vase de singe si lacune (goluri). Sangele confine o substanga, care in prezenta oxigenului se albastreste + Respirafia se face prin branhii sau plamani « Organele excretoare se aseamani cu cele ale viermilor inelafi - in general sexele sunt separate. in ou se dezvolti mai {nti o larva asemanatoare cu larva viermilor (originea molustelor). Meleii au corpul acoperit cu o cochilic calcaroasa, rasucit Cochiliadifera de lao specie lal Reprecentanti: melcul-de-livada fig. 1), limnea, limax,murex, ghioe. Mediul de viaga: terest siacvatic. in spiral. Meleul-de-livada. Caracteristiei » Traieste prin locurile umede din livezi, vii si la ‘marginea padurilor= Capul situat in partea anterioara a corpului (fig. 2) prezinta: orficiul bucal (3 buze) si4 tentacule (2 mari si 2 mici). Piciorul are forma de talpa (muschi). Viscerele sunt reprezentate de sisteme de organe. Melcul are corpul protejat de piele (tegument) in care se gasesc celulele tactile $1 celulele care produc mucus (mai ‘numeroase pe talpa piciorului)* Fig 1. Meleu-de-livads Locomofia se face prin contractile muschilor talpi piciorului,inlesnite de secrefia mucusului, Acesta in contact cu aerul se intareste, iar melcul alunect cu "usurina« Sistemul nervos este ganglionar Are organe de sim (2.ochi) agezate in varful tentaculelor mari, organe tactile, reprezentate de tentaculele mici, $i organe olfactive. inims i coehilie — orificiu respirator a ——— ortiin excretor intestin —— cet tentacule icior viticia 2 Shea ands Snareia ed + Sistemul digestiv este format din tubul digestv si glandele anexe (glande salivare). Orificiul bucal se continua cu faringele in care se gasesc doua piese chitinoase, maxila gi radula (limba cu mulfidingisori, ca o pila). Cu ajutorul lor, hhrana vegetala este firémitata + Respirafia se face printr-un ,plamin”, de fapt camera mantalei, care se afla intre perefii interni ai mantalei si corp. Perejii ‘mantalei au vase de singe. Printr-un orificiu respirator se face legitura cu mediul exterior + Inima are doua camere + Melcul are o glanda de reproducere al carei orificiu se deschide la baza tentaculului mare, drept. Sapa o gropif& in pémdntul uumed, unde depune aproximativ 70 de oua + Spre iarna, se stringe in cochilie gi acopera deschiderea acesteia cu mai multe cApacele. Melcul hibemeaza, Scoicile sunt moluste far’ cap. Corpul este acoperit cu mantaua care pro- duce cochilia, formata din doua valve. Piciorul este musculos. angi: scoica-de-lac, midia-de-stanca, stridia, scoici perforante (fig. 3) ete. ‘Mediul de viaqa: ape marine si ape dulci Scoicadtedae Midia Seoii perforante Fig. Scoica-de-lac. Caracteristici + Traieste in lacuri, balfi si iazuri. Este una din cele mai ‘mari scoici din fauna noastra (600 g) + Cele doua valve se articuleaza prin fatana gi prin ligamentul tina clastic (fig. 4). In interior valvelor se afla 2 | ‘muschi, care sunt fixafi de acestea, prin capetcle Uigement lor. Prin contractia mugchilor valvele se inchid, . vatva iar ligamentul se intinde. Prin relaxarea . ‘muschilor, ligamentul revine, trage valvele si le deschide. Fig. 4 Scoicede-lc. Cand scoicile mor, muschii nu mai funcfioneaza gi valvele rman deschise Se deplaseaza lent, cu ajutorul piciorului. Sta mai mult infipta in mamol, lasind afara, deschisd, partea posterioard, ca si poati intra apa + Se hraneste cu microorganisme si particule organice careyo data cu apa, ajung in camera mantalei + Respiratia se face prin douit perechi de branhii, din camera mantalei, care se giisesc de oparte side alta apiciorului, a7 a ARK + Sexele sunt separate. Din oud ies larve, cu aspect inelat, care rman prinse de branbii 3~4 luni. Apoi duc o viatS paraziti pe inotitoarele sau branhiile unor pesti. Dupa 2~3 luni, larvele se transforma in scoici gi cad la fundul apei. Aga se asigura raspandirea lor. RETINETI! — Corpul este protejat de cochilie, produsé de manta, iar ‘organul de locomotie este piciorul. © Meteul de fivada si fimaxul adue pagube livezilor de om fructiferi si gradinilor de zarzavaturi ~Tridacna,scoica de peste 200 kg, traieste in simbioza cu algele verzi “Midiile din Marea Neagra filtreaza pand la 10 I de apa pe ora (un singur individ He LUCRAREPRACTICA | 1. Aleatuiti mici colectit de cochilii de melci si descoici. 2. Pentru studierea parti moi a acestor animale, ele se pun intr-un vas cu apa fiarta giracit& cuaproximativ 1-2 ore inaintea disectici. Apa calda le omoari. 3. Daca se sparge 0 branhie externa se elibereaza multe larve. Acestea le putef studia la microscop. (__CEFALOPODE Sunt cele mai evoluate, dar cele mai curioase moluste. Au brafle situate in ‘zona capuilui (cefalon = cap, podos = picior). Reprezentan(i: sepia (10 brate; compul este lipsit de cochilie externa; sub ‘manta are un os, numit sepion), caracatita (8 brafe) $i nautilul, considerat o ,fosila Fig. 1. Cefalopode Mediul de via(a: mari ¢ioceane cu salinitate mare. Caractere generale * Sunt animale de prada « Piciorul s-a transformat in brafe, prevazute cu ventuze. Migcarile acestora se compari cu miscarile degetelor omului, adicd fiecare brat are sarcini precise sau generale » Ganglionii nervosi alcatuiesc un fel de ,creiet”, protejat de un invelis cartilaginos. Ele dorm, ceea ce dovedeste o activitate nervoasa deoscbita. Obosesc repede si nu pot face eforturi de lunga durata + Ochii sunt de culoare galbuie, expresivi si foarte bine dezvoltafi. Austructura asemanatoare cu cea a ochilor mamiferelor. aDisting culorile si forma obiectelor isi pot schimba culoarea corpului in functie de cea a mediului inconjurator. Aceasta reprezinta cea mai eficace forma de aparare » Forma maxilarelor superioare si inferioare este asemanatoare unui ,cioe dde papagal”, specializat pentru sfisierea pradei (crabi, pesti) » Cand sunt atacate folosese mai multe procedee, astfel: ~ miscarrile inapoi (descrise la cap. 3 — Locomotie); ~ punga cu cerneala arunca un lichid de ‘culoare inchisd, care tulburd apa din jurul lor; la caracatije 's-a descoperit un organ asemandtor ochiului, cu care poate emite umini colorate * Se inmulfesc o singura data, dupa 24 ani de viata. Femela depune ous sub forma de ciorchine (fig. 2), pe anumite plante acvatice. Le pazeste, fra si se hraneasca, side cele mai multe ori, moare de foame. Fig. 2 Siraguri de out de caracaia RETINETIE — Cefalopodele sunt cele mai evoluate nevertebrate| ‘acvatice. —Ele realizeaza functii deosebite: inoata inapoi (prin reactie), ‘se ridica gi coboara in adanc, igi modifica culoarea corpului, in raport cucea a mediului i emit Iumini colorate pentru aparare. Dupi ce afi studiat caracteristicile molustelor si cefalopodelor, verificagi-va ‘cunostintele! Raspundetiin scrisin caiete! 1) Gasiti din molustele enumerate pe cele care respira prin branhii: limnea, scoica-de-riu, ghioel, carseat, limaxul, stridi,tridacna, melel-de-lvada si ‘murexul 2) Completati spatile punctate. ‘Molustele sunt animale care au corpu . PROEUCEO en 3) Ce reprezinta desenul? Copiati- sinotafi legenda! vj acopertt de ng care 4) Enumerafi3 caractere care dovedesc superioritatea cefalopodelor. Artropodele sunt animale cu picioarele articulate, adicd formate din mai multe segmente (arthron= articulate, pous, podos = picior). Reprezentani: paianjenii, scorpionii,racii, miriapodele si insectele, Mediul de viata: in toate mediile de viata, pe corpul si in corpul unor animale. Caractere generale + Corpul are 3 parti: cap, torace si abdomen (este segmentat ca la viermii inelafi) Tegumental produce o substan care se numeste chitina, Aceasta formeazi la exteriorul corpului un schelet Muschi se gasese pe Partea interna a scheletului » Sistemul nervos este ganglionar, asemanator cu al vviermilor inelati» Organele de sim: ochi simpli (sau oceli), ochi compusi (fig. 1), organe tactile, olfactive si gustative « Sistemul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale carui organe s-au diferentiat dupa natura hranei, vegetal’ sau animal Fig.1. Ochi compus Fig. Trahee Respirafia sc face prin trahce (fig. 2) branhii, plaméni sau piele, in functie demediul de viafa. Traheele, tuburi ramificate, au in interior un firchitinos, rasucit in forma de spirala. In acest fel, ele sunt mereu deschise si aerul cireula cu usurin{& « Sistemul circulator este alcatuit din: inima, vase de singe deschise si lacune Sangele este, in general, incolor~ Excretia se face prin organe asemanatoare cu cele ale viermilor inelati» Sexele sunt separate, Masculii se deosebesc de femele, prin unele caractere. Fenomentl se numeste dimorfism sexual. Dezvoltarea larvei se face de cele mai multeori prin metamorfora, Ciasificarea artropodelor:LUCRARE PRACTICA Colectafi, din timp, dferiteartropode (paianjeni, miriapode, insecte) pentru lucririle de laborator. Ele se pot strain alcool de 70° sau in stare uscata Folosifi simateriale naturalizate, existente in laboratorul de biologic al scolii (cruste deracisiinsectare). Efectuati disecfii sau observati la microscop antene, ochi, aripi si picioruge deartropode. Reprezentan(:scorpioni ni sicapugele. Mediu! de via} terestru, uneori acvatic, iar uncle duc o viafa parazita, Caractere generale * Corpul este format din cefalotorace (capul unit cu toracele) si abdomen - Din aparatul bucal fac parte si cele doua chelicere » Au 4 perechi de picioare » Respirafia este traheala si pulmonar + Inima are form tubulara -Inmulfirea se face prin ova, firasmetamorfoza. Scorpionii, Caracteristit « Traiese in regiuni calduroase. La noi in fara se intilnese in Carpatii Meridionali (fig. 1). Pe sub pietre se pot gisi mai mulfi la un loc, dar ficcare vaneazd si traieste singur + Abdomenul, format din 8 segmente, se termin’ cu un ghimpe veninos, Are 8 ochi, dintre care 2 sunt mai dezvoltafi. In general, duc 0 viafi ‘octumd + Pui sunt purtafi de mama, pe spate + Caind incep sa se descurce singuri, mama de cele mai multe ori, moare. Fig.1. Scorpion PAlanjenul-cu-cruce, Caracteristici + Traieste in locuri retrase: sub stresinile ccaselor, caimari, magazii $i crengile arborilor (fig. 2) + isi construieste panza, numai la lumina, din fire subfiri, foarte fine. Acestea Provin dintr-o substanja, produsa de niste glande, ce se gisesc in abdomen. Glandele sunt in legaturd cu filierele, organe speciale, prin care se trage firul. Plasa este o capcani, pentru c& paianjenul depune pe ea, din loc in loc, picdturi de substanta lipicioasa. Toarce un fir mai gros, pe care il duce la locul de panda. Astfel, simte orice migcare produsi. Forma Panzei este diferita, in funefie de specie gi de locul unde este construita Fig2. Paianjon-evrruce + Desi are 8 ochi, nu vede bine, dar este inzestrat cu simfuri agere, Glanda veninoasa se deschide la varful chelicerelor (fig. 3). Isi paralizearA prada, 0 inveleste in fire gi ‘oduce la umbra unde o mininca incet. Resturile le arunca, pentru ca paianjenul este curat si harnic * Cénd vine toamna, femela depune multe ‘oud, pe care Ie ascunde cu grijatntr-un »sac”" de matase. Primavara, din oud, ‘vor iesi paianjeni, asemanatori cu pain. Fig. 3. Cheicere Capusa (fig, 4). Paraziteaza pe caini, ‘i, bovine, chiar $i pe om si se hraneste cu singele acestora. Gaureste pielea, animalului parazitat, cu un sistem de cfrlige si cu dinfigori mici, apoi suge sfingele cu 0 trompa. Unele pot transmite boli periculoase, ca: encefalita si tifosul exantematic. Sarcoptul rdiei paraziteaza piclea omului si produce boala numitaraic. Fig. 4. Capays RETINETI! — Scorpionii, paianjenii si cApugele au 4 perechi de picioare sie inmultesc prin oua, fara metamortoza. Respectafiigiena corporalat Raia este boals murdé ce afi studiat artropodele cu chelicere, verificafi-va cunostinfele! Raspundetiin scrisin caiete! 1) Enumerafi 3 caractere de asemanare si 3 de deosebire dintre scorpioni si paianjeni. 2) Explicafi prin 4 caractere, de ce paianjenii sunt considerati simbolul hamniciei sial indrazneli ey INR te igh.|___LUCRARE PRACTICA Adunafi paianjenii cu ajutorul unei pense. Fiecare se paistreaza intrun borean, pentru nu se manca intreei. Borcanul se acopera cu tifon sau cuo sia. Se pot anestezia cu eter sau se pot conserva in alcool. Femela este mai mare Organcle exeretoare, au fost numite.,glande verzi”, dincauza culorii lo. stomae organe, Fig. 1. Racul de iu Racul de rit (fig.t), Caracteristci-Tidieste in apele curgatware ‘malurilor. Culoarea crustei este adaptata mediului inconjurator« Fiecare pereche de picioare se termina cu cate un cleste; prima pereche are clestii mai mari ‘Abdomenul este format din 7 segmente. Primele 6 segmente au prelungiri laterale Uitimul segment, telsonul, este folosit la inot + Merge pe substrat cu ajutorul picioarclor, iar ind este atacat, inoatajnapoi” + Este un animal lacom. Uneori se hraneste cu plante si cadavrele animaleior + intimpul dezvoltatii,racul naparleste de mai multe ori. Creste foarte incet, dar traieste mult, 20 ~30 de ani + inainte de imperechere, masculi se bat intre ei, ra crujare. Ouale sunt purtate de femela Pui sta fixatide picioarele mamei inca 10zile, pana la prima naparlire. HDR IO ANS, Datnia (fig. 2) sau puricele de balta ‘eprezinta hrana de baz. pestilor din acvariu. ‘Miriapodele sunt animale mici, care au corpul format din segmente, ca si la viermii inelafi. Pe fiecare segment se gisesc 1-2 perechi de picioare (miri= zece mii; podos = picioare). Cea mai cunoscuta este urechelnita (fig. 3). Se mised repede, are simfuri agere, falei puternice si venin, Fig. 2. Danie Fig. 3. Urechelnita RETINETI! —Aucorpul format din cefalotorace i abdomen. —Au 5 perechide picioare. Culoarea crustei la rac, se datoreaza prezenjei a4 substanfe: neagri, rosie, verde si albastra. Prin fierbere, ramane numai cea rosie, de aici si zicala ,, Rogu ca racul!” Verificati-vitcunostinjele! Raispundetiin scrisin caiete! 1) Amintifi-va de zicatori care scot in evidenfé anumite caracteristici ale racului, == _Nouirati_| Mergeti la Muzeul Antipa pentru a vedea colectiile deinsecte! Insectele sunt artropodele cele mai numeroase si cele mai evoluate. Reprezentani: e&rabusi,flutur, libelule, albine, furici, termite, fanfari, muste, lacuste ete. Mediu de viata: cele mai variate ecosisteme. LUCRARE PRACTICA 1. Pentru a observa alcatuirea externa, folositi insectarele din laboratorul de biologie, lupe, microscoape si fige de observatic. AUDA io2. Ajutafi-va de urmatoarele modele! Modelul I fig. 1). Modelul 2, Studiati mai ‘multe tipuri de aripi (fig. 2). Desenafi-le in caicte i precizati ror insecte apartin. Fig. 2. Tipuri de arp Modetul 3. Studiati mai multe tipuri de antene si de picioare. Desenafi-le in caiete si precizajicdror insecte apartin. Deci,tipurile de aripi, de antene si forma picioarclor sunt in stransé legatura ‘cumediul de viata. Caractere generale * Sistemul nervos este ganglionar. Ganglionii sunt grupafi in cele trei parti ale corpului * Sangele este incolor si nu are rol in respirafic - Respiraja se face prin trahec -Sexcle sunt separate. Se inmuljesc prin ‘metamorfoza completa (ou — larva — nimfi— adult) si incompleta (ou - larva ~ adult). Gandacit (colcoptere) au prima pereche de aripi tari, elitre, iar a doua pereche este membranoasi. Elitrele mentin echilibrul corpalui in timpul zborului Aparatul bucal este specializat pentru apucat, rupt si sfaramat. Inmulfirea sc face prin oud, iardezvoltarea prin metamorfoza completa, Reprezentanti: Coleopterele daunatoare Coleopterele folositoare Caribusul de mai Buburuza 2-2,5 em) are elitre are elitre te clone cotane! Bombe de Se hraneste cu culoare rosie, eu puncte negre. Se frunzele arborilor, ce eal iar larva (viermele all) traieste in Sule ppamant 3-4 ani si distruge radacinile Carabul waiest in gradini si plantelor. paduri, Culoarea este aurie sau Géndacul-de-Colorado (10 mm) are dungi negre in Tungul elitrelor galbene. Distruge culturile de cartofi gi de vinete, rosie~_bronzata. Se hraneste cu larve de insecte, viermi gi limacsi. Calosoma are culoare verde - aurie si are picioare lungi. Distruge omizile din paduri si gradini Nasicornul (340m) are culoare cafenie- inchisa, Masculul are pe cap un com. ‘Traieste prin paduri ‘Pluvurii au asipile mari si acoperite cu solzi foarte fini. Aparatul bucal (fig. 3) are aspect de trompa si este adaptat pentru supt. Larvele se numese omizi. Acestea sunt daunatoare, pentru ca se hrinese cu frunzele plantelor. inmuljirea se face prin oua, cu ‘metamorfoza complet. Fluturii se grupeaza : diumi, crepuscular sinocturi.FLUTURI DIURNI FLUTURICREPUSCULARI — FLUTURINOCTURNI Antenele sunt fusi- forme sau in 3 mu- chii.Inrepaus, aripile au 0 pozitie orizon- tala, Antenele au ‘o forma penata.inrepaus, aripile au pozitie de cort “Antenele sunt_maciu- cate. In repaus, aripile ‘au pozitie vertical. Albitiqa Rachitarul este intalnit_in apropierea salciilor. Prima pereche de aripi are un desen, asemanator cu trunchiul salciilor. Fluturele-de-matase sau fluturelealb al verzei are pete negre la varful primei perechi de aripi este greoi, cu aripi scur- fe. Larvele, viermii-de- ‘matase, se hrinesc cu corpului cu un firde ma- tase, RETINETI! — GAndazii $i fluturii se deosebesc dupa tipul aripilor si alcdtuirea aparatului bucal. irugeti insectele daunatoare! -Cresterea fluturilor-de-matase se numeste sericiculturd. Firul de matase, lung de 1 km, cuprinde 24 000 de ochiuri de 4 em lungime, care au necesitat 24 000 de miscarica de,,suveica” ale capului omide. + Radagca este cel mai mare géndac din fara nostra. Masculul are ,coamne” mari siramificate Cei_ mai mari fluturi noctumni din fara noastra sunt fluturele ochi-de-paun de noapte si fluturele cap-de-mort Sy £ oe 5 VON cy i: -_ ARK Dupa ce afi studiat gindacii si fluturi, verificati-vd cunostinfele! Raspundetiin scris in caiete! 1) Completatspaiile punctate. 4. Corpul insectelor este format din: —operechede antene; 2.Torace —dous sau aripi. 3. Abdomen ‘b.Gandacii_au aparatul bucal adaptat le sown $i doUd aripi -iar floturit au aripile .siaparatul bucal adaptat I... (Caracteristici Insecte cu aripi fine si transparente + Duc o viata socialA si ‘mai rar tries solitare + Aparatul bucal este adaptat pentru rupt si lins* Unele au ‘unac pentruatac siaparare. LUCRARE PRACTIC: Folosifi desene xeroxate, plange vacuumate sau insectare. Privifi aceste materiale si descoperiti asemindrile si deosebirile diferiteinsecte. intre Allbinele (fig. 1) triiese in ecosistemele cu clima calda si useati. Cele din zonele temperate igi fac rezerve de hrand pentru iarnd. tA - | Albina | lucratoare Trantor Fig 1 Albine HARE, 2 ” 2Albinele au doud caracteristici de baz: Foarte bune churitoare Cele mai evoluate insecte Albinele Iucratoare au aripile mai lung decat corpul Aripile sunt subjiri, dar cu nervurirezistente. Sistemul traheal, bine dezvoltat, este ,suplimentat” de saci cuser. ‘Au doi ochi compusi eu care vid la distanja $i trei oceli (ochi simpli) cucare vad in apropiere. Ultima. pere- S| che de pi- cioare (fig. 2) are un aparat colector (poriusa si cosule)). Au viata sociala, find onganizate In: mated (Fegina), ‘rantor gi albine ucratoare ‘Munca este imparita:albine- soldat, albine-constructor, albine- ingrijitori ete Soguley Fig. 3. Fagure Constructia fagurilor (fig. 3) reprezinta un model de perfectiune technica, “Aulimbaj exprimat prin dans. Parcurg distanje foarte mari, Din primele oud, ies albinele fird si oboseasca, lucratoare. Albinele se inmultesc prin metamorfoza completa. Timpul de dezvoltare difera in funcfie de modul de hrénire al larvelor. Depunerea oualor si hrinirea larvelor se fac diferentiat. Viitoarele lucratoare sunt hranite cu nectar si polen, iar viitoarele regine numai cu ,liptisor de matca™, 0 secretie produsa de albincle lucratoare. \e (fig. 4) sunt renumite pentru hamnicia lor. In functie de specie, tsi construicse diferite musuroaie, considerate adevarate orase (cuprind in jur de 50 000 indivizi). In interiorul lor au diferite camere, tuneluri, canale de acrisire si de inealzire, culturi de ciuperci sau crescatorii de purici, pentru ca prefera Fig. 4. Furici substanjeledulei.. Duc razboaie intreele gi iau sclavi, pe care-i folosese la muncile cele mai grele. In schimb, dacd sunt accidentatedin cauza ,poverilor” sunt ajutate de furnice-sanitare, peri Fig. 2. Picioae de albina Lanoi in ara sunt mai cunoscute: furnica de padure (isi construieste cele mai {nalte musuroaie—1 m), furnica rosie (foarte razboinica) gi furnica obignuita. RETINETI! — Allbinele, fumicile gi unele viespi sunt cele mai evoluate insecte, care au organizare social gi care uimesc prin comportamentul lor. ‘S-au gisit insecte asemiindtoare cu albincle in chihlimbar-orasina fosila. INSECTE DAUNATOARE Narul, gandacul de bucatarie, paduchele si Repretentangi. muses, puree. : Caracteristici * Au numai dow aripi * Aparatul bucal este specializat pentru dizolvatsisupt (musca de casa) sau pentru injepat si supt ({infari, tauni) « Dezvol- tarea larvelorse face in gunoaie, pe cadavre (la muste), in ape statatoare (la fanfari figura 1)+ Sunt daunatoare omului si animalelor, deoarece transmit unele boli, ca: febrattifoida, holera, dizenteria, meningoencefalita ce. ‘Ous Fig. Tamar anjaru! Anofel transmite malaria, produsa de protozoarul plasmodiul tare i agezati de-a lungul corpului. Se inmulfeste acolo unde igicna lasa de dorit. Pacluchele are corpul turtit. Nu are aripi si ochi. Picioarele sunt scurte si prevazute cu gheare. Se hhranestecusingele animalclor vertebrate. Purivele (fig, 2) are corpul turtit, de culoare ‘neagra si subfiat spre cap. Picioarele din spate sunt mai lungi si se deplascaz4 prin salturi. Injeapa si suge siingele,lisind pe piele 0 pat rosie.RETINETI! — Recunoasteti insectele daundtoare si respectali conditile de igiena, pentru prevenirea imboinavitilor. Musca transportd pe corpul ei pros milioane de microbi. isi cura{a corpul lestul de des, pentru ca... place curajenia! Numai femelele de tantariinfeapa, pentru cd se hranesc cu singe. Masculii se hranesc cu sucuri vegetale. Dupli ce afi studiat caracteisticile insectelor,verificati-va cunostingele! Raspundetiin seri in caiete! 1) Enumeraji caractere generale ale insectelorstudiate, 2)Completati spate punctate. Albincle sunt cele mai bune zburatoare, pentru ¢& evoluateinsecte, deoarece.. ; 3) Subliniagi greselile din urmatoral text. Albilifa,albina, viermele-de-matase, cdrdbusii si paianjenii sunt insecte ce ‘au corpul protejat de un schelet. Sistemul nervos este ca o rejea, iar singele, de cculoare rosie, arerol in respiratie. 4) Organizafi un concurs! Va cdstiga cel care stie mai multe zicatori, proverbe, ghicitori sau versuri care sailustreze: 4) himicia albinelor; ’b)munea furnicilor; ©) obréznicia mustelor. \siicele mai '5)Completafi urmatoru! tabel, CSS Echinodermele sunt animale marine, cu un aspect foarte curios. Reprezentanti (fig. 3): ariciul-de-mare, steaua-de-mare, crinul-de-mare si castravetele-de-mare. Mediu! de viata:mi ‘Avici-do-mare Stea-de-mare rile si oceanele calde cu mare salinitate. (Castravete-de-mare Fig. 2.Echinoderrne ‘Crin-de-mare Steaua-de -mare, Caracteristiei * Este un animal de prada + Forma ccorpului este de stea: de a o parte centrala pomese 5 brate mobile + Sc hraneste cu moluste, viermi, crustacee gi arici-de-mare. De aceea, stomacul este larg gi trimite in fiecare bra ete dous ramificaii. Daca prada este prea mare si nu o poate inghi scoate stomacul afard si 0 acopera ~ Fibrele nervoase ies prin piele si ajung la ccapetele brafelor, unde se gasesc celule (oceli) sensibile la lamina * Daca i se rupe un brat, acesta regenereazii Se inmulfeste si prin oud. Din ele se formeaza larve si apoiaparadullii,RECAPITULARE ANIMALE NEVERTEBRATE, — Nota incaiet grupele de animale nevertebrate studiate ~ Copiati si completayi in caiete tabelul urmator, cu tipul reprezentativ al ‘grupei, caracteristicile si importanfaacestuia. ‘ACUL Peed @Ouman| | RETINETI Caractere generale ale animalelor nevertebrate + Majoritatea nevertebratelor sunt aovatice, cea oe } demonstreaza originea lor din stramosi acvatici- In dezvoltarea lor individualé pornesc de la celula -o1 tele corpului este format din dou sau 3 straturi de celule, se diferentiaza organele p si sistemele de organe - Sensibilitalea se realizeaza prin unica © colulé a corpului, la protozoare, sau prin organe de simtdin ce ince ® mai specializate, la celelalte nevertebrate « Sistemul nervos apare la celenterate si evolueazA spre sistem nervos ganglionar + Tegumentul (pielea) produce un invelig cu rol protector, care » formeaza un schelet extern + Locomotia se realizeazé datorita ) mugchilor Digestia se realizeaza in interiorul celulelor sau in tubul Sue ree ajia se face pe toata suprafaja corpului sau prin NB organe Specializate: branhii, plamani sitrahee - Sistemul ci apare prima data la viermii inelati, iar inima apare prima data la moluste. Sangele este in general incolor + Produsii de excretie se p elimina prin vacuole contractile sau prin organe specializate. La viermii lati apare primul sistem excretor + Inmulirea se face asexuat gi sexuat. Unele sunt hermafrodite (spongierii, celenteratele, viermii lati, viermii inelati gi melcii), iar altel au sexele diferite (viermii cilindrici, scoicile, cefalopodele si echinodermele). CEFALOPODE =e @-esti sunt cele mai simple vertebrate care traiesc in mediul acvatic. Reprezentanji: crapul, stiuca, somnul, pastrivul, scrumbia, morunul, nisetrul,echinul etc, Caractere generale *Corpul are forma de fus (hidrodinamiea) la cei care sunt foarte buni inotatori, dar suferd modificéri la cei care traiese pe fundul apelor (vulpea-de-mare). trunchi Fig. 1. Pale ‘componente ale corpul {ntatote pectorale ‘noatoaréabdominale Corpul (fig. 1) este alcatuit din cap, trunchi si coada. Este protejat de solzi, pprodusi de piele - Pestii inoata cu ajutorul inotatoarelor perechi si neperechi = Scheletul osos este format din: scheletul capului, scheletul trunchiului (coloana vertebral si coaste) si scheletul inotatoarelor- Sistemul nervos are o parte central (encefal si maduva spinarii) si o parte periferica (ganglioni gi nervi) » Ochiul, ‘organ de sim pereche, nu are pleoape. Pestiidisting, la distanté mica, lumina si culorile » Urechea apare pentru prima data in seria animaletor. Este organ de simy pereche, cu rol in menginerea echilibrului i mai pufin pentru auz - Organele mirosului se gasese pe partea superioara a botului « Onganele gustative sunt reprezentate de grupari de celule situate pe buze, in cavitatea bucala, in musta si in piele » Linia laterala si vezica inotatoare existi numai la pesti. Datorita liniei laterale, pestcle simte presiunea gi temperatura apei, curentii si direcfia acestora, Vezica inotatoare are rol in ridicarea si coborarea pestclui in apa Sistemul ligestiv este format din tubul digestiv si glandele anexe. Dupa natura hranei, pestii se impart in: camnivori (cipitori) si omnivori (hrand vegetala si animala) Respiratia se face prin branhii, Acestea au multe vase de snge si sunt protejate de ‘oase numite opercule - Inima este format dintr-un atriu si un ventricul. Vasele de singe sunt inchise. Sangele este de culoare rosie.Sangele neoxigenat ajunge la inima si apoi la branhii, unde se oxigeneaza. uc singcle trece os ina temul excretor este format din 2 rinichi si dou uretere, care se Geschi langa orificiul anal - Sexele sunt separate. Femela produce ovule (icte), iar ‘masculul, spermatozoizi (Iapfi) Datorité unui numar foarte mare de dusmani depun un numar foarte mare de oua. Pestii se grupeaza in: ososi, cartilaginosi-ososi i cartilaginosi man a le —___—— [LUCRAREPRACTICA fateriale necesare: pesti (crap, caras) de 20 ~ 25 cm lungime, tavite de Aisectie, ace, bisturie, foarfec si pense. ‘Mod de tucru * Observati pariile componente ale corpului, forma si pozi inotatoarelor + Tineti pestele in mana stinga, cu abdomenul in sus * Sectionat tegumentul (in lungu! finiei mediane a abdomenului) din zona anala, pana la opercule + Agezati pestele, pe partea dreapta, in tavita de disectie + Prindeti cu pensa latura stinga a abdomenului si de- cupati pana la oper- cule + Inlaturati oper- culele gi tegumentul, pana la nivelul inota- toarei dorsale + In figura | observati organizarea interna a pestelui. Pestii osogireprezint 90% din pesti actual. Reprecentanfi: crapul, salaul, stiuca, somnul, pistravul etc., care tiiese in apele dulei, scrumbia, tonul, guvidul, cluful-de-mare, care triiese in apele marine. Caracteristici « Forma corpului este diferité « Au culori de protectie adaptate ‘mediului de viata» Solzii protejeaza corpul si se acopera unii pe alti sau pot lips Scheletul este in intregime osos + Gura are pozitie’terminala si uneori are din Branhiile suntacoperitecu opercule. Coada are doi lobi egal. ‘Crapul (fig. 2) este cel mai comun peste din fara noastri. Trieste in rduri, lacur si iazuri, de aceea are culori diferite. Se hré- neste cu larve, viermi gi plante sevatice (om vor). Stiuea (fig. 3) este un peste ripitor. Gura este mare, prevazuta cu ‘mumerosi dinfi ascufifi. Pe corp are o serie de dungi transversal. Pastriivul traieste numaiin apele repezi de munte. Este un peste raptor Scrumbia de Dunare traieste in Marea Neagra, iar primavara migreaza in Dunate pentrureproducere. IY = ¢ Fig. 2. Crap Fig. 3. Stina ~