Sie sind auf Seite 1von 70

Curs rapid de initiere in limba germana

Reguli generale de pronuntare in limba germana U W .. ST(la inceputul cuvantului)... IE... EI... E &inal ' ( vi"!#e! ) ER la s&arsitul cuvantului . S inaintea unei vocale .. C*S . +T &inal ... E, la s&arsitul cuvantului I- la s&arsitul cuvantului . EU * la mi.locul si la s&arsitul cuvantului %iio !"!#ev$ %io p

TSC* ... TS &inal SS * la inceputul cuvintelor . / .. /S 001 EE1 22 . -E 3. 4 se citeste 2I (e$5 *USER 6 *2I'0R) se citeste ( (W0S 6 (0S) se citeste ST (STU,+E 6 STU,+E) se citeste I (+IE 6 +I) se citeste 0I (EI, 6 0I,) se citeste normal (EI,E 6 0I,E) se citeste T ('WEI 6 T(0I) se citeste 7 ((IER 6 7IR) se citeste IU ()8ER 6 IU80R)

se citeste 0R ()8ER 6 IU80R) se citeste ' (SEC*S 6 'ECS) se citeste CS (ve%i e$. precedent) se citeste T (ST0+T 6 ST0T) se citeste 0, (SIE8E, 6 'I80,) se citeste I* (,IE+RI- 6 ,I+RI*) se citeste 2I (,EU, 6 ,2I,) nu se citeste9 el arata ca vocala dinaintea lui este lunga ('E*, 6 TE,) se citeste CI (+EUTSC* 6 +2ICI) se citeste T (REC*TS 6 RE*T) se citeste S (WEISS 6 (0IS) se citeste normal (*IER 6 *IR) se citeste C (/:EI, 6 C:0I,) se citeste CS (:I,/S 6 :I,CS) se citesc ca 01 E si 2 lungi si nu ca dubla consoana se citeste -*E (-W:8 6 -*E:8) se citeste I (30 6 I0) se citeste S (-R24 6 -R2S) 0lte cateva reguli

;. +e &iecare data cand intalnim la mi.locul cuvintelor consoana dubla1 inseamna ca vocala dinaintea acesteia se citeste scurt. +e e$5 +RITTE se citeste +RITE1 cu I citit rapid. <. 0ccentul cade1 in general pe prima silaba. . Substantivele se scriu cu litera mare. :ectia ; Was is das= +as ist der Tisc>. +as ist die Wand. +as ist das 8ild. Ce este aceasta= 0ceasta este masa. 0cesta este peretele. 0cesta este tabloul. 0rticolul ne>otarat unul1 una1 unul (neutru) este1 in general1 ein (masculin)1 eine (&eminin) si ein (neutru). :ectia < +as ist ein Tisc>. +as ist eine Wand.

+as ist ein 8ild. 0ceasta este o masa. 0cesta este un perete. 0cesta este un tablou. Conversatie ;. Este aceasta o masa1 un perete1 un tablou= Ist das ein Tisc>1 eine Wand1 ein 8ild= <. +a1 aceasta este o masa1 un perete1 un tablou. 3a1 das ist ein Tisc>1 eine Wand1 ein 8ild. . Este aceasta o masa= Ist das ein Tisc>= ?. ,u1 este un tablou@ ,ein1 das ist ein 8ild@ !. Este acesta un perete= Ist das eine Wand= ". ,u1 acesta nu este un perete1 acesta este un tablou@ ,ein1 das ist nic>t eine Wand1 das ist ein 8ild@ Gramatica

In loc de nicht ein se poate &olosi kein (niciunul)9 la &eminin keine1 la neutru kein. :ectia Numeralele cardinale ,ull (citeste nul). %ero Ein1 eine . unu1 una 'Aei ... doi1 doua +rei trei (ier patru 7Bn& (citeste fiunf).. cinci Sec>s .. sase Siben .. sapte 0c>t ... opt ,eun .. noua 'e>n ... %ece :ectia ? ;. Cum e masa1 peretele1 tabloul1 &ereastra= Was ist der Tisc>1 die Wand1 das 8ild1 das 7enster= <. Casa e mica. +er Tisc> ist Dlein.

. Eeretele e alb. +ie Wand ist Aeiss. ?. Tabloul e albastru. +as 8ild ist blau. !. Ce am eu= Was >abe ic>= ". Eu am o masa. Ic> >abe ein Tisc>. F. Ce ai tu= Was >ast du= G. Eu am un tablou. Ic> >abe ein 8ild. #. Eeretele are o &ereastra. +ie Wand >at ein 7enster. Gramatica Ere%entul indicativului I) (erbul a fi Ic> bin H eu sunt +u bist H tu esti

Er1 sie1 es ist H el1 ea este Wir sind H noi suntem I>r seid H voi sunteti Sie sind H ei1 ele sunt II) (erbul a avea Ic> >abe H eu am +u >ast H tu ai Er1 sie1 es >at H el1 ea au Wir >aben H noi avem I>r >abt H voi aveti Sie >aben H ei1 ele au ,ota Sie inseamna si ea si ei si ele. 0tunci cand e scris cu litera mare1 Sie inseamna Dumneavoastra. :ectia ! ;.Wo ist das 7enster= <. :inDs@ . Ist die Wand linDs= ?. +as 8ild ist nic>t linDs@ !. Es ist rec>ts.

". Was ist oben= F. 2ben ist die +ecDe. G. Was ist unten= #. Unten ist der Tisc>. ;I. Ist das &enster vorn= ;;. ,ein1 vorn ist die TBr. ;<. Was ist >inten= ; . +er 2&en ist >inten. ;?. Wo ist der Tisc>= ;!. +er Tisc> ist in der Citte. Unde este &ereastra= :a stanga@ Este peretele la stanga= Tabloul nu este le stanga@ Este la dreapta. Ce este sus= Sus este pla&onul. Ce este .os= 3os este masa.

Este &ereastra in &ata= ,u1 in &ata este usa. Ce este in spate= Soba este in spate. Unde este masa= Casa este la mi.loc. Vocabular la stanga H linDs la dreapta H rec>ts sus H oben .os H unten la mi.loc H in der Citte pla&onul H die +ecDe soba H der 2&en usa H die TBr :ectia " Conversatii 0veti paine= +a1 am o bucata de paine.

Cum este painea= Eainea este buna. Unde este pa>arul= Ea>arul este la dreapta. 0veti (dJstra) vin= ,u1 eu nu am vin. 0re el destula apa= +a1 el are o sticla cu apa. Este berea proaspata= +a1 si untul si bran%a sunt proaspete. Unde este laptele= :aptele e la mi.loc. *aben sie 8rot= 3a1 ic> >abe ein StBcD 8rot. Wie ist das 8rot= +as 8rot ist gut. Wo ist das -las= +as -las ist rec>ts. *aben Sie Wein=

,ein1 ic> >abe Deinen Wein. *at er genug Wasser= 3a1 er >at eine 7lasc>e Wasser. Ist das 8ier &risc>= 3a1 auc> die 8utter und der /Kse sind &risc>. Wo ist die Cilc>= +ie Cilc> ist in der Citte. Gramatica ;. In limba romana1 dupa substantivele care indica masura1 marimea1 cantitatea etc.se pun cuvinte de legatura1 cum ar &i de1 cu. In limba germana nu e$ista aceasta regula. De exemplu5 2 bucata de paine 6 Ein StBcD 8rot. <. 0tunci cat este predicativ1 deci cand &ormea%a predicatul1 ad.ectivul ramane nesc>imbat1 ca gen si numar. De ex5 +ie 8utter ist &risc>1 der /Kse ist &risc>. (Untul este proaspat1 bran%a este proaspata) +ie 8utter und der /Kse sind &risc>. (Untul si bran%a sunt proaspete).

. 0rticolele >otarate sunt urmatoarele5 der (masculin)1 die (&emnin) si das (neutru). +eoarece genul substantivelor in limba germana nu se potriveste intotdeauna cu cel din limba romana1 este obligatoriu sa invatam substantivele germane insotite de articolul lor >otarat. Vocabular das 8rot 6 painea das StBcD 6 bucata gut 6 bun1 buna das -las 6 pa>arul der Wein 6 vinul die 7lasc>e 6 sticla das 8ier 6 berea die 8utter 6 untul das -las 6 geamul &risc> 6 proaspat der /Kse 6 bran%a der Cilc> (citeste5 mil>i) 6 laptele rot 6 rosu

gelb 6 galben grBn 6 verde blau 6 albastru bunt 6 pestrit braun 6 ca&eniu grau 6 cenusiu sc>Aar% 6 negru :ectia F Cum socotim nemteste 0dun5 plus < &ac cinci

Scad5 # minus ? &ac cinci Inmultesc5 ? ori < &ac opt Impart5 G impartit la < &ac ? Ic> addiere5 drei und %Aei ist (sau mac>t 6 &ace) &Bn& Ic> substra>iere5 neun Aeniger (mai putin) vier ist &Bn& Ic> multiple%iere5 vier mal (ori) %Aei ist ac>t Ic> dividiere5 ac>t durc> (prin) %Aei ist vier Numerele de la 10 la 19

;; 6 el& ;< 6 %ALl& ; 6 drei%e>n

;? 6 vier%e>n ;! 6 &Bn&%e>n ;" 6 sec>%e>n ;F 6 sieb%e>n ;G 6 ac>t%e>n ;# 6 neun%e>n :ectia G Gramatica Substantivele germane au1 pentru toate genurile1 nominativ plural1 un singur &el de articol5 die. +e aceea este necesar1 cand invatam substantivele1 sa memoram si &orma lor plural. De exemplu5 sg. der Tisc> die Wand das -las pl. die Tisc>e die WKnde

die -lKser Conversatii Wir >aben drei Tisc>e. ,oi avem trei mese. +ie 8rote sind &risc>. Eainile sunt proaspete. +as 'immer >at vier WKnde. Camera are patru pereti. In %Aei Stunden >aben Air 8utter. In doua ore avem unt. +ie 7enster sind >ell. 7erestrele sunt luminoase. :inDs1 in 'immer1 sind %Aei TBres. :a stanga1 in odaie1 sunt < usi. In der Citte sind drei -lKser. :a mi.loc sunt trei pa>are. ,2T0 E$trageti si invatati singuri cuvintele noi. :ectia # Declinarea substantivelor

Regula5 Substantivele &eminine raman nesc>imbate in cursul declinarii. Cele masculine si neutre capata un s (sau es) la genitiv1 in restul ca%urilor ramanand nesc>imbate. Se sc>imba doar articolul. 0poi1 ca%urile nominativ si acu%ativ sunt identice la substantivele &eminine si neutre1 iar articolul masculin seamana in declinarea celorlalte ca%uri cu cel neutru. Exemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: Casculin 7eminin ,eutru ,. der Tisc> die 7lasc>e das 8ild -. des Tisc>es der 7lasc>e des 8ildes +. dem Tisc> der 7lasc>e dem 8ild 0. den Tisc> die 7lasc>e das 8ild Declinarea articolului hotarat masc. &em. neutru ,. der die das -. des der des +. dem der dem 0. den die das :ectia ;I

Numeralele de la

0 la 1 milion

<I H %Aan%ig (citeste tvanti>) <; H einund%Aan%ig <! H &Bn&und%Aan%ig I H dreissig ; H ein und dreissig # H neunund dreissig ?I H vier%ig !I H &Bn&%ig "I H sec>%ig FI H sieb%ig GI H ac>t%ig #I H neun%ig ;II H >undert <II H %Aei>undert !II H &Bn&>undert "!I H sec>s>undert&Bn&%ig F" H sieben>undert drei und sec>%ig

;III H tausend (citeste tau%and)

;#?; H tausend neun>undert einundvier%ig ;.III.III H eine Cillion Numerale ordinale Erimul1 prima 6 der1 die das erste 0l doilea1 a doua 6 der1 die1 das %Aeitte 0l treilea1 a treia 6 der1 die1 das dritte 0l patrulea1 a patra 6 der1 die1 das vierte 0l cincispre%ecelea1 a cincispre%ecea 6 der1 die1 das &Bn&%e>nte 0l o sutalea1 a o suta 6 der1 die1 das >underste !asuri 2 .umatate 6 eine *Kl&te Un s&ert1 trei s&erturi 6 ein (iertel1 drei (iertel 2 treime1 o optime 6 ein +rittel1 ein 0c>tel 0 %ecea parte1 a suta parte 6 der %e>nte Teil1 der >underste Teil 2 data1 de trei ori1 de o suta de ori 6 ein mal1 drei mal1 >undert mal :ectia ;; Despre infatisarea lucrurilor

:inia este dreapta. +ie :inie ist gerade. Culte linii sunt strambe. (iele :inien sind Drumm. Cercul este rotund. +er /reis ist rund. Si ceasul este rotund. 0uc> die U>r ist rund. Cum este masa= ,eteda@ Wie ist der TBr= Er ist &lac>@ Cara&a este goala. +ie 7lasc>e ist >o>l. Cartea este subtire. +as 8uc> ist dBnn. +ictionarul este gros. +as WLrterbuc> ist dicD. Casa este inalta. +as *aus ist >oc>. Soba este scunda. +er 2&en ist niedrig. Strada este lunga. +ie Strasse ist lang. Creionul este scurt. +er 8leisti&t (citeste blaisti&t) ist Durt%. ,2T0 +epistati singuri cuvintele noi si invatatiJle@ :ectia ;< Despre materialele din care sunt confectionate obiectele 0ceasta este sticla1 lemnul1 piatra1 osul1 >artia1 cartonul.

+as ist das -las1 das *ol%1 der Stein1 das 8ein1 das Eapier1 die Eappe. Scaunul acesta este &acut din lemn. +ieser Stu>l ist aus *ol% ver&ertigt. 0cesta este tot din lemn. 3ener ist auc> aus *ol% ver&ertigt. Toate scaunele sunt &acute din lemn= Sind alle StB>le aus *ol% ver&ertigt= Capa acesta este &acuta din piele. +iese Cappe ist aus :eder ver&ertigt. +in ce e &acut creionul tau= Woraus ist dein 8leisti&t ver&ertigt= Creionul meu este &acut din :emn. Cein 8leisti&t ist aus *ol% ver&ertigt. 7ierul1 aurul1 argintul1 pielea. +as Eisen1 das -old1 das Silber1 der Sta>l Elumbul1 cuprul1 pan%a1 pielea. +as 8lei1 das /up&er1 die :einAand1 das :eder. Catasea. +ie Seide.

,2T0 Invatati termenii noi. 0lcatuiti propo%itii simple pe ba%a cuvintelor pe care vi leJati insusit pana acum.

:ectia ; Gramatica "ronumele personale Singular Elural al meu1 a mea 6 mein1 meine al nostru 6 unser1 unsere1 unser al tau1 a ta 6 dein1 deine1 dein al vostru 6 euer1 eure1 euer al sau 6 sein1 seine1 sein al lor 6 i>r1 i>re1 i>r al ei 6 i>r1 i>re1 i>r al +Jstra 6 I>r1 I>re1 I>r #ntrebari u$uale Cum se numeste asta= Wie >eist das= Cum va c>eama= Wie >eissen Sie= Cine sunteti= Wer sind Sie= Ce doriti= Was ABnsc>en Sie=

Ce inseamna cuvantul acesta= Was bedeutet dieses Wort= Ce sa &ac= Was soll ic> tun= Incotro mergeti= Wo>in ge>en Sie= +e unde veniti= Wo>er Dommen Sie= CineJi acolo= Wer ist da (dort)= Imi este ingaduit= Ist es erlaubt= +ar& ic> = :ectia ;? Gramatica Eluralul articolului der1 die1 das este pentru substantivele de toate genurile5 ,. die1 -. der1 +. den1 0. die. Exemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: ,. die *Kuser -. der *Kuser +. den *Kusern 0. die *Kuser +e retinut5 :a dativul plural toate substantivele primesc terminatia n. Vocabular

barbatul 6 der Cann (pl die Canner) &emeia 6 die 7rau (pl. die 7rauen) baiatul 6 der /nabe (pl. die /naben) &ata 6 die CKdc>en (pl. die CKdc>en) copilul 6 das /ind (pl. die /inder) vecinul 6 der ,ac>bar (pl. die ,ac>barn) prietenul 6 der 7reund (pl. die 7reunde) Intrebari si raspunsuri u%uale Ce varsta ai= Wie alt bist du= Sunt de Ic> bin ! de ani. ! 3a>re alt.

0ici locuieste domnul M= Wo>nt *err M >ier= E acasa domnul M= Ist *err M %u >ause= +omnul tocmai a iesit. +er *err ist eben ausgegangen. Cand se intoarce=

Wann Dommt er %urBcD= :ectia ;! Vocabular der Tuller 6 &ar&uria noc> 6 inca ste>t 6 se a&la sc>neiden 6 a taia be&indet sic> 6 se gaseste nac> 6 dupa der :L&&el 6 lingura das 8rLtc>en 6 &ran%eluta das Cesser 6 cutitul der E&e&&er 6 piperul die -abel 6 &urculita der Sen& 6 mustarul das Cunatuc> 6 servetelul der Essig 6 otetul der 8rotDorb 6 cosul cu paine das Nl 6 uleiul

das Sal%&ass 6 solnita die 'itrone 6 lamaia das 7leisc> 6 carnea der 'ucDer 6 %a>arul das -emBse 6 legumele die 8o>ne (pl. 8o>nen) 6 &asolea der 8raten 6 &riptura die Erbse (pl. Erbsen) 6 ma%area der /uc>en 6 pra.itura die Wurst (pl. WBrste) 6 carnatul der /a&&elL&&el 6 lingurita der /albsleber 6 &icatul de vitel das Tisc>tuc> 6 &ata de masa das Rind&leisc> 6 carnea de vita #ncercati sa traduceti:

Was ste>t au& dem Esstisc>= 0u& dem Esstisc> ste>en die Teller. Was be&indet sic> noc> au& dem Tisc>= 0u& der Tisc> be&inden sic> noc>5 der :L&&el1 die Cesser1 die -abeln1 die CundtBc>ter. Was ste>t in der Citte= In der Citte ste>t der 8rotDorb. Womit essen Air die Suppe= Wir essen die Suppe mit dem :L&&el. Gramatica +upa prepo%itiile aus1 bei1 mit si nac> se &oloseste dativul. +upa prepo%itiile an% auf% hinter% in% neben% unter% vor si $&ischen se &oloseste ca%ul dativ atunci cand verbul indica o stare si acu%ativul cand verbul indica o miscare (dintrJun loc in altul). Conversatie intr'un restaurant Ic> bin >ungrig1 durstig@ CiJe &oame1 sete@ Ist noc> ain Tisc> &rei= Cai este o masa libera= 7Br Aieviel Eersonen= Eentru cate persoane= Wer bedient >ier= Cine serveste aici= -eben Sie mir1 bitte1 die +atiJmi va rog lista de bucate@ SpeiseJDarte@ /ellner1 die Rec>nung@ C>elner1 plata@ Ca>l%eit@ Sa va &ie de bine@

:ectia ;" Grmatica Ee langa verbele sein si haben1 limba germana se slu.este deseori de veerbul a.utator &erden (a deveni). IataJl mai .os con.ugat la indicativ pre%ent5 ic> Aerde (eu devin) Air Aerden (noi devenim) du Airst (tu devii) i>r Aerdet (voi deveniti) er1 sie1 es Aird (el1 ea1 devin) sie Aerden (ei1 ele devin) "ropo$itii u$u$le (referitoare la timp si la impartirea lui) 2ra are doua .umatati de ora. 2ra are patru s&erturi de ora. 2 ora si .umatate. Este amia%a. 'iua1 noaptea. Este ora G inainte de amia%a. Este ora < dupa amia%a. Este ora F seara. E intuneric1 e lumina.

E seara1 e noapte. E tar%iu1 e mie%ul noptii. Ca culc. Ca scol. E dimineata. Se &ace lumina Ca duc in oras. +ie Stunde >at %Aei >albe Stunde. +ie Stunde >at vier (ierteilJStunden. 0ndert>alb Stunden. Es ist Cittag. +er Tag1 die ,ac>t. Es ist ac>t U>r vormittags. Es ist < U>r nac>tmittags. Es ist F U>r abends. Es ist dunDel1 es ist >ell Es ist 0bend1 es ist ,ac>t. Es ist spKt1 es ist Citternac>t. Ic> lege mic> nieder.

Ic> ste>e au&. Es ist Corgen Es Aird >ell Ic> ge>e in die Stadt. Conversatii u$uale -uten Tag@ Was mac>en Sie noc>= Ic> danDe1 gut1 und I>nen= 0lles A>ol %u *ause= Ic> bin er&reut Sie %u se>en@ 0u& Wiederese>en morgen@ *err1 7rau1 7rKulein (se folosesc cu mein ase$at inainte) 8una %iua@ Ce mai &aceti= Cultumesc1 bine1 dar dumneavoastra= Sunt toti bine acasa= Sunt bucuros ca vJam va%ut@ :a revedere pe maine@ +omn1 +oamna1 +omnisoara

:ectia ;F *rarul $ilnic si alte unitati de timp Este ora ;< Este ora ;< si ! minute Este ora ;< si ;I minute Este ora ;< si un s&ert Este ora ;< si .umatate Este ora ; &ara un s&ert Este ora ; &ara ;I minute Saptamana are F %ile :uni1 Carti1 Ciercuri1 3oi (ineri1 Sambata1 +uminica Ieri1 a%i1 maine 0notimpurile Erimavara1 vara Toamna1 iarna Es ist %ALl& U>r Es ist &Bn& Cinuten nac> %ALl& Es ist %e>n Cinuten nac> %ALl&

Es ist ein (iertel eins Es ist >alb eins Es ist (iertel eins

Es ist %e>n Cinuten von eins (vor 6 inainte) +ie Woc>e >at F Tage Contag1 +ienstag1 CittAoc>1 +onnerstag 7reitag1 Sonnabend (sau Samstag)1 Sonntag -estern1 >eute1 morgen +ie 3a>res%eiten +er 7rBling1 der Sommer +er *erbst1 der Winter -ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat Casculin 7eminin ,eutru ,5 ein Cann eine 7rau ein 'ie&&erblatt (6 cadru) -5 eine Cannes einer 7rau eines 'i&&erblattes +5 einem Cann einer 7rau einem 'i&&erblatt 05 einen Cann eine 7rau ein 'i&&erblatt :ectia ;G

Gramatica #mperfectul verbelor sein% >aben si Aerden ic> Aar (eram) ic> >atte (aveam) ic> Aurde(deveneam) du Aarst (erai) du >attest (aveai) du Aurdest (deveneai) er Aar (era) er >atte (avea) er Aurde(devenea) Air Aaren (eram) Air >atten (aveam) Air Aurden (deveneam) i>r Aaret (erati) i>r >attet (aveati) i>r Aurdet (deveneati) sie Aaren (erau) sie >atten (aveau) sie Aurden (deveneau) "erfectul verbelor sein% >aben si Aerden se formea$a cu pre$entul lui sein sau >aben si participiul verbelor de con+u,atIc> bin geAesen ic> >abe ge>abt ic> bin geAorden (am fost) (am avut) (am devenit) du bist geAesen du >ast ge>abt du bist geAorden er ist geAesen er >at ge>abt er ist geAorden Air sind geAesen Air >aben ge>abt Air sind geAorden

i>r seid gevesen i>r >abt ge>abt i>r seid geAorden sie sind gevesen sie >aben ge>abt sie sind geAorden .ectura 01 a1 a@ der Winter1 der ist da1 *erbst und Sommer dind vergangen1 Winter der >at ange&rangen9 01 a1 a@ de Winter1 der ist da. E1 e1 e@ ,un gibt es Eis und Sc>nee9 8lumenn blu>n an 7enstersc>eiben1 Sind sonst niergends au&%utreiben. E1 e1 e@ ,un gibt es Eir und Sc>nee. 21 o 1o@ Wie sind die /inder &ro>@ Se>en 3ede ,ac>t im Traume Sic> sc>Ln unterm Tannenbaume. 21 o1 o@ Wie sind die /inder &ro>@ Vocabular sind vergangen 6 au trecut sonst 6 alt&el >at ange&angen 6 a inceput

niergends 6 nicaieri es gibt 6 se gaseste1 este sind au&%utreiben 6 se gasesc das Eis 6 g>eata &ro> 6 vesel der Sc>nee 6 %apada der Traum 6 visuldie 8lume1 Jen 6 &loarea die TrKume 6 visurile die 7enstersc>eibe 6 geamul sic> se>en 6 se vad blB>en 6 a in&lori unterm Tannenbaum 6 sub pomul de Craciun sc>Ln 6 &rumos Exercitiu Traduceti cu a.utorul vocabularului si al cuvintelor insusite pana la lectia de &ata poe%ia de mai sus9 invatattJo pe de rost. :ectia ;# *rasul (die /tadt)

;. 2rasul are multe cladiri1 stra%i si piete. +ie Stadt >at viele -ebKudel1 Strassen und ElKt%e. <. Strada este lata1 ea are pe ambele parti trotuare. +ie Strasse ist breit9 sie >at au& beiden Seiten 8BrgerJsteige. . :a mi.loc ea are drumul pentru ve>icule. In der Citte >at sie einen +amm. ?. +rumul este pentru trasuri1 autove>icule si tramvaie. +er +amm ist &Br WagAn1 0utomobile und Strassenba>n. !. :a mi.locul orasului este o Eia%a. In der Citte der Stadt liegt ein Elat%. ". 0colo e primaria. +ort ist (ste>t) das Rat>aus. F. Un teatru si multe pravalii sunt acolo. Ein T>eater und viele :Kden sind da. G. Erin strada principala trece tramvaiul. +urc> die *auptstrasse &e>rt die Strassenba>n. #. Cladirile mari au multe eta.e.

+ie grossen -ebKude >aben viele StocDAerDe. Vocabular viele 6 multe der Wagen 6 trasura der Elat% 6 piata die Strassenba>n 6 tramvaiul der 8Brgersteig 6 trotuarul der :aden 6 pravalia der +amm 6 drum pentru ve>icule der StocDAerD 6 eta.ul Gramatica In limba germana1 ad.ectivele se asea%a intotdeauna inaintea substantivelor. :ectia <I .a cumparaturi (conversatie u$uala) ;. Ca duc intrJo pravalie. Ic> ge>e in einen :aden. <. (reau sa cumpar ceva. Ic> Aill etAas Dau&en. . Ce doreste domnul=

Was ABnsc>t der *err= ?. 2 perec>e de g>ete. Ein Eaar Sc>u>e. !. E piele buna= Ist das gutes :eder= ". Cat costa= Was Dostet= F. E prea scump@ Es ist %u teuer@ G. :uatiJmi masura1 va rog@ 8itte1 ne>men Sie mir Cass@ #. 0veti camasi1 batiste= *aben Sie *emdem1 Tasc>entBc>er= ;I. 0s vrea ciorapi1 manusi1 o palarie. Ic> mLc>te SocDen1 *andsc>u>e1 einen *ut. ;;. Ere lungi1 scurte1 largi1 stramte. 'u lang1 %u Dur%1 %u Aeit1 %u eng. Exercitiu Ee ba%a te$tului de mai sus1 alcatuitiJva un mic vocabular e$tragand cuvintele necunoscute.

:ectia <; Declinarea substantivelor insotite de ad+ective !asculin sin,ular Cu articolul der cu articolul ein ,5 der mensc>lic>e /Lrper ein mensc>lic>er /Lrper -5 des mesc>lic>en /Lrpers eines mesc>lic>en /Lrpers +5 dem mesc>lic>en /Lrper einem mesc>lic>en /Lrper 05 den mesc>lic>en /Lrper einen mesc>lic>en /Lrper !asculin plural , H 05 die mesc>lic>en /Lrper mesc>lic>e /Lrper -5 der mesc>lic>en /Lrper mesc>lic>er /Lrper +5 den mesc>lic>en /Lrpern mesc>lic>en /Lrpern 0eminin sin,ular Cu articolul die cu articolul eine , H 05 die grosse Stirn(e) eine grosse Stirne(e) - H +5 der grossen Stirn(e) einer grossen Stirne(e) 0eminin plural

, H05 die grossen Stirnen grosse Stirnen -5 der grossen Stirnen grosser Stirnen +5 den grossen stirnen grossen Stirnen Neutru sin,ular Cu articolul das , H 05 das &rLc>lic>e -esic>t ein &rLc>lic>es -esic>t -5 des &rLc>lic>en -esic>tes eines &rLc>lic>en -esic>tes +5 dem &rLc>lic>en -esic>t einem &rLc>lic>en -esic>t Neutru plural , H 05 die &rLc>lic>en -esic>ter &rLc>lic>e -esic>ter -5 der &rLc>lic>en -esic>ter &rLc>lic>er -esic>ter +5 den &rLc>lic>en -esic>tern &rLc>lic>en -esic>tern *bservatii

0d.ectivele capata1 la genitivul singular inainte1 terminatia en1 atat la singular cat si la plural (e$ceptie &acand singularul cu articolele ein1 eine1 ein). ,ominativul si acu%ativul substantivelor &eminine si neutre sunt identice. +e asemenea sunt identice ca%urile nominativ si acu%ativ la toate genurile trecute la plural. 0poi1 nominativul ad.ectivelor cu art. der1 die1 das primeste terminatia e pentru toate genurile. Se ami observa ca nominativul ad.ctivelor cu ein1 eine1 ein are terminatia r (de la der) la masculin1 e (de la die) la &eminin si s (de la das) la neutru. In &ine1 pluralu latributelor este acelasi pentru toate genurile. :ectia << Corpul omenesc (Der menschliche 12rper) ;. Eartile corpului omenesc sunt5 capul1 trunc>iul si membrele. +ie Taile des mensc>Dic>en /Lrpers sind5 der /op&1 der Rump& und die -lieder. <. -atul uneste capul cu trunc>iul. +er *als verbindet den /op& mit dem Rump&. . Capul e rotund si acoperit cu par. +er /op& ist rund und mit *aar bedecDt. ?. Inauntrul este creierul.

Innen ist das -e>irn. !. Inainte este &ata. (orn ist das -esic>t. ". :a dreapta si la stanga sunt urec>ile. Rec>ts und linDs sind die 2>ren. F. Sub &runte sunt oc>ii. Unter der Stirne sind die 0ugen. G. Sub nas este gura. Unter der ,ase ist der Cund. #. Sub gura este barbia. Unter der Cund ist das /inn. ;I. :a dreapta si la stanga sunt obra.ii. Rec>ts und linDs sind die Wangen. ;;. Trunc>iul costa din piept si pantece. +er Rump& beste>t aus der 8rust und der 8auc>. ;<. Inima1 plamanii1 stomacul1 &icatul1 splina1 rinic>ii si intestinele. +as *er%1 die :ungen1 der Cagen1 die :eber1 die Cil%1 die ,ieren und die +Krme.

; . Corpul omenesc are patru membre5 bratele si picioarele. +er mensc>lic>e /Lrper >at vier -lieder5 die 0rme und die 8eine. ;?. Cele cinci simturi sunt5 va%ul1 au%ul1 mirosul1 gustul si pipaitul. +ie &Bn& Sinne >eissen5 das -esic>t1 das -e>Lr1 dAe -eruc>1 der -esc>macD und das -e&B>l. Vocabular +ie :ippe 6 bu%a +er %a>n 6 dintele Ic> esse 6 mananc +ie 8irne 6 para Ic> sc>mecDe 6 eu gust +as 'a>nAe> 6 durerea de dinti. G,ramatica Con+u,area verbului schmecken (a ,usta) Ic> sc>mecDe Wir sc>mecDen +u sc>mecDst I>r sc>mecDt Er1 sie1 es sc>mecDt Sie sc>mecDen

Se observa ca terminatia la pers. a <Ja singular este st1 iar la pers. a Ja singular si a <Ja plural este t. :a plural persoanele ; si au aceeasi terminatie Hen. Exercitiu Incercati sa construiti propo%itii simple cu a.utorul cuvintelor noi pe care leJati invatat. :ectia < Gandindu'ne la sat (Das Dorf 3 satul) ;. Satul este mai mic decat orasul. +as +or& ist Dleiner as die Stadt. <. Stra%ile nu sunt asa de late si nu sunt pavate. +ie Starssen sind nic>t so breit und sie sind nic>t gep&lastert. . +ar aerul este aici mai curat decat la oras. 0ber die :u&t ist >ier reiner als in +er Stadt. ?. Ee sosea se .oaca copiii1 pe camp lucrea%a taranii. 0u& der :andstrasse spielen die /inder1 au& dem 7eld arbeiten die 8auern. !. Ei ara ogorul si seamana cereale. Sie p&lBgen den 0cDer und sKen das -etreide.

". Taranii bogati se ocupa si cu crestera vitelor si au &rumoase gradini cu &ructe. +ie reic>en 8auern treiben (ie>%uc>t und >aben sc>Lne 2bstgKrten. F. 2 mica padure este in apropiere. Ein Dleiner Wald ist in der ,K>e. Gramatica In limba germana1 comparativul ad.ectivelor se &ormea%a adaugand Her la &orma de po%itiv. E$5 Dlein H Dleiner (mic 4 mai mic). Termenul de coparatie decat este als. Con+u,area verbului a sapa ic> grabe du grKbst er1 sie1 es grKbt Air greben i>r grabt sie graben Vocabular die /arto&&el 6 carto&ul das (ie> (se citeste fi) 6 corntele

Weiden 6 pasc der *irt1 die *irte 6 ciobanul die /u>1 die /B>e 6 vaca beAac>t 6 pa%este das E&erd1 die E&erde 6 calul der *und1 die *unde 6 cainele das Sc>a&1 die Sc>a&e 6 oaia Exercitiu 7olosind cuvintele stiute1 precum si pe cele invatate in lectia aceasta1 incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari5 ;. Wer (cine) grKbt die /arto&&eln= <. Wo (unde) Aeiden die /B>e1 die E&erde1 die Sc>a&e= . Wer beAac>t das (ie>= ?. Wer beAac>t noc> das (iec>= !. Wer ist Dleiner1 der *irt oder der *und= :ectia <? Despre i,iena corporala ;. Ic> >ole Wasser 6 0duc apa.

<. Ic> giesse das Wasser in das Wasc>becDen 6 Torn apa in lig>ean. . Ic> ne>me den Sc>Aamm 6 Iau buretele. ?. Ic> tauc>e den Sc>Aamm in das Wasser 6 0&und buretele in apa. !. Ic> Aasc>e mir das -esic>t1 den *als1 die 8rust1 sie *Knde 6 imi spal &ata1 capul1 pieptul1 mainile. ". Ic> trocDne mic> mit dem *andtuc> ab 6 Ca usuc cu prosopul. F. Ic> ne>me die Sei&e 6 Iau sapunul G. Ic> put%e mir die 'K>ne 6 Imi spal dintii. #. Ic> DKmme mic> 6 ma pieptan. ;I. Ic> bBrste mir die /leider 6 Imi perii >aina. Gramatica Ic> >ole1 ic> >olte1 ge>olt H iata verbul >olen (a lua1 a aduce) trecut prin cele trei timpuri de ba%a ale limbii germane5 pre%entul indicativului1 imper&ectul si participiul (cu a.utorul caruia alcatuim toate timpurile compuse). Cand se invata verbele germane este necesar ca acestea sa &ie insusite1 memorate la toate cele trei timpuri de ba%a. Vocabular

sc>mut%ig 6 murdar ic> Aill 6 vreau sauber 6 curat der 8ac>1 die 8Kc>e 6 paraul Immer 6 totdeauna die Reinlic>Deit 6 curatenia Exercitiu 5raduce'ti in nemteste textul de mai +os5 Un copil avea totdeauna mainile murdare. Colilul avea &ata murdara. (ecinul spune (sagt)5 OTu nu esti curat. Earaul te vede (sie>t dic>) murdar. El rade de tineO (lac>t dic> aus). Copilul spune5 OEu iubesc (ic> liebe) curateniaO. :ectia <! !edicul si farmacistul (Der 6r$t und der 6pothecker) ;. 'ac in pat. Ic> liege im 8ett. <. ,u pot sa ma scol1 sunt bolnav. Ic> Dann nic>t au&ste>en1 ic> bin /ranD.

. Un specialist pentru boli de oc>i1 nas1 gat si urec>i. Ein Spe%ialar%t &Br 0ugen1 ,asen1 *als und 2>renJ DranD>eirten. ?. Cunoasteti un medic bun= /ennen Sie einen guten 0r%t= !. Unde locuieste medicul= Wo Ao>nt der 0r%t= ". Cand are ora de consultatie= Wann >at er Sprec>stunden= F. ,u ma simt bine1 domnule doctor@ Ic> be&inde mic> nic>t Ao>l1 *err +oDtor@ G. Ca doare gatul si capul. Ic> >abe *alsAe> und /op&sc>mer%en. #. :imba miJe incarcata. Ceine 'unge ist belegt. ;I. E periculoasa boala= Ist die /ranD>eit ge&K>rlic>= ;;. Ce regim trebuie sa tin= Was &Br eine +iKt muss ic> >alten=

;<. Cedicul prescrie reteta. +er 0r%t versc>reibt eine 0r%nei. ; . 8olnavul se insanatoseste. +er /ranDe Aird gesund. Gramatica +er /ranDe (6 bolnavul) este un substantiv derivat dintrJun ad.ectiv. Se va declina deci ca un ad.ectiv5 Singular Elural ,5 +er /ranDe +ie /ranDen -5 +es /ranDen +er /ranDen +5 +em /ranDen +en /ranDen 05 +en /ranDen +ie /ranDen Exercitiu +eclinati urmatoarele substantive derivate din ad.ective5 +er Gesnde (om sanatos)1 +as /leine (micul). Vocabular +ie 0rbeit 6 munca +ie /op&arbeit 6 munca intelectuala

Ic> muss (du must1 er muss1 Air mBssen1 i>r mBsst1 sie mBssen) 6 trebuie :ectia <" Conversatie la fri$erie ;. (a rog sa ma barbieriti@ 8ittemic>1 %u rasieren@ <. :uati loc1 va rog@ 8itte1 ne>men Sie Elat%@ . ,u va si tundeti= :assen Sie sic> das *aar nic>t sc>neiden= ?. 0scutiti putin briciul@ 'ie>en Sie das Rasiermesser ein Aenig ab@ !. (a place asa= -e&Kllt en I>nen= ". :a tample vreau sa am parul mai scurt. 0n der Sc>lK&en mLc>te ic> das *aar DBr%er >aben. F. (reti colonie1 pudra= Wollen Sie /Llnisc>Aasser1 Euder= G. EotrivitiJmi mustata@ Stut%en Sie mir den Sc>nurrbart@

#. 7acetiJmi carare la dreapta1 la stanga1 la mi.loc@ Cac>en Sie mir einen Sc>eitel rec>ts1 linDs1 in der Citte@ ;I. ,u miJl taiati prea scurt@ Sc>neiden Sie es nic>t %u Dur%@ ;;. Cat va datore%= Was bin ic> sc>ulding= ;<. Eo&titi1 va rog1 la casa@ 8itte1 bei der /asse@ ,2T05 E$trageti singuri din te$tul de mai sus termenii necunoscuti. Cemorati conversatia@ :ectia <F Cuvinte noi seltsam 6 ciudat abladen 6 a descarca der Tisc>ler 6 tamplarul nebenan 6 alaturi das TrKnDlein 6 bautura verordnen 6 a prescrie

bacDen 6 a coace der 8KcDer 6 brutarul der EinAo>ner 6 locuitorul die 7eder 6 penita die Tinte 6 cerneala das Eapier 6 >artia die /reide 6 creta /oc>en 6 a gati1 a &ierbe die Cedi%in 6 doctoria gut 6 bun besser 6 mai bun der1 die1 das beste 6 cel mai bun Exercitiu 7aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: ;. Was bKcDt der 8KcDer= Wie ist sein 8rot= <. Wieviel (6 cat) 8KcDer gibt es in der Stadt= . Ist das genug &Br eine Dleine Stadt= ?. Wieviel EinAo>ner >at die Stadt= !. *at sie auc> gute -ast>L&e=

". Welc>er (6 care) ist der beste= Gramatica In nemteste1 atunci cand subiectul propo%itiei savarseste singur actiunea1 se &oloseste verbul respectiv. (E$5 ic> rasiere mic> 6 ma barbieresc sin,ur). 0tunci cand o persoana savarseste actiunea asupra subiectului1 se &oloseste verbul lassen. (E$5 ic> lasse mic> rasieren 6 ma barbieresc la fri$er). :ectia <G 0amilia (Die 0amilie) ;. Tata si mama sunt parintii. +er (ater und die Cutter sind die Eltern. <. Tata mare si mama mare sunt bunici. +er -rossvater und die -rossmutter sind die -rosseltern. . 7ratele1 sora1 &ratii. +er 8ruder1 die Sc>Aester1 die -esc>Aister. ?. Tatal e capul &amiliei. +er (ater ist das *aupt der 7amilie. !. Cama ingri.este de gospodarie. +ie Cutter sorgt &Br die *aus>altung.

". 7amilia are un nume de &amilie. +ie 7amilie >at einen ,amen5 den 7amiliennamen. F. Tatal este sotul1 mama este sotia. +er (ater ist der -atte1 die Cutter ist seine -attin. G. Erenumele1 nemele. +er (orname1 der Tau&name. Vocabular +er WittAer 6 vaduvul +er Sc>Aiegervater 6 socrul +er Eate 6 nasul +ie Sc>Aiegermutter 6 soacra +ie Eatin 6 nasa +er Sc>Aiegerso>n 6 ginerele +er Sc>Aager 6 cumnatul +ie Sc>Aiegertoc>ter 6 nora +ie Sc>AKgerin 6 cumnata +er Cousin (citeste cu$an) 6 varul Exercitiu 7aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari:

;. Ein Cann >at seine -attin verloren (a pierdut). Wie >eist er= (Cum se numeste el8) <. Wer gibt dem /ind den Tau&namen= . Wer ist Sc>AKgerin= ?. Wer ist Cousin= :ectia <# Conversatie la oficiul postal ;. 0ici este o&iciul postal= Ist dies >ier das Eostamt= <. :a ce ora se inc>ide1 se des>ide= Um Aieviel U>r Aird es geL&&net1 gesc>losen= . (reau sa trimit scrisoarea recomandat. Ic> mLc>te diesen 8rie& einsc>reiben lassen. ?. 0s dori un timbru@ Ic> mLc>te eine CarDe@ !. Unde e cutia de scrisori= Wo ist der 8&ierDasten= ". Eostasul imi aduce un mandat. +er 8rie&trKger bringt mir deine EostanAeisung. F. 0s dori sa e$pedie% o telegrama@

Ic> mLc>te eine +epec>e (ein Telegram) sc>icDen@ G. Scrisoare pentru strainatate@ 8rie& &Br die 0usland@ #. Raspuns platit dinainte. (orausbe%a>lte 0ntAort. ;I. Carte postala cu raspuns platit. Eine EostDarte mit be%alter 0ntAort. ;;. Scrisoare cu adresantul necunoscut. Unbestellbare 8rie&. ;<. Unde e cabina tele&onica= Wo ist die 7ernsprec>er%elle= ; . (a rog vorbiti mai clar@ 8itte1 deutlic>er sprec>en@ ;?. Ca intelegeti= (erste>en Sie mic>= ;!. Cind va pot tele&ona= Wann Dann ic> I>nen telep>onieren= ;". ,otati numarul@ Sc>reiben Sie die ,ummer au&@

;F. E ocupat pe moment. Ist augenblicDlic> beset%t. ;G. 0m terminat@ Ic> bin &ertig@ Gramatica In&initivul se pune intotdeauna la s&arsitul propo%itiunii principale (E$5 Ic> mLc>te eine Depesche sc>icDen.) +e asemenea participiul1 cu mentiunea ca partea con.ugabila a predicatului se pune dupa subiect1 cea necon.ugabila la urma. (E$5 #ch habe eine Depesche gesc>icDt.) :ectia I

Despre imbracaminte si incaltaminte ;. Ealaria1 sapca1 cacila acopera capul. +er *ut1 die CBt%e1 die pel%mBt%e bedecDen den /op&. <. Eun palaria1 scot palaria9 salut. Ic> set%e meinen *ut au&1 ic> ne>me meinen *ut ab9 ic> grBse. . Ee trup purtam o camasa. 0u& dem :eib tragen Air ein *emd.

?. Eeste camasa barbatii au o vvesta1 peste vesta un sacou. Uber dem *emd >aben die Canner eine Weste an1 uber der Weste eine 3acDe an. !. Eicioarele le acopera pantalonii si indispensabilii. +ie 8eine bedecDen die *osen und die Unter>osen. ". Iarna purtam peste >aine un pardesiu sau un palton. Im Winter tragen Air Bber den /leidern einen )ber%ie>er ored einen Cantel. F. ,e acoperim mainile cu manusi1 picioarele cu ciorapi si sosete. Wir bedecDen unsere *Knde mit *andsc>u>en1 die 8eine mit StrBmp&en und SocDen. G. 0casa avem panto&i de casa. 'u *ause >aben Air Eanto&eln an. #. Ca imbrac9 ma de%brac9 ma sc>imb. Ic> Dleide mic> an9 ic> Dleide mic> aus9 ic> Dleide mic> um. ;I. Imi inod cravata. Ic> binde mir die *alsbinde um.

;;. Eun batista1 ceasul1 bric>eta in bu%unar. Ic> stecDe das Tasc>entuc>1 die U>r1 das Cesser in die Tasc>e. ;<. Incalt si descalt g>etele. Ic> %ie>e meine Sc>u>e %n und aus. :ectia ;

"robleme de ,ramatica le,ate de lectia precedenta :a propo%itia Ic> set%e aus (Eu ase$)1 observam ca au& este o particula care se separa de verbul set%en si se asea%a la s&arsitul propo%itiunii principale. 0cestei reguli i se supun toate particulele separabile. Ic> Dleide mic> an (6 ma imbrac) este &orma re&le$iva a verbului /leiden. El se con.uga ast&el5 ic> Dleide mic> an Air Dleiden uns an du Dleidest dic> an i>r Dleidet euc> an er Dleidet sic> an sie Dleiden sic> an Imper&ect ic> Dleidete mic> an Air Dleideten uns an du Dleidete dic> an i>r Dleideten euc> an etc. etc.

Imperativ /leidete dic>@ (ImbracaJte@) /leidet euc>@ (ImbracatiJva@) Vocabular die Sc>Br%e 6 sortul die 8aumAolle 6 bumbacul um >aben 6 a avea incins (in .urul trupului) der 0n%ug 6 costumul de >aine leic>t 6 usor der Sc>neider 6 croitorul Aarum 6 cald1 calduros die ,K>erin 6 croitoreasa die Wolle 6 lana das Tuc> 6 postavul die WKsc>erin 6 spalatoreasa Exercitiu 7aspundeti la urmatoarele intrebari: ;. Was >aben die CKdc>en um= <. Was &Br /leider tragen Air im Sommer= Im Winer=

. Woraus (6 din ce) Aerden (6 sunt) die /leider ver&ertig= ? Was bilden (6 &ormea%a) alle /leider %ussamen= (6 laolalta) !. Wer AKsc>t die WKsc>e= :ectia <

!estesu,uri si mestesu,ari ;. Ceseriasul. +er *andAerDer. <. 7iecare meserias are un atelier. 3eder *andAerDer >at eine WerDstatt. . Tamplarul &ace mese si scaune din lemn. +er Tisc>ler mac>t Tiesc>e und SB>le aus *ol%. ?. Ci%marul &acce g>ete si ci%me din piele. +er Sc>umac>er mac>t Sc>u>e und Stie&el aus :eder. !. 'idarul %ideste casa din carami%i si mortar. +er Caurer baut das *aus aus 'iegeln und CLrtel. ". 7ierarul prelucrea%a &ierul. +er Sc>mied bearbeite das Eisen.

F. +in &aina si apa brutarul &ace aluat pentru painea %ilnica. 0us Ce>l und Wasser mac>t der 8KcDer den Teig &Br das tKglic> 8rot. !eseriasi si unelte Strungarul 6 der +rec>sler Cacelarul 6 der 7leisc>er Tabacarul 6 der -erber -eamgiul 6 der -laser -iuvaergiul 6 der 3uvelier Tinic>ig>iul 6 der /lempner Rindeaua 6 der *obel 8urg>iul 6 der 8o>rer Eila 6 die 7eile Cuiul 6 der ,agel Eensula 6 der Einsel Clestele 6 die 'ange 'ugravul 6 der Caler Corarul 6 der CBller Selarul 6 der Sattler

:acatusul 6 der Sc>losser +ulg>erul 6 der 'immermann Tesatorul 6 der Weber ,icovala 6 der 0mboss Ciocanul 6 der *ammer Tarnacopul 6 die EicDe Strungul 6 die +re>banD 7ierastraul 6 die SKge :opata 6 die Sc>au&el 7oar&ecele 6 die Sc>ere Surubul 6 die Sc>raube Casa de lucru 6 die WerDbanD +alta 6 der Ceissel Securea 6 die 0$t Exercitiu Raspundeti in limba germana la urmatoarele intrebari &olosinduJva de cuvintele recent invatate1 precum si de vocabularul imediat urmator intrebarilor5 ;. +enDst (6 te ,andesti) du an die 'uDun&t=

<. +u musst einen 8eru& AK>en. *ast du &reie Wa>l da%u= 8ist du entsc>lossen ein /au&mann Aerden= Vocabular die 'uDun&t 6 viitorul der 8eru& 6 cariera AK>len 6 a alege die Wa>len 6 alegerea Bbereilen 6 a se pripi entsc>lossen 6 >otarat der /au&mann 6 negustorul der Entsc>luss 6 >otararea Exercitiu 5raduceti: Ic> Aill meinen Entsc>luss nic>t Bbereilen@ :ectia .a ma,a$in ;. Eravalia se a&la pe strada noastra. +er :aden ist in unserer Strasse. <. 0colo se vand mar&uri.

+ort Aerden Waren verDau&t. . 2re%1 &aina1 %a>ar1 undelemn1 ceai1 ca&ea. Reis1 Ce>l1 'uDDer1 Nl1 Tee1 /a&&ee. ?. (an%atorul il serveste pe client. +er (erDKu&er bedient den /unden. !. El intreaba5 OCu ce va pot servi=O Er &ragt5 OWomit Dann ic> Innen dienen=O ". Car&urile sunt cantarite pe cantar. +ie Waren Werden au& der Wage geAogen. F. (an%atorul le impac>etea%a in >artie seu pungi. +er (erDKu&er pacDt sie in Eapier oder in TBten. G. Cumparatorul plateste si van%atorul ii da restul. +er /Ku&er be%a>lt und der /au&mann gibt i>m REst >eraus. #. :ucrurile sunt intinse pe te.g>ea. +ie Sac>en Aerden au& dem :adentisc> ausgebreitet. ;I. Clientii cercetea%a mar&urile din vitrina. +ie /unden se>en sic> die Waren im Sc>an&enster an.

;;. Ce va datore%= Was bin ic> sc>uldig= ;<. 0m sa &ac indata socoteala. Ic> Aill I>nen gleic> die Rec>nung mac>en. ; . (a dau un bon si platiti la casa. Ic> ge>e I>nen einen 8on ('ettel) und Sie %a>len bei der /asse. Gramatica 7orma pasiva a verbelor in limba germana se &ormea%a cu verbul au$iliar Aerden si cu participiul verbului de con.ugat9 la timpurile compuse1 in loc de geAorden se utili%ea%a Aorden. E$5 +ie Waren Aorden verDau&t 3 !arfurile sunt vandute. "asivul verbului /trafen (3 a pedepsi) Ere%entul Eer&ectul ic> Aerde bestra&t ic> bin bestra&t Aorden (sunt pedepsit) (am fost pedepsit) du Airst bestra&t du bist bestra&t Aorden er Aird bestra&t er ist bestra&t Aorden etc. etc.

Imper&ectul Cai mult ca per&ectul ic> Aurde bestra&t ic> Aar bestra&t Aorden (fusei pedepsit) (fusesem pedepsit) du Aurdest bestra&t du Aarst bestra&t Aorden er Aurde bestra&t etc. (iitorul ic> Aerde bestra&t Aerden (voi fi pedepsit) du bist bestra&t Aerden etc. *bservatie Eersoana care e$ercita actiunea este insotita de particula von (cu dativul)5 Ic> bin von meinem (ater bestra&t (6 /unt pedepsit de tatal meu). :ectia ?

Despre comert si comercianti ;. Iubesc calatoria1 vreau sa vad tari straine1 sa vand acolo produsele tarii noastre. Ic> liebe das Reisen1 ic> Aill &remde :Knder se>en1 da>in die Er%eugnisse unseres :andes verDau&en.

Das könnte Ihnen auch gefallen