DESEN CINETIC DE FAMILIE

(INTERPRETARE)

Acțiunile figurilor și între acestea

Minge (de exemplu, baseball/mingi de fotbal aruncate între figuri)

 Rivalitatea dintre figurile implicate sau separate de minge / joc cu mingea (CL: Burns &
Kaufman, 1970, 1972; Reynolds, 1978).
 Furie între sau îndreptată către figuri implicate sau separate; exprimarea directă a furiei
atunci când mingea "aruncată" direct la o figură; furie pasiv-agresivă atunci când mingea
"ratează" (CL: Burns &; Kaufaman, 1972).

Minge mare
 Dorința de a concura (CL: Burns &; Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).

Minge îndreptată spre o anumită figură

 Dorința și capacitatea de a concura cu această figură (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Mingea este îndreptată departe de figură, sau este ținută, sau în sus fără o direcție anume
 Dorința de a concura cu figura, dar nu poate (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Nu se joacă
 Gelozia față de figurile care se joacă cu mingea (CL: Burns &; Kaufman, 1972;
Reynolds, 1978).

Mingea jucând izolat la o singură figură

 Dificultăți legate de mediu, tendințe de retragere, un "singuratic" (CL: Burns &;
Kaufman, 1972).

Mingea sărind cu sine sau izolată la o cifră

 Neputința, incapacitatea sau îndrăzneala de a nu concura (CL: Burns &; Kaufman,
1972).

Minge pe cap
 Inhibarea sau incapacitatea de a concura sau de a interacționa cu ceilalți (CL: Burns
&; Kaufman, 1972).

Numeroase bile pe cap

 Identificarea figurii implicate ca "centrul atenției" sau a unui individ semnificativ în
dinamica familiei (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Întreaga familie jucând mingea împreună

 Asociat cu copiii dispuși să se angajeze în activități competitive constructive (CL:
Burns, 1982).

Figuri agățate sau căzătoare (de exemplu, desenarea persoanelor aflate în poziții precare)
 Tensiune sau anxietate (CL: Burns, 1982; Arsuri și Kaufaman,1972).

Teme de murdărie (de ex., murdărie, săpat în murdărie)

 Asociat cu afecte sau sentimente rele sau negative (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman,
1972).
Scufundări cutanate
 Asociat cu retragerea și tendințele depresive, de obicei la bărbați din cauza unei situații
sau a unei persoane emasculante (CL: Burns & Kaufaman, 1972).

Acțiunile mamei
Gătit
 Aceasta este cea mai frecventă acțiune a mamei în KFD și reflectă o figură
maternă care satisface nevoile de îngrijire ale copilului (CL: Burns &; Kaufman,
1970).

Curățare
 Această acțiune se regăsește la mamele compulsive care sunt mai preocupate de
casă decât de oamenii din casă. Curățarea devine echivalentă cu un
comportament acceptabil sau bun (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Călcat
 De obicei, se găsește în mama prea implicată care încearcă prea mult să-i ofere
copilului ei "căldură" (CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Una dintre cele mai "calde" activități materne, astfel, o mare nevoie de dragoste
și afecțiune (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Acțiunile tatălui
Activități gospodărești
 Citirea ziarului, plata facturilor, joaca cu copiii sunt activități frecvente ale taților
normali (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Conducerea la sau la locul de muncă

 Se găsește de obicei la tații care sunt considerați în termeni de abandon sau de a
fi în afara familiei, mai degrabă decât o parte integrantă a acesteia (CL: Burns &;
Kaufman, 1970).

Tăiere
 Activități precum tunderea gazonului, tăierea, tăierea etc. sunt văzuți cu tați
"duri" sau "castratori" (ocazional mame) (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Nivel ridicat de activitate (de exemplu, alergare, aruncare, tăiere, lovire)

 Legat de conceptul de sine inferior la copil (E: O'Brien & Patton, 1974).

Figura paternă cu care se confruntă figura de sine

 Legat de un concept de sine social și de colegialitate mai mare (E: O'Brien &
Patton, 1974).

Poziția cifrelor în ceea ce privește siguranța (de exemplu, figura în poziție periculoasă [prin
descriere vizibilă sau verbală])
 Indică tensiune, tulburare și anxietate (CL: Reynolds, 1978).

Caracteristicile figurii
Caracteristicile individuale ale figurii

Ochiul "Picasso" (un singur ochi desenat, dezorientat pe sau în mijlocul feței unei figuri)
  Preocupare excesivă și / sau vigilență în raport cu o altă figură sau altă persoană
semnificativă (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Ambivalență și / sau furie care este dificil de exprimat față de o altă figură sau o altă
persoană semnificativă (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Degetul zimțat sau ascuțit, degetele de la picioare, dinții

 Furie, agresivitate, tendințe de acțiune (CL: Reynolds,1978).
 Frica de figură – probabil intensă (CL: Reynolds, 1978).

Braț lung sau extins

În altele decât auto-desenarea
 Un individ care respinge și/sau amenință (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman,
1972).

În auto-desen
 Respingerea altor persoane (CL: Burns & Kaufman, 1972).
 Nevoia / dorința de izolare sau retragere (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Între două cifre

 Indicator al unei competiții sau al unui proces de luptă pentru dominație (CL:
Burns, 1982).
 Nevoia de a controla mediul (CL: Reynolds, 1978).
 Nesiguranță (CL: Reynolds, 1978).
 Găsit în desenul semnificativ mai mare al băieților mai mari față de cei mai tineri
(E: Meyers, 1978).
 Nu a discriminat un eșantion de băieți tulburați emoțional față de cei ajustați
emoțional (E: Meyers, 1978).

Umbrirea sau eclozarea încrucișată (mâzgălitul sau "înnegrirea" unei figuri sau umbrirea grea
[toate, cu excepția părului])
 Se găsește semnificativ mai des la băieții cu tulburări emoționale decât la băieții ajustați
emoțional, susținând interpretările lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).
 Se găsește semnificativ mai rar la băieții mai tineri față de băieții mai mari (E: Meyers,
1978).
 Stil adesea folosit de adolescenții din clasa de mijloc (E: Thompsons, 1975).

Înnegrirea unei părți specifice a corpului

 Preocuparea pentru partea corpului înnegrită (E: Burns &; Kaufman, 1970).
 Anxietate, poate despre partea corpului înnegrită sau probleme în jurul acelei
părți a corpului (de exemplu, probleme de sexualitate atunci când un corp este
înnegrit de la talie în jos) (E: Burns, 1982: Burns &; Kaufman, 1970).

Înnegrirea generală
 Indică o posibilă depresie (CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Identificarea indivizilor care interacționează semnificativ într-o anumită dinamică
familială (CL: Burns,1982; Burns și Kaufman, 1972).
 Încercări de a controla sau de a nega un impuls (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Înnegrirea unei persoane sau a unui obiect

 Preocuparea și/sau anxietatea cu, inhibarea sau fixarea asupra persoanei sau
obiectului implicat (CL: Reynolds, 1978).

Partea corpului "tăiată" sau ocluzată de un alt obiect

 Negarea sau reprimarea zonei ocluzate și incapacitatea de a "gândi" despre aceste zone
(CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Cu băieții, teama de castrare în competiție cu tatăl sau frații mai mari (CL: Burns &
Kaufman, 1970).
  Găsit în semnificativ mai multe desene de băieți tulburați emoțional vs. emoțional
adaptați; susținerea interpretărilor lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).

Tăierea capului
 Preocupări sau probleme de control (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Prezența barierelor între sine și figura mamei

 Indicativ al distanței psihologice la adolescenții de liceu (rezultatul nu este prezent
pentru barierele de sine și figura tatălui în același eșantion) (E: Brannigan, Schofield, &
Holtz, 1982).

Omiterea părților corpului

 Conflict, anxietate sau negare psihologică care înconjoară sau include partea lipsă (CL:
Burns & Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Dependență (CL: Reynolds, 1978).

Omisiunea picioarelor
 Sugestiv pentru sentimente de instabilitate sau lipsă de "rădăcini" în matricea
familială (CL: Burns, 1982).

Omiterea feței în auto-desenare

 Conceptul de sine scăzut și identitatea de sine (CL: Burns, 1982).

Folii transparente (organe interne vizibile)

 Distorsiuni ale realității, testarea realității slabe sau slabe (CL: Reynolds, 1978).
 Pentru copiii mai mari și adolescenți, indică posibile psihoze, tulburări ale tiparului de
gândire (CL: Reynolds, 1978).
 IQ scăzut (CL: Reynolds, 1978).

Desenarea unei imagini idealizate despre sine (determinată în primul rând prin procesul de
cercetare)
 Indearea fanteziei sau împlinirea dorințelor (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Global/Comparativ
Caracteristicile figurii

Numărul de membri ai gospodăriei (numărul de figuri din desen)

Familie mare (în număr absolut)
 Legat de școala pozitivă și conceptul de sine academic (E: O'Brien & Patton, 1974).

Număr mare sau mai mare de frați Trase

 Legat de comportamentul agresiv mai scăzut la copil (E: O'Brien & Patton, 1974).

Cifre privind înălțimea relativă

 În general, mărimea indică percepțiile de sine ale copilului cu privire la importanța în
raport cu membrii familiei; cu cât dimensiunea este mai mare, cu atât este mai mare
importanța sau influența psihologică (CL: Klepsch &; Logie, 1982; Reynolds, 1978).
 Nu a discriminat în mod semnificativ băieții tulburați emoțional față de cei adaptați
emoțional (E: Meyers, 1978).

Auto-desen mic (relativ la altă figură din desen)

 Concept de sine slab, sentimente de insignifianță (Reynolds, 1978).

Desene mari (în raport cu alte figuri din desen)

 Percepții ale puterii sau agresivității individului desenate (Reynolds, 1978).
 Figuri de sine și frați desenate relativ mai mari decât părinții
 Legat de agresivitatea mai mare la copil (E: O'Brien & Patton, 1974).

Auto-desen cel mai mare

 Văzut în eșantionul feminin de clasă mijlocie de 13 și 14 ani (E: Thompson,
1975).

Figura mamei cea mai mare

 Văzut în eșantionul feminin de clasă mijlocie de 17 și 18 ani (E: Thompson,
1975).

Cea mai mare figură paternă

 Văzut în eșantionul feminin de clasă mijlocie de 17 și 18 ani (E: Thompson,
1975).

Tratamentul similar al cifrelor

 Similitudinea dintre desenul de sine și cel al unei alte persoane semnificative (de
exemplu, îmbrăcăminte, direcție, caracteristici faciale sau expresii similare) indică
sentimente de admirație sau afecțiune; identificarea cu alte persoane; dorește să fie ca
acea persoană (CL: Klepsch &; Logie, 1982).

Tratamentul diferențiat al cifrelor

 Tratamentul diferențiat între o figură și toate celelalte reprezentate (de exemplu,
diferența facială, postura necomplimentară) indică rivalitatea familială (CL: Kelpsch &;
Logie, 1982).

Auto-desen elevat
 Lupta copilului pentru dominare sau atenție (CL: Burns &; Kaufman, 1982).

Desen ridicat al altor persoane semnificative

 Percepții ale dominației puterii acelui individ (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Auto-figură cu fața departe de ceilalți figuri sau cu fața în desen

 Un concept general de sine mai mare (E: O'Brien &; Patton, 1974).

Tăierea și redesenarea unei întregi figuri

 Figura tăiată poate indica adevăratele sentimente ale individului sau sentimentele
idealizate față de această persoană (sau față de sine, dacă desenul este de sine) (CL:
Burns &; Kaufman, 1970).

Omiterea cifrelor
Omisiunea altora (eșecul de a atrage o altă persoană semnificativă, cum ar fi mama,
tatăl, fratele sau sora sau profesor)
 Incapacitatea de a-și exprima ostilitatea directă față de persoana dispărută (CL:
Reynolds, 1978).
 Membrii familiei au fost omiși semnificativ mai des de băieții tulburați emoțional
față de băieții ajustați emoțional (E: Meyers, 1978).

Omisiunea de sine
 Sugerează un concept de sine slab, sentimente de a fi lăsat pe dinafară și
sentimente de insignifianță (CL: Klepsch &; Logie, 1982).
 Indică îngrijorare sau sentimente slabe sau respingere față de acea persoană (CL:
Reynolds, 1978).
Includerea cifrelor suplimentare
 Copiii includ adesea persoane semnificative în desenele lor (de exemplu, bunici, mătuși,
alte rude) (CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Figurile suplimentare pot dezvălui o influență perturbatoare care iese în familie (CL:
Reynolds, 1978).
 Cifrele suplimentare pot dezvălui o apropiere în cadrul familiei extinse (CL: Reynlds,
1978).

Figuri stick (unde toate figurile sunt desenate ca figuri de băț)

 Reacție defensivă sau rezistentă la setarea testului, în special atunci când desenele
întregi sunt finalizate la cerere (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 IQ scăzut (CL: Reynolds, 1978).
 Utilizarea regresiei ca mecanism de apărare în cazul copilului luminos sau mai mare (CL:
Burns, 1982).

Evaziune (unul sau mai multe, dar nu toate, desene care prezintă figuri de băț sau nicio
acțiune)
 Defensivitate, sfidare pasivă, relație slabă cu figura sau frică de figură (CL: Reynolds,
1978).
 Găsit în desene semnificativ anterioare ale băieților tulburați emoțional decât ale
băieților ajustați emoțional (E: Meyers, 1978)
Figuri bizare (de exemplu, roboți, trăsături animale)
 Distorsiuni ale realității, testare slabă sau fragilă a realității (CL: Reynolds, 1978).
 La copiii mai mari și adolescenți, posibile psihoze, tulburări de tipar de gândire (CL:
Reynolds, 1978).

Postare, distanță și bariere

Caracteristicile poziției

Plasarea cifrelor pe pagină

Desenarea sinelui lângă celălalt semnificativ
 Poate indica faptul că copilului îi place acea persoană, dorește să fie mai aproape
sau dorește mai multă atenție din partea acelei persoane (CL: Klepsch &; Logie,
1978).

Desenarea în mod semnificativ în afară de ceilalți care sunt grupați în imagine

 Se poate percepe pe sine ca fiind lăsat pe dinafară sau ca nefăcând parte dintr-un
grup; poate dori această separare, dar nu poate realiza acest lucru în viața reală
(CL: Klepsch &; Logie, 1982).
 Constrângere emoțională, depresie, lipsa acceptării de sine, respingerea sau de
către familie; abilități interpersonale slabe (CL: Reynolds, 1978).

Desenarea sinelui între părinți

 Copii supraprotejați sau copii care doresc mai multă atenție părintească (CL:
Klepsch &; Logie, 1982).

Lipsa interacțiunii/integrării cifre (nici o figură față în față, cifre cu spatele sau
fețe una față de cealaltă, figuri care desfășoară activități sau acțiuni separate/individuale)
 Comunicarea slabă sau relaționarea între cifre (CL: Burns, 1982; Burns și
Kaufman, 1970).

Figuri parentale individuale care nu interacționează cu alte figuri

 Respingerea copilului/familiei de către părinți (CL: Burns, 1982).
 "Tuning" părinții (CL: Burns, 1982).
Figuri rotite (rotirea figurii de sine)
 Sentimente de dezorientare în cadrul familiei (CL: Burns & Kaufman, 1972).
 Sentimente de a fi diferit față de ceilalți membri ai familiei (CL: Burns & Kaufman, 1972;
Reynolds, 1978).
 Nevoia de atenție (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Asociat cu sentimente de respingere (CL: Reynolds, 1978).
 Disfuncție neurologică (CL: Reynolds, 1978).
 Se găsește mai des la băieții tulburați emoțional vs. cei adaptați emoțional; susținerea
interpretărilor lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).

Ordonarea cifrelor
 Importanța relativă sau conceptul de sine în cadrul structurii familiei (CL: Reynolds,
1978).

Toți membrii familiei în ordine cronologică cu dimensiunea figurii corespunzătoare

fiecăruia vârsta respectivă a membrului
 Răspuns tipic, care indică rivalitatea dintre frați (CL: Kelpsch &; Logie, 1982).

Caracteristicile distanței

Distanța fizică dintre figuri (distanța dintre autodesen și figura mamei, figura tatălui sau altă
figură autoritară)

General
 Distanța dintre sine și figurile părintești care nu au legătură cu distanțarea
psihologică, măsurată la adolescenții de liceu (E: Brannigan et al., 1982).

Închide
 Identificare (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman, 1972).
 Nevoia de atenție (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Nevoia de control parental (CL: Burns & Kaufman, 1972).
 Nevoia de sprijin și acceptare (CL: Reynolds, 1978).
 Băieții cu tulburări emoționale au avut tendința de a desena figuri cu o apropiere
fizică mai mare decât băieții ajustați emoțional; susținerea interpretărilor lui
Burns &; Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).

Îndepărtat
 Sentimente de izolare sau respingere (CL: Reynolds, 1978).

Bariere

Câmpuri de forță (o forță sau acțiune între figuri, cum ar fi aruncarea unei mingi, a unui cuțit,
a unui avion etc.)
 Rivalitatea dintre membrii implicați sau separați (CL: Burns & Kaufman, 1970; Reynolds,
1978).
 Copil extrem de competitiv (dacă copilul care desenează imaginea este implicat în forță
sau acțiune) sau percepții ale concurenței dintre cele două figuri desenate în viața reală
(CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Prudență sau defensivitate (CL: Reynolds, 1978).
 Desenat mai rar de băieți mai tineri vs. băieți mai mari (E: Meyers, 1978).
 Nu a discriminat în mod semnificativ între băieții tulburați emoțional și cei ajustați
emoțional (E: Meyers, 1978).
 Nu a discriminat în mod semnificativ între băieții tulburați emoțional și cei ajustați
emoțional (E: Meyers, 1978).
Sindromul sau fenomenul "A" (prezența obiectelor într-un desen în care un "A" este
încorporat proeminent [prin umbrire sau întărire a liniei] în obiect și unde obiectul este
înrudit pictural cu cineva din desen)
 Nevoia de realizare școlară sau anxietate în ceea ce privește progresul academic și / sau
realizarea (CL: Burns & Kaufman, 1970, 1972).

Sindromul sau fenomenul "X" (prezența obiectelor într-un desen în care un "X" este
încorporat proeminent [prin umbrire sau armarea liniei] în obiect și unde obiectul este înrudit
pictural cu cineva din desen)
 Încercările trebuie să controleze impulsurile sexuale puternice (CL: Burns &; Kaufman,
1970; Reynolds, 1978).
 Prezența unei conștiințe puternice sau a unui superego (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Plasarea lui "X" poate defini identificarea forțelor și contraforțelor în contextul unui
conflict (CL: Burns &; Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Poate identifica individul față de care copilul se simte ambivalent (CL: Burns &; Kaufman,
1972).
 Nevoia de a controla tendințele agresive (CL: Burns, 1982).

"X" prezent în picioarele care susțin o masă de călcat

 Nevoia de a controla sau de a "fi barierat" de impulsurile sexuale față de
persoana descrisă călcând (de obicei mama sau figura maternă) (CL: Burns &;
Kaufman, 1970, 1972; Reynolds, 1978).

Stil

Calitatea liniei
Ușor, rupt sau neuniform
 Nesiguranță, inadecvare, frică (CL: Reynolds, 1978).

Greu, suprasolicitat
 Anxietate, impulsivitate, agresivitate (CL: Reynolds, 1978).

Instabil, ondulat
 Disfuncție neurologică (CL: Reynolds, 1978).

Desen asimetric
 Organizare slabă, impulsivitate (CL: Reynolds, 1978).
 Când este însoțită de linii instabile și conexiune defectuoasă a liniilor sau rotație a
figurilor, indică organicitate (CL: Reynolds, 1978).

Atenție excesivă la detalii

 Compulsivitate (CL: Reynolds, 1978).
 Nesiguranță (CL: Reynolds, 1978).
 Mai ales atunci când este însoțită de un cap supradimensionat sau mărit, indică
preferința pentru intelectualizare ca mecanism de apărare (CL: Reynolds, 1978).

Folii transparente
 IQ scăzut (CL: Reynolds, 1978).
 Testarea realității (CL: Reynolds, 1978).
 Însoțită de o figură bizară, indică tendințe schizofrenice (CL: Reynolds, 1978).

Ștersături
  Ambivalența sau conflictul cu figura / individul șters (CL: Burns & Kaufman, 1972,;
Reynolds, 1978).
 Reflectarea situației reale vs. cele dorite sau invers (de exemplu, ștergerea și
redesenarea a două figuri mai apropiate) (CL: burns & Kaufman, 1972).
 Compulsivitate (CL: Reynolds, 1978).
 Nesiguranță (CL: Reynolds, 1978).
 Rezistență posibilă (CL: Reynolds, 1978).
 Deficiențe vizual-motorii (CL: Reynold, 1978).
 Nu poate discrimina între băieții tulburați emoțional și cei ajustați emoțional (E: Meyers,
1978).

Compartimentarea (caracterizată prin separarea intenționată a indivizilor într-un desen prin

utilizarea uneia sau mai multor linii [drepte]).
 Copiii încearcă să se izoleze și să se retragă (și sentimentele lor) de ceilalți membri ai
familiei prin compartimentare (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman, 1970, 1972;
Reynolds, 1978).
 Sentimente de respingere sau teama de membrii semnificativi ai familiei (CL: burns &
Kaufman, 1970, 1972; Reynolds, 1978).

 Negarea sau dificultatea de a accepta sentimente semnificative (CL: Burns &; Kaufman,
1970, 1972; Reynolds, 1978).
 Negarea sau dificultatea de a accepta taxe semnificative (CL: Burns &; Kaufman, 1970;
Reynolds, 1978).
 Incapacitatea de a comunica deschis (CL: Reynolds, 1978).
 Băieții mai tineri tind să compartimenteze mai puțin decât băieții mai mari (E: Meyers,
1978).
 Nu a făcut distincție între băieții tulburați emoțional și cei adaptați emoțional (E:
Meyers, 1978).
 Adesea folosit de adolescenții din clasa de mijloc (E: Thompson, 1975).

Compartimentarea unei alte persoane semnificative

 Identificarea unei relații, preocupări sau probleme speciale (pozitive sau negative)
cu acest individ (CL: arsuri, 1982; arsuri & Kaufman, 1970, 1972; Klepsch și Logie,
1982).

Compartimentarea tuturor figurilor (toate efectuând activități separate)

 Reprezentant al unei familii care nu face (sau este percepută să nu facă) lucruri
împreună (CL: Burns, 1982: Kelepsch &; Logie, 1982).

Compartimentarea a două sau mai multe figuri împreună

 Preocuparea pentru relația dintre acești indivizi (CL: Burns &; Kaufman, 1978).

Încapsulare (există atunci când una sau mai multe figuri [dar nu toate] sunt închise de liniile
înconjurătoare ale unui obiect [de exemplu, o coardă de salt, un avion, o mașină] și / sau de
linii care nu se întind pe lungimea paginii)
 Necesitatea de a izola sau elimina persoanele amenințătoare (CL: Reynolds, 1978).
 Se găsește semnificativ mai des la băieții tulburați emoțional decât la băieții ajustați
emoțional; susținerea interpretărilor lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).
 Adesea folosit de adolescenții din clasa de mijloc (E: Thompson, 1975).

Încapsularea a două figuri împreună

 Proces strâns de identificare între cele două figuri (CL: Burns, 1982).

Compartimentare pliabila (similara compartimentarii de mai sus, dar realizata prin plierea
hartiei in sectiuni sau limite discrete)
 Copii cu anxietăți și temeri severe (CL: Burns & Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
  Sugestiv pentru tulburări emoționale acute (CL: Burns, 1982).
 Sugestiv pentru prezența unor relații interpersonale extrem de semnificative și
perturbatoare în cadrul familiei (CL: Reynolds, 1978).
 Nu se găsește deloc într-un eșantion de 116 băieți tulburați emoțional și ajustați
emoțional (cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani) (E: Meyers, 1978).
 Evident doar o singură dată într-un eșantion de 264 KFD de la copii cu tulburări
emoționale și 162 de la copii "normali" de școală elementară (E: McPhee &; Wegner,
1976).

Căptușeală în partea de sus (linii trasate de-a lungul întregului vârf al unui desen sau
deasupra anumitor persoane desenate [ar putea include, de asemenea, nori de furtună sau
alte obiecte desenate deasupra figurilor] în cazul în care mai mult de o linie se extinde de-a
lungul desenului)
 Prezența anxietății acute sau a unei îngrijorări sau frici difuze (CL: Burns & Kaufman,
1972; Reynolds, 1978).
 Băieții tulburați emoțional au făcut mai multe căptușeli de top decât băieții ajustați
emoțional; susținerea interpretărilor lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).

Subliniere în partea de jos a paginii (apare atunci când mai multe linii acoperă întreaga parte
de jos a unui desen)
 Caracteristică copiilor din familii stresate și instabile care au nevoie de o bază solidă sau
de un sentiment de stabilitate (CL: Burns & Kaufman, 1970, 1972; Clepsch și Logie, 1982;
Reynolds, 1978).
 Găsit semnificativ mai des la băieții tulburați emoțional vs. băieții ajustați emoțional;
susținerea interpretărilor concluziilor lui Burns și Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).

Căptușeală și ecloziune încrucișată în partea inferioară a o pagină

 Indică o familie foarte instabilă și o dorință de stabilitate (CL: Burns &; Kaufman,
1970, 1972).

Sublinierea figurilor individuale (apare atunci când cel puțin două linii sau repetări apar sub o
figură sau o persoană întreagă)
 Relație instabilă între copil și individ sau între doi indivizi (dacă ambii sunt subliniați și
"uniți" sau "conectați" în desen) (CL: Burns &; Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Poate apărea la copiii ai căror părinți sunt divorțați (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Posibilă nevoie de structură din cauza dependenței de mediu (CL: Reynolds, 1978).
 Nu a făcut distincție între băieții mai mari și cei mai tineri și băieții tulburați emoțional
vs. băieții ajustați emoțional (E: Meyers, 1978).

Canturi (stil caracterizat prin desenarea tuturor figurilor pe două sau mai multe margini ale
hârtiei [de exemplu, vertical, cu susul în jos])
 Dorința de a fi disponibil sau implicat pasiv fără interacțiune directă sau implicare (CL:
Burns &; Kaufman, 1972).
 Copil defensiv care rămâne la periferia problemelor/discuțiilor și rezistă implicării la un
nivel mai intim sau mai profund (CL: Burns & Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Copil care caută structură și sau este dependent de mediu (CL: Reynolds, 1978).
 Băieții tulburați emoțional au făcut plasamente mai tăioase decât băieții ajustați
emoțional; susținerea interpretărilor lui Burns &; Kaufman (1972) (E: Meyers, 1978).
 Evident o singură dată în 264 KFD (102 de la copii cu tulburări emoționale și 162 de copii
"normali" de școală elementară) (E: McPhee &; Wegner, 1976).

Ancorare (desenarea tuturor figurilor la un centimetru de o singură margine a hârtiei)

 Constricția emoțională (CL: Reynolds, 1978).
  Dependența de mediu, căutarea structurii (CL: Reynolds, 1978).
 IQ scăzut (CL: Reynolds, 1978).
 Legat de deficiențe vizual-motorii și abilități organizatorice slabe (CL: Reynolds, 1978).

Figuri desenate pe verso/cealaltă parte a hârtiei

 Conflict, de obicei indirect, cu individul reprezentat pe spatele hârtiei (CL: Burns &
Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Nu a făcut distincție între băieții tulburați emoțional și cei adaptați emoțional (E:
Meyers, 1978)

Autodesen pe cealaltă parte a hârtiei

 Retragerea psihologică sau respingerea familiei (CL: Burns, 1982).
 Crearea unei "lumi separate" care să ia locul familiei (CL: Burns, 1982).

Respingerea unui desen început și redesenarea unei imagini întregi

 Copilul este extrem de amenințat de conținutul sau dinamica primului desen și
redesenează o imagine "mai sigură" în al doilea (CL: burns &; Kaufman, 1972).

Perseverența sau repetarea obiectelor desenate într-o imagine

 Gânduri obsesive (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Simboluri

Noțiunea de interpretare a simbolurilor ca manifestări concrete, de ordinul doi, ale

sentimentelor sau percepțiilor subiacente sau inconștiente ale unui copil datează de la Freud și
înainte. Clinicianul trebuie să fie atent să nu interpreteze prea mult simbolurile, ci să le
folosească în contextul trimiterii și al datelor care sunt colectate și știu despre copil. Unele
dintre cele mai comune simboluri sunt revizuite mai jos cu posibilele lor interpretări sau
ipoteze.

Baloane
 Simbol al ascensiunii, nevoii/dorinței de dominare în cadrul unei familii (CL: Burns,
1982).

Paturi
 Plasarea paturilor este relativ rară și este asociată cu teme sexuale sau depresive (CL:
Burns &; Kaufman, 1972).

Plasarea tuturor figurilor desenate în pat (paturi)

 Semnificație mai mare a temelor sexuale sau depresive (CL: arsuri & Kaufman,
1972).

Biciclete
 Activitatea comună descrisă de copiii normali (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Când este supraaccentuată, reflectă aspirațiile masculine ale copiilor (de obicei ale
băieților) (CL: burns & Kaufman, 1972).

Mături
 Simbol recurent al figurii materne care indică accentul pus de figură pe curățenia
gospodăriei (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Figura mamei "vrăjitoare" (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Fluturi
 Asociat cu căutarea iubirii și frumuseții iluzorii (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
Nasturi (supradimensionați sau elaborați)
 Asociate cu dependență sau nevoi nesatisfăcute; poate fi desenat pe individul privit
pentru îngrijire (CL: Burns, 1982; Reynolds, 1978).

Pisici
 Ambivalența cu figura maternă (CL: Burns &; Kaufman, 1970, 1972).
 Preocuparea pentru pisici este un simbol al conflictului sau competiției în
identificarea/interacțiunea cu figura mamei (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Cercuri (preocupare pentru desene circulare sau obiecte)

 Personalități schizoide (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Clovni
 Preocupare care indică copiilor cu sentimente semnificative de inferioritate (CL: Burns
&; Kaufman, 1972).

Pătuţuri
 Indică gelozia fratelui (nou) din familie (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Marcaje grele pe un pătuț desenat

 O tendință spre negare sau anxietate în legătură cu un (nou) frate / copil (CL:
burns &; Kaufman, 1972).

Repetarea desenului pătuțului

 Preocuparea pentru sănătatea și bunăstarea (noului) frate / copil (CL: Burns &;
Kaufman, 1972).

Obiecte periculoase (prevalența obiectelor periculoase [de exemplu, ciocane, cuțite])

 Furia (când este îndreptată către o persoană) sau furia pasiv-agresivă (când este
concentrată indirect asupra unei persoane) (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman, 1972).

Tobe
 Simbol al furiei deplasate – furie pe care copilul are dificultăți în a o exprima deschis (CL:
Burns &; Kaufman, 1972).

Flori
 Reprezintă dragostea de frumos sau nevoia de căutare a iubirii și frumuseții (CL: Burns
&; Kaufman, 1972).

Flori trase sub talie

 Identificarea feminină (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Gunoi
 Adesea găsite în desenele copiilor supărați de sosirea unui nou frate (CL: Burns &;
Kaufman, 1972).
 Comportament regresiv și/sau competitiv, adesea datorat unui nou copil/frate sau unui
nou asistent maternal/frate vitreg (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Asociat cu sentimente semnificative de vinovăție cu privire la rivalitate sau ambivalență
față de frații (mai mici) (CL: Burns, 1982).

Cifre care scot gunoiul

 Asociat cu dorința de a scoate părțile nedorite și "murdare" (persoană sau
persoane) ale existenței familiei (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
Căldură (de exemplu, sori, incendii), lumină (de exemplu, becuri, lămpi, proiectoare), căldură
(de exemplu, călcat, soare), obiecte/reprezentări în desene
 Preocupare/nevoie de căldură și iubire (CL &; Burns, 1982; Burns și Kaufman, 1970,
1972).

Lumini suspendate pe lanțuri suspendate

 Tulburări extraordinare în cadrul unei familii, probabil din cauza problemelor sau
preocupărilor sexuale (CL: burns & Kaufman, 1970).

Tema Foc
 Adesea combină furia și nevoia de căldură (dragoste) (CL: Burns &; Kaufman,
1970; Reynolds, 1978).
 Tendințe intense și distructive, mai ales dacă nevoile de iubire sunt nesatisfăcute
sau nerezolvate (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Electricitate
 Mare nevoie de căldură, iubire și putere care pot distorsiona sau preocupa
gândurile copilului (CL: Burns &; Kaufman, 1972; Reynolds, 1978).
 Nevoia de putere și control (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Preocuparea pentru electricitate indică testarea slabă a realității ca în condiții
schizoide (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Lampă
 Preocuparea pentru dragoste, căldură, probleme sexuale (CL: Burns & Kaufman,
1970, 1972).

Becuri
 Nevoia de dragoste și căldură (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Cai
 Desen comun al fetelor (CL: Burns &; Kaufman, 1970).

Sari coarda
Auto-figură sărituri coardă
 Protecția față de ceilalți din imagine, față de interacțiunile psihologice
semnificative, probleme (CL: Burns & Kaufman, 1972).

Figură (alta decât auto) coardă de sărit

 Indicii de rivalitate semnificativă sau gelozie cu acel individ (CL: Burns &;
Kaufman, 1972).

Zmeie (și uneori baloane)

 Dorința de evadare și eliberare dintr-un mediu familial restrictiv (CL: Burns &; Kaufman,
1972).
 Zborul cu zmeul și apropierea de o altă figură pot specifica individul perceput ca
restrictiv sau pedepsitor (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Scari
 Asociat cu tensiune și echilibru precar; proximitatea dintre scară și figuri poate specifica
relația focală sau interacțiunea (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Mașini de tuns iarba (uneori securi, topoare, instrumente ascuțite)

 În desenele băieților, tema simbolică a competiției (de obicei cu tatăl) și temerile
concurente de castrare (CL: Burns &; Kaufman, 1970, 1972).
 Asociat cu figura de sine
 Sentimente competitive, luptând pentru dominare; încercări de control (CL: Burns
&; Kaufman, 1972).
 Împlinirea dorinței spre asumarea unui rol dominant (CL: Burns &; Kaufman,
1972).

Asociați-vă cu altă figură

 Temeri sau sentimente de amenințare sau concurență din partea unui individ
dominant / dominator (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Frunze
 Asociat cu dependența; un simbol a ceea ce se agață de sursa de hrană (CL: Burns, 1982;
burns &; Kaufman, 1972).

Colectarea frunzelor
 "Colectarea" căldurii sau a îngrijirii sau a iubirii de la părinți sau de la alte
persoane semnificative (CL: Burns &; Kaufman, 1972)

Arderea frunzelor
 Indicarea nevoilor de dependență nesatisfăcute și a furiei și / sau ambivalenței
rezultate (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Jurnalele
 Asociat cu hipermasculinitatea sau lupta masculină (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Lună
 Asociat cu depresia (CL: Burns, 1982).

Motociclete
 Asociat cu puterea, dominația (CL: Burns, 1982)

Pensulă
 Adesea o extensie a mâinii și asociată cu o figură pedepsitoare (CL: Burns &; Kaufman,
1972).

Ploaie
 Asociat cu tendințe depresive (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Frigidere
 Asociat cu deprivarea și reacțiile depresive la privare (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Răceala frigiderului este opusul simbolului luminii sau căldurii (CL: Burns &; Kaufman,
1972).

Şerpi
 Simbol falic care indică tensiunea sexuală (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Zăpadă (și alte simboluri "reci")

 Asociat cu depresia și sinuciderea (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Stele
 Asociat cu privarea (fizică sau emoțională) (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Poate sugera durere, ca într-o bandă desenată (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
Semne de oprire (de asemenea, semne "Păstrați afară")
 Încercări de control al impulsurilor (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Sobe
 Legat de îngrijire și nevoi orale (CL: Burns &; Kaufman, 1972)

Soare
 Adesea văzut în desenele copiilor mici, unde este desenat stereotipic și are o
semnificație diagnostică mică (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Soare întunecat
 Asociat cu depresia (CL: Burns & Kaufman, 1972)

Figuri înclinate spre soare

 Nevoia de căldură și acceptare (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Figuri desenate departe de soare, aplecându-se departe de ea sau cu fața departe de

ea
 Sentimente de respingere (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Trenuri
 Simbol al nevoilor sau percepțiilor puterii, de obicei la băieți, atunci când este exagerat
sau accentuat în desene (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Aspiratoare
 Legate de copiii cu antecedente de privare orală sau nevoi de dependență nesatisfăcute;
ca atare, un simbol intestinal (CL: Burns &; Kaufman, 1970).
 Simbol al puterii și controlului: mamele care le folosesc sunt privite ca figuri puternice
sau de control (CL: Burns &; Kaufman, 1972).

Teme legate de apă (formarea obiectelor legate de apă [de exemplu, iazuri, piscine, oceane])
 Idei fantastice (CL: Burns &; Kaufman, 1972).
 Asociat cu tendințe depresive semnificative (CL: Burns & Kaufman, 1970, 1972).

Figura plutind în apă

 Adesea, figura care plutește în apă este legată sau are tendințe depresive
semnificative (CL: Burns, 1982; Burns și Kaufman, 1972)