Sie sind auf Seite 1von 5

Rumänien und Moldau

România și Moldova
1. Einleitung - Introducere
2. 2. Geschitlicher Hintergrund - Contextul
3. Demographische Daten - Date demografice
4. Sprachliche Verhältnisse - Condiții lingvistice
5. Forschung - Cercetare
6. Literatur (in Auswahl) - Literatură (în selecție)

1. Einleitung

Für die Behandlung Rumäniens (Republica Romania) und der Moldau (Republica Moldo- va)
in einem Artikel sprechen gewichtige Gründe. Zum einen haben beide Staaten trotz der
unterschiedlichen offiziellen Bezeichnungen. Rumänisch' (limba romana bzw. Mol- dauisch'
(limba moldoveneasca) eine identi sche Staatssprache, nämlich Dakorumänisch. Sie gehört
zusammen mit Arumunisch, Me- glenorumänisch und Istrorumänisch zum ost- romanischen
Sprachzweig. Ferner bestehen zwischen den beiden heute selbständigen Staa ten enge
geschichtliche Verflechtungen, die sich über mehrere Jh. herausgebildet haben.
Soziolinguistische Untersuchungen müssen zum besseren Verständnis der gegenwärtigen,
sehr komplizierten Beziehungen innerhalb und zwischen beiden Staaten die historischen
Wurzeln der Probleme berücksichtigen.

1. Introducere

Un articol important este cel despre tratatul României (Republica Română) și


al Republicii Moldova (Republica Moldova). Pe de o parte, cele două țări au
diferite nume oficiale. (Limba moldoveneasca) este un limbaj de stat identic, și
anume Dacoromanică, care, alături de Aromâna, Meglenoromâna și
Istroromâna, fac parte din ramura limbii romane de est și între cele două state
independente de astăzi relațiile istorice care s-au dezvoltat de-a lungul mai
multor secole. Studiile socio-lingvistice trebuie să țină seama de rădăcinile
istorice ale problemelor, pentru a înțelege mai bine relațiile actuale, foarte
complicate din interiorul și între cele două țări.
2. Geschichtlicher Hintergrund
2.1. Rumänien

Sprachlich und ethnisch verstehen sich die Rumänen als Nachfahren der autochthonen
Daker sowie der römischen Kolonisten, welche nach der Eroberung Daciens durch Trajan
(101-5) ins Land kamen. Obwohl die römische Kolonie Dacia nur bis 271 Bestand hatte, und
das heutige Gebiet Rumäniens dann von weiteren Einwanderungs- und Eroberungswellen
erfasst wurde, hat die rumänische Sprache ihre Latinität bewahrt. Die Eroberung
Transsylvaniens (dt. Siebenbürgen, ung. Erdély) durch die Madjaren ab dem 9. Jhs. ist ein
anderes wichtiges Element, das die Bevölkerungsstruktur und Sprachlandschaft dauerhaft
geprägt hat. Ab Mitte des 11. Jhs. siedelten ferner die deutschsprachigen "Siebenbürger
Sachsen" in Transsylvanien, und sie bildeten zusammen mit den ab dem 18. Jh.
eingewanderten "Banater Schwaben" die drittgrößte Bevölkerungs- und Sprachgruppe. Das
Gebiet gehörte zunächst zum Königreich Ungarn und dann zur Habsburger Monarchie und
wurde religiös vom Katholizismus bzw. später auch vom Protestantismus sowie
schriftsprachlich lange Zeit vom Latein dominiert.

In den Gebieten östlich und südlich der Karpaten entstanden ab dem Spätmittelalter
kleinere ral Fürstentümer, die allmählich in den Fürstentümern Moldau und Walachei (Tara
ro- maneasca) aufgingen. Geprägt wurden sie von der Orthodoxie, die bis ins 18. Jh. in
Liturgie und Schrifttum die kirchenslavische Sprache verwendete. Diese fremde Liturgie und
Schriftsprache sowie das von den Ortho doxen benutzte kyrillische Alphabet wurden
schrittweise von der rumänischen Sprache und dem lateinischen Alphabet abgelöst
Abgesehen vom vorübergehenden Zusam menschluss unter Mihai Viteazul Ende des 16. Jhs,
führten die Rumänen in den drei Gebieten bis ins 19. Jh. weitgehend ein Eigenleben, ohne
jedoch ihr ethnisches und sprachliches Zusammengehörigkeitsge fühl zu verlieren. Die
heutige Republik Ru mänien ist das Resultat eines Einigungspro zesses, der 1859 mit der
Vereinigung der Fürstentümer Moldau und Walachei in die entscheidende Phase trat und
1918 mit dem Anschluss Transsylvaniens und des Banats abgeschlossen wurde. Ein Teil
Transsylva niens musste jedoch nach dem Diktat von Wien 1940 wieder an Ungarn
abgetreten werden, was 1947 im Vertrag von Paris rückgängig gemacht wurde.

2. Context istoric

2.1 . România și spaţiul etnic lingvistic

Românii sunt înțeleși din punct de vedere lingvistic și etnic ca descendenții dacilor
autohtoni, precum și coloniștii romani care au venit în țară după cucerirea
Dacienilor de către Traian (101-5). Deși colonia romană a Daciei a existat abia în
271, iar teritoriul actual al României a fost acoperit de alte valuri de imigrare și
cucerire, limba română și-a păstrat latitudinea. Cucerirea Transilvaniei
(Transilvania și Erdély) de către Madjars din secolul al IX-lea. este un alt element
important care a determinat permanent structura populației și peisajul lingvistic.
De la mijlocul secolului al XI-lea. "Transilvăneni", vorbitori de limbă germană, s-au
stabilit în Transilvania și, împreună cu "șvabii din Banat", au emigrat din secolul al
XVIII-lea, au format cea de-a treia populație și grup lingvistic. Zona a aparținut mai
întâi regatului Ungariei și apoi monarhiei habsburgice și a fost dominată religios
de catolicism și, mai târziu, de protestantism, precum și de limba latină de mult
timp.

In zonele de est și la sud de Munții Carpați au apărut din Evul Mediu târziu mai
mici principate ral aufgingen treptat în principatele Moldovei și Țării Românești
(Tara romaneasca). Ele au fost modelate de ortodoxie, care a folosit limba
bisericească-slavică în liturghie și literatură până în secolul al XVIII-lea. Aceste
liturghie străină și limba scrisă, precum și utilizat de către Ortho doxen Alfabetul
chirilic a fost înlocuit treptat de limba română și alfabetul latin În afară de
temporare împreună menschluss sub Mihai sfârșitul Viteazul al secolului al 16-lea,
românii au condus în cele trei zone, până la 19 Dar fără a-și pierde coeziunea
etnică și lingvistică. De azi Republica Ru nia este rezultatul zesses Einigungspro,
care a venit în 1859 cu unirea principatelor Moldova și Țara Românească, în faza
decisivă și a fost finalizată în 1918, cu legătura Transilvaniei și Banatului. Cu toate
acestea, o parte din Nienst Transilvaniei a avut 1940 cedat în Ungaria în urma
dictatele Viena, care a fost inversată în 1947 în Tratatul de la Paris.

2.2. Moldau
Moldau" (rum. Moldova) bezeichnet sowohl das Gebiet westlich wie auch östlich des
Grenzflusses Pruth, das die heutige Republik Moldau und die gleichnamige Region n
Nordostrumänien umfasst und vom 14. Jh. bis 1812 eine politische Einheit bildete. Trotz
gelegentlicher Grenzverschiebungen wurde die territoriale Integrität des zunächst
unabhängigen Fürstentums und des späteren türkischen Vasallenstaates bis zum Ende der
Osmanenherrschaft nicht in Frage gestellt.

Erst mit der Expansion Russlands nach Südosteuropa in Folge der Türken krie ge geriet die
Einheit der Moldau in Gefahr. und der östliche Teil wechselte mehrmals den Besitzer.
Bessarabien wie der östliche Teil der Moldau zwischen Dnjestr (rum Nistru) und Pruth anfangs
von den Russen genannt wurde, entwickelte sich zum Zank apfel zwischen Rumänien und dem
Nach barn im Osten. Von 1812 bis 1918 gehörte es zu Russland bzw. zur Sowjetunion, dann von
1918 bis 1940 zu Rumänien. Im Jahre 1924 gründete die Sowjetunion die ,,Auto nome
moldauische Sowjetrepublik" am Ostufer des Dnjestrs, das nie Teil der Mol dau war, um ihren
Anspruch auf ganz Bessa fortzuschreiben. Nach dem Diktat von Wien fiel es zusammen mit der
Bukowi na an die Sowjetunion und wurde im Krieg erneut von den Rumänen besetzt Im Vertrag
von Paris 1947 wurde die 1944 erfolgte Wiederangliederung an die Sowjetunion be stätigt, und
1990 entstand dort die souverä ne und 1991 für unabhängig erklärte Repu blik Moldau, die seit
1994 Mitglied der GUS Das unterschiedliche Schicksal der von Rumänen bewohnten Gebiete
hat tiefe Spuren in den sprachlichen Verhältnissen hinterlassen, was deutlich in den
Spannungen in den Minderheiten in Transsylvanien oder im weiterhin schwelenden Streit um
die offizielle Bezeichnung und Stellung der Staatssprache in der Republik Moldau zum Ausdruck
kommt.

2.2. Moldova

Moldau „(rom. Moldova) se referă atât la zona de vest, precum și la est de râul de
frontieră Prut, Republica de astăzi Moldova și regiunea cu același nume include n
Nord-Est România și a format o entitate politică din secolul al 14-lea. Până în anul
1812. În ciuda schimbărilor de frontieră ocazionale a fost teritoriale integritatea
primului principatului independent și mai târziu stat vasal turc până la sfârșitul
dominației otomane nu a pus la îndoială.

Numai după expansiunea Rusiei în Europa de Sud-Est, ca rezultat al turcilor,


unitatea Moldovei a devenit în pericol. iar partea estică a schimbat proprietarul
de mai multe ori. Basarabia ca partea de est a Moldovei între Nistru (Nistru rom)
și Prut a fost numit inițial de către ruși a devenit mărul discordiei între România și
hambar post către est. Din 1812 până în 1918 a aparținut Rusiei și / sau Uniunii
Sovietice, apoi între 1918 și 1940 în România. În 1924, Uniunea Sovietică a fondat
,, masina Nome din Moldova Republica Sovietică „pe malul estic al Nistrului, care
nu a fost niciodată parte din DAU mol pentru a actualiza afirmația tuturor Bessa.
Conform dictatele Viena, a coincis cu Bukowi na în Uniunea Sovietică și a fost în
război din nou ocupată de românii din Tratatul de la Paris în 1947, reîncorporare
în 1944 a avut loc a fost confirmată în Uniunea Sovietică să fie, iar în 1990 a
apărut NE confiden și 1991 independența Republicii declarat Repub Moldova, din
1994 membru al CSI diferite soarta locuite de români zone a lăsat urme adânci în
situația lingvistică, care este în mod clar în tensiunile în minoritate din
Transilvania sau să continue foc mic dispută asupra numelui oficial și statutul
limbii de stat în Republica Moldova și-a exprimat.

3. . Demographische Daten

Für die erheblichen Unterschiede in der gegenwärtigen sprachlichen Situation


beider Länder sind auch die abweichenden demographischen Verhältnisse
verantwortlich Während in Rumänien nach der Volkszählung.

3 .. Date demografice

Diferitele condiții demografice sunt, de asemenea, responsabile de diferențele


considerabile în situația lingvistică actuală a ambelor țări. În timp ce în România,
după recensământ.