Alexandru Ciobanu Seite 1 Dienstag, 23.

Mai 2017

Exprimarea fonetica
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta
sa invatati temeinic limba germana.

aa se pronunta a (lung)
Ex: Haar, Saal
au se pronunta ao (o foarte scurt)
Ex: Haus, blau, Trauben, Baum
se pronunta e
Ex: Mrz, Mdchen, Zhne, Br
u se pronunta oi
Ex: Frulein, Verkuferin
b la sfarsitul cuvantului se pronunta p
Ex: gelb, Dieb
c urmat de e, i, y, se pronunta
Ex: Csar, Mercedes
ch precedat de a, o, u, au se pronunta h
Ex: Buch, machen, lachen, Woche
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta
sa invatati temeinic limba germana.

1
Alexandru Ciobanu Seite 2 Dienstag, 23. Mai 2017

ch precedat de , u, eu, ei, i, , ,

o consoana si in terminatia chen se
pronunta h urmat de un i slab
Ex: Mdchen, ich
chs se pronunta ks (x)
Ex: Sechs
ck se pronunta k
Ex: dick, Glocke
d la sfarsitul cuvantului se pronunta t
Ex: Abend, Pferd, Kind, Mond
ei se pronunta ai
Ex: mein, klein, nein, Kreide
eu se pronunta oi
Ex: heute, Europa, Deutschland
-el, -en, -er la sfarsitul cuvantului,
litera e se pronunta scurt, fiind un
sunet asemanator cu
Ex: Tafel, Trauben, Spiegel, Zimmer

2
Alexandru Ciobanu Seite 3 Dienstag, 23. Mai 2017

Exceptii: der, wer unde litera e se

pronunta e
g la sfarsitul cuvantului se pronunta k
Ex: Tag, Schmetterling
g urmat de e se pronunta ghe
Ex: gelb, gehen, geben, Geburtstag.
h la inceputul cuvantului se pronunta h
Ex: hell, Hase, hinter, Hand
h precedat de o vocala nu se pronunta
Ex: Jahr, gehen, Kuh, Frhling
ie se pronunta i (lung) exceptie Familie, Ferien, - ie din = inscrie =

Ex: vier, Stiefel, Papier, Dienstag

ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ih
Ex: lustig, traurig, zwanzig, Konig
j se pronunta i
Ex: Ja, Jahr, Joghurt, Junge
se pronunta eo (legat intr-un singur sunet)
Ex: Lffel, Lwe, schn, zwlf
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta
sa invatati temeinic limba germana.

3
Alexandru Ciobanu Seite 4 Dienstag, 23. Mai 2017

ph se pronunta f
Ex: Photo
q urmat de u se pronunta kv
Ex: Qudrat
s intre doua vocale sau inainte de
vocala se pronunta z
Ex: Salat, lesen, September, Sommer
s la sfarsitul cuvantului se pronunta s
Ex: das, Haus, was
s inaintea de p si t se pronunta
Ex: spielen, sprechen, Bleistift, Stern
sch se pronunta
Ex: Schal, Schule, Schaf, Schnee
ss si se pronunta s
Ex: Wasser, wei, fleiig, heien
t inainte de ion se pronunta
Ex: Lektion, Deklination
tsch se pronunta ce Ex: Deutschland

4
Alexandru Ciobanu Seite 5 Dienstag, 23. Mai 2017

tz se pronunta
Ex: Katze, Spitzer
se pronunta iu (legat intr-un singur,sunet)
Ex: fnf, Stck, Zahnbrste, Kche
v se pronunta f
Ex: Vater, vier, Vogel, vor
Exceptie cuvintele de origine
negermana unde v se pronunta v ,ex.
November, Vase, Verb
w se pronunta v
Ex: Wasser, wer, Wolf, Winter
z se pronunta
Ex: Zimmer, zwei, zhlen, Zug
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta
sa invatati temeinic limba germana.

Pronunie i grafie
Detaliile din aceast seciune se refer n primul rnd la limba german standard (Hochdeutsch).
Pronunia n celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronunia standard.

Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joac un rol important n limba german. O vocal pronunat lung
sau scurt poate produce o diferen ntre dou cuvinte care n rest sunt identice. De exemplu, Miete, cu
i pronunat lung, nseamn chirie, dar Mitte, cu i pronunat scurt, nseamn mijloc, centru. Ofen,

5
Alexandru Ciobanu Seite 6 Dienstag, 23. Mai 2017
cu o lung, nseamn cuptor, sob, dar offen, cu o scurt, nseamn deschis. Dup cum se observ
din aceste exemple, n limba german i substantivele comune sunt scrise cu iniial majuscul.

Pentru a distinge ntre vocale lungi i vocale scurte, ortografia german folosete consoane simple sau
duble. Dup vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble (tt, dt, ll, ck, mm, nn, ss, tz etc.), iar dup
vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple (t, d, l, m, n, s, z etc.). Pentru a se reda sunetul s dup
o vocal lung sau dup diftong, n scrierea german se folosete n multe cazuri, nc din evul mediu,
i litera special , numit pe romnete s dur sau i s ascuit (scharfes S sau Eszett). Astfel: ich
esse (= eu mnnc) se pronun cu e scurt, dar ich a (= eu mncam, am mncat) se pronun cu a lung.

Mult vreme pentru litera minuscul special nu a existat majuscul corespunztoare. n loc de s dur
mare, care nu a existat, se scria SS. Totui, n iunie 2008 organizaiile internaionale de standardizare
ISO i DIN au hotrt introducerea literei majuscule s dur cu codul Unicode 1E9E. Motivul este
normarea tehnicilor de scriere. Noua liter s dur majuscul nc nu este ntlnit n practic.

n germana din Elveia i Liechtenstein litera nu se folosete deloc, i n loc de se scrie ss.
O alt deosebire fa de romn, ntlnit n multe dialecte germane actuale, este faptul c litera r se
pronun foarte voalat, i uneori nici nu se distinge acustic.

Vocalele a, o i u se folosesc i n varianta cu umlaut(palatizarea vocalei), care este o modificare a

pronuniei lor. Umlautul se noteaz n scris cu semnul diacritic numit trem, format din dou puncte
plasate orizontal deasupra literei: , i , iar la majuscule: , i .

i se pronun asemntor cu un e romnesc, dar foarte deschis;

i se pronun asemntor cu eo, aa ca n cuvintele romneti foen, bleu i loess.
i se pronun asemntor cu iu, aa ca n cuvintele romneti etui, fhrer i tul.
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie i: ae, respectiv oe i ue (excepie: n numele proprii), dar
aceste perechi de litere se pronun la fel ca i respectiv i .

Alte particulariti fonetice germane:

u se pronun (simplificat) ca i oi.

c se pronun n multe cazuri ca i ;
e se pronun deseori ca un ;
ei se pronun ca i ai;
eu se pronun (simplificat) ca i oi.
ge se pronun ca ghe;
gi se pronun ca i ghi;
j se pronun ca un i;
r se pronun n multe dialecte germane foarte voalat, eventual chiar deloc
6
Alexandru Ciobanu Seite 7 Dienstag, 23. Mai 2017

s se pronun n multe cazuri ca i z;

sch se pronun ca un ;
sp se pronun n multe cazuri ca i p; n unele dialecte nordice se pronun sp;
st se pronun n multe cazuri ca i t; n unele dialecte nordice se pronun st;
v se pronun ca un f;
w se pronun ca un v; excepie:
o n multe nume proprii germane, w-ul final nu se pronun deloc: Beeskow; Treptow;
Pankow; Blow; Thiessow, i multe altele;
y se pronun ca i (vezi mai sus);
z se pronun ca un .
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care
v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Pronuntia germana
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care
v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.
In limba germana vocalele se pronunta astfel:
a ca si 'a' n "masa"
e ca si 'e' n "tren"
i ca si 'i' n "bingo"
o ca si 'o' n "dor"
u ca si 'u' n "tu"
y ca si 'iu' n "ciuc"

Vocalele a, o si u se folosesc si n varianta cu umlaut, care este o modificare a pronuntiei lor.
Umlautul se noteaza n scris cu semnul diacritic numit "trema", format din doua puncte plasate
orizontal deasupra literei: , si , iar la majuscule: , si .
se pronunta ca si 'e' n "tren";
se pronunta ca si 'eo';
se pronunta ca si 'iu';

In limba germana vocalele pot fi scurte sau lungi.
O vocala este mai scurta daca urmeaza un dublet de consoana. Asta se ntampla doar din cauza
dubletului.
Pe de alta parte, daca urmeaza un 'h', acesta nu este pronuntat, dar lungeste vocala.
O mica exceptie este 'i', care este lungit prin adaugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'.

Consoanele in limba germana se pronunta astfel:
b ca si 'b' n "bara"
c ca si 't' n tara nainte de 'i' si 'e'; ca si 'c' n "carne" altfel
d ca si 'd' n "din"
f ca si 'f' n "foc"
g ca si 'g' n "gara"
h ca si 'h' n "hamac"
j ca si 'i' n "iobag"
7
Alexandru Ciobanu Seite 8 Dienstag, 23. Mai 2017
k ca si 'c' in "camera"
l ca si 'l' in "litru"
m ca si 'm' in "mama"
n ca si 'n' in "nimeni"
p ca si 'p' in "parc"
q ca si 'c' in "cuantum" (urmat de "u", aproape ntodeauna)
r ca si 'r' n "rob"
s ca si 'z' n "zar"
t ca si 't' n "top"
v ca si 'f' n "fata"
w ca si 'v' n "victima"
x ca si 'x' n "xilofon"
z ca si 't' n tap
ca si 's' n "sirag"

Diftongi si alte grupari de litere:
u ca si 'au' n "miau"
ah ca si 'a' n "barca", mai lug dect 'a'
u ca si 'oai' n "casoaie"
ei ca si 'ai' n "mai"
eu ca si 'oi' n "casoi"
eh ca si 'e' mai lung
ie ca si 'ii' n "copii", mai lung dect 'i'
ieh la fel ca 'ie'
oh ca si 'oo' n "alcool", mai lung dect 'o'
uh ca si 'u' n "mult", mai lung ca 'u'
ch dupa 'a', 'o' si 'u' ca si 'h' n "harta"
ch dupa 'i' si 'e' ca si 'ci' n "ciuda"
ch la nceputul cuvntului ca si 'c' n "caracter"
ck ca si 'cc' n "accident"
ng ca si 'ng' n "mpung"
ph ca si 'f' n "fata"
sch ca si 's' n "sirag"
sp la nceputul cuvntului ca si 'sp' n "sprit"
ss ca si 's' n "vis", spre deosebire de '', scureteaza vocale pe care o succede
st la nceputul cuvntului ca si 'st' n "sterge"

Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care
v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.