Sie sind auf Seite 1von 50

Curs rapid de initiere in limba germana

- Alexander Jnger -
Reguli generale de pronuntare in limba germana
U = se citeste OI (ex: HUSER = HOIZAR
! = se citeste " (!AS = "AS
S#(la inceputul cu$antului = se citeste S# (S#U%&E = S#U%&E
IE = se citeste I (&IE = &I
EI = se citeste AI (EI% = AI%
E 'inal = se citeste n(rmal (EI%E = AI%E
Z = se citeste # (Z!EI = #"AI
" = se citeste ) ("IER = )IR
* = se citeste IU (*+ER = IU+AR
ER la s'arsitul cu$antului = se citeste AR (*+ER = IU+AR
S inaintea unei $(cale = se citeste Z (SECHS = ZECS
CHS = se citeste CS ($e,i ex- precedent
&# 'inal = se citeste # (S#A&# = S#A#
.E% la s'arsitul cu$antului = se citeste A% (SIE+E% = ZI+A%
I/ la s'arsitul cu$antului = se citeste IH (%IE&RI/ = %I&RIH
EU = se citeste OI (%EU% = %OI%
H la mi0l(cul si la s'arsitul cu$antului = nu se citeste1 el arata ca $(cala dinaintea lui este lunga
(ZEH% = #E%
#SCH = se citeste CI (&EU#SCH = &OICI
#S 'inal = se citeste # (RECH#S = REH#
SS = se citeste S (!EISS = "AIS
H la inceputul cu$intel(r = se citeste n(rmal (HIER = HIR
2 = se citeste C (23EI% = C3AI%
2S = se citeste CS (3I%2S = 3I%CS
AA4 EE4 OO = se citesc ca A4 E si O lungi si nu ca dubla c(ns(ana
/E = se citeste /HE (/!3+ = /HE3+
5 = se citeste I (5A = IA
6 = se citeste S (/RO6 = /ROS
Alte cateva reguli
7- &e 'iecare data cand intalnim la mi0l(cul cu$intel(r c(ns(ana dubla4 inseamna ca $(cala dinaintea
acesteia se citeste scurt- &e ex: &RI##E se citeste &RI#E4 cu I citit rapid-
8- Accentul cade4 in general pe prima silaba-
9- Substanti$ele se scriu cu litera mare-
Lectia 1
Was is das? Ce este aceasta:
Das ist der Tisch Aceasta este masa-
Das ist die Wand Acesta este peretele-
Das ist das !ild Acesta este tabl(ul-
Artic(lul ne;(tarat unul4 una4 unul (neutru este4 in general4 ein (masculin4 eine ('eminin si ein
(neutru-
Lectia "
Das ist ein Tisch Aceasta este ( masa-
Das ist eine Wand Acesta este un perete-
Das ist ein !ild Acesta este un tabl(u-
Conversatie
7- Este aceasta ( masa4 un perete4 un tabl(u:
#st das ein Tisch$ eine Wand$ ein !ild?
8- &a4 aceasta este ( masa4 un perete4 un tabl(u-
Ja$ das ist ein Tisch$ eine Wand$ ein !ild
9- Este aceasta ( masa:
#st das ein Tisch?
<- %u4 este un tabl(u=
%ein$ das ist ein !ild&
>- Este acesta un perete:
#st das eine Wand?
?- %u4 acesta nu este un perete4 acesta este un tabl(u=
%ein$ das ist nicht eine Wand$ das ist ein !ild&
Gramatica
In l(c de nicht ein se p(ate '(l(si kein (niciunul1 la 'eminin keine4 la neutru kein-
Lectia '
Numeralele cardinale
%ull (citeste nul@@@@@@@@@- ,er(
Ein4 eine @@@@@@@@@@@@- unu4 una
ZAei @@@@@@@@@@@@@--- d(i4 d(ua
&rei @@@@@@@@@@@@@@ trei
"ier @@@@@@@@@@@@@@ patru
)Bn' (citeste fiunf@@@@@@@@-- cinci
Sec;s @@@@@@@@@@@@@-- sase
Siben @@@@@@@@@@@@@-- sapte
Ac;t @@@@@@@@@@@@@--- (pt
%eun @@@@@@@@@@@@@-- n(ua
Ze;n @@@@@@@@@@@@@--- ,ece
Lectia (
7- Cum e masa4 peretele4 tabl(ul4 'ereastra:
Was ist der Tisch$ die Wand$ das !ild$ das )enster?
8- Casa e mica-
Der Tisch ist *lein
9- Deretele e alb-
Die Wand ist +eiss
<- #abl(ul e albastru-
Das !ild ist blau
>- Ce am eu:
Was habe ich?
?- Eu am ( masa-
#ch habe ein Tisch
E- Ce ai tu:
Was hast du?
F- Eu am un tabl(u-
#ch habe ein !ild
G- Deretele are ( 'ereastra-
Die Wand hat ein )enster
Gramatica
,re-entul indicativului
I "erbul a fi
Ic; bin H eu sunt
&u bist H tu esti
Er4 sie4 es ist H el4 ea este
!ir sind H n(i suntem
I;r seid H $(i sunteti
Sie sind H ei4 ele sunt
II "erbul a avea
Ic; ;abe H eu am
&u ;ast H tu ai
Er4 sie4 es ;at H el4 ea au
!ir ;aben H n(i a$em
I;r ;abt H $(i a$eti
Sie ;aben H ei4 ele au
%ota
.ie inseamna si ea si ei si ele- Atunci cand e scris cu litera mare4 .ie inseamna Dumneavoastra-
Lectia /
7-Wo ist das )enster:
8- Lin*s=
9- Ist die !and linIs:
<- &as +ild ist nicht linIs=
>- Es ist rechts-
?- !as ist oben:
E- Oben ist die Dec*e-
F- !as ist unten:
G- Unten ist der #isc;-
7.- Ist das 'enster vorn:
77- %ein4 $(rn ist die Tr-
78- !as ist hinten:
79- Der 01en ist ;inten-
7<- !( ist der #isc;:
7>- &er #isc; ist in der 2itte-
3nde este 'ereastra:
La stanga&
Este peretele la stanga:
#abl(ul nu este le stanga=
Este la dreapta-
Ce este sus:
Sus este pla1onul-
Ce este 4os:
5(s este masa-
Este 'ereastra in 1ata:
%u4 in 'ata este usa-
Ce este in spate:
.oba este in spate-
Unde este masa:
Casa este la mi4loc-
Vocabular
la stanga H lin*s
la dreapta H rechts
sus H oben
0(s H unten
la mi0l(c H in der 2itte
pla'(nul H die Dec*e
s(ba H der 01en
usa H die Tr
Lectia 5
Conversatii
A$eti paine:
&a4 am ( bucata de paine-
Cum este painea:
Dainea este buna-
Unde este paharul:
Da;arul este la dreapta-
A$eti (dJstra vin:
%u4 eu nu am $in-
Are el destula apa:
&a4 el are ( sticla cu apa-
Este berea pr(aspata:
&a4 si untul si bran-a sunt pr(aspete-
Unde este laptele:
3aptele e la mi0l(c-
Haben sie !rot:
5a4 ic; ;abe ein .tc* +r(t-
!ie ist das +r(t:
&as +r(t ist gut-
!( ist das 6las:
&as /las ist rec;ts-
Haben Sie Wein:
%ein4 ic; ;abe Ieinen !ein-
Hat er genug Wasser:
5a4 er ;at eine )lasche !asser-
Ist das !ier 'risc;:
5a4 auc; die !utter und der 78se sind 'risc;-
!( ist die 2ilch:
&ie Cilc; ist in der Citte-
Gramatica
7- In limba r(mana4 dupa substanti$ele care indica masura4 marimea4 cantitatea etc-se pun cu$inte de
legatura4 cum ar 'i de4 cu- In limba germana nu exista aceasta regula- De exemplu: O bucata de paine
= 9in .tc* !rot-
8- Atunci cat este predicati$4 deci cand '(rmea,a predicatul4 ad0ecti$ul ramane nesc;imbat4 ca gen si
numar- De ex: &ie +utter ist 1risch4 der 2Kse ist 1risch- (Untul este pr(aspat4 bran,a este pr(aspata
&ie +utter und der 2Kse sind 1risch- (Untul si bran,a sunt pr(aspete-
9- Artic(lele ;(tarate sunt urmat(arele: der (masculin4 die ('emnin si das (neutru- &e(arece genul
substanti$el(r in limba germana nu se p(tri$este int(tdeauna cu cel din limba r(mana4 este
(bligat(riu sa in$atam substanti$ele germane ins(tite de artic(lul l(r ;(tarat-
Vocabular
das !rot = painea
das .tc* = bucata
gut = bun4 buna
das 6las = pa;arul
der Wein = $inul
die )lasche = sticla
das !ier = berea
die !utter = untul
das 6las = geamul
1risch = pr(aspat
der 78se = bran,a
der 2ilch (citeste: mil;i = laptele
rot = r(su
gelb = galben
grn = $erde
blau = albastru
bunt = pestrit
braun = ca'eniu
grau = cenusiu
sch+ar- = negru
Lectia :
Cum socotim nemteste
Adun: 9 plus 8 'ac cinci
Scad: G minus < 'ac cinci
Inmultesc: < (ri 8 'ac (pt
Impart: F impartit la 8 'ac <
Ic; addiere: drei und ,Aei ist (sau macht = 'ace 'Bn'
Ic; substra;iere: neun +eniger (mai putin $ier ist 'Bn'
Ic; multiple,iere: $ier mal (ori ,Aei ist ac;t
Ic; di$idiere: ac;t durch (prin ,Aei ist $ier
Numerele de la 10 la 19
11 = el'
1" = ,ALl'
1' = drei,e;n
1( = $ier,e;n
1/ = 'Bn',e;n
15 = sec;,e;n
1: = sieb,e;n
1; = ac;t,e;n
1< = neun,e;n
Lectia ;
Gramatica
Substanti$ele germane au4 pentru t(ate genurile4 n(minati$ plural4 un singur 'el de artic(l: die- &e
aceea este necesar4 cand in$atam substanti$ele4 sa mem(ram si '(rma l(r plural- De exemplu:
sg- der #isc;
die !and
das /las
pl- die #isc;e
die !Knde
die /lKser
Conversatii
Wir haben drei Tische %(i a$em trei mese-
Die !rote sind 1risch Dainile sunt pr(aspete-
Das =immer hat vier W8nde Camera are patru pereti-
#n -+ei .tunden haben +ir !utter In d(ua (re a$em unt-
Die )enster sind hell )erestrele sunt lumin(ase-
Lin*s$ in =immer$ sind -+ei Tres 3a stanga4 in (daie4 sunt 8 usi-
#n der 2itte sind drei 6l8ser 3a mi0l(c sunt trei pa;are-
%0TA
Extrageti si in$atati singuri cu$intele n(i-
Lectia <
Declinarea substantivelor
Regula: Substanti$ele 'eminine raman nesc;imbate in cursul declinarii- Cele masculine si neutre
capata un s (sau es la geniti$4 in restul ca,uril(r ramanand nesc;imbate- Se sc;imba d(ar artic(lul-
Ap(i4 ca,urile n(minati$ si acu,ati$ sunt identice la substanti$ele 'eminine si neutre4 iar artic(lul
masculin seamana in declinarea cel(rlalte ca,uri cu cel neutru-
Exemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate:
2asculin )eminin %eutru
%- der #isc; die )lasc;e das +ild
/- des #isc;es der )lasc;e des +ildes
&- dem #isc; der )lasc;e dem +ild
A- den #isc; die )lasc;e das +ild
Declinarea articolului hotarat
masc 1em neutru
%- der die das
/- des der des
&- dem der dem
A- den die das
Lectia 1>
Numeralele de la 20 la 1 milion
"> H ,Aan,ig (citeste t$anti;
"1 H einund,Aan,ig
"/ H 'Bn'und,Aan,ig
'> H dreissig
'1 H ein und dreissig
'< H neunund dreissig
(> H $ier,ig
/> H 'Bn',ig
5> H sec;,ig
:> H sieb,ig
;> H ac;t,ig
<> H neun,ig
1>> H ;undert
">> H ,Aei;undert
/>> H 'Bn';undert
5/> H sec;s;undert'Bn',ig
:5' H sieben;undert drei und sec;,ig
1>>> H tausend (citeste tau,and
1<(1 H tausend neun;undert einund$ier,ig
1>>>>>> H eine Cilli(n
Numerale ordinale
Drimul4 prima = der4 die das erste
Al d(ilea4 a d(ua = der4 die4 das ,Aeitte
Al treilea4 a treia = der4 die4 das dritte
Al patrulea4 a patra = der4 die4 das $ierte
Al cincispre,ecelea4 a cincispre,ecea = der4 die4 das 'Bn',e;nte
Al ( sutalea4 a ( suta = der4 die4 das ;underste
Masuri
O 0umatate = eine HKl'te
Un s'ert4 trei s'erturi = ein "iertel4 drei "iertel
O treime4 ( (ptime = ein &rittel4 ein Ac;tel
A ,ecea parte4 a suta parte = der ,e;nte #eil4 der ;underste #eil
O data4 de trei (ri4 de ( suta de (ri = ein mal4 drei mal4 ;undert mal
Lectia 11
Despre inatisarea lucrurilor
3inia este dreapta- Die Linie ist gerade
Culte linii sunt strambe- ?iele Linien sind *rumm
Cercul este r(tund- Der 7reis ist rund
Si ceasul este r(tund- Auch die 3hr ist rund
Cum este masa: %eteda= Wie ist der Tr? 9r ist 1lach&
Cara'a este g(ala- Die )lasche ist hohl
Cartea este subtire- Das !uch ist dnn
&icti(narul este gr(s- Das W@rterbuch ist dic*
Casa este inalta- Das Aaus ist hoch
S(ba este scunda- Der 01en ist niedrig
Strada este lunga- Die .trasse ist lang
Crei(nul este scurt- Der !leisti1t Bciteste blaisti'tC ist *urt-
%0TA
&epistati singuri cu$intele n(i si in$atatiJle=
Lectia 1"
Despre materialele din care sunt conectionate obiectele
Aceasta este sticla4 lemnul4 piatra4 (sul4 ;artia4 cart(nul-
Das ist das 6las$ das Aol-$ der .tein$ das !ein$ das ,apier$ die ,appe
Scaunul acesta este 'acut din lemn-
Dieser .tuhl ist aus Aol- ver1ertigt
Acesta este t(t din lemn-
Jener ist auch aus Aol- ver1ertigt
#(ate scaunele sunt 'acute din lemn:
.ind alle .thle aus Aol- ver1ertigt?
Capa acesta este 'acuta din piele-
Diese 2appe ist aus Leder ver1ertigt
&in ce e 'acut crei(nul tau:
Woraus ist dein !leisti1t ver1ertigt?
Crei(nul meu este 'acut din 3emn-
2ein !leisti1t ist aus Aol- ver1ertigt
)ierul4 aurul4 argintul4 pielea-
Das 9isen$ das 6old$ das .ilber$ der .tahl
Dlumbul4 cuprul4 pan,a4 pielea-
Das !lei$ das 7up1er$ die Lein+and$ das Leder
Catasea-
Die .eide
%0TA
In$atati termenii n(i- Alcatuiti pr(p(,itii simple pe ba,a cu$intel(r pe care $i leJati insusit pana
acum-
Lectia 1'
Gramatica
Pronumele personale
.ingular ,lural
al meu4 a mea = mein4 meine al n(stru = unser4 unsere4 unser
al tau4 a ta = dein4 deine4 dein al $(stru = euer4 eure4 euer
al sau = sein4 seine4 sein al l(r = i;r4 i;re4 i;r
al ei = i;r4 i;re4 i;r al &Jstra = I;r4 I;re4 I;r
!ntrebari u"uale
Cum se numeste asta: Wie heist das?
Cum $a c;eama: Wie heissen .ie?
Cine sunteti: Wer sind .ie?
Ce d(riti: Was +nschen .ie?
Ce inseamna cu$antul acesta: Was bedeutet dieses Wort?
Ce sa 'ac: Was soll ich tun?
Inc(tr( mergeti: Wohin gehen .ie?
&e unde $eniti: Woher *ommen .ie?
CineJi ac(l(: Wer ist da BdortC?
Imi este ingaduit: #st es erlaubt? Dar1 ich D?
Lectia 1(
Gramatica
Dluralul artic(lului der$ die$ das este pentru substanti$ele de t(ate genurile: %- die4 /- der4 &- den4
A- die-
Exemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv:
%- die HKuser
/- der HKuser
&- den HKusern
A- die HKuser
De retinut: 3a dati$ul plural t(ate substanti$ele primesc terminatia n-
Vocabular
barbatul = der 2ann (pl die 2anner
'emeia = die )rau (pl- die )rauen
baiatul = der 7nabe (pl- die 7naben
'ata = die 28dchen (pl- die 28dchen
c(pilul = das 7ind (pl- die 7inder
$ecinul = der %achbar (pl- die %achbarn
prietenul = der )reund (pl- die )reunde
#ntrebari si raspunsuri u-uale
Ce $arsta ai:
Wie alt bist du?
Sunt de 9> de ani-
#ch bin '/ Jahre alt
Aici l(cuieste d(mnul M:
Wohnt Aerr E hier?
E acasa d(mnul M:
#st Aerr E -u hause?
&(mnul t(cmai a iesit-
Der Aerr ist eben ausgegangen
Cand se int(arce:
Wann *ommt er -urc*?
Lectia 1/
Vocabular
der Tuller = 'ar'uria
noch = inca
steht = se a'la
schneiden = a taia
be1indet sich = se gaseste
nach = dupa
der L@11el = lingura
das !r@tchen = 'ran,eluta
das 2esser = cutitul
der ,1e11er = piperul
die 6abel = 'urculita
der .en1 = mustarul
das 2unatuch = ser$etelul
der 9ssig = (tetul
der !rot*orb = c(sul cu paine
das Fl = uleiul
das .al-1ass = s(lnita
die =itrone = lamaia
das )leisch = carnea
der =uc*er = ,a;arul
das 6emse = legumele
die !ohne (pl- !ohnen = 'as(lea
der !raten = 'riptura
die 9rbse (pl- 9rbsen = ma,area
der 7uchen = pra0itura
die Wurst (pl- Wrste = carnatul
der 7a11el@11el = lingurita
der 7albsleber = 'icatul de $itel
das Tischtuch = 'ata de masa
das Rind1leisch = carnea de $ita
!ncercati sa traduceti:
!as ste;t au' dem Esstisc;: Au' dem Esstisc; ste;en die #eller- !as be'indet sic; n(c; au' dem
#isc;: Au' der #isc; be'inden sic; n(c;: der 3L''el4 die Cesser4 die /abeln4 die CundtBc;ter- !as
ste;t in der Citte: In der Citte ste;t der +r(tI(rb- !(mit essen Air die Suppe: !ir essen die Suppe
mit dem 3L''el-
Gramatica
&upa prep(,itiile aus4 bei4 mit si nac; se '(l(seste dati$ul- &upa prep(,itiile an, auf, hinter, in,
neben, unter, vor si zwischen se '(l(seste ca,ul dati$ atunci cand $erbul indica ( stare si acu,ati$ul
cand $erbul indica ( miscare (dintrJun l(c in altul-
Conversatie intr#un restaurant
#ch bin hungrig$ durstig& CiJe '(ame4 sete=
#st noch ain Tisch 1rei? Cai este ( masa libera:
)r +ieviel ,ersonen? Dentru cate pers(ane:
Wer bedient hier? Cine ser$este aici:
6eben .ie mir$ bitte$ die &atiJmi $a r(g lista de bucate=
.peise-*arte&
7ellner$ die Rechnung& C;elner4 plata=
2ahl-eit& Sa $a 'ie de bine=
Lectia 15
Gramatica
De langa $erbele sein si haben4 limba germana se slu0este dese(ri de $eerbul a0utat(r werden (a
de$eni- IataJl mai 0(s c(n0ugat la indicati$ pre,ent:
ich +erde (eu de$in +ir +erden (n(i de$enim
du +irst (tu de$ii ihr +erdet ($(i de$eniti
er$ sie$ es +ird (el4 ea4 de$in sie +erden (ei4 ele de$in
$ropo"itii u"u"le %reeritoare la timp si la impartirea lui&
Ora are d(ua 0umatati de (ra-
Ora are patru s'erturi de (ra-
O (ra si 0umatate-
Este amia,a-
Ziua4 n(aptea-
Este (ra F inainte de amia,a-
Este (ra 8 dupa amia,a-
Este (ra E seara-
E intuneric4 e lumina-
E seara4 e n(apte-
E tar,iu4 e mie,ul n(ptii-
Ca culc-
Ca sc(l-
E dimineata-
Se 'ace lumina
Ca duc in (ras-
Die .tunde hat -+ei halbe .tunde
Die .tunde hat vier ?ierteil-.tunden
Anderthalb .tunden
9s ist 2ittag
Der Tag$ die %acht
9s ist acht 3hr vormittags
9s ist " 3hr nachtmittags
9s ist : 3hr abends
9s ist dun*el$ es ist hell
9s ist Abend$ es ist %acht
9s ist sp8t$ es ist 2itternacht
#ch lege mich nieder
#ch stehe au1
9s ist 2orgen
9s +ird hell
#ch gehe in die .tadt
Conversatii u"uale
6uten Tag&
Was machen .ie noch?
#ch dan*e$ gut$ und #hnen?
Alles +hol -u Aause?
#ch bin er1reut .ie -u sehen&
Au1 Wiederesehen morgen&
Aerr$ )rau$ )r8ulein (se folosesc cu mein asezat inainte
+una ,iua=
Ce mai 'aceti:
Cultumesc4 bine4 dar dumnea$(astra:
Sunt t(ti bine acasa:
Sunt bucur(s ca $Jam $a,ut=
3a re$edere pe maine=
&(mn4 &(amna4 &(mnis(ara
Lectia 1:
'rarul "ilnic si alte unitati de timp
Este (ra 78
Este (ra 78 si > minute
Este (ra 78 si 7. minute
Este (ra 78 si un s'ert
Este (ra 78 si 0umatate
Este (ra 7 'ara un s'ert
Este (ra 7 'ara 7. minute
Saptamana are E ,ile
3uni4 Carti4 Ciercuri4 5(i
"ineri4 Sambata4 &uminica
Ieri4 a,i4 maine
An(timpurile
Drima$ara4 $ara
#(amna4 iarna
9s ist -+@l1 3hr
9s ist 1n1 2inuten nach -+@l1
9s ist -ehn 2inuten nach -+@l1
9s ist ein ?iertel eins
9s ist halb eins
9s ist ' ?iertel eins
9s ist -ehn 2inuten von eins Bvor G inainteC
Die Woche hat : Tage
2ontag$ Dienstag$ 2itt+och$ Donnerstag
)reitag$ .onnabend Bsau .amstagC$ .onntag
6estern$ heute$ morgen
Die Jahres-eiten
Der )rling$ der .ommer
Der Aerbst$ der Winter
6ramatica
Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat
2asculin )eminin %eutru
%: ein Cann eine )rau ein Zie''erblatt (= cadru
/: eine Cannes einer )rau eines Zi''erblattes
&: einem Cann einer )rau einem Zi''erblatt
A: einen Cann eine )rau ein Zi''erblatt
Lectia 1;
Gramatica
Imperfectul verbelor sein, haben si +erden
ic; Aar (eram ic; ;atte (aveam ic; Aurde(deveneam
du Aarst (erai du ;attest (aveai du Aurdest (deveneai
er Aar (era er ;atte (avea er Aurde(devenea
Air Aaren (eram Air ;atten (aveam Air Aurden (deveneam
i;r Aaret (erati i;r ;attet (aveati i;r Aurdet (deveneati
sie Aaren (erau sie ;atten (aveau sie Aurden (deveneau
Perfectul verbelor sein, haben si +erden se formeaza cu prezentul lui sein sau haben si participiul
verbelor de conjugat
Ic; bin geAesen ic; ;abe ge;abt ic; bin geA(rden
(am fost (am avut (am devenit
du bist geAesen du ;ast ge;abt du bist geA(rden
er ist geAesen er ;at ge;abt er ist geA(rden
Air sind geAesen Air ;aben ge;abt Air sind geA(rden
i;r seid ge$esen i;r ;abt ge;abt i;r seid geA(rden
sie sind ge$esen sie ;aben ge;abt sie sind geA(rden
(ectura
A4 a4 a= der !inter4 der ist da4
Herbst und S(mmer dind $ergangen4
!inter der ;at ange'rangen1
A4 a4 a= de !inter4 der ist da-
E4 e4 e= %un gibt es Eis und Sc;nee1
+lumenn blu;n an )enstersc;eiben4
Sind s(nst niergends au',utreiben-
E4 e4 e= %un gibt es Eir und Sc;nee-
O4 ( 4(= !ie sind die 2inder 'r(;=
Se;en 5ede %ac;t im #raume
Sic; sc;Ln unterm #annenbaume-
O4 (4 (= !ie sind die 2inder 'r(;=
Vocabular
sind vergangen = au trecut
sonst = alt'el
hat ange1angen = a inceput
niergends = nicaieri
es gibt = se gaseste4 este
sind au1-utreiben = se gasesc
das 9is = g;eata
1roh = $esel
der .chnee = ,apada
der Traum = $isuldie
!lume$ -en = 'l(area
die Tr8ume = $isurile
die )ensterscheibe = geamul
sich sehen = se $ad
blhen = a in'l(ri
unterm Tannenbaum = sub p(mul de Craciun
sch@n = 'rum(s
Exercitiu
#raduceti cu a0ut(rul $(cabularului si al cu$intel(r insusite pana la lectia de 'ata p(e,ia de mai sus1
in$atattJ( pe de r(st-
Lectia 1<
'rasul %die )tadt&
7- Orasul are multe cladiri4 stra,i si piete-
Die .tadt hat viele 6eb8udel$ .trassen und ,l8t-e
8- Strada este lata4 ea are pe ambele parti tr(tuare-
Die .trasse ist breitH sie hat au1 beiden .eiten !rger-steige
9- 3a mi0l(c ea are drumul pentru $e;icule-
#n der 2itte hat sie einen Damm
<- &rumul este pentru trasuri4 aut($e;icule si tram$aie-
Der Damm ist 1r Wag+n$ Automobile und .trassenbahn
>- 3a mi0l(cul (rasului este ( Dia,a-
#n der 2itte der .tadt liegt ein ,lat-
?- Ac(l( e primaria-
Dort ist BstehtC das Rathaus
E- Un teatru si multe pra$alii sunt ac(l(-
9in Theater und viele L8den sind da
F- Drin strada principala trece tram$aiul-
Durch die Aauptstrasse 1ehrt die .trassenbahn
G- Cladirile mari au multe eta0e-
Die grossen 6eb8ude haben viele .toc*+er*e
Vocabular
viele = multe
der Wagen = trasura
der ,lat- = piata
die .trassenbahn = tram$aiul
der !rgersteig = tr(tuarul
der Laden = pra$alia
der Damm = drum pentru $e;icule
der .toc*+er* = eta0ul
Gramatica
In limba germana4 ad0ecti$ele se asea,a int(tdeauna inaintea substanti$el(r-
Lectia ">
(a cumparaturi (conversatie uzuala
7- Ca duc intrJ( pra$alie-
#ch gehe in einen Laden
8- "reau sa cumpar ce$a-
#ch +ill et+as *au1en
9- Ce d(reste d(mnul:
Was +nscht der Aerr?
<- O perec;e de g;ete-
9in ,aar .chuhe
>- E piele buna:
#st das gutes Leder?
?- Cat c(sta:
Was *ostet?
E- E prea scump=
9s ist -u teuer&
F- 3uatiJmi masura4 $a r(g=
!itte$ nehmen .ie mir 2ass&
G- A$eti camasi4 batiste:
Aaben .ie Aemdem$ Taschentcher?
7.- As $rea ci(rapi4 manusi4 ( palarie-
#ch m@chte .oc*en$ Aandschuhe$ einen Aut
77- Dre lungi4 scurte4 largi4 stramte-
=u lang$ -u *ur-$ -u +eit$ -u eng
Exercitiu
De ba,a textului de mai sus4 alcatuitiJ$a un mic $(cabular extragand cu$intele necun(scute-
Lectia "1
Declinarea substantivelor insotite de ad*ective
!asculin singular
"u articolul der cu articolul ein
%: der mensc;lic;e 2Lrper ein mensc;lic;er 2Lrper
/: des mesc;lic;en 2Lrpers eines mesc;lic;en 2Lrpers
&: dem mesc;lic;en 2Lrper einem mesc;lic;en 2Lrper
A: den mesc;lic;en 2Lrper einen mesc;lic;en 2Lrper
!asculin plural
% H A: die mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;e 2Lrper
/: der mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;er 2Lrper
&: den mesc;lic;en 2Lrpern mesc;lic;en 2Lrpern
#eminin singular
"u articolul die cu articolul eine
% H A: die gr(sse Stirn(e eine gr(sse Stirne(e
/ H &: der gr(ssen Stirn(e einer gr(ssen Stirne(e
#eminin plural
% HA: die gr(ssen Stirnen gr(sse Stirnen
/: der gr(ssen Stirnen gr(sser Stirnen
&: den gr(ssen stirnen gr(ssen Stirnen
$eutru singular
"u articolul das
% H A: das 'rLc;lic;e /esic;t ein 'rLc;lic;es /esic;t
/: des 'rLc;lic;en /esic;tes eines 'rLc;lic;en /esic;tes
&: dem 'rLc;lic;en /esic;t einem 'rLc;lic;en /esic;t
$eutru plural
% H A: die 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;e /esic;ter
/: der 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;er /esic;ter
&: den 'rLc;lic;en /esic;tern 'rLc;lic;en /esic;tern
'bservatii
Ad0ecti$ele capata4 la geniti$ul singular inainte4 terminatia en4 atat la singular cat si la plural
(exceptie 'acand singularul cu artic(lele ein4 eine4 ein- %(minati$ul si acu,ati$ul substanti$el(r
'eminine si neutre sunt identice- &e asemenea sunt identice ca,urile n(minati$ si acu,ati$ la t(ate
genurile trecute la plural- Ap(i4 n(minati$ul ad0ecti$el(r cu art- der4 die4 das primeste terminatia e
pentru t(ate genurile- Se ami (bser$a ca n(minati$ul ad0cti$el(r cu ein4 eine4 ein are terminatia r (de
la der la masculin4 e (de la die la 'eminin si s (de la das la neutru- In 'ine4 pluralu latributel(r este
acelasi pentru t(ate genurile-
Lectia ""
Corpul omenesc %Der menschliche +,rper&
7- Dartile c(rpului (menesc sunt: capul4 trunc;iul si membrele-
Die Taile des mensch*ichen 7@rpers sindI der 7op1$ der Rump1 und die 6lieder
8- /atul uneste capul cu trunc;iul-
Der Aals verbindet den 7op1 mit dem Rump1
9- Capul e r(tund si ac(perit cu par-
Der 7op1 ist rund und mit Aaar bedec*t
<- Inauntrul este creierul-
#nnen ist das 6ehirn
>- Inainte este 'ata-
?orn ist das 6esicht
?- 3a dreapta si la stanga sunt urec;ile-
Rechts und lin*s sind die 0hren
E- Sub 'runte sunt (c;ii-
3nter der .tirne sind die Augen
F- Sub nas este gura-
3nter der %ase ist der 2und
G- Sub gura este barbia-
3nter der 2und ist das 7inn
7.- 3a dreapta si la stanga sunt (bra0ii-
Rechts und lin*s sind die Wangen
77- #runc;iul c(sta din piept si pantece-
Der Rump1 besteht aus der !rust und der !auch
78- Inima4 plamanii4 st(macul4 'icatul4 splina4 rinic;ii si intestinele-
Das Aer-$ die Lungen$ der 2agen$ die Leber$ die 2il-$ die %ieren und die D8rme
79- C(rpul (menesc are patru membre: bratele si pici(arele-
Der menschliche 7@rper hat vier 6liederI die Arme und die !eine
7<- Cele cinci simturi sunt: $a,ul4 au,ul4 mir(sul4 gustul si pipaitul-
Die 1n1 .inne heissenI das 6esicht$ das 6eh@r$ d+e 6eruch$ der 6eschmac* und das 6e1hl
Vocabular
Die Lippe = bu,a
Der -ahn = dintele
#ch esse = mananc
Die !irne = para
#ch schmec*e = eu gust
Das =ahn+eh = durerea de dinti-
G-ramatica
"onjugarea verbului schmec.en %a gusta&
Ic; sc;mecIe !ir sc;mecIen
&u sc;mecIst I;r sc;mecIt
Er4 sie4 es sc;mecIt Sie sc;mecIen
Se (bser$a ca terminatia la pers- a 8Ja singular este st4 iar la pers- a 9Ja singular si a 8Ja plural este t-
3a plural pers(anele 7 si 9 au aceeasi terminatie Jen-
Exercitiu
Incercati sa c(nstruiti pr(p(,itii simple cu a0ut(rul cu$intel(r n(i pe care leJati in$atat-
Lectia "'
Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul&
7- Satul este mai mic decat (rasul-
Das Dor1 ist *leiner as die .tadt
8- Stra,ile nu sunt asa de late si nu sunt pa$ate-
Die .tarssen sind nicht so breit und sie sind nicht gep1lastert
9- &ar aerul este aici mai curat decat la (ras-
Aber die Lu1t ist hier reiner als in Der .tadt
<- De s(sea se 0(aca c(piii4 pe camp lucrea,a taranii-
Au1 der Landstrasse spielen die 7inder$ au1 dem )eld arbeiten die !auern
>- Ei ara (g(rul si seamana cereale-
.ie p1lgen den Ac*er und s8en das 6etreide
?- #aranii b(gati se (cupa si cu crestera $itel(r si au 'rum(ase gradini cu 'ructe-
Die reichen !auern treiben ?ieh-ucht und haben sch@ne 0bstg8rten
E- O mica padure este in apr(piere-
9in *leiner Wald ist in der %8he
Gramatica
In limba germana4 c(mparati$ul ad0ecti$el(r se '(rmea,a adaugand Jer la '(rma de p(,iti$- Ex:
*lein J *leiner (mic ( mai mic- #ermenul de c(paratie decat este als-
"onjugarea verbului a sapa
ic; grabe
du grKbst
er4 sie4 es grKbt
Air greben
i;r grabt
sie graben
Vocabular
die 7arto11el = cart('ul
das ?ieh (se citeste fi = c(rntele
Weiden = pasc
der Airt$ die Airte = ci(banul
die 7uh$ die 7he = $aca
be+acht = pa,este
das ,1erd$ die ,1erde = calul
der Aund$ die Aunde = cainele
das .cha1$ die .cha1e = (aia
Exercitiu
)(l(sind cu$intele stiute4 precum si pe cele in$atate in lectia aceasta4 incercati sa raspundeti la
urmat(arele intrebari:
1 Wer BcineC gr8bt die 7arto11eln?
" Wo BundeC +eiden die 7he$ die ,1erde$ die .cha1e?
' Wer be+acht das ?ieh?
( Wer be+acht noch das ?iech?
/ Wer ist *leiner$ der Airt oder der Aund?
Lectia "(
Despre i-iena corporala
7- #ch hole Wasser = Aduc apa-
8- #ch giesse das Wasser in das Waschbec*en = #(rn apa in lig;ean-
9- #ch nehme den .ch+amm = Iau buretele-
<- #ch tauche den .ch+amm in das Wasser = A'und buretele in apa-
>- #ch +asche mir das 6esicht$ den Aals$ die !rust$ sie A8nde = imi spal 'ata4 capul4 pieptul4
mainile-
?- #ch troc*ne mich mit dem Aandtuch ab = Ca usuc cu pr(s(pul-
E- #ch nehme die .ei1e = Iau sapunul
F- #ch put-e mir die =8hne = Imi spal dintii-
G- #ch *8mme mich = ma pieptan-
7.- #ch brste mir die 7leider = Imi perii ;aina-
Gramatica
#ch hole$ ich holte$ geholt H iata $erbul holen (a lua4 a aduce trecut prin cele trei timpuri de ba,a
ale limbii germane: pre,entul indicati$ului4 imper'ectul si participiul (cu a0ut(rul caruia alcatuim
t(ate timpurile c(mpuse- Cand se in$ata $erbele germane este necesar ca acestea sa 'ie insusite4
mem(rate la t(ate cele trei timpuri de ba,a-
Vocabular
schmut-ig = murdar
ich +ill = $reau
sauber = curat
der !ach$ die !8che = paraul
#mmer = t(tdeauna
die Reinlich*eit = curatenia
Exercitiu
)raduce*ti in nemteste textul de mai jos:
Un c(pil a$ea t(tdeauna mainile murdare- C(lilul a$ea 'ata murdara- "ecinul spune (sagt: N#u nu
esti curat- Daraul te $ede (sie;t dic; murdar- El rade de tineN (lac;t dic; aus- C(pilul spune: NEu
iubesc (ic; liebe curateniaN-
Lectia "/
Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker
7- Zac in pat-
#ch liege im !ett
8- %u p(t sa ma sc(l4 sunt b(lna$-
#ch *ann nicht au1stehen$ ich bin 7ran*
9- Un specialist pentru b(li de (c;i4 nas4 gat si urec;i-
9in .pe-ialar-t 1r Augen$ %asen$ Aals und 0hren-*ran*heirten
<- Cun(asteti un medic bun:
7ennen .ie einen guten Ar-t?
>- Unde l(cuieste medicul:
Wo +ohnt der Ar-t?
?- Cand are (ra de c(nsultatie:
Wann hat er .prechstunden?
E- %u ma simt bine4 d(mnule d(ct(r=
#ch be1inde mich nicht +ohl$ Aerr Do*tor&
F- Ca d(are gatul si capul-
#ch habe Aals+eh und 7op1schmer-en
G- 3imba miJe incarcata-
2eine =unge ist belegt
7.- E pericul(asa b(ala:
#st die 7ran*heit ge18hrlich?
77- Ce regim trebuie sa tin:
Was 1r eine Di8t muss ich halten?
78- Cedicul prescrie reteta-
Der Ar-t verschreibt eine Ar-nei
79- +(lna$ul se insanat(seste-
Der 7ran*e +ird gesund
Gramatica
Der 7ran*e (= b(lna$ul este un substanti$ deri$at dintrJun ad0ecti$- Se $a declina deci ca un
ad0ecti$:
.ingular ,lural
%: &er 2ranIe &ie 2ranIen
/: &es 2ranIen &er 2ranIen
&: &em 2ranIen &en 2ranIen
A: &en 2ranIen &ie 2ranIen
Exercitiu
&eclinati urmat(arele substanti$e deri$ate din ad0ecti$e: Der Gesnde %om sanatos4 Das 7leine
(micul-
Vocabular
Die Arbeit = munca
Die 7op1arbeit = munca intelectuala
#ch muss (du must$ er muss$ +ir mssen$ ihr msst$ sie mssen = trebuie
Lectia "5
Conversatie la ri"erie
7- "a r(g sa ma barbieriti=
!ittemich$ -u rasieren&
8- 3uati l(c4 $a r(g=
!itte$ nehmen .ie ,lat-&
9- %u $a si tundeti:
Lassen .ie sich das Aaar nicht schneiden?
<- Ascutiti putin briciul=
=iehen .ie das Rasiermesser ein +enig ab&
>- "a place asa:
6e18llt en #hnen?
?- 3a tample $reau sa am parul mai scurt-
An der .chl81en m@chte ich das Aaar *r-er haben
E- "reti c(l(nie4 pudra:
Wollen .ie 7@lnisch+asser$ ,uder?
F- D(tri$itiJmi mustata=
.tut-en .ie mir den .chnurrbart&
G- )acetiJmi carare la dreapta4 la stanga4 la mi0l(c=
2achen .ie mir einen .cheitel rechts$ lin*s$ in der 2itte&
7.- %u miJl taiati prea scurt=
.chneiden .ie es nicht -u *ur-&
77- Cat $a dat(re,:
Was bin ich schulding?
78- D('titi4 $a r(g4 la casa=
!itte$ bei der 7asse&
%0TAI
Extrageti singuri din textul de mai sus termenii necun(scuti- Cem(rati c(n$ersatia=
Lectia ":
Cuvinte noi
seltsam = ciudat
abladen = a descarca
der Tischler = tamplarul
nebenan = alaturi
das Tr8n*lein = bautura
verordnen = a prescrie
bac*en = a c(ace
der !8c*er = brutarul
der 9in+ohner = l(cuit(rul
die )eder = penita
die Tinte = cerneala
das ,apier = ;artia
die 7reide = creta
7ochen = a gati4 a 'ierbe
die 2edi-in = d(ct(ria
gut = bun
besser = mai bun
der$ die$ das beste = cel mai bun
Exercitiu
,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari:
7- !as bKcIt der +KcIer: !ie ist sein +r(t:
8- !ie$iel (= cat +KcIer gibt es in der Stadt:
9- Ist das genug 'Br eine Ileine Stadt:
<- !ie$iel EinA(;ner ;at die Stadt:
>- Hat sie auc; gute /ast;L'e:
?- !elc;er (= care ist der beste:
Gramatica
In nemteste4 atunci cand subiectul pr(p(,itiei sa$arseste singur actiunea4 se '(l(seste $erbul
respecti$- (Ex: ich rasiere mich = ma barbieresc singur- Atunci cand ( pers(ana sa$arseste
actiunea asupra subiectului4 se '(l(seste $erbul lassen- (Ex: ich lasse mich rasieren = ma
barbieresc la frizer-
Lectia ";
/amilia %Die /amilie&
7- #ata si mama sunt parintii-
Der ?ater und die 2utter sind die 9ltern
8- #ata mare si mama mare sunt bunici-
Der 6rossvater und die 6rossmutter sind die 6rosseltern
9- )ratele4 s(ra4 'ratii-
Der !ruder$ die .ch+ester$ die 6esch+ister
<- #atal e capul 'amiliei-
Der ?ater ist das Aaupt der )amilie
>- Cama ingri0este de g(sp(darie-
Die 2utter sorgt 1r die Aaushaltung
?- )amilia are un nume de 'amilie-
Die )amilie hat einen %amenI den )amiliennamen
E- #atal este s(tul4 mama este s(tia-
Der ?ater ist der 6atte$ die 2utter ist seine 6attin
F- Drenumele4 nemele-
Der ?orname$ der Tau1name
Vocabular
Der Witt+er = $adu$ul
Der .ch+iegervater = s(crul
Der ,ate = nasul
Die .ch+iegermutter = s(acra
Die ,atin = nasa
Der .ch+iegersohn = ginerele
Der .ch+ager = cumnatul
Die .ch+iegertochter = n(ra
Die .ch+8gerin = cumnata
Der Kousin (citeste cuzan = $arul
Exercitiu
,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari:
7- Ein Cann ;at seine /attin $erl(ren (a pierdut- !ie ;eist er: ("um se numeste el-
8- !er gibt dem 2ind den #au'namen:
9- !er ist Sc;AKgerin:
<- !er ist C(usin:
Lectia "<
Conversatie la oiciul postal
7- Aici este ('iciul p(stal:
#st dies hier das ,ostamt?
8- 3a ce (ra se inc;ide4 se des;ide:
3m +ieviel 3hr +ird es ge@11net$ geschlosen?
9- "reau sa trimit scris(area rec(mandat-
#ch m@chte diesen !rie1 einschreiben lassen
<- As d(ri un timbru=
#ch m@chte eine 2ar*e&
>- Unde e cutia de scris(ri:
Wo ist der !1ier*asten?
?- D(stasul imi aduce un mandat-
Der !rie1tr8ger bringt mir deine ,ostan+eisung
E- As d(ri sa expedie, ( telegrama=
#ch m@chte eine Depeche Bein TelegramC schic*en&
F- Scris(are pentru strainatate=
!rie1 1r die Ausland&
G- Raspuns platit dinainte-
?orausbe-ahlte Ant+ort
7.- Carte p(stala cu raspuns platit-
9ine ,ost*arte mit be-alter Ant+ort
77- Scris(are cu adresantul necun(scut-
3nbestellbare !rie1
78- Unde e cabina tele'(nica:
Wo ist die )ernsprecher-elle?
79- "a r(g $(rbiti mai clar=
!itte$ deutlicher sprechen&
7<- Ca intelegeti:
?erstehen .ie mich?
7>- Cind $a p(t tele'(na:
Wann *ann ich #hnen telephonieren?
7?- %(tati numarul=
.chreiben .ie die %ummer au1&
7E- E (cupat pe m(ment-
#st augenblic*lich beset-t
7F- Am terminat=
#ch bin 1ertig&
Gramatica
In'initi$ul se pune int(tdeauna la s'arsitul pr(p(,itiunii principale (Ex: #ch m@chte eine Depesche
schic*en &e asemenea participiul4 cu mentiunea ca partea c(n0ugabila a predicatului se pune dupa
subiect4 cea nec(n0ugabila la urma- (Ex: Ich habe eine Depesche geschic*t-
Lectia '>
Despre imbracaminte si incaltaminte
7- Dalaria4 sapca4 cacila ac(pera capul-
Der Aut$ die 2t-e$ die pel-mt-e bedec*en den 7op1
8- Dun palaria4 sc(t palaria1 salut-
#ch set-e meinen Aut au1$ ich nehme meinen Aut abH ich grse
9- De trup purtam ( camasa-
Au1 dem Leib tragen +ir ein Aemd
<- Deste camasa barbatii au ( $$esta4 peste $esta un sac(u-
3ber dem Aemd haben die 2anner eine Weste an$ uber der Weste eine Jac*e an
>- Dici(arele le ac(pera pantal(nii si indispensabilii-
Die !eine bedec*en die Aosen und die 3nterhosen
?- Iarna purtam peste ;aine un pardesiu sau un palt(n-
#m Winter tragen +ir ber den 7leidern einen Lber-ieher ored einen 2antel
E- %e ac(perim mainile cu manusi4 pici(arele cu ci(rapi si s(sete-
Wir bedec*en unsere A8nde mit Aandschuhen$ die !eine mit .trmp1en und .oc*en
F- Acasa a$em pant('i de casa-
=u Aause haben +ir ,anto1eln an
G- Ca imbrac1 ma de,brac1 ma sc;imb-
#ch *leide mich anH ich *leide mich ausH ich *leide mich um
7.- Imi in(d cra$ata-
#ch binde mir die Aalsbinde um
77- Dun batista4 ceasul4 bric;eta in bu,unar-
#ch stec*e das Taschentuch$ die 3hr$ das 2esser in die Tasche
78- Incalt si descalt g;etele-
#ch -iehe meine .chuhe -n und aus
Lectia '1
$robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta
3a pr(p(,itia #ch set-e aus (Eu asez4 (bser$am ca au1 este ( particula care se separa de $erbul
set-en si se asea,a la s'arsitul pr(p(,itiunii principale- Acestei reguli i se supun t(ate particulele
separabile-
#ch *leide mich an (= ma imbrac este '(rma re'lexi$a a $erbului 7leiden- El se c(n0uga ast'el:
ic; Ileide mic; an Air Ileiden uns an
du Ileidest dic; an i;r Ileidet euc; an
er Ileidet sic; an sie Ileiden sic; an
#mper1ect
ic; Ileidete mic; an Air Ileideten uns an
du Ileidete dic; an i;r Ileideten euc; an
etc- etc-
#mperativ
2leidete dic;= (ImbracaJte= 2leidet euc;= (ImbracatiJ$a=
Vocabular
die .chr-e = s(rtul
die !aum+olle = bumbacul
um haben = a a$ea incins (in 0urul trupului
der An-ug = c(stumul de ;aine
leicht = us(r
der .chneider = cr(it(rul
+arum = cald4 caldur(s
die %8herin = cr(it(reasa
die Wolle = lana
das Tuch = p(sta$ul
die W8scherin = spalat(reasa
Exercitiu
,aspundeti la urmatoarele intrebari:
7- !as ;aben die CKdc;en um:
8- !as 'Br 2leider tragen Air im S(mmer: Im !iner:
9- !(raus (= din ce Aerden (= sunt die 2leider $er'ertig:
< !as bilden (= '(rmea,a alle 2leider ,ussamen: (= la(lalta
>- !er AKsc;t die !Ksc;e:
Lectia '"
Mestesu-uri si mestesu-ari
7- Ceseriasul-
&er Aand+er*er-
8- )iecare meserias are un atelier-
Jeder Aand+er*er hat eine Wer*statt
9- #amplarul 'ace mese si scaune din lemn-
Der Tischler macht Tiesche und .hle aus Aol-
<- Ci,marul 'acce g;ete si ci,me din piele-
Der .chumacher macht .chuhe und .tie1el aus Leder
>- Zidarul ,ideste casa din carami,i si m(rtar-
Der 2aurer baut das Aaus aus =iegeln und 2@rtel
?- )ierarul prelucrea,a 'ierul-
Der .chmied bearbeite das 9isen
E- &in 'aina si apa brutarul 'ace aluat pentru painea ,ilnica-
Aus 2ehl und Wasser macht der !8c*er den Teig 1r das t8glich !rot
Meseriasi si unelte
Strungarul = der Drechsler
Cacelarul = der )leischer
#abacarul = der 6erber
/eamgiul = der 6laser
/iu$aergiul = der Juvelier
#inic;ig;iul = der 7lempner
Rindeaua = der Aobel
+urg;iul = der !ohrer
Dila = die )eile
Cuiul = der %agel
Densula = der ,insel
Clestele = die =ange
Zugra$ul = der 2aler
C(rarul = der 2ller
Selarul = der .attler
3acatusul = der .chlosser
&ulg;erul = der =immermann
#esat(rul = der Weber
%ic($ala = der Amboss
Ci(canul = der Aammer
#arnac(pul = die ,ic*e
Strungul = die Drehban*
)ierastraul = die .8ge
3(pata = die .chau1el
)(ar'ecele = die .chere
Surubul = die .chraube
Casa de lucru = die Wer*ban*
&alta = der 2eissel
Securea = die Axt
Exercitiu
Raspundeti in limba germana la urmat(arele intrebari '(l(sinduJ$a de cu$intele recent in$atate4
precum si de $(cabularul imediat urmat(r intrebaril(r:
7- Den*st (= te gandesti du an die =u*un1t:
8- Du musst einen !eru1 +8hen Aast du 1reie Wahl da-u? !ist du entschlossen ein 7au1mann
+erden?
Vocabular
die =u*un1t = $iit(rul
der !eru1 = cariera
+8hlen = a alege
die Wahlen = alegerea
bereilen = a se pripi
entschlossen = ;(tarat
der 7au1mann = negust(rul
der 9ntschluss = ;(tararea
Exercitiu
)raduceti: Ic; Aill meinen Entsc;luss nic;t Bbereilen=
Lectia ''
(a ma-a"in
7- Dra$alia se a'la pe strada n(astra-
Der Laden ist in unserer .trasse
8- Ac(l( se $and mar'uri-
Dort +erden Waren ver*au1t
9- Ore,4 'aina4 ,a;ar4 undelemn4 ceai4 ca'ea-
Reis$ 2ehl$ =u**er$ Fl$ Tee$ 7a11ee
<- "an,at(rul il ser$este pe client-
Der ?er*8u1er bedient den 7unden
>- El intreaba: NCu ce $a p(t ser$i:N
9r 1ragtI MWomit *ann ich #nnen dienen?M
?- Car'urile sunt cantarite pe cantar-
Die Waren Werden au1 der Wage ge+ogen
E- "an,at(rul le impac;etea,a in ;artie seu pungi-
Der ?er*8u1er pac*t sie in ,apier oder in Tten
F- Cumparat(rul plateste si $an,at(rul ii da restul-
Der 78u1er be-ahlt und der 7au1mann gibt ihm R9st heraus
G- 3ucrurile sunt intinse pe te0g;ea-
Die .achen +erden au1 dem Ladentisch ausgebreitet
7.- Clientii cercetea,a mar'urile din $itrina-
Die 7unden sehen sich die Waren im .chan1enster an
77- Ce $a dat(re,:
Was bin ich schuldig?
78- Am sa 'ac indata s(c(teala-
#ch +ill #hnen gleich die Rechnung machen
79- "a dau un b(n si platiti la casa-
#ch gehe #hnen einen !on B=ettelC und .ie -ahlen bei der 7asse
Gramatica
)(rma pasi$a a $erbel(r in limba germana se '(rmea,a cu $erbul auxiliar +erden si cu participiul
$erbului de c(n0ugat1 la timpurile c(mpuse4 in l(c de ge+orden se utili,ea,a +orden- Ex: Die
Waren +orden ver*au1t ' !arfurile sunt vandute-
Pasivul verbului .trafen %' a pedepsi&
,re-entul ,er1ectul
ic; Aerde bestra't ic; bin bestra't A(rden
(sunt pedepsit (am fost pedepsit
du Airst bestra't du bist bestra't A(rden
er Aird bestra't er ist bestra't A(rden
etc- etc-
#mper1ectul 2ai mult ca per1ectul
ic; Aurde bestra't ic; Aar bestra't A(rden
(fusei pedepsit (fusesem pedepsit
du Aurdest bestra't du Aarst bestra't A(rden
er Aurde bestra't etc-
?iitorul
ic; Aerde bestra't Aerden
(voi fi pedepsit
du bist bestra't Aerden
etc-
'bservatie
Ders(ana care exercita actiunea este ins(tita de particula von (cu dati$ul: #ch bin von meinem
?ater bestra1t (= .unt pedepsit de tatal meu-
Lectia '(
Despre comert si comercianti
7- Iubesc calat(ria4 $reau sa $ad tari straine4 sa $and ac(l( pr(dusele tarii n(astre-
#ch liebe das Reisen$ ich +ill 1remde L8nder sehen$ dahin die 9r-eugnisse unseres Landes
ver*au1en
O
;ttp:PPAAA-ge(cities-c(mP'l(rinr(s(gaPgermanaP
ntr-o propozitie al doilea verb se pune la coada propozitiei,subiectul nu e subinteles in germana
Gott wuefelt zwar nicht,aber nimmt manchen den Verstand
Rezultat: Le dieu wurfelt,certes ne prend tout fois pas l'entendement
....intraductibil
iuli!"#$:Gott spliel nicht die %pielwuerfel mit der &elt,aber er 'ann etlichen (enschen den Geist )zu*
nehmen.
Rezultat:Le dieu ne +oue pas les cubes de +eu avec le monde ,mais il peut prendre l 'esprit , -uel-ues
hommes.
.lta viata.
daca vei spune unui german acest lucru te vei face de ras:
Gott w/rfelt zwar nicht, aber nimmt manchen den Verstand.
0ombinatia ,,nimmt manchen den Verstand,,asta nu o gasesti in germana.
.poi ,,aber nimmt,, in limba germana subiectul nu este subanteles
asta pentru toti atotcunoascatorii.
deea ta am vrut sa o materializez mai demult. Motive pe care nu le detaliez aici m-au determinat la
retinere, dar daca tu vii cu aceasta initiativa am sa o sustin ,totusi.
Limba germana este o limba foarte grea, mai ales gramatica.
Substantivele se folosesc de regula cu articol /der,die das/, iar adjectivele sunt si ele declinate ca in
limba romana. Toate substantivele se scriu cu litera mare la inceput, formarea pluralului este adesea
fara adaugiri doar se foloseste articolul die.
Un exemplu der Spieler !jucatorul", die Spieler ! jucatorii".
#n multe cazuri insa se fac adaugiri, nici radacina cuvantului nu ramane nesc$imbata, de exemplu der
Mann !barbatul" ,die M%nner !barbatii".
Si mai complicat este cu verbele neregulate, infinitivul simplu luand forme neasteptate la imperfect sau
la perfectul compus. &e exemplu 'ommen ! a veni", 'am, ... ge'ommen.
(u vreau sa te sperii cu aceste exemple, limba este grea dar se poate invata. )u cat mai repede !tanar"
cu atat mai bine, accentul este o problema de prins, dar nu principala.
L-am auzit ieri de pilda pe antrenorul federal de volei, Stelian Moculescu, vorbeste o germana corecta,
dar accentul tipic romanesc este de evident. *ltfel tanara actrita *lexandra Maria Lara ! fiica lui valentin
+latareanu", stabilita aici la o varsta frageda si care vorbeste o limba germana literara fara cusur.
Sfatul meu. +rocurarea unui dictionar roman-german si german - roman, citirea , cu voce tare, a unor
texte in internet,de pilda, frecventarea unui curs la universitatea populara !mai exista ," , lamurirea
intrebarilor practice ! si aici de pilda", stabilirea unui program benevol dar disciplinat de a invata ,stiu
eu, - sau . cuvinte pe zi.
*m dat doar exemple, invatarea unei limbi straine este o intreprindere foarte grea,dar cu atat este
satisfactia mai mare daca reusesti. )u practicarea cat de cat a gramaticii si invatarea a / -00 - 1 000
de cuvinte poti deja sa stapanesti ceea ce nemtii numesc 2Umgangsprac$e2, adica o conversatie
obisnuita pentru intelegere si orientare.
Spor la treaba si revino de cate ori doresti.

Das könnte Ihnen auch gefallen