Sie sind auf Seite 1von 48

1

1.care sunt cauzele hematuriei+definitia? Fiziologic, urina nu contine sange. Prezenta sangelui in urina defineste hematuria. Pierderea fiziologica de hematii in urina: <2500/minut; <3 pe camp microscopic examinat; >3 000, >5 /camp= fenomen pathologic. Dpdv cantitativ si calitativ, hematuria poate fi:

Microscopica , pierdere <1 milion/min Macroscopica, pierdere >1 mil/min (=cheaguri in urina, cand hematocritul “urinar”>4050%) Hematuria poate reprezenta prima manifestare a unei boli, sau faza agravata, finala a acesteia. Orice hematurie are o cauza, nu exista hematurie “essentiala”, in spatele acestui termen ascunzandu-se un diagnostic incert. Cauze:

Afectiuni ale tractului urinar: tumori, litiaza, traumatisme, infectii, rinichi poolichistic, parazitoze, fistule, hemangioame, amiloidoza, guta, diabet, soc, necroza tubulara acuta

Afectiuni sisemice :aterocleroza, endocardita microbiana generatoare de infarct renal, leukemia, glomerulonefrite, sindrom hemolitic-uremic[anemie hemolitica, insuf renala acuta & trombocitopenie], hemofilie,scorbut, infectii sistemice acute: septicemia, CID; sunturi arterio-venoase Af de veciantate: cancere uterine ,rectal; tumori embrionare; salpingo-ovarite acute; tbc intestinal; anevrisme, fistule vasculare

2 Diag dif hematurie ?

hemoglobinurie

Sindroame hemolitice, traumatisme vasculare, CID, hemoliza imuna

paroxistica

nocturna sau de mars Sindroame de zdrobire, soc electric, arsuri In tulburarile metab acidului homogentizic (metab tirozinei) Sindroame melanotice Tulb ale metab triptofanului

(barbiturice)

mioglobinuria alcaptonuria melanuria sindromul scutecelor albastre

porfirinuria Elim urinara de hematoporfirina, rezultata din descompunereaa hematinei; frecvent

congenital sau medicamentoasa Lez situate sub sfincterul striat

sau ca hematurie initiala

8. fiziologic

7. uretroragia intre mictiuni

Dupa ingestia de sfecla, mure, coloranti sau unele medicamente: urovalidin,

ciocolax; uraturia in exces; cromobacteriile de tipul Serratia marcenses pot colora urina in rosu, daca este pastrata in aerobioza.

3 Definitie + cauze de polachiurie ??

Definim polakiuria= urinare frecventa, cu scaderea volumului urinar mictional, neexplicata prin cresterea diurezei. Mecanisme de producer a polachiuriei:

Reducerea capacitatii vezicale Mecanisme intrinseci Tumori vezicale Litiaza vezicala voluminoasa Cistita acuta Pancistita Tuberculoza urinara Adenoma prostatic, cancer prostatic, cu evolutie endovezicla Mecanisme extrinseci Sarcina Fibrom uterin Patologie anexiala compresiva

2

Neoplasme abd sau pelvi-subperitoneale Staza vezicala ->reziduu vezical Cauze de obstructii subvezicale:

Adenoma & cancer prostatic Stricutri uretrale Valve uretrale Stenoze de meat Periuretrite Fimoze Tumori uretrale/peniene cu invazie uretrala Calculi inclavati in uretra Vezica neurologica flasca, paralitica, ce nu poate evacua intregul continut, det staza vezicala Iritatia sfincteriana sau a detrusorului – lez cervico-uretrale, date de tumori vezicale sa prostatice, calculi sau substante iritante, secundar lez nv, calcul uretral juxta-vezical Poliuria- urinare frecventa cu cant normal per mictiune si diureza depasind 2000-2500 ml/zi. Poate fi fiziologica dupa ingestia crescuta de lichide Apare ca mechanism compensator in IRC, in care procesul de concentrare este alterat Apare in regresia IRA, tot ca mechanism compensator Insoteste boli endocrine – DZ, D insipid In tratamente diuretice

Alte mecanisme:

Modificari ale pH-ului urinar Cristalurie persistent Cistopatie endocrina Cause psihogene(emotii puternice) Abuzul de alcool, cafea

4.definitie + cauzele disuriei ?? Disuria= dificultate mictionala, golirea cu effort a VU. Disuria poate fi initiala (patologie col vezical), totala (obstructii subvezicale) si terminala (infl + tumori VU). EO: vad pozitia pe care o adopta, cum urineaza, effort depus. Jetul urinar poate fi interrupt (litiaza vezicala) sau “mictiune in doi timpi” (diverticul vezical). Cauze:

prin disectazia col vezical la nivelul elementelor ce il compun –mucoasa, muscular, inervatie, t conj, vasc: tumori vezicale, prostatice, scleroza de col vezical, tulb de vasc & inervatie ale colului

secundara obstructiilor subvezicale de la col la meat uretral extern: hipertrofia prostatica benigna si maligna, tumori uretrale, supuratii prostatice si periuretrale, litiaza uretrala, uretrite ac si cr, stricture uretrale (+/-congenitale, la copii), valve uretrale, hipertrofie de veru montanum (vez semin)

de cauza vezicala-tumori vezicale ce obstrueaza colul, calculi vezicali obstructive, vezica paralitica, lez nv centrale (mielita, tabes, AVC) sau periferice (amputatie de rect). Disuria este mai intensa spre sf mictiunii(mucoasa vine in ct cu calculul). secundara neconcordantei detrusor /col vezical- acalazia: megavezica, sindrom InnesWilliams prin afectiuni ale organelor vecine –la gravid, tumori benign si maligne de uter, col si anexe, t rectal, flegmoane de fosa ischio rectale, abces perianal, hemoroizi trombozati, supuratie pelvi subperitoneala

5.Cauze care pot duce la retentie completa de urina ?? Retentia complete de urina=imposibilitatea mictionala, cu VU plina. Retentia acuta complete de urina= imposibilitatea mictionala survenita ca accident acut, brusc, fara prodroame urologice. FP, distensie VU (glob vezical)->ureterohidronefroza-> IRA Cauze:

Urinare

3

Obstructii subvezicale: hipertrofii benign, maligne, inflam, stricture, trumatisme, stenoze, tumori, fimoza, parafimoza, stenoza de meat, corpi straini in uretra, litiaza uretrala, balanita, balanoprostita. Copii: valve uretrale, stenoze uretrale congen Cauze vezicale: tumori vu cu obstructive de col, scleroza, cheaguri sg in col, litiaza vez cu calcul inclavat in col Cauze inalte (renale): pielonefrita, tbc urinara ->retentive complete de urina pe cale reflexa Traumatisme aparat urinar Traumatisme subvezicale: rupture uretra, hematoame compressive Traumatisme vezicale:->compresie prin revarsat urinar pelvisubperitoneal -> efect compresiv,, hematurie obstructive prin cheaguri Traumatisme inalte, grave: obstr col vezical prin cheaguri (hematocrit urinar 30-40%) · Extraurinare:

traumatism medio rahidiene cu sd de sectiune: initial-faza de soc vezical cu paralizie (cu retentive complete de urina). In timp se poate instala mictiunea automata (arc reflex medular), dc lez este sup de central lombar al mictiunii. Dc lex este sub centrul medular, nu se mai manifesta mictiunea automata, ramne definitive paretica. fibromul uterin, sarcina, patologia inflame, tumori utero-anexiale,hematocolpos, menstruatie, retroversie/retroflexie uter gravid Cause neurologice: boli cerebro-spinale ac/cr, lez sist simpatico. Sectionarea nervilor erector prod tulb de sensibilitate, dar si retentie completa de urina (!!neurectomie presacrata si amputaie de rect); tabes; ectodermoze neurotrope (herpes, zona zoster)- cand se loc pe plexul sacrat.

6.Def si cauza anuriei obstructive ?? Anuria este imposibilitatea mictionala cu VU goala. Bolnavul nu urineaza pt ca nu se produce urina, sau se produce si nu poate ajunge in VU. Anuria= suprimarea diurezei. Diureza normal:

800-1800 ml/zi. Oligurie relative: 400-800ml/zi. Oligurie absoluta: 100-400 ml/zi. Anurie:

<100ml/zi.

Anuria are doua cauze principale: obstructia ap urinar sau imposib fct normale a parenchim renal Anuria obstructiva se produce prin instalarea brusca sau uneori insidiosa o unui obstacol pe rinichi unic functional, congenital sau chirurgical, sau prin obstr ambilor rinichi. Cauze: litiaza, cheaguri in hematurii renaale majore, tumori, inf spec/nespec grave, molformatii complicate, cancerul de prostate sau VU, compresii patologice de vecinatate sau iatrogene. Primul pas in reluarea diurzei asig permeabilit urinare (degonflarea rinichiului): cateterism ureteral retrograd, ureteroscopie, drenaj intern pielo-uretero-vezical. nefrostoma percutanata ecoghidata.

7.Colica renala def cauze ?? CR- Paroxism dureros lancilant, cu sediu lombar si iradiere ant-inf spre fosa iliaca ipsilaterala, testicul si scrot la barbate, respectiv vulva la femeie. Are evolutie ondulanta cu maxime dureroase si perioade de acalmie si reprezinta o urgent medicala si urologica. Durerea prezinta,, de regula, un maxim de intensitate in unghiul costo-vertebral, costo-muscular, de-a lungul marg inf a coastei XII si in marginea imediat inf a marginii acesteia, putand avea sediu variabil in fct de loc obstacolului. Cauze: Instalarea brusca a unui obstacol in calea evacuarii urinare (cavitati renale, ureter, jonctiunea uretero vezicala –fenomen de crestere brusca a presiunii in sistemul uretero-pielocaliceal, cu excitarea proprioreceptorilor pt durere Calculi- obstr cale urinara. Intensitatea durerii nu depinde numai de dimensiunile calculilor, cei coraliformi putand fi uneori asimptomatici. Cheaguri sg din hematuria de origine reno-ureterala § Materiale de supuratie (de origine renala) Evacuarea unei caverne tbc in sist pielo-caliceal. Realizarea unei comunicari intre un chist hidatic renal si arboreal pielo-caliceal, cu eliminarea urinara a parazitului Ligatura accidentala a uretrului in inerventiile ginecologice.procese de vecinatate ,inflamatii ,tumori FP: Cresterea brusca a presiunii in sist colector de deasupra obstacolului ce depaseste pres de filtrare, oprindu-se producerea urinii + spasm al musculaturii netede al cialor urinare. Expresia urografica a

4

acestor fenomene= mutism renal de partea afectata (sdc impregneaza parenchimul renal, neputand fi filtrata). Expresia radiologica: rinichi mare “alb” (semn al stazei renale) cu pielograma inversa.

8.colica renala aspecte clinice ?? Durere paroxistica cu debut brusc in plina sanatate bolnavul este agitat, anxios, cauta o pozitie antalgica pe care nu o gaseste (dg dif cu durerea de cauza abd care imobilizaeaza pac) Insotita de simtomatologie digestiva(semne de iritatie retroperitoneala): greata – varsaturi, ileus, metiorism abdominal, sd pseudo-ocluziv prin interferente nv la niv ggl celiac, mesenteric sup/inf Semne neuropsihice: agitatie, anxietate extrema Cardiac: TA si pulsul sunt nemodificate, asoc cu febra poate accelera pulsul, iar in urosepsis scade si TA Semne urinare Oligurie/anurie cand obstacolul se instaleaza pe rinichi unic congenital, fct, chiru Hematurie cand calculul a migrat Cel mai frecvent urina este limpede prin excluderea R afectat sau poate fi tulbure prin suferinta R opus Colica ,hematurie si histurie la diabetici sau la marii consumatori de analgezice (=necroza papilara) In fct de pozitia obstacolului, simptome:

Obstacol inalt, pielic si ureteral lombar -max dureros lombar cu iradiere in fosa iliaca si org genitale Obstacol Ilio pelvin ureteral –va mima apendicita sau div-ita Meckel Obstacol Juxtavezical-colica renala si semne de iritatie vezicala (polachiurie, tenesme vezicale, durere pelviperineala) Palpare: nefromegalie, manevra Giordano interzisa. Paraclinic-triada:

Eco- nat obstacol, distensia cai urinare Radiografie reno-vezicala simpla (RRVS) - formatiuni radioopace Sumar de urina: hematurie micro, cristalurie, leucociturue, piurie +/- urografie (dupa calmarea durerii), scintigrama, CT

9.dg dif colica renala ?? Compresii nervoase radiculare, colica biliara, apendicita acuta, ulce rperforat, pancreatita acuta, alte sindroame dureroase abd

10.tratamnet colica renala litiazica ?? calmarea durerii si a cauzei Calmarea durerii Cura de sete:scade diureza, nu se monteaza perfuzie, nu se adm diuretice Antialgice-algocalmin, salicilati, piafen, tramal, pentazocaina, derivati morfinici Antispastice miolitice- papaverina, drotaverina, nitroglicerina Ains: indometacin, diclofenac/ibuprofen, fenilbutazone, piroxicam sub forma de supozitoare (scad edemul si diureza prin mec prostaglandinic) Trat. Modern: alfa blocante-ergotoxin .prazosin, terazosin Glucagon adm intermitent !!Antibiotice decat in cazul unor infectii

11.tratament chirurgical minim invaziv ??

Nefrostomie percutanata sub control eco se repereaza rinichiul si cavitatile dilatate- se punctioneaza, apoi se introduce un ghid metallic- se pozitioneaza cu cateter mono J cu extremitatea renala multiperforata in interiorul cav renale. Cateterul se va ancora la tegum si se va racorda la o punga colectoare

Cateterism ureteral retrograd - se face sub anestezie rahidiana – introd unei sonde ureterale care, ajunsa la niv obsacol, il poate depasi, realizand degonflarea cailor urinare in amonte. Iin locul sondei

5

poate fi introdus un cateter double J, care se pozitioneaza cu o volute in R si cealalta in VU, asigurand temporar drenajul renal pe cale anatomica, prin bypass-ul obstacolului Ureteroscopia – evid obstacol + litotritie extracorporeala cu unde de soc

12.piuria def ,diag dif ?? Piuria= prezenta puroiului in urina, format din leucocite modificate, germeni si produsi de degradare tisulara(=piocite). Leucociturie normal: maxim 5/camp, 10 elem/ml urina, max 2000 leucocite/min. Peste aceste valori=piuria. Dg dif:

Uraturia in exces. Acid uric N in urina= 700mg/zi (urat monosodic). Ac saruri precipita I mediu acid (nec. alcalinizarea urinii). Sub aspectul caldurii urina se limpezeste (dilutie cu apa) spre doesebire de piurie. Cauze: guta, intox cu Pb, IRC, alcoholism, DZ (creste metab purinic)

Fosfaturia in exces adaugam picaturi acid acetic N/10, urina se limpezeste Cauze: alcalinizare urina, acidoza metab, alcaloza resp, adm acetazolamida, uropatii obstructive, inf urinare cu germen ice elib ureaza (Proteus), enz ce transforma urea in ammoniac-> calculi fosfato- amoniaco magnezieni. Chiluria prin coloraie acid osmic s einegreste Cauze: comunicari cai urinare-limfatice prin trauma, cauze iatrogene, parazitoze tropicale (Schistosoma hematobium, Filaria sanguinis) Spermaturia- dupa act sexual sau ejacularer retrograda Nubecula –nor alburiu ce pluteste la suprafata urinei in recipient, formata din celule epit si leucocite, fara semnificatie patologica Hematuria microscopic poate tulbura urina Infectie urinara= bacteriurie+ semne clinice

13.enumerati malformatiile rinichiului Pot apare in orice etapa a organogenezei

1.Anomalii de numar :agenezia renala bilaterala.agenezia renal unilaterala.rinichi supranumerar 2.Anomalii de ascensionare: ectopia renala simpla, ectopia renala incrucisata

3. AN de forma si fuziune: R in potcoava, inelr, sigmoid

4. AN chistice renale: b chistice r cu determinism genetic( BPRAR, BPRAD, , chistul renal simplu)

5. AN de vascularizatie : aa polare inf, anevrism de a renala, fistule a-venoase

6. AN de rotatie: RR cu hil ant, cu hil post sau excesiv rotat,cu hil lat sau invers rotat

7. aN de vol si structura: R mare congenital, R mic cong,

14.rinichiul in potcoava ??

=apare prin fuziunea R la niv polilori inf in maj cazurilor sau mai rar prin unirea polilor sup

Istmul poate fi parenchimatos sau fibros. Caracteristici clinico-imagistice:

- R sunt situati mai jos decat N;

- In cazul simfizei polare inf axele long ale R sunt oblice in jos si medial iar in simfiza poalara sup sunt oblice in jos si lateral ;

- Bazinetele roatate ant cu Calice normale ca numar si raspandite in "spite de roata" ;

- Ureterele se implanteza inalt in bazinet

- Calicele inf si mij ocupa o poz inf fata de jonctiunea pieloureterala

- Pediculul vac e ramificat existand si 4-5 pediculi arteriali

- Se asociaza cu alte aN, in special vasculare si ureterale Clinic: nu este manifesct, se descopera cand se suprapune cu o patologie de aparat urinar Diagnosticul: imagistic uzual( eco urografie CT IRM) Tratament: se adreseaza complicatiilor; Abordul chirurgical este cel ant transperitoneal

6

15.chist simplu essential ?? ( elemente de diagnostic ecografic, tomografic şi complicaţ iile acestuia)

Anomalie de obicei unilaterala si singular, uneori multipla bilateral, de forma rotund ovalara, iar pe interior tapetata cu un epiteliu cubic si contine lichid clar serocitrin. De regula sunt asimtomatici; clinic:durere lombara, hematuria HTA (fenomen GOLDBLAT=constricitia a.renale>ischemie renala->elib renina->HTA) nefromegalie, febra prin suprainfectie Crirerii eco/ simplu necomplicat- absenta ecourilor intrachistice, prezenta contur bine delimitate forma rotund ovalara; daca se deceleaza separi calcificari se impune CT/RMN cu punctie aspirativa. Criteri tomografice asemanatoare celor eco iar densitatile admise de la -10 la +20, hu similare apei Criterii nesugestive pt forma simpla: perete gros, calcificari, septari, continut hiperdens neomogen, ecouri intrachistice Complicatii: se pot infecta (peretele poate fi gros, calcificat, fluid purulent, detritus in interior), hemoragia intrachistica, efractia chistului, HTA,distrugerea rinichiului cand chistul este f mare Urografic, imag circumscrisa slab radioopaca. Angiographic, tumora avasculara

16.enumerati malformatiile ureterului si jonctiunii pieloureterale ?? Anomalii de numar: agenezia ureterala uni sau bi/duplicitate pieloureterala (cu doua sisteme peilo- caliceale separate: superior-pielon superior- si inferior –pielon inferior-) Anomalii de pozitie si deschidere: ureter retrocav ,ectopii ureterale putandu-se deschide oriunde in afara trigonului, in uretra sau chiar in afara tractului urinar Anomalii de structura: ureterocelul= dilatarea chistica a ureterului terminal; aplazia ureterala =cordon fibros fara lumen Insertia inalta a ureterului congenital Anomalii de calibru: megaureter (refluant, obstructive, mixt, non-refluant, nonobstructiv; fiecare

megadolicoureter

putand fi primar si

(alungire+dilatatie); megatip dilatare numai a segmentului pelvin ureteral Reflux vezico-ureteral Anomaliile jonctiunii pielo-ureterale -> det. Hidronefroza congenital (durere, nefralgie sau colica renala, semne de infectie urinara, litiaza, rinichi marit de volum, palpabil)

secundar

dat

unor

obstacole

vezicale/subvezicale);

17.gradele imagistice de reflux vezico ureteral ?? RVU= pasaj retrograde VU->ureter/rinichi dat incompetentei mec. antireflux Risc principal il reprezinta infectia ce progreseaza si altereaza parenchimul renal. Cauze congenitale: ectopia de meat ureteral, traiect ureteral submucos scurt, duplicitate ureterala completa, ureterocelul. Clinic: dureri lombare acc in timpul mictiunii,HTA si pielonefrita cr la adult Dg: eco, urografie cu cliseu mictional si post-mictional (orificii ureterale incomplete: “gaura de golf”), cistografia retrograde si mictionala (reflux pasiv-activ), cistoscopia obligatorie. 5 grade:

Grad 1: Reflux ureteral Grad 2: reflux uretero-pielo-caliceal cu cupe caliceale normale Grad 3: reflux uretero-pielo-caliceal cu calice dilatate si aplatizarea cupelor caliceale Grad 4:reflux uretero-pielo-caliceal cu calice dilatate si cupe inversate,cu reducera parenchimului R Grad 5: reflux uretero-pielo-caliceal cu dilatare mare caliceala cu parenchim subtiat

18.hidronefroza congenitala prin obstructia jonctiunii pielo ureterale ??

Clinic:

Majoritatea pacientilor raman asimptomatici. Elemental principal este staza supraiacenta secundara stenozei congenitale. Eco +urografic: absenta opacifierii ureterului si dilatarea pielocaliceala de diferite grade ->ajunge pana la rinichi nefunctional. RMN si examen urodinamic- pt dg complet

durere, nefralgie sau colica, semn de infectie, litiaza, rinichi marit de volum, palpabil.

7

Consecinta hidronefrozei –litiaza, infectii. Urografia si renograma sub diuretic pot sa clarifice diagnosticul, daca celelalte metode nu reusesc. Tratament: pieloplastie cu sau fara drenaj in scopul recuperaii unitatii renale, deschis sau laparoscopic. Endopielotomia- prin endourologie.

19.enumerati malformatiile vezicii urinare ?? Agenezia VU, vezica septata (dubla, in clepsydra sau multiloculara), divertriculi vezicali congenitali- camera anexa VU sindrom de megavezica-megaureter, extrofia vezicala. Uneori exista vezica dubla, complet septata, ce implica doua vezici, fiecare cu ureterul si uretra ei, putand asocial si alte naomalii

20.enumerati malformatiile uretrei ?? Agenezia uretrala stricturi congenitale valvele uretrale post epispadias hipospadias valve uretale ant hierplazia de veru montanum-se poate insoti de sd obstructiv divertricul congenital uretral ant-pierderi de urina dupa mictiune, pseudoincontinenta uretre duble fistule uretero-rectale si vezicorectale

21.valve uretrale post ?? Falduri mucoase la nivelul uretrei post cu punct de plecare coliculul seminal si care se insera pe perete ant uretra= Constitue obstacol in evacuarea urinara, se deschid in timpul mictiunii ,retrograd nu opun rezistenta

Tip 1 valve ce pornesc din veru montanum in jos spre uretra membranoasa (95%) Tip 2 valve ce pornesc din veru montanum cu directie craniala spre colul vezical, neobstructive

Tip 3 sunt diafragme ce nu apartin de veru m, situate distal de acesta, circumferentiale si au orificiu punctiform in centru ca o mb inelara perforate Dg: Clinic: obstructie de diferite grade, infectie urinara se asociaza frecvent, masa abdominal palpabila (hidronefroza/VU destinsa), ascita??, hipoplazie pulmonara (pres abd crescuta), cianoza la nastere. Simptomatologie joasa, infectie, incontineneta urinara, IRC, asoc RVU

Urografia cu cliseu mictional-obstacol, RVU, obstacol mictional, dilatatrea uretrei post cu decalibrari bruste Ecografia: gradul de dilatatie, marimea rezervelor parenchimatoase renale, poate dg intrauterine afectiunea Ureterocistoscopia –sub anestezie arata vezia cu celule si coloane, uneori divertricul si identifica valvele.

22.epispadias ?? Anomalie rara, deschiderea uretrei pe partea post a penisului, la distanta mai mica sau mai mare de gland. In fct de locul deschideri poate fi balanic, penian, peno- pubian. La cei peno pubian incontinenta 70%, prin dezv defectuasa a ap sfincterian

8

Asoc. reflux vezico uretral prin incompetent jonctiunii uretero-vezicale. In epispadiasul penopubian, intreaga uretra peniana este deschisa, colul vezical este vizibil la examinarea clinica (introd degetului in vezica) Epispadias poate fi complet –intereseaza toata lungimea uretrei peniene, aasoc frecvent cu extrofia vezicala (+anomalii organe genital externe, osoase, incontinent urinara, anomalii urinare sup si ale jonctiunii uretero-vezicale) Incomplet- penian sau distal balanic ambele respecta ap sfincterin Tratamentul este chirurgical prin asigurarea corectiei incontinentei si reconstructiei ap genital si uretrei Epispadiasul feminine este mai rar. Forme: subsimfizara, retrosimfizara, clitoridiana Dg:

clinic, eco, urografie, cistoscopie

23. hipospadias ?? Deschiderea meatului uretral pe fata ant a penisului datorita fuziunii incomplete a plicilor uretrale sau aplaziei uretrei anterioare. Orificiul poate fi oriunde intre fata ventrala a glandului si perineu. Pacient prezinta si o incurbarea ventrala a penisului si anomalii ale preputului. Forme: glandular, coronal, subcoronal, penian distal, mediopenian, penian proximal, peno-scrotal, scrotal, perineal.

Distal+coronal=70%.

1 caz la 200 -300 nasteri (dat trantament estrogeni in timpul sarcinii, defecte in sinteza progesteronului si DHT asociaza criptorhidie, hernie inghinala, hidrocel Ex urografic este necesar. Cistoscopia-facultativa. T chirurgical- se corecteaza anomaliile si refacerea vietii sexuale Nu este usoara de aceea sa facut o subspecuializare Hipospatologie Inlaturarea coardei ventrale cauza a poziteie peniene vicioase

24.enumerati si definiti malformatiile peniene ?? Consecinta a viciului de dezv sapt 6 viata iu Apenia sau agenezia peniana datorita lipsei tubercului genital asociata cu malf cardio p / osoase, anus imperforat/uretra se deschide in perineu sau la nivel ano-rectal Megalopenia –cresterea rapida a penisului in copilarie .hiperproductia de testosteron prin tlb testiculare sau corticosuprarenale sau tumori CSR Micropenia sau hipoplazia peniana–crestere insuf, raport lung /grosime este normal. Deficit de testorteron Se asociaza cu cromozomopatii. Cariotipul se face obligatoriu la toti pacientii Tratament cu testosteronasa fel incat sa nu blocheze cartilajele de crestere 25mg la fiecare 3 sapt

25.enumerati si definiti malf testiculare ?? 1.anomalii numar

- anorhidie –absenta ambelor testicule in prezenta unei fenotip masculin normal

-Monorhidie: absenta unui testicul -poliorhidie : mai mult de 2 testicule -sinorhidie : fuziunea celor doua testicule in acelasi sac scrotal 2.Anomalii de dezvoltare-

- microorhidia(testicule mici, hipotrofice , cu caractere sexuale secundare absente

-macroorhidia: poate fi secundara afectarii testiculului contralateral sau poate fi bilaterala in cadrul unor sindroame congenitale sau altor afectiuni -displazia chistica a testiculului- tumora benigna,congenitala, asociata frecvent cu alte malformatii testiculare 3.Anomalii de migratie criptorhidism/testicul necoborat-necoborarea testiculului in scrot sau coborarea pe un traiect anormal. Eo malformatie frecventa, prezenta in aproximativ 3% din baieti. Cpboara in 70% din cazuri ana la varsta de 1 an.

9

26.definitia si clasificarea infectiilor urinare ??

ITU- inflame tactului urinar= Inflamatie simtomatica a uroteliului cauzata de invazia microbiana se caracterizeaza prin bateriurie si piurie

Dc <100.000bact/ml nu exclude infectia, >100.000 de germeni/ml este intotdeauna semnificativ.

Clasificarea Stamey Termen prima infectie Infectie nerezolvata

acesta Persistent bacteriana (Recadere) eradicata Reinfectie

Definitie prima infectie de tract urinar documentata bacteriologic Germenele i s-a eliminate permanent in timpul tratamentului si dupa

Urina a fost sterilizata, dar sursa de infectie nu a fost

o noua infectie cu un nou microorganism

Prima infectie: prima documentata bacteriologica a unei bacteriurii semnificative. Inf nerezolvata :microbul nu e niciodata eliminate din urina

Peristenta bacteriana:urina a fost sterilizata dar o sursa persistent de infecite ramane in calea urinara.

Ex: calculi infectati, corpi straini, prostatita bact cr, diverticuli vezicali sau uretrali, abces R

Reinfectia – o noua infectie cu alt microorganism

27.care sunt germenii are provoaca infectii urinare ??

Dezechilibru intre invazia microbiana a aparatului urinar si mijloacele de aparare ale organismului gazda.

Pot aparea mai frecvennt in copilarie=anomalii ale tractului urinar. La adult sunt mai frecvente la femeie,

favorizata de partic anatomice si traumatice (graviditate), creste semnif la varsta a treia (post- menopauza, modificari de static pelvina) sau obstacole la niv ap urinar inf (hipertrofie de prost) g-: E. coli, enterobacter, klebsielle, Proteus mirabilis, piocianic (Pseudomonas aeruginosa), serratia.

g+: 20%stafilococul aureus si streptococul fecalis alti germnei- clostridium perfringens, bacteroides fragilis, Listeria sp., Candida albicans, Chlamyndia trachomatis

28.ce este flora comensala si nasocomiala ?? Urina, in mod normal, este sterile, ca urmare a simbiozei ce se creeaza inrte gazda si microorganismele reprezentate, in mod obisnuit, de flora normala, saprofita, situate in intestine, vagin sau piele si care, prin echilibrul stability, au actiune reciproc benefica (flora comensala). Flora comensala (E.coli, Enterobacter) provine idn flora autologa, intestinala, iar flora nosocomiala (Klebsiella, Proteus) e repr de germenii selectati din infectiile intraspitalicesti.

29.patogenia inf urinare cu germni comuni ?? Rezervor intestinal->etapa perineala->vulvo-perineatica->etapa uretrala (cantaminare asimpt)>cistita (incep simptomele) –>etapa ureterala –>pielo interstitiala–>modif papilare->refluxuri>pielonefrita acuta (PNA) Inf urinara cu germeni comuni se realizeaza pe cai :

ascendenta canaliculara, cea mai frecventa Hematogena cand intereseaza parenchimul renal la inceput Limfatic Comunicari anormale (fistule uro-degestive) Factorii inhibitori ai dezv infectiei:

10

integritatea anatomica a aparatului urinar functia mictionala normala integrit sistem imun integrit strat glicozaminoglicani ce protejeaza uroteliul factori generali de rezistenta la agresiunea agentilor patogeni Factori favorizanti:

1.alterarea factorilor de protective locala:

staza locala mecanica (tumori, litiaza,malf congen) sau functionale (tulb neurologice sau anomalii ce fav RVU) scadera debit urinar prin oligurie (arsuri, lipsa aport) leziuni uroteliu. corpi straini. inocularea directa a germenilor prin manevre iatrogene 2.alterarea fc de protective generala in deficite imunitare tulb metab (DZ, uremie) agresiune microbiana masiva si deosebit de virulent cauze diverse: igiena locala deficitara, util necrontrolata de Ab

30.diag de lab inf urinare ?? Depinde de modalitatea de recoltare care trebue sa evite contaminarea, Cultura se face la cel mult o ora de la recoltare (daca nu, refrigerare). Examenul urinii proaspete putem observa una sau mai multe bacterii pe camp sau leucocite

Urina centrifugata –prezenta leucocite are semnificatie scazuta deoarece 25%pacienti fara inf au piurie. Prezenta microbilor in urina centrifugata se coreleaza cu rezultatul uroculturii

Proba dipstick –benzi de reactivi speciali ce permit determinari colorimetrice rapide pt ph si un numar de constituenti urinari

depinde de: metoda recoltarii, tipul microorg, simptomatologie si nr colonii/ml de

urina. Tipul organismului:

E.coli se gaseste la 80% dintre pac cu cistita sau pielonefrita necomplicata Klebsiella, Enterobacter- germeni spitalicesti Pseudomonas si Candida- pac cu rezistenta scazute (multiple cure cu Ab) S.auriu, S.alb- pac cu inf urinare inalte sau manevre incorecte de recoltare Proteus- calculi de struvita in calea urinara Stp. Alfa hemolytic- recoltare defectuoasa 2. Numarul de colonii Kass: Legea celor 100.000 de colonii. Probabilitatea infectiei in fct de nr de colonii/ml difera in functie de modalitatea de recoltaare Secretia prostatica. La barbatii cu infectii urinare recidivante, cea mai comuna sursa de inf este prostate. Se real spermocultura si cultura secretiei prostatice. 4 probe:

Urocultura

Proba 1- primii 10ml, flora uretrala Proba 2- jet din mijloc, flora vezicala Proba 3- exprimarea secretiei prost, flora prost Proba 4-primii 10 ml dupa masaj, flora prost+vezicala Cea mai imp cauza de neconcordanta intre nr de colonii si severitatrea infectiei este intarzierea insamnatarii urinei care perminte multiplicarwea bacteriilor de suprafata

31.sindroame clinice ale inf urinare si genitale la barbat enumerare ?? Pielonefrita acuta- febra, frisoane, nefralgii, piurie si bacteriurie semnificativa

11

Pielonefrita cronica= termen radiologic= cicatrici renale si “bule caliceale” situate sub aceste cicatrici care au aparut in urma unei infectii renale ant Cistita= dureri hipoG, polachiurie, piurie si bacteriurie semnificativa + lipsa altor simptome si semne generale Prostatita ac(/cr)- usturimi mictionale severe, simptomatologie urinara obstructive (intarziere in initierea actului mictional, disurie, jet slab, interrupt, subtire), bacteriurie, +/-bacteriemie Uretrita. La femei- usturimi mictionale, polachiurie, tenesme vezicale (inf urinara, BTS). Simptome urinare cornice+>100.000germeni/ml din jetul urinar de mijloc=sindrom uretral. La barbati- usturimi mictionale si secretie uretrala (infectii veneriene) sindromul septic in urologie (urosepsis) - febra, hipotermie, tahicardie, tahipnee, hipotensiune, oligurie, leucocitoza sau leucopenia.

32.complicatii supurative ale iu cu loc renala enumerare ??

Etapele procesului septic

Sepsis- bacteriemie care asoc:

tahicardie >90bpm tahipnee >20resp/min febra>38 (sau hipotermie <35.5) leucocitoza (facultativ) trombocitopenie(facultativ)

Sindrom septic- sepsis + alterarea perfuziei tisulare:

Modificarea acuta a starii de constienta

PO2/FiO2<280

Hipelactacidemie >1.6mmol/L Oigurie- diureza < 500ml/24ore Soc septic hta care persista mai mult de o ora, in absenta unei cauze neinfectioase (TAS<90mmHg, sau

cu 40mmHg mai mica decat cea obisnuita) Insuficienta organic multipla (MSOF)- insuficienta a cel putin 3 organe sau sisteme: R, F, plaman,

cardio-circulator, SNC, system hematologic Pielonefrita /pielonefroza/abces renal perirenal Flegmon perirenal

33.pielonefrita acuta etiologie def ?? Inflamatia acuta a unuia sau ambilor rinichi; intereseaza parenchimul renal, calice si pelvisul Apar la orice varsta mai ales la 20 -50 de animai ales la femei Etiologie Det de gram negativ aerobe (in special E. coli car ajunge la rinici prin ascensiune din tractul urinar inferior); Gram + (stafilo si strepto)- f rar. Altii-proteus mirabilis si klebsiella (prod de ureaza) duc la formarea urinii alcalina cu aparitia calculilor de infectie(struvitici) care se dezv in sistemul pielo caliceal. Factori favorizanti:

RVU Obstructia tractului urinar (staza urinara): congenital (disfunctie congenital de jonct pielo-ureterala) sau dobandita (calcul) Infectia hematogena Factori anatomici (mai frecventa la femei- uretra mai scurta + prostate produce factori antibacterieni) DZ (papile necrozate, disfuntie vezicala de tip neurologic, imunodepresie)

34.pna clinic ?? Include triada: Febra cu debut brusc/ frison, durere la nivelul lombei, urina tulbure/piurie

12

+/- Tulb de mictiune (disurie, polachiurie, tenesme vezicale). Simptomatologie generala: maleza si anorexie. Examen obiectiv: evidentiaza un pacient febril, agitat, apatic, tahicardic si normotensiv. sensibilitate dureroasa in unghiul costo-vertebral si uneori semne de iritatie peritoneala (Blumberg) Piurie .bacteriurie. hematurie microscopic. Urocultura: >100.000 germeni/ml; leucocitoza.

35. semne clinice ale pielonefritei acute bacteriene la copil ?? Semnele si simptomele observate la adult sunt grecvent absente; Evolutie cu hipertermie marcata insotit de convulsii si alterarea starii generale; dificultati in alimentatie

36.pna la batrani ?? Pot prezenta manifestari tipice sau pot prezenta febra, modificarea statusului mental, decompensarea altui organ sau sistem sau deteriorarea generala. Evolueaza spre hipotensiune, tulburari resp si psihice

37.pna acuta la gravide ?? diagnostic

Favorizata de modificarile induse de sarcina care duc la staza si dilatarea cailor urinare; apare mai frecvent in trimestrul doi de sarcina, cu simtome obisnuite, dar poate dezvolta forme grave cu insuf renala, septicemia, sindrom hepato-renal ce pune viata in pericol viata mamei si a fatului.

RRSV, Eco, UIV, cistouretrografia mictionala (?

dg in general)

38.pna la diabetici ?? Evolutia este zgomotoaasa cu alterarea starii generale si hta. Frecventa lor creste prin rezistentra scazuta –evolutie grava (pielonefrita emfizematoasa- forma rara)-obstacole tui sau tlb de statica pelvina

39.pna la barbati ?? Secundara unei afectiuni urologice, de obicei ce favorizeaza staza. Obligatoriu necesita o investigatie urologica completa pt a evidentia cauza: rrsv –calcificari Uiv crestera d rinichiului nefrograma palida; Cistouretrografia mictionala arata un reflux trecator Eco-cresterea d rinichi prezenta sau absentsa obstacol.a unor calculi sau a unui abces renal\

40.pna principii de tratament ??

Recunoastrea si tratarea cat mai precoce a factorilor favorizanti (!uropatia obstructiva).Antibioterapie specifica initial empirica Facem antibiograma->antibioterapie specifica. In formele necomplicate fara obstructir adm fluorchinolone(norfloxacin) sau cefalosporine orale(cefaclor, cefuroxim), Amoxicilina, acid clavulanic timp de 7-10-14 zile. Daca nu avem raspuns sau dak este slab dupa 48-72 ore, facem eco si urografie (eventual TC)pt a excude un abces intrarenal sau

perirenal si

cura de atac si una de intretinere. Cura de atac monoterapie Amoxicilina /acid clavulinic (augmentin) 1g/8ore Fluorochinolona sistemica Cefalosporina generatia 3 :ceftriaxona 2g pe zi biterapia: un Ab de mai sus + aminoglicozid Alte elemente terapeutice:

Repaos la pat, regim alimentar de crutare, regim hidric, Analgetice(piafen, algocalmin), antispastice(no- spa, scobutil), trat greturi si varsaturi (metoclorpramid), AINS (indometacin), antipiretice (paracetamol, algocalmin)

Pt acestea se real o

uropionefroza obstructive (acestea sunt formele

septic complicate).

41.t pna gravide ?? Antibiotice din grupa betalctamine: Aminopeniciline (augmentin)

13

Cefalosporine generatia 2-3 (cefuroxim, ceftazidim), timp de 10 14 zile, in spital, urmat de betalactamine orale

42.pna cronica diagnostic ??

Poate fi etapa finala amai multor etape de pna acute: stari febrile, dureri lombare, piurie sau poate

Cicatrizare parenchimatoasa .calice dilatate inflamatie si fibroza. Bola din copilarie in

special cand exista si rvu Bonavul se prezinta cu semne de azotemie decat cu Inf urinara. Poate prezenta: febra, astenie, cefale, inapetenta, paloare/pigmentare, poliurie, HTA, IRC, dureri lombare Radio –cicatrici in special polare, calice dilatate subiacente. In afectiune bilat, ambii rinichi sunt mici. Unilateral- celalalt marit compensatror. Lab: Bacteriurie, leucociturie >6000/min Criterii de cronicizare: un istoric de peste 3 luni. Diag dif cu tbc, boala reno vasculara, nefropatia analgetica.

debuta cu IRC.

43pielonefrita cronica tratament ?? · Combatera factorilor care fav si mentin infectia: staza, reflux, asocierea focare infectie, diabet Hta

Antibioterapie tintita 14 -21 zile pana la afebrilitate urocultura sterila sediment urinar normal apoi adm de intretinere Regim alimentar aport de proteine conform clearenceului reatininei Cura de diureza 2,5 -3 litri Corectarea ph urinar Medicatia simtomatica

44.semne clinice pionefrite ?? Leziuni supurative colectate(abcese) ale parenchimului renal ca urmare a unei metastaze pe cale hematogena a unei inf de focar stafilococ cutanat sau de origine intestinala/ complic a unei inf ascendente cu obstructive urinara. Clinic Febra persistent, neregulata, intermitenta, remitenta, in platou sau ondulanta durere lombara sau la baza toracelui, urinal impede cat timp procesul supurativ nu se deschide in caile urinare Leucocitoza tc/rmn pun diag T antibio Eco urografie semne inlocuitoere de spatiu

45.pionefroza def diag ?? Reprezinta supuratia cavitatilor si a parenchimului renal. Stadiul final al supuratiilor pielo renale sau al complicatilorsupurative litiazice sau malformatii renale. Rinchiul este marit cu cavitati dilatate parenchim practic distrus; simtome in formele acute sunt zgomotoase febra rinichi mare dureros si fixat,piurie stare generala alterata Evolutie torpida cu semne generale comsumptive fara febra si dureri lombare mai ales dupa tratament antibotic care decapiteaza simtomatologia. Piuria poate fi singurul symptom. Diag-urocultura Radio rinihi marit nefuct urografic(R nefunctional si cu calculi) Eco tc parenchim distrus inlocuit de numeroase cav transsonice, uneori cu calculi. Tratament nefrectomie

46.perinefritele (flegmon perirenal)diag ?? Extindere perirenala a unei supuratii renale, inoculare hematogena sau suprainfectarea unui hematom perirenal.

14

AP: Faza de infiltratie, de supuratie colectata ,si una de difuziune. Semne generale: Febra de tip septic stare generala alterata Semne locale:

Semne pleuro pulmonare in localizarea sup Abdominale digestive in loc ant Durere si contractura lombara cand evoluiaza post pana la infiltrarea tegumentelor si fistulizare Psoita cu contractura antalgica a copasei cand evolueaza inf Rx-stergerea umbrei renale si a m. psoas, scolioza lombara cu concavitatea spre partea afectata Urografie –semne de infectie renala Eco ct semne de colectie lichidiana si localizarea ei Tratament derenajul colectiei + Ab cu spectru larg

47.clinica cistita acuta bacteriana ?? Apare prin ascensionare bacteriana dupa colonizarea perineala: E. coli, Enterobacter, Klebsiella. Clinic:

usturime mictionala, polachiurie, tenesmre vezicale, durere suprapubiana cu vezica plina, piurie, hematurie, toate cu debut brusc. Febra si sensi dureroasa nivel lombar sunt indicatori ai asoc infectiei urinare inalte.

48.tratament cistita acuta ?? Prima infectie: debut acut al usturimii mictionale+piurie si hematurie microscopic= cistita bacteriana cu E.coli.=> trat empiric chiar si fara urocultura (inaintrea iceperii trat recoltam urina pt urocltura).

Biseptol(trimetoprim-sulfametoxazol) 2X2 cp pe zi 3 zile, fluorochicolone ( Ciprofloxacin 2x250mg zi 3 zile Ofloxacin 2x200mg zi). Alternativ: fosfomicin trometamol o doza unica; Pivmecilina 7zile 200mg zi; Nitrofurantoin 50 mg 4 pe zi

Ampicilina nu poate fi folosita ca trat empiric, pt k unele tulpini sunt rezistente Forma recidiva sau reinfectia 50% din femeile care au avut infectia de mai sus se pot astepta la producerea unei alte infectii in urmatoarele 12 luni. Important sa se realizeze o profilaxie adecvata Timetropim - sulfametaxonol 40/200mg pe zi nitrofurantoin 50 mg zi 6 luni Aceste regimuri trebuie continuate timp de 6 luni. Daca in decurs de 3 luni de a oprirea terapiei se produce o reinfectie, trebuie reinstituit tratamentul profilactic pt o durata de 1-2 ani.

49.uretrita acuta gonococica –tratament ?? Diplococi gram – Neisseria gonorrhoeae daca tulpinile rezistente sunt rare cefixime 400mg oral, 1 doza ceftriaxone 250 mg oral, 1 doza ciprofloxacin 500 mg oral, 1 doza ofloxacin 400 mg oral, 1 doza asoc cu Chlamydia trachomatis:

azitromicin 1g oral, 1 doza doxiciclin 2 cpx100mg/zi, 7 zile alternative: eritromicina, ofloxacina Asoc cu /thricomonas si/sau Mycoplasma Metronidazol 2 goral, 1 doza Eritromicin 4x500mg/zi, 7 zile Daca se costata o epididimita, probabilitatea unei infectii concomitente cu Chlamydia este foarte mare, iar tratamentul descris mai sus trebuie adm timp de 7 zile. 51. gangrena fournier ??=periuretrita difuza

15

Inflamatie supurativa a tesutului periuretral=gangrene organelor genitale. 3 caracteristici ale bolii: debut brutal, progresie extreme de rapida si absenta cauzei evidente. Incepe la niv organelor genitale, progreseaza de-a lungul fasciilor. Clinic:

debut brutal, durere scrotal, apoi edeme si marirea progresiva in volum. Scrotul= dur, rosu, dureros, exudativ, cyanotic. Concomitent apre sindromul general toxic, cu alterara starii generale, frison, febra, tahicardie,tahipnee, hipota Semne digestive: varsaturi, meteorism abdominal Crepitatii subcutanate Etiologie: aerobi(E.coli, enterobacter, klebsiella, proteus) si anaerobi(stp, bacteroides, clostridium. Acest amestec are un efect sinergic. aerobii fav pe cei anaerobi scazand %o2 din plaga Anaerobii produc hidrogen si azot, responsabili de crepitatiile subcutanate. Poarta de intrare traumatism local uro-genital- leziuni grataj, intepaturi insect. Alteori, stricture uretrale infectate, afectiuni ano-rectale, gesture chirurgicale invecinate. Tratament: debridare larga pana la tesut sanatos sub anestezie, respectand urmatoarele principii:

Debridare larga de urgent Recoltare pt examenele bacteriologice Derivatie urinara temporara prin cistostomie Antibioterapie cu spectru larg Reanimare active pt sustinere active hidroelectrolitica si volemica, CV si _etabolic Oxigenoterapia hiperbara !!Evolutia este ondulanta. 30-40% deces.

50.gangrena fournier Inf lamatie supurativa a tesutului periuretral care poate evolua sub 2 forme circumscrisa si difuza Forma difuza face parte din maladia fournier Triada durere severa edem si febra Bule de emfizem si crepitatii Durere scrotala apoi edeme scrotul rosu exudativ cianotic concomitent apre sindromugeneral toxiccu alterara starii generale frison febra tahicardietahipnee hta Semne digestive varsaturi meteorism abdominal Etiologie aerobi si anaerobi e coli mirabilis pneumoniae bacteroides strepto stafilo pseudomonas Acest amestec are un efect sinergicaerobii fav pe cei anaerobi scazand %o2 din plaga Anaerobii produc h si n de unde rezulta crepitatiile Poarta de intrare traumatism leziuni grataj intepaturi insecte Trtament debridare larga pana la tesutsanatos sub anestezie Recoltare probe bacteriologicederivare urinara ab cu spectru larg penicilina 20 -40 mil si aminoglicozid pe anaerobi clindamicina Sau cf 3 aminoglicozid si chinolona Sustinere hidro electrolitica Oxigenoterapia hiperbara

51.orhiepidimita acuta semne clinice ?? Punct de plecare uretral, prin contaminare retrograde a epididimului prin canalul deferent. Simptomele sunt de obicei unilateral si constau in durere surda, persistent si de intensitate moderata de partea afectata, iradiaza spre funiculul spermatic, hipogastru sau flanc. Durerea este atenuata prin ridicare testicolului (semnul Prehn), util in diferentierea epidimitei acute de torsiunea testiculara, unde ridicarea testiculului nu amelioreaza durerea. Testiculul si epididimul devin o masa inflamata si dureroasa. Semne celsiene:tumor rubor calor dolor Etiologie clamidia trachomatis neisseria gonorrhoeae

52.orhiepidimita acuta tratamnet ??

16

2 tipuri de infectie:

BTS(C.thracomatis, N.gonorea)-cel mai frecvent la barbati sub 35 de ani. Chlamydia este greu de izolat =>un tratament empiric al dg de Chlamydia (daca gonoreea a fost eliminata). § Doxiciclina 100mg 2x/zi, 14 zile (pt clamidia&gono). Daca gonoreea este unica, atunci se va adm trat specific. +trat. partenerei

Infectii genito-urinara bacteriana cea mai obisnuita cauza a epididimitei acute, la barbate peste 40 de ani. Acesti pacienti trebuie evaluati pt o cauza obstructiva. Tratament pe baza ex urocultura; pana la obtinerea rezultatului adm fluorhinolona po2x pe zi Cefalosporina 2-3 si aminoglicozid -la cei cu febra mare si septicemia Dupa rezolvarea puseului acut continua cu preparat oral 4 sapt. Masuri specifice: Repaos la pat, ridicarea si sustinera scrotului cu un suspensor, gheata locala, analgezice(piafen), AINS(diclofenac, indometacin), antitermice(algocalmin). Reducerea simtome in 7 zile semen locale 4 -6 sapt Poate evolua cu abces care se incizeaza si dreneaza

53.diagnostic urosepsia /sindromul septic in urologie ??

Semne de inf associate cu semen sistemice de inflamatie febra sau tahipnee tahicardie hipotensiune oligurie leucocitoza leucopenia E coli klesiela proteus pseudomonas

Sepsis bacteriurie care asociaza av mai mare de 90/tahipnee mai mult de 38 g Celsius leucocitoza

Sindromul septic

hiperlactacidemie .oliogurie Soc septic asocierea la sepsis sau ss a hta tasmai mica de 90 Insuf organic multipla la s sau ss adaugam insu f a cel putin 3 org sistemine

avem sepsis si alterarra perfuziei tisulare modif starii de constienta

54.antibiotice contraindicate in sarcina ?? Majoritate efecte teraogene apar in primele 8 sapt de sarcina. Adm posibil ampicilina, alte peniciline, cefalosporine sau eritromicina. Evitam Aminoglicozide- nefrotoxic si ototoxicitate, atat pt mama cat si pt fat. Tetraciclinele- coloreaza dantura si oasele fetale, daca sunt folosite dupa luna a patra. Trimetoprim-sulfametoxazon si sulfonamidele -pot provoca icter neonatal , daca se folosesc in ult trimestru Acid nalidixic ,cinoxacina r adverse nu au fost identificate Metronidazol –mutatii

55.Caracterizaţ i agentul patogen al tuberculozei urogenitale ?? Agentul patogen al tuberculozei face parte din ordinul actinomicetelor, clasa Mycobacterium. Numai

unele micobacterii au poten ţ ial patogen la om. Cel mai virulent - M. tuberculosis, descoperit ş i izolat de c ă tre Robert Koch în martie 1882. Alte micobacterii cu poten ţ ial patogen crescut la om pot fi: M. bovis,

M. africanum ş i M. leprae, iar cu poten ţ ial patogen sc ă zut: M. avium, M. scrofulaceum, M. kansasii,

M.ulcerans şi M. simiae.

M. tuberculosis este un agent patogen strict aerob, parazit, imobil, nesporulat, extrem de agresiv,

rezistent la frig, căldură, acizi, alcooli ş i care se poate multiplica în alveolele pulmonare. Este distrus de raze ultraviolete, fenoli, crezol şi de concuren ţ a microbian ă. Ca o compara ţ ie, M. bovis este par ţ ial anaerob ş i poate fi distrus prin pasteurizare Particularitati

Rata de multiplicare foarte scazută (M. tuberculosis se divide o dat ă la 20-24 ore, fa ţă de E. coli care se divide la fiecare 20 min) - ră spunsul la antibioterapie mult redus

Rezisten ţa la fagocitoză (chiar dac ă a fost fagocitat, M. tuberculosis nu este distrus, supravieţ uieşte şi „c ă lă tore şte” în interiorul fagocitului, în tot organismul gazd ă )

17

Un procent variabil de bacili poate ră mâne cantonat în ţ esuturi în stare inactivă , dormant ă , o lung ă perioad ă de timp, chiar ş i toat ă via ţ a, fă r ă diviziuni celulare ş i deci fă r ă a putea fi distrus de ac ţ iunea antibioticelor M. tuberculosis dezvolt ă rezisten ţă mult mai u şor decât orice alt ă bacteria, mai ales in monoterapie.

56. Descrieţ i etapele patogenice ale tuberculozei urogenitale ?? Dou ă etape (trei dup ă Ranke) în evolu ţ ia infec ţ iei tuberculoase:

primul contact cu M. tuberculosis = infecţ ia primară sau tuberculoza primară . reacţ ie inflamatorie =

„complex primar”, localizat în 95% din cazuri în plă mâni formând şancrul

satelite. In aceasta perioada, organismul dezvolta o stare de hipersensibilitate, iar

alveolar cu limfangită şi

adenopatii

macrofagele dezvolta cpac de a inhiba multiplicarea bacililor, prin imunitate celulara castigata.

Tuberculoza secundar ă sau reactivat ă - apare la intervale de timp foarte variabile (luni - ani), în situa ţ ia

în care bacilii în stare dormant ă sunt „reactiva ţ i”, reincep sa se multiplice. Circumstan ţ e: maladii care

scad imunitatea, traumatisme, terapia imuno-supresoare, corticosteroizi, anemiile şi diabetul zaharat . Diseminarea se produce din focarul primar pe cale sanguin ă sau limfatic ă (acum se instaleaza imunitatea specifica); Ranke descrie ş i stadiul terţ iar în care maladia se localizează la un singur organ, scade hipersensibilitatea la bacil crescând rezisten ţ a şi imunitatea organism. Tuberculoza uro-genital ă = secundară , însă mân ţarea ® metastazare sanguin ă Poarta de intrare în organism = pulmonară sau digestivă , niciodat ă urinară sau genitală . Localizarea renal ă ® dou ă etape: parenchimatoas ă (închis ă ) ş i ulcero-cazeoas ă (deschis ă ) Localizarea parenchimatoas ă este pivot ş i ini ţ ial este bilateral ă , cu evolu ţ ie ulterioar ă asimetric ă . De la nivelul complexului primar pulmonar bacilii ajung pe cale hematogen ă , la nivelul rinichilor, unde bacilii se cantonează în vasele de sânge vecine glomerulilor şi formează focare microscopice cu aspect

clasic de tuberculoză secundară (etapa închisă ). Dispar leucocitele polimorfonucleare şi apar macrofagele dând na ş tere unei reac ţ ii inflamatorii care confluează ş i formează granulomul.

şi calcificare sau să evolueze, extinzându-se

în „pat ă de ulei” spre medulară , iar prin erodarea papilei renale să se deschid ă în cavităţi (etapa

deschisă ), ap ă rând baciluria.

Odat ă erodat ă şi distrusă papila renală , se produce ulcerarea calicelui şi apare leziunea tipic ă ulcero- cavernoasă .Reac ţ ia de fibroză tisulară ulterioară apariţia stenozei caliceale TBC Ureterala Interesarea ureterului ® prin însă mân ţare directă , în sensul de curgere al urinii. În ureter, bacilii se localizează cel mai frecvent distal, la nivelul jonc ţ iunii uretero-vezicale, unde produc leziuni de

ureterită cu hiperemie a mucoasei, edem şi stenoza meatului ureteral.

În unele cazuri, ulcera ţ iile

mucoasei orificiului ureteral deformează zona lă rgind lumenul acestuia, conferindu-i aspect de „stadion” sau de „gaură de golf”.

A doua localizare ca frecven ţă este jonc ţiunea pielo-ureteral ă unde, datorit ă stenozei secundare

Evolu ţ ia poate fi spre vindecare cu cicatrizare prin fibroză

leziunilor de fibroză , se produce dilatarea sistemului pielo-caliceal.

În cazul în care este interesat în totalitate, ureterul se transform ă într-un cordon voluminos, scleros, cu

zone de dilata ţie alternând cu zone de stenoză , cu aspect de „şirag de m ăt ănii” Tuberculoza vezicală este secundară tuberculozei renale.

În stadiul incipient, leziunile apar în jurul orificiului ureteral, apoi leziuni de granula ţie şi edem bulos

care acoperă meatul ureteral, extinzându-se în form ă de triunghi.

În continuare se dezvolt ă leziuni ulcerative care prezint ă deobicei o zon ă centrală cu aspect inflamator

înconjurat ă de un inel de granula ţ ie. De la nivelul meatului ureteral, leziunile cuprind întreaga vezic ă

urinară , aceasta c ă p ă tând un aspect pestriţ, peticit, se extind în profunzime interesând stratul muscular,

iar scleroza secundară duce la pierderea elasticităţii peretelui

acesteia. TBC epididim Mult ă vreme s-a crezut c ă apare prin însă mân ţ are pe cale canaliculară retrograd ă Ast ă zi este unanim

şi mic şorarea capacităţii

vezical

acceptat ă metastazarea pe cale sanguin ă . Bacilii se cantonează mai întâi în globus minor. Poate ap ă rea

în paralel cu tuberculoza urinară , independent ă sau ca maladie de sine st ă t ă toare. Un alt mecanism

18

incriminat este traumatismul local cu leziuni tisulare severe. Local apar inflama ţia şi indura ţia dureroas ă a epididimului TBC Prostata Este un eveniment rar şi se produce tot pe cale hematogen ă . În cazurile cu evolu ţ ie fulminantă apar caverne prostatice care, prin erodare ş i fistulizare se deschid în perineu sau rect. Prostata cap ă t ă aspect nodular, fă ră sa- şi modifice dimensiunile Uretra penis Tuberculoza uretrei este ş i mai rar ă . Nu este foarte clar dac ă apare ca urmare a îns ă mân ţă rii de la un alt focar genital sau ca urmare a trecerii constante a urinii infectate prin uretră . Modul de manifestare poate fi acut sau cronic. Episodul acut presupune colonizarea cu bacili a uretrei împreun ă cu epididimul, prostata şi unele segmente ale tractului urinar. Forma cronic ă este foarte greu de diagnosticat deoarece manifest ă rile clinice sunt reduse şi nespecifice. Tuberculoza penisului apare numai la adult şi poate fi atât primară cât şi secundară . Tuberculoza primară apare prin contact direct cu bacilii care colonizează tractul genital feminin, în urma actului sexual. Forma secundară ® însă mân ţ are.

57.clinica tbc urogenitala ?? TBC renala inchisa este asimptomatica. Forme simptomatice (ulcero-cazeoasa): hematurie macro, dureri lombare, urina tulbure, febra, marirea in volum a testiculului si epididimului care devin dureroase. Interesarea secundara a VU: urinary frecvente atat ziua, cat si noaptea, cu senzatia de arsura, disurie şi polachiurie (cistita tuberculoasa) Forme asociate: cu insuficient ă renal ă , cu hipertensiune arterial ă , cu litiază , cu anomalii, malforma ţ ii congenitale sau cancer

58.testul la tuberculina ?? Injectare intradermic ă a unei

proteine purificate d in tuberculin ă . Dup ă 48-72 ore, la locul inject ă rii

apare o reac ţ ie ® zon ă centrală indurat ă , înconjurat ă de o zon ă de inflama ţ ie ca ră spuns mediat-celular de limfocitele T. Se masoara diametrul zonei de reactive. Daca<5mm: lipsa/activitatea foarte scazuta a micobacteriilor (=grad mare de imunitate castigata). Daca>15mm: grad ridicat de hipersensibilitate=boala in stadiu activ.

59.Examenul urinii în tuberculoza urogenitală ??

Diagnosticul de tuberculoză urinară se pune numai după evidenţ ierea bacilului Koch în urin ă.

Determinarea baciluriei ® recoltarea a cinci probe zilnice consecutive de urin ă , în

sulfuric (pentru decontaminarea probei) şi însămanţ area pe medii de cultură specifice. [decsracarea bacilara nu este continua, ci intermitenta->simptomatologie saraca a bolii]. Pentru izolarea culturii de M. tuberculosis însă mân ţ area se face (în timp cât mai scurt) pe mediu Löwenstein-Jensen, iar pentru M. bovis pe mediu de cultură îmboga ţ it cu ou şi care con ţine penicilin ă .

prezen ţa

acidului

60.Explorarile imagistice în diagnosticul tuberculozei urogenitale ?? Eco Valoare foarte scazut ă în diagnosticul tuberculozei uro-genitale -Oferă date coerente în urm ă rirea leziunilor, anterior diagnosticate, prin alte metode. -Utilizat ă pentru: monitorizarea capacităţii vezicii urinare în cursul tratamentului, dimensiunilor şi leziunilor renale, a evoluţiei cavernelor sau a gradului de dilata ţie al c ă ilor urinare · Radiografia pulmonar ă confirm ă sau infirm ă maladia activă sau sechele pulmonare. Radiografia reno-vezicală simplă evidenţ iază calcificări în aria de proiecţ ie a rinichilor sau a aparatului urinar inferior. Alte localiză ri ale tuberculozei: coloan ă , calcific ă ri ganglionare, etc.

Urografia intravenoasă ® distorsiuni caliceale secundare fibrozei, absen ţa unuia sau mai multor calice (prin obstruc ţie completă ) cu aspect de spin caliceal, distruc ţie completă de parenchim şi arbore pielocaliceal (aspect de „margaretă ”, „lab ă de elefant”).Rinichiul nefunc ţ ional arat ă tuberculoză ireversibil ă .

19

Afectarea ureterală ® urografic ® uretero-hidronefroză în diverse grade, iar în stadii avansate ca ureter rigid, fibrotic, cu multiple stricturi supraetajate cu aspect de „ şirag de m ă tă nii ” Cistografie: VU cu contur neregulat (scleroza peretilor vezicali), cu capacitate mult diminuata (“vezica mica tuberculoasa”) Uretero-pielografie retrograda (UPR), in cazul rinichiului nefunctional urografic sau pt delim lungimii unei stenoze si aprecierea gradului de dilatatie supraiacent. Pielografia anterogradă percutan ă - alternativă tot mai important ă la UPR, permite opacifierea cavităţilor unui rinichi nefunc ţional concomitent cu recoltarea de specimen pentru diagnostic. Cistoscopia (sun AG sau rahidiana)- vizualizarea directa a leziunilor tuberculoase, recoltarea de biopsii si evaluarea raspunsului la tuberculostatice. ureteroscopia TC- - val lim, coexistent carcinomului renal

61.indicatii trartament chirurgical ablativ tbc ?? 2 mari grupe De excizie De reconstruc ţie Fie ca este vorba de chirurgie de exereza sau de reconstrucite, interventia chirurgicala ar trebui programata in primele doua luni de chimioterapie agresiva. Drenajul ureteral precoce cu sonda “double J” sau nefrostomie percutanata (NST) in cazul pc ce dezv stricture ureterale, creste rata de success a unei operatii reconstructive ulterioare si scade numarul de unitati renale pierdute. Nefrectomia Indicaţ ii: - rinichi nefunc ţional cu sau f ă ră calcific ă ri -boal ă extinsă ce cuprinde întreg rinichiul + HTA + obstruc ţia JUP -coexisten ţa carcinomului renal. Aproape 90% din rinichii nefuncţ ionali sunt distru şi şi necesit ă nefrectomie În ciuda steriliză rii urinii dup ă tratament, 50% din rinichi înc ă con ţ in bacili activi. Nefroureterectomia Este rareori indicat ă , pentru a îndep ă rta cât mai mult din ureter odat ă cu rinichiul Nefrectomia partial- doua indicatii:

Când leziunea este localizat ă în unul din polii renali si contine calcific ă ri ce nu au r ă spuns la tratament dup ă 6 s ă pt ă mâni de chimioterapie. Pentru o zon ă de calcificare ce cre şte lent şi amenin ţă degradarea întregului rinichi Epididimectomia Când un abces cazeos ce nu r ă spunde la terapia medicamentoas ă NB!!! Nefrectomia partiala nu se justifica in absenta calcificarii. Drenaj abces continutul acestuia este aspirat printro portiune minim invaziva

Cateterele double J pot fi utilizatre în toate tipurile de stricturi ale ureterului -

Stricturi ureterale

pentru men ţ inerea unui drenaj adecvat Cateterul ureteral trebuie l ă sat pe loc cel pu ţ in 6 s ă pt ă mâni Dac ă dup ă 6 să pt ă mâni situa ţ ia nu se îmbun ă t ăţ e şte ® reimplantarea ureteral ă În caz de vezic ă mic ă tuberculoasă ® cistoplastia de m ă rire cu segme nte digestive (ileon, colon) Epididimectomie are 2 indicatii:

1.un abces cazeos ce nu raspunde la terapia medicamentoasa 2.formatiune indurate ce nu se modifica sau creste lent in dimensiuni, in ciuda tratamentului

62.descrieti schemele modern tratament medicamentos ?? Tratamentul medicamentos ® terapia de primă linie Tuberculostaticele de prim ă linie sunt reprezentate de: izoniazid ă, rifampicin ă, pirazinamid ă, streptomicină ş i etambutol. Primele patru sunt bactericide Rifampicina Este asociatul obligatoriu al izoniazidei, Ab cu spectru larg, este bactericid ă prin inhibarea sintezei ARN- ului bacterian. Difuzează bine în toate ţ esuturile şi fluidele organismului.

20

Efectele adverse – reactii alergice pân ă la şoc şi colaps, purpură trombocitopenic ă , anemie hemolitic ă acut ă , IRA prin nefrit ă intersti ţ ială sau necroză tubulară , sindroame icterice,, cefalee, disconfort digestiv izoniazida Hidrazida acidului izonicotinic, determina ruperea peretelui celular a micobacteriilor sensibile. Metabolizarea se face la nivel hepatic, eliminarea se face pe cale renală dar mici cantit ăţ i se elimin ă şi în salivă , sput ă . Poate fi administrată f ă ră precauţii la gravide. Reac ţiile adverse sunt - hepatite , nevrit ă periferic ă , sindrom pelagroid,

pirazinamida Este un derivat de nicotinamid ă , activa la pH acid.Este hepatotoxic ă , ef b-cid sau b-static in fct de conc Etambutol Activ numai asupra micobacteriilor în diviziune, efectul să u este bacteriostatic. Realizează concentra ţ ii înalte în rinichi ş i urin ă , în pl ă mâni ş i sput ă . Efecte secundare minore: citează gre ţ uri, vă rsă turi, disconfort digestiv -La doze ³ 25 mg/kgc în administrare zilnic ă poate provoca nevrit ă optică retrobulbar ă -Riscul toxic este exacerbat de insuficien ţ a renală

Aminoglicozide Bactericide care alterează peretele bacterian cu liză bacterian ă secundară Sunt contraindicate la gravide deoarece traversează placenta prezentând risc de toxicitate

pentru fă t.

Faza de tratament intensive

3 luni

INH, RMP, EMB (SM) Zilnic

2 luni

INH, RMP, PZA, EMB Zilnic saptamana

Faza de intretinere

3 luni

INH, RMP De 2 sau de 3 ori pe saptamana 4 luni

INH, RMP

De 2 sau de 3 ori pe

63.Tipuri de calculi(în funcţ ie de compozi ţ ia chimică şi aspectul radiologic ??Studiul structurii chimice sew face prin:

Analiza chimică Spectrofotometrie în infraroşu Cristalografie Unici/ Multipli /Coraliformi Litiaza urinara se clasifica in: 1. Litiaza radioopaca 2.Litiaza radiotransparenta Calculi calcici – incidenta globala 70% oxalat de calciu preponderent = 33% fosfat de calciu preponderent = 5% · mixt = oxalat + fosfat = 33 Calculi Necalcici – incidenta globala 29% · fosfat amoniaco-magnezian = 20%* acid uric = 6% · cistin ă = 3% Calculi Rari (1%): ura ţ i, proteine, xantin ă , medicamentoşi (acetazolamid ă , silica ţ i, etc) Continutul calcic diferit al calculului se traduce radiologic prin gradul variat al intensitatii imaginii sale radioopace, acest lucur corelandu-se bine cu densitatea fizica a calculului.

21

64.Manifest ările clinice ale litiazei urinare:enumerare ?? Manif clinice: de la calcul complet asymptomatic descoperit intamplator, la calcul clinic manifest, ajungand panala pionefroza sau soc endotoxic. In ordinea descrescatoare a frecevntei de descarcare:

Durerea are character “provocat”: colica renala, nefralgie, durere hipogastrica (pg 113) Hematurie- mobilizarea calculului, are character “provocat” (hematuria de efort)- micro sau macro Infectie- de”prezenta” (urina tulbure, piurie) sau de tip parenchimatos (PNA, pionefroza litiazica) ->soc endotoxic Nefromegalia – hidro/pionefroza uni/bilat (asoc durere, piurie, semne de insuf renala). insuf renala- cand obstructia survine bilat sau pe rinichi unic IRA – tablou clinic al anuriei obstructive IRC- stadiul compensate poliuric, uremie decompensate, uremic terminal. Tulburari mictionale: polachiurie diurnal “de efort”, jena dureroasa hipoG, hematurie de effort, jet urinar interrupt (“taiat cu foarfeca”) .obstructia-anurie

65.anuria litiazica ?? Imposibilitatea scurgerii urinii în vezic ă = obstruare mecanic ă a c ă ilor urinare superioare. Este o urgent medico-chirurgicala (hiperpotasemie!!). tradeaza existent unui singur rinichi functional sau anatomic. Suprimarea diurezei (VU goala, uscata) este precedata de colici renale.

Dg. se stabile şte după 24 de ore de diureză suprimat ă, în condiţiile unei hidrată ri normale, a absen ţei pierderilor lichidiene pe alte c ă i şi în condiţiile unei hemodinamici normale

Anuria obstructivă litiazic ă = “fulger pe cer senin” la bolnavii cu istoric ·se instalează brusc, precedat ă de colica reno-ureterală care însoţ e şte migrarea calculului ·alteori, diureza scade treptat, bolnavul devenind anuric . Obstrucţ ia litiazică- cauza principal a anuriilor obstructive (80%) Anuria prin invadarea neoplazică a ureterelor prin tumori de vecinatate Anuria prin ligatura accidentală a ureterelelor in chirurgia ablativa a patologiei tumorale micului bazin Anuria obstructive are 2 faze clinice:

1)Faza de toleranta clinica Semne loco-regionale:

-bolnavul este anuric -vezica urinară este goal ă la cateterism -starea general ă este bun ă -dureri în partea rinichiului obstruat, rinichi mare palpabil -tulbură rile humorale lipsesc 2) Faza critica sau uremica În aceast ă fază , dominante sunt semnele clinice ale IRA în timp ce manifest ă rile loco-regionale trec pe plan secundar -tulbură ri digestive -tulbură ri cardio-vasculare -tulbură ri respiratorii -tulbură ri hematologice · tulbură ri neuro-psihice, etc

Sidrom umoral al anuriei obstructive:

hiperazotemie (uree, creatinin ă , ac. uric, etc) tulbură ri hidrice: hiperhidratare global ă , predominent intracelulară

22

tulbură ri electrolitice: hipoelectrolitemie global ă , dar cu hiperkaliemie acidoză metabolic ă · tulbură ri hematologice Diag antecedente caracteristice litiazei, colica reno-ureterală semne locale vezica urinară goală la cateterism uretro-vezical exploră ri paraclinice o echografie RRVS – 90% din calculii urinari sunt radioopaci

cateterism ureteral explorator Trat urgen ţă medico-chirurgicală = restabilirea diurezei

nefrostomie percutanat ă sau cateterism ureteral (drenaj intern cu sonda JJ) · concomitent se tratează dezechilibrele electrolitice, infec ţ ia urinar ă , etc.

66.protocol diag obligatori litiaza urinara ?? Anamneza, ex clinic general si urologic, RRSV, UIV cu cliseu mictional si postmictional,eco Biochimie:uree creatinina acid uric, Ex urina: sumar, urocultura, cristalurie; Analiza chimica a calculului

67.Enumerati explorarile imagistice pentru diagnosticul litiazei urinare ?? Ecografie: detecteaza calculi radioopaci si radiotransparenti R+VU. Stabileste gradul obstructive al litiazei (dilatatie cavitara, grosimea parenchimului renal). Ideala in urgent,dar nu ofera info functionale RRVS – calculi radioopaci (util in dg calculilor ureterali, cand eco vede doar dilatatie)- in dg primar si de urgenta UIV cu cliseu mictional si post-mictional- calculi radiotransparenti, test morfofct UPR (litiaza radiotransparent ă cu R. nefunc ţ ional) – opacifierea pielo-ureterala retrograda sau PGA (anterograda percutana)- util in drenajul intern sau extern de urgenta, minim invaziv al caii urinare sup in staza. UPR – util pt rinichiul mut urografic TC – util restrans Radioizotopi (scintigrama + renograma izotopică). Scinti e utila pt investigatia morfo-functionala a rinichiului mut urografic, la pacientul uremic sua pac cu intolerant la produsii de contrast. Endoscopie (uretroscopie, cistoscopie, ureteroscopie

68.eco ap urinar ??

Deceleaza atat calculii radio opaci cat si cei radio sensibili situati in rinichi si vezica Stabileste gradul obstructiv al litiazei de dilatatie si grosimea parenchim Idela in urgent nu necesita conditii specilel de efectuare

69.investigatii radiologica in litiaza aparatului urinar ??

Rrvs in diag primar deceleaza 90 %calculi radio opaci Urografia intravenoasa in diag calculi radio transparenti test mpfo fct Indispensabil ain planificare chirurgiei renale percutane Opacifierea pielo ureterala retrograda util ai n cadrul manoperelor de drenaj intern extern .metoda clasica de investigare morfologica strict preoperatorie In rinichi mut urografic

23

70.masuri terapeutice in litiaza urinara ?? Adaptat formei anatomo-clinice a bolii Tratament conservator (pentru litiaza caii urinare superioare) B.Tratament urologic multimodal (monoterapie sau combinat) Indica ţ ii generale de tratament urologic Modalit ăţ i de tratament urologic litotri ţ ie extracorporeală cu unde de şoc (E.S.W.L.) interven ţ ional minim invaziv – chirurgie endoscopic ă chirurgie clasic ă , deschisă C.Tratament profilactic al recidivei (metafilaxia) Metafilaxia nespecific ă Metafilaxia specific ă

71.Indicaţ iile pentru interven ţ ie urologică în litiaza aparatului urinar superior ?? Indicatii absolute:

calculii cu ø > 1 cm (eliminare spontan ă improbabil ă ) calculii asociind durere persistent, necontrolată medicamentos ("calcul ră u tolerat clinic")

calculii asociind obstruc ţia c ă ii urinare (hiperpresiunea prelungit ă , secundară obstruc ţ iei litiazice induce degradarea progresivă a parenchimului renal) calculii asociind infec ţia urinară (risc de pielonefrit ă , pionefroză şi urosepsis)

calculi caliceali ‘prizonieri”, inactive clinic (asimptomatici, cu urina sterila) si

metabolic (fara tendinta de rcestere)->tendinta de tratament active a acestor calculi prin ESWL

Indicaţii relative:

72. In dicaţ iile de tratament în litiaza aparatului urinar inferior ?? Indica ţ ie absolut ă de tratamentul urologic (clasic sau endoscopic) Obligatoriu: rezolvarea concomitent ă a patologiei obstructive cauzale a litiazei, calculul avand, cel mai des, character secundar, de “organ”: HBP, strictura de uretra, diverticulul uretral, valva uretrală , etc.)

73.Enumeraţ i posibilit ăţ ile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei renale ?? Extragerea unui calcul renal se face prin abord lombar (lombotomie) si incizia bazinetului (pielotomie) sau a parenchimului renal (nefrotomie), sau combinat Pielolitotomia. In functie de dimensiunea calculului se poate face incizie prelungita: pielocalicotomie, calicopielocalicotomie si, la nevoie, pielotomia si nefrotomia in continuitate.

Nefrolitotomia: clamparea a.R, coloratie intravitala si hipotermie locala (20-22*C): litiaza multipla, compleza, cu basinet inaccesibil (intrasinusal)

nefrotomie anatrofica: rinichiul este deschis ca o valva

Nefrectomia par ţ ială (polara sup sau inf)- in cazul litiazelor polare + dilat cavit R afectate si atrofia zonala a parenchimului R Ex vivo “bench surgery” + autotranplant renal – in cazul litiazelor complexe, pe rinichi unic sic ale urinara impracticabila Nefrectomia totală – in litiaze complicate cu R distrus morfo-fct, in hidro sau pionefroza litiazica.

74.Enumeraţ i posibilit ăţ ile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei ureterale ? Abord prin incizie lombara, ilaca sau pelvina a ureterului: ureterolitotomia (lombar ă, iliacă, pelvin ă). Calculii vor fi extrasi prin ureterolitotomie longitudinal “pe calcul”. Concomitenta PNA, litiazei renale impun asoc unei forme de drenaj: (ureterostomie in situ sau cateter COOK)

24

75.Enumeraţ i posibilit ăţ ile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei vezicale ??

(cistostomie+extragerea

calculului) Rezolvare concomienta a obstacolului subvezical, cel mai probabil prin adenom prostatic(adenomectomie transvezicala). Uretra impracticabila impune drenaj vezical si cistostomie

Abordul litiazei vezicale se face prin talie hipogastrica.

Cistolitotomia

76.accesarea endoscopica a calculului urinar ?? Tehnici de chirurgie endoscopic ă a litiazei înalte:

nefrolitotomie percutanat ă (NLP) b)ureterorenoscopie anterograd ă percutanat ă (URSA) c)ureterorenoscopie retrograd ă (URSR) Tehnici de chirurgie endoscopic ă a litiazei joase d)cistoscopie + extragere/prelucrare

e)uretroscopie + extragere/dislocare în vezic ă + prelucrare

Terapia calculului (dimensiune + forma) prin : - fragmentare – litotriţ ie şi extragere

extragere

in

toto

litolopaxie

-

77.Indicaţ iile şi contraindicaţ iile ESWL ?? Litotritia extracorporeala cu unde de soc este un procedeu adresat litiazei reno-ureterale. Reprezinta prima optiune terapeutica. Acoperă 90% din terapia litiazei renoureterale indicaţ ii: calculi renali cu ø maxim de 1,5 cm + calculi ureterali lombari şi pelvini

Conditii:

-rinichi funcţ ional, fă ră o dilata ţ ie mare de cavit ăţ i, fă ră PN ac. -cale urinară liberă în aval -teste de coagulare, probe de func ţ ie renală şi TA normale Contraindicatii : ir., tlb echilibru fluido coagulant, graviditatea

78.Indicaţ iile NLP ?? nefrolitotomie percutanata Indicatii:

calculi mari, cu diametru >1.5- 2 cm calculi coraliformi calculi cistinici care asociaza stenoza jonctiunii pielo ureterale +esecul celorlalte metode (ESWL)

cromofob(aspecte

macroscopice,evoluţ ie, prognostic) ?? cu celule clare (carcinoma renal conventional) Reprezint ă aproximativ 60% din tumorile renale. Aspecte macroscopice. Sunt tumori circumscrise, cu o pseudocapsulă rezultat ă din parenchimul comprimat şi ţ esut fibros, având pe sec ţ iune aspect galben- şofraniu (în cazurile clasice) datorit ă con ţ inutului ridicat de lipide în citoplasma celulelor tumorale; Evolu ţ ie. Carcinomul conven ţ ional este considerat a fi cel mai virulent carcinom cortical renal. Supravie ţ uirea se corelează strâns cu gradul nuclear şi stadiul tumoral. Tratamentul de elec ţ ie ră mâne excizia chirurgicală .

79.Carcinom

renal

cu

celule

clare,

carcinomul

renal

papilar,

carcinom

25

Cu celule cromofile (carcinoma papilar renal) Reprezint ă 7 - 14% din tumorile renale epiteliale primitive. Majoritatea pacien ţ ilor prezint ă tumori unilaterale, dar carcinomul papilar se caracterizează prin multifocalitate (peste 45% din cazuri). Macro: 1/3 din cazuri sunt dleim de o pseudocapsula fibroasa. Multifocalitatea macro si microscopic- in 45%din cazuri. Evolu ţ ie. Prognosticul carcinomului papilar este mai bun decât cel al carcinomului conven ţ ional şi mai nefavorabil decât cel al carcinomului cu celule cromofobe. Supravie ţ uirea la 5 ani pentru pacien ţ ii cu tumori în stadiul I este de 87 – 100%. 3. Carcinom renal cu celule cromofobe Reprezint ă 6 – 11% din tumorile epiteliale. Are un prognostic mai bun decât carcinomul conven ţ ional si din punct de vedere morfologic seam ă n ă foarte mult cu oncocitomul, tumoră benign ă cu care deseori se poate confunda. Macro: mase tumorale solide, circumscrise, 2-23cm, cea mai voluminoasa tumora renala epiteliala. Tesutul tumoral este bej sau galben-cafeniu, aspect vag lobulat. Cicatrice central radiara in 15% din cazuri.

80.Manifest ările clinice ale tumorilor renale parenchimatoase ?? TRIADA: durere, hematurie si tumora Hematurie: macroscopic, spontana, capricioasa, repetata, abundenta sau slaba, indolora sau dureroasa. Apare consecutive penetratiei tumorilor in caile urinare. Durere : 40% din pacienti – nefralgia surda si permanenta provocata de distensia capsule si tractiunea pediculului renal. Pos cheaguri->colica renala. Tumora : se palpeaza mai usor daca are localizare polara inf: masa retroperitoneala, dura, neregulata, cu contact lombar si balotare abdominala, mobile sau fixata. Sindroame paraneoplazice Febra- permanenta, rezistenta la Ab, fara infectie urinara, fara alte semne de inf, in platou 38.5-39*C SGA: Scade G, astenie, paloare, anemie Sindrom hematologic: hiperglobulie, anemie si reactii leucemoide Afectarea hepatica: HM nemetastatica, difuza, cu splina normal sau rar marita= sd Stauffer Hipercalcemia: secr PTH-like-> calcificari intratumorale, depozite calcice in miocard, creier sau periarticular (sd Sanarelli) Sd Cushing, miopatii, paraproteinele IgM, enteropatia proteica (enteroglucagon), galactoree HTA, IC (10-40% din cazuri)

81.ex fizic t parenchimatoase ??Sarac in fazele initiale Nu da simdomatologietumora palpabila decat atunci cand cand devine voluminoasa. Se face cu blandete pt a nu fav detasarea trombilor neoplazici sau ruperea tumorilor. Tumora este relative friabila, se poate rupe spontan, mai ales cand prezinta zone chistice sau necrotice intinse-> durere lombara brutal, hematom, retroperitoneal voluminous, semne de iritatie retro si intraperitoneala (++semne de hemoragie interna) In 4% din cazuri se gaseste varicocel symptomatic, ca prim semn clinic, in obstructive vene spermatice in t voluminoase

82.Examenul paraclinic în tumorile renale parenchimatoase ?? *Examene de laborator. Anemia se întâlne şte la aproximativ 80% din pacien ţ ii cu carcinom renal. Hematuria, macroscopică sau microscopică, se întâlne ş te într-un procentaj de pân ă la 60% din pacien ţ ii cu carcinom renal parenchimatos. Cre ş terea calcemiei sau a fosfatazei alkaline se corelează cu prezenţ a metastazelor osoase, constituind factori de prognostic nefavorabil.

26

*Markeri biologici. Au valoare diagnostic ă redusă , sugestivă , dar nu cert ă , fiind în curs studii pentru depistarea unor markeri moleculari ce pot constitui factori independen ţ i de prognostic cu identificarea tumorilor cu risc crescut ce necesit ă urm ă rire specială şi tratament adjuvant. Markeri de proliferare: Ki-67, AgNORS, PCNA MArkeri apoptotici: p53, bcl2, p21 Factori de crestere vasculara sau de adeziune a celulelor neurale

83. ex imagistic în tumorile renale parenchimatoase ?? Ecografia (ultrasonografia) renală este, de regulă , prima investiga ţ ie recomandabilă unui pacient cu suspiciunea de tumoră renală . Este un examen neinvaziv, neiradiant, repetabil şi cu un pre ţ de cost relativ redus, care permite diferen ţ ierea între tumorile lichide şi solide cu o specificitate ce poate ajunge la 98%. Ecografia Doppler poate certifica cu mare acurate ţ e prezen ţ a trombului tumoral în vena cavă inferioară (fig.7) şi extensia lui în amonte, inclusiv în cavit ăţ ile cardiace drepte (fig.8), situa ţ ie în are este obligatorie şi ecocardiografia transesofagian ă RRVS Evid calcificari in masa tumorala, nefromegalie cu deformari ale conturului renal si stergerea umbrei psoasului. Uiv Permite aprecierea func ţ iei renale în special a rinichiului să n ă tos, dar şi a morfologiei sistemului pielo- caliceal Tc Metoda de elective pt detectarea, caracterizarea si stadializarea unei mase tumorale renale. TC spirală , cu sec ţ iuni de 5 mm, permite actualmente diagnosticarea corect ă a leziunilor renale cu dimensiuni minime de 1,5 cm. Practic, orice masă renală cu caractere ecografice de forma ţ iune solid ă are indica ţ ie de tomografie computerizat ă cu administrare de substan ţă de contrast. TC cranian, la pacientii cu simptomatologie neurologica (metastaze cerebale), TC pulmonar (metastaze) Rmn IRM este o metod ă neiradiant ă , are sensibilitate şi specificitate similare cu TC în aprecierea extensiei perirenale, identificarea adenopatiilor ş i a metastazelor abdominale pentru cancerele renale. Principalul avantaj al IRM fa ţă de TC pentru tumorile renale este capacitatea de a detecta invazia vasculară fă ră substan ţă de contrast Izotopice Valoarea deosebit ă a acestor investiga ţ ii const ă , de fapt, în evaluarea extensiilor metastatice osoase, ştiind c ă scintigrama osoasă poate eviden ţ ia metastazele cu circa 9 - 12 luni înainte de expresia lor radiologic ă Radiografia pulmonară face parte din screening-ul preoperator al pacien ţ ilor cu tumori renale, metoda putând depista, cu o sensibilitate satisfă că toare, leziuni > 5 mm. arteriografia renala cavografia investigatiile radioizotopice – metastaze osoase RX pulmonar

84.Diagnosticul diferen ţ ial al tumorilor renale parenchimatoase ?? Antrax renal /chist solidar renal/rinichi pionefrotic/polichistic/tumori suprarenale Cu afectiuni care maresc rinichiul sis au produc hematurie: r polichistic, hidronefroza, tbc, pionefroza, pielonefrita, xantogranulomatoza, CHIST SOLITAR RENA (coexista uneroi)L. Diag dif greu cu adenomul renal. Orice tumora >2 cm este maligna, tumorile benign cresc rar peste aceste valori. Angiomiolipoamele- tumori benigne mari, diag la ct au densitate mai mica decat a apei Abces renal sugerat de fbra dureri lombare leucocitoza la care gasim poarta de intrare. Limfoame renale (H/NH), carcinoame renale tranzitionale, cancerele glandei SR, tumori renale secundare.

85.Tratamentul cancerului renal localizat (stadiile I, II, III) ?? Nefrectomia radicală Opera ţ ia standard care asigură acest deziderat este nefrectomia radicală , care const ă în ligatura primară a arterei şi venei renale, cu excizia în bloc a rinichiului şi a ţesutului celulogră sos perirenal, glandei

27

suprarenale în afara fasciei Gerota, asociată cu limfodisec ţie regional ă

diafragmatic pân ă la nivelul arterei mezenterice inferioare / abprd toracoabdominal sau transperitoneal. Limfodisectie local ă – îndep ă rtarea ţ esutului peripedicular. regional ă – îndep ă rtarea ţ esutului limfo-gră sos de pe vasul adiacent – aorta sau vena cavă inferioară de la nivelul hiatusului diafragmatic la nivelul a. mezenterice inferioare.

de la nivelul hiatusului

extinsă – îndep ă rtarea ţ esutului limfo-gră sos de pe vasele mari abdominale de la diafragm la vasele iliace In 10% din cazuri: extensie VCI (pot depasi diafragmul->atriul drept).

Extragerea trombusului prin cavotomie(de obicei trombii sunt flotanti, nu invadeaza peretele venei) Tromb adherent: rezecctia lateral a VCI sau totala a unui segm VCI abd Tromb Cavo cardiac->interventii complexe

86.Operaţ ii conservatoare, chirurgia laparoscopică şi tratamentul minim invaziv întumorile renale parenchimatoase ?? Operatii conservatoare indica ţ ii imperative, la pacien ţ ii cu tumori bilaterale sincrone, pe rinichi unic (congenital, chirurgical sau func ţ ional) sau cu afec ţ iuni benigne cu poten ţ ial evolutiv pe rinichiul controlateral (litiază , pielonefrit ă , nefroangioscleroză diabetic ă , etc).

indica ţ ii elective, la pacien ţ ii cu rinichi controlateral normal, în special la cei cu vârste sub 55 de ani, cu tumoră unic ă , periferic ă , cu diametrul sub 4 cm, fă ră dep ăşirea capsulei (T1), fă ră adenopatii (N0) sau metastaze la distan ţă (M0) Enucleerea simpl ă Enucleorezec ţia Nefrectomia parţial ă -polar ă superioar ă -mediorenală (wedge-resection) -polar ă inferioar ă -heminefrectomia -extracorporeală (bench surgery) urmat ă de autotransplantare Laparoscopic si minim invaziv: nefrectomia radical laparoscopica pt tomori t1- t2 care nu pot beneficia de t conservator

87.Manifest ările clinice ale tumorilor Wilms Manifest ări paraclinice şi imagistice întumorile Wilms ?? Tumora Wilms reprezinta cea mai comuna maligna a tractului urinar la copiisi este responsabila de 8% din totalul tumorilor solide la acestia. Tumoră cu origine retroperitoneala, abdominalizata prin volum. Isi tradeaza originea retroperitoneala prin pastrarea contactului lombar la palpare, care trebuie facuta bland, tumora este friabila. ! De regula, tumora este neteda sau putin neregulata, mobile si mobilizabila, nedureroasa. Sub tegumentul flancului si al lombei se pot observa venectazii. Durere, distensii abd, g&v, anorexie Febră

Tuse + expectora ţie (± hemoptizii) Anemie, sl ă bire Hematurie revelatoare – rară (5%) Diaree, HTA (60%)=nivele crescute de renina Anomalii asocIate rinichi în “potcoavă ”, ren duplex, etc.

28

3.Aniridie

4.Hemi-hipertrofie corporeal ă Paraclinic HTA (compresie artera renala sauhipersecretie de renina) Policitemie (hipersecr de EPO) Sd nefrotic (nefrita Wilms) Citoliza hepatica/obstructive canaliculara= metastaze hepatice Imagistic Ecografie- in evaluarea riniciului mut urografic. Diferentiaza t de hidronefroza, chist renal, rinichi polchistic. Adenopatii, metast hepatice etc RRVS & UIV- calcificari=inele periferice=sangerari vechi tumorale. UIV: lez inloc de spatiu. Rinichiul mut urografic se intalneste in apx 10% din cazuri. Tomografie computerizată - extensie, adenopatii, metastaze Radiografie pulmonară - metastaze RMN- la fel ca CT Cavografie Arteriografie Studii radioizitopice- pt metastaze osoase Biopsia percutanata- in cazurile care necesita tratament citostatic sau iradiere neoadjuvanta, intumorile f mari, car enecesita confirmarea histological si gradul de anaplazie.

88.Diagnosticul diferen ţ ial al tumorilor Wilms ?? hidronefroza congenital chistele renale neuroblastomul intrarenal – dezv din SR si lant ggl S nefrom mezoblastic · sarcoame de diferite origini

89.tratament t wilms ??

Chirurgical

transperitoneala, incluzand limfadenectomia regional +/- abord VCI, viscerectomii interesate de invazia tumorala stadia 1 si 2 este suficienta Tumori renale bilaterale- chimioterapie neoadjuvanta si operatii conservatoare. (excizii renale cu conservarea partial a parenchimului renal)

ant

–extirparea

complete

a

tumorii=

nefrectomie

radicala

perifasciala,

pe

cale

Chimioterapia- vincristina, actinomicina D, ciclofosfamida, doxorubicina, cisplatina · Radioterapia – atentie: tulb de crestere + efecte toxice pe cord, plaman si ficat.

Radioterapia postoperatorie este recomandata pacientilor cu histology nefavorabila, pentru stadiile I-

IV

90.prognostic tumora wilms ??-enumerare Factorii de prognostic nefavorabil:

Histologia metastaze hematogene adenopatia tumorala extensia loco regional a tumoriii Tratamentul multimodal a dus la ameliorare prognosticului. Std 3 fara recidiva- supravietuire 8592 %· Std 3 bilateral pana la 3 ani 80%

29

91.Manifest ările clinice în tumorile de cale urinar ă superioar ă ??

Hematurie macro (70- 90%) – cel mai frecvent semn care domina simptomatologia. Aceasta are toate caracteristicile hematuriei descries la tumorile renale parenchimatoase, cu mentiunea ca durerile sunt mai intese, datorita trecerii cheagurilor prin conductul ureteral. Este mai frecventa in carcinoamele tranzitionale superficial, moi si mai rarar in tumorile epidermoide sau ADK Tumora lombara sau in flanc- frecvent cauzata de hidronefroza sec, mai rar de masa tumorala Febra- rar. Scadere ponderala, paloare, anemie, astenie, semne generale de intoxicatie neoplazica.=agresivitate clinica si stadia avansate de evolutie, cu meta limfoggl

92.Investigaţ iile imagistice în diagnosticul tumorilor de cale urinar ă superioar ă ?? Ecografie-format tumorala, dilat cavitati supraiacente, extensie limfoggl, meta Urografie –sugestiva pt cancerul de cai urinare RRSV- system osos, metastaze cu liza osoasa Rx discret defect de umplere a pielogramei, (2)obliterare a unui calice-stenoze, rinichi nefunctional consecutive obstructiilor tumorale complete. (4)hidronefroză sau ureterohidronefroza cu cre şterea de volum a rinichiului, (5)reducerea funcţ iei renale sau mutism renal. · Ureteropielografia Tumorile ureterale sunt caracterizate printr-o dilatatie a ureterului distal de leziune, creand imaginea unei ”cupa de sampanie” (semnul Bergman), spre deosebire de calculi radiotransparenti care produc ingustarea lumenuluiureteral distal de obstacol + stenoza care antreneaza dilatatia conductului supraiacent. Ureteropielonefroscopie+biopsie- realizata anterograd(transcutanat) sau retrograde. Se realizeaza cand exista imagini lacunare, hematurie unilateral totala si/sau citologie exfoliativa maligna. Este si o metoda terapeutica, nu doar diagnostica: biopsie+rezectie a tumorilor Uretereopieloscopia ascendenta este foarte utila ca metoda de reevaluare evolutiva la pacientii cu operatii consevratoare effectuate pt tumori uroteliale inalte.

Tomografie computerizat ă si RMN- identifica tesuturi noi anormale tumorale de la nivelul bazinetului- imagini lacunare Angiografia renală

93.Rolul investigaţ iilor endoscopice in diagnosticul tumorilor de cale urinar ă superioar ă ?? Ureteropielonefroscopia Defecte de umplere peUIV Obstruc ţ ie Citologie malign ă unilaterală Tumor ă în OU Tumor ă de ureter/pielon/ calice superior(<1 cm) Insuficien ţă renal ă Afectare renal ă bilateral ă Comorbidit ăţ i Tumori cu grading mic Abord percutanat

Indicaţ ii:

ureteroscopia nu e posibilă tumor ă > 1cm

e.g. Bricker

tumor ă de calice inferior

Vizibilitate bun ă calibru mare al instrumentului Stadiere bun ă ,biopsii de bun ă calitate

30

Posibilitatea efectu ării instila ţ iilor intrarenale

Permite diag si biopsia Pasaj uretra vezica inspecteaza cai urinare sup Sub anestezie generala Posib abordarii percutanare calice bazine ureter… Descendent anterograd Indicatii in imagini lacunare,pacienti cu hematurie totala unilateral,metoda de reevaluare evolutiva la pacientii cu operatii conservatoire Mai nou este met terapeutica eoarece permite rezectia complete a tumorii

94.diag dif tumori u inalte ?? Cancerul parenchimului renal Litiaza radiotransparent ă Hidronefroza congenital ă Rinichiul mut urografic

95.Enumeraţ i factorii de prognostic în tumorile de cale urinar ă superioar ă ?? Stadiul tumorii Grading tumoral Localizarea tumorii Multiplicitatea tumorala Starea morfofunctionala a rinichiului opus

96.Enumera ţ i alternativele de tratament chirurgical în tumorile de cale urinară superioară ?? Tratament chirurgical- pt tumori uroteliale inalte, sunt radiorezistente, chimioterapia are rezultate inconstant. 1.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatic ă (chirurgical) –gold standard: pt tumori sit in calice, basinet si ureter proximal 2.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatic ă (endoscopic) Nefroureterectomia radicala(totala)= extirparea rinichiului, ureterului, pastila vezicala atasata ureterului terminal pe cale extre sau transvezicala, limfodisectie 3.nefrectomie parţial ă , pielotomie 4.rezec ţie de ureter Tumorile uroteliale distal pot fi tratate conservator, prin rezectia segmentului ureteral purtator de tumora si reimplantare uretero-vezicala, decizie posibila cu conditie absentei concomitente a unor leziuni tumorale supraiacente. Alternative terapeutice pt bontul ureteral:

Rezectia endoscopica si strppingul Abordul laparoscopic

Pentru cazuri selectionate, cu tumori unice, neinfiltrative (Ta-T1, cel mult T2), dar cu un grad mic de anaplazie (G1), cu N0, M0-operatii conservatoare. Nefrectomii partiale Excizii partiale de basinet, incluzand baza de implantare a tumorii si cel putin 1 cm de perete bazinal in jurul acesteia

Ureterectomie segmentara, cu anast ureterala T-T, pe cateter tutore, de drenaj si modelant · Ureterectomie segmentara distal cu UCNS

31

97.Protocolul de monitorizare postoperatorie a pacienţ ilor cu tumoră de cale urinare superioară Examen clinic, citologie urinara (numai pt leziuni cu grad inalt de anaplazie) si cistoscopie

· La 6 luni in anii 2 si 3, apoi annual toata viata UIV sau UPR annual

· La 3 luni in primul an dupa operatie Endoscopie ipsilaterala (la pacientii cu tratament conservator de organ

· La 6 luni, in primii ani, apoi anual Evaluarea metastazelor 1.Examen clinic, RX toraco-pulm,analize (probe hepatice)

· La 3 luni in primul an dupa operatie

· La 6 luni in anii 2 si 3 Annual in anii 4 si 5 Dupa 5 ani evaluarea numai a uroteliului 2.TC/RMN abd si pelvis

· La 6 luni in anii 1 si 2, Annual in anii 3 si 5

3.Scintigrafie osoasa- numai daca cresc fosfatazele alcaline sau prezinta dureri osoase

98.Tipuri histopatologice de tumori vezicale epiteliale ?? Hiperplazie Plana Papilara Leziuni plane cu atipii atipii reactionale ( inflamatorii) atipii cu semnificatie necunoscuta displazii (neoplazii intruroteliale cu grad jos) carcinoame in situ (neoplazii intra-uroteliale cu grad inalt)

Tumori papilare Papiloame papilom inversat tumori papilare cu potential de malignizare redus carcinoame cu grad inalt de anaplazie carcinoame papilare cu grad jos

Tumori infiltrante Infiltratie a corionului Infiltratie a m detrusor

99.Semnele clinice ale tumorilor vezicale ??

Hematurie 60 – 80%, cel mai frecvent symptom, este intermitenta, variabila ca intensitate, capricioasa ca orar, semne vezicale; capacitate mai mica Piuria- tradeaza tumori infiltrative, ulcerate, sfacelate, necrozate, cu supuratie asociata Polakiuria: 20% -mai frecvent in formele infiltrative, scade capac si supletea organului Disuria: 2%- infiltrare col vezical (poate surveni ca urmare a inclavarii cheagurilor, fracture tumorale) Durerea pelvin ă : 2 – 15% - infiltratie tumorala pelvina sau metastaze osoase in bazin. Este spontana sau declansata de mictiune, iradieri in perineu, rect, gland Cistita tumoral ă : 45% - sindrom cvasicaracteristic tumorilor vezicale avansate=invazia detrusorului, supuratia tumorii, reducerea capacitatii vezicale si infiltratii neoplazice parietale.

32

100.Investiga