1

1.care sunt cauzele hematuriei+definitia?

Fiziologic, urina nu contine sange. Prezenta sangelui in urina defineste hematuria. Pierderea fiziologica
de hematii in urina: <2500/minut; <3 pe camp microscopic examinat; >3 000, >5 /camp= fenomen
pathologic.
Dpdv cantitativ si calitativ, hematuria poate fi:
Microscopica , pierdere <1 milion/min
Macroscopica, pierdere >1 mil/min (=cheaguri in urina, cand hematocritul “urinar”>4050%)
Hematuria poate reprezenta prima manifestare a unei boli, sau faza agravata, finala a acesteia. Orice
hematurie are o cauza, nu exista hematurie “essentiala”, in spatele acestui termen ascunzandu-se un
diagnostic incert.
Cauze:
Afectiuni ale tractului urinar: tumori, litiaza, traumatisme, infectii, rinichi poolichistic, parazitoze,
fistule, hemangioame, amiloidoza, guta, diabet, soc, necroza tubulara acuta
Afectiuni sisemice :aterocleroza, endocardita microbiana generatoare de infarct renal, leukemia,
glomerulonefrite, sindrom hemolitic-uremic[anemie hemolitica, insuf renala acuta & trombocitopenie],
hemofilie,scorbut, infectii sistemice acute: septicemia, CID; sunturi arterio-venoase
Af de veciantate: cancere uterine ,rectal; tumori embrionare; salpingo-ovarite acute; tbc intestinal;
anevrisme, fistule vasculare

2 Diag dif hematurie ?

hemoglobinurie Sindroame hemolitice, traumatisme vasculare, CID, hemoliza imuna
paroxistica
nocturna sau de mars
mioglobinuria Sindroame de zdrobire, soc electric, arsuri
alcaptonuria In tulburarile metab acidului homogentizic (metab tirozinei)
melanuria Sindroame melanotice
sindromul scutecelor albastre Tulb ale metab triptofanului
porfirinuria Elim urinara de hematoporfirina, rezultata din descompunereaa
hematinei; frecvent
congenital sau medicamentoasa (barbiturice)
7. uretroragia intre mictiuni Lez situate sub sfincterul striat
sau ca hematurie initiala
8. fiziologic Dupa ingestia de sfecla, mure, coloranti sau unele medicamente: urovalidin,
ciocolax; uraturia in exces; cromobacteriile de tipul Serratia marcenses pot colora urina in rosu,
daca este pastrata in aerobioza.

3 Definitie + cauze de polachiurie ??

Definim polakiuria= urinare frecventa, cu scaderea volumului urinar mictional, neexplicata prin cresterea
diurezei. Mecanisme de producer a polachiuriei:
Reducerea capacitatii vezicale
Mecanisme intrinseci
Tumori vezicale
Litiaza vezicala voluminoasa
Cistita acuta
Pancistita
Tuberculoza urinara
Adenoma prostatic, cancer prostatic, cu evolutie endovezicla
Mecanisme extrinseci
Sarcina
Fibrom uterin
Patologie anexiala compresiva
 2

Neoplasme abd sau pelvi-subperitoneale

Staza vezicala ->reziduu vezical Cauze de obstructii subvezicale:
Adenoma & cancer prostatic
Stricutri uretrale
Valve uretrale
Stenoze de meat
Periuretrite
Fimoze
Tumori uretrale/peniene cu invazie uretrala
Calculi inclavati in uretra
Vezica neurologica flasca, paralitica, ce nu poate evacua intregul continut, det staza vezicala
Iritatia sfincteriana sau a detrusorului – lez cervico-uretrale, date de tumori vezicale sa prostatice,
calculi sau substante iritante, secundar lez nv, calcul uretral juxta-vezical
Poliuria- urinare frecventa cu cant normal per mictiune si diureza depasind 2000-2500 ml/zi.
Poate fi fiziologica dupa ingestia crescuta de lichide
Apare ca mechanism compensator in IRC, in care procesul de concentrare este alterat
Apare in regresia IRA, tot ca mechanism compensator
Insoteste boli endocrine – DZ, D insipid
In tratamente diuretice

Alte mecanisme:
Modificari ale pH-ului urinar
Cristalurie persistent
Cistopatie endocrina
Cause psihogene(emotii puternice)
Abuzul de alcool, cafea

4.definitie + cauzele disuriei ??

Disuria= dificultate mictionala, golirea cu effort a VU. Disuria poate fi initiala (patologie col vezical),
totala (obstructii subvezicale) si terminala (infl + tumori VU). EO: vad pozitia pe care o adopta, cum
urineaza, effort depus. Jetul urinar poate fi interrupt (litiaza vezicala) sau “mictiune in doi
timpi” (diverticul vezical). Cauze:
prin disectazia col vezical la nivelul elementelor ce il compun –mucoasa, muscular, inervatie, t conj,
vasc: tumori vezicale, prostatice, scleroza de col vezical, tulb de vasc & inervatie ale colului
secundara obstructiilor subvezicale de la col la meat uretral extern: hipertrofia prostatica benigna si
maligna, tumori uretrale, supuratii prostatice si periuretrale, litiaza uretrala, uretrite ac si cr, stricture
uretrale (+/-congenitale, la copii), valve uretrale, hipertrofie de veru montanum (vez semin)
de cauza vezicala-tumori vezicale ce obstrueaza colul, calculi vezicali obstructive, vezica paralitica, lez
nv centrale (mielita, tabes, AVC) sau periferice (amputatie de rect). Disuria este mai intensa spre sf
mictiunii(mucoasa vine in ct cu calculul).
secundara neconcordantei detrusor /col vezical- acalazia: megavezica, sindrom InnesWilliams
prin afectiuni ale organelor vecine –la gravid, tumori benign si maligne de uter, col si anexe, t rectal,
flegmoane de fosa ischio rectale, abces perianal, hemoroizi trombozati, supuratie pelvi subperitoneala

5.Cauze care pot duce la retentie completa de urina ??

Retentia complete de urina=imposibilitatea mictionala, cu VU plina.
Retentia acuta complete de urina= imposibilitatea mictionala survenita ca accident acut, brusc, fara
prodroame urologice.
FP, distensie VU (glob vezical)->ureterohidronefroza-> IRA Cauze:
Urinare
 3

Obstructii subvezicale: hipertrofii benign, maligne, inflam, stricture, trumatisme, stenoze, tumori,
fimoza, parafimoza, stenoza de meat, corpi straini in uretra, litiaza uretrala, balanita, balanoprostita.
Copii: valve uretrale, stenoze uretrale congen
Cauze vezicale: tumori vu cu obstructive de col, scleroza, cheaguri sg in col, litiaza vez cu calcul
inclavat in col
Cauze inalte (renale): pielonefrita, tbc urinara ->retentive complete de urina pe cale reflexa
Traumatisme aparat urinar
Traumatisme subvezicale: rupture uretra, hematoame compressive
Traumatisme vezicale:->compresie prin revarsat urinar pelvisubperitoneal -> efect compresiv,,
hematurie obstructive prin cheaguri
Traumatisme inalte, grave: obstr col vezical prin cheaguri (hematocrit urinar 30-40%) · Extraurinare:
traumatism medio rahidiene cu sd de sectiune: initial-faza de soc vezical cu paralizie (cu retentive
complete de urina). In timp se poate instala mictiunea automata (arc reflex medular), dc lez este sup de
central lombar al mictiunii. Dc lex este sub centrul medular, nu se mai manifesta mictiunea automata,
ramne definitive paretica.
fibromul uterin, sarcina, patologia inflame, tumori utero-anexiale,hematocolpos, menstruatie,
retroversie/retroflexie uter gravid
Cause neurologice: boli cerebro-spinale ac/cr, lez sist simpatico. Sectionarea nervilor erector prod tulb
de sensibilitate, dar si retentie completa de urina (!!neurectomie presacrata si amputaie de rect); tabes;
ectodermoze neurotrope (herpes, zona zoster)- cand se loc pe plexul sacrat.

6.Def si cauza anuriei obstructive ??

Anuria este imposibilitatea mictionala cu VU goala. Bolnavul nu urineaza pt ca nu se produce urina, sau se
produce si nu poate ajunge in VU. Anuria= suprimarea diurezei. Diureza normal:
800-1800 ml/zi. Oligurie relative: 400-800ml/zi. Oligurie absoluta: 100-400 ml/zi. Anurie:
<100ml/zi.
Anuria are doua cauze principale: obstructia ap urinar sau imposib fct normale a parenchim renal
Anuria obstructiva se produce prin instalarea brusca sau uneori insidiosa o unui obstacol pe rinichi unic
functional, congenital sau chirurgical, sau prin obstr ambilor rinichi.
Cauze: litiaza, cheaguri in hematurii renaale majore, tumori, inf spec/nespec grave, molformatii
complicate, cancerul de prostate sau VU, compresii patologice de vecinatate sau iatrogene.
Primul pas in reluarea diurzei asig permeabilit urinare (degonflarea rinichiului): cateterism ureteral
retrograd, ureteroscopie, drenaj intern pielo-uretero-vezical. nefrostoma percutanata ecoghidata.

7.Colica renala def cauze ??

CR- Paroxism dureros lancilant, cu sediu lombar si iradiere ant-inf spre fosa iliaca ipsilaterala, testicul si
scrot la barbate, respectiv vulva la femeie. Are evolutie ondulanta cu maxime dureroase si perioade de
acalmie si reprezinta o urgent medicala si urologica. Durerea prezinta,, de regula, un maxim de
intensitate in unghiul costo-vertebral, costo-muscular, de-a lungul marg inf a coastei XII si in marginea
imediat inf a marginii acesteia, putand avea sediu variabil in fct de loc obstacolului.
Cauze: Instalarea brusca a unui obstacol in calea evacuarii urinare (cavitati renale, ureter, jonctiunea
uretero vezicala –fenomen de crestere brusca a presiunii in sistemul uretero-pielocaliceal, cu excitarea
proprioreceptorilor pt durere
Calculi- obstr cale urinara. Intensitatea durerii nu depinde numai de dimensiunile calculilor, cei
coraliformi putand fi uneori asimptomatici.
Cheaguri sg din hematuria de origine reno-ureterala § Materiale de supuratie (de origine renala)
Evacuarea unei caverne tbc in sist pielo-caliceal.
Realizarea unei comunicari intre un chist hidatic renal si arboreal pielo-caliceal, cu eliminarea
urinara a parazitului
Ligatura accidentala a uretrului in inerventiile ginecologice.procese de vecinatate ,inflamatii ,tumori
FP: Cresterea brusca a presiunii in sist colector de deasupra obstacolului ce depaseste pres de filtrare,
oprindu-se producerea urinii + spasm al musculaturii netede al cialor urinare. Expresia urografica a
 4

acestor fenomene= mutism renal de partea afectata (sdc impregneaza parenchimul renal, neputand fi
filtrata). Expresia radiologica: rinichi mare “alb” (semn al stazei renale) cu pielograma inversa.

8.colica renala aspecte clinice ??

Durere paroxistica cu debut brusc in plina sanatate
bolnavul este agitat, anxios, cauta o pozitie antalgica pe care nu o gaseste (dg dif cu durerea de cauza
abd care imobilizaeaza pac)
Insotita de simtomatologie digestiva(semne de iritatie retroperitoneala): greata – varsaturi, ileus,
metiorism abdominal, sd pseudo-ocluziv prin interferente nv la niv ggl celiac, mesenteric sup/inf
Semne neuropsihice: agitatie, anxietate extrema
Cardiac: TA si pulsul sunt nemodificate, asoc cu febra poate accelera pulsul, iar in urosepsis scade si TA
Semne urinare
Oligurie/anurie cand obstacolul se instaleaza pe rinichi unic congenital, fct, chiru
Hematurie cand calculul a migrat
Cel mai frecvent urina este limpede prin excluderea R afectat sau poate fi tulbure prin suferinta R opus
Colica ,hematurie si histurie la diabetici sau la marii consumatori de analgezice (=necroza papilara)
In fct de pozitia obstacolului, simptome:
Obstacol inalt, pielic si ureteral lombar -max dureros lombar cu iradiere in fosa iliaca si org genitale
Obstacol Ilio pelvin ureteral –va mima apendicita sau div-ita Meckel
Obstacol Juxtavezical-colica renala si semne de iritatie vezicala (polachiurie, tenesme vezicale, durere
pelviperineala)
Palpare: nefromegalie, manevra Giordano interzisa.
Paraclinic-triada:
Eco- nat obstacol, distensia cai urinare
Radiografie reno-vezicala simpla (RRVS) - formatiuni radioopace
Sumar de urina: hematurie micro, cristalurie, leucociturue, piurie
+/- urografie (dupa calmarea durerii), scintigrama, CT
9.dg dif colica renala ??
Compresii nervoase radiculare, colica biliara, apendicita acuta, ulce rperforat, pancreatita acuta, alte
sindroame dureroase abd

10.tratamnet colica renala litiazica ?? calmarea durerii si a cauzei

Calmarea durerii
Cura de sete:scade diureza, nu se monteaza perfuzie, nu se adm diuretice
Antialgice-algocalmin, salicilati, piafen, tramal, pentazocaina, derivati morfinici
Antispastice miolitice- papaverina, drotaverina, nitroglicerina
Ains: indometacin, diclofenac/ibuprofen, fenilbutazone, piroxicam sub forma de supozitoare (scad
edemul si diureza prin mec prostaglandinic)
Trat. Modern: alfa blocante-ergotoxin .prazosin, terazosin
Glucagon adm intermitent
!!Antibiotice decat in cazul unor infectii

11.tratament chirurgical minim invaziv ??

Nefrostomie percutanata sub control eco se repereaza rinichiul si cavitatile dilatate- se punctioneaza,
apoi se introduce un ghid metallic- se pozitioneaza cu cateter mono J cu extremitatea renala
multiperforata in interiorul cav renale. Cateterul se va ancora la tegum si se va racorda la o punga
colectoare
Cateterism ureteral retrograd - se face sub anestezie rahidiana – introd unei sonde ureterale care,
ajunsa la niv obsacol, il poate depasi, realizand degonflarea cailor urinare in amonte. Iin locul sondei
 5

poate fi introdus un cateter double J, care se pozitioneaza cu o volute in R si cealalta in VU, asigurand
temporar drenajul renal pe cale anatomica, prin bypass-ul obstacolului
Ureteroscopia – evid obstacol + litotritie extracorporeala cu unde de soc

12.piuria def ,diag dif ??

Piuria= prezenta puroiului in urina, format din leucocite modificate, germeni si produsi de degradare
tisulara(=piocite). Leucociturie normal: maxim 5/camp, 10 elem/ml urina, max 2000 leucocite/min.
Peste aceste valori=piuria. Dg
dif:
Uraturia in exces. Acid uric N in urina= 700mg/zi (urat monosodic). Ac saruri precipita I mediu acid (nec.
alcalinizarea urinii). Sub aspectul caldurii urina se limpezeste (dilutie cu apa) spre doesebire de piurie.
Cauze: guta, intox cu Pb, IRC, alcoholism, DZ (creste metab purinic)
Fosfaturia in exces adaugam picaturi acid acetic N/10, urina se limpezeste
Cauze: alcalinizare urina, acidoza metab, alcaloza resp, adm acetazolamida, uropatii obstructive, inf
urinare cu germen ice elib ureaza (Proteus), enz ce transforma urea in ammoniac-> calculi fosfato-
amoniaco magnezieni.
Chiluria prin coloraie acid osmic s einegreste
Cauze: comunicari cai urinare-limfatice prin trauma, cauze iatrogene, parazitoze tropicale
(Schistosoma hematobium, Filaria sanguinis)
Spermaturia- dupa act sexual sau ejacularer retrograda
Nubecula –nor alburiu ce pluteste la suprafata urinei in recipient, formata din celule epit si leucocite,
fara semnificatie patologica
Hematuria microscopic poate tulbura urina Infectie urinara= bacteriurie+ semne clinice

13.enumerati malformatiile rinichiului

Pot apare in orice etapa a organogenezei
1.Anomalii de numar :agenezia renala bilaterala.agenezia renal unilaterala.rinichi supranumerar
2.Anomalii de ascensionare: ectopia renala simpla, ectopia renala incrucisata
3. AN de forma si fuziune: R in potcoava, inelr, sigmoid
4. AN chistice renale: b chistice r cu determinism genetic( BPRAR, BPRAD, , chistul renal simplu)
5. AN de vascularizatie : aa polare inf, anevrism de a renala, fistule a-venoase
6. AN de rotatie: RR cu hil ant, cu hil post sau excesiv rotat,cu hil lat sau invers rotat
7. aN de vol si structura: R mare congenital, R mic cong,

14.rinichiul in potcoava ??
=apare prin fuziunea R la niv polilori inf in maj cazurilor sau mai rar prin unirea polilor sup
Istmul poate fi parenchimatos sau fibros.
Caracteristici clinico-imagistice:
- R sunt situati mai jos decat N;
- In cazul simfizei polare inf axele long ale R sunt oblice in jos si medial iar in simfiza poalara sup
sunt oblice in jos si lateral ;
- Bazinetele roatate ant cu Calice normale ca numar si raspandite in "spite de roata" ;
- Ureterele se implanteza inalt in bazinet
- Calicele inf si mij ocupa o poz inf fata de jonctiunea pieloureterala
- Pediculul vac e ramificat existand si 4-5 pediculi arteriali
- Se asociaza cu alte aN, in special vasculare si ureterale
Clinic: nu este manifesct, se descopera cand se suprapune cu o patologie de aparat urinar
Diagnosticul: imagistic uzual( eco urografie CT IRM)
Tratament: se adreseaza complicatiilor; Abordul chirurgical este cel ant transperitoneal
 6

15.chist simplu essential ?? ( elemente de diagnostic ecografic, tomografic şi complicaţiile acestuia)

Anomalie de obicei unilaterala si singular, uneori multipla bilateral, de forma rotund ovalara, iar pe
interior tapetata cu un epiteliu cubic si contine lichid clar serocitrin. De regula sunt asimtomatici;
clinic:durere lombara, hematuria HTA (fenomen GOLDBLAT=constricitia a.renale>ischemie renala->elib
renina->HTA) nefromegalie, febra prin suprainfectie
Crirerii eco/ simplu necomplicat- absenta ecourilor intrachistice, prezenta contur bine delimitate forma
rotund ovalara; daca se deceleaza separi calcificari se impune CT/RMN cu punctie aspirativa.
Criteri tomografice asemanatoare celor eco iar densitatile admise de la -10 la +20, hu similare apei
Criterii nesugestive pt forma simpla: perete gros, calcificari, septari, continut hiperdens neomogen,
ecouri intrachistice
Complicatii: se pot infecta (peretele poate fi gros, calcificat, fluid purulent, detritus in interior),
hemoragia intrachistica, efractia chistului, HTA,distrugerea rinichiului cand chistul este f mare
Urografic, imag circumscrisa slab radioopaca. Angiographic, tumora avasculara

16.enumerati malformatiile ureterului si jonctiunii pieloureterale ??

Anomalii de numar: agenezia ureterala uni sau bi/duplicitate pieloureterala (cu doua sisteme peilo-
caliceale separate: superior-pielon superior- si inferior –pielon inferior-)
Anomalii de pozitie si deschidere: ureter retrocav ,ectopii ureterale putandu-se deschide oriunde in
afara trigonului, in uretra sau chiar in afara tractului urinar
Anomalii de structura: ureterocelul= dilatarea chistica a ureterului terminal; aplazia ureterala =cordon
fibros fara lumen
Insertia inalta a ureterului congenital
Anomalii de calibru: megaureter (refluant, obstructive, mixt, non-refluant, nonobstructiv; fiecare
putand fi primar si secundar dat unor obstacole vezicale/subvezicale); megadolicoureter
(alungire+dilatatie); megatip dilatare numai a segmentului pelvin ureteral
Reflux vezico-ureteral
Anomaliile jonctiunii pielo-ureterale -> det. Hidronefroza congenital (durere, nefralgie sau colica
renala, semne de infectie urinara, litiaza, rinichi marit de volum, palpabil)

17.gradele imagistice de reflux vezico ureteral ??

RVU= pasaj retrograde VU->ureter/rinichi dat incompetentei mec. antireflux Risc principal il
reprezinta infectia ce progreseaza si altereaza parenchimul renal.
Cauze congenitale: ectopia de meat ureteral, traiect ureteral submucos scurt, duplicitate ureterala
completa, ureterocelul. Clinic: dureri lombare acc in timpul mictiunii,HTA si pielonefrita cr la adult
Dg: eco, urografie cu cliseu mictional si post-mictional (orificii ureterale incomplete: “gaura de golf”),
cistografia retrograde si mictionala (reflux pasiv-activ), cistoscopia obligatorie. 5 grade:
Grad 1: Reflux ureteral
Grad 2: reflux uretero-pielo-caliceal cu cupe caliceale normale
Grad 3: reflux uretero-pielo-caliceal cu calice dilatate si aplatizarea cupelor caliceale
Grad 4:reflux uretero-pielo-caliceal cu calice dilatate si cupe inversate,cu reducera parenchimului R
Grad 5: reflux uretero-pielo-caliceal cu dilatare mare caliceala cu parenchim subtiat

18.hidronefroza congenitala prin obstructia jonctiunii pielo ureterale ??

Clinic: durere, nefralgie sau colica, semn de infectie, litiaza, rinichi marit de volum, palpabil.
Majoritatea pacientilor raman asimptomatici. Elemental principal este staza supraiacenta secundara
stenozei congenitale.
Eco +urografic: absenta opacifierii ureterului si dilatarea pielocaliceala de diferite grade ->ajunge pana
la rinichi nefunctional.
RMN si examen urodinamic- pt dg complet
 7

Consecinta hidronefrozei –litiaza, infectii. Urografia si renograma sub diuretic pot sa clarifice
diagnosticul, daca celelalte metode nu reusesc.
Tratament: pieloplastie cu sau fara drenaj in scopul recuperaii unitatii renale, deschis sau laparoscopic.
Endopielotomia- prin endourologie.

19.enumerati malformatiile vezicii urinare ??

Agenezia VU,
vezica septata (dubla, in clepsydra sau multiloculara),
divertriculi vezicali congenitali- camera anexa VU
sindrom de megavezica-megaureter,
extrofia vezicala.
Uneori exista vezica dubla, complet septata, ce implica doua vezici, fiecare cu ureterul si uretra ei,
putand asocial si alte naomalii

20.enumerati malformatiile uretrei ??

Agenezia uretrala
stricturi congenitale
valvele uretrale post
epispadias
hipospadias
valve uretale ant
hierplazia de veru montanum-se poate insoti de sd obstructiv
divertricul congenital uretral ant-pierderi de urina dupa mictiune, pseudoincontinenta
uretre duble
fistule uretero-rectale si vezicorectale

21.valve uretrale post ??

Falduri mucoase la nivelul uretrei post cu punct de plecare coliculul seminal si care se insera pe perete
ant uretra= Constitue obstacol in evacuarea urinara, se deschid in timpul mictiunii ,retrograd nu opun
rezistenta
Tip 1 valve ce pornesc din veru montanum in jos spre uretra membranoasa (95%)
Tip 2 valve ce pornesc din veru montanum cu directie craniala spre colul vezical, neobstructive
Tip 3 sunt diafragme ce nu apartin de veru m, situate distal de acesta, circumferentiale si au orificiu
punctiform in centru ca o mb inelara perforate
Dg: Clinic: obstructie de diferite grade, infectie urinara se asociaza frecvent, masa abdominal palpabila
(hidronefroza/VU destinsa), ascita??, hipoplazie pulmonara (pres abd crescuta), cianoza la nastere.
Simptomatologie joasa, infectie, incontineneta urinara, IRC, asoc RVU

Urografia cu cliseu mictional-obstacol, RVU, obstacol mictional, dilatatrea uretrei post cu decalibrari
bruste
Ecografia: gradul de dilatatie, marimea rezervelor parenchimatoase renale, poate dg intrauterine
afectiunea
Ureterocistoscopia –sub anestezie arata vezia cu celule si coloane, uneori divertricul si identifica valvele.

22.epispadias ??
Anomalie rara, deschiderea uretrei pe partea post a penisului, la distanta mai mica sau mai mare de
gland.
In fct de locul deschideri poate fi balanic, penian, peno- pubian. La cei peno pubian incontinenta 70%,
prin dezv defectuasa a ap sfincterian
 8

Asoc. reflux vezico uretral prin incompetent jonctiunii uretero-vezicale. In epispadiasul penopubian,
intreaga uretra peniana este deschisa, colul vezical este vizibil la examinarea clinica
(introd degetului in vezica)
Epispadias poate fi complet –intereseaza toata lungimea uretrei peniene, aasoc frecvent cu extrofia
vezicala (+anomalii organe genital externe, osoase, incontinent urinara, anomalii urinare sup si ale
jonctiunii uretero-vezicale)
Incomplet- penian sau distal balanic ambele respecta ap sfincterin
Tratamentul este chirurgical prin asigurarea corectiei incontinentei si reconstructiei ap genital si uretrei
Epispadiasul feminine este mai rar. Forme: subsimfizara, retrosimfizara, clitoridiana Dg:
clinic, eco, urografie, cistoscopie

23. hipospadias ??
Deschiderea meatului uretral pe fata ant a penisului datorita fuziunii incomplete a plicilor uretrale sau
aplaziei uretrei anterioare. Orificiul poate fi oriunde intre fata ventrala a glandului si perineu.
Pacient prezinta si o incurbarea ventrala a penisului si anomalii ale preputului. Forme: glandular,
coronal, subcoronal, penian distal, mediopenian, penian proximal, peno-scrotal, scrotal, perineal.
Distal+coronal=70%.
1 caz la 200 -300 nasteri (dat trantament estrogeni in timpul
sarcinii, defecte in sinteza progesteronului si DHT
asociaza criptorhidie, hernie inghinala, hidrocel Ex urografic
este necesar. Cistoscopia-facultativa.
T chirurgical- se corecteaza anomaliile si refacerea vietii sexuale Nu este usoara de aceea sa facut o
subspecuializare Hipospatologie
Inlaturarea coardei ventrale cauza a poziteie peniene vicioase

24.enumerati si definiti malformatiile peniene ??

Consecinta a viciului de dezv sapt 6 viata iu
Apenia sau agenezia peniana datorita lipsei tubercului genital asociata cu malf cardio p / osoase, anus
imperforat/uretra se deschide in perineu sau la nivel ano-rectal
Megalopenia –cresterea rapida a penisului in copilarie .hiperproductia de testosteron prin tlb testiculare
sau corticosuprarenale sau tumori CSR
Micropenia sau hipoplazia peniana–crestere insuf, raport lung /grosime este normal. Deficit de
testorteron
Se asociaza cu cromozomopatii. Cariotipul se face obligatoriu la toti pacientii
Tratament cu testosteronasa fel incat sa nu blocheze cartilajele de crestere 25mg la fiecare 3 sapt

25.enumerati si definiti malf testiculare ??

1.anomalii numar
- anorhidie –absenta ambelor testicule in prezenta unei fenotip masculin normal
-Monorhidie: absenta unui testicul
-poliorhidie : mai mult de 2 testicule
-sinorhidie : fuziunea celor doua testicule in acelasi sac scrotal
2.Anomalii de dezvoltare-
- microorhidia(testicule mici, hipotrofice , cu caractere sexuale secundare absente
-macroorhidia: poate fi secundara afectarii testiculului contralateral sau poate fi bilaterala in cadrul unor
sindroame congenitale sau altor afectiuni
-displazia chistica a testiculului- tumora benigna,congenitala, asociata frecvent cu alte malformatii
testiculare
3.Anomalii de migratie criptorhidism/testicul necoborat-necoborarea testiculului in scrot sau coborarea
pe un traiect anormal. Eo malformatie frecventa, prezenta in aproximativ 3% din baieti. Cpboara in 70%
din cazuri ana la varsta de 1 an.
 9

26.definitia si clasificarea infectiilor urinare ??

ITU- inflame tactului urinar= Inflamatie simtomatica a uroteliului cauzata de invazia microbiana se
caracterizeaza prin bateriurie si piurie
Dc <100.000bact/ml nu exclude infectia, >100.000 de germeni/ml este intotdeauna semnificativ.
Clasificarea Stamey
Termen Definitie
prima infectie prima infectie de tract urinar documentata bacteriologic
Infectie nerezolvata Germenele i s-a eliminate permanent in timpul tratamentului si dupa
acesta
Persistent bacteriana (Recadere) Urina a fost sterilizata, dar sursa de infectie nu a fost
eradicata
Reinfectie o noua infectie cu un nou microorganism

Prima infectie: prima documentata bacteriologica a unei bacteriurii semnificative.

Inf nerezolvata :microbul nu e niciodata eliminate din urina
Peristenta bacteriana:urina a fost sterilizata dar o sursa persistent de infecite ramane in calea urinara.
Ex: calculi infectati, corpi straini, prostatita bact cr, diverticuli vezicali sau uretrali, abces R
Reinfectia – o noua infectie cu alt microorganism

27.care sunt germenii are provoaca infectii urinare ??

Dezechilibru intre invazia microbiana a aparatului urinar si mijloacele de aparare ale organismului gazda.
Pot aparea mai frecvennt in copilarie=anomalii ale tractului urinar. La adult sunt mai frecvente la femeie,
favorizata de partic anatomice si traumatice (graviditate), creste semnif la varsta a treia (post-
menopauza, modificari de static pelvina) sau obstacole la niv ap urinar inf (hipertrofie de prost)
g-: E. coli, enterobacter, klebsielle, Proteus mirabilis, piocianic (Pseudomonas aeruginosa), serratia.
g+: 20%stafilococul aureus si streptococul fecalis
alti germnei- clostridium perfringens, bacteroides fragilis, Listeria sp., Candida albicans, Chlamyndia
trachomatis

28.ce este flora comensala si nasocomiala ??

Urina, in mod normal, este sterile, ca urmare a simbiozei ce se creeaza inrte gazda si microorganismele
reprezentate, in mod obisnuit, de flora normala, saprofita, situate in intestine, vagin sau piele si care,
prin echilibrul stability, au actiune reciproc benefica (flora comensala). Flora comensala (E.coli,
Enterobacter) provine idn flora autologa, intestinala, iar flora nosocomiala (Klebsiella, Proteus) e repr de
germenii selectati din infectiile intraspitalicesti.

29.patogenia inf urinare cu germni comuni ??

Rezervor intestinal->etapa perineala->vulvo-perineatica->etapa uretrala (cantaminare asimpt)>cistita
(incep simptomele) –>etapa ureterala –>pielo interstitiala–>modif papilare->refluxuri>pielonefrita acuta
(PNA)
Inf urinara cu germeni comuni se realizeaza pe cai :
ascendenta canaliculara, cea mai frecventa
Hematogena cand intereseaza parenchimul renal la inceput
Limfatic
Comunicari anormale (fistule uro-degestive)
Factorii inhibitori ai dezv infectiei:
 10

integritatea anatomica a aparatului urinar

functia mictionala normala
integrit sistem imun
integrit strat glicozaminoglicani ce protejeaza uroteliul
factori generali de rezistenta la agresiunea agentilor patogeni
Factori favorizanti:
1.alterarea factorilor de protective locala:
staza locala mecanica (tumori, litiaza,malf congen) sau functionale (tulb neurologice sau anomalii ce fav
RVU)
scadera debit urinar prin oligurie (arsuri, lipsa aport)
leziuni uroteliu.
corpi straini.
inocularea directa a germenilor prin manevre iatrogene
2.alterarea fc de protective generala
in deficite imunitare
tulb metab (DZ, uremie)
agresiune microbiana masiva si deosebit de virulent
cauze diverse: igiena locala deficitara, util necrontrolata de Ab

30.diag de lab inf urinare ??

Depinde de modalitatea de recoltare care trebue sa evite contaminarea, Cultura se face la cel mult o ora
de la recoltare (daca nu, refrigerare).
Examenul urinii proaspete putem observa una sau mai multe bacterii pe camp sau leucocite
Urina centrifugata –prezenta leucocite are semnificatie scazuta deoarece 25%pacienti fara inf au piurie.
Prezenta microbilor in urina centrifugata se coreleaza cu rezultatul uroculturii
Proba dipstick –benzi de reactivi speciali ce permit determinari colorimetrice rapide pt ph si un numar de
constituenti urinari
Urocultura depinde de: metoda recoltarii, tipul microorg, simptomatologie si nr colonii/ml de
urina.
Tipul organismului:
E.coli se gaseste la 80% dintre pac cu cistita sau pielonefrita necomplicata
Klebsiella, Enterobacter- germeni spitalicesti
Pseudomonas si Candida- pac cu rezistenta scazute (multiple cure cu Ab)
S.auriu, S.alb- pac cu inf urinare inalte sau manevre incorecte de recoltare
Proteus- calculi de struvita in calea urinara
Stp. Alfa hemolytic- recoltare defectuoasa
2. Numarul de colonii
Kass: Legea celor 100.000 de colonii. Probabilitatea infectiei in fct de nr de colonii/ml difera in functie
de modalitatea de recoltaare
Secretia prostatica. La barbatii cu infectii urinare recidivante, cea mai comuna sursa de inf este prostate.
Se real spermocultura si cultura secretiei prostatice. 4 probe:
Proba 1- primii 10ml, flora uretrala
Proba 2- jet din mijloc, flora vezicala
Proba 3- exprimarea secretiei prost, flora prost
Proba 4-primii 10 ml dupa masaj, flora prost+vezicala
Cea mai imp cauza de neconcordanta intre nr de colonii si severitatrea infectiei este intarzierea
insamnatarii urinei care perminte multiplicarwea bacteriilor de suprafata

31.sindroame clinice ale inf urinare si genitale la barbat enumerare ??

Pielonefrita acuta- febra, frisoane, nefralgii, piurie si bacteriurie semnificativa
 11

Pielonefrita cronica= termen radiologic= cicatrici renale si “bule caliceale” situate sub aceste cicatrici
care au aparut in urma unei infectii renale ant
Cistita= dureri hipoG, polachiurie, piurie si bacteriurie semnificativa + lipsa altor simptome si semne
generale
Prostatita ac(/cr)- usturimi mictionale severe, simptomatologie urinara obstructive
(intarziere in initierea actului mictional, disurie, jet slab, interrupt, subtire), bacteriurie, +/-bacteriemie
Uretrita. La femei- usturimi mictionale, polachiurie, tenesme vezicale (inf urinara, BTS). Simptome
urinare cornice+>100.000germeni/ml din jetul urinar de mijloc=sindrom uretral. La barbati- usturimi
mictionale si secretie uretrala (infectii veneriene)
sindromul septic in urologie (urosepsis) - febra, hipotermie, tahicardie, tahipnee, hipotensiune, oligurie,
leucocitoza sau leucopenia.

32.complicatii supurative ale iu cu loc renala enumerare ??

Etapele procesului septic
Sepsis- bacteriemie care asoc:
tahicardie >90bpm
tahipnee >20resp/min
febra>38 (sau hipotermie <35.5)
leucocitoza (facultativ)
trombocitopenie(facultativ)
Sindrom septic- sepsis + alterarea perfuziei tisulare:
Modificarea acuta a starii de constienta
PO2/FiO2<280
Hipelactacidemie >1.6mmol/L
Oigurie- diureza < 500ml/24ore
Soc septic –hta care persista mai mult de o ora, in absenta unei cauze neinfectioase (TAS<90mmHg, sau
cu 40mmHg mai mica decat cea obisnuita)
Insuficienta organic multipla (MSOF)- insuficienta a cel putin 3 organe sau sisteme: R, F, plaman,
cardio-circulator, SNC, system hematologic
Pielonefrita /pielonefroza/abces renal perirenal Flegmon perirenal

33.pielonefrita acuta etiologie def ??

Inflamatia acuta a unuia sau ambilor rinichi; intereseaza parenchimul renal, calice si pelvisul Apar la
orice varsta mai ales la 20 -50 de animai ales la femei
Etiologie
Det de gram negativ aerobe (in special E. coli car ajunge la rinici prin ascensiune din tractul urinar
inferior); Gram + (stafilo si strepto)- f rar.
Altii-proteus mirabilis si klebsiella (prod de ureaza) duc la formarea urinii alcalina cu aparitia calculilor
de infectie(struvitici) care se dezv in sistemul pielo caliceal. Factori favorizanti:
RVU
Obstructia tractului urinar (staza urinara): congenital (disfunctie congenital de jonct pielo-ureterala)
sau dobandita (calcul)
Infectia hematogena
Factori anatomici (mai frecventa la femei- uretra mai scurta + prostate produce factori antibacterieni)
DZ (papile necrozate, disfuntie vezicala de tip neurologic, imunodepresie)

34.pna clinic ??
Include triada: Febra cu debut brusc/ frison, durere la nivelul lombei, urina tulbure/piurie
 12

+/- Tulb de mictiune (disurie, polachiurie, tenesme vezicale).

Simptomatologie generala: maleza si anorexie.
Examen obiectiv: evidentiaza un pacient febril, agitat, apatic, tahicardic si normotensiv. sensibilitate
dureroasa in unghiul costo-vertebral si uneori semne de iritatie peritoneala (Blumberg)
Piurie .bacteriurie. hematurie microscopic. Urocultura: >100.000 germeni/ml; leucocitoza.

35. semne clinice ale pielonefritei acute bacteriene la copil ??

Semnele si simptomele observate la adult sunt grecvent absente; Evolutie cu hipertermie marcata
insotit de convulsii si alterarea starii generale; dificultati in alimentatie

36.pna la batrani ??
Pot prezenta manifestari tipice sau pot prezenta febra, modificarea statusului mental, decompensarea
altui organ sau sistem sau deteriorarea generala. Evolueaza spre hipotensiune, tulburari resp si psihice

37.pna acuta la gravide ?? diagnostic

Favorizata de modificarile induse de sarcina care duc la staza si dilatarea cailor urinare; apare mai
frecvent in trimestrul doi de sarcina, cu simtome obisnuite, dar poate dezvolta forme grave cu insuf
renala, septicemia, sindrom hepato-renal ce pune viata in pericol viata mamei si a fatului.
RRSV, Eco, UIV, cistouretrografia mictionala (?...dg in general)

38.pna la diabetici ??
Evolutia este zgomotoaasa cu alterarea starii generale si hta. Frecventa lor creste prin rezistentra
scazuta –evolutie grava (pielonefrita emfizematoasa- forma rara)-obstacole tui sau tlb de statica pelvina

39.pna la barbati ??
Secundara unei afectiuni urologice, de obicei ce favorizeaza staza.
Obligatoriu necesita o investigatie urologica completa pt a evidentia cauza: rrsv –calcificari Uiv crestera
d rinichiului nefrograma palida; Cistouretrografia mictionala arata un reflux trecator
Eco-cresterea d rinichi prezenta sau absentsa obstacol.a unor calculi sau a unui abces renal\

40.pna principii de tratament ??

Recunoastrea si tratarea cat mai precoce a factorilor favorizanti (!uropatia obstructiva).Antibioterapie
specifica initial empirica Facem antibiograma->antibioterapie specifica.
In formele necomplicate fara obstructir adm fluorchinolone(norfloxacin) sau cefalosporine
orale(cefaclor, cefuroxim), Amoxicilina, acid clavulanic timp de 7-10-14 zile. Daca nu avem raspuns sau
dak este slab dupa 48-72 ore, facem eco si urografie (eventual TC)pt a excude un abces intrarenal sau
perirenal si uropionefroza obstructive (acestea sunt formele septic complicate). Pt acestea se real o
cura de atac si una de intretinere.
Cura de atac
monoterapie
Amoxicilina /acid clavulinic (augmentin) 1g/8ore
Fluorochinolona sistemica
Cefalosporina generatia 3 :ceftriaxona 2g pe zi
biterapia: un Ab de mai sus + aminoglicozid Alte elemente
terapeutice:
Repaos la pat, regim alimentar de crutare, regim hidric, Analgetice(piafen, algocalmin), antispastice(no-
spa, scobutil), trat greturi si varsaturi (metoclorpramid), AINS (indometacin), antipiretice (paracetamol,
algocalmin)

41.t pna gravide ??

Antibiotice din grupa betalctamine: Aminopeniciline (augmentin)
 13

Cefalosporine generatia 2-3 (cefuroxim, ceftazidim), timp de 10 14 zile, in spital, urmat de

betalactamine orale

42.pna cronica diagnostic ??

Poate fi etapa finala amai multor etape de pna acute: stari febrile, dureri lombare, piurie sau poate
debuta cu IRC. Cicatrizare parenchimatoasa .calice dilatate inflamatie si fibroza. Bola din copilarie in
special cand exista si rvu
Bonavul se prezinta cu semne de azotemie decat cu Inf urinara. Poate prezenta: febra, astenie, cefale,
inapetenta, paloare/pigmentare, poliurie, HTA, IRC, dureri lombare
Radio –cicatrici in special polare, calice dilatate subiacente. In afectiune bilat, ambii rinichi sunt mici.
Unilateral- celalalt marit compensatror.
Lab: Bacteriurie, leucociturie >6000/min
Criterii de cronicizare: un istoric de peste 3 luni.
Diag dif cu tbc, boala reno vasculara, nefropatia analgetica.

43pielonefrita cronica tratament ?? · Combatera factorilor care fav si mentin infectia: staza, reflux,
asocierea focare infectie, diabet Hta
Antibioterapie tintita 14 -21 zile pana la afebrilitate urocultura sterila sediment urinar normal apoi adm
de intretinere
Regim alimentar aport de proteine conform clearenceului reatininei
Cura de diureza 2,5 -3 litri
Corectarea ph urinar
Medicatia simtomatica

44.semne clinice pionefrite ??

Leziuni supurative colectate(abcese) ale parenchimului renal ca urmare a unei metastaze pe cale
hematogena a unei inf de focar stafilococ cutanat sau de origine intestinala/ complic a unei inf
ascendente cu obstructive urinara.
Clinic
Febra persistent, neregulata, intermitenta, remitenta, in platou sau ondulanta
durere lombara sau la baza toracelui, urinal impede cat timp procesul supurativ nu se deschide in caile
urinare Leucocitoza tc/rmn pun diag
T antibio
Eco urografie semne inlocuitoere de spatiu

45.pionefroza def diag ??

Reprezinta supuratia cavitatilor si a parenchimului renal.
Stadiul final al supuratiilor pielo renale sau al complicatilorsupurative litiazice sau malformatii renale.
Rinchiul este marit cu cavitati dilatate parenchim practic distrus; simtome in formele acute sunt
zgomotoase febra rinichi mare dureros si fixat,piurie stare generala alterata
Evolutie torpida cu semne generale comsumptive fara febra si dureri lombare mai ales dupa tratament
antibotic care decapiteaza simtomatologia. Piuria poate fi singurul symptom.
Diag-urocultura
Radio rinihi marit nefuct urografic(R nefunctional si cu calculi)
Eco tc parenchim distrus inlocuit de numeroase cav transsonice, uneori cu calculi. Tratament
nefrectomie

46.perinefritele (flegmon perirenal)diag ??

Extindere perirenala a unei supuratii renale, inoculare hematogena sau suprainfectarea unui hematom
perirenal.
 14

AP: Faza de infiltratie, de supuratie colectata ,si una de difuziune.

Semne generale: Febra de tip septic stare generala alterata Semne
locale:
Semne pleuro pulmonare in localizarea sup
Abdominale digestive in loc ant
Durere si contractura lombara cand evoluiaza post pana la infiltrarea tegumentelor si fistulizare
Psoita cu contractura antalgica a copasei cand evolueaza inf
Rx-stergerea umbrei renale si a m. psoas, scolioza lombara cu concavitatea spre partea afectata
Urografie –semne de infectie renala
Eco ct semne de colectie lichidiana si localizarea ei Tratament
derenajul colectiei + Ab cu spectru larg

47.clinica cistita acuta bacteriana ??

Apare prin ascensionare bacteriana dupa colonizarea perineala: E. coli, Enterobacter, Klebsiella. Clinic:
usturime mictionala, polachiurie, tenesmre vezicale, durere suprapubiana cu vezica plina, piurie,
hematurie, toate cu debut brusc. Febra si sensi dureroasa nivel lombar sunt indicatori ai asoc infectiei
urinare inalte.

48.tratament cistita acuta ??

Prima infectie: debut acut al usturimii mictionale+piurie si hematurie microscopic= cistita bacteriana cu
E.coli.=> trat empiric chiar si fara urocultura (inaintrea iceperii trat recoltam urina pt urocltura).
Biseptol(trimetoprim-sulfametoxazol) 2X2 cp pe zi 3 zile, fluorochicolone ( Ciprofloxacin 2x250mg zi 3
zile Ofloxacin 2x200mg zi). Alternativ: fosfomicin trometamol o doza unica; Pivmecilina 7zile 200mg zi;
Nitrofurantoin 50 mg 4 pe zi
Ampicilina nu poate fi folosita ca trat empiric, pt k unele tulpini sunt rezistente
Forma recidiva sau reinfectia
50% din femeile care au avut infectia de mai sus se pot astepta la producerea unei alte infectii in
urmatoarele 12 luni. Important sa se realizeze o profilaxie adecvata
Timetropim - sulfametaxonol 40/200mg pe zi
nitrofurantoin 50 mg zi 6 luni
Aceste regimuri trebuie continuate timp de 6 luni. Daca in decurs de 3 luni de a oprirea terapiei se
produce o reinfectie, trebuie reinstituit tratamentul profilactic pt o durata de 1-2 ani.

49.uretrita acuta gonococica –tratament ??

Diplococi gram – Neisseria gonorrhoeae
daca tulpinile rezistente sunt rare
cefixime 400mg oral, 1 doza
ceftriaxone 250 mg oral, 1 doza
ciprofloxacin 500 mg oral, 1 doza
ofloxacin 400 mg oral, 1 doza
asoc cu Chlamydia trachomatis:
azitromicin 1g oral, 1 doza
doxiciclin 2 cpx100mg/zi, 7 zile
alternative: eritromicina, ofloxacina
Asoc cu /thricomonas si/sau Mycoplasma
Metronidazol 2 goral, 1 doza
Eritromicin 4x500mg/zi, 7 zile
Daca se costata o epididimita, probabilitatea unei infectii concomitente cu Chlamydia este foarte mare,
iar tratamentul descris mai sus trebuie adm timp de 7 zile. 51. gangrena fournier ??=periuretrita difuza
 15

Inflamatie supurativa a tesutului periuretral=gangrene organelor genitale. 3 caracteristici ale bolii: debut
brutal, progresie extreme de rapida si absenta cauzei evidente. Incepe la niv organelor genitale,
progreseaza de-a lungul fasciilor. Clinic:
debut brutal, durere scrotal, apoi edeme si marirea progresiva in volum. Scrotul= dur, rosu, dureros,
exudativ, cyanotic. Concomitent apre sindromul general toxic, cu alterara starii generale, frison, febra,
tahicardie,tahipnee, hipota
Semne digestive: varsaturi, meteorism abdominal
Crepitatii subcutanate
Etiologie: aerobi(E.coli, enterobacter, klebsiella, proteus) si anaerobi(stp, bacteroides, clostridium.
Acest amestec are un efect sinergic. aerobii fav pe cei anaerobi scazand %o2 din plaga Anaerobii produc
hidrogen si azot, responsabili de crepitatiile subcutanate.
Poarta de intrare traumatism local uro-genital- leziuni grataj, intepaturi insect. Alteori, stricture
uretrale infectate, afectiuni ano-rectale, gesture chirurgicale invecinate.
Tratament: debridare larga pana la tesut sanatos sub anestezie, respectand urmatoarele principii:

Debridare larga de urgent

Recoltare pt examenele bacteriologice
Derivatie urinara temporara prin cistostomie
Antibioterapie cu spectru larg
Reanimare active pt sustinere active hidroelectrolitica si volemica, CV si _etabolic
Oxigenoterapia hiperbara
!!Evolutia este ondulanta. 30-40% deces.

50.gangrena fournier
Inf lamatie supurativa a tesutului periuretral care poate evolua sub 2 forme circumscrisa si difuza
Forma difuza face parte din maladia fournier
Triada durere severa edem si febra
Bule de emfizem si crepitatii
Durere scrotala apoi edeme scrotul rosu exudativ cianotic concomitent apre sindromugeneral
toxiccu alterara starii generale frison febra tahicardietahipnee hta
Semne digestive varsaturi meteorism abdominal
Etiologie aerobi si anaerobi e coli mirabilis pneumoniae bacteroides strepto stafilo pseudomonas
Acest amestec are un efect sinergicaerobii fav pe cei anaerobi scazand %o2 din plaga
Anaerobii produc h si n de unde rezulta crepitatiile
Poarta de intrare traumatism leziuni grataj intepaturi insecte
Trtament debridare larga pana la tesutsanatos sub anestezie
Recoltare probe bacteriologicederivare urinara ab cu spectru larg penicilina 20 -40 mil si aminoglicozid pe
anaerobi clindamicina
Sau cf 3 aminoglicozid si chinolona
Sustinere hidro electrolitica
Oxigenoterapia hiperbara

51.orhiepidimita acuta semne clinice ??

Punct de plecare uretral, prin contaminare retrograde a epididimului prin canalul deferent. Simptomele
sunt de obicei unilateral si constau in durere surda, persistent si de intensitate moderata de partea
afectata, iradiaza spre funiculul spermatic, hipogastru sau flanc. Durerea este atenuata prin ridicare
testicolului (semnul Prehn), util in diferentierea epidimitei acute de torsiunea testiculara, unde ridicarea
testiculului nu amelioreaza durerea. Testiculul si epididimul devin o masa inflamata si dureroasa. Semne
celsiene:tumor rubor calor dolor
Etiologie clamidia trachomatis neisseria gonorrhoeae

52.orhiepidimita acuta tratamnet ??

 16

2 tipuri de infectie:
BTS(C.thracomatis, N.gonorea)-cel mai frecvent la barbati sub 35 de ani. Chlamydia este greu de izolat
=>un tratament empiric al dg de Chlamydia (daca gonoreea a fost eliminata).
§ Doxiciclina 100mg 2x/zi, 14 zile (pt clamidia&gono). Daca gonoreea este unica, atunci se va adm trat
specific. +trat. partenerei
Infectii genito-urinara bacteriana cea mai obisnuita cauza a epididimitei acute, la barbate peste 40 de
ani. Acesti pacienti trebuie evaluati pt o cauza obstructiva. Tratament pe baza ex urocultura; pana la
obtinerea rezultatului adm fluorhinolona po2x pe zi
Cefalosporina 2-3 si aminoglicozid -la cei cu febra mare si septicemia Dupa rezolvarea puseului acut
continua cu preparat oral 4 sapt.
Masuri specifice: Repaos la pat, ridicarea si sustinera scrotului cu un suspensor, gheata locala,
analgezice(piafen), AINS(diclofenac, indometacin), antitermice(algocalmin). Reducerea simtome in 7 zile
semen locale 4 -6 sapt Poate evolua cu abces care se incizeaza si dreneaza

53.diagnostic urosepsia /sindromul septic in urologie ??

Semne de inf associate cu semen sistemice de inflamatie febra sau tahipnee tahicardie hipotensiune
oligurie leucocitoza leucopenia
E coli klesiela proteus pseudomonas

Sepsis bacteriurie care asociaza av mai mare de 90/tahipnee mai mult de 38 g Celsius leucocitoza
Sindromul septic avem sepsis si alterarra perfuziei tisulare modif starii de constienta
hiperlactacidemie .oliogurie
Soc septic asocierea la sepsis sau ss a hta tasmai mica de 90
Insuf organic multipla la s sau ss adaugam insu f a cel putin 3 org sistemine

54.antibiotice contraindicate in sarcina ??

Majoritate efecte teraogene apar in primele 8 sapt de sarcina.
Adm posibil ampicilina, alte peniciline, cefalosporine sau eritromicina.
Evitam
Aminoglicozide- nefrotoxic si ototoxicitate, atat pt mama cat si pt fat.
Tetraciclinele- coloreaza dantura si oasele fetale, daca sunt folosite dupa luna a patra.
Trimetoprim-sulfametoxazon si sulfonamidele -pot provoca icter neonatal , daca se folosesc in ult
trimestru Acid nalidixic ,cinoxacina r adverse nu au fost identificate Metronidazol –mutatii

55.Caracterizaţi agentul patogen al tuberculozei urogenitale ??

Agentul patogen al tuberculozei face parte din ordinul actinomicetelor, clasa Mycobacterium. Numai
unele micobacterii au potenţial patogen la om. Cel mai virulent - M. tuberculosis, descoperit şi izolat de
către Robert Koch în martie 1882. Alte micobacterii cu potenţial patogen crescut la om pot fi: M. bovis,
M. africanum şi M. leprae, iar cu potenţial patogen scăzut: M. avium, M. scrofulaceum, M. kansasii,
M.ulcerans şi M. simiae.
M. tuberculosis este un agent patogen strict aerob, parazit, imobil, nesporulat, extrem de agresiv,
rezistent la frig, căldură, acizi, alcooli şi care se poate multiplica în alveolele pulmonare. Este
distrus de raze ultraviolete, fenoli, crezol şi de concurenţa microbiană. Ca o comparaţie, M. bovis este
parţial anaerob şi poate fi distrus prin pasteurizare Particularitati
Rata de multiplicare foarte scazută (M. tuberculosis se divide o dată la 20-24 ore, faţă de E. coli care se
divide la fiecare 20 min) - răspunsul la antibioterapie mult redus
Rezistenţa la fagocitoză (chiar dacă a fost fagocitat, M. tuberculosis nu este distrus, supravieţuieşte şi
„călătoreşte” în interiorul fagocitului, în tot organismul gazdă)
 17

Un procent variabil de bacili poate rămâne cantonat în ţesuturi în stare inactivă, dormantă, o lungă
perioadă de timp, chiar şi toată viaţa, fără diviziuni celulare şi deci fără a putea fi distrus de acţiunea
antibioticelor
M. tuberculosis dezvoltă rezistenţă mult mai uşor decât orice altă bacteria, mai ales in monoterapie.

56. Descrieţi etapele patogenice ale tuberculozei urogenitale ?? Două etape

(trei după Ranke) în evoluţia infecţiei tuberculoase:
primul contact cu M. tuberculosis = infecţia primară sau tuberculoza primară. reacţie inflamatorie =
„complex primar”, localizat în 95% din cazuri în plămâni formând şancrul alveolar cu limfangită şi
adenopatii satelite. In aceasta perioada, organismul dezvolta o stare de hipersensibilitate, iar
macrofagele dezvolta cpac de a inhiba multiplicarea bacililor, prin imunitate celulara castigata.
Tuberculoza secundară sau reactivată - apare la intervale de timp foarte variabile (luni - ani), în situaţia
în care bacilii în stare dormantă sunt „reactivaţi”, reincep sa se multiplice. Circumstanţe: maladii care
scad imunitatea, traumatisme, terapia imuno-supresoare, corticosteroizi, anemiile şi diabetul zaharat .
Diseminarea se produce din focarul primar pe cale sanguină sau limfatică (acum se instaleaza imunitatea
specifica); Ranke descrie şi stadiul terţiar în care maladia se localizează la un singur organ, scade
hipersensibilitatea la bacil crescând rezistenţa şi imunitatea organism. Tuberculoza uro-genitală =
secundară, însămânţarea ® metastazare sanguină
Poarta de intrare în organism = pulmonară sau digestivă, niciodată urinară sau genitală. Localizarea
renală ® două etape: parenchimatoasă (închisă) şi ulcero-cazeoasă (deschisă) Localizarea
parenchimatoasă este pivot şi iniţial este bilaterală, cu evoluţie ulterioară asimetrică.
De la nivelul complexului primar pulmonar bacilii ajung pe cale hematogenă, la nivelul rinichilor, unde
bacilii se cantonează în vasele de sânge vecine glomerulilor şi formează focare microscopice cu aspect
clasic de tuberculoză secundară (etapa închisă). Dispar leucocitele polimorfonucleare şi apar macrofagele
dând naştere unei reacţii inflamatorii care confluează şi formează granulomul.
Evoluţia poate fi spre vindecare cu cicatrizare prin fibroză şi calcificare sau să evolueze, extinzându-se
în „pată de ulei” spre medulară, iar prin erodarea papilei renale să se deschidă în cavităţi (etapa
deschisă), apărând baciluria.
Odată erodată şi distrusă papila renală, se produce ulcerarea calicelui şi apare leziunea tipică ulcero-
cavernoasă.Reacţia de fibroză tisulară ulterioară apariţia stenozei caliceale
TBC Ureterala
Interesarea ureterului ® prin însămânţare directă, în sensul de curgere al urinii. În ureter, bacilii se
localizează cel mai frecvent distal, la nivelul joncţiunii uretero-vezicale, unde produc leziuni de
ureterită cu hiperemie a mucoasei, edem şi stenoza meatului ureteral. În unele cazuri, ulceraţiile
mucoasei orificiului ureteral deformează zona lărgind lumenul acestuia, conferindu-i aspect de „stadion”
sau de „gaură de golf”.
A doua localizare ca frecvenţă este joncţiunea pielo-ureterală unde, datorită stenozei secundare
leziunilor de fibroză, se produce dilatarea sistemului pielo-caliceal.
În cazul în care este interesat în totalitate, ureterul se transformă într-un cordon voluminos, scleros, cu
zone de dilataţie alternând cu zone de stenoză, cu aspect de „şirag de mătănii” Tuberculoza vezicală
este secundară tuberculozei renale.
În stadiul incipient, leziunile apar în jurul orificiului ureteral, apoi leziuni de granulaţie şi edem bulos
care acoperă meatul ureteral, extinzându-se în formă de triunghi.
În continuare se dezvoltă leziuni ulcerative care prezintă deobicei o zonă centrală cu aspect inflamator
înconjurată de un inel de granulaţie. De la nivelul meatului ureteral, leziunile cuprind întreaga vezică
urinară, aceasta căpătând un aspect pestriţ, peticit, se extind în profunzime interesând stratul muscular,
iar scleroza secundară duce la pierderea elasticităţii peretelui vezical şi micşorarea capacităţii
acesteia.
TBC epididim
Multă vreme s-a crezut că apare prin însămânţare pe cale canaliculară retrogradă Astăzi este unanim
acceptată metastazarea pe cale sanguină. Bacilii se cantonează mai întâi în globus minor. Poate apărea
în paralel cu tuberculoza urinară, independentă sau ca maladie de sine stătătoare. Un alt mecanism
 18

incriminat este traumatismul local cu leziuni tisulare severe. Local apar inflamaţia şi induraţia
dureroasă a epididimului
TBC Prostata
Este un eveniment rar şi se produce tot pe cale hematogenă. În cazurile cu evoluţie fulminantă apar
caverne prostatice care, prin erodare şi fistulizare se deschid în perineu sau rect. Prostata capătă aspect
nodular, fără sa-şi modifice dimensiunile
Uretra penis
Tuberculoza uretrei este şi mai rară. Nu este foarte clar dacă apare ca urmare a însămânţării de la un alt
focar genital sau ca urmare a trecerii constante a urinii infectate prin uretră.
Modul de manifestare poate fi acut sau cronic. Episodul acut presupune colonizarea cu bacili a uretrei
împreună cu epididimul, prostata şi unele segmente ale tractului urinar.
Forma cronică este foarte greu de diagnosticat deoarece manifestările clinice sunt reduse şi nespecifice.
Tuberculoza penisului apare numai la adult şi poate fi atât primară cât şi secundară. Tuberculoza
primară apare prin contact direct cu bacilii care colonizează tractul genital feminin, în urma actului
sexual. Forma secundară ® însămânţare.

57.clinica tbc urogenitala ??

TBC renala inchisa este asimptomatica.
Forme simptomatice (ulcero-cazeoasa): hematurie macro, dureri lombare, urina tulbure, febra, marirea
in volum a testiculului si epididimului care devin dureroase. Interesarea secundara a VU: urinary
frecvente atat ziua, cat si noaptea, cu senzatia de arsura, disurie şi polachiurie (cistita tuberculoasa)
Forme asociate: cu insuficientă renală, cu hipertensiune arterială, cu litiază, cu anomalii, malformaţii
congenitale sau cancer

58.testul la tuberculina ??
Injectare intradermică a unei proteine purificate d in tuberculină. După 48-72 ore, la locul injectării
apare o reacţie ® zonă centrală indurată, înconjurată de o zonă de inflamaţie ca răspuns mediat-celular
de limfocitele T.
Se masoara diametrul zonei de reactive. Daca<5mm: lipsa/activitatea foarte scazuta a micobacteriilor
(=grad mare de imunitate castigata). Daca>15mm: grad ridicat de hipersensibilitate=boala in stadiu activ.

59.Examenul urinii în tuberculoza urogenitală ??

Diagnosticul de tuberculoză urinară se pune numai după evidenţierea bacilului Koch în urină.
Determinarea baciluriei ® recoltarea a cinci probe zilnice consecutive de urină, în prezenţa acidului
sulfuric (pentru decontaminarea probei) şi însămanţarea pe medii de cultură specifice. [decsracarea
bacilara nu este continua, ci intermitenta->simptomatologie saraca a bolii].
Pentru izolarea culturii de M. tuberculosis însămânţarea se face (în timp cât mai scurt) pe mediu
Löwenstein-Jensen, iar pentru M. bovis pe mediu de cultură îmbogaţit cu ou şi care conţine penicilină.

60.Explorarile imagistice în diagnosticul tuberculozei urogenitale ??

Eco Valoare foarte scazută în diagnosticul tuberculozei uro-genitale
-Oferă date coerente în urmărirea leziunilor, anterior diagnosticate, prin alte metode.
-Utilizată pentru: monitorizarea capacităţii vezicii urinare în cursul tratamentului, dimensiunilor şi
leziunilor renale, a evoluţiei cavernelor sau a gradului de dilataţie al căilor urinare · Radiografia
pulmonară confirmă sau infirmă maladia activă sau sechele pulmonare.
Radiografia reno-vezicală simplă evidenţiază calcificări în aria de proiecţie a rinichilor sau a aparatului
urinar inferior. Alte localizări ale tuberculozei: coloană, calcificări ganglionare, etc.
Urografia intravenoasă ® distorsiuni caliceale secundare fibrozei, absenţa unuia sau mai multor calice
(prin obstrucţie completă) cu aspect de spin caliceal, distrucţie completă de parenchim şi arbore
pielocaliceal (aspect de „margaretă”, „labă de elefant”).Rinichiul nefuncţional arată tuberculoză
ireversibilă.
 19

Afectarea ureterală ® urografic ® uretero-hidronefroză în diverse grade, iar în stadii avansate ca ureter
rigid, fibrotic, cu multiple stricturi supraetajate cu aspect de „şirag de mătănii ”
Cistografie: VU cu contur neregulat (scleroza peretilor vezicali), cu capacitate mult diminuata (“vezica
mica tuberculoasa”)
Uretero-pielografie retrograda (UPR), in cazul rinichiului nefunctional urografic sau pt delim lungimii
unei stenoze si aprecierea gradului de dilatatie supraiacent.
Pielografia anterogradă percutană - alternativă tot mai importantă la UPR, permite opacifierea
cavităţilor unui rinichi nefuncţional concomitent cu recoltarea de specimen pentru diagnostic.
Cistoscopia (sun AG sau rahidiana)- vizualizarea directa a leziunilor tuberculoase, recoltarea de biopsii si
evaluarea raspunsului la tuberculostatice.
ureteroscopia
TC- - val lim, coexistent carcinomului renal

61.indicatii trartament chirurgical ablativ tbc ?? 2 mari grupe

De excizie
De reconstrucţie
Fie ca este vorba de chirurgie de exereza sau de reconstrucite, interventia chirurgicala ar trebui
programata in primele doua luni de chimioterapie agresiva. Drenajul ureteral precoce cu sonda “double
J” sau nefrostomie percutanata (NST) in cazul pc ce dezv stricture ureterale, creste rata de success a
unei operatii reconstructive ulterioare si scade numarul de unitati renale pierdute.
Nefrectomia
Indicaţii: - rinichi nefuncţional cu sau fără calcificări
-boală extinsă ce cuprinde întreg rinichiul + HTA + obstrucţia JUP
-coexistenţa carcinomului renal.
Aproape 90% din rinichii nefuncţionali sunt distruşi şi necesită nefrectomie
În ciuda sterilizării urinii după tratament, 50% din rinichi încă conţin bacili activi.
Nefroureterectomia Este rareori indicată, pentru a îndepărta cât mai mult din ureter odată cu rinichiul
Nefrectomia partial- doua indicatii:
Când leziunea este localizată în unul din polii renali si contine calcificări ce nu au răspuns la tratament
după 6 săptămâni de chimioterapie.
Pentru o zonă de calcificare ce creşte lent şi ameninţă degradarea întregului rinichi Epididimectomia
Când un abces cazeos ce nu răspunde la terapia medicamentoasă NB!!! Nefrectomia partiala nu se
justifica in absenta calcificarii.
Drenaj abces continutul acestuia este aspirat printro portiune minim invaziva
Stricturi ureterale Cateterele double J pot fi utilizatre în toate tipurile de stricturi ale ureterului -
pentru menţinerea unui drenaj adecvat
Cateterul ureteral trebuie lăsat pe loc cel puţin 6 săptămâni
Dacă după 6 săptămâni situaţia nu se îmbunătăţeşte ® reimplantarea ureterală
În caz de vezică mică tuberculoasă ® cistoplastia de mărire cu segme nte digestive (ileon, colon)
Epididimectomie are 2 indicatii:
1.un abces cazeos ce nu raspunde la terapia medicamentoasa
2.formatiune indurate ce nu se modifica sau creste lent in dimensiuni, in ciuda tratamentului

62.descrieti schemele modern tratament medicamentos ??

Tratamentul medicamentos ® terapia de primă linie
Tuberculostaticele de primă linie sunt reprezentate de: izoniazidă, rifampicină, pirazinamidă,
streptomicină şi etambutol. Primele patru sunt bactericide
Rifampicina
Este asociatul obligatoriu al izoniazidei, Ab cu spectru larg, este bactericidă prin inhibarea sintezei ARN-
ului bacterian. Difuzează bine în toate ţesuturile şi fluidele organismului.
 20

Efectele adverse – reactii alergice până la şoc şi colaps, purpură trombocitopenică, anemie hemolitică
acută, IRA prin nefrită interstiţială sau necroză tubulară, sindroame icterice,, cefalee, disconfort digestiv
izoniazida
Hidrazida acidului izonicotinic, determina ruperea peretelui celular a micobacteriilor sensibile.
Metabolizarea se face la nivel hepatic, eliminarea se face pe cale renală dar mici cantităţi se elimină şi în
salivă, spută.
Poate fi administrată fără precauţii la gravide.
Reacţiile adverse sunt - hepatite , nevrită periferică, sindrom pelagroid,
pirazinamida
Este un derivat de nicotinamidă, activa la pH acid.Este hepatotoxică , ef b-cid sau b-static in fct de conc
Etambutol
Activ numai asupra micobacteriilor în diviziune, efectul său este bacteriostatic. Realizează concentraţii
înalte în rinichi şi urină, în plămâni şi spută.
Efecte secundare minore: citează greţuri, vărsături, disconfort digestiv
-La doze ³ 25 mg/kgc în administrare zilnică poate provoca nevrită optică retrobulbară -Riscul toxic este
exacerbat de insuficienţa renală

Aminoglicozide
Bactericide care alterează peretele bacterian cu liză bacteriană secundară
Sunt contraindicate la gravide deoarece traversează placenta prezentând risc de toxicitate

pentru făt.

Faza de tratament intensive Faza de intretinere

3 luni 3 luni
INH, RMP, EMB (SM) INH, RMP
Zilnic De 2 sau de 3 ori pe saptamana
2 luni 4 luni
INH, RMP, PZA, EMB INH, RMP
Zilnic De 2 sau de 3 ori pe
saptamana

63.Tipuri de calculi(în funcţie de compoziţia chimică şi aspectul radiologic ??Studiul structurii chimice
sew face prin:
Analiza chimică
Spectrofotometrie în infraroşu
Cristalografie
Unici/ Multipli /Coraliformi
Litiaza urinara se clasifica in: 1. Litiaza radioopaca
2.Litiaza radiotransparenta Calculi calcici – incidenta globala 70%
oxalat de calciu preponderent = 33%
fosfat de calciu preponderent = 5% · mixt = oxalat +
fosfat = 33
Calculi Necalcici – incidenta globala 29% · fosfat amoniaco-magnezian = 20%*
acid uric = 6% · cistină = 3%
Calculi Rari (1%): uraţi, proteine, xantină, medicamentoşi (acetazolamidă, silicaţi, etc)
Continutul calcic diferit al calculului se traduce radiologic prin gradul variat al intensitatii imaginii sale
radioopace, acest lucur corelandu-se bine cu densitatea fizica a calculului.
 21

64.Manifestările clinice ale litiazei urinare:enumerare ??

Manif clinice: de la calcul complet asymptomatic descoperit intamplator, la calcul clinic manifest,
ajungand panala pionefroza sau soc endotoxic. In ordinea descrescatoare a frecevntei de descarcare:
Durerea are character “provocat”: colica renala, nefralgie, durere hipogastrica (pg 113)
Hematurie- mobilizarea calculului, are character “provocat” (hematuria de efort)- micro sau macro
Infectie- de”prezenta” (urina tulbure, piurie) sau de tip parenchimatos (PNA, pionefroza litiazica) ->soc
endotoxic
Nefromegalia – hidro/pionefroza uni/bilat (asoc durere, piurie, semne de insuf renala).
insuf renala- cand obstructia survine bilat sau pe rinichi unic
IRA – tablou clinic al anuriei obstructive
IRC- stadiul compensate poliuric, uremie decompensate, uremic terminal.
Tulburari mictionale: polachiurie diurnal “de efort”, jena dureroasa hipoG, hematurie de effort, jet
urinar interrupt (“taiat cu foarfeca”)
.obstructia-anurie

65.anuria litiazica ??
Imposibilitatea scurgerii urinii în vezică = obstruare mecanică a căilor urinare superioare. Este o urgent
medico-chirurgicala (hiperpotasemie!!). tradeaza existent unui singur rinichi functional sau anatomic.
Suprimarea diurezei (VU goala, uscata) este precedata de colici renale.

Dg. se stabileşte după 24 de ore de diureză suprimată, în condiţiile unei hidratări normale, a absenţei
pierderilor lichidiene pe alte căi şi în condiţiile unei hemodinamici normale

Anuria obstructivă litiazică = “fulger pe cer senin” la bolnavii cu istoric

·se instalează brusc, precedată de colica reno-ureterală care însoţeşte migrarea calculului
·alteori, diureza scade treptat, bolnavul devenind anuric .
Obstrucţia litiazică- cauza principal a anuriilor obstructive (80%)
Anuria prin invadarea neoplazică a ureterelor prin tumori de vecinatate
Anuria prin ligatura accidentală a ureterelelor in chirurgia ablativa a patologiei tumorale micului
bazin
Anuria obstructive are 2 faze clinice:
1)Faza de toleranta clinica
Semne loco-regionale:
-bolnavul este anuric
-vezica urinară este goală la cateterism
-starea generală este bună
-dureri în partea rinichiului obstruat, rinichi mare palpabil
-tulburările humorale lipsesc
2) Faza critica sau uremica
În această fază, dominante sunt semnele clinice ale IRA în timp ce manifestările loco-regionale trec pe
plan secundar
-tulburări digestive
-tulburări cardio-vasculare
-tulburări respiratorii
-tulburări hematologice · tulburări neuro-psihice, etc

Sidrom umoral al anuriei obstructive:

hiperazotemie (uree, creatinină, ac. uric, etc)
tulburări hidrice: hiperhidratare globală, predominent intracelulară
 22

tulburări electrolitice: hipoelectrolitemie globală, dar cu hiperkaliemie

acidoză metabolică · tulburări hematologice
Diag
antecedente caracteristice litiazei, colica reno-ureterală
semne locale
vezica urinară goală la cateterism uretro-vezical
explorări paraclinice o echografie
RRVS – 90% din calculii urinari sunt radioopaci
cateterism ureteral explorator
Trat
urgenţă medico-chirurgicală = restabilirea diurezei
nefrostomie percutanată sau cateterism ureteral (drenaj intern cu sonda JJ) · concomitent se tratează
dezechilibrele electrolitice, infecţia urinară, etc.

66.protocol diag obligatori litiaza urinara ??

Anamneza, ex clinic general si urologic, RRSV, UIV cu cliseu mictional si postmictional,eco
Biochimie:uree creatinina acid uric,
Ex urina: sumar, urocultura, cristalurie;
Analiza chimica a calculului

67.Enumerati explorarile imagistice pentru diagnosticul litiazei urinare ??

Ecografie: detecteaza calculi radioopaci si radiotransparenti R+VU. Stabileste gradul obstructive al
litiazei (dilatatie cavitara, grosimea parenchimului renal). Ideala in urgent,dar nu ofera info functionale
RRVS – calculi radioopaci (util in dg calculilor ureterali, cand eco vede doar dilatatie)- in dg primar si de
urgenta
UIV cu cliseu mictional si post-mictional- calculi radiotransparenti, test morfofct
UPR (litiaza radiotransparentă cu R. nefuncţional) – opacifierea pielo-ureterala retrograda sau PGA
(anterograda percutana)- util in drenajul intern sau extern de urgenta, minim invaziv al caii urinare sup
in staza. UPR – util pt rinichiul mut urografic
TC – util restrans
Radioizotopi (scintigrama + renograma izotopică). Scinti e utila pt investigatia morfo-functionala a
rinichiului mut urografic, la pacientul uremic sua pac cu intolerant la produsii de contrast.
Endoscopie (uretroscopie, cistoscopie, ureteroscopie

68.eco ap urinar ??

Deceleaza atat calculii radio opaci cat si cei radio sensibili situati in rinichi si vezica
Stabileste gradul obstructiv al litiazei de dilatatie si grosimea parenchim
Idela in urgent nu necesita conditii specilel de efectuare

69.investigatii radiologica in litiaza aparatului urinar ??

Rrvs in diag primar deceleaza 90 %calculi radio opaci

Urografia intravenoasa in diag calculi radio transparenti test mpfo fct
Indispensabil ain planificare chirurgiei renale percutane
Opacifierea pielo ureterala retrograda util ai n cadrul manoperelor de drenaj intern extern
.metoda clasica de investigare morfologica strict preoperatorie
In rinichi mut urografic
 23

70.masuri terapeutice in litiaza urinara ??

Adaptat formei anatomo-clinice a bolii
Tratament conservator (pentru litiaza caii urinare superioare)
B.Tratament urologic multimodal (monoterapie sau combinat)
Indicaţii generale de tratament urologic
Modalităţi de tratament urologic
litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (E.S.W.L.)
intervenţional minim invaziv – chirurgie endoscopică
chirurgie clasică, deschisă
C.Tratament profilactic al recidivei (metafilaxia)
Metafilaxia nespecifică
Metafilaxia specifică

71.Indicaţiile pentru intervenţie urologică în litiaza aparatului urinar superior ?? Indicatii absolute:
calculii cu ø > 1 cm (eliminare spontană improbabilă)
calculii asociind durere persistent, necontrolată medicamentos ("calcul rău tolerat clinic")
calculii asociind obstrucţia căii urinare (hiperpresiunea prelungită, secundară obstrucţiei litiazice induce
degradarea progresivă a parenchimului renal)
calculii asociind infecţia urinară (risc de pielonefrită, pionefroză şi urosepsis)
Indicaţii relative: calculi caliceali ‘prizonieri”, inactive clinic (asimptomatici, cu urina sterila) si
metabolic (fara tendinta de rcestere)->tendinta de tratament active a acestor calculi prin ESWL

72. In dicaţiile de tratament în litiaza aparatului urinar inferior ??

Indicaţie absolută de tratamentul urologic (clasic sau endoscopic)
Obligatoriu: rezolvarea concomitentă a patologiei obstructive cauzale a litiazei, calculul avand, cel mai
des, character secundar, de “organ”: HBP, strictura de uretra, diverticulul uretral, valva uretrală, etc.)

73.Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei renale ??

Extragerea unui calcul renal se face prin abord lombar (lombotomie) si incizia bazinetului (pielotomie)
sau a parenchimului renal (nefrotomie), sau combinat
Pielolitotomia. In functie de dimensiunea calculului se poate face incizie prelungita: pielocalicotomie,
calicopielocalicotomie si, la nevoie, pielotomia si nefrotomia in continuitate.
Nefrolitotomia: clamparea a.R, coloratie intravitala si hipotermie locala (20-22*C): litiaza multipla,
compleza, cu basinet inaccesibil (intrasinusal)
nefrotomie anatrofica: rinichiul este deschis ca o valva

Nefrectomia parţială (polara sup sau inf)- in cazul litiazelor polare + dilat cavit R afectate si atrofia
zonala a parenchimului R
Ex vivo “bench surgery” + autotranplant renal – in cazul litiazelor complexe, pe rinichi unic sic ale
urinara impracticabila
Nefrectomia totală – in litiaze complicate cu R distrus morfo-fct, in hidro sau pionefroza litiazica.

74.Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei ureterale ?

Abord prin incizie lombara, ilaca sau pelvina a ureterului: ureterolitotomia (lombară, iliacă, pelvină).
Calculii vor fi extrasi prin ureterolitotomie longitudinal “pe calcul”. Concomitenta PNA, litiazei renale
impun asoc unei forme de drenaj: (ureterostomie in situ sau cateter
COOK)
 24

75.Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei vezicale ??

Abordul litiazei vezicale se face prin talie hipogastrica. Cistolitotomia (cistostomie+extragerea
calculului)
Rezolvare concomienta a obstacolului subvezical, cel mai probabil prin adenom prostatic(adenomectomie
transvezicala). Uretra impracticabila impune drenaj vezical si cistostomie

76.accesarea endoscopica a calculului urinar ??

Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei înalte:
nefrolitotomie percutanată (NLP)
b)ureterorenoscopie anterogradă percutanată (URSA)
c)ureterorenoscopie retrogradă (URSR)
Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei joase
d)cistoscopie + extragere/prelucrare
e)uretroscopie + extragere/dislocare în vezică + prelucrare
Terapia calculului (dimensiune + forma) prin : - extragere in toto – litolopaxie -
fragmentare – litotriţie şi extragere

77.Indicaţiile şi contraindicaţiile ESWL ??

Litotritia extracorporeala cu unde de soc este un procedeu adresat litiazei reno-ureterale. Reprezinta
prima optiune terapeutica.
Acoperă 90% din terapia litiazei renoureterale
indicaţii: calculi renali cu ø maxim de 1,5 cm + calculi ureterali lombari şi pelvini
Conditii:

-rinichi funcţional, fără o dilataţie mare de cavităţi, fără PN ac. -cale

urinară liberă în aval
-teste de coagulare, probe de funcţie renală şi TA normale
Contraindicatii : ir., tlb echilibru fluido coagulant, graviditatea

78.Indicaţiile NLP ?? nefrolitotomie percutanata

Indicatii:
calculi mari, cu diametru >1.5- 2 cm
calculi coraliformi
calculi cistinici
care asociaza stenoza jonctiunii pielo ureterale
+esecul celorlalte metode (ESWL)

79.Carcinom renal cu celule clare, carcinomul renal papilar, carcinom cromofob(aspecte

macroscopice,evoluţie, prognostic) ??
cu celule clare (carcinoma renal conventional) Reprezintă aproximativ
60% din tumorile renale.
Aspecte macroscopice. Sunt tumori circumscrise, cu o pseudocapsulă rezultată din parenchimul
comprimat şi ţesut fibros, având pe secţiune aspect galben-şofraniu (în cazurile clasice) datorită
conţinutului ridicat de lipide în citoplasma celulelor tumorale;
Evoluţie. Carcinomul convenţional este considerat a fi cel mai virulent carcinom cortical renal.
Supravieţuirea se corelează strâns cu gradul nuclear şi stadiul tumoral. Tratamentul de elecţie rămâne
excizia chirurgicală.
 25

Cu celule cromofile (carcinoma papilar renal) Reprezintă 7 - 14% din

tumorile renale epiteliale primitive.
Majoritatea pacienţilor prezintă tumori unilaterale, dar carcinomul papilar se caracterizează prin
multifocalitate (peste 45% din cazuri).
Macro: 1/3 din cazuri sunt dleim de o pseudocapsula fibroasa. Multifocalitatea macro si microscopic- in
45%din cazuri.
Evoluţie. Prognosticul carcinomului papilar este mai bun decât cel al carcinomului convenţional şi mai
nefavorabil decât cel al carcinomului cu celule cromofobe. Supravieţuirea la 5 ani pentru pacienţii cu
tumori în stadiul I este de 87 – 100%. 3. Carcinom renal cu celule cromofobe
Reprezintă 6 – 11% din tumorile epiteliale. Are un prognostic mai bun decât carcinomul convenţional si
din punct de vedere morfologic seamănă foarte mult cu oncocitomul, tumoră benignă cu care deseori se
poate confunda.
Macro: mase tumorale solide, circumscrise, 2-23cm, cea mai voluminoasa tumora renala epiteliala.
Tesutul tumoral este bej sau galben-cafeniu, aspect vag lobulat. Cicatrice central radiara in 15% din
cazuri.

80.Manifestările clinice ale tumorilor renale parenchimatoase ??

TRIADA: durere, hematurie si tumora
Hematurie: macroscopic, spontana, capricioasa, repetata, abundenta sau slaba, indolora sau dureroasa.
Apare consecutive penetratiei tumorilor in caile urinare.
Durere : 40% din pacienti – nefralgia surda si permanenta provocata de distensia capsule si tractiunea
pediculului renal. Pos cheaguri->colica renala.
Tumora : se palpeaza mai usor daca are localizare polara inf: masa retroperitoneala, dura, neregulata,
cu contact lombar si balotare abdominala, mobile sau fixata.
Sindroame paraneoplazice
Febra- permanenta, rezistenta la Ab, fara infectie urinara, fara alte semne de inf, in platou 38.5-39*C
SGA: Scade G, astenie, paloare, anemie
Sindrom hematologic: hiperglobulie, anemie si reactii leucemoide
Afectarea hepatica: HM nemetastatica, difuza, cu splina normal sau rar marita= sd Stauffer
Hipercalcemia: secr PTH-like-> calcificari intratumorale, depozite calcice in miocard, creier sau
periarticular (sd Sanarelli)
Sd Cushing, miopatii, paraproteinele IgM, enteropatia proteica (enteroglucagon), galactoree
HTA, IC (10-40% din cazuri)

81.ex fizic t parenchimatoase ??Sarac in fazele initiale

Nu da simdomatologietumora palpabila decat atunci cand cand devine voluminoasa. Se face cu blandete
pt a nu fav detasarea trombilor neoplazici sau ruperea tumorilor. Tumora este relative friabila, se poate
rupe spontan, mai ales cand prezinta zone chistice sau necrotice intinse-> durere lombara brutal,
hematom, retroperitoneal voluminous, semne de iritatie retro si intraperitoneala (++semne de
hemoragie interna)
In 4% din cazuri se gaseste varicocel symptomatic, ca prim semn clinic, in obstructive vene spermatice in
t voluminoase

82.Examenul paraclinic în tumorile renale parenchimatoase ??

*Examene de laborator. Anemia se întâlneşte la aproximativ 80% din pacienţii cu carcinom renal.
Hematuria, macroscopică sau microscopică, se întâlneşte într-un procentaj de până la 60% din pacienţii
cu carcinom renal parenchimatos. Creşterea calcemiei sau a fosfatazei alkaline se corelează cu prezenţa
metastazelor osoase, constituind factori de prognostic nefavorabil.
 26

*Markeri biologici. Au valoare diagnostică redusă, sugestivă, dar nu certă, fiind în curs studii pentru
depistarea unor markeri moleculari ce pot constitui factori independenţi de prognostic cu identificarea
tumorilor cu risc crescut ce necesită urmărire specială şi tratament adjuvant.
Markeri de proliferare: Ki-67, AgNORS, PCNA
MArkeri apoptotici: p53, bcl2, p21
Factori de crestere vasculara sau de adeziune a celulelor neurale

83. ex imagistic în tumorile renale parenchimatoase ??

Ecografia (ultrasonografia) renală este, de regulă, prima investigaţie recomandabilă unui pacient cu
suspiciunea de tumoră renală. Este un examen neinvaziv, neiradiant, repetabil şi cu un preţ de cost
relativ redus, care permite diferenţierea între tumorile lichide şi solide cu o specificitate ce poate ajunge
la 98%.
Ecografia Doppler poate certifica cu mare acurateţe prezenţa trombului tumoral în vena cavă inferioară
(fig.7) şi extensia lui în amonte, inclusiv în cavităţile cardiace drepte (fig.8), situaţie în are este
obligatorie şi ecocardiografia transesofagiană
RRVS
Evid calcificari in masa tumorala, nefromegalie cu deformari ale conturului renal si stergerea umbrei
psoasului. Uiv
Permite aprecierea funcţiei renale în special a rinichiului sănătos, dar şi a morfologiei sistemului pielo-
caliceal Tc
Metoda de elective pt detectarea, caracterizarea si stadializarea unei mase tumorale renale.
TC spirală, cu secţiuni de 5 mm, permite actualmente diagnosticarea corectă a leziunilor renale cu
dimensiuni minime de 1,5 cm. Practic, orice masă renală cu caractere ecografice de formaţiune solidă
are indicaţie de tomografie computerizată cu administrare de substanţă de contrast. TC cranian, la
pacientii cu simptomatologie neurologica (metastaze cerebale), TC pulmonar (metastaze)
Rmn
IRM este o metodă neiradiantă, are sensibilitate şi specificitate similare cu TC în aprecierea extensiei
perirenale, identificarea adenopatiilor şi a metastazelor abdominale pentru cancerele renale. Principalul
avantaj al IRM faţă de TC pentru tumorile renale este capacitatea de a detecta invazia vasculară fără
substanţă de contrast Izotopice
Valoarea deosebită a acestor investigaţii constă, de fapt, în evaluarea extensiilor metastatice osoase,
ştiind că scintigrama osoasă poate evidenţia metastazele cu circa 9 - 12 luni înainte de expresia lor
radiologică Radiografia pulmonară
face parte din screening-ul preoperator al pacienţilor cu tumori renale, metoda putând depista, cu o
sensibilitate satisfăcătoare, leziuni > 5 mm. arteriografia renala cavografia
investigatiile radioizotopice – metastaze osoase RX
pulmonar

84.Diagnosticul diferenţial al tumorilor renale parenchimatoase ??

Antrax renal /chist solidar renal/rinichi pionefrotic/polichistic/tumori suprarenale
Cu afectiuni care maresc rinichiul sis au produc hematurie: r polichistic, hidronefroza, tbc, pionefroza,
pielonefrita, xantogranulomatoza, CHIST SOLITAR RENA (coexista uneroi)L. Diag dif greu cu adenomul
renal. Orice tumora >2 cm este maligna, tumorile benign cresc rar peste aceste valori.
Angiomiolipoamele- tumori benigne mari, diag la ct au densitate mai mica decat a apei Abces renal
sugerat de fbra dureri lombare leucocitoza la care gasim poarta de intrare.
Limfoame renale (H/NH), carcinoame renale tranzitionale, cancerele glandei SR, tumori renale
secundare.

85.Tratamentul cancerului renal localizat (stadiile I, II, III) ??

Nefrectomia radicală
Operaţia standard care asigură acest deziderat este nefrectomia radicală, care constă în ligatura primară
a arterei şi venei renale, cu excizia în bloc a rinichiului şi a ţesutului celulogrăsos perirenal, glandei
 27

suprarenale în afara fasciei Gerota, asociată cu limfodisecţie regională de la nivelul hiatusului

diafragmatic până la nivelul arterei mezenterice inferioare / abprd toracoabdominal sau transperitoneal.
Limfodisectie
locală – îndepărtarea ţesutului peripedicular.
regională – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasul adiacent – aorta sau vena cavă inferioară de la
nivelul hiatusului diafragmatic la nivelul a. mezenterice inferioare.
extinsă – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasele mari abdominale de la diafragm la vasele iliace
In 10% din cazuri: extensie VCI (pot depasi diafragmul->atriul drept).
Extragerea trombusului prin cavotomie(de obicei trombii sunt flotanti, nu invadeaza peretele venei)
Tromb adherent: rezecctia lateral a VCI sau totala a unui segm VCI abd
Tromb Cavo cardiac->interventii complexe

86.Operaţii conservatoare, chirurgia laparoscopică şi tratamentul minim invaziv întumorile renale

parenchimatoase ??
Operatii conservatoare
indicaţii imperative, la pacienţii cu tumori bilaterale sincrone, pe rinichi unic (congenital, chirurgical sau
funcţional) sau cu afecţiuni benigne cu potenţial evolutiv pe rinichiul controlateral (litiază, pielonefrită,
nefroangioscleroză diabetică, etc).
indicaţii elective, la pacienţii cu rinichi controlateral normal, în special la cei cu vârste sub
55 de ani, cu tumoră unică, periferică, cu diametrul sub 4 cm, fără depăşirea capsulei (T1), fără
adenopatii (N0) sau metastaze la distanţă (M0)
Enucleerea simplă
Enucleorezecţia
Nefrectomia parţială
-polară superioară
-mediorenală (wedge-resection)
-polară inferioară
-heminefrectomia
-extracorporeală (bench surgery) urmată de autotransplantare
Laparoscopic si minim invaziv: nefrectomia radical laparoscopica pt tomori t1- t2 care nu pot
beneficia de t conservator

87.Manifestările clinice ale tumorilor Wilms Manifestări paraclinice şi imagistice întumorile Wilms ??
Tumora Wilms reprezinta cea mai comuna maligna a tractului urinar la copiisi este responsabila de 8% din
totalul tumorilor solide la acestia.
Tumoră cu origine retroperitoneala, abdominalizata prin volum. Isi tradeaza originea retroperitoneala
prin pastrarea contactului lombar la palpare, care trebuie facuta bland, tumora este friabila.
! De regula, tumora este neteda sau putin neregulata, mobile si mobilizabila, nedureroasa. Sub
tegumentul flancului si al lombei se pot observa venectazii.
Durere, distensii abd, g&v, anorexie
Febră
Tuse + expectoraţie (± hemoptizii) Anemie, slăbire
Hematurie revelatoare – rară (5%)
Diaree, HTA (60%)=nivele crescute de renina
Anomalii asocIate
rinichi în “potcoavă”, ren duplex, etc.
2.Macroglosie
 28

3.Aniridie
4.Hemi-hipertrofie corporeală
Paraclinic
HTA (compresie artera renala sauhipersecretie de renina)
Policitemie (hipersecr de EPO)
Sd nefrotic (nefrita Wilms)
Citoliza hepatica/obstructive canaliculara= metastaze hepatice
Imagistic
Ecografie- in evaluarea riniciului mut urografic. Diferentiaza t de hidronefroza, chist renal, rinichi
polchistic. Adenopatii, metast hepatice etc
RRVS & UIV- calcificari=inele periferice=sangerari vechi tumorale. UIV: lez inloc de spatiu. Rinichiul mut
urografic se intalneste in apx 10% din cazuri.
Tomografie computerizată - extensie, adenopatii, metastaze
Radiografie pulmonară - metastaze
RMN- la fel ca CT
Cavografie
Arteriografie
Studii radioizitopice- pt metastaze osoase
Biopsia percutanata- in cazurile care necesita tratament citostatic sau iradiere neoadjuvanta, intumorile
f mari, car enecesita confirmarea histological si gradul de anaplazie.

88.Diagnosticul diferenţial al tumorilor Wilms ??

hidronefroza congenital
chistele renale
neuroblastomul intrarenal – dezv din SR si lant ggl S
nefrom mezoblastic · sarcoame de diferite origini

89.tratament t wilms ??
Chirurgical –extirparea complete a tumorii= nefrectomie radicala perifasciala, pe cale ant
transperitoneala, incluzand limfadenectomia regional +/- abord VCI, viscerectomii interesate de invazia
tumorala stadia 1 si 2 este suficienta
Tumori renale bilaterale- chimioterapie neoadjuvanta si operatii conservatoare. (excizii renale cu
conservarea partial a parenchimului renal)
Chimioterapia- vincristina, actinomicina D, ciclofosfamida, doxorubicina, cisplatina · Radioterapia –
atentie: tulb de crestere + efecte toxice pe cord, plaman si ficat.
Radioterapia postoperatorie este recomandata pacientilor cu histology nefavorabila, pentru stadiile I-
IV

90.prognostic tumora wilms ??-enumerare

Factorii de prognostic nefavorabil:
Histologia
metastaze hematogene
adenopatia tumorala
extensia loco regional a tumoriii
Tratamentul multimodal a dus la ameliorare prognosticului. Std 3 fara recidiva- supravietuire 8592 %·
Std 3 bilateral pana la 3 ani 80%
 29

91.Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară ??

Hematurie macro (70- 90%) – cel mai frecvent semn care domina simptomatologia. Aceasta are toate
caracteristicile hematuriei descries la tumorile renale parenchimatoase, cu mentiunea ca durerile sunt
mai intese, datorita trecerii cheagurilor prin conductul ureteral. Este mai frecventa in carcinoamele
tranzitionale superficial, moi si mai rarar in tumorile epidermoide sau ADK
Tumora lombara sau in flanc- frecvent cauzata de hidronefroza sec, mai rar de masa tumorala
Febra- rar.
Scadere ponderala, paloare, anemie, astenie, semne generale de intoxicatie
neoplazica.=agresivitate clinica si stadia avansate de evolutie, cu meta limfoggl

92.Investigaţiile imagistice în diagnosticul tumorilor de cale urinară superioară ??

Ecografie-format tumorala, dilat cavitati supraiacente, extensie limfoggl, meta
Urografie –sugestiva pt cancerul de cai urinare
RRSV- system osos, metastaze cu liza osoasa
Rx
discret defect de umplere a pielogramei,
(2)obliterare a unui calice-stenoze,
rinichi nefunctional consecutive obstructiilor tumorale complete.
(4)hidronefroză sau ureterohidronefroza cu creşterea de volum a rinichiului,
(5)reducerea funcţiei renale sau mutism renal. ·
Ureteropielografia
Tumorile ureterale sunt caracterizate printr-o dilatatie a ureterului distal de leziune, creand imaginea
unei ”cupa de sampanie” (semnul Bergman), spre deosebire de calculi
radiotransparenti care produc ingustarea lumenuluiureteral distal de obstacol + stenoza care
antreneaza dilatatia conductului supraiacent.
Ureteropielonefroscopie+biopsie- realizata anterograd(transcutanat) sau retrograde. Se realizeaza cand
exista imagini lacunare, hematurie unilateral totala si/sau citologie exfoliativa maligna.
Este si o metoda terapeutica, nu doar diagnostica: biopsie+rezectie a tumorilor Uretereopieloscopia
ascendenta este foarte utila ca metoda de reevaluare evolutiva la pacientii cu operatii consevratoare
effectuate pt tumori uroteliale inalte.
Tomografie computerizată si RMN- identifica tesuturi noi anormale tumorale de la nivelul bazinetului-
imagini lacunare
Angiografia renală

93.Rolul investigaţiilor endoscopice in diagnosticul tumorilor de cale urinară superioară ??

Ureteropielonefroscopia
Defecte de umplere peUIV
Obstrucţie
Citologie malignă unilaterală
Tumoră în OU
Tumoră de ureter/pielon/ calice superior(<1 cm)
Insuficienţă renală
Afectare renală bilaterală
Comorbidităţi
Tumori cu grading mic
Abord percutanat
Indicaţii: ureteroscopia nu e posibilă e.g. Bricker
tumoră > 1cm
tumoră de calice inferior
Vizibilitate bună
calibru mare al instrumentului Stadiere bună ,biopsii de bună calitate
 30

Posibilitatea efectuării instilaţiilor intrarenale

Permite diag si biopsia

Pasaj uretra vezica inspecteaza cai urinare sup
Sub anestezie generala
Posib abordarii percutanare calice bazine ureter…
Descendent anterograd
Indicatii in imagini lacunare,pacienti cu hematurie totala unilateral,metoda de reevaluare evolutiva la
pacientii cu operatii conservatoire
Mai nou este met terapeutica eoarece permite rezectia complete a tumorii

94.diag dif tumori u inalte ??

Cancerul parenchimului renal
Litiaza radiotransparentă
Hidronefroza congenitală
Rinichiul mut urografic

95.Enumeraţi factorii de prognostic în tumorile de cale urinară superioară ??

Stadiul tumorii
Grading tumoral
Localizarea tumorii
Multiplicitatea tumorala
Starea morfofunctionala a rinichiului opus

96.Enumeraţi alternativele de tratament chirurgical în tumorile de cale urinară superioară ??

Tratament chirurgical- pt tumori uroteliale inalte, sunt radiorezistente, chimioterapia are rezultate
inconstant.
1.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatică(chirurgical) –gold standard: pt tumori sit in calice,
basinet si ureter proximal
2.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatică(endoscopic)
Nefroureterectomia radicala(totala)= extirparea rinichiului, ureterului, pastila vezicala atasata
ureterului terminal pe cale extre sau transvezicala, limfodisectie
3.nefrectomie parţială, pielotomie 4.rezecţie
de ureter
Tumorile uroteliale distal pot fi tratate conservator, prin rezectia segmentului ureteral purtator de
tumora si reimplantare uretero-vezicala, decizie posibila cu conditie absentei concomitente a unor
leziuni tumorale supraiacente.
Alternative terapeutice pt bontul ureteral:
Rezectia endoscopica si strppingul
Abordul laparoscopic
Pentru cazuri selectionate, cu tumori unice, neinfiltrative (Ta-T1, cel mult T2), dar cu un grad mic de
anaplazie (G1), cu N0, M0-operatii conservatoare.
Nefrectomii partiale
Excizii partiale de basinet, incluzand baza de implantare a tumorii si cel putin 1 cm de perete bazinal in
jurul acesteia
Ureterectomie segmentara, cu anast ureterala T-T, pe cateter tutore, de drenaj si modelant ·
Ureterectomie segmentara distal cu UCNS
 31

97.Protocolul de monitorizare postoperatorie a pacienţilor cu tumoră de cale urinare superioară

Examen clinic, citologie urinara (numai pt leziuni cu grad inalt de anaplazie) si cistoscopie
· La 6 luni in anii 2 si 3, apoi annual toata viata
UIV sau UPR annual
· La 3 luni in primul an dupa operatie
Endoscopie ipsilaterala (la pacientii cu tratament conservator de organ
· La 6 luni, in primii ani, apoi anual
Evaluarea metastazelor
1.Examen clinic, RX toraco-pulm,analize (probe hepatice)
· La 3 luni in primul an dupa operatie
· La 6 luni in anii 2 si 3
Annual in anii 4 si 5
Dupa 5 ani evaluarea numai a uroteliului
2.TC/RMN abd si pelvis
· La 6 luni in anii 1 si 2, Annual in anii 3 si 5
3.Scintigrafie osoasa- numai daca cresc
fosfatazele alcaline sau prezinta dureri osoase

98.Tipuri histopatologice de tumori vezicale epiteliale ??

Hiperplazie
Plana
Papilara
Leziuni plane cu atipii
atipii reactionale ( inflamatorii)
atipii cu semnificatie necunoscuta
displazii (neoplazii intruroteliale cu grad jos)
carcinoame in situ (neoplazii intra-uroteliale cu grad inalt)
Tumori papilare
Papiloame
papilom inversat
tumori papilare cu potential de malignizare redus
carcinoame cu grad inalt de anaplazie
carcinoame papilare cu grad jos
Tumori infiltrante
Infiltratie a corionului
Infiltratie a m detrusor

99.Semnele clinice ale tumorilor vezicale ??

Hematurie 60 – 80%, cel mai frecvent symptom, este intermitenta, variabila ca intensitate, capricioasa
ca orar, semne vezicale; capacitate mai mica
Piuria- tradeaza tumori infiltrative, ulcerate, sfacelate, necrozate, cu supuratie asociata
Polakiuria: 20% -mai frecvent in formele infiltrative, scade capac si supletea organului
Disuria: 2%- infiltrare col vezical (poate surveni ca urmare a inclavarii cheagurilor, fracture tumorale)
Durerea pelvină: 2 – 15% - infiltratie tumorala pelvina sau metastaze osoase in bazin. Este spontana
sau declansata de mictiune, iradieri in perineu, rect, gland
Cistita tumorală: 45% - sindrom cvasicaracteristic tumorilor vezicale avansate=invazia detrusorului,
supuratia tumorii, reducerea capacitatii vezicale si infiltratii neoplazice parietale.
 32

100.Investigaţiile imagistice în diagnosticul şi stadierea tumorilor vezicale:

enumerare
Rrvs si uiv- examen de baza al oricarui pacient cu hamaturie
eco tc, rmn
rx osoasa si toraco-pulmonara
scintigrama osoasa

101.Investigaţia ecografică în diagnosticul tumorilor vezicale ??

Se poate executa pe cale abdominal, transrectala sau transuretrala. Tumorile apar ca mase exofitice,
ecodense, intracavitare, fixate la perete, care nu isi schiba pozitia cu miscarile pacientului, cu perete
vezical normal adiacent tumorii.

102.Rrvs si uiv in diag t vezicale ??

Examene de baza pt dg etiologic al oricarui pacient cu hematurie.
Tumorile vezicale au drept semn radiologic cardinaI imagine lacunara pe cistograma urografica
Cele infiltrative aduc modif de suplete ale peretelui vezical (devine rigid, inextensibil, retractat).
Ureterohidronefroza si rinichi mut rezultatul invaziei si obstructiei ureterului.

103. ct si rmn in stadierea t vezicale ??

CT- Ridica procentajul acuratetii diag la 85%, in aprecierea infiltrarii parieto vezicale a tumorilor (T) si
90 % pt decelarea de adenopatii pelvine.
RMN Nu poate face dif intre ta si t1 sau t2 si t3a, dar poate face diferentiere corecta a tumorii
infiltrative dar inca intra organ (pana la T2b) de cele cu extensie extravezicala (T3-T4a sau b)
Prin ambele metode se pot id ggl>1cm (invazie tumorala). Adenopatiile cu <1cm sunt considerate
reactive.

104. Investigaţiile endoscopice utilizate pentru diagnosticul şi stadierea tumorilor vezicale ??

Se realizeaza sub anestezie pentru a avea relaxare, confort si a putea destined VU. Exista cistoscoape
flexibile (mai putin traumatizante)- permit recoltarea de biopsii randomizate, din tesut macroscopic
sanatos, in vedearea detectiei de leziuni microscopic, inclusive concomitenta Cis.
Cele cu grad mare de anaplazie sunt de regula mai mari si sessile cu baze largi de implantere si franjuri
scurte si rigide (“inghetate”), solide.

105. diag dif tumoti vezicale ??

Tuberculoza vezicală proliferativă
Litiaza vezicală
Adenomul de prostată
Cistitele hipertrofice
Ureterocelul
Cheaguri endovezicale

106.Parametrii de prognostic pentru tumorile vezicale non-invazive (superficiale) ??·

număr de tumori prezente in momentul dg
rata recidivelor: o recidiva la 3 luni
dimensiunile tumorilor, o tumora vol are sanse mai mari de recidiva
gradul de anapolazie Tumorile vezicale superficial, se divid, pe baza factorilor de prognostic, in:
tumori cu risc scazut: unice, Ta (=carcinoma papilar neinvaziv), G1, <3cm · tumori cu risc mare: T1G3,
multifocale sau cu recidive multiple, Cis
 33

intermediare: toate celelalte tumori, Ta-1, G1-2, multifocale, >3cm.

107.Grupele de risc pentru tumorile vezicale non-invazive ??

Risc evolutiv Tumori vezicale Risc de Risc de deces la 10
superficiale progresie la 5 ani
ani
Grupa 1- risc · pTa G1 unic 7.1 % 4 ,3%
mic · pTa G1-G2 non
recidivant la 3 luni
Grupa 2- risc · pTa G2 multifocal 17.4 % 12.8 %
intermediar · pTa multi-recidivant
· pTa G3, pT1 G2 unic
Grupa3- risc · pT1 G3 41.6 % 36.1 %
mare · pTis difuz
· pT1 multifocal
· pT1 recidivant sub 6
luni

108.principii de tratament tumori vezicale non invasive ??

Tumori superficiale
1. Rezecţia transuretrală cu biopsii de pat şi margini tumorale (TUR-V)- tratamentul primar al
tumorilor vezciale superficial
2. Cistectomia- rara la turmorile superficial, exceptie fac tumorile papilare nerezecabile sau/si Cis
care nu raspund la terapia intravezicala
3. Tratament adjuvant: tratament intravezical- chimioterapia instilationala, imunoterapia
intravezicala cu BCG
Preventia sau intarzierea aparitiei recidivelor
Eradicarea eventualei prezente de cancer residual microscopic sau Cis
Prevenirea progresiei tumorale
Reducerea indicatiilor de cistectomie radical § Mentinerea sau prelungirea calitatii vietii

109.principii tratament tumori vezicale infiltrative ?? – tumori invazive

chirurgie
Cistectomie radicală =”standard de aur”= indepartarea in bloc a VU,prostate, vezicule seminale,
gagnglioni limfatici pelvini (barbat), respective VU, uretra, uter, cervix, trompe, ovare, perete
ant al vaginului sup, ggl limfatici pelvini (femeie)=exenteratia pelvina anterioara, pelvectomia
anterioara.
Cistectomia partial ca tratament initial nu este recomandata
Indicatii: (dupa chimioterapie neoadjuvanta)
Cei cu raspuns clinic complet sau partial la chimioterapie
Leziuni solitare in regiuni anatomice favorabile
Cei fara istoric de cancer vezical infiltrative anterior sau recidivant
Cei care nu au CIs
Cei care au o buna capacitate vezicala ·

Radioterapie

Chimioterapia sistemica – cisplatinol, carboplatinium

 34

110.indicatii cistectomie partial ?? vezi 109

Nu este recomandata pt cancerul invaziv, ca tratament initial, de obicei
Cistectomia partial ca tratament initial nu este recomandata
Indicatii: (dupa chimioterapie neoadjuvanta)
Cei cu raspuns clinic complet sau partial la chimioterapie
Leziuni solitare in regiuni anatomice favorabile
Cei fara istoric de cancer vezical infiltrative anterior sau recidivant
Cei care nu au CIs
Cei care au o buna capacitate vezicala · Radioterapie

111.prostata anatomie structural ??

Prostata este formata dintr-o zona periferica si una centrala 95%. Restul de 5%- impartita intre zona
tranzitionala si fibromusculara ant. Zona periferica este in directa vecinatate cu cu peretele rectal,
oferind informatii in timpul tuseului rectal. Zona centrala inconjoara ductele ejaculatorii si se
proiecteaza sub baza colului vezical. 8% din cancere provin de aici.
Zona tranzitionala inconjoara uretra proximala pana la calele ejaculatorii, reprez 5-10% din masa prost.
In HBP, dezvoltarea acestei zone poate fi observata endoscopic in cei doi lobi lat. 24%din cancerele prost
isi au sediul aici.
Zona glandulara periuretrala repr de un grup de glande care inconjoara uretra prostatica prin hiperplazie
rezulta lobul median cu rol in obstructia colului vezical.

112.Consecinţele anatomo-patologice ale adenomului prostatic asupra aparatuluiurinar ??

uretra supra-montanală se alungeste de la 3 la 7 cm
colul vezical – in mod normal este circular, in adenoma prost: fantă ant. – post.
Vezica urinara: - initial, mucoasa e normală -mucoasă congestivă (litiază, cistite)
-musculară - hipertrofie (aspect de celule şi coloane)
hipotonă – diverticuli
uretere si rinichi- creste reziduul vezical-> ureterohidronefroza bilateral-> IR

113.fiziopatologia hbp ??
Adenoma de prostata= obstacol în evacuarea urinei ->disectazie (deschidere insuficientă sau tulb de
deschidre a colului vezical); pres. endovezicală creste de la 20 – 40 cm la 50- 100 cmH2O-> rezistenta cer
ico-prostatica->hipertrofia ff muscular-> perete VU ingrosat, contur festonat. Endoscopic,aspect de
“cellule si coloane” (coloane=fascicule musc hipertrofiate; cellule=spatiile dintre ele). Clinic:
polachiurie, mictiune imperioasa, intarziere in declansarea mictiunii.
Obstacolul persista-> VU hipotona, reziduu vezical, diverticuli vezicali= retentive incomleta de urina
fara distensie vezicala .
Reziduul vezical creste, polachiuria se accentueaza, disuria se intensifica-> distensie vezicala=
retentive incomplete de urina cu distensie vezicala. Polachiuria devine permanenta.
Staza vezicala-> ureterohidronefroza bilateral->> insuficienta renala.
F. musculară hipotonă Þ reziduu vezical
-sub 300 ml = ret. incomp. de urină fără distensie
-peste 300 ml = ret. incompl. cu distensie vezicală (polachiurie permanentă,
UHN, IRC, falsă incontinenţă evolutia obstructiei adenomatoase poate include episoade de retentive
complete de urina, traduse prin “glob vezical”, sau in perioada de distensie vezicala – “glob moale” 114.
 35

114.fazele clinice hbp ??

faza de prostatism
Polachiurie nocturnă, moderata (2-3 mictiuni), diminuarea fortei jetului urinar, durata prelungita a
mictiunilor
Exacerbari ale polachiuriilor nocturne (4-5-6 mictiuni), de durata variabila, legate de excese alimentare,
de ingestia de bauturi alcoolice
Disurie- la TR se evidentiaza lobul median
Senzatie de corp strain in rect, erectii si polutii nocturne
Faza de retentie incompleta fara distensie= reziduu vezical, care nu depaseste capacitatea normal a
VU. Apare polachiuria diurnal. VU nu se palpeaza si nici nu se percuta suprapubian, dar poate fi
perceputa prin TR bimanual.
Faza de retentie completa cu distensie vezicala (reziduu>300ml)
Manifestari urinare: polachiuria si disuria se accentueaza atat ziua, cat si noaptea.
Polachiuria nocturna apare in a doua jum a noptii, se insoteste de polachiurie diurnal si
fen obstructive. (daca nu se insot de polakiurie diurnal-insuf cardiaca). Apare “falsa incontinenta” prin
prea plin. Urina are aspect palid, datorita pierderii capac R de conc a urinii
Manif de ordin general: IR: paloare, sete, edeme mb inf, apatie, inapetenta, g&v, tegum uscate

115.complicatii in evolutia hbp ??

Litiază vezicală –ca urmare a stazei VU si infectiei urinare. Mictiuni frecvente si dureroase, cu iradiere in
gland, cu character provocat “de efort”. Poate fi intrerupta cand calculul obstrueaza colul si se poate
relua cu schimbarea pozitiei. Apare hematurie ca urmare a traumatizarii mucoasei vezicale.
Hematuria macroscopica – nu e un smen frecvent in evolutia adenoma prost. Hematuria de origine
prostatica este de obicei initiala, redusa cant, indolora; poate fi si abundenta (rupture vasculareale
mucoasei care acopera adenomul). Hematuria totala necesita exploratri complete eco
uro,uretrocistoscopie Prin abundenta sau retentive completa de urina prin cheaguri, se impune
cateterism uretro-vezical, sau chiar adenomectomie de urgenta.
Infecţii ap. uro-genital : cistite, pielonefrite, orhiepididimite, adenomite acute si cronice (febra,
frisoane, dureri si senzatia de greutate perineala cu iradiere spre gland-> distensie>retentive completa de
urina). Evolutia formelor colectate: inchistare si deschiderea in rect sau uretra. Evolutie spre
cronicizare-> adenoma dur, scleros, diferentiindu-se greu de un cancer prost.
Etiologie: Gram – coli proteus klebsiela +enterococ stafilococ
Pseudoincontinenţă sau urinarea prin ‘prea plin’ – la pac cu retentive incomplete de urina cu distensie
vezicala. Este mai intai nocturna, apoi diurna. La ex reg hipoG, se palpeaza globul vezical, uneori este
vizibil si la inpectie.
Retenţie acută (completa) de urină . Poate aparea brusc sau sa fie precedata d eaccentuarea disuriei.
Excesele alimentare, ingestia de alcool, frigul, medicatia sedative sau trnahcilizant, AG sau rahidiana
sunt factori favorizanti. Gesture terapeutice: alfablocant+PSmimetic, punctie suprapubiana, cistostomie
minima prin trocardiazare sau sonda uretro-vezicala. Ulterior, adenomectomie (TURP)
Ureterohidronefroză – reflux vezico-ureteral- uremie asoc cu glob vezical, moale si rinichi mari, sensibili
bilateral. Frecvent-dureri lombare in cursul mictiunilor, dat refluxului vezico-ureteral.

116.litiaza vezicala complicatie a adenomului ??

Litiază vezicală –ca urmare a stazei vezicale, cu infectie secundara(principalul factor litogen). Mictiuni
frecvente si dureroase, cu iradiere in gland, cu character provocat “de efort”. Poate fi intrerupta cand
calculul obstrueaza colul si se poate relua cu schimbarea pozitiei. Apare hematurie ca urmare a
traumatizarii mucoasei vezicale.

117.hematuria macroscopic complicatie a adenoma prostatic ??

 36

Hematuria macroscopica – nu e un smen frecvent in evolutia adenoma prost. Hematuria de origine

prostatica este de obicei initiala, redusa cant, indolora; poate fi si abundenta (rupture vasculareale
mucoasei care acopera adenomul). Hematuria totala necesita exploratri complete eco
uro,uretrocistoscopie Prin abundenta sau retentive completa de urina prin cheaguri, se impune
cateterism uretro-vezical, sau chiar adenomectomie de urgenta.

118.infectii complicatii adenoma p ??

Infecţii ap. uro-genital : cistite, pielonefrite, orhiepididimite, adenomite acute si cronice (febra,
frisoane, dureri si senzatia de greutate perineala cu iradiere spre gland-> distensie>retentive completa de
urina). Evolutia formelor colectate: inchistare si deschiderea in rect sau uretra. Evolutie spre
cronicizare-> adenoma dur, scleros, diferentiindu-se greu de un cancer prost.
Etiologie: Gram – coli proteus klebsiela +enterococ stafilococ

119.Pseudoincontinenta sau urinarea prin prea plin ??

Pseudoincontinenţă sau urinarea prin ‘prea plin’ – la pac cu retentive incomplete de urina cu distensie
vezicala. Este mai intai nocturna, apoi diurna. La ex reg hipoG, se palpeaza globul vezical, uneori este
vizibil si la inpectie

120. retentia complete de urina ??

Reprezinta imposibilitatea de a elimina urina acumulata in VU si este o urgenta urologica.
Expresia clinica e cea de glob vezical dureros, palpabil suprapubian. Globul vezical moale si
nedureros poate semnifica o retentie cr de urina sau o vezica atona.
In mod cladic RAU e descrisa ca "aparitia unei furtuni pe cer senin" pt ca poate sa apara la un barbat
aflat in plina sanatate aparenta.
Absenta mictiunii din RAU nu trebuie confundata cu cea din anurie, unde vezica urinara egoala de
continut, asa-numita "vezica uscata"

121. Diagnostic HBP ??

Evaluarea pacientului se face conform ghidurilor europene:
Anamneza si evaluarea simptomatologiei
TR, PSA
Eco: dimensiune prost, vol residual, dg complicatii (litiaza vezicala, diverticuli vezicali, UHN).
Uroflowmetrie
Evaluarea functiei renale

Metoda de elective pt det vol prost= ecografia transrectala (recom inaintea trat medical sau chiru).
Analiza urinii
TR-obligatoriu la toti pacientii cu simptomatologie urinara joasa (LUTS)
UIV a pac cu LUTS, in urmatoarele conditii:
Istoric de infectie urinara
Istoric de litiaza urinara
Interv chiru la niv ap urinar
Istoric de tumori uroteliale
Hematurie prezenta sau anamnestica
Retentive completa de urina
CT/RMN
Cistografia retrograda · Studii de uroflowmetrie
 37

122.EXAMINAREA ECO HBP ??

Reprezinta investigatia ce aduce cele mai multe informatii in HBP. Cu aj ei se pot aprecia:
-volumul prostatei
-volumul zonei tranzitionale
-ecostructura prostatei
-prezenta lobului median
-reziduul vezical postmictional
-impactul suferintei prostaticeasupra aparatului urinar superior
In timpul eco se se pot decela si patologii concomitente ale tractului urinar si nu numai, cum ar fi litiaza
prostatica sau vezicala secundara, tumori vezicale, litiaza aparatului urinar superior, chiste si tumori
renale, diverticuli vezicali, tumori uroteliale inalte, etc.
Transabdominală
Transrectală(TRUS)- se pot evalua si veziculele seminale
Transuretrală

123.TRATAMENT NON CHIRURGICAL HBP ??= tratament medicamentos

Supraveghere atenta - la pacienti cu simptomatologie moderata; incidenta scazuta a retentiei urinare
(7%din pacienti)
ALFA BLOCANTE – antagonizeaza receptorii adrenergici responsabili de tonusul musculaturii netede de la
nivelul prostate si colului vezical. Se adm pac cu LUTS ce nu au indicatie ansoluta d etrat chirurgical.
Terazosin, doxazosin, alfuzosin, tamsulosin.
Inhibitori de 5-alfa reductaza – fol in HBP ce are un volum mai mare de 40 ml si care produce LUTS
important. Ei scad vol prost cu 20-30%, imbunatatesc IPSS cu 15
%, imbunatatesc debitul urinar. Proscar(finasterida), avodart

124. tratament chirurgical hbp ??

Tratamentul chirurgical minim invaziv:
TUR-P: rezectia transuretrala a prostatei, cu prostata<60g
TUI-P: incizia transuretrala a prostatei
Stenturi intraprostatice
TUNA
TUMT
Laseroterapia transuretrala
ILC
Electrovaporizarea cu plasma
Crioablatia

Indicatii
LUTS refractare la tratamentul medicamentos
Infecţii urinare recurente ·
Hematurie repetata
Retenţie acuta de urină
Insuf renala ·
Litiaza vezicala

Tratamentul chirurgical clasic:

Indicat in adenoamele voluminoase(>100g), diverticul vezical voluminos ce necesita excizie, litiaza
vezicala voluminoasa ce nu poate fi rezolvata endoscopic, afectiuni ce contraindica TUR-P

125.complicatii post operatorii imediate ??

Deces 1.18%, legata de comorbiditatile pacientului
 38

Sindrom post-TURP- dezorientare temporo spatial, greata varsaturi, HTA, tahicardie si tulburari vizuale;
ca urmare a absorbtiei lichidului de irigare
Pneumonie 4%
Tvp 2%
Infectii de plaga3%; infectii urinare 15% · Hemoragia 1-4.6%

126.Manifestari clinice locale in ADK ??

Simptomatologie obstructive: scade forta jetului urinar, dificultate in inceperea mictiunii, jet urinar
interrupt
Retentia incomplete de urina fara distensie vezicala
Retentia incomplete de urina cu distensie vezicala
Retentia completa de urina
Falsa incontinent urinara (prin “prea plin”)
Disuria- prin infiltratia neoplazica a colului vezical
Simptomatologie iritativa- polachiurie nocturna si diurnal, imperiozitate mictionala, incontinent prin
imperiozitate
Hematurie- rara, traduce invazia neoplazica a trigonului
Hematospermie, scaderea volumului spermatic ejaculat sau impotent- progresia tumorala la nivelul
ductelor ejaculatorii
Durerea- jena, intepatura, senzatie de corp strain, arsura sua durere franca, localizata inr ect, perineu,
cu iradiere spre hipoG sau penis

127. manifestari clinice generale ??

Sindrom consumptiv, inapetenta, iritabilitate, astenie, adinamie.
Metastaze – osose: cu dureri lombare sau la nivelul bazinului ,anemie
Limfatice- cu edeme la mb inferioare prin compresia venelor iliace cu/fara tromboflebite profunde
Hepatice: durere sau icter obstructiv
Cerebrale prin hta intracranaila, cefalee
Greturi varsaturi durere lombara apar in obstructia ureterala bilateral, cu instalare insuf renala cronica.

128.prostatectomia radical ??
Indepartare intregii prostate cu excizia vezicule seminale.
Cai de abord: deschisa (retropubian si perineal) si laparoscopic (extraperitoneal sau transperitoneal).
Indiatii
cp curabil la pacienti cu speranta de viata mai mare de 10 ani
T1a la pacienti cu speranta de viata mai mare de 15 ani sau Gleason crescut
T1b, T2
Contraindicatii : speranta de viata mai mica de 1o ani, T3 cu extensie extracapsulara
Complicatii: deces perioperator, hemoragii, leziuni rectal, tvp, embolie pulm, limfocel, fistula urinara,
incontinent moderata, sau severa, impotent, scleroza de col, stricture uretrale

129. tratament hormonal in adk-p ??

Orice tratament ce reduce testosteronul circulant sau la nivelul tesut prostatic, testosteron necesar
evolutiei CP. Inceperea terapiei se face in momentul diagnosticului. Include:
orhidectomia
estrogeni
analogi RH LH · antiandrogeni
Indicatie: la pacientii cu cancer local avansat sau boala metastazica
Optional: T1b-T2 ce nu sunt candidate pt tratamentul curativ
 39

130. tuseul rectal in adpk ??

Majoritatea ADKP se produc in zona periferica.In functie de stadiul in care e surprinsa afectiunea
neoplazica:
Cancerul in situ: T1 - NU produce modificări clinice
Nodulul canceros: nodul dur, mărime variabilă, incastrat in parenchimul glandular o unic / multiplu o
un lob / ambii o nodul mare ce ocupă lobul respectiv(T2)
prostata mare, dura: densitate lemnoasa, repartitie uniforma sau neregulata.->masa tumorala bomband
in ampula rectal, cu margini ce se pierd lateral, cu prelungiri laterocraniene ce se pierd in directia
veziculeleor seminale. Blocul tumoral este fix: “cap de taur” (T3)

carcinomatoza prostatico-pelvina- masa tumorala densa, care cuprinde tot pelvisul, adherenta la peretii
ososi, imobila, nereg, dureroasa la atingere sau total indolora. +/compresii/invazii rectale (T4)

131. ce stiti despre psa ??

Este o glicoprotein-serin-proteaza produsa aproape exclusiv de celule epiteliale prostatice. Este organ
specifica, dar nu cancer specifica. Nivele crescute pot fi gasite in adenom de prostat, prostatite sau alta
patogenie.
Nivelul PSA, ca variabila independenta, are valoare predictiva mai importanta pentru diagnosticul pozitiv
de cancer prostatic decat TR sau eco transrectala.
Cand PSA= 4-10ng/ml, incidenta CP 25 -35%, la punctia biopsie prostatica (PBP).
PSA>10=>incidenta: 50-80%

132. stadializare cp ??
T
Tuşeul rectal
PSA
TRUS
Biopsii prostatice multiple
PSA> 10 ng/ml = cancer extracapsular < 10 ng/ml =
fără invazie ggl.
N
Numai in intentia tratamentului curative prin CT/RMN, cea mai corecta metoda este cea histologica, dupa
limfadenectomie.
M- prin scintigrama osoasa care se efectueaza la PSA>10ng/ml. rezultate fals positive<2%

133.diag dif cp ??
Examenul clinic- diagnosticul diferential se realizeaza cu:
- hiperplazia benigna a prostatei
- Prostatita cronica
- Tuberculoza uro-genitala
- Litiaza prostatica
- Abces prostatic
- Calcificari intraprostatice
- Interventii chirurgicale prostatice in antecedente
PSA crescut in conditiile unei punctii biopsii negative poate avea si alte cauze:
HBP cu volum crescut
Prostatita acuta sau cronica
Traumatism perineal sau pelvin
TR
Activitate sexual recenta
 40

134.radioterapia interstitial –brahitrerapia ??

Consta in implantarea unor surse radioactive in prostata cu scopul de a genera doze de iradiere inalte la
niv tisular, cu menajarea tesuturilor din jur.
Ca tratament curative pt cp localizat .
Exista 2 tipuri: cu doze de intesitate joasa si inalta
Cu Intensitate inalta - cu iridium 92 radioactiv, astfel:2 sapt de radioT conventionala - 1 sedinta
braditerapie - 2 sapt pauza- a 2 a sedinta de braditerapie- 2 sapt radioT conventionala
T cu intensitate joasa foloseste Pd103 sau I 125: o sg sedinta ce dureaza 1-2h. Avantaj:
incidenta scazuta a complicaitiilor(rectite, incontinent urinara, impotenta)

135. Tratament cp fara obstructie ??

-T1 – 2 prostatectomie radicală alternativă – iradiere .

-Stadiul local avansat T3a, b, c, Mo
1.orhidectomie - chirurgicală
- chimică (Goserelin, Buserelin, Leuprolid)
2.antiandrogeni – Flutamidă 750 mg/zi, Androcur sau estrogeni – Dietilstilbestrol 3 mg/zi
3.Iradiere loco-regională

-T3 M1 – citostatice (Cisplatinol, Ciclofosfamida) ± iradiere metastaze

136.Tratament cp cu obstructie uretrala ??

CP cu obstructive uretrala T4aM0
-Deblocare cervico-prostatica:transurethral/transvezical
-Orhidectomie: chiru/chimica
-Antiandrogeni(alternative:estrogeni)
-Iradiere loco-regionala

CP cu obstructive uretrala (T4aM1)

-Citostatice iv si iradierea metastazelor
-Decompresia caii urinare sup: ureterale si/sau ganglioni), NSP temporara/definitive
Alternativa:derivatie urinara supravezicala

137.Watchfull waiting in CP ??
Strategie terapeutica care presupune o amanare controlata a unei forme de tratament
Indicatii
Cp localizat N0M0
T1a tumora bine sau moderat diferentiata, la pacienti tineri cu speranta de viata> de 10 ani.
Urmarire prin PSA,TRUS si biopsii
T1b t2b moderat dif, pacienti cu speranta viata mai mica de 10 ani Asimtomatici
Cancer prostatic local avansat (T3-T4) moderat dif cu speranta de viata mai mica ·
Cancer prostatic metastazic
 41

138.Clinica tumorilor testiculare ??

1.Masa scrotala
Semn clinic cardinal (etapa tumorala)- modif volum, consistent, sensibilitate(testicul “greu”), cu forma
pastrata(semiom) sau deformata (teratom)
Etapa clinica initiala: nodul tumoral mic, nedurerosm intr-o glanda perfect normalsanse mari de
curabilitate (“descoperire providentiala”)
Invazia locala: anexe testicul, perete scrotal. Orice masa tumorala scrotal care este “coafata” de capul
epididdimului reprezinta o tumora testiculara(Chevassu). O masa tumorala necrozata, ulcerata,
sangeranda, fetida (fongusul malign)= stadiu evolutiv ultim.
2. Semne de diseminare
Adenopatii inghinale, retroperitoneale, axilare, supraclaviculare
Sindrom algic abdominal->abdomen acut (b adenopatica compresiva)
Colica renala (UHN prin compresie adenopatica)
Sd neurologice: compresia plexului lombar,metastaze osoase vertebrale, meta cerebrale
Hepatomegalie metastatica
Sindroame toraco-pulmonare (compresie adenopatica mediastinale)
Fracturi (metastaze osoase)
Edem mb inf (blocaj limfatic) · Casexia neoplazica
3. Semne de activitate endocrina: ginecomastie uni/bilat; coborarea spontana a unui testicul ectopic
leziune intratesticularã micã

139.are este protocolul standard de diagnostic al unei Tumori Testiculare??

Ex clinic local si general obligatoriu
Eco testiculara (scrotal/inghinala/abdominala)
Radio toracica standard
Tc abdomino pelvin
Marker tumorali (AFP, beta-HGC, LDH seric, GUT) ·
Examen anatomopatologic al piesei de orhidectomie
10 % coexista cu hidrocel secundar ceea ce reduce sensi palparii pana a o anula

140. Care sunt cei mai fiabili şi utilizaţi în practică markeri tumorali în diagnosticarea TT ??
alfa-fetoproteina sericã (AFP)
chorio-gonadotrofina umanã sericã – frac ţiunea beta ( ß–HCG)
Marker tumoral= Substanţe secretate de ţesutul tumoral germinal = indicatori ai prezenţei acestuia
(markeri), uneori cu specificitate de tip histologic.
Au rol diagnostic, prognostic şi în urmãrirea raspunsului terapeutic. ·
LDH- test nespecific, valoare redusa izocromozomul 12i – marker tumoral citogenic cu valoare diagnostic
si prognostic

141. Precizaţi stadializarea Boden şi Gibb a TT ??

Stadiul I : tumorã în scrot, ce nu a deposit testiculul
Stadiul II : tumorã în scrot cu adenopatii retroperitoneale
II A metastaze microscopice, descoperite prin limfodisectie
II B adenopatie sub 5 cm ø
II C adenopatie sub 5 cm ø
Stadiul III: tumora in scrot, cu metastaze depasind spatial retroperitoneal

142. Arătaţi care este „trepiedul terapeutic” al TT ??

Tratament chirurgical
 42

polichimioterapia adjuvanta
Radioterapia adjuvanta: asociaza riscul mielodisplaziei si infertilitatii

143 Ablaţia tumorii primare = prima etapã de trat ??

Orhidectomia radical= ablatie in monobloc a testiculului, tunicii vaginale si cordon spermatic (etapa
obligatorie). Se face pe cale inghinala. Testiculul este mobilizat dupa deschiderea canalului inghinal,
explorat cu atentie si extirpat. In caz de dubiu-anatomopatologie extemporaneu. Pentru TTG pe testicul
criptorhid, orhidectomie va fi efectuata transperitoneal.
Limfadenectomia retroperitonealã (LARP) – in trat tumorilor non-seminomatoase= ablatia in bloc a
statiilor ggl retroperitoneale care dreneaza testiculul tumoral si a pediculului testicular homolateral,
restant dupa orhidectomie. Rata mare de success. LARp= metoda de evaluare a invaziei ggl= metoda de
diagnostic.
LARP sacrifica ggl simpatico paravertebrali T12-L3 si filetele nv S eferente odata cu extirparea
testului limfatic=> anejaculare (orgasm uscat), ca principal sechela postoperatorie.

144. Precizaţi în ce constă, când este recomandată, care este principala complicaţie
postoperatorie şi care este valoarea LARP (limfadenectomiei retroperitonele)
Este tipul de interventie recomandata in diagnosticul stadial/tratamentul tumorilor non-
seminomatoase si consta in ablatia in bloc a statiilor ganglionare retroperitoneale care
dreneaza testiculul homolateral, restant dupa orhidectomie.
Nici o alta limfadenectomie nu s-a dovedit a avea aceasi rata de succes. Constituie cea mai
fidela metoda de evaluare a invaziei ganglionare si de diagnostic.
Operatia are si valoare terapeutica prin indepartarea tesutului adenopatic tumoral.
Este o procedura radicala, din acest motiv , acesti pacienti sufera de aejaculare ("orgasm
uscat") ca principala sechela postoperatorie.

145. cand este indicata chimioterapia adjuvanta ??

Reprezinta trat. adjuvant de elecţie al TTGNS indifferent de stadiu şi al TTGS in stadiu de boala
avansata.
Supravietuirea la 5 ani: 90-100% in stadiile precoce de boala si de 60-85%in stadiile avansate.
-primarã sau secundarã ( -/+ precedatã de LARP sau RT)
-de “salvare” (rezistenţã la regimurile de linia I + II)
-risc toxic : renal, miocardic, pulmonar teratogen+infertilitate

146.Care sunt examenele obligatorii de efectuat şi care este cadenţa controalelor din protocolul de
supraveghere al TT ?
Examen clinic local si general, determinarea marker tumorali (AFP,betaHCG serice), RX thoracic, TC
abdpelvin, chiar si in caz de raspuns complet. Raspunsul incomplet: reevaluarea fc diag/prognostici+
modalitate terapeutica mai agresiva “de salvare”.
Cadenta: de regulã la 3 luni in primii 2 ani, la 6 luni in urmatorii 3 ani, apoi anual. Cadenţa controalelor
markerilor este mai mare(lunara in primul an) ca a controalelor imagistice (Rx thoracic odata la doua sau
3 luni, CT abd-pelvin la 3 sau 6 luni in primii 2 ani) sau a examenului clinic.

147.Precizaţi datorită cărui fapt varicocelul clinic manifest este localizat în 95% din cazuri pe partea
stanga ??
-vena spermatica stanga este mai lungă ca cea dreaptă cu 10 cm, formata pe alocuri din plexuri
-v. testiculara se varsa in unghi drept in vena renala stanga
-compresia v. renale stângi în pensa aorto-mezenterică din cauza poziţiiei ortostatice
 43

-insuficienţă valvulară mai frecventă pe stg (aparat ostial prezent doar în 60% din cazurii pe partea
stânga vs. 90% pe dreapta)

148. gradele clinice varicocel ??

gradul I: varicocelul este palpabil doar la manevra Valsalva
gradul II: varicocelul este palpabil în decubit dorsal, dar nu este vizibil
gradul III: varicocelul este vizibil şi palpabil în decubit dorsal

149.Dig diferential varicocel ??

cu tumora testiculară, hidrocelul, hidrocelul cordonului spermatic, hernia inghinală, chistul epididimar

150.Menţionaţi principiul şi tipurile de tratament chirurgical ale varicocelului ??

Terapia chirurgicala este indicate in situatia existentei efectelor gonadotoxice: testicul<2ml decat
contrlat, oligospermie <20 mil/ml, motilitate redusa cu 30-50%. Interventia urmareste intreruperea
refluxului venos reno-spermatic. =>
metode endovasculare (cateterism transfemural al venei spermatice interne prin tehnica Seldinger şi
embolizarea, în sens retrograd, a trunchiului spermatic)
laparoscopice (abord transperitoneal; aplicarea de ligaclipuri pe trunchiul/trunchiurile venoase
spermatice interne şi secţionarea lor între clipuri)
chirurgicale clasice (ligatura/secţionarea venelor spermatice la diferite nivele; abordul preperitoneal
înalt, deasupra canalului inghinal, s-a impus)

151.Enumeraţi elementele clinice care sunt esenţiale în precizarea diagnosticului de hidrocel

idiopatic (primar) ??
Clinic, hidricelul se manifesta ca o tumefactie progresiva, posibil dureroasa, cu discomfort local
(accentuat de efortul fizic) la nivel scrotal.
Inspecţia relevă: asimetrie scrotală + tegument scrotal normal (fără semne de inflamaţie), cu ştergerea
până la dispariţie a pliurilor pungii scrotale (prin etalarea tegumentului pe punga lichidiană din bursă)
Palparea bimanuală relevă (cu blandete, cu si fara effort de tuse):
ovoid cu senzaţia de lichid în tensiune (testicul palpabil doar dacă cantitatea de lichid este mică).
Manevra de pensare a vaginalei (intre index si police) este posibila cand cat de lichid si presiunea din
punga nu sunt prea mari.
limita superioară a pungii lichidiene scrotale este net delimitabilă, iar funiculul spermatic este perfect
delimitabil, cu aspect normal
DIAGNOSTIC POZITIV
Deşi dg. clinic pozitiv este facil, el va fi obligatoriu confirmat ecografic !
1.Examenul clinic
2.Echografia scrotală
152-153. clsif contuzii renale in fct de gravitate ??
Gradul Descrierea traumatismului
Contuzie renalǎ sau hematom subcapsular fǎrǎ tendinţǎ la mǎrire în volum Fǎrǎ rupturǎ renalǎ
Hematom perirenal fǎrǎ tendinţǎ la mǎrire de volum
Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai mare de 1 cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ
Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai mare de 1 cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ
Rupturǎ renalǎ pe întreaga grosime corticomedularǎ pânǎ în sistemul colector
SAU
Injurie vascularǎ segmentarǎ (vascularǎ sau venoasǎ), cu hematom secundar
Rupturǎ renalǎ multiplǎ SAU
Injurie vascularǎ a unui vas principal (arterǎ sau venǎ)
 44

154. enumerati manifestari clinice traumatisme renale inchise ??

Examenul fizic
Primul criteriu de evaluare este stabilitatea hemodinamicǎ. Şocul = tensiune arteriala sistolica <
90 mmHg
Date sugestive pentru afectarea renalǎ:
durere la palparea flancului
hematuria
echimozǎ şi /sau escoriaţie flanc, lombă, bază torace, abdomen superior
fracturi costale
distensie abdominal si durere abdominala
masǎ abdominalǎ la palpare flanc

155. investigati imagistice in traumatisme renale inchise ??

Ø Eco
Avantaje:
Neinvazivǎ
Informaţii asupra rinichilor, organelor abdominale parenchimatoase; lichidului intraperitoneal
(sânge?)
Evidenţiazǎ colecţiile perirenale, mai greu pe cele subcapsulare
Este o metodǎ excelentǎ de urmǎrire a evoluţiei acestor colecţii perirenale (tip hematom sau hemato-
urinom Dezavantaje:
Poate sǎ detecteze ruptura renalǎ, dar nu poate aprecia profunzimea şi lungimea acesteia
Nu oferǎ informaţii funcţionale
Este dificil de obţinut o fereastrǎ acusticǎ bunǎ la un pacient cu numeroase injurii asociate
Rezultatele sunt dependente de ecografist
UIV
Stabileste prezenta ambilor rinichi, defineste clar parenchimul si evidentiaza sistemul pielocaliceal. Cele
mai semnificative rezultate UIV: rinichiul nefuncţional si extravazarea substantei de contrast(afectarea
capsulei).
UIV nu este informativǎ la o tensiune arterialǎ sistolicǎ < 80 mmHg
TC
Metoda gold standard Avantajele TC:
acuratete mare in lcoalizarea zonei de rupture + aprecierea profunzimii
pune dg de injurie pediculara
detecteaza segmentele devitalizate
vizualizeaza retroperitoneul si evid colectiile
stab prezenta si localizarea R contralat
evid lez concomitente intraperitoneale
RMN – timp lung…se foloseste mai putin decat CT
Angiografia
Avantajele faţă de CT:
1.diag precis în injurii vasculare
2. embolizarea selectivǎ ramuri segmentare

156.Enumeraţi complicatiile traumatimelor renale închise ??

Precoce (apar in mai putin de o luna)- hemoragie, infectie, abces perinefric, sepsis, fistula urinara si HTA
Tardive (dupa o luna)
-HTA
-Hidronefroză
 45

-Fistulă arterio-venoasă
-Litiaza urinară
-Pielonefrita

157.Indicatiile t chirurgical in traumatismele renale??Indicaţiile pentru

explorarea renalǎ de urgenţǎ:
instabilitate hemodinamicǎ prin hemoragie cu sursǎ renalǎ
traumatism renal gradul 5 AAST
hematom perirenal în creştere sau pulsatil descoperit cu ocazia unei laparotomii exploratorii pentru o
injurie de organ asociatǎ Cel mai frecvent se practică nefrectomia!

Indicaţii pentru explorarea renalǎ programatǎ:

prezenţa uro-hematomului şi a fragmentelor renale devitalizate.
traumatisme pe rinichi cu anomalii preexistente (ex.: disfuncţie de joncţiune pieloureteralǎ sau tumori).

158. Tratamentul conservator în traumatismele renale închise ??

Indicaţii:
La pacienţii stabili, dupǎ contuzii renale grad 1-4 clasificarea AAST
La pacienţii stabili, dupǎ traumatisme penetrante grad 1-3
Consta in internare, reechilibrare hidroelectrolitica, repaus la pat, monitorizare puls/TA,
antibioprofilaxie. Externarea după 7 zile daca urina este limpede si evolutie loco-regionala buna clinic.

159. Enumeraţi manifestarile clinice ale traumatismelor ureterale ??

Suspectat in toate traumatismele prin impuscatura, penetrante abd. Pot trece neobservate, iar pac sunt
diag tardiv cu HN, fistula urinara si sepsis.
Durere lombară (colică, nefralgie) Febră, greţuri
Fistule urinare (u-vaginale, u-cutanate)
Anurie Nefromegalie
Peritonită acută Ascită
Suspect traumatismele prin impuscare .traumatisme penetrante abdominal
Orice femeie operata ginecologic recent care prezinta colica renala, pierderea urinii prin vagin sau
sepsis trebue suspectata de plaga ureterala sau vezicala

160. explorari imagistice in traumatismele ureterale ??

Cel mai sugestiv semn UIV si TC = e xtravazare a substanţei de contrast , asociata cu diverse grade de
hidronefroza .
UPR
Upr se face in suspiciune de traumatism inalt; investigatie de elctie pt acest tip de injurie.

161.alternative de tratament in traumatismele ureterale ??

Tratamentul injuriilor parţiale - leziuni de tip I şi II: endoprotezarea cu cateter ureteral double “J”
montarea unui cateter de nefrostomie- pt evitarea stricturilor
Tratamentul injuriilor complete - leziuni de tip III, IV şi V Indicatii:
Ureteroureterostomia
Ureterocalicostomia
Transureteroureterostomia
Reimplantarea uretero-vezicala cu flap Boari
Reimplantarea uretero-vezicala si psoas “hitch bladder”
Interpozitia de ansa ileala
 46

Autotransplant
Nefrectomia

162.Clasificare traumatismelor vezicale ??

Tipul Descrierea
Contuzia vezicala
Datele radiologice sunt normale
ruperea intraperitonela
cistouretrografia arata acumulare de contrast intre anse, intermezentericocolic si interparietocolic
injurie vezicala interstitial implica hemoragie intramuralsi extravazare submucoasa a sdc, fara
extravazare extravezicala
rupturi extraperitonele- 2 tipuri
simpla extravazare limitata la spatiu perivezicalc
complexa dincolo de spatiu perivezical
Rupture intra si extraperitoneala concomitenta

163. descrieti clinica rupturii intraperitoneale vezica urinara ??

Semne de traumǎ hipogastricǎ
2.Mǎrire în volum a abdomenului, la care se adauga semne de “ascita” (fara alte semne de inceput,
dcaa urina este sterila)
3.Semne de peritonitǎ la cateva ore de la rupture daca urina este infectata sau la 1-2 zile daca urina
este sterila
3.Durere abdominale cu iradiere în umǎr , consecutive iritatiei frenicului prin acum urinii sub diafragm
4.Cel mai des, micţiune imposibilǎ; când aceasta este posibilǎ, urina este în cantitate micǎ şi
hematuricǎ.

164. semne clinice rupture subperitoneale vu ??

1.hematurie
2.semne cutanate de traumatism
3. hematom perivezical (formaţiune pseudotumoralǎ palpabilǎ în hipogastru şi la tuşeul rectal, asociata
cu matitate, aparare locala si tegumente supraiacente reci)
4.instabilitate hemodinamicǎ prin mecanism hemoragic şi septic
5.micţiunea este posibilǎ dacǎ nu existǎ concomitent afectǎre uretralǎ 165.

165.Investigati paralinice in rupture intraperitoneala a vu ??

Ø Laborator:
Scǎderea Hb
Semne de sepsis: leucocitozǎ, retenţie azotatǎ
Sindrom biochimic caracteristic rupturilor intraperitoneale: azotemie, hiponatremie, hiperkalemie şi
alcalozǎ
Uree în lichidul de ascitǎ la valori asemǎnǎtoare ureei urinare
Ø Cistografia retrogradǎ
cea mai bunǎ procedurǎ diagnosticǎ în traumatismele vezicale. Cistografie necesita o radiografie de bazin
inainte de injectare, un cliseu mictional si unul post-mictional. Se umple vezica cu 350-400 ml de sdc ,
urmatǎ de clamparea SUV. Dupa declampare SUV, se constata:
Evacuarea unei cantitati variabile de lichid (ruptura vezicala subperitoneala)
Lipsa evacuarii substantei instilate sau evacuarea unei mici cantitati (ruptura intraperitoneala)
Dg. + = cand exista contrast în exteriorul vezicii
 47

UIV - Inadecvatǎ pentru traumatismele vezicale + uretrale Ø Ecografia

1.Prezenţa lichidului peritoneal
2.La umplerea pe SUV, vezica e nevizualizabilă
CT pentru injurii abdomino-pelvine asociate – metoda cea mai buna,
dar nu poate face diferenta intre urina si ascita.
1.clişeele tardive
2.cistografia CT = umplere retrograda e VU cu sdc, urmata de clisee TC

166. tratament traumatismelor vezicii urinare ??

URGENT
1.Combaterea şocului hemoragic şi septic
2.Tratamentul injuriilor asociate care ameninţǎ viaţa
3.Rupturile extraperitoneale se pot trata, în cele mai multe cazuri, doar cu cateter uretrovezical , timp
de 3 sapt. Trat chirurgical: rupturi vezicale intinse localizate la nivelul colului, prezenta de fragmente
osoase in peretele vezical,drenaj cu SUV, deschiderea peritoneului si explorarea atenta urmata de drenaj
peritoneal.
4.Pentru rupturile intraperitoneale se practicǎ întotdeauna explorarea chirurgicalǎ de urgenţǎ
5. Tratamentul fracturilor oaselor pelvic

Rupturile vezicale subperitoneale

Explorare chirurgicală în cazuri selectionate.
-deschiderea vezicii
-sutură (Vicryl)
-drenaj urinar (sondă / cistostomie)
-explorare peritoneală
-leziuni viscerale associate

Rupturile intraperitoneale
Explorare chirurgicală obligatorie:
-existǎ alte organe intraperitoneale afectate?
-sutura rupturii (Vicryl)
-drenaj urinar (sondă / cistostomie)
-lavaj şi drenaj multiplu – peritoneu

167. Clasificarea traumatismelor de uretră posterioară în funcţie de aspectul uretrografic ??

Clasa Descrierea
Elongarea uretralǎ.
Fǎrǎ uretroragie. Fǎrǎ extravazare pe uretrografie
Contuzia uretralǎ.
Uretroragie prezentǎ. Fǎrǎ extravazare pe uretrografie.
Rupturǎ parţialǎ de uretrǎ anterioarǎ sau posterioarǎ.
Extravazare de s. de contrast la locul injuriei, cu trecerea acesteia în uretra proximalǎ sau
în vezicǎ.
Rupturǎ completǎ de uretrǎ anterioarǎ
Extravazarea SC la locul injuriei, fǎrǎ trecerea acesteia în uretra proximalǎ sau în vezicǎ
Rupturǎ completǎ de uretrǎ posterioarǎ
Extravazarea substanţei de contrast la locul injuriei, fǎrǎ trecerea acesteia în vezicǎ.
Ruptura completǎ sau parţialǎ a uretrei posterioare asociatǎ cu ruptura colului vezical sau a vaginulu.
 48

168. Descrieţi semnele şi simptomele caracteristice traumatismelor uretrei posterioare tip III ??
Uretroragia- uretroragie prezenta = cateterismul vezical interzis (exceptie: pacientii instabili
hemodynamic, care necesita monitorizare de urgent a diurezei)
2.Hematuria – intensitatea ei nu se coreleaza cu gravitatea traumatismului uretral
3.Durerea la micţiune sau imposibilitatea de a urina (ruptura uretrala completa)
4.Hematomul sau edemul
5.Prostata ascensionatǎ (ruptura totala a uretrei post la apexul prostatic)

169. Alternative de tratament în traumatismele uretrei anterioare ??

Ø Tratamentul contuziilor uretrale

fără uretroragie si fara durere – fără tratament
uretroragie importantǎ – cateter uretrovezical / cistostomie + pansament compresiv in perineu Ø
Tratamentul rupturilor uretrale
Rupturi de uretra ant-> extravazarea de urinǎ şi sânge ® reacţie inflamatorie ® abces ® fistula uretro-
cutanata-> fasceita necrozanta (rar)
Extravazari urohematice limitate: Ab cu spectru larg
Extravazari importante cu edem inflamator: incizii cutanate multiple+ plagile se lasa deschise pt toaleta
locala zilnica
uretroplastia precoce dupǎ traumatism este contraindicatǎ (leziuni associate ale corpului spongios)
Tratamentul rupturilor uretrale anterioare partiale - montarea de cistostomie, 3 sapt.
Se practica uretrografie retrogradǎ a)fara extravazare, fara stricture= suprimare cistostomie
b)stricturi: incizie endoscopicǎ incizie endoscopica +/uretroplastie
!!uretroplastie anastomoticǎ uretroplastie cu grefǎ ( leziuni> 1 cm)
Tratamentul rupturilor complete de uretră anterioară
Uretroplastie anastomoticǎ Uretroplastie cu grefǎ de piele sau de mucoasa bucaala

170. Manifestările clinice şi tratamenul rupturii de corpi cavernoşi ??

Pacientii descriu un zgomot in timpul actului sexual, durere+ disparitia erectiei. La examenul local:
edem penian, dezvoltarea unui hematom de-a lungul penisului (“penis in saxofon”), ce se poate extinde
si in hipogastru prin rupture fasciei Buck. Dupa aparitia hematomului, cu pacientul in decubit dorsal,
penisul deviaza spontan spre partea sanatoasa. Ruptura tunicii albuginee poate fi palpata daca
hematomul are volum mic.
Tratament
Traumatism penian nepenetrant: hematom subcutanat, rupture peniana
Mentinerea erectiei dupa traumatism indica prezenta doar a unui hematom subcutanat, fara rupture
albugineei. Nu este necesara interventia chiru, doar AINS si gheata local. Disparitia erectiei:
interventie chirurgicala imediata si sutura albugineei cu fir nerezorbabil.
Tratamentul conservator al fracturilor peniene nu este recomandat (complicatii numeroase: abces penian,
omiterea rupturii uretrale), incurbarea peniana, persistent hematomului
Traumatism penian penetrant- interventie chiru de urgenta, cu debridarea tesuturilor necrotice si
sutura primara a albugineei corpilor cavernosi si/sau uretrei. +/tehnici microchirurgicale in injurii
extensive ale penisului (vascularizatie bogata); grefe de piele, dupa tratamentul infectiei locale; este
prudent sa se efectueze derivatie urinara prin cistostomie pt prevenirea infectiei.