Sfânta Cuvioasă Parascheva

Este prăznuită de către creştinii

ortodocşi în fiecare an pe 14 Octombrie

Hoinari prin Maramureş ( II )

Material dedicat excursiei din
Maramureş în perioada 19–21 Iunie 2009

Ziua Armatei
Armata Română este sărbătorită în
fiecare an pe 25 Octombrie

Povestea unei buburuze

Un îndemn de a ne asculta părinţii

Pionieri ai şcolii româneşti de chimie

Material dedicat românilor care şi-au
adus contribuţia la dezvoltarea chimiei
ca ştiinţă

O lectură sau un joc pe

calculator?
Cum ne putem petrece timpul liber în
mod mai atractiv.

În lumea simţurilor
Unele animale, pot vedea, auzi sau mirosi
mai bine decât oamenii
-2-
An II, Număr 2(8), Octombrie 2009
EDITATĂ DE
CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE
AL ŞCOLII CU CLASELE I – VIII VALEA GLODULUI
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Redactor - şef:
Prof. Nusia Lazăr
Redactori coordonatori:
Prof. Lăcrămioara Pali, Înv. Cecilia Olariu.
Colaboratori:
Pr. Nicolae Vrăjitoru, Prof. Mihai Crăciun,
Prof Ioan Crăciun, Prof. Florin Viu, Rodica
Roibu.
Redactori:
Loredana Spătariu, Denisa Rusu, Ana Maria
Blidariu, Bianca Loghin, Diana Crăciun,
Andreea Sumanariu.
Tehnoredactarea şi aranjamentul în
pagină:
Prof: Florin Viu
Editorial
Toamna este un anotimp de belşug. În
ciuda faptului că este frig şi plouă, nu sunt
numai părţi rele. Acum se coc unele fructe
şi legume, iar noi copiii începem şcoala.
Păsările călătoare ne părăsesc dar nu
trebuie să fim trişti, deoarece le vom
revedea la primăvară. Cuiburile de
rândunele de sub streaşina casei vor
rămâne pustii până la primăvară. Atunci le
vom vedea zburând şi vom reauzi cântecul
lor dulce prin apropiere de casele noastre.
În această perioadă au loc multe
schimbări în natură. Iarba cea verde se
usucă, florile cele frumos mirositoare mor,
copacii mai îmbătrânesc, frunzele se
îngălbenesc şi cad, ramurile pomilor
rămânând pustii. Cărăbuşii, fluturii,
albinuţele, tot ceea ce dădea viaţă naturii
dispare ca prin farmec.
Oamenii adună recoltele, fructele,
legumele în cămări sau în beci pregătindu-
şi astfel proviziile pentru iarnă.
După o primăvară în care natura a
reînviat, iar vara a trecut cu multă căldură
şi vreme frumoasă, toamna ne învăluie cu
vreme rece şi ploaie. Încet, încet, toamna
va face loc babei iarnă cu multe cojoace,
ger, vânt rece şi zăpadă.
Loredana Spătariu
An II, Numărul 2, Octombrie 2009
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi
La 14 octombrie, în fiecare an, Iordanului, unde s-a nevoit cu lacrimi pământul uda şi aşa se ruga:
Biserica Ortodoxă de pretutindeni postul şi rugăciunea, întocmai Doamne Iisuse Hristoase, caută din
prăznuieste pe Sfânta Cuvioasă ca Sfântul Ioan Botezătorul, ca locaşul Tău cel sfânt; am lăsat toate
Parascheva. In chip deosebit ea este Maria Egipteanca sau ca atâţia şi după Tine am călătorit în toată
cinstita în Moldova, întrucât de 350 alţi ostenitori spre cele viaţa mea. Şi acum, îndură-te
de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi. duhovnicesti. Mitropolitul Doamne, spune îngerului blând să ia
Este cunoscută în popor şi sub Varlaam în Cazania sa, tipărită cu pace sufletul meu". Împăcată cu
numele de "Sfânta Vineri" sau la Iasi în anul1643, spune că sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, şi-a
"Vinerea Mare". Cuvioasa acum nu mai avea grijă "nici de dat astfel sufletul.
Parascheva a trăit în prima jumatate veşminte şi de aşternuturi, nici A fost îngropată ca o străină, nimeni
a veacului al XI- lea. S-a născut in de mâncări şi de mese, nici de neştiind cine era. Dar Dumnezeu,
Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe casă sau slujnice, ci numai de voind să o proslăvească, a descoperit
ţărmul Mării Marmara, în apropiere curăţenia sufletului şi de în chip minunat cine era acea străină.
de Constantinopol (azi Istanbul), pe răspuns judecăţii ce va să fie. Se spune că un marinar a murit pe o
atunci capitala Imperiului bizantin. Ea pururea suspina şi nepărăsit corabie, iar trupul i-a fost aruncat în
Părinţii ei erau oameni de neam tânjea cumu-şi va înfrumuseţa mare. Valurile l-au aruncat la ţărm,
bun şi credincioşi, râvnitori spre sufletul, cum se va iar un sihastru care
cele sfinte. Un frate al ei, după ce a logodi pe sine trăia acolo, a rugat
învăţat carte, s-a călugărit sub Mirelui ceresc, lui pe niste creştini să-l
numele de Eftimie; apreciat de Iisus Hristos, cum îngroape după
cârmuitorii de atunci ai Bisericii, se va îndulci la rânduiala
dar şi de credincioşi, a fost ales la vederea Mirelui creştinească.
vremea cuvenită episcop in sau, de slava şi de Săpând deci o
localitatea Madite. Parascheva şi-a lumina şi de groapă, "aflară
petrecut anii copilăriei în casa bucuria cea trupul Prea
parinţilor sub ocrotirea acestora. Se fericită. De Cuvioasei
spune că pe când avea zece ani a aceasta... ochii de Parascheva
auzit citindu-se intr-o biserică lacrimi îi erau neputred si plin de
cuvintele Mântuitorului: "Oricine întunecaţi mireasmă".
voieşte sa Biserica Sfinţii Trei Ierarhi Cu toate acestea,
vină după
pururea".
din Iaşi au pus alături de ea
Mine, să se Într-o noapte, însă, pe şi trupul corăbierului. Dar în noaptea
lepede de când avea cam la 25 de următoare, unuia din creştinii care
sine, să-şi ani, un înger i-a spus, în săpaseră groapa, cu numele
ia crucea sa vis, să se reîntoarcă în Gheorghe, i s-a aratat în vis o
si să-Mi locurile părinteşti: "Să împărăteasă, şezând pe un scaun
urmeze Mie laşi pustia şi la moşia luminat şi înconjurată de îngeri, iar
(Marcu 8, ta să te întorci, că unul dintre aceştia îl mustră pentru că
34) ". acolo ţi se cade să laşi n-a scos din groapă trupul Cuvioasei
Aceste trupul pământului şi să Parascheva. Iar împărăteasa pe care o
cuvinte au treci din aceasta lume văzuse în vis şi care nu era alta decât
impresionat către Dumnezeu, pe Cuvioasa Parascheva - i-a poruncit să
-o atât de Icoana Sf. Cuv. Parascheva Care L-ai iubit". Şi ia degrabă trupul ei şi să-l aşeze
mult, încât de la Biserica Hreaţca continuă mitropolitul undeva la loc de cinste. În aceeaşi
şi-a împărţit toate hainele săracilor. în Cazania sa că ea "fără de noapte, o credincioasă pe numele
Acelaşi lucru l-a făcut şi în alte voie lăsă pustia şi se întoarse în Eftimia a avut aceeaşi vedenie.
împrejurări, fără să ţină seama de lume şi la Ţarigrad veni. Şi Credincioşii de acolo, auzind de visul
mustrările părinţilor ei. După mereu în biserica Precistei ce celor doi, au înţeles că este un semn
trecerea câtorva ani, şi-a părăsit este in Vlaherna şi către icoana dumnezeiesc, drept care au luat trupul
părinţii şi "frumuseţea acestei Sfintiei Sale căzu şi cu lacrimi Cuvioasei din mormânt şi l-au aşezat
lumi", retrăgându-se "în adâncul se ruga aşa şi zicea: N-am altă în biserica Sfinţii Apostoli din Epivat.
pustiei". S-a oprit mai întâi la nădejde, n-am alt acoperământ. Îndată au avut loc vindecări minunate
Constantinopol, unde a ascultat Tu-mi fii îndreptătoare, tu-mi fii în urma rugăciunilor care se faceau
cuvinte de învăţătură de la călugări folositoare... Că până am lângă cinstitele sale moaşte. Se spune
si călugăriţe cu aleasă viaţă umblat în pustie pe tine te-am că dreptcredinciosii creştini din
duhovnicească. Urmând sfaturile avut ajutor, iar acum, daca m- Epivat au zidit o biserică chiar pe
acestora, a părăsit capitala, am întors în lume, îndreptează- locul în care au trăit părinţii ei şi unde
îndreptându-se spre ţinutul mă până la sfârşitul vieţii mele, văzuse ea insăşi lumina zilei. Vestea
Pontului, oprindu-se la mănăstirea că altă nădejde nu am". Din despre acestea s-a răspândit în toata
Maicii Domnului din Heracleea, Constantinopol s-a îndreptat Peninsula Balcanica şi in Asia
unde a rămas vreme de cinci ani. spre Epivat, localitatea în care Mică,mulţi credincioşi îndreptându-se
De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în vazuse lumina zilei, fără să spre Epivat ca să se închine la
dorinţa de a-şi petrece restul vieţii spună cuiva cine este şi de unde cinstitele ei moaşte şi să-i ceară să
în locurile pe care le-a străbătut şi vine. "Acolo – continuă mijlocească in faţa tronului ceresc.
Mântuitorul Iisus Hristos si Sfinţii mitropolitul - trudă către trudă
Apostoli. Dupa ce a văzut şi durere către durere adaugă,
Ierusalimul, s-a aşezat într-o cu post şi cu nedormire pe sine Pr. Nicolae Vrăjitoru
mănăstire de călugăriţe în pustiul se infrumuseţa..., cu
 An II, Numărul 2, Octombrie 2009
Hoinari prin Maramureş (II)
20 Iunie 2009 – Ziua a II-a
După o noapte lungă şi mai
mult nedormită, căci eram tare
puşi pe şotii, a doua zi încă de
la primele ore ale dimineţii,
ardeam de nerăbdare să reluăm
drumul prin Depresiunea
Maramureşului pentru a vedea
obiectivele turistice de astăzi.
După ora 8.00 am pornit către
primul nostru obiectiv de astăzi:
mausoleul
eroilor de la
Moisei.
Monumentul a
fost ridicat în
memoria a 29
de eroi
localnici ucişi
de către hortişti
la 14 octombrie 1944. Din
păcate, aşa cum românii
obişnuiesc să “cinstească ”
memoria înaintaşilor lor,
monumentul se află într-o
avansată stare de degradare, iar
parcul ce îl înconjoară era
foarte murdar.Chiar aşa trebuie
să ne aducem aminte de aceşti
eroi?
De aici am pornit către Sighetul
Marmaţiei, loc în care urma să
vizităm una dintre cele mai
cumplite închisori ale regimului
comunist din
România.
Închisoarea a
fost amenajată
ca muzeu în
anul 1995.
Fiecare celulă
sau încăpere
este amenajată
pe anumite teme ce au legătură
cu regimul îndurat de români în
perioada 1945–1989:
Portrete ale deţinuţilor politici,
înbrăcămine, încălţăminte şi
obiecte folosite de aceştia,
camere de tortură, mobilier,
încăperi în care erau panouri pe
care erau prezenţaţi scriitorii
interzişi în acele vremuri, postul
de radio „ Europa Liberă ”,
reconstrucţia oraşelor, evenimente
istorice majore din lumea de
dincolo de „cortina de fier”, viaţa
în comunism şi multe altele.
Elevii pricepeau cu greu cum se
putea oare ca scriitori care astăzi
se învaţă la şcoală, dreptul la
liberă exprimare, dreptul la o
viaţă decentă şi multe altele să fie
interzise? Elevii mi-au pus multe
întrebări despre acele vremuri,
însă, nu le-am
putut răspunde
mare lucru,
întrucât în acel
decembrie al
anului 1989, când
mii de oameni au
luptat pentru ceea
ce suntem noi
astăzi eram doar un copil.
Am făcut şi câteva fotografii la
grupul statuar aflat în curtea
interioară a fostei închisori.
După aceste două lecţii de
istorie a neamului, am plecat către
Săpânţa, loc
în care se află
unul dintre
cele mai
renumite
obiective
turistice din
ţară şi din
lume:
Cimitirul Vesel. Adevărat muzeu
în aer liber, acest cimitir reuneşte
laolaltă peste 800 de morminte ale
căror cruci sculptate în lemn de
stejar şi vopsite în „ albastru de
Săpânţa ”, culoare asemănătoare
cu albastrul de Voroneţ, sunt
adevărate monumente de artă
populară. Cimitirul Vesel şi-a luat
denumirea de la unele epitafuri
înscrise pe
cruci şi de la
culorile vii
folosite la
pictarea
imaginilor de
de pe acestea.
Tradiţia,
începută de
meşterul Stan
Ioan Pătraş, este
continuată azi
de mai mulţi ucenici ai acestuia.
De la Săpânţa am pornit către
Muzeul Satului Maramureşean,
aflat la câţiva kilometri de Sighet.
Muzeul reuneşte mai multe case
specifice zonei, celebrele porţi
sculptate în lemn, o biserică în stil
maramureşean, şi multe altele.
Cea mai veche dintre case este
cea din anul 1685. Alături de ea
află o altă casă, despre care doamna
ghid ne-a spus că este construită din
lemnul unui singur stejar. Aceasta ne-
a dus cu gândul la bisericuţa din
apropiere de Mereşti, construită dint-
un stejar multisecular în care se spune
că s-ar fi ascuns Ştefan cel Mare
când era urmărit de potera lui Petru
Aron, cel ce l-a ucis pe Bogdan al II-
lea, tatăl voievodului.
Tot în acest muzeu am mai putut
vedea şi diverse obiecte expuse în
unele case, fântâni construite din
lemn, prese de ulei, mori şi multe
altele.
Am plecat apoi către mănăstirea
Bârsana, aflată aproape de localitatea
cu acelaşi nume de pe valea Izei. Aşa
cum ne-am aşteptat, am
găsit aici un adevărat
colţ de rai, ca şi multe
altele în care bunul
Dumnezeu a binevoit ca
oamenii să ridice
lăcaşuri închinate Lui.
Biserica mănăstirii este
una dintre cele mai
înalte biserici maramureşene, turla ei
având impresionanta înălţime de 76
de metri!
Ultima oprire a fost la Bogdan Vodă,
unde urma să vizităm şi mănăstirea de
aici. Din păcate era un pic cam târziu,
iar biserica era închisă. De aici ne-au
rămas ca amintire cele câteva
fotografii realizate la grupul statuar
din centrul localităţii.
Seara târziu am
ajuns la gazdele
noastre din Borşa.
Micii excursionişti s-
au pus din nou pe
năzbâtii, cu toate că
au străbătut în acea zi
întreaga depresiune a
Maramureşului, valea
Vişeului şi valea Izei.
Urma o nouă zi, în care urma să ne
întoarcem acasă…
( va urma )
Prof. Florin Viu, Rodica Roibu
-3-
Toamna în creaţiile elevilor
Toamna
Vine pe neaşteptate
Toamna lângă un hotar.
Când se numără bobocii,
Vântu-aleargă iute iar.
Şi foşneşte trist covorul,
Cel din frunze ruginii,
Vine toamna cea cu ploaie
Şi nori mari şi cenuşii.
Loghin Bianca, clasa a VI-a
Din nou la şcoală
Că vrei sau de nu vrei,
Vara iute zboară,
Copiii şi ei,
Se întorc la şcoală.
Şi-amintesc cu dor,
De zile cu soare,
Şi pe ude-au fost,
În vacanţa mare.
De mare vorbesc,
De bunici, de munte,
Veseli povestesc,
Multe şi mărunte.
Apoi planuri fac,
Pentru altă vară,
Le pun în rucsac,
Şi intră în şcoală.
Crăciun Diana, clasa a VII-a
Toamna în livadă
Toamna în livadă vine,
După ce-a umblat hai-hui
Stau în pomi şi râd la soare
Mere, pere şi gutui.
Mângâiaţi de vânt în vie,
Zâmbesc struguraşii dulci.
Hai copii ca să culegem,
Mere, prune, struguri, nuci.
Toamna vine, toamna pleacă
Ca o ploaie fermecată,
Prin livadă şi prin vii,
Hoinăreşte, dragi copii!
Loghin Bianca, clasa a VI-a
ATENŢIE!!!
Vă rugăm să ne trimiteţi numai
poezii originale şi nu copiate din
manuale sau volumele unor
autori! (acestea nu se vor publica)
Poeziile originale care nu au fost
publicate în acest număr vor
apărea în numărul 3. Mai puteţi
trimite poezii care au ca subiect
toamna până la data de
15.XI.2009.
 -4- An II, Numărul 2, Octombrie 2009
Ziua Armatei Române Toamna în creaţia elevilor.
Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în
calendarul sărbătorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Toamna Toamna
Ziua armatei romane, o zi de glorie si de cinstire pentru eroismul şi
jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat Ceru-i negru şi-nnorat,
faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi
Toamna mândră şi frumoasă
misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea A fost lungă şi mănoasă Păsările au plecat
teritorială a statului român. Şi-a împărţit a ei comori Peste deal, peste câmpie,
La 25 octombrie 1944, glorioasa armată română elibera ultima La oamenii muncitori Şede bruma cenuşie.
localitate românească de sub ocupaţie străină: oraşul Carei. Prin
lupte grele si sângeroase si fapte de eroism, armata română a
Iarba-i verde şi frumoasă
Florile sunt de mătase, Copacii s-au veştejit,
reîntregit Transilvania străbună, leagănul naţiunii şi civilizaţiei
româneşti, din al cărui trup fusese răpită partea de nord-vest prin Cu ai tăi struguri din vii, Frunzele au rugit
odiosul dictat de la Viena. Acţiunile militare purtate de armata Toamnă harnică, mai vii? Soarele ne-a părăsit,
română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc un drum glorios, soldat
pe pământul transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din Sumanariu Gabriela, clasa a VII-a Livezile-s înmiresmate,
cadrul Armatei a IV-a, comandată de bravul general Dăscălescu, şi Fructele sunt coapte, coapte,
trupele armatei I ale neînfricatului general Atanasiu au căzut
vitejeşte în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş,
Strângem tot ce vom putea,
Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Căci la iarnă-i vreme grea!
Carei, în total peste 50.000 de oameni (morţi si răniţi). Odată cu
încheierea acţiunii de eliberare a teritoriului patriei, după 25 Spătariu Loredana, clasa a VII-a
octombrie 1944 armata română a participat, alături de armata
sovietică, în lupta pentru eliberarea Ungariei. Ea a desfăşurat acţiuni
militare pe Tisa mijlocie, pentru eliberarea oraşelor Debreţin şi
Nyiregyhaza şi a participat la marea operaţiune pentru eliberarea
Budapestei, unde şi-a adus o contribuţie importantă la ruperea
centurilor fortificate ale oraşului şi la nimicirea marilor centre de
rezistenţă. A avut, de asemenea, un mare rol in eliberarea oraşului
Miskolc şi în cucerirea munţilor Hegyalya, Bukk şi Tatra. Pe frontul Toamna
din Ungaria, brava armată română a angajat peste 210.000 militari,
eliberând 14 oraşe mari şi 1.224 de comune. În cursul acestor lupte,
din rândul ostaşilor noştri au căzut la datorie 42.000 de oameni
A venit de-acum o lună,
(morţi, răniţi, dispăruţi şi prizonieri). Anotimp ploios şi rece,
Dar a fost şi vreme bună,
Roade să putem culege. Rândunica
Mere, pere, nuci şi struguri Sunt rândunica
Şi legume-am adunat, O pasăre călătoare
Şi-am umplut cămara toată, Şi mă pregătesc să plec
Cu compot şi zarzavat. În ţările cu mult soare.
În Cehoslovacia, armata română, acţionând în continuare alături Sunt micuţă
Dar acum s-a terminat,
de armata sovietică, a desfăşurat acţiuni în perioada 18 decembrie Şi zbor neîncetat
1944 - 12 mai 1945. La operaţiune, pe frontul Cehoslovaciei au
Anotimpul cel bogat,
Cu-al meu cântec vă încânt,
participat 248.450 militari români, din rândurile cărora au căzut Vrea să-şi ia şi rămas bum
Iar cuibul sub streaşină mi-l fac.
67.495 de eroi. De asemenea, aproximativ 2.000 de militari români Ca să plece pe alt drum.
din Regimentul 2 Care de luptă si-au adus contribuţia la eliberarea
Loghin Casiana, clasa a III-a
părţii de nord-est a Austriei. Ei au înfruntat inamicul în lupte grele Gontariu Mădălina, clasa a VII-a
la Mistelbach, Zisterdorf si Poysdorf. Cu un efectiv total de peste
538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata Gutuia
română, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagră până
in Cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km pătraţi de sub
ocupaţie străina (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a
În copacul din fereastră,
traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 Stă gutuia cea frumoasă,
cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3821 localităţi, dintre care 53 Rotunjoară şi gălbuie
de mari oraşe. Ostaşii romani au provocat inamicului pierderi Cu al ei miros te-mbie.
echivalând cu 15 divizii. Pe frontul de vest, efortul economic al
României a atins fabuloasa sumă de 1.120.000 dolari, ceea ce
Toamna la soare se coace,
însemna de patru ori bugetul României pe exerciţiul financiar 1937- Şi din ea mama ne face,
1938. Zilnic, contribuţia României in războiul antihitlerist a fost de Bunătăţi, compot şi gem,
aproape 5 milioane de dolari. La 9 mai 1945, când războiul a luat Noi copiii asta vrem.
sfârşit cu victoria Naţiunilor Unite - armata română se găsea in Copacul
apropiere de Praga şi în estul Austriei, prezentându-se cu un bilanţ Loghin Bianca, clasa a VI-a
bogat de luptă, şi s-a întors în ţară cu steagurile de luptă acoperite de
glorie nemuritoare, trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată Copacul cel înfrunzit,
biruitoare, care şi-a făcut datoria faţa de patrie şi poporul său, Toamna l-a îngălbenit
precum şi faţă alte popoare. Frunzele-i cad şi fac covor,
La această măreaţă sărbătoare, cu ocazia Zilei armatei române, se În care suflă-un vânt uşor.
cuvine ca tuturor eroilor neamului şi veteranilor de război, care au
înfruntat gloanţele şi vitregia războiului, celor care şi-au dat viaţa Rămas singur şi întristat,
pentru libertatea, unitatea si integritatea României, să le aducem un Cu crengile golaşe-n vânt
călduros şi pios omagiu şi să le transmitem de peste timp gânduri de Şi-aşteaptă iarna ca s-aştearnă,
recunoştinţă veşnică din partea generaţiilor de azi, a noastră, a Prima zăpadă pe pământ.
tuturor.
Popescu Mădălina, clasa a VI-a
Prof. Ioan Crăciun
 An II, Numărul 2, Octombrie 2009
Fructele
Mere bune şi zemoase
Gutui galbene, pufoase.
Pere dulci şi numeroase
Piersicile mari, gustoase.
În grădini noi le găsim
Toamnă bună, mulţumim!
De toate acum adunăm
În cămară le-aşezăm
Fructe dulci şi parfumate
Toate sunt înmiresmate
Sunt izvor de sănătate,
La iarnă mâncăm de toate.
Spătariu Loredana, clasa a VII-a
Toamna
De pe la Sfânta Mărie
Vine toamna brumărie
Cu fructe şi cu bucate
Cu de toate-ndestulate
Prune bune albăstrui,
Struguri dulci şi cu gutui,
Merele şi perele,
Ne-ntăresc puterile!
Că au multe vitamine
Şi ne simţim foarte bine
Şi din struguri negrişori,
Facem vinul acrişor.
Sumanariu Sânziana, clasa a II-a
Cartoful
Sub pământ în vară cresc,
Şi cartof eu mă numesc.
Am familie numeroasă,
Sub pământul ce mi-e casă,
Sunt rotund, am coaja tare,
Şi mă pun toţi în mâncare,
Musaca, piure, prăjit,
Iată-mă-s pus la gătit!
Loghin Bianca, clasa a VI-a
Nucile
Ionel cel năzdrăvan,
Are-n mână un ciocan.
Zece nuci a spart acum
Şase, ieri le-a dus în drum
Mâine sparge alte şapte,
Câte nuci avea de toate?
Crăciun Diana, clasa a VII-a
-5-
Din lumea animalelor
Broasca ţestoasă Povestea unei buburuze…
Vine broasca de la mare
Fără ochelari de soare,
Era o dimineaţă frumoasă cu aer
Fără carapacea ei, îmbătător, plin de parfumul florilor de
Căci a dat-o pe cercei primăvară şi răcorit cu rouă pură. Din
Şi găseşte-n drum un râu parfumul unei păpădii apăru somnoroasă
Şi se-ascunde pân’ la brâu, o buburuză.
Dar nu vrea Doamne fereşte! - Ce dimineaţă frumoasă! spuse
S-o privească vreun peşte, buburuza.
C-o să dea sfadă în ţară, - Bibi!... o strigă mama ei, ce bine că
C-a văzut-o-n pielea goală! te-ai trezit! Ieşi afară să te mângâie
razele soarelui şi să te speli în roua
Diana Crăciun
dimineţii. Poţi să te duci să te joci dar să
Ursul nu te îndepărtezi. Poate trece vreo pasăre
şi te ia în cuibul ei ca mâncare pentru
Dimineaţa pe răcoare, puii ei.
Se trezeşte-n pijamale. După tulpina unei lalele era Buzu, un
Şi-apoi vine în pădure, gândăcel tare năzdrăvan.
Să culeagă fragi şi mure. - Bună Buzu! spuse Bibi veselă.
Moş Martin, de el e vorba,
- Bună Bibi! Vrei să mergem la malul
A plecat să-şi umple tolba.
râului? Vrei? Vrei? Spune, vrei?
Loghin Bianca, clasa a VI-a - Nnnn… nu cred că pot pentru că nu am
voie să mă îndepărtez.
Ghicitori - Dar nu va vedea nimeni.
Tocmai când vorbeau ei, pe acolo
Castelul din pădure trecu şi bondărelul Dodo.
- Bună!spuse el.
Chiar acolo în castel
L-am văzut pe bursucel. - Bună! Noi mergem la râu, mergi şi tu cu
Vine ploaia peste luncă noi?
Animalele-mi alungă - Eu nu merg pentru că mama a spus să
Intră: vulpea, trei căţei, stau prin apropierea casei.
Ursul, lupul printre ei,
Vine-acum şi Moş Arici Gândăcelul o convinsese pe Bibi să
Câţi sunt în total? meargă cu el la râu. Nu mult începu un
Ia ghici? vânt. Apa râului începu să se agite iar cei
doi se adăpostiră.
Vrăbiuţele - Trebuia să ascult de mămica. Cum o să
Pe o creangă cam uscată ajungem acasă?
Doişpe vrăbii stau la ceartă, - Ajutooor! strigară amândoi speriaţi,
Încă zece au venit, stând agăţaţi de o frunză.
Câte sunt pân’ la sfârşit? În timpul acesta mama buburuză o
căuta şi află de la bondărel că se dusese la
râu. Printre şuvoaiele de apă, gândăcelul
şi buburuza cereau ajutor. În cele din
urmă fuseseră traşi de mama buburuză.
Ajunsă acasă, Bibi se aruncă în braţele
mamei şi-i spuse:
- N-am să-ţi mai ies din cuvânt niciodată.
- Fata mamei, toate mamele îşi învaţă
Serioasă, muncitoare
copiii numai de bine şi îi ajută la nevoie.
Ai greşit şi ţi se putea întâmpla ceva rău,
Sprintenă, dar şi isteaţă
O găseşti din floare-n floare, dar cred că ţi-a prins bine, ca să înveţi s-
Are ac, dar n-are aţă! asculţi povaţa mea, pentru că te învăţ
Cântăreţ cu faimă mare,
numai de bine, pentru că te iubesc.
Dar câştigă mai nimica. Şi aşa i-am lăsat pe prietenii noştri
De aceea se bazează, buburuza, bondărelul şi gândăcelul,
Pe vecina lui, furnica. jucându-se pe lângă casă.
Propuse de Diana Crăciun, clasa a VII-a Diana Crăciun
 -6-
5 Octombrie…
Ziua Educatorilor sau ziua Educaţiei?
În 1994, UNESCO a inaugurat prima ZI
MONDIALĂ A EDUCATORILOR, pentru a
comemora semnarea, în 1966, a recomandării
făcute de UNESCO şi ORGANIZAŢIA
INTERNAŢIONALĂ A MUNCII privind condiţiile
de muncă ale personalului didactic. Această zi se
sărbătoreşte în data de 5 octombrie în peste 200 de
ţări.
De ce o zi consacrată cadrelor didactice -
educatori, învăţători sau profesori?
Pentru că ei contribuie în mod esenţial la
dezvoltarea unei ţări, asigurând transmiterea de
cunoştinţe. Ei joacă, de asemenea, un rol civic de
mare importanţă, contribuind la păstrarea coeziunii
sociale.
UNESCO a creat această zi pentru a atrage
atenţia anumitor guverne asupra condiţiilor rele de
muncă în care cadrele didactice îşi desfăşoară
activitatea, asupra salariilor mici ale acestora.
În această zi să le urăm învăţătorilor şi
profesorilor noştri un sincer “LA MULŢI ANI !”,
să le mulţumim pentru grija ce ne-o poartă,
promiţându-le că vom fi mai ascultători şi vom
învăţa mai bine.
În întreaga lume, această zi, sărbătorită în peste
200 de ţări, este consacrată personalului didactic,
celor care fac educaţia - educatori, învăţători,
profesori, denumirea ei fiind World Teachers’ Day
în engleză sau Journée Mondiale des Enseignants,
în franceză. De ce în România această zi se numeşte
Ziua mondială a educaţiei, ignorând şi deformând
scopul pentru care a fost creată? Probabil că pentru
cei care au decis aşa doar ... educaţia contează, nu
şi educatorii. Ca şi cum educaţia poate fi făcută fără
educatori. Ca şi cum calitatea actului educativ nu ar
depinde de condiţiile de viaţă şi de muncă ale celor
care fac educaţia. Schimbarea accentului de pe om
pe acţiunea înfăptuită de acesta dovedeşte că în
România mentalităţile nu s-au schimbat. Sau poate,
e o simplă problemă de ... traducere. Poate mai
marii noştri nu ştiu să traducă World Teachers’
Day. Indiferent de motivele unei astfel de decizii în
discordanţă cu hotărârea UNESCO, întrebarea
esenţială rămâne: cum poate România să
sărbătorească o Zi Mondială a Educaţiei în vreme
ce în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Mondială a
Educatorilor? Urmată de o altă întrebare, la fel de
importantă: merită personalul didactic, educatorii
să fie sărbătoriţi nu numai în întreaga lume ci şi în
România?
Denisa Rusu
An II, Numărul 2, Octombrie 2009
Pionieri ai şcolii româneşti de chimie
studiile superioare la Viena (1845-1850) unde audiază lecţiile a
Dimitrie Cantemir (1673-1723) (1850)unde obţine o bursa la renumiţi oameni de ştiinţă ca: Gay
fost domn al Moldovei, savant de politehnică şi unde este remarcat Lussac, Pouillet, Fremy, Brognard,
cultură enciclopedică, pionier al de profesorul de fizică pentru Flourens,s.a.
chimiei şi un precursor al aptitudinile sale şi mai ales Încearcă organizarea unui laborator
filozofiei materialiste româneşti. pentru îndemânarea de a repara de chimie în 1850, la liceul “Sf.
Lui i se datorează primele aparatura de fizică. Sava”, unde fusese numit
încercări din ţara noastră în conservator al cabinetului de fizică.
direcţia conturării unor noţiuni Ulterior devine supleant la catedra
teoretice şi practice de chimie. de de fizica a aceluiaşi colegiu (
1851 ) şi apoi titular ( 1855 ).
Pe urmă este numit profesor la
nenumărate şcoli înfiinţate in
Bucureşti: Şcoala de conductori,
Şcoala de chirurgie a dr. Davila,
Şcoala militară, Şcoala de medicină
În 1856 este numit profesor de
veterinară, de farmacie, de
agricultură ,iar în 1868 profesor al
fizică şi chimie la liceul de stat
facultăţii de ştiinţe Universitatea
din Iaşi, iar în 1858 este numit
Bucuresti
profesor şi la şcoala militară,
Cele mai vechi lucrări în unde lecţiile sale publice se
domeniul chimiei sunt printre bucura de un real succes( renunţă
altele şi „Physices universalis la onorariu pentru a cumpăra
doctrina et christiannae”, instrumentar de fizică ).
„Encomium in autore met Di n 1860 devine profesor la
virtutem doctrinae ejus” Universitatea din Iaşi, apoi rector
El nu este cercetător iar lucrările al Universităţii ieşene.
sale nu sunt originale; se inspiră Lui îi datoram organizarea A tradus si publicat primele cărţi
din filozofii naturalişti greci şi primului laborator universitar de fizică şi chimie, scrise încă cu
romani, şi din doctrina de chimie si fizică cu obiective litere chirilice: în 1852 traduce şi
alchimistului olandez Ioannis didactice si cu numeroase publică fizica lui Pouillet, iar
Baptistae Van Helmont. manuscrise de chimie si fizică peste un an chimia lui Pelouze si
Stefan Micle(1820-1879),născut Alexe Marin(1814-1895)născut Fremy, acestora adăugându-se
în comuna Feleacului ,lângă la Craiova, remarcabil numeroase alte scrieri ,în special
Cluj,din părinţi săraci şi autodidact, îşi formează o cultura manuale pentru clase primare.
neştiutori de carte,elev al enciclopedică la Paris ştiinţă ( va urma)
marelui Bărnuţiu, îşi începe
Prof. Florin Viu
O lectură sau un joc pe calculator?
Lectura este cel mai captivant lucru pe care pătruns în atmosfera lui, uiţi cât este
îl poţi face când ai timp şi simţi nevoia să- ceasul. Acesta este un lucru rău, întrucât
ţi delectezi puţin imaginaţia cu ceva plăcut. ştim de la biologie că lumina pere
Dacă citeşti o carte cu un subiect care îţi puternică poate dăuna sănătăţii ochilor,
place sau îţi stârneşte curiozitate înseamnă de aceea este recomandat să nu petrecem
că eşti o persoană cu care poate purta o
discuţie puţin mai avansată intelectual, o
persoană care poate aduce argumente la o
anumită carte, poate critica un scriitor,
autor, modul de a scrie al acestuia, îşi
poate crea un model în viaţă, pe când, dacă
ai juca un joc pe calculator nu rămâi cu
nici o informaţie utilă, poţi risca să rămâi
fără prieteni, vei deveni o persoană
necomunicativă şi timidă.
Jocul pe calculator îţi dă senzaţia că eşti la mai mult de o oră şi jumătate în faţa
fel ca eroul din jocul respectiv, devii calculatorului.
violent, insolent şi fără respect. Acestea Am o întrebare: de ce să nu ne îmbogăţim
sunt câteva dintre defectele morale, ca să cultura generală citind o carte sau
nu mai amintesc de defectele pe care utilizând calculatorul căutând informaţii
pe internet? De ce să irosim timpul care
organismul nostru le poate dobândi.
este atât de preţios pe jocuri?
Unul dintre acestea este stresul cauzat de
dorinţa de a câştiga. Este adevărat că un
joc poate fi captivant, chiar plăcut, şi Rodica Roibu
CITEŞTE-NE ŞI PE INTERNET, la adresa:
http://scoli.didactic.ro/scoala_cu_clasele_i_viii_valea_glodului_vulturesti
 An II, Numărul 2, Octombrie 2009 -7-
Să râdem puţin… În lumea simţurilor…
* * * Anumite animale, cum sunt pisicile, reuşesc să
- Ştii, îi spuse Ionel mamei, aş vrea să mă - Ionele, de ce ai luat nota 3 la limba vadă pe întuneric mai bine chiar decât ziua. Ochii
duc să fac şcoala pe Lună! română? întrebă mama. lor au un mare număr de celule capabile să capteze
impulsurile luminoase. Noaptea, ochii lor apar ca
- De ce? întrebă mirată mama. - Mi-am scris tema, răspunse băiatul.
nişte mici oglinzi, deoarece sunt dotaţi cu o „ perdea
- Acolo, toate materiile sunt de şase ori - Bine, dar pentru tema făcută nu poţi strălucitoare ”, un strat de celule care reflectă orice
mai uşoare! să iei notă mică! rază de lumină., indiferent cât de slabă este şi o
- Ba da, dacă scrii tema în „chineză”! trimit la retină, îmbunătăţind astfel vederea
* nocturnă.
- Ionel, spuse tatăl, vreau să văd carnetul *
tău de note! Într-o lucrare la chimie, Ionel scrise
- Chiar vrei să vezi ce note am? despre acidul clorhidric: „ Acidul
- Da… clorhidric este o substanţă pe care dac-o
- Bine, atunci sper să nu te sperii când ai bei, nu mai apuci să spui doamnei
să le vezi profesoare ce gust are ”.

Rebusul Ediţiei * La om, imaginile transmise de cei doi ochi se

În lumea Ştiinţelor suprapun dând naştere unei singure imagini. Acest
tip de vedere este răspândită printre prădători,
pentru care este foarte importantă determinarea
1
distanţei, pe când la erbivore, pentru care este mai
2 importantă o vedere panoramică în caz de apărare,
3 fiecare ochi, dispus lateral, are un câmp propriu,
4 mai puţin clar, dar mai amplu.
5 * Pentru a vedea noaptea, cobrele au dispuse între
6 ochi şi nări nişte discuri capabile să capteze razele
infraroşii, adică razele produse de căldură. Acestea
reuşesc să localizeze prada chiar şi pe întuneric,
8 prin căldura emisă de acestea.
9 * Urechea umană percepe doar sunetele care au
10 frecvenţa între 20 şi 20000 de vibraţii pe secundă;
noi nu reuşim să simţim sunetele foarte joase (
infrasunete ) dar nici pe cele foarte înalte (
ultrasunete ).
Completează rebusul de mai sus şi obstacol în spatele căruia lumina nu *Câinii aud sunete până la o frecvenţă de 40000
veţi descoperi pe coloana colorată poate ajunge; vibraţii pe secundă; pentru a fi dresaţi se folosesc
numele „ Reginei Ştiinţelor”. Dacă sunt 6. Schimbare de poziţie şi de orientare a fluiere cu ultrasunete pe care noi oamenii nu le
unele definiţii pe care nu le ştiţi, puteţi unui corp faţă de un sistem de referinţă; auzim!
cere ajutorul colegilor mai mari sau al 7. Ramură a biologiei care se ocupă cu * La multe animale, pavilionul urechii este dezvoltat
părinţilor. studiul plantelor; şi mobil. Mai ales la erbivore ( gazele, iepuri )
8. Însuşiri pe baza cărora se poate urechile se mişcă şi pot capta chiar şi cel mai mic
1. Înveliş gazos ce înconjoară globul identifica un corp, o substanţă sau un zgomot, constituind astfel un preţios sistem de
apărare.
terestru; material;
2. Două drepte care nu se întâlnesc 9. Cunoscut şi sub denumirea de creier,
niciodată se numesc drepte …; acest organ este adăpostit de cutia
3. Proces de trecere al unui corp sau craniană;
substanţe din stare de agregare solidă în 10. Corp geometric care prezintă o bază şi
stare lichidă; mai multe feţe triunghiulare, în funcţie
4. Procese ce descriu fenomenele de numărul de laturi al bazei.
chimice se numesc …; Deci, cine este „ Regina Ştiinţelor”?
5. Porţiune întunecată creată de un
Prof. Nusia Lazăr * Simţul olfactiv al câinelui este de 10000 de ori mai
dezvoltat decât cel al omului, dar nu pentru toate
Vrei sa faci parte din colectivul de redactie al revistei? tipurile de mirosuri. Câinii nu sunt la fel de sensibili
ca şi oamenii la parfumul florilor, dar este foarte
Aşteptăm până la 15 noiembrie 2009 materialele voastre pe următoarele teme: sensibil la mirosurile de grăsime şi transpiraţie ale
animalelor.
- Pledoarie pentru sport şi mişcare; * Porumbeii călători folosesc simţul olfactiv pentru
- 16 Noiembrie, ziua naţională fără tutun; orientare. Ei sunt capabili să memoreze mirosurile
- Sfântul Andrei, Ocrotitorul României mediului din care pleacă şi pe cele pe care le
întâlnesc în timpul călătoriei, adică posedă o „
- 1 Decembrie, Ziua Naţională.
hartă a mirosului ” a drumului pe care îl au de
- Primii fulgi de nea. făcut. Folosindu-se de aceasta, porumbeii găsesc
Cele mai bune materiale vor fi publicate în numărul urmator ce va apărea începând cu foarte uşor drumul de întoarcere.
data de 25 Noiembrie 2009.
Ana – Maria Blidariu, Andreea Sumanariu