Sie sind auf Seite 1von 26

rumdnische/moldawische Konsulat sprechen. $$ ttil dii rume ni E e, mo I day i S e B o t q a.

ft,t da s rum e ni,y e,'m o I dat, i $ e C o n s ul a t sprehdn) Vreau sd consult un avocat. Ich will mit einem Anwalt sprechen. $$ vil mit aindm Am,alt sprehdn) Pot doar sd pldtesc o amendd acum? Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can Ig ieyt ainfah dii gtrqfe beyaldn?)

i')*

Voertdrbult) Magini
Vreau s5 inchiriez o magin6. Ich mochte ein Auto leihen. (I$ moehte ain Auto laidn) Primesc asigurare? Kann ich es versichern? (Can l$ e"s fdrziihdrn'?) stap (semn de circulayie) stop (srop) sens unic Einbalmstr af3 e (A i n b a n S t ra s e ) a da prioritate Vorfahrt gewdhren (Fo {a rt ghev e rdn) parcarea interzisd Parkverbo t {P a rct,drb o t) limitit de yitezd Geschwindigkeitsbeschriinkun g (Ge Sv i ndihc a i ts - h eS rencun g) benzindrie Tankstelle (T'anc ; tele) benzind Benzin (Ben{in') motorind Diesel (Diizdt)

Autoritate
-am fEcut nirnic. Ich habe nichts getan. (ig HAbe nihts geTAltf) A fost o neinlelegere. Das war ein Missverstdndnis. (Das var ain mis-vdr-s7-END-nis) Unde md duceti? Wohin bringen Sie mich? (ttohin hringdn Zii rnih?') Sunt arestat? Bin ich verhaftet? (BIl'{ ig vdrhafrdr'1 Sunt un cetdtean rorn6n/moldovean. Ich bin rumdnischer/moldawisher Staatsbrirger. (1$ bin runteniqdr ruo I dav i qd r $tats biurgdr) Vre au si l'orbe sc cu ambasada/c onsulatuI rom 6n/moldovean. Ich will die rumiinische/moldawisch Botschaft / das

...

Tampons. {... Tampons)

...sdpun"

...Seife. (...Zatfe)
...qampon. ... Slrampo a. (... gampu) ...ceva pentru dureri. {ex. aspirind sau nttrofen) ...Schmerzrnittel. .gmerynritdl') NotS: Medicamente gdsi{i doar in.farmacii .. . ceva pentru rdceald,. ...etwas gegen Erkriltung. {...etuas gegpn Ercheltung) ...tablete pentru stomac"

....Magentabletten (...Magpntab letan) ...un brici. ...ein Rasierer. (...ain Raziirdr) ...o lam6. (de ras) ...eine Rasierklinge. (.. .aine Taziirclinge) ...o umbreli. ...ein Regenschirm. (ain Regdnqirm) ...lo{iune de pla-ja. ... Sonnencreme. (... Zondncreme) ...o vedere. ...eine Postkarte. (...aine Postcarte) ...timbre. ...Bnefmarken. (... Bri ifmarcdn) ...baterii. ... Batterie n. (... B aterid n) ...hArtie pentru scris. ... Schreibpapier. (... gra ihpapiir) pix. ...un ...ein Stift. (...ain gtifr) ...cir1i in rom6n6. ...ruminischsprachige Bticher . {...rumeni;-,yprahi ge Biuhdr) ...reviste in rom6n5. ...rurn6nischsprachige Zeitschriften. (...rumeni,s-sprahige laitsriftdn) ...w ziar in rom6nd. ...eine rumdnischsprachige zeitung. {...aine rumeniq -sprahige

$-. a

lcittmg)
...un diclionar rom6n-german. ...ein R*mdnisch-Deutsch wdrterbu ch. (... ain Rumeni,s-Doftq

.{ve{i aqa ceva, trdrimea mea? Haben Sie das in meiner GroBe? {Hahdn Zii clas in maindr Cjroese?)
C6t cost6? Was kostet das? (.Vas kostdt da,r?) E prea scump. Das ist zu teuer. {Das ist {u toidr) Accepta{i _? Nehmen Sie ? (Nemdn Zii scump teuer (.toidr)

?)

ieftin billig I gtinstig (bilih i giunstih)


Nu-mi pennit. Ich kann es mir nicht leisten. Q$ can es mir niht laistdn)

Nu-llN-o vreau.
Ich will es nicht. (I$ vil es nihr) $tiu ca acesta nu este preful normal. Ich weiB, dass das nicht der nonnale Preis ist. (1,$ vais, da,\ das niht der normale Prai,s ist) Ma inqelafi. Sie wollen mich abzocken. (Zii voldn mih abyocdn) NotS: De.fapt, traducerea ar.fi: Sie betriigen rnich. Dar sund prea dur. Cuvdntu{ abzocken e.cte mai degrabd.familiar. Nu m6 intereseaz5. Ich bin nicht daran interessiert. (1$ bin niht daran iruteresiirt') iUo OK. iau. OK, ich nehme es. (0K, I$ neme es\ imi dali o pungd? Kann ich eine Ttte haben? {C.an i$ aine Tiute habiin'?) Expediali (in strdindtate)? Versenden Sie auch (nach Ubersee)? (Ilerzenddn Zii auh (nah
leherze)'? ) Am nevoie de ...
(

Ich brauche ... (1^| brauhe ...)


...pastd de dinf. ..,.Zahtpasta. (.. . la npas ta) periula ...o de dinli. ...eine Zahnbiirste. (...aine ...tampoane.

lan briuste)

1itru). O bere micd/mare, vd" rog Ein groBeslkleines Bier, bitte. (Ain grosds,,'clainds Biir, bitte) La jumitate, v5 rog. (o halbS de bere) Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte) NotS: I''robabil, acest luc,ru nu va -{t tnteles tn nordul Germaniei. O sticlS, vd rog. Eine Flasche, bitte. (Aine l,-la,ye, bitte) Un cola cu rom, vd rog. Bitte eine Cola mit Rum. (Bine aine Cola mit Rum) Not6: in gerunand, la.fel ca in romdnd produsul tn care se toarnd aroma, este pus pe priruul loc.

whiskey Whiskey (Lliski) vodka Wodka (Vodca) rom Rum {Rum)


ape Wasser (Vasdr) suc de club ??? (...) apd tonici tonic water (tonic uatdr) suc de portocale Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjdnzafi sauO-Zaft) Cola (sac) Cola {Cola) Avefi cumva ceva gustlri? Haben Sie irgendwelche snacks? (Habdn Zii irgdndt ellte snecs?) incd unul(m)/una(f), vd rog. Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. (No h aind m (m), ai ne (fl ,,ains (n),

bitte) ^ Incd un r6nd, vd rog.


Irioch eine Runde, bitte. (ivoh aine Runde, bitte) CAnd se inchide? Wann schlieBen Sie? ( {/an Sliisdn Zii?')

CurnpdrSturi

('Wei8bier' in Ravaria), dunkels Hefeweizen. Alt{in Rheinland), K6lsch ("in Koln"), Bockbier {cdteodatd tn sudttl Germaniei). vin roqu/alb Rot-/WeiIJ -wein {Ro t -,,' Va i s -v ai n) imi dali pu{in(a) _? Kann ich etwas haben? (Can i$ etwas habdn?)
sare

Salz (Saly)

piper Pfeffer (.Pfefdr)

urt
Butter (buttdr) Ma scuzafi, ospdtar! (captarea atenliei chelnerilor) Entschuldigung ! (En tEul di gu g !) Am terrninat. Ich bin fertig. (I$ hin fertig.) A fost delicios. Es w-ar hervorragend. (Es yar heyfor-ragdnd.1 Vi rog luali farfurule. Wiirden Sie bitte abrdumen? {Yiurddn Zii bitte abroirndn) Nota, vi rog. Die Rechnung, bitte . (Dii llehnung, bitte.)

Baruri Servili alcool?


Haben Sie alkoholische Getriinke? (Habdn Zii alcoolise Getrenche?) Este cu servire la rnasd? Kommt eine Bedienung zum Tisch? (comt aine Bediinung yum Tis'?) O bere/doud beri, vd rog. EinBierlzwei Bier, biue. (Ain Biir'tvai Biir, bitte') Notd: Mdcar in Germania qi Austria, ar trehui sd menliona{i ce fel de

j,:xlliJL:tri:::;,'ff ?:;";r,::,!;;uull))ll

,, o"#: ::ii;'L[]11;],,,?".::r

ier

(c d

te a

da r d in

sudu

i,";;!,f;:;',*"
G
e

rman

ie

i)

,,, oI)t :ff ,ff ::T;ffj:;ou'[J r*

o' n

G t a s Ro

-' va i

vei

n, b * t e)

Ein VierteliAchtel Rotwein, bitte. (Ain t;iirtdl,Ahtdt Roh,ain, bitte) Notd: Este un obicei comandarea vinului la sferl sau optime (dintr-un

Eier {Aidr)
salatd

Salat {Zalat) legume (proaspete) (frisches) Gemiise ((fti qd s) G emiuze) fructe (proaspete) (liisches) Abst ((friqds) Ohsr)
pAine

Brot {Brot) priine prdjita Toast (Toast)


g6luEte

Nudeln {Aluddln)

ofez
Reis (Rais)
fasole

^ Imi aduce{i un pahar de _? Konnte ich ein Glas imi aducefi o cand .u ? Konnte ich eine Tasse habdn) ^ aduceli o sticla de Lni _ ?
Konnte ich eine habdn?)
cafea

Bohnen (Bondn)

haben? {Coente i$ ain


_

Glas

habdn?)

haben? (.C.oente i$ aine Ta,se

Flasche _

haben? (Coente i$ aine FlaSe

Kaffee (.L-afee)
ceai Tee {I'ee)
suc

Saft (Shf) api rnineraiS Min eralwas ser sal,r spnrdel(-was se fl {A4i n e ra Iv s s d r s au $pruda {) apa (platn) Leitungswasser {Laitun g"tva s d.r) bere Bier {Biir) Nota: Mdc:qr fn Germonia qi Austria, er trebui sd mentionayi cefel tle bere vd trebuie. Existd:Export ('Lager' in Elvetria), pils, Hefeweizen

diezdr Gegdnd?')
Sunt vegetarian.

Ich bin Vegetarier (1S' bin Yeghetariiir.) Nu m6nAnc porc. Ich esse kein Schweinefleisch. (1$ ese kain $vainflaiE) Nu m[n6nc dec6t cu$er. Ich esse nur koscher. (1$ e,\e nLtr cuqer.) Puteli s[ illo face{i mai pu{in gras(a)? Kdnnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentdn Zii es bitte niht zo fet mahdn?) meniul zilei
Tagesessen {Tagd a 7a carte a la carte (...)
ses

en)

mic-dejun Friihstiic k ( F ri u S ti uc)


pachet

Lunch
cafea

"yau

zweites Friihstirck (Lunci

,sau.

FriuStiuc)

Kaffee Cafee)
mdncare de prAnz Mittagess en (Mi t tage s d n) Aq vrea lch mochte _. (I$ ruoechte __.) Vreau de m6ncare cu _ (l$ moechte etv,as mit Ich rnochte etwas mit _

pui

_)

Huhn (Hun')
carne de
peqte

viti

Rindfleisch (RindfleiE)
Fisch (Fi+)
quncd

Schinken ($incdn) crenvuqti Wurst (.Yurst) brdnzir Kiise {{)heze) oud

Konnen Sie mich url _ Uhr wecken? (Cloendn Zii miq um Llr vecdn'?\ Vreau sd plec. Ich mdchte gehen. (I$ moehte ghedn.) Bani Acceptali lei romSneqti / moldovenegti? Nehmen Sie rumdnische / moldawische lel? (Nentdn Zii ruruenise molda:,i$e lei?) Acceptati clrli de credit? Kann ich mit Kreditkarte zahlen? {Can ig mit tlreditcarte traldn?) Pute{i sd-mi schimbafi niqte bani? Konnen Sie fiir mich Geld wechseln? (.Coendn Zii.fiur mi$ geld
t,ecsd[n?)

Unde pot si schimbi bani? Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can i$ geld vecsaln?) Putefi s6-mi schimbali un cec de cdlitorie? Kann ich hier Traveler-Schecks einlosen? (L-an i$ hiir Treyeldr-$ecs ainloesdn?) Unde pot sd schimb un cec de cdldtorie? wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (vo can i$ Tret,eldr-Sec.s tau;dn,t) Care este rata de schimb? Was ist der Wechselkurs? {Vas ist dey Vec,sdlcur.s?) Unde este un bancomat (ATM)? Wo ist ein Geldautomat? (L'o ist ain Geldautontat?) Mdncare O masd pentru o persoand/dor oameni, vI rog. Ein Tisch fiir eine Person/zwei personen, bitte. {Ain ti$ fiur aine pe yzo n.,'tvai perzondn, b itte.) Pot sd vdd meniul, vi rog? Ich hiitte gerne die speisekarte? (I$ hete gherne tli $paizecarte?) Ave{i o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitat des Hauses? (Gibt es aine $pe;ialitet des Hauzd,r?) Existi o specialitate 1oca16? Gibt es eine Spezialitat aus dieser Gegend? (Gibt es aine $pepialitet au

...eine Toilette? (aine T'oilete) ...un duq? (shower) ...eine Dusche? {aine DuSe') ...un telefon? ...ein Telefon? (ain T'etefon) ...un TV? ...einen Fernseher? {aindn lTernzeltdr) Pot sI vdd camera mai intdi? Kann ich das Zimmer zuerst sehen? {{.-.an i$ das limdr {uer.st zehdn'/) Ave{i ceva mai liniqtit? Haben Sie etwas ruhigeres? (.Handn Zii elvas ru-i-gds) ...mai mare? ...groBere s? (groesdrds) ...mai curat? ...saubere s? (zaubdrds) ...mai ieftin? ...billigere s? {bili gdrd s) OK, o iau. OK, ich nehme es. (Ochei, i$ neme es") noapte (nopli). Voi sta Ich bleibe eine Nacht (_ Niichte). {I$ blaibe aine Naht ( |Vehte).) lrlot6: P lttral pen trtt'Nacht' e,gte'Ndchte' . Pute{i si-rni sugera{i un alt hotel? Konnen Sie mir ein anderes Hotel ernpfehlen? (Coendn Zii mir ain anddyd s Hote I empfeldn? )

Ave{i un seifl Haben Sie einen Safe? (Habdn Zii aindn Zqfe?)
...vestiare? ... SchlieBfiicher? {$lii sfe ha r?) Este inclus micul-dejun/cina? I st Friihstiick/Abendessen inklusive? $,s t F' ritt q t iu c, A b d ru d e s dn ?) La ce ori este micul-dejtn lcina? Wann gibt es Friihsttick/Abendessen? ( Van gibt es l;riu,Stittc ' Abdndesdn?) Vd rog sd-mi curdfali carlera. Wtirden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurddn Zii bitte. main firudr zaubdr wahdn?')

Ma pute{i trezila

_?

Norden {Norddn)
sud

Stiden (Siuddn)
est

Osten (.Ostdn) vest Westen (Vestdn)

in

sus

bergauf (bergauf\
in jos bergab {bergap)

Taxi

Taxil Taxil (Taxi!) Duceli-md lu _, v5 rog. Bitte bringen Sie mich


)

zulnach

{Bitte bringen Zii

mih;u

nah

Jt{ot6:

Folosi{i'zu' pentnr strdzi qi locuri gi 'nach'pentru oraqe qi sate.

CAt costd p6.na la

Wieviel kostet es zu/nach _? {Vifil costiit es tu nah Duceli-md acolo, vi rog. Bringen Sie rnich bitte dahin. (Bringen Zii mih hitte dahin.l
Gazdd

_?

'?)

Cit

Avefi c6teva camere disponibile? Sind noch Zimmer frei? (Zind nok fimerfrai/)

costd o camerd pentru o persoandldoudpersoane? Wieviel kostet ein Einzelzimmer,{Doppelzimmer? A i n yd 11 i nte r,' Dopd I ti md r. . .") Are camera... Hat das Zimmer... {Hat da limdr...) ...ceargafi.rri? ... Bettlake n? (B e t I akdn'/') ...o baie? (toalet[)

(Vifiil costdt atn

Wo gibt es viele... (?) ( Vo gibr ...hoteluri? ...Hotels? (.Hotels?)

es

file...?)

...restaurante? ...Restaurants? (Res to ran ts'/) ...cluburi de noapte? ...Bars? (Bars?) ...cluburi? . .Kneipen? (Cnaipdn?) ...atracpi turistice? . . . Sehenswiirdi gkeiten? (Z e d n st, i urd i h c a i tdn / ) Poli I Putefi s6-mi ardtali pe hartd Kannst du / Konnen Sie rnir das auf der Karte zeigen? (C.anst du Kiondn Zii mir das auf der Carte loigan) stradd StraBe ($trase)

La stdnga. Links abbiegen. {Linx abbiigdn.) La dreapta. Rechts abbiegen. (Reht ahbiigdn.)
stAnga

links (linx)
dreapta rechts (.rehg)

inainte
geradeaus (gh e radeaus)
spre

_ Richtung
,-r.h

(Rihrungl
(nah ctem(m) ,., cler(J)
,i'

dupd

vor dem(m)ider(f)/dem(n) (fnr detn(m) ,'derff /dem(n) ) Aten{ie la _. Achte/Achten Sie auf den(rn)/die(f)ldas(n) _. (Ahte ,'Ahrdn Zii auf den(m) ,' die(fl ,idas(n) _ _ ) intersectie Kreuzung ({.|roi;ung) nord

d.*(m)/der(f)/dem(n) dent(n) ) inainte de _

nah
)

CAt costd un bilet spre

(avion) Wieviel kostet ein Ticket nach _?

__?

(V{iil

costdt ain Tichet nah

Un bilet pdna la _, vi rog. Bitte eine Fahrkarte nach (Bine aine Farcarte ruah ) Unde merge acest trertlautobuz? Wohin flihrt dieser ZuglBus? (Vohin.fert diizdr Tug'Bus?) Unde este trenullautobuzul spre _? Wo ist der ZugBus nach _? (Vo i,st der {ug,Bu,y nah _ _?) Opreqte acest tren/autobuzitt _? 1) Hrilt dieser ZuglBus in _? (Helt diizdr lug,Bu,s in C6nd pleacd acest tren/autob uz 7a _? Wann frkt der ZuglBus nach ab? ( Van fbrt der fug Bus nah
,?)

La ce ord ajunge acest trenlautobuzin _? Wann kommt dieser ZuglBus in _

in

an

/)

an? (Van comt diizer Tug''Bu.s

Direclii
Cum ajung la _? (oraqe) Wie kornme ich nach ? (t/ii conte i$ nah Cum ajung la ? (locuri, strazi) Wie komme (Vii cot?le i$ lu ?) -- ich zu _?
...gard? ...der Bahnhofl (der Banhoft) ...sta{ia de autobuz? ...die Bushaltestelle? (tti i Bu.rhatteStete?) ...aeroport? ...der Flughafen? (der Flughffin?) ...centru?

?)

...Stadtmitte? (...) ...cdminul pentru tineri? ...die Jugendherberge? (di i lugdnherherge?) ...hotelul _? ...das Hotel? {das _ -Hote{) . . consulatul Romdn/Moldovean? ...das Konsulat? (das *_ Consulatl) Unde se afld multe...
.

Noiembrie
Novembe r {.!'l ov e m b d r) Decernbrie Dezember {Deyembdr) Scrierea ceasului qi a datei

Data qi ceasul se scriu exact in aceagi formd ca gi in romdnd, lucru care se ?nt6mpla qi in multe alte limbi europene. De exemplu, data qi timpul se scrie:

24. Aug 2004,15.30 (notali punctul dupd numdrul 2l)


Culori
negru schwarz ($var{)
alb

wei8 (.ttais)

gri
grau (grttu)

rotu
rot (.rot) albastru blau (blau) galben gelb (selb) verde

grin (griun)
portocaliu
orange (o-RAIVJ)

roz
rosa (RO-za)

maro brann (braun) Transport

Autobuz gi tren
Cdt costi biletul spre _.--? (autobuz, tren) wieviel kostet eine Fahrkarte nach _?

tvtJiit costdt aine Farcarte

Ietzte Woche (LEl-te VO-he) saptdmdna urmdtoare ndchste Woche (llEX-te YO-he)

Luni
Montag (Mol{-tak)

Marfi
Dienstag (.DII
IVS -r

ak)

Miercuri Mittwoch (MIT-t,oh)


Joi Donnersta g (DO -na rs -tak)

Vineri
Freitag (I"-RAI-tak)
SAmbata Samstag {ZA}vIS-tak)

Duminicd
Sonntag (ZON-tac)

Luni
Ianuarie Januar {Ianuar:) Februarie Februar (l;ebruar) Martie Marz (Mer;)

Aprilie April (April) Mai Mai (Mai)


lunie

luil
Iulie

(.Iuni)

luly (.Iuli)
August August {August)
Septembrie September {Zepte nh dr'1 Octombrie

Oktober (Octobdr)

ora unu ein ljhr (ain Llr) ora doua 2 tJhr (tt,ei Ur)

prenz
12 Ufu sau Mittag (fi,oetf ora treisprezece
13 Uhr (clrai{en L/r)

tlr

sau Mittag)

ora paisprezece 14 Uhr (frryen miez de nop{ii

ftr)
sau

Mitternacht .vau 0 uhr sau 24 rJltr (mittarnaltt ./irundlvan{ih L/r)

nul ur sau

Drratd
minut(e) Minute(n) (lv4inute (Mi nurdn )) ord(ore) Stnnde(n) (gtunde (gtunrtdn)) -__ zi(le) Tag(e) (Tas@)
sdptdmdna(sdptamdni) _ Woche(n) (Yohe (Vohdn))

an(,
- .Kr

luna(luni) Monat(e) (Monar (Monare) )


Jahr(e) (Iar(e))

Zile
astd,zi

heute (hoi-te)

ieri
gestem {GfiS-rdrn)
rn6ine

lnorgen (MOR-gdn)
sdptbrnana aceasta diese Woche

(DII-ze t/O-he)

ultima sdptdm6ni

num5rul (tren, autobuz, etc.) Nummer {numdr)


jumdtate halb (ha{b)

jumitatea
die Halfte (dii hetfre) mai pulin weniger (yenigdr) mai mult rnehr (mer)

Tirnp
acum

jetzt (ieyt) mai t6rziu


spZiter (spetdr)

inainte vor ffbr) dimineald Morgen (morgdn) dimineafa morgens (.morgdns) maine dimineald morgen friu,h (morgdn .friu) dupd-amiazi Nachmitt ag (na hm ittag)
dup6-arniaza nachrnitta gs (nahmi ttags\ seard Abend {abdnd) seara abends (ahdnd,s) noapte Nacht (nahr) noaptea nachts (nahts) Ceasul

neunzehn (noinfen)
20

zwanzig (l:,antig)

2t
einundzwanzig (ain und t:,an{ig)
22

zw eittndzw anzig (n

un

1s,

a n{ i g)

Z) dreiundzwanzig (drai nnd n,antig)


30

dreiBig (draisih)
40

vierzig (firlih)
50

fimfzig ffiunfyih)
60

sechzig (zex{ih)
7A

siebzig (zibtih)
80

achtzig (.ahttih)
90

neunzig Qtoinlih)
100
(

ein )hund ert (h untld r r)

204

zweihundefi {ntei hunddrt)


300

dreihundert (drai hunddrt)


r

000
(

ein)taus e nd (t au zd nd)

2000

zweitausend (ya i tauzdncf 1.000.000 eine Milli on (aine rnilion) 1.000.000.000 eine Milliarde {aine miliarde) 1.000.000.000.000 eine Billion (aine bilion)

Nurnere
I

eins (air.r)
2

-)
4

zwer (nai') drei (drai)

vter
5

(fir)

tunf {frunf)
6

sechs (zex)
7

sieben (ziiben)
8

acht (aht)
9

neun (noin)
10

zehn (;en)
11

elf

telfl {n,oelfl

t2
zw61f
13

dreizehn {draiten)

t4
vierzehn (frr1en1

l5
fiiLnfzehn lfiunf;en)

t6
sechzehn {zextren)
t'7

siebzehn {ziblen)

t8
achtzehn (ahtlen)

t9

Gute Nacht. (Gttte l{aht) -\u ?nteleg. Ich verstehe es nicht. (I$.far$tee ni$ti Unde este baia? Wo ist die Toilette? (Vo i,st di toalette'/) Probleme

Las5-mi in pace.
Lass I Lassen Sie rnich in Ruhe . (Las ' Lasdn Zii mi$ in Ruee.') Nu md atinge I atrngelit. Fass / Fassen Sie mich nicht st (Fas ,; I"asdn Zii mi$ ni$t an) Chem politia. Ich rufe die Polize i. (Ih rufe dii Poliyai)

Politia! Polizeil {Poti;ail) Stai! Hot! Haltl Ein Diebl tHaltl Ain Diib.t) Am nevoie de a-jutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe . (I$ brauhe daine ,'Ire Hilfe)
Este o urgent6. Das ist ern ]rlotfall. (Das ist Ain Notfal) M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (Ig hahe mig fdrirt\ Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (I$ habe maine Tase.fdrloren) Mi-arn pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (. ..1$ habe main portmondh

{iirloren)
NotS: Poftrnonnaie este de origine "francezd, dar -folosit fn germand. Sunt bolnav. Ich bin krank. (Ig bin cranc) Sunt rdnit. Ich bin verletzt. (lg bin farletr) Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I$ hrauhe aindn Arlt) Pot si folosesc telefonul tiu / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? {(-lan i$ dain i Ir Tele.fon benu{dn)

Numele meu este Ich heif3e

Uhi

haise

.)

incintat d. .,*oqtt*taSehr angenehm. (Zer anghenem)

NOTA: Mai degrabd in utilizarea.forwald a limbii. Te rog / Va rog. Bitre. (Bitte) Mullumesc.
Danke. {Danche) Cu pldcere.

Bitte. (l3ite)
Da.

|a. (la)
Nu.

Nein. (l'tain) Scuz6-md / Scuzafi-md. {captarea aten{iei) Entschuldigung. (EntSul di gun g) ScuzS-mi / Scuzali-md. {pardon) Entschuldigung. (Entquldigung) ^ Imi pare rdu. Tut mir Leid. {Tut mir laifi La revedere Auf Wiedersehen. {Auf Vi iderze edn.) Pa{informnQ Tschtifi. {Cius) Nu vobesc [bine] germana. Ich kann nicht [so gut] deutsch. (lg can nigt [zo gutJ doits) Vorbili romina? Sprichst du / Sprechen Sie rumdnisch? (gprihst du , gprehdn zII RLIme-ni$?) vorbeqte cineva de aici romdna? Kann hier jemand rumdnisch? (Can hir iemand rumeniE?) Ajutor! Hilfe! (HiUb!) Bund dimineafa. Guten Morgen. {Gutdn Morghen) Bund seara. Guten Abend. (Gutdn Abdntl) Noapte bund.

uh
ca qi

'u'in "mult", mai lung ca'u'.

ch dup6'a', 'o' qi 'u ca qi 'h'in "hart6" ch dup5'i' qi'e' intre 'h' din "harti" $i '$' din "giret", ca gi ch la inceputul cuv6ntului ca qi'c'in "caracter" ck ca qi 'cc'in "accident" ng ca qi'ng'in "impung" ph ca qi 'f in "fald" sch ca gi 'g'in "giret" sp la inceputul cuvAntului ca qi'qp'in "qpri1"
SS

'ci(6)'in "ciumd"

ca gi 's'in "vis", spre deosebire de 'f3', scureteazd,vocale pe care o succede. Folosit qi pentru transcrierea lui 'B' in lipsa tastaturii germaile
st la inceputul cuv6ntului ca qi 'gt' in "qterge"

Listd de fraze uzuale


De bazd,

Salut. A1o.

Hallo. (Halo)
Btrnd. (.in/brmat)

}li. tHAr)
Ce mai faci? I Ce mai faceli? Wie geht's? (Yii ghets?) NOTA: in germand, asta este chiar o ?ntrebare, nu doar o.formd de salutare. Deci, mai bine rdntdnetri la'Hal[o' . Bine, mulgumesc.

Danke, gut (Danche,

gu)

Cum te chearnd? Wie heiBt du? lWie heiBen Sie? (Vii haist du?

Vii haisdn Zii?)

ca

qi'z'ift"zatzaYaf"

t
ca qi 't' in "top"

v
ca gi

'f in "fat6"

w
ca

qi'v'in "victorie" 'x'in "xilofon"

x
ca qi
Z

ca qi 't' in tard,
B

ca gi

's'in "sirop"

Diftongi uzuali qi legaturi


au

ca
ae

qi'au'in "miau"

transcriere pentru'6' daci nu este disponibilS tastatura germani


ah

ca 6u ca ei ca
eu

qi'a'in "bar", rnai lug dec6t'a'.

qi'oi'in

"cdsoi"

qi'ai'in "mai" 'oi'in "cdsoi"

ca qi
eh

'etlung
ie
ca gi

'ii'in "copii", mai hxrg dec6.t'i'.

ieh

la fel ca'ie'.
oe

transcrierea lui 'o' in lipsa tastaturii germane oh


ca qi
ue

'oo'in "alcool", mai lung decdt

'o'.

transcrierea lui 'ti' in lipsa tastaturii germane

int6mpld doar din cauza dubletului.

alt[ parte, daci urmeazdun 'h', acesta nu este pronunfat, dar lungegte vocala. O mic6 exceplie este 'i', care este lungit prin adlugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, /l-ul in Hahr face pe a-ul mai lung e-ul drn Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)
Pe de

Consoaae Consoanele tind sI fie pronunlate destul de tare (probabil cu exceplia


b ca

lui 'r').

qi'b'in
't'in

t'bard"
{ard inainte de 'i' qi 'e'; ya qi

ca qi d ca qi ca qi
o D

'c'in "camer5" altfel

'd'in "dinte"

'f in "fotoliu"
'g'in "gang" 'h'in "hamster"

ca gi h

j
k

ca qi ca qi ca

'i'in "iobag"
"camerd"

gi'c'in

't'

ca

qi'f in "lit["
qi'm'in "mamd"

m
ca

n
ca
p

qi'n'in "niti" qi'p'in "porc"


'q'in "quanturn" (urmat de "u",
apraape intodeauna)
se pronun!d

ca q

ca qi

r
S

ca qi 'r'

in "rob", dar nu atat de tare, 'r' in "Arm"

maiincet

'*i

de mai din sud. cu atit inlelegi mai greu dialectul.

Pe linia de coastd din nord, multd lume vorbegte tm dialect nurnit Plattdiiiitsch. rJnli spun cd ar fi o limbd distinctd, de sine stititoare, qi germani. apropiatd

de

Germana vorbitd in partea germand a

Elvelei

se numeqte Schwyyzerdiiiitsch.

Ghid de promrr{ie

in cele rnai rnulte cazuri, pronunlia germand nu este vag5, dac5 urrndreqti cdteva reguli. Inr,'ers. sa qtii curn se scrie un cuvdnt c6nd ?1auzi, este ceva mai rnult de lucru.
Vocale

Vocalele germane sunt vorbite asemin[tor in mai toate regiunile.


a

ca
s

qi'a'in

"masd"

ca qi

'e'in "tren"

i
ca
o

gi'i'in "bingo"
'o'in "dor" 'u'in "tu"
'e'in "tren"

ca qi
u

ca qi
a

ca gi
o

ca gi'oe'

ti
ca qi'u'

v
ca qi 'iu'

in "ciuc" (la fel ca 'ii')

Lungirea vocalelor

vocald este mai scurtr dacd urme azd un dublet de consoand. Asta

se

Grid de conYersation German


Cuprins

tl
a a

Germana Este

vorbiti ca limba oficiala

in
r,orbiti

. Este de asemenea

(germani: E/,rc,r,r). in Siicltircl). parli din

pror.incia

I parfi din in departarnentul fi'ancez (gerrnand

gi o mica parte din

Ca qi in multe alte limbi europene, existd doud conjugdri ale verbului pentru persoana a iI, pentru a exprima felulrelaliei intre vorbitor qi ascult5tor. DacS eqti familiafizat cu cineva, foloseqte du; dacdrelalia este pur formald, foloseqte Sie. in compara{ie cu limba romini, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastr6". Daci vorbegti cu cineva, pe care-lapelezi cu nnmele mic foloegte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sle este persoana a III-a plural. (Nu intreba de ce.) in ghidul de conversalie, prima formd este du, a doua este Sle.

Existd trei genuri ale substantivului: ferninin, rnasculin qi neutru. Articolul substantivului depinde de genul sd:u: die (f), der (m) qi das (n).

in plus, limba germand foloseqte declindri pentru substantive. Existd patru cazuri gramaticale: norninativ, genitiv. dativ qi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul qi numdrul substantir,ului.
O parlicularitate a limbii grrnane, este cd toate substantivele. chiar qi cele din mijlocul propoziliei, incep cu literi mare.

Existd foarte rnulte qi foarte diferite diaiecte in larile vorbitoare de germand". Un german din nord qu unul din sud s-ar intelege foarte greu, dacd ambii qiar vorbi dialectele regionale. Binenfeles, toati lumea inlelege limba standard, dar nu toatl lumea poate sI o vorbeasci corect. in general, cu c6t

Das könnte Ihnen auch gefallen