Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
ft,t da s rum e ni,y e,'m o I dat, i $ e C o n s ul a t sprehdn) Vreau sd consult un avocat. Ich will mit einem Anwalt sprechen. $$ vil mit aindm Am,alt sprehdn) Pot doar sd pldtesc o amendd acum? Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can Ig ieyt ainfah dii gtrqfe beyaldn?)
i')*
Voertdrbult) Magini
Vreau s5 inchiriez o magin6. Ich mochte ein Auto leihen. (I$ moehte ain Auto laidn) Primesc asigurare? Kann ich es versichern? (Can l$ e"s fdrziihdrn'?) stap (semn de circulayie) stop (srop) sens unic Einbalmstr af3 e (A i n b a n S t ra s e ) a da prioritate Vorfahrt gewdhren (Fo {a rt ghev e rdn) parcarea interzisd Parkverbo t {P a rct,drb o t) limitit de yitezd Geschwindigkeitsbeschriinkun g (Ge Sv i ndihc a i ts - h eS rencun g) benzindrie Tankstelle (T'anc ; tele) benzind Benzin (Ben{in') motorind Diesel (Diizdt)
Autoritate
-am fEcut nirnic. Ich habe nichts getan. (ig HAbe nihts geTAltf) A fost o neinlelegere. Das war ein Missverstdndnis. (Das var ain mis-vdr-s7-END-nis) Unde md duceti? Wohin bringen Sie mich? (ttohin hringdn Zii rnih?') Sunt arestat? Bin ich verhaftet? (BIl'{ ig vdrhafrdr'1 Sunt un cetdtean rorn6n/moldovean. Ich bin rumdnischer/moldawisher Staatsbrirger. (1$ bin runteniqdr ruo I dav i qd r $tats biurgdr) Vre au si l'orbe sc cu ambasada/c onsulatuI rom 6n/moldovean. Ich will die rumiinische/moldawisch Botschaft / das
...
...sdpun"
...Seife. (...Zatfe)
...qampon. ... Slrampo a. (... gampu) ...ceva pentru dureri. {ex. aspirind sau nttrofen) ...Schmerzrnittel. .gmerynritdl') NotS: Medicamente gdsi{i doar in.farmacii .. . ceva pentru rdceald,. ...etwas gegen Erkriltung. {...etuas gegpn Ercheltung) ...tablete pentru stomac"
....Magentabletten (...Magpntab letan) ...un brici. ...ein Rasierer. (...ain Raziirdr) ...o lam6. (de ras) ...eine Rasierklinge. (.. .aine Taziirclinge) ...o umbreli. ...ein Regenschirm. (ain Regdnqirm) ...lo{iune de pla-ja. ... Sonnencreme. (... Zondncreme) ...o vedere. ...eine Postkarte. (...aine Postcarte) ...timbre. ...Bnefmarken. (... Bri ifmarcdn) ...baterii. ... Batterie n. (... B aterid n) ...hArtie pentru scris. ... Schreibpapier. (... gra ihpapiir) pix. ...un ...ein Stift. (...ain gtifr) ...cir1i in rom6n6. ...ruminischsprachige Bticher . {...rumeni;-,yprahi ge Biuhdr) ...reviste in rom6n5. ...rurn6nischsprachige Zeitschriften. (...rumeni,s-sprahige laitsriftdn) ...w ziar in rom6nd. ...eine rumdnischsprachige zeitung. {...aine rumeniq -sprahige
$-. a
lcittmg)
...un diclionar rom6n-german. ...ein R*mdnisch-Deutsch wdrterbu ch. (... ain Rumeni,s-Doftq
.{ve{i aqa ceva, trdrimea mea? Haben Sie das in meiner GroBe? {Hahdn Zii clas in maindr Cjroese?)
C6t cost6? Was kostet das? (.Vas kostdt da,r?) E prea scump. Das ist zu teuer. {Das ist {u toidr) Accepta{i _? Nehmen Sie ? (Nemdn Zii scump teuer (.toidr)
?)
Nu-llN-o vreau.
Ich will es nicht. (I$ vil es nihr) $tiu ca acesta nu este preful normal. Ich weiB, dass das nicht der nonnale Preis ist. (1,$ vais, da,\ das niht der normale Prai,s ist) Ma inqelafi. Sie wollen mich abzocken. (Zii voldn mih abyocdn) NotS: De.fapt, traducerea ar.fi: Sie betriigen rnich. Dar sund prea dur. Cuvdntu{ abzocken e.cte mai degrabd.familiar. Nu m6 intereseaz5. Ich bin nicht daran interessiert. (1$ bin niht daran iruteresiirt') iUo OK. iau. OK, ich nehme es. (0K, I$ neme es\ imi dali o pungd? Kann ich eine Ttte haben? {C.an i$ aine Tiute habiin'?) Expediali (in strdindtate)? Versenden Sie auch (nach Ubersee)? (Ilerzenddn Zii auh (nah
leherze)'? ) Am nevoie de ...
(
lan briuste)
1itru). O bere micd/mare, vd" rog Ein groBeslkleines Bier, bitte. (Ain grosds,,'clainds Biir, bitte) La jumitate, v5 rog. (o halbS de bere) Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte) NotS: I''robabil, acest luc,ru nu va -{t tnteles tn nordul Germaniei. O sticlS, vd rog. Eine Flasche, bitte. (Aine l,-la,ye, bitte) Un cola cu rom, vd rog. Bitte eine Cola mit Rum. (Bine aine Cola mit Rum) Not6: in gerunand, la.fel ca in romdnd produsul tn care se toarnd aroma, este pus pe priruul loc.
CurnpdrSturi
('Wei8bier' in Ravaria), dunkels Hefeweizen. Alt{in Rheinland), K6lsch ("in Koln"), Bockbier {cdteodatd tn sudttl Germaniei). vin roqu/alb Rot-/WeiIJ -wein {Ro t -,,' Va i s -v ai n) imi dali pu{in(a) _? Kann ich etwas haben? (Can i$ etwas habdn?)
sare
Salz (Saly)
urt
Butter (buttdr) Ma scuzafi, ospdtar! (captarea atenliei chelnerilor) Entschuldigung ! (En tEul di gu g !) Am terrninat. Ich bin fertig. (I$ hin fertig.) A fost delicios. Es w-ar hervorragend. (Es yar heyfor-ragdnd.1 Vi rog luali farfurule. Wiirden Sie bitte abrdumen? {Yiurddn Zii bitte abroirndn) Nota, vi rog. Die Rechnung, bitte . (Dii llehnung, bitte.)
j,:xlliJL:tri:::;,'ff ?:;";r,::,!;;uull))ll
,, o"#: ::ii;'L[]11;],,,?".::r
ier
(c d
te a
da r d in
sudu
i,";;!,f;:;',*"
G
e
rman
ie
i)
o' n
G t a s Ro
-' va i
vei
n, b * t e)
Ein VierteliAchtel Rotwein, bitte. (Ain t;iirtdl,Ahtdt Roh,ain, bitte) Notd: Este un obicei comandarea vinului la sferl sau optime (dintr-un
Eier {Aidr)
salatd
Salat {Zalat) legume (proaspete) (frisches) Gemiise ((fti qd s) G emiuze) fructe (proaspete) (liisches) Abst ((friqds) Ohsr)
pAine
Nudeln {Aluddln)
ofez
Reis (Rais)
fasole
^ Imi aduce{i un pahar de _? Konnte ich ein Glas imi aducefi o cand .u ? Konnte ich eine Tasse habdn) ^ aduceli o sticla de Lni _ ?
Konnte ich eine habdn?)
cafea
Bohnen (Bondn)
Glas
habdn?)
Flasche _
Kaffee (.L-afee)
ceai Tee {I'ee)
suc
Saft (Shf) api rnineraiS Min eralwas ser sal,r spnrdel(-was se fl {A4i n e ra Iv s s d r s au $pruda {) apa (platn) Leitungswasser {Laitun g"tva s d.r) bere Bier {Biir) Nota: Mdc:qr fn Germonia qi Austria, er trebui sd mentionayi cefel tle bere vd trebuie. Existd:Export ('Lager' in Elvetria), pils, Hefeweizen
diezdr Gegdnd?')
Sunt vegetarian.
Ich bin Vegetarier (1S' bin Yeghetariiir.) Nu m6nAnc porc. Ich esse kein Schweinefleisch. (1$ ese kain $vainflaiE) Nu m[n6nc dec6t cu$er. Ich esse nur koscher. (1$ e,\e nLtr cuqer.) Puteli s[ illo face{i mai pu{in gras(a)? Kdnnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentdn Zii es bitte niht zo fet mahdn?) meniul zilei
Tagesessen {Tagd a 7a carte a la carte (...)
ses
en)
Lunch
cafea
"yau
,sau.
FriuStiuc)
Kaffee Cafee)
mdncare de prAnz Mittagess en (Mi t tage s d n) Aq vrea lch mochte _. (I$ ruoechte __.) Vreau de m6ncare cu _ (l$ moechte etv,as mit Ich rnochte etwas mit _
pui
_)
Huhn (Hun')
carne de
peqte
viti
Rindfleisch (RindfleiE)
Fisch (Fi+)
quncd
Konnen Sie mich url _ Uhr wecken? (Cloendn Zii miq um Llr vecdn'?\ Vreau sd plec. Ich mdchte gehen. (I$ moehte ghedn.) Bani Acceptali lei romSneqti / moldovenegti? Nehmen Sie rumdnische / moldawische lel? (Nentdn Zii ruruenise molda:,i$e lei?) Acceptati clrli de credit? Kann ich mit Kreditkarte zahlen? {Can ig mit tlreditcarte traldn?) Pute{i sd-mi schimbafi niqte bani? Konnen Sie fiir mich Geld wechseln? (.Coendn Zii.fiur mi$ geld
t,ecsd[n?)
Unde pot si schimbi bani? Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can i$ geld vecsaln?) Putefi s6-mi schimbali un cec de cdlitorie? Kann ich hier Traveler-Schecks einlosen? (L-an i$ hiir Treyeldr-$ecs ainloesdn?) Unde pot sd schimb un cec de cdldtorie? wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (vo can i$ Tret,eldr-Sec.s tau;dn,t) Care este rata de schimb? Was ist der Wechselkurs? {Vas ist dey Vec,sdlcur.s?) Unde este un bancomat (ATM)? Wo ist ein Geldautomat? (L'o ist ain Geldautontat?) Mdncare O masd pentru o persoand/dor oameni, vI rog. Ein Tisch fiir eine Person/zwei personen, bitte. {Ain ti$ fiur aine pe yzo n.,'tvai perzondn, b itte.) Pot sd vdd meniul, vi rog? Ich hiitte gerne die speisekarte? (I$ hete gherne tli $paizecarte?) Ave{i o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitat des Hauses? (Gibt es aine $pe;ialitet des Hauzd,r?) Existi o specialitate 1oca16? Gibt es eine Spezialitat aus dieser Gegend? (Gibt es aine $pepialitet au
...eine Toilette? (aine T'oilete) ...un duq? (shower) ...eine Dusche? {aine DuSe') ...un telefon? ...ein Telefon? (ain T'etefon) ...un TV? ...einen Fernseher? {aindn lTernzeltdr) Pot sI vdd camera mai intdi? Kann ich das Zimmer zuerst sehen? {{.-.an i$ das limdr {uer.st zehdn'/) Ave{i ceva mai liniqtit? Haben Sie etwas ruhigeres? (.Handn Zii elvas ru-i-gds) ...mai mare? ...groBere s? (groesdrds) ...mai curat? ...saubere s? (zaubdrds) ...mai ieftin? ...billigere s? {bili gdrd s) OK, o iau. OK, ich nehme es. (Ochei, i$ neme es") noapte (nopli). Voi sta Ich bleibe eine Nacht (_ Niichte). {I$ blaibe aine Naht ( |Vehte).) lrlot6: P lttral pen trtt'Nacht' e,gte'Ndchte' . Pute{i si-rni sugera{i un alt hotel? Konnen Sie mir ein anderes Hotel ernpfehlen? (Coendn Zii mir ain anddyd s Hote I empfeldn? )
Ave{i un seifl Haben Sie einen Safe? (Habdn Zii aindn Zqfe?)
...vestiare? ... SchlieBfiicher? {$lii sfe ha r?) Este inclus micul-dejun/cina? I st Friihstiick/Abendessen inklusive? $,s t F' ritt q t iu c, A b d ru d e s dn ?) La ce ori este micul-dejtn lcina? Wann gibt es Friihsttick/Abendessen? ( Van gibt es l;riu,Stittc ' Abdndesdn?) Vd rog sd-mi curdfali carlera. Wtirden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurddn Zii bitte. main firudr zaubdr wahdn?')
Ma pute{i trezila
_?
Norden {Norddn)
sud
Stiden (Siuddn)
est
in
sus
bergauf (bergauf\
in jos bergab {bergap)
Taxi
zulnach
mih;u
nah
Jt{ot6:
Wieviel kostet es zu/nach _? {Vifil costiit es tu nah Duceli-md acolo, vi rog. Bringen Sie rnich bitte dahin. (Bringen Zii mih hitte dahin.l
Gazdd
_?
'?)
Cit
Avefi c6teva camere disponibile? Sind noch Zimmer frei? (Zind nok fimerfrai/)
costd o camerd pentru o persoandldoudpersoane? Wieviel kostet ein Einzelzimmer,{Doppelzimmer? A i n yd 11 i nte r,' Dopd I ti md r. . .") Are camera... Hat das Zimmer... {Hat da limdr...) ...ceargafi.rri? ... Bettlake n? (B e t I akdn'/') ...o baie? (toalet[)
es
file...?)
...restaurante? ...Restaurants? (Res to ran ts'/) ...cluburi de noapte? ...Bars? (Bars?) ...cluburi? . .Kneipen? (Cnaipdn?) ...atracpi turistice? . . . Sehenswiirdi gkeiten? (Z e d n st, i urd i h c a i tdn / ) Poli I Putefi s6-mi ardtali pe hartd Kannst du / Konnen Sie rnir das auf der Karte zeigen? (C.anst du Kiondn Zii mir das auf der Carte loigan) stradd StraBe ($trase)
La stdnga. Links abbiegen. {Linx abbiigdn.) La dreapta. Rechts abbiegen. (Reht ahbiigdn.)
stAnga
links (linx)
dreapta rechts (.rehg)
inainte
geradeaus (gh e radeaus)
spre
_ Richtung
,-r.h
(Rihrungl
(nah ctem(m) ,., cler(J)
,i'
dupd
vor dem(m)ider(f)/dem(n) (fnr detn(m) ,'derff /dem(n) ) Aten{ie la _. Achte/Achten Sie auf den(rn)/die(f)ldas(n) _. (Ahte ,'Ahrdn Zii auf den(m) ,' die(fl ,idas(n) _ _ ) intersectie Kreuzung ({.|roi;ung) nord
nah
)
__?
(V{iil
Un bilet pdna la _, vi rog. Bitte eine Fahrkarte nach (Bine aine Farcarte ruah ) Unde merge acest trertlautobuz? Wohin flihrt dieser ZuglBus? (Vohin.fert diizdr Tug'Bus?) Unde este trenullautobuzul spre _? Wo ist der ZugBus nach _? (Vo i,st der {ug,Bu,y nah _ _?) Opreqte acest tren/autobuzitt _? 1) Hrilt dieser ZuglBus in _? (Helt diizdr lug,Bu,s in C6nd pleacd acest tren/autob uz 7a _? Wann frkt der ZuglBus nach ab? ( Van fbrt der fug Bus nah
,?)
in
an
/)
Direclii
Cum ajung la _? (oraqe) Wie kornme ich nach ? (t/ii conte i$ nah Cum ajung la ? (locuri, strazi) Wie komme (Vii cot?le i$ lu ?) -- ich zu _?
...gard? ...der Bahnhofl (der Banhoft) ...sta{ia de autobuz? ...die Bushaltestelle? (tti i Bu.rhatteStete?) ...aeroport? ...der Flughafen? (der Flughffin?) ...centru?
?)
...Stadtmitte? (...) ...cdminul pentru tineri? ...die Jugendherberge? (di i lugdnherherge?) ...hotelul _? ...das Hotel? {das _ -Hote{) . . consulatul Romdn/Moldovean? ...das Konsulat? (das *_ Consulatl) Unde se afld multe...
.
Noiembrie
Novembe r {.!'l ov e m b d r) Decernbrie Dezember {Deyembdr) Scrierea ceasului qi a datei
Data qi ceasul se scriu exact in aceagi formd ca gi in romdnd, lucru care se ?nt6mpla qi in multe alte limbi europene. De exemplu, data qi timpul se scrie:
wei8 (.ttais)
gri
grau (grttu)
rotu
rot (.rot) albastru blau (blau) galben gelb (selb) verde
grin (griun)
portocaliu
orange (o-RAIVJ)
roz
rosa (RO-za)
Autobuz gi tren
Cdt costi biletul spre _.--? (autobuz, tren) wieviel kostet eine Fahrkarte nach _?
Ietzte Woche (LEl-te VO-he) saptdmdna urmdtoare ndchste Woche (llEX-te YO-he)
Luni
Montag (Mol{-tak)
Marfi
Dienstag (.DII
IVS -r
ak)
Vineri
Freitag (I"-RAI-tak)
SAmbata Samstag {ZA}vIS-tak)
Duminicd
Sonntag (ZON-tac)
Luni
Ianuarie Januar {Ianuar:) Februarie Februar (l;ebruar) Martie Marz (Mer;)
luil
Iulie
(.Iuni)
luly (.Iuli)
August August {August)
Septembrie September {Zepte nh dr'1 Octombrie
Oktober (Octobdr)
ora unu ein ljhr (ain Llr) ora doua 2 tJhr (tt,ei Ur)
prenz
12 Ufu sau Mittag (fi,oetf ora treisprezece
13 Uhr (clrai{en L/r)
tlr
sau Mittag)
ftr)
sau
nul ur sau
Drratd
minut(e) Minute(n) (lv4inute (Mi nurdn )) ord(ore) Stnnde(n) (gtunde (gtunrtdn)) -__ zi(le) Tag(e) (Tas@)
sdptdmdna(sdptamdni) _ Woche(n) (Yohe (Vohdn))
an(,
- .Kr
Zile
astd,zi
heute (hoi-te)
ieri
gestem {GfiS-rdrn)
rn6ine
lnorgen (MOR-gdn)
sdptbrnana aceasta diese Woche
(DII-ze t/O-he)
ultima sdptdm6ni
jumitatea
die Halfte (dii hetfre) mai pulin weniger (yenigdr) mai mult rnehr (mer)
Tirnp
acum
inainte vor ffbr) dimineald Morgen (morgdn) dimineafa morgens (.morgdns) maine dimineald morgen friu,h (morgdn .friu) dupd-amiazi Nachmitt ag (na hm ittag)
dup6-arniaza nachrnitta gs (nahmi ttags\ seard Abend {abdnd) seara abends (ahdnd,s) noapte Nacht (nahr) noaptea nachts (nahts) Ceasul
neunzehn (noinfen)
20
zwanzig (l:,antig)
2t
einundzwanzig (ain und t:,an{ig)
22
zw eittndzw anzig (n
un
1s,
a n{ i g)
dreiBig (draisih)
40
vierzig (firlih)
50
fimfzig ffiunfyih)
60
sechzig (zex{ih)
7A
siebzig (zibtih)
80
achtzig (.ahttih)
90
neunzig Qtoinlih)
100
(
204
000
(
ein)taus e nd (t au zd nd)
2000
zweitausend (ya i tauzdncf 1.000.000 eine Milli on (aine rnilion) 1.000.000.000 eine Milliarde {aine miliarde) 1.000.000.000.000 eine Billion (aine bilion)
Nurnere
I
eins (air.r)
2
-)
4
vter
5
(fir)
tunf {frunf)
6
sechs (zex)
7
sieben (ziiben)
8
acht (aht)
9
neun (noin)
10
zehn (;en)
11
elf
telfl {n,oelfl
t2
zw61f
13
dreizehn {draiten)
t4
vierzehn (frr1en1
l5
fiiLnfzehn lfiunf;en)
t6
sechzehn {zextren)
t'7
siebzehn {ziblen)
t8
achtzehn (ahtlen)
t9
Gute Nacht. (Gttte l{aht) -\u ?nteleg. Ich verstehe es nicht. (I$.far$tee ni$ti Unde este baia? Wo ist die Toilette? (Vo i,st di toalette'/) Probleme
Las5-mi in pace.
Lass I Lassen Sie rnich in Ruhe . (Las ' Lasdn Zii mi$ in Ruee.') Nu md atinge I atrngelit. Fass / Fassen Sie mich nicht st (Fas ,; I"asdn Zii mi$ ni$t an) Chem politia. Ich rufe die Polize i. (Ih rufe dii Poliyai)
Politia! Polizeil {Poti;ail) Stai! Hot! Haltl Ein Diebl tHaltl Ain Diib.t) Am nevoie de a-jutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe . (I$ brauhe daine ,'Ire Hilfe)
Este o urgent6. Das ist ern ]rlotfall. (Das ist Ain Notfal) M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (Ig hahe mig fdrirt\ Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (I$ habe maine Tase.fdrloren) Mi-arn pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (. ..1$ habe main portmondh
{iirloren)
NotS: Poftrnonnaie este de origine "francezd, dar -folosit fn germand. Sunt bolnav. Ich bin krank. (Ig bin cranc) Sunt rdnit. Ich bin verletzt. (lg bin farletr) Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I$ hrauhe aindn Arlt) Pot si folosesc telefonul tiu / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? {(-lan i$ dain i Ir Tele.fon benu{dn)
Uhi
haise
.)
NOTA: Mai degrabd in utilizarea.forwald a limbii. Te rog / Va rog. Bitre. (Bitte) Mullumesc.
Danke. {Danche) Cu pldcere.
Bitte. (l3ite)
Da.
|a. (la)
Nu.
Nein. (l'tain) Scuz6-md / Scuzafi-md. {captarea aten{iei) Entschuldigung. (EntSul di gun g) ScuzS-mi / Scuzali-md. {pardon) Entschuldigung. (Entquldigung) ^ Imi pare rdu. Tut mir Leid. {Tut mir laifi La revedere Auf Wiedersehen. {Auf Vi iderze edn.) Pa{informnQ Tschtifi. {Cius) Nu vobesc [bine] germana. Ich kann nicht [so gut] deutsch. (lg can nigt [zo gutJ doits) Vorbili romina? Sprichst du / Sprechen Sie rumdnisch? (gprihst du , gprehdn zII RLIme-ni$?) vorbeqte cineva de aici romdna? Kann hier jemand rumdnisch? (Can hir iemand rumeniE?) Ajutor! Hilfe! (HiUb!) Bund dimineafa. Guten Morgen. {Gutdn Morghen) Bund seara. Guten Abend. (Gutdn Abdntl) Noapte bund.
uh
ca qi
ch dup6'a', 'o' qi 'u ca qi 'h'in "hart6" ch dup5'i' qi'e' intre 'h' din "harti" $i '$' din "giret", ca gi ch la inceputul cuv6ntului ca qi'c'in "caracter" ck ca qi 'cc'in "accident" ng ca qi'ng'in "impung" ph ca qi 'f in "fald" sch ca gi 'g'in "giret" sp la inceputul cuvAntului ca qi'qp'in "qpri1"
SS
'ci(6)'in "ciumd"
ca gi 's'in "vis", spre deosebire de 'f3', scureteazd,vocale pe care o succede. Folosit qi pentru transcrierea lui 'B' in lipsa tastaturii germaile
st la inceputul cuv6ntului ca qi 'gt' in "qterge"
Salut. A1o.
Hallo. (Halo)
Btrnd. (.in/brmat)
}li. tHAr)
Ce mai faci? I Ce mai faceli? Wie geht's? (Yii ghets?) NOTA: in germand, asta este chiar o ?ntrebare, nu doar o.formd de salutare. Deci, mai bine rdntdnetri la'Hal[o' . Bine, mulgumesc.
gu)
Cum te chearnd? Wie heiBt du? lWie heiBen Sie? (Vii haist du?
ca
qi'z'ift"zatzaYaf"
t
ca qi 't' in "top"
v
ca gi
'f in "fat6"
w
ca
x
ca qi
Z
ca qi 't' in tard,
B
ca gi
's'in "sirop"
ca
ae
qi'au'in "miau"
ca 6u ca ei ca
eu
qi'oi'in
"cdsoi"
ca qi
eh
'etlung
ie
ca gi
ieh
la fel ca'ie'.
oe
'o'.
alt[ parte, daci urmeazdun 'h', acesta nu este pronunfat, dar lungegte vocala. O mic6 exceplie este 'i', care este lungit prin adlugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, /l-ul in Hahr face pe a-ul mai lung e-ul drn Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)
Pe de
lui 'r').
qi'b'in
't'in
t'bard"
{ard inainte de 'i' qi 'e'; ya qi
ca qi d ca qi ca qi
o D
'd'in "dinte"
'f in "fotoliu"
'g'in "gang" 'h'in "hamster"
ca gi h
j
k
ca qi ca qi ca
'i'in "iobag"
"camerd"
gi'c'in
't'
ca
qi'f in "lit["
qi'm'in "mamd"
m
ca
n
ca
p
ca q
ca qi
r
S
ca qi 'r'
maiincet
'*i
Pe linia de coastd din nord, multd lume vorbegte tm dialect nurnit Plattdiiiitsch. rJnli spun cd ar fi o limbd distinctd, de sine stititoare, qi germani. apropiatd
de
Elvelei
se numeqte Schwyyzerdiiiitsch.
Ghid de promrr{ie
in cele rnai rnulte cazuri, pronunlia germand nu este vag5, dac5 urrndreqti cdteva reguli. Inr,'ers. sa qtii curn se scrie un cuvdnt c6nd ?1auzi, este ceva mai rnult de lucru.
Vocale
ca
s
qi'a'in
"masd"
ca qi
'e'in "tren"
i
ca
o
gi'i'in "bingo"
'o'in "dor" 'u'in "tu"
'e'in "tren"
ca qi
u
ca qi
a
ca gi
o
ca gi'oe'
ti
ca qi'u'
v
ca qi 'iu'
Lungirea vocalelor
vocald este mai scurtr dacd urme azd un dublet de consoand. Asta
se
tl
a a
Germana Este
in
r,orbiti
. Este de asemenea
pror.incia
Ca qi in multe alte limbi europene, existd doud conjugdri ale verbului pentru persoana a iI, pentru a exprima felulrelaliei intre vorbitor qi ascult5tor. DacS eqti familiafizat cu cineva, foloseqte du; dacdrelalia este pur formald, foloseqte Sie. in compara{ie cu limba romini, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastr6". Daci vorbegti cu cineva, pe care-lapelezi cu nnmele mic foloegte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sle este persoana a III-a plural. (Nu intreba de ce.) in ghidul de conversalie, prima formd este du, a doua este Sle.
Existd trei genuri ale substantivului: ferninin, rnasculin qi neutru. Articolul substantivului depinde de genul sd:u: die (f), der (m) qi das (n).
in plus, limba germand foloseqte declindri pentru substantive. Existd patru cazuri gramaticale: norninativ, genitiv. dativ qi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul qi numdrul substantir,ului.
O parlicularitate a limbii grrnane, este cd toate substantivele. chiar qi cele din mijlocul propoziliei, incep cu literi mare.
Existd foarte rnulte qi foarte diferite diaiecte in larile vorbitoare de germand". Un german din nord qu unul din sud s-ar intelege foarte greu, dacd ambii qiar vorbi dialectele regionale. Binenfeles, toati lumea inlelege limba standard, dar nu toatl lumea poate sI o vorbeasci corect. in general, cu c6t