Mihaeta Chtribffiu-Alhu

BAC pentru tofi

eseuri pentru pregltirea examenului

de b*calaureat

R€gES{gg
P**llsltfffi,$
quraq$$

ARGUMENT 3

POVESTEA I-[,N I I.IARAP-ALB

VlxluNEA DEspRr tuME TNTR-Liill BASM cuLTfiNTR-uN ysxr ApARTtru&Ntr Lut loN f nenneA. 5

MOARA CU NOROC 15

Vrzrurusn lunne irum-o ruuve

DHSeRE li
{ne*usr-rsrHoloe rcn}. t5
CcrusrRucln u$ur pEft$oNAJ DtmrR-o nuvelA {Rrnusr-esrxor_oclcA}. 19

toN 24

VlztuNEA, DESpRE lutusin:rR-uru RoMAN nRaRyrruAruo rur UULJ Rrnnenruu/Trr:TR-uN RSMAN

INTERBELTc. 24
PnnncumnrAyllu Dg coNvsrnucTtf A uNUt FERsoNAt DtNyR*uht RoMAtr *pnRrruANp
PERIOADEI INTERBELICE. 3S

SALTAGUL 37

vrzruruen DESpRE lumg irurR-uru RoMAN arnnxrruAruo lut MrHRn snoovrnruufrurn-unr

ROMAN INTEREEIIC. 97
FsRrcumRruApm or corusrRt crrg A uNUr pERsoNAJ nINTR-uN RoMAN npnRtrlArun
pERroADst lrureRurlrce/lur MrHrul SADovEANU
42

TEMA $t vruruNEA DESpRE lunne inrR-uru RoMAN MopERN sunrrcnvfnrn-ur{ RoMAN

apanxruArup tul carult Parnescu/Trurft-uN RoMAru ns:HClOe lc/AL EXprRtEFtTEl. 48

ENIGMA OTILIEI Eq

Vlzlururn DESPRE lults imrR-ulu RgrvrAN nenRllruAruo lur G. CAuurscuf?rurn-uru R6MAN

TNTERBELTc. gq

160
FnnrtcurenrAlrlE DE conr$TmtifrFr A Llh!ti$ rERS0NAJ DNNTR-:J!\I RoMtAht scRts Dr 6"
frAuruescu. 64.

MOROMETII 70

Teun gl vtzluNtA nEspRe Lufins iNrn-L,N RotMAN aenRpruAr*o pERtoADEt posrBEllcE. ?CI
FnntcuuntrATllE DE consrn[JcTtfr A uNUt pERsoNAJ Dnurn-uN RotvtAr\r nrnRytruAruo
pERroADEl POSTBELTCE. 76
VrztuNEA, AsupRn lunnrt ?nrR-ur{ TEXT poETrc npnRrruArup LUr MrFrAr Emlruescu/ ilrrn-um
T[xr ApARTINAwo RonnnrulsMulur. 83

PLUMB 89

VrzruNEA DEspR[ lurur irurR-o poEzlE npnRrtnAruu lur G. Bncovrn/norzre srmsoLlsrA. 89

TESTAMTNT 94

Vtztur.iEA DEspRE tuMrirllrn-o psgztr neaRpruArun LUt T. ARGHr ztlvocnenrnRlruAruo

M0DERNTSMULUI" 96

E!"' NU STRIVESC COROLA DE MINUNIA LUMII taz

VtzluF,IEA DEspRE lultE iurR-o pouzlE *rnnpr.:Arun lul L. Bnea,/poEzrE nraRpmAno

MoDERNTSMULUT. 103

IDIN CEAs. DEDUS...I 109

V:zrurur* snspR! ruue imtR-o poczrE aennyruAruo r-ur l. Bnneu/poEzrE nenRpruAruo

MoDERNrsMULur. 109

iru enAurun eurrsrnnnryL ... _ ..-.... rrs

Vlzlururn DE$pRE lurue inrR-uru TFXT poETtc nplRrtruAruo rRADrnoNALrsMur-ur. 116

LEOAICA TAMANA. IUBIREA 120

Vtu rLtNfA DEspRr LIJMr iNT[.-o roHzrE ApARTrr],iArus LUr N. STANrscufeonztE ApARTtfuArlln
NE*MSDTRIUISNIULUI" 1.?1.

CATRE GATATEEA 128

VrriuNrA DESnRE r,unne irurr*o poEztE nenRpruAruo lul Nrc.lrrn $rAruescu/rorzte

ar*R1ruAruo NEoM0DERNrs MULut. r"2s

!ot\tA 1"31

VrzruNIA DESFRT ruurirulR-uru TExr DRAMATIc *rna1lruAruo lut MnRtru Sonsscu. 131
P*RncumRrrAlrLE DE consrRucTrE A uNut FERSoNAJ DTNTR-o opERA onaunncA
nrnnlrriAr.ro r-ur MnRrm SoRescu. 135

oscRrsOaSEPrERpuT$ .. .. 142

Vtzturura DESIRE runne irvrn-uw rEXT DRAMATIc/irurn-o coMEDtE aRnRlruArun Lut l. L.

CnRaenls. t42

prREcTrA MODERNTSTA PROMOVATA-DE EUGEN LOVtNES.gp 14q

,,EMtNgSCU Sl POEZITLE LUt'{18891

CURENTE LITERARE - TRASATURI 154

162
 Povwsfiea }uf &*,arap-AEb
tron Creaxlgfr

firfrxmea despr-e funne tntr-un &ssm ml-trtlfntr-nrn fexf

apwrginfrnd Xul lon ffrer'ryyd.

tron Creangfr. urrul eiintr* ."marii clasici" ai literaturii rcmdne (aldturi de

M. [:i::iinescu, I. S]avici qi I. L. Caragiale), a c*ntribuit esential la
dezvoltnrea aeesteia. prin scrierea romanuh-ri zrutobigrafic ,.Amintiri din
ccpil[rie"" a pr:vestilor Ei a povestirilor: ,"lvan Turbincd". ..Soacra cu trei
rrurclri", ,,Mo; Ion Roatd si Llnirea"'. Opera ,,Povestea lui Harap-Alb",
publicaXd in reriista ",Convorbiri literare". este LJn b:rsnr cult, despre care
P<lnrpiliu Constantinescu afirmd c[ reprezintd ,, a sinf ezd a hasmului nostt u

;i ce{ wzai
"frumos hasm rowdnesc".
Porninrl de la mr:delul basmului popular, Ion Creangf, reactualizeazd
..temae ryi motive de circula{ie *rnivensal*, cu o vechime aproape mific5"
(G. Cllinescu). dar le organizeazd ccnlbrm propriei viziuni. Ast{bl, pe l*ngd
trils5turile speciei (conflictul riintre bine Ei r[u, incheinf cu victoria
hinelui, schemx qi formulele tipice, triplicarea, persornaje
pozitive/negntiveoajutitoare, donatoare etc.), apar elementele de
noutate, care ccnferd textului caracter de nper* c*ltfi; mmanizaren
fnnfasticuluio artn narafivf,, unnorul, erutli{ia paremichgicio aralifntea.
Originalitatea lui trcn Clreangd se rnanilestd la taate nivelurile lexftrlui"
vizdnd atdt elementele cle confinut, c61qi pe cele de fbnnd.

in la +iyel ternpltlg.
pr"inrul r0nei" autorul se rlovecleste un inetvator

Astlbl, peste tema tradilionald - $upta dintre Bine qi R[u. incheiatd cr"r
vitoria Binetrui , Cre;mgir supral]ilne fema ini{ierii, ;r clu,irtinului oe $e

n:odificfl, si astfel c*nferh oper*i carmcfer de huildrumgsrsm]mr] {rtrm*n al

fmrnrSrii). Ilincoln de eterna luptd. Bine-!{iu.r" terna basmlrlui viueazd
con*:li{ia ernuiui care, inainte de a fr impdrat, trcbuie s& cunoasci gi statutul
de slug6. tocmai pentru a inva{a sd-qi infeleagb supugii qi sa-qi exercite
responsabil puterea.

Dou6 episclade sunt relevante pentru ilustrarea viziunii autorului clin

perspectiva temeli:r: supun€rea prin viclegug (pn'eiba ffintAnii) qi

dernascnren r*uf6efltcrului (finalul basrnului)" Episodul cotrorfirii in

fAntdnb dovede$te nairiitatea fiului de crai, incapacitntea de a distinge es$nta
de aparen{[ iSpdnul anun{ase esen}a lui malefic5 prin foru,ula ,"Chirn*
rdului pe rn*lwl pdrdulwi"). Antagcnistul il inchicle pe crdiqor in ffint6nd qi ii
cere. pentru a-l lisa ir: viafd, sa facd schimb de roluri, puriindu-l si jure pe
asculi;ul sabiei c5 ii va {i s}ug[ p0n* cdnd va muri ;i iar va invia.
r\pa l'Ant6nii devine, la modul simbolic, apa botezului, pentru cX eroul

dob8ncieqte o prin noul n$me: Harap-Alb. Scena poate fi

ictrentitate
comparatd cu clescinderea in infern (clescensus ud in{bros} d:in mitologia
greac6, treaptd necesar6 oricirei inifieri. fiindcd presupllfle moartea stirii
anterioare. ,"Coborflrea in infern" ria continna de-a lungul basnrului,
personajul hincl chinuit ryi supus la nenum6rate prcbe" pe care le va trece
pentru ca finalmente s* renasca in calitate cle ?rnpdrat. ..f-'reanga de aur" care

il salveaz[ este reprezentatd de loialitate (linerea jurirn$ntului) qi de iubire

({ata irnpdratulr"li Rcg se indr6gosteqte de Har:;rp-Alb).

tn final. eroul este inviat de c6tre tbt* cu ajutorul clbiectelor nragice

(srnicele ctre mdr dulce, apa vie, apa rncart*)" iar SpAnul este ucis de cal,
semn cf, ini{ierea s-a finalizat. Cireangd se depftrteazi de modelul popular qi
prin aceastd vizinne: Rdul *ste elinrinat, dar nu total. pentru ca imparatul
RoE. o alt5 itrrLlstilz6 a mali:{iculr"ri, r6rn&ne in viatfi. yrroc}ilc&nrtr"r-se clgsr o

indepdrtare de el"
in al dcilea rar:c1" r,iziunsa asupra h"imii si caracterul cie aperh culta al
basmului lui Tcn Creangd sunt pilse in lurnina prin elcmentele cle strucfurd qi
compozi;ie: tfper*l-nefAtiy, fqtUCute_&ptqg, qqtt$!@,
limbqjul arti$fic etc.

La nivel structural, basmul respect.l tiparul narativ al celor p*pulare,

stabilit de \rlaciimir llropp in ,.Morfclogia basmului": situa{ia inif{*ls de
echilitlru. anun{atd prin exisfenfa celor cioi li'ati, craiul qi irnp6ratul Vercle,
care trflieso departe unul de altul; dezechilitrrul coincide cu lipsa unui
mogtenitor al troirului impflratului (care are cloar fete), iar cdl6toria
mezinului are scopul de a rel'ace echilibrul, restahilit in final cf,nd eroul ia
locul unchiului. 'l'otugi, Ion Creangs innvgaz# aceastfi schemh tradi$icnalf,.
prin di{erite modificdri. lJna rlintre ele vizeazd motivul liferar central -
cilitoria. Prin tehnica racurc{uluila ramificafiei, clrumul clevine mai
coniplicat, imbrac*nd fornra de ..clrurn in drum". Ajuns tra curtea unchiului.
Harap-Alb este nevoit sf plece intr*cr nou6 sAl[torie (a treia probi a

Sp6nului), pentru a o aduce p* fata impflratului RoE. in aceastA caldtorie.

eroul va fi supus altor probe, vor apdrea alte p*rsonaje donatoare, ajutdtoare,

impresia cititsrului fiind cd se alld in fafa unui nr:u basm. Acearstf,

deslb$urare epic6 a tost anunlati de inlerdiclia tatdlui care se reterea la

evitarea r:rnului sp0n
;i a ceiui roE.
O distinclie intre trasrnul popular ,si cel cult se face ;i la nivelul
fonnulelor tipice. Formula inifiat* {,,Awtu,, cicii eru odufi..."} este vizibil
inovatd. pentru cd se exclude paradoxul temporal din ,.A tbst oclatd ca
niciodatd". de;i acliunea este plasati intr-un timp indepftrtat, nederminat,
prin adv*rbul ..odatd". Acesta intrd in opcziqie cu adverbul ,,amu" ce aqaz6
lmne;r bas*rLrlLri in continuarea r*:rlit*1ii. lluziil labuk;sr.rluli se piistr*ae;r prir:

actverbul ,.cicfl", prin care fapt*le sunt puse sub semnul tntrehrarii. Fmrmula

final* contine o comparatie intre lumea basmului ;i cea real6, ?n care existd

stratificare **nnomicfr: ..lar& pe ln nwi, cipse rer€: ls*ni, berc gi w&reffimcl.fl", iard
cine mw, se uitfr si rw&dd".
Uxmmmizarea fhnt*stieulmi reprezintzi o altil parlicularitate a viziunii
asupra lurnii in basmul cr"llt. De exemplu, calul nu mai este cloar animalul
psihopornp din basmul popular, ci devine un personaj cu identitate,

personalitate, o{brind erouhri o leclie de cleryrnitate penffu cele trei lovitrmi

ctre bi*i prirnite. De-a lungul hasmului stabilegte o relagie de egalitate,

realizdncl initierea eroului, spunsndu-i ce are cle frcut, linistindu-l in *lipele
de disperare qi 1in.lndu-i prelegeri clespre rostul rdului ?n viag*" ll'onalitntea
linrbajului sdu amintegte de p*rsor:rqiele rlin ,,Arnintiri din cnpiidrie".
l,imanizarea este lierpantd in cazul lui Flarap-Altl. care nu mai seamdnd cu
eroul de basln popular, Iiincl realizat in manierd reatrist5. av&nd at$t calitnti,
cAt qi defecte. Pe de o pa$e, este ctreosebit do nair', nu ascultd sfatul
'Pe
pdrintesc, are o lire pl8ngdcioasir, lamentAnclu-se msreu. cle atrtt parte, se

dovedeEte comunicativ gi prietenos, harnic, milos" tolerant.

I.,a nirrelul artei narative, vizi*nea asupra lumii este pnrsd in trurnind
prin tehniea detaliului, drarnatizanea ac{iunii prin dialcg. urncr. erudifie
paremiukrgic*, oralitate. Prin Eletatii realiste, naratorul surprinde
psihologia persr:najelor" stdrile lor sr-rfleteqti iiiul cel mis este mfitrrnit gi

.,fncente a plhnge fn itdnqa'" sa. vdzf;nd clezamdgir:ea tatllui). Dialogul are

roluri multiple: imprirnf ritm alert, ilinarnizfin,i a*fiunea, creeazd oratritatea

gi este mi"jtroc de caracterizare a personajek:r. Proverbele dau haz gi

rapir{itate naraiiunii. Creang5 citfrnd firereu din infelepciunea populard (,,Ic

Stldainte fn*inte/i.,ct rdzhoi tnapcsi"). I-imbajul este marcat etre oralitate,

pri:rcipala tr5shtur6 a stilului sdu, prir: iolosirea regionalisrnel*r, a

expresiilor qi a Ior:utiunilor. a inte rjecliilcr, a exclamagiilclr si a

interogafiiklr. Urnorul r:ste creat atfit prin ;:rezentarea unor soefie comice,
cdt gi prin ironizare (irnparatul RaE .,sd frdiu,scci trei zile cct wn de-
cldlttiieri"j, diminutive cu rraloare augumentativb {,"bdutur.ic[i",
-.buz$ o ur e"), numele unor personaj e (Fldmdnzilfi. Pd sflri-Lati-Lungil6).

in opinia n!ffa, temra basralului este concentratd in numele

personajului princip*l qi, implicit, in titlul operei. Cele clou6 cuvinte
rezumd lupta dintre cele dou6 principii anti{gonice, Binele (.,Alb") qi Rdul
(.,Harap"). Numele reflectd dualitatea din mai rnulte perspective: in l-Iarap-
Alb si, prin extensie, in orice fiinfd umani. defectele coexistd cu tr*.sbturile
pozitive. hnporlant este ca tot ceea ce face ontul, indiferent de defectele
sale, sd fie in slujirea Binelui. Lexemul ,,I'l&rap", care prin crornatic6 tr:imite
cdtre ,,negru", sugereazfl Rdul din om qi din lurne, partea ?nlunecatf, din
orice fiinld.
I);ic[, finalmente, .,albutr"/Binele invinge, omul se salveaz*i triumfb Ei

devine, la modul simheilic, ,,lmpd.rat", dobAndind astfel intrare in orice

.,impdr5!ie", pdmAnteascd sau celest.l. Ion Creangb a camuflat in pe,rsonaj o
idee ce susline literzfirra, mitnlogiile ;i credinlele religioase: dualitatea ca
principiu debazd al lumii. Binele ;i Rdul coexisti. dar important este ca prin
unirea acestor contrarii (coincidentia appasitorium)" hinla umand sd

recupereze unitatea prirnordial[ a lumii, Binele pierdut prin ,,descinderea ?n

inftrn". prin inc*lcarea interdicliei (la inceputul lumii * interdictia divind ;i

in basrn - interdiclia tar*lui).
in concluzie. Ion Creangh exprim6, prin lrasrnul sd.u, o viziunea
pr*fund moralizatnare. Plecdnd de Ia madelul popular, el inoveazd la toate