Barbatei Paul Adrian

Universitatea de Vest Vasile Goldis

Facultatea de Medicina, Departamentul de Biologie, anul I

Referat – Hidrobiologie
O analiza biologica asupra raului Cigher

Tema referatului de fata reprezinta o scurta descriere asupra unei ape la alegere.
Astfel, ca si subiect de analiza, am ales raul Cigher, deoarece are o semnificatie aparte
pentru mine, si anume traverseaza locul unde am copilarit partial, sau mai bine spus
unde au locuit bunicii mei, si anume localitatea Chier, oferindu-mi cu prilejul acesta
suficiente vizite asupra sa atat ca motiv de a ma scalda in apele sale, cat si de a-i
admira splendoarea sa si a faunei din jur in multele ocazii cand am pescuit de pe malul
sau, fapt care a contribuit intr-o oarecare masura la pasiunea mea pentru domeniul
biologiei.
Cigher este un curs de apa localizat in judetul Arad, Romania, care traverseaza
urmatoarele localitati principale: Chier, Seleus, Zarand, Taut, la ultima aflandu-se de
asemenea si un baraj de acumulare. Este un afluent al raului Crisul Alb, in care se
varsa in apropierea localitatii Chisineu-Cris. Ca si bazin hidrografic tine de bazinul
Dunarii, iar desi locul de izvorare se gaseste in Muntii Zarand, o mare parte din
suprafata sa se afla pe teren de campie. Ca si afluenti de stanga putem enumera
Chilodia, Postoiciu, Nadas, Timercea, Serastrau, Draut si Sodom, iar dintre cei de
dreapta amintim Valea Porcului, Minisel, Minis si Barzavita.
Pentru lucrarea de fata am ales sa revizitez locul meu de copilarie, dar de data
aceasta sa-l privesc cu alti ochi, din perspectiva unui biolog, iar cu ajutorul cursurilor de
hidrobiologie sa efectuez anumite operatiuni si analize, in limita posibilitatilor. Astfel am
ales ca si ziua de analize data de 08 ianuarie 2022, care din pacate nu m-a favorizat
foarte mult in privinta vremii, soldandu-se cu o ninsoare ce a persistat toata ziua. Ca si
locatie pentru analize am folosit statia hidrologica din satul Chier, unde am mers cu
dispozitivele ce le aveam la indemana, in jur de ora 16:00, si am efectuat analize si
prelevat probe pana la 17:30. Am inceput prin a lua temperatura mediului de afara cu
un termometru cu mercur, al carei coloane indica 4°C.
Locatia in care am desfasurat testele dispunea de un pod
peste raul studiat, dupa cum se si vede in imaginea de mai
jos, fapt ce m-a ajutat la masurarea latimii raului, pentru care
am folosit o ruleta metalica, unde am stabilit o distanta de
aproximativ 8 metri. In privinta florei de pe mal, am
observant prezenta unui numar mare de salcii, Salix sp.,
familie de arbusti si arbori cormofiti angiospermi
dicotiledonati, precum si a altor arbori pe care nu am reusit
sa ii identific inca datorita conditiilor de mediu, ambele incadrandu-se in grupa
functionala de producatori primari.
In continuare am colectat apa cu o galeata prinsa cu sfoara din patru puncte, mai
exact de langa mal, din mijloc de la suprafata, din mijloc de la fund de la o adancime de
60 cm, precum si dintr-o zona cu vegetatie de la 50 cm
adancime, pentru a-i putea masura temperatura, duritatea si
PH-ul. Pentru temperatura si duritate am folosit un tester
TDS-3, iar pentru PH un PH metru digital cu ecran LCD, a
caror electrozi i-am spalat in apa distilata dupa fiecare
masurare. Ora de realizare a respectivelor teste a fost 16:00,
acestea fiind printre primele analize efectuate. Am invartit
TDS tester-ul in cele 4 probe de apa timp de 5 minute pentru
fiecare in vederea obtinerii unui rezultat cat mai conclusiv, imediat dupa ce am prelevat
proba, obinand urmatoarele valori:
pentru proba temperaturii de la mal
2.9°C, pentru cea de la suprafata
din mijlocul apei 2.1°C, o valoare
de 3.5°C pentru cea de pe fund din
mijloc, precum si indicatia a 2.1°C
in zona cu vegetatie. Mai departe am calculat media aritmetica a temperaturilor,
obtinand o valoare de 2.65°C.
Pentru PH mai intai am calibrat testerul cu ajutorul celor
doua solutii obtinute prin achizitionarea dispozitivului, pe
care le-am dizolvat in 250 ml de apa distilata fiecare si care
prezentau valori ale PH-ului de 6.86 si respectiv 4.00 la
25°C, temperatura la care am adus apa prin incalzire inainte
de amestecarea lor. Apoi am tinut electrozii PH-metrului in
fiecare proba pana s-a stabilizat numarul de pe ecran,
obtinand urmatoarele valori: 6.04 pentru proba de la mal,
6.27 pentru cea din mijloc de la adancime, 6.12 pentru mijloc
suprafata si 6.19 pentru proba cu vegetatie. Am calculate media aritmetica a PH-urilor
la 6.15.
Duritatea apei am masurat-o dupa cum spuneam mai devreme tot cu TDS tester-
ul, instrument al carui electrozi i-am introdus in cele patru probe colectate pana la
stabilizarea numarului pe ecran, care de altfel prezinta valoarea in PPM (parts per
million – in traducere bucati intr-un milion), pe care ulterior am convertit-o in grade
germane (dGH). Valorile obtinute sunt 50 PPM pentru duritatea totala a apei de la
suprafata de langa mal, 47 PPM pentru apa de la adancime
din mijlocul raului, 48 PPM pentru suprafata mijlocului si 44
PPM pentru zona cu vegetatie. Am facut media aritmetica a
valorilor identificate si am obtinut un numar de 47 PPM, pe
care ulterior l-am convertit in 2.64 dGH, obtinand astfel
valoarea duritatii totale a apei. Mai departe am prelevat o
proba de 250 ml apa de la mal intr-un recipient de plastic, pe
care l-am fiert 2 minute mai tarziu in vederea determinarii
duritatii permanente, l-am lasat sa se raceasca la 60°C si l-
am analizat cu tester-ul obtinand un indice de 17 PPM, pe care l-am convertit intr-un
grad german (1 dGH). Am calculat si duritatea temporara prin diferenta dintre media
duritatii totale (2.64 dGH) si duritatea permanenta (1 dGH) obtinand valoarea de 1.64
dGH.
 In privinta planctonului si a bentosului, am recoltat mostre din care am facut
probe pe care le-am studiat ulterior cu un microscop digital comercial, cu o putere de
marire intre 40X si 1000X. Pentru fitoplancton am luat o mostra de langa mal, de la
suprafata, unde transparenta apei putea fi observata cu ochiul liber (conditie necesara
pentru existenta algelor planctonice, avand in vedere nevoia lor de lumina pentru
fotosinteza) intr-o sticluta de 0.5 l, din care am prelucrat ulterior acasa probe de
microscop pe lama cu pipeta. Mai jos am adaugat 3 imagini microscopice ale probelor

pe care le-am considerat

mai reprezentative, precum si numele speciilor care presupun ca s-ar afla in ele (de la
stanga spre dreapta): in prima imagine Cymatopleura sp. (diatomee), in a doua imagine
in partea dreapta sus Euglena sp. (protozoar flagelat) si jos Meridion sp. (diatomee), iar
in ultima imagine Tabellaria (diatomee). Toate speciile identificate apartin grupului
functional de producatori primari.

Pentru zooplancton am cules apa cu o galeata prinsa cu sfoara din mijlocul apei,
podul oferindu-mi un ajutor in privinta asta, de pe fundul apei, mai exact de la 0.6 metri
adancime. Nu am gasit specii mari pe care sa le pot observa cu lupa, probabil si
datorita temperaturii scazute precum si a vremii de afara, iar din proba culeasa am
recoltat cateva borcane pe care am putut sa le studiez mai departe la microscop. Mai
tarziu acasa am am pus cu pipeta pe lama cateva mostre, pe care nu am reusit sa le
identific, dupa cum se vad in imaginile de mai jos.
 Legat de necton, nu am fost atat de norocos, avand in vedere ca am fost o
singura data pentru prelevarea probelor, nu am putut pune capcane pentru capturarea
pestilor, iar metoda mea de a incerca a prinde pesti cu ajutorul minciogului s-a soldat cu
esec. De asemenea am adus si o undita pe care nu am
apucat sa o folosesc, avand in vedere conditiile meteo. Ce
am reusit totusi sa fac, a fost sa-mi folosesc sonarul
disponibil (un Lucky Fish Finder) pentru a incerca sa
localizez prezenta nectonului in apa, acesta fiind compus,
pentru statia respectiva, din trei pesti gasiti fundul apei, in
mijlocul raului. Tot cu ajutorul sonarului am determinat si
adancimea apei, care a fost de maxim 0.6 metri la locatia
respectiva. Deoarece sonarul nu ajuta la identificarea
speciilor iar metodele mele de a-i prinde nu au dat rezultate, am sa enumar in
continuare cateva dintre speciile de pesti ososi gasite asupra lungii mele activitati de
pescuit de care am avut parte in trecut. Din randul pestiilor “pasnici” amintesc obletele
(alburnus alburnus), carasul (carrassius gibelio) si porcusorul (gobio gobio), iar dintre
cei rapitori somnul pitic (Ameiurus nebulosus), bibanul (perca fluviatilis), bibanul soare
(Lepomis gibbosus), cleanul (leuciscus cephalus) si stiuca (esox lucius).
In continuare am folosit o grebla la care i-am masurat latimea furcii, obtinand o
dimensiune de 35 cm, pentru prelavarea unei probe de pe fundul apei de langa mal,
dintr-o portiune care mi s-a parut mai reprezentativa, marcand o zona de 35x35 cm cu
ajutorul ei. Adancimea apei in zona probei prelevate a fost de 0.5 metri. Mai departe am
trecut proba recoltata printr-o sita, pentru a scapa de surplusul de namol. Am ramas
astfel doar cu fitobentosul, pe care l-am cantarit pentru a-i afla greautatea si pentru a-mi
face o idee asupra densitatii lui din zona respectiva. In felul acesta am obtinut valoarea
de 38.5 grame, pe care ulterior am folosit-o in a calcula densitatea pe metru patrat in
felul urmator: am calculat aria probei recoltate la 1225 cm patrati, in timp ce aria unui
metru patrat este de 10 000 cm patrati, iar folosind regula de trei simpla am obtinut
valoarea de 314.3 grame/metru patrat. In privinta identificarii speciilor culese, nu am
avut prea mult success, decat pentru o singura alga verde, si anume Chara sp. dupa
cum se vede in prima imagine. In celelalte poze prezint diverse probe de fitobentos, atat
vazute la microscop, cat si in marimea lor naturala.

Mai departe am vrut sa determin densitatea zoobentosului, pentru care am

procedat in felul urmator: intai am cules o proba dintr-o portiune mai saraca in
fitobentos, cu ajutorul unei galeti, de langa mal, avand o adancime de 0.5 metri, dupa
care am cantarit intr-o cana gradata capacitatea de 250 ml pentru care am obtinut
greutatea de 316.7 grame. Ulterior am trecut cei 250 ml de mal prin sita pentru a
ramane doar cu bentos, pe care l-am cantarit obtinand valoarea de 12.5 grame. Am
calculat astfel densitatea malului dintr-un litru la 1266.8 grame, iar pe cea a bentosului
la 50 de grame. Dintre speciile de zoobentos pe care presupun ca am reusit sa le
identific, am adaugat in continuare doua imagini facute cu ajutorul microscopului, prima
reprezentand un vierme cilindric denumit rhabdolaimus aquaticus, iar urmatoarea un
gasteropod vivipara vivipara, ambii membri ai grupei functionale de raclatori.

Vreau sa inchei evidentiind importanta biologica a raului Cigher atat pentru

localitatile traversate, cat si ca un important afluent al Crisului, din punct de vedere
piscicol. Deoarece poluarea isi spune cuvantul la marginea satului Chier, as sugera noi
directii de studiu in timp pentru verificarea influentei ei asupra PH-ului apei, precum si a
duritatii acesteia. De asemenea si pescuitul excesiv si nesabuit isi arata efectele asupra
populatiei de pesti, fapt pentru care as opta pentru studii asupra variatiei nectonului in
timp, care de asemenea poate fi influentat si de factorul de poluare descris mai sus. In
final, vreau sa spun ca Cigherul este o importanta resursa pentru comunitate, indiferent
de scop, industrial sau divertisment, si ar trebui valorificat pe masura.
Bibliografie
1) Gavril Ardelean, Bioecologie animala, editura Daya, Satu Mare, 2007
2) Ungureanu Ovidiu Costica, Hidrobiologie, Universitatea de Vest Vasile
Goldis, Arad, 2018
3) Luiza Florea, Hidrobiologie – caiet de laborator, Universitatea “Dunarea de
jos”, Galati, 2006
4) Laura Momeu, Hidrobiologie, Presa Universitara Clujeana, Cluj, 2018
5) ro.wikipedia.org
6) https://www.lenntech.coma