Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
ro
FUHRER ZU DEN ARCH.ăOLOGISCHEN DENKM.ăLERN
AUS DACIA POROLISSENSIS
NR. 5
NICOLAE GUDEA
Moigrad-Pomet. Porolissu1n 1
ZALĂU 1997
https://biblioteca-digitala.ro
Veroffentlichung anlăBl ich des XVII. Inter Publicaţie apărută cu ocazta celui. de-ni
nationalen Kong1-eso:;es der Studien liber die XV111-lea Congres Internaţional de Studii
Militărgrenzen des Homischen Reiches asupra Frontierelor Imperiului Roman
Zalău, Septembt:r '1997 Zalău, septembrie ·1997
ISBN 973-98027-5-3
https://biblioteca-digitala.ro
Uat I de
llâmcrgrcnzkaslcll von Moigrad-Pomel. Porolissum / Castrul roman la Moigrad-Pomel. Porolissum 1 3
INHALT
I. Elnleltnng . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-13
I. I. Der Platz des Kastells im Verteidig-uf!gssystem der Provinz Dacia nnd i••:chher der
Provinz Dacia Porolissensis und seine Rolle
I.2. Die I.age des Kastells im Gebiet cler heuti�en Siedlung l\foigrad
I.3. Das gegenwărtige Aussehen des €h !nnligen Kastel ls
I.4. Die Lage des Kastells im Bezug auf clie grnndlegenden Reliefelemcr,tc des Ortcs
II. I. Die von C . Daicoviciu, M. l\Iog� und L. Ghergariu zwischeu l939- 19-Hl durchge-
fiihrten archăologischen Ausgra bun gen
Il.2. Die vou A. Raduoti 1943 durcl1gefiihrten archiiologischen .\usgrahuugc11
11.3. Die von l\I. Moga 1949 durchgefiihrten af<..hăologischcn 1\usg1ahungeu
II.4. Die von M. Macrea zWisehen 1959- 1960 durehgefiihrten archiiolo!:ischea Ausgra
bungen
II.5. Die ,·on X. Gudea zwischen 1977-1989 durchgefiihrteu archiiolorischen Ausgrabungen
11.6. Oberflăchenforschunren und archiiologische :\usgra lmugen an cler vorgescho benen
Turmlinie des' Limes, die vom Kastell von Moigrad - Pomet koutrolliert wurde
IV. I. Der Riickzug der I,egionsabteiluugen III Flavia uml XIII Gemina
IV.2. Hat Kaiser Hadrian d.ie Provinz Dacia besucht?
IV.3. Die Militărfrche,n Ereignisse in Porc,Jissum nnch cler Mittc des 2. Jahrhunderts
https://biblioteca-digitala.ro
4 Nicolae Gudea
IV.4. Die Ankunft der Truppenabtcilungen ckr Legir nen II Gallica aus Syrien und der VII
Gemina Felix aus Hispanieu
IV.S. Der Besuch des Kaisers Caracdla 213 11.Chr. in Por. lissum
IV.6. Die Ereignissc nach dcr l\litte des :�. Jahrhunderts (Gallienus)
VI. V ber dle Begriibnlsstiitte, wo dle Soldaten uus dem Knstell beerdlgt. wnrden 55-58
VI. I. Die Lage der Friedhofe im Bezug zum Kastell und zur EntdeckungSorte der Denk
măler
VI.2. Bestattungsarten auf den Friedhofen und <lie Frage der Angehorigkeit der Grăber
VI.3. t.1ber eiuige Grabdenkmaler etlicher l\Iilitars
Abbildungen . . . . . 89-129
https://biblioteca-digitala.ro
Das lromergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomet. Porolissum I f Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum I 5
CUPRINS
7-13
II. SăpUturl orheolo[Jir- e lu f•oslru şi f'l'reelări de terl'n pe linlu iu11in1111ă dr turnuri a limesulu 13-22
IV. I. Retra gere a d ct nş1< mentcl o r din l egiuni l e Illl Fi: \ia ';'Î XIII Guni1!a
IV.2. A făcut împăratul Hadrianus o vizită în pr ov il! c i a Dacia ?
l '.-.3. Evenimentele milit:ire de după mijkcul s e c olu l ui 1J la Pin Jiss11m
IV.4. So sirea detaşnmc1•tclor din kgiunile III Ga ll ica din Syria �i \II Glmi1.a Fc::ix
din Hi sp ania
IV.5. Vizita făcută la Porolissum de împăr atul Caracalla în anul 213 p.Ch.
IV.6. Evenimentele de după mijlocul secolului III ( Gallienus)
https://biblioteca-digitala.ro
6 Nicolae Gudca
VI. nes 11re l"lmltlrele unde s-au în11ro pat soldafii din 1·11�tr11 . . 55-58
VI. I. Poziţia cimitirelor faţă de ca�tru şi locurile <Ic de scc perire nlc monumentelor
VI.2 Tipuri ele îninonnântare din c imitire şi prohlem1 apartenenţei mormintelor
VI.3. Despr e c}teva monumente funerare ale unor militari
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzkastcll von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. P orol issum 1 '/
I. Einleitung I. Introducere
· 1.1. Der Pl·atz des Kastells im Vertei 1.1 . Locul castrulu i în s istemul d e
digungssystem der Provinz Da fensiv al provinciei Dacia, .apoi
cia und nachher der Provin2 al provinciei Dacia Porolissensis
Dacia Porolissensis und sei,nr: ş i rolul său
Rolle
Das Militarkomplex von Porolissum Complexul militar de la Porolissum
- auch der Schlufistein der Vertei - numit şi cheia de boltă a apărării
digung Dakiens genannt - befindet Daciei - se află pe graniţa europea
sich an der europi:i.ischen Nord,grenze nă de nord a Imperiului, în jumăta
des Reiches, in seiner ostlichen Halfte, tea ei de răsărit, în colţul de nord-vest
illl d er nordwestlichen Ecke der da al bastonului dacic. Fig. 1 (TIR L 34,
kischen Bastei. Abb. 1. (TIR, L 34, S. p. 92-93). El constituia baza sistemu
92-93). Es stellt die Basis des Vertei lui defensiv al Daciei , în partea sa
digungssystems Dakiens an seiner nord-vestică. Fig. 2. În cadrul aces
nordwestlichen Seite dar. Abb. 2. Im tei părţi, castrul de la Pomăt avea un
Rahmen dieses Teils hatte <las Kastell rol coordonator, atât din punct de ve
von Pomăt eine koordinierende R olle dere strategic cât ,şi tactic. Fig. 3. A
sowohl vom strategischen als auch vom cest rol a fost remarcat încă din an
taktischen Gesichtpunkt. Abb. 3. Diese tichitate. Pe harta lui Ptolemaeus (III,
Rolle wunfe berei ts in der Antike 8, 4) apare între cele mai importante
hervorgehoben. Auf der Landkarte von centre din Dacia; iar pe schiţa cu dr u
Ptolemaeus (III, 8, 4) erscheint es murile (Tab Peut, VIII, 1, 3) este re
zwischen den wichtigsren Zentren D�1- prezentat printr-o poartă de fortific.1-
kiens, und auf der Skizze mit den ţie.
StraBen (Tab Peut, VIII, 1 , 3) wird es Munţii Meseş constituie o barierii
durch ein Verteidigungstor dargestellt. între podişul înalt al Transilvaniei la
Das Meseş-Gebirge bildet eine Sper est şi câmpia joasă a Tisei spre vest .
re zwischen dem Siebenbiirgischen Această barieră, lungă de cca 80-100
Hochland im Osten und der Theifiebene km avea mai multe locuri de trecere
im Westen. Diese ungefahr 80-100 km dintr-o parte în alta, fie pe văi, fie
lange Sperre hatte mehrere Durch pe pasuri de înălţime. În dreptul sa
gi:i.ng e von einer Seite zur anderen, tului Moigrad se află cea mai largă
entweder durch Tăler oder Hochpăsse. şi cea mai accesibilă trecere intre a
Dem Dorf Moigrad gegeniiber befindet ceste două zone, care a fost folosit�t
sich der breiteste und zugănglichstc din cele mai vechi timpuri pentru co
Durchgang zwischen diesen beiden merţ. Tredi.toarea - numită în docu
Gegenden, der seit den �iltesten Zeiten mentele medievale „porta mesesina" -
fllr Handel benutzt wurde. Der PaB a fost un punct obligatoriu de trecere'
in den mittelalteri chen Schriften pentru ne.�ustorii de scoici, ambră, fier
,,porta rnesesina" genannt - war ein şi sare. Romanii, la vremea lor, <tU
Durchgangspunkt, der von den Mu blocat trecătoarea cu un bnţ de .for
schel-, Amber-, Eisen- und Sa1z tificaţii care permiteau controlu l tran
handlern pflichtm�i13ig betreten werden zitului de mărfuri .şi de oameni. în tre
muBte. Die Romer versperrten in ihrer cătoarea principală şi pe trecerile la-
https://biblioteca-digitala.ro
B Nicolae Gudea
Zeit den Durchgang mit einer Kette terale au fost construite elementele
von Festungen, die die D berwachung liniei avansate ale limesului (turnuri
der W aren- und Menschendurch de pândă, fortificaţii mici , baraje din
fuhr ermăglichten. Im Hauptdurch valuri de pământ sau piatră). La 1,5-
gang und in den Nebendurchgangen 2,00 km în spatele ac�tei: linii s-au
wurden die Elemente der vorgeschobe ridicat bazele militare, respectiv sedi
nen Lirneslinic (Beobachtungsti.irme, ile pentru trupe l?i apoi s-a dezvoltat
Kleinfestungen, Erd- und Steindăm oraşul cu apărarea s a proprie.
me) gebaut. 1 ,5-2,00 km hinter die Toată această desfăşurar e de forţe
ser Linie wurden die Militărsti.itz tactice, în cadrul strategiei generale,
punkte, bzw. die Wohnsitze der Trup avea ca scop controlul lumii barbare
pen errichtet und nachher entwickelte (Daci, Buri, Vandali e tc.) ( Dumitra�cu
sich di e Stadt mit ihrer eigenen Ver 1993) cu scopul de a asigura pacea
teidigung. provinciei. Fig. 4. Importanţa strate
Diesc ganzc Entfaltung der tak gică a zonei s-a dovedit atât de mare
tischen Kraft, im Rahmen der all��e î ncât la mai puţin d e două decenii du
meinen Strategie, hatte als Ziel die pă cucerire (1 18- 1 1 9 p. Ch.) zona de
Kon trolle des Barbaricum (Dakern, nord si nord-vest a Daciei a fost trans
Buren, Wandalen) (Dumitraşcu 1 9 93), format ă într-o provincie de sine stă
i ndem der Frieden der Provinz ge tătoare Daci a Porolissensis (Piso 1 985)
sichert wurde. Abb. 4 . Die strategische cu un tip aparte de organizare mili
Bedeutung der Zone hat sich als so tară, iar Porol i ssum a devenit capi
grofi erwiesen, d a B innerhalb von we tala ei. Acest mod deosebit de org3ni
niger . a ls zwei Jahrzehnten n ach der zare consta î ntr-o dispu nere concentri
Eroberung (1 1 8- 1 9 9 n. Chr.) die nărd că a fortelor militare (Fig. 5), ca Şi
liche und nordwestliche Zone Dakiens cum ar fi fost o provincie izolată.
in eine selbststăndige Provinz Dacia Po în cadrul acestui complex,· unde este
rolissensis umgewandelt wurde ( Piso dificil de separat apărarea graniţei de
1 985) mit einer besonderen militări apărarea propriu zisă a oraşului sau
schen Organisierung, deren Haupt a complexului, castrul de p e Pomet
s t adt Porol issum \\'Urde. Diese beson a fost cea m ai mare şi cea mai im
dere Organisierungsart bestand in e i portantă fortificaţie, un fel de bază
ner konzentrischen Anordnung der militară. Dimensiunile, poziţia cu t o
militărischen Krăfte (Abb. 5) a1s ob sie tul ieşi tă din comun, numeroasele uni
cin e abgegrenzte Provinz gewesen tăti militare diversele concentrări de
wăre. tr� pe, spaţiu'i m are ocupat de depozite
Im Rahmen dieses Komplexes, wo şi ateliere de producţi e îl desemnează
die Grenzverteidigung schwer von der cel pe o fortifica1)e de referinţă .
eigentlichen Vcrteidigung der Staclt
getrennt werden kann, war das Ka
stell von Pomet die gro fite und bedeu
tendste Festung, eine Art von mili
tărischem Sti.itzpunkt. Die AusmaBe,
die auBerge\văhnliche Bedeutung, die
zahlreichen militărischen Einheiten,
die verschiedenen Truppenkonzen
trierungen, die von den Lagerhăusern
und Werkstătten besetzten groJ3en
Oberflăchen bezeichnen es als eine
Referenzfestung.
Der Name des Ortes ist „Pomet" .
Der Name is t si.id-slawischer Her-
https://biblioteca-digitala.ro
vo.i
Das Rvmergrenzkastcl/ Moigracl-Pomct. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 9
kunft und bedeutet „Andenken an et Numele locului este „Pomet''. Ter
was lăngst Geschehenes". Es ist sehr menul este de origine sud-slavă şi în
interessant, daB die Slawen, die die seamnă „amintirea a ceva de demult".
Umgebung des Kastells dicht bewohnt Este foarte interesant faptul c{1 aici
haben, hier im groBen Teii die alten Slavii au înlocuit în bună parte ve
lateinischen Toponymien (Benennun chea toponimie latină, locuind intens
gen) verăndert haben . Der eigentliche teritoriul din jurul castrului. Î nsuşi nu
Name des Dorfes bedeutet wahr mele satului înseamnă probabil „Ce
scheinlich „die Burg von Moi . . . " tatea lui Moi . " . _ .
1.2. Die Lage des Kastells i m Gebie t I.2. Poziţia castrulu i în hotarll l lo
der heutigen Siedlung Moigrad calităţii .Moigrad
https://biblioteca-digitala.ro
10 Nicolae Gudea
gebaut. Die Kollektivisicrung filhrte brupt sau mai lin. Spre nord şi nord
zum drastischen Zuri.ickgang der be vest se află păşunea satului Moi�rad.
bauten Ackerfelder sowie zum Um Spre sud .şi sud-est se află păşunea
zug dcr Arbeitskraft in die Industrie s atului Jac. Î nainte de 1 950 o bună
zonen, die die Arbeitsmăglichkeiten parte din aceste terenuri au fost cul
begrenzten . Heutzutage ist das ganze tivate. Colectivizarea a dus la redu
Gebiet ăffentliches Gelănde m it der cerea drastică a terenurilor cul tivate,
Absicht, die antike Siedlung zu retten. iar deplasarea forţei d e muncă spre
Das Gelănde wird als Heuwiese und zonele industriale a limitat posibilită
Weideplatz genutzt. Ein Teil vom Ge ţile de muncă. Astăz i întreg acest te
Hinde, <las als Heuwiese genutzt wird, ren a devenit domeniu public cu sco
bildet auch das Kastell m i t seinu pul salvgardării aşezării antice. Tere
Zivilsiedlung, nachdem es m ehrmals nul este exploatat ca fânaţ şi păşune
von Str�iuchern und vom Gebi.isch �e de tip extensiv. Din terenul folosit cr1
săubert wurde. fânaţ face parte şi castrul cu aşez·1-
Das Kastell befindet sich etwa 300 m rea sa civilă , după ce a fost curăţit
von den Tamba-Hăusern und ungefăhr de mai multe ori de tufişuri şi bas
1 000 m von den letzten Dorfhăusern cheţi .
entfernt. Die Entfernung von der Castrul s e află la cca 300 m de ca
Landstraf3e Zalău - Creaca - Jibou sele Tamba şi la cca 1 000 m de ul
ist von cca. 3,5 km. Der Zugang timele case din sat. Distanţa de la şo
wfrd durch einem ununterbrochenen seaua Zalău-Creaca-Jibou este de
Aufstieg ermoglicht . Der Weg ist as� cca 3,5 km. Accesul se face într-o pantă
phaltiert und am Fuf3 d es Dealulm continuă. Drumul este asfaltat, iar la
Ferice' unter den Tamba-Hăusern b e poalele d. Ferice, mai j os de casele
Iindet sich ein Parkplatz. Teoretisch T amba, se află o parcare. Teoretic, ac
ist der Zugang der Fahrzeuge ins ar cesul autovehiculelor în complexul ar
chăologische Komplex verboten. heologic este interzis. _
https://biblioteca-digitala.ro
12 Nicolae Gudea
er mich zweifelnd <m und sagte, daf3 din Frankfurt am Main. Când i-am
seiner persănlichen Meinung nach, spus ,profesorului că doresc să sap cas
sich dort kein Kastell befinden kanr�; trul de pe vârf, s-a uita t cu îndoială
wenn ich aber versuchen will, sollte la mine şi mi-a spus că personal nu
ich von etwas Sicherem ausgehen. So crede că acolo ar putea fi un castru,
habe ich es getan. Spăter, um die dar, dacă vreau totuşi să încerc, să
Jahre 1 978-1 980, als ich Fortschritte pornesc de la ceva sigur. Aşa am şi
gemacht habe und die Daten liber das făcut. Ulterior, prin anii 1 978- 1 9 8 0
Kastell sicher wurden, besuchte Poro când progresasem dej a ş i datele de
lissum (dem Wunsch von H. Schăn spre castru deveniseră sigure, s-a de
berger folgend) ein anderer bedeu plasat l a Porolissum (la rugămintea lui
tender deutscher Fachmann in Limes H. Schonberger) un alt m are specialist
forschung, D. Baatz. Er hat fcstgestellt. german în probleme de limes, D. Ba-
da13 ich <las Kastell gefunden habe 0tz. El a constat"dt că găsisem castrul,
und „besuchte" einem Teil des mili a .,vizitat " o parte din elementele com
tărischen Komplexes und der vorge plexului militar şi porţiuni din linia
schobenen Linie der Limesti.irme. Jetzt, avansată de turnuri a limesului. Acum,
nach J ahren, măchte ich m ich bei ih peste ani, doresc să le mulţumesc pen
nen filr ihre Hilfe bedanken . tru <1jutorul dat.
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaslcll von Moigrad-Pomel. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolissum 1
13
vorgeschobenen de turnuri a
Li1nes
Das Kastell, oder genauer gesag t, Castrul, sau mai exact spus, un cas
ein Kastell wurde irgendwo auf dem tru, a fost presupus undeva pe Po
Pomet von allen ălteren Forschern met de toţi cercetătorii mai vechi. C el
vermutet. Der erste, der 1 859 die erste dintâi a fost protopopul greco-catolic
Aufzeichnung iiber den Kirchenspren din Ortelec, Iosif Vaida, care a întocmit
gel Brebi (zu der damals das Dorf la 1 859 o însemnare despre tractul
Moigrad gehorte) war der griechisch bisericesc Brebi (din care f<."1cca parte
katholische Erzpriester von Ortelec, a tunci satul Moigrad). Vestigiile de la
Iosif Vaida. Die O berreste aus Moi Moigrad i-au reţinut atenţia: „memo
grad haben seine Aufmerksamkeit rabilis ab una veteri castri, cuius rui
geweckt: „memorab ilis ab uno vete ri nae hodie quoque videntur" (Ardcvan
castri, cuius ruinae hodie quoq ue v i 1 977, p. 1 36). Ruinele au intrat în li
dentur" (Ardevan 1 9 77, S. 136). Die teratura d e specialitate abia după a-
https://biblioteca-digitala.ro
!14 Nicola" Gud"o
https://biblioteca-digitala.ro
Do' !!<>1;" rurcn;l.Goll'll \'00 Moigri1d-Pomc/. Porolissum 1 I Cos Irul roman de la Moigrod-Pomcl. PorolisSllm 1
15
11.2. Die von A. Radn6ti 1 943 durch II. 2 . Săpăturile arheologice c onduse
gefilhrten archăologische n Aus de A . Radn6ti în anul 1943
grabungen
Kurz nach der Eroberung des nărd Imediat după ocuparea Transilvaniei
lichen Teils Siebenbilrgens nach dem de Nord după dictatul de la Viena, au
Wiener Diktat (1940), begannen die er
torităţile m;1ghiare de ocupaţie au în
oberden ungarischen Behărden Schrit
te filr die Durchfilhrunc; arch�iologi
ceput demersuri pentru efectuarea de
schen Ausgrabungen in Porolissum zu săpături arheologice la Porolissum
unternehmen (Wag ne r 1 980, S. 685- . (Wagner 1 980, p. 685-702). Ele s-au
702). Sie verwirklichten sich erst 1943. realizat Clbia în anul 1943. Săpăturile
Die Grabungen wurden von A Radn6- au fost conduse de A Radnoti (Uni
ti (Pazmany-Universităt Budapest) ge
versitatea P;izmany din Budapesta). Au
leitet. Es nahmen an ihnen L. Bark6czi,
F. Fiilep, B. Szekely und anderL• teii parUcipat L. Bark6czi, F. Fi.ilep, B.
(T6th 1 978, S. 3). Es wurden wi2der Szekely şi alţii (T6th 1 978, p. 3). S-au
Auschnitte Uber die Seiten durchgefilrt, executat din nou secţiuni peste laturi,
die Tore und teilweise das Komman - au fost cercetate porţile şi parţial clă
daturgebăude wurden erforscht . Wie
auch 1940 waren die Ausg rabungen dire a comandamentului. Ca şi în 1940
oberflăchlich, die Freilegungen waren s[1păturile au fost superficiale, dezve
nur an der Oberflăche. Die Ergebnisse liri numai la supr<1faţă. Rezult:itelc nu
wurden nicht verăffentlich '���
clas <1r
chăologische Material ist lorenge � ;:iu fost publicate, i<1r materialul ;1rheo
�
gangen. 35 Jahre spăter \vurde ,�in Teil logiC' s-a pierdut. După 35 de ani o
cler technischen Daten der Ausgrabun parte din datele tehnice ale săpături
gen von E. T6th mit vielen technischen
lor au fost publicate de E. T6th (T6th
und wissenschaftlichen Fehlern ver-
offentlicht (siehe T6th 1 978; gegen Gu- 1 978 vezi contra Gudea 1 982 b) cu rit-
https://biblioteca-digitala.ro
[6 Nicolae Gudca
d e a 1 982b). Wichtig sind aber d i e Re meroase erori tehnice şi ştiinţifice. Im
pertorien von Inschriften und gestem portante însă sunt repertoriile de in
ipelten Ziegeln. scripţii şi de ţigle ştampilate.
11.4. Die von M. Macrea zwischen II.4. Săpăturile arheolog ice conduse
1 959- 1 960 durchgefilhrte n ar de M. Macrea în anii 1 959- 1960
chaologischen Ausgrabungen
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 I Castrul ro m an de la M oigr ad-Po m e t . Poro/issum I I "/
https://biblioteca-digitala.ro
(Gudea 1 983, S. 120- 129), fiir 1983- 126), 1986-1987 (Gudea-Chirilă 1 988 ,
1985 (Gudea-Ch i rilă 1 986, S. 124- p. 148-154), 1988-1991 (Gudea 1 992,
126), fi.ir 1986-1987 (Gudea-Chirilă
p. 144-14 5). S-au publicat numeroas e
_1 988, S. 148-154), fi.ir 1988- H l 9 1 (Gu
dca 1 992, S. 144-145) veroffen tlicht. lucrări cu d escoperiri din castru : terra
Es \vurden zahlreiche Arbeiten mit den sigillata (Gudea-Isac 1 9 80a), vase da
Funden aus d em Kastell verăffen tlicht : cice (Gudea-Moţu 1 988), i nscripţii cur
t erra sigillata (Gudea-/sac 1 980a), da sive (Gudea 1 98 7 ; Gudea-Cosma 1 984),
kische GefăBe (Gudea Mo ţ u 1 9 8 8),
mărgel e (Gudea-Bajusz 1 982), a ce de
-
https://biblioteca-digitala.ro
Das Riimergrenzkasle/J von Moigrarl-Pomet. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pnm<'I. Poroli5"Um I
1 !-I
und der eigenen Verteidigung der Stadt lui, deci între elementele av a nsa te (tur
gemacht werden mu B, also zwischen nuri, burgi, valuri, ziduri de baraj)
den vorgeschobenen Elementen des Li şi cele propri i (valuri, ziduri de baraj ,
mes (Ti.irme, Kleinfestungen, Um turnuri, burgi ! ) .
wallungen, .Dammauer) und den ei Î n general în istoriografia român <c a sc ă
privitoare la limes, termenul aces ta
'
https://biblioteca-digitala.ro
:W Nicolae Gudea
In dieser zweiten Phase wurde der zwei scoasă din uz întreaga linie de la d .
te Erdwallteil zwischen Dealu[ Fe Citera spre Nord .
rice und Dealul Citera liber Dealul Ciu Linia avansată de turnuri pornind
cioaiei aus dem Betrieb gezogen, in tot de la Poia n a Moigrădanilor constă
dem liber dem Wall ein Teil dcr în turnuri izolate care se înşiruie spre
Geb�iude d er Zivilsiedlun g des Kastells nord d. Dojii, d. Clocoţăl, Măguriţa,
errichtet wurden ( ? ) (Matei 1 980, S . Poguior, Dealul Mare , Comorâşte , d .
9 0-9 7 ; Matei 1 983, S . 1 30-1 3 6 ) . Es Mânăs tirii , Dumbrava Cigleanului. în
ist nicht einmal sicher, oh, so wie das tre aceste turnuri sunt câteva baraje
C. Daicoviciu glaubte, di e ganze Linie rP blocau porţiuni mai accesibile d.
von Dealul Citera bis nach Norden Cornişte - d . l\l<i guriţa - zid şi bur-
nicht aus dem Gebrauch gezogen war. 9us; d. Măguriţa - d . P oguior : ziduri
Die vorgeschobene Turmlinie , die pe ambele versante şi burgi; d. Po
auch von Poic:ina Moigrădenilor star guior - d. Dealul Mare zid cu turnuri
tet, besteht aus einzelnen Tlirmen, die şi poartă (Gudea 1 985, p. 1 75-18 0 ;
sich n ach : N orden aneinanderreihen : Matei 1 996, p. 64-65). C u excepţia
Dealul Dojii, Dealul Clocoţăl, Măguri turnului de pe d. Poguior nu au fost
ţa, Poguior, Dealul Mare, Comorâşte, cercetate î n trecut alte turnuri (Fincily
Dealul Mânăstirii , Dumbrava Ciglea 1 90 4 , p. 9-1 5). Ba chiar şi H . Finaly
nului. Zwischen diesen Tlirmen befin a fost atât de surprins de descoperi
den sich auch etliche Dămme, die die rea unui turn de piatră, încât l-a dP. -
65). Mit der Ausnahme des Turmes tâna Suşigului şi clausura dintre d .
von Dealul Poguior wurden in der Măguriţa şi v. Ortelecului. Foarte re
Verganganheit keine anderen T urme cent Al. Matei a cercetat barnjul dir'.
erforscht (Finaly 1 904, S. 1-1 5). Auch tre d . Poguior şi Dealul Mare, iden
H. Finaly selbst war von der Ent tificând u n burgus pe m alul stâng ::il
deckung eines Turmes so Uberrascht, văii Ortelecului, un zid de baraj lung
da.B er ihn als nichtromisch erklărte. de 2,5 km flancat de turnuri, poartă
Viele Turme wurden von den Schatz de trecere în zid (Ma'itei 1 996, p. 63-
grăbern durchwlihlt. Zwischen 1 9 7 7- 65) î ntre Poguior şi Dealul Mare .
1 983 h aben wir archăologische Aus Astfel elementele liniei avansat e a
grabungen und Stichproben be i allea limesului în faţa complexului se con
bekannten oder vor Porolissum iden turează mai clar : a . lanţ d e turnuri
tifizierten Tlinnen durchgefi.ihrt und sie pe vârfurile înalte (Măguriţa , Poguior,
veroffentlicht. (Gudea 1 985, S. 1 75- Dealu Mare, Comorâşte, D. Mânăsti
1 80). Abb. 7-8 . Spăter habe i ch den rii, Dumbravă) b . turnuri intermediare
burgus von Fântâna Suşigului und die aşezate în trecători sau de-a lungul lor;
clausura zwischen Dealul Măguriţa un d D . Dojii, D . Clocoţăl între Cornişte şi
Valea Ortelecului erforscht. Vor kur Măguriţa ; D . Pietroasa între Măguriţa
zer Zeit h a t Al. Matei den Damm zwi şi Poguior ; La Tău Valerii, D. Raco
schen Dealul Poguior und Dealul M::i vei între D. Mare şi Comorâşte, turnuri
re erforscht und einen burgus an dem între Poguior şi Dealu Mare ; c. clm�
linken Ufer des Ortelec-Tales, eine surae - constând î n valuri sau ziduri
2,5 km lange von Tiirmen flankierten care blocau accesul spre Porolissum ;
https://biblioteca-digitala.ro
Das num ergrcnzkaslell von Moigrad-Pomet. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad- Pomcl. Porolissum 1 21
covei zwischen Dealul Mare und Co plan circular, d cca 1 0,00 m ; tur
=
morâşte.. Turme zwischen Poguior unei nuri circulare şi patrate între Pogu
Dealul Mare ; c. dausurae - gebildet ior şi Dealu Mare. La Tău ValE:rii tur
aus · Erdwăllen ader Mauern, die de n
nul pare să fi avut plan drcular, d =
Zugang nach Porolissum versperrten :
7,50 m, şi şanţ. La celelalte turnuri
zwischen Cornişte und Măgurice ; zwi
schen Măgurice und Poguior, zwischen nu s-au putu t stabili planul fie din
Poguior und Dealul Mare. Die Lănge cauza copacilor crescuţi în - şi în a
zwischen diesen Teilen variierte zwi fara turnurilor, fie din alte motive tot
schen 250-2500 m ; d. Kleinfestungen a
tehnice. Material arheologic roman
( burgi) in den Păssen : zwischen Cor
apărut însă peste tot în turnuri. Să
nişte und Măgurice, zwischen Măgurice
und Poguior; Durchgangstor in der p:'iturile au avut caracter de iden tifi
Mauer zwischen Poguior und Dealul care. Toate turnurile au legătură di
Mare. rectă cu castrul de pe Pomet. Excep-
Der GrundriB der Turme ist nur in
einigen Făllen bekannt : Măguriţa : qua
dratischer Grundri B ; 7,00 X 7,00 m ; ... - - - - - -
/
Poguior : kreisformiger Grundri B ; d =
I
https://biblioteca-digitala.ro
22 Nicolae Gudcu
Clocoţăl, Dealul Pietroasa) und die Ver ţi e fac cele care sunt d i ncolo de culm i
bindung zum Kastell mit Hilfe der (D. Doj ii , D . Clocoţăl, D. Pietroasa) care
Tlirmc von Măguriţa und Poguior her fac legătura cu castrul prin turn u n l e
stellen, bzw. d ie vom Frumuşelei-Tal, cic p e Măguriţă şi Poguior, respeciv
welche die Verbindung durch die Tlir cele d e pe valea Frumuşelei {'ar2 f;ic
me von Dealul Poguior und Dealul Ma legătura prin turnurile de pe D . Po
re sichern. guior şi Dealu Mare.
K as t e l ls construct i e ale
cast r u l u i
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrcnzkaslcll von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 I Castrul roman de Ia Moigrad-Pomcl. Poro/issum 1 23
.
Erdewall mit Palisade und via sagu şanţuri mici situate la distanţe dife
laris. Vor der Erdewall, auf dem Ab rite : p e latura de nord-vest la 13 m
hang, sind entlang aller Seiten zwei de val măsurând 6,00 X 1 ,30 m şi
kleine Grăben in verschiedener Ent 5,00 X 2,00 m : pe latura de sud-vest
fernung; auf der nordwestlichen Seite la 5,00 m de val măsurând 4,50 X
befinden sie sich in einer Entfernung 3,00 şi 3,00 x 3,00 m. Pământul pro
von 13 m von der Erdewall und be venind din aceste .ş anţuri es te mult
tragen 6,00 X 1 ,30 m und 5,00 X mai puţin decât cel care alcătuieşte
2 ,00 m ; auf der sildwestlichen Seite b e valul, ceea ce sugerează că valul a fost
finden sie sich 5,00 m von der Erde construi t şi din pământ adus din alUi
wall entfernt und haben d i e AusmaBe parte. Subliniem încă că, datorită po
4,50 X 3,00 m und 3,00 X 3,00 rn . ziţiei castrului , .şanţurile erau aproape
Die Erde, c\ i e aus d iesen Grăben stamm t , inutile şi par a fi fost săpate numai
i s t viel weniger als die, welche den din respect faţă de tradiţie. Valul d2
Wa11 bildet, diese T atsache lăBt ver pdmânt e alcătuit fie numai din lut ,
muten, daB der Wall auch aus hingetra fie din straturi de lut ş i stâncă sfărâ
ger.er Erd e gebaut wurde. Wir muşsen mat&. Pe latur a de nord-ves t e ste lat
unterstreichen, daB dank der Lage des de 9,00 m şi înalt de 2,00 m; pe laturile
Kastells die Grăben fast unnotig wa de sud-vest şi nord-vest este lat de
ren und anscheinend wurden sie nur 10 m şi înalt de 2,50 m . S-au putut
der Tradition wegen gegraben. Der con stata pe latura de nord-est chi1r
Erdewall ist nur aus Lehm gebildet două faze de ridicare a valului. Pe
oder aus Lehmschichten abwechselnd latura de nord-est şi pe cea de sud
mit zerkleinerten Gesteinen. Auf der vest (lângă porta decumana) p e culme<!
nordwestlichen Sei.te ist er 9,00 m valului au fost identificate gropile de
breit und 2,00 m hoch ; auf der sild la stâlpii palisadei . A. Radnoti şi M.
westlichen und nordwestlichen Seite Macre a presupuneau existenţa unei ber
ist er 1 0,00 m breit und 2,50 m hoch. me (cf. Gudea 1 989, p. 67, fig. 1 9-
Auf der nordwcstlichen Scite konnten 20). Se poate vedea o porţiune re
eigentlich zwei Errichtungsphasen fest lativ orizontală în faţa valului, în sec ·
gestellt werden. Auf der nordwestli ţiunile din 1 9 59-1 960, dar nu pare
chen und sildwestlichen Seite (neben cev,1 <1menaj at. Via sagularis a fost i
der porta decumana) auf der Hohe des dentificată pe toate laturile, I a baza
Erdwalles wurden die Locher der Pfei valului. Pe latura de sud-vest se afla
ler der Palisade identifiziert. A. Rad la 9,00 m în spatele zidului de piatră,
n6ti und M. Macrea vermuteten die constând în tr-wn strat de pietre şi
Anwesenheit einer Berrne (vgL Gudea prundi.ş, destul de sumar amenajată.
1 989, S. 67, Abb. 1 9-20). Man kann c. Organizarea inte riorului a fost de
in den Ausschnitten von 1 959-1 9 îi0 eine terminată încă din această fază d e prin
relativ waagerechte Stelle vor d er dpalele drumuri : via praettoria şi via
Umwehrung sehen, aber es scheint principalis. Au fost construite din bo
nicht etwas e ingerichtet zu sein. Di e lovani mari, rotunzi de carieră (t ombe
via sagularis wurde, auf allen Seiten vulcanice). La margine au fost ac;; e zate
am Grund des Erdwalles identifiziert. cele cu feţe drepte . iar în interior
Sie befand sich auf der sildwestliche:1 celel alte. Sub zidul porticului (via prin
Seite i n einer Entfernung von 9 ,00 m cipalis) din faza cu zid de piatră s-au
hinter der Steinmauer und bestand nus găsit urmele unor stâlpi de lemn aşe
einer spărlichen Schich t von Steinen zaţi în şir, ce ea ce ne face să presu
und Kies. punem existenţa unui porticus şi î n
c. D ie Organisierung des Inneren wur faza de pământ a castrului. Lătimea
de schon in dieser Phase von den drumurilor este de 4,50-5,00 Un m�
wichtigsten Wegen : via praetoria und argument pentru datarea lor timpurie
https://biblioteca-digitala.ro
24 Nicolae Qudca
https://biblioteca-digitala.ro
Das ·r.amergrcnzkastcll von Moigrad-Pomct. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Poro/issum 1
25
reri. einiger Holzpfeilern von vorhe rile c şi d s-au găsit intrările. Fig. 1 1 .2 .
rigen Bauten gefunden. Clădirea se afla la 94 m respectiv 90
Dies e Holzgebaude dauerten nicht m de laturile de sud-est şi nord-vest,
lange. Es scheint so, daB kurz nach la 1 1 2 m de latura de nord-est şi 1 5:1
der Griindung der Provinz Porolissen - m de latura opusă. î n faţa clăd irii spa
sis , unter Hadrianus, ein Teil der Ge ţiul de 2,00 m până la via principalis
baude aus Stein errichtet wurde : das a fost acoperit cu porticus ; au fost
Kommandaturgebaude, die \Vohnung găsite câte 5 postamente de-o parte
des Kommandeurs (C2), die Gebaude şi de <ilta a intrării. Stilul de construc
C4 und C5-7. In der ersten Stein ti e este specific local : la intervale re
mauerphase wurde das Komanda gulate şi la colţuri zidul era alcătuit
turgebaude einfach gebaut : Aus din blocuri cubice d e gresie. Locuinţ.1
maBe : 29,00 X 30,00 m : der Hof comandantului (praetorium) (35,00 X
wurde gepflastert; entlang der Pfla 57,00 m) are câte 1 2 încăperi pe la
sterung befanden sich die AbfluB turile lungi şi câte 4 pe laturile scurte;
kanăle, der Eingang war 3,50 m porticus spre via principalis şi o curte
brf'it; an den Seiten waren 4,5 0 m interioară neacoperită . Destinaţia clă
breit e Saulenhallen (portikus) ; unter dirilor C 4 (28,00 X 34,00 m) şi C 5-7
den Saulenhallen waren Sockel filr In (23,00 X 30,00 m) e ste destul de dificil
schriften ; eine Reihe von sieben Sok de precizat . Mult timp cim crezut �{1
keln trennte das atrium von der ba reprezintă un atelier şi un spital. N u
si l ica; die Stuben der Hinterseite waren este însă exclus ca să fie şi ele praetoria ,
6 m breit; ihre Lange ist verschieden : dat fiind staful foarte numeros Cll ce
a == 3,75 m ; b = 3,70 m ; c 4,90 m :
= lor trei unităţi care au staţi onat î n
d = 4,65 m ; e = 3,35 m ; f 3,30 m :
= rastru. Credem că t o t ci rum au fos r
bei den Gebauden c und d wurden ridicate în piatrc"t rezervorul pentru a pil
auch die Verstarkungen gefunden. A b b . (B 1 0) , turnătoria de fier (B 2) şi ma
1 1 .2. Das Gebaude befindet sich 94 m gaziile pentru cereale (B 3 - B 5).
bzw. 90 m von den sudwestlichen und Prima clădire are un zid exterior cu
nordwestlichen, 1 1 2 m von der nord contraforţi şi un zid interior imperme
ăstlichen und 1 55 m von der gegenuber abil. La început presupuneam că a fost
liegenden Seiten entfernt. Die Ober magazie pentru cereale. Arhitecţii mi-an
flăche von 2,00 m bis zur via principalis demonstrat însă ('ă fără zidul dublu nu
w;,.ir mit porticus bedeckt; es wurdcn putea fi reţinut un aşa mare volum
je 5 Sockel auf jeder Seite des Ein de apă. Magaziile pentru cere;ile mă
gangs gefunden. Der Baustil ist ort surau : B 3 : 1 5 ,40 X 50,00 m; B 4 :
spezifisch : in regelmii13igen Abstanden 1 2,00 X 50,00 m cu porticus şi ziduri
und an den Ecken war die Mauer aus interne; B 2 : 1 5,60 X 50,00 m cu
https://biblioteca-digitala.ro
2G Nicolae Gudca
https://biblioteca-digitala.ro
Da• Romergrer.zkr„lc/I von Moi1rad-Pomet. PoroJissum I / Cas trul roman de la Moiqrad-Poml'I. Porolissum I
27
scheinlich zuerst nach Bologa gcschickt hors I Augusta Ituraeorum C:lre a reve
wurde und nachher zuri.ickkehrte (G11 - n i t de la Buciumi (Gudea 1 997 a, p. 24-
dea 1 997, S. 1 8-19). Ăhnlich gcschah 2fi) şi apoi a fost mutată în Dacia Su pe
cs auch mit der cohors I Augusta Jtu ror (Gudea: 1 989, p. 1 6 7. Fir]. 14 A .
raeorum, die von Buciumi zuri.ickkam I n aceşti ani s-au retras d e l a Po
(Gudea 1 997a, S. 24-26) und nachher rolissum şi cele două detaşamente le
nach Dacia Superior umzog (Gudea legiuni (Gudea 1989, p. 1 6 1-162). Ded
1989, S. 1 67). Abb. 14 A. dup.;1 anul 1 1 4 au r<'l mas în s:astru nu
In diesen J ahren zogen sich von Po mai cohortele I Ulpia Brittonum, I Jtu
rolissum auch die zwei Legionsab- raeorum şi V Lingonum.
https://biblioteca-digitala.ro
28 Nicolae Gudca
https://biblioteca-digitala.ro
Dos Romergrenzkasle// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pamet. Porol is s um I
29
https://biblioteca-digitala.ro
30 Nkolac Gudct.
mit einem einzigen Aspekt bcschăf ti localnici autoh toni sau cu barbari din
gen, uzw. mit dem der Ergănzung der afara provinciei. Singurele dovezi in
Effektive mit den Einwohnern vom acest sens sunt vasele lucrat e cu mâ
Orte oder mit den Barbaren au Ber n a în manieră daci că găsite în castru
halb der Provinz. Die einzigen Be (Gudea-Moţu 1 988, p. 23 1-235). Nu
weise i n diesem Sinne sind die i n da mărul lor foarte mare, prezenţa lor
kischer Art mit der Handbearbeiteten în toate nivelele de locuire, formele
GefiiBe, die im Kastell gefunden wur destul de variate sugerează folosirea
.
den (Gudea - Moţu 1 988 , S. 2 3 1- ca vase de uz comun (pe lângă aceea
235). I hre groBe Anzahl, ihre Anwesen că unele ar fi vase de cult : ceaşca).
heit in allen Wohnschichten, die ziem Existenţa lor este o dovadă a pre zen
lich verschiedene Formen lassen die ţei soldaţilor de origine dacă din pro
allUigliche Verwendung vermuten (ne vincie sau daci din lumea barbară)
ben der Tatsache, daB einige als Kult lucru care astăzi poate fi a cceptat (G!�
gefaBe scheinen : die Tasse). Ihre Exi dea 1 989 a, p. 49-5 1 ) . La Porolissum
stenz ist ein Beweis fi.ir die Anwesen prezenţa dacilor înainte de cucerire
hei t der Soldaten von ortlicher da este o certitudine. Apropiere a barba
ki scher Herkunft (ader Daker aus dem rilor de graniţă după mijlocul seco
Barbaricum). Eine Tatsache, die heute lului II, încadrarea lor într-un sistem
akzeptiert werden kann (Gudea 1 989 a , de ,,clientelat" este iarăşi sigură (G1
S. 49-5 1 ) . Die Anwesenheit der Da dea 1 989 a, p. 5 1 -53). Considerăm
ker in Porol i ssum vor der Eroberung deci că o bună parte din eiectivelP
ist eine GewiBheit. Die Annăherung noi s-au recrutat din aceste pături al�
der Barbaren an die Grenze nach der populaţiei .
Mitte des 2. Jahrhunderts, ihre Ein f. material arheologic, epigrafie şi
gliederung in ein „Klientel"-System numismatic datând din această fază e
ist wieder sicher (Gudea 1 989 a, S. 51- ste destul de puţi n. Inscripţiile lip
53). Wir glauben, daB ein guter Teil sesc. E. Toth (T6th 1978, p. 1 8-1 9,
d c r neuen Effektive aus d iesen Be nr. 4-6) credea că a identifica t in
wohnerschi ch ten rekrutiert wurden. scripţii de la Hadria nus şi A. Pius. Di
f. Archaologisch es , epig raphisches plomele militare găsite ( 1 5) d atează n u
und numismatisches M.aterial aus die mai din perioada 1 06-1 64. Dealtfel
ser Phase ist ziemlich gering. Es feh cea dintâi diplomă pentru provinciet
len die Inschriften . E. Toth ( T6th 1 978, Dacia s-a găsit la Porolissum . Fig . 1 9 .
S. 1 8 --1 9, Nr. 4-6) g laubte, daB er Din totalul d e 357 m anete găsite în
In schriften von Hadrianus und A. Pius castru (Chirilă 1 991 , p. 1 69) cele mai
identifiziert hat. Die gefundenen Mi multe datează din această fază. Ca şi
litărdiplome ( 1 5) datieren nur aus der în celelalte castre sunt numeroase pie
Zeitspanne 1 06- 1 64 . Eigentlich \VUrde sele din secolul I care au in trat însă
dl!s erstc• Diplom fi.ir die Provinz Da în circulaţie în Dacia după 1 06 (Chi.
cia in Porolissum gefunden. A b b. 1 9. rilă 1 99 1 , p. 1 64-1 65). De ia Traianus
Van den insgesamt 357 Mi.inzen, die sunt 62 de piese care reflectă exact
im Kastell gefunden wurden (Chirilă viteza şi forţa de instalare a romani
1 991 , S. 1 69) datieren die meisten <IUS tăţii aici. El e se grupează mai ales în
dieser Phase. Wie auch in den an tre anii 1 0 6-1 1 0 . Multe sun t piesele
deren Kastellen sind die Mi.inzen aus de la Hadrianus (64), A. Pius (67), Mar
dem 1. Jahrhundert, die aber nach 1 0 6 cus Aurelius (62), Commodus (29), S.
i n Dakien i n Umlauf traten (Chirilă, Severus (95). Acest flux constan t şi
1 991 , S. 1 64-1 65). Van Trajanus sind neîntrerupt al manetei arată că vi:1ţ·1
6 2 Mlinzen, die genau die Verbreitungs castrului a tot crescut. Mai mult, ne
geschwindigkeit und -kraft der Ro cesitatea mare de monetă curentă a
manită t hier widerspiegeln. Si e grup- impus „producerea" încă de l a înce-
https://biblioteca-digitala.ro
TJas P.ometl)rcnzl<aslc// von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pom et. Poro!issum I
31
pieren sich i nsbesonders zwischen den put a unor falsuri „oficiale" piese
Jahren 1 06-1 1 0 . Es sind viele Miln suberate sau de billon. Din 1 6 2 demiri
zen von Hadrianus (64), A . Pius (67), din castru avem 52 piese suberat e (în
Marcus Aurelius (62), Commodus (29). această perioadă) respectiv 9 de billon
S. Severus (95). Dieser standige und (Chirilă 1 99 1 , p. 1 7 1-1 72).
ununterbrochene Milnzenumlauf z eigt. Stratigrafia din castru e ste destul de
daB das Kastelleben immer mehr zu complexă şi diferă de la obiectiv b
nahm. Nochmehr, die groBe Nachfrage obiectiv. Manetele, mai ales, ne-au <i
filr laufende Milnzen, hat schon vom jutat să delimităm clar în barăci î n-
Anfang an die „Herstellung" von ,,of deosebi, trei nivele de locuire : 0,00-
fiziellen" Fălschungen gefărdet, sube 0,25-30 m - databil în .jumătatea a
rate Stilcke oder billon. Von den 1 6 2 doua a secolului III ; 0,25-30 - 0 ,50-
Denaren aus dem Kastell sind 5 2 60 m - databil în prima jumătate a
suberate ( i n d ieser Zeit) bz\v. 9 billon secolului III; 0,50-60 - 1 ,00 m -
(Chirilă 1991 , S. 1 7 1 -1 72). d atabil în secolul II p.Ch. Fragmentele
Die Stratigraphie aus dem Kastell de vase terra sigillata acoperă mai a
ist ziemlich komplex und unterschie les această fază. Primele vase , produse
det sich von einem Objektiv zum an în Gallia de sud la Graufscnque sau
deren. Die Milnzen haben uns gehol la Lezoux datează de la sfâr�itul s2-
fen, i nsbesonders in den Baracken drei colului I. Cantitatea de vase de la Le
Wohnschichten klar zu unterscheiden ; zoux creşte sub Hadrianus şi se men
0,00-0,25-30 m - ftlr die zw-eite ţine ridicată până la Septimius Seve
Hălfte des 3. Jahrhunderts datierb<ir; rus. Nu lipsesc vase de la Rheinzabern
0,25-30 - 0,50-60 m - zeitlich filr (Gali a de est) sau Westendorf (Raetia)
die erste Hălfte des 3. Jahrhunderts (cf. Jsac-Gudea 1 980 , p. 1 9 7- 1 99). Fig.
bestimmbar; 0, 50-60 - 1 ,00 m da - 25. Olarii locali �i-au început activitatea
tierbar filr das 2. Jahrhundert n.Chr. acum . Materialul ceramic din stratu
Die te rra sigillata GefăBbruchstilcke rile inferioare cuprinde to ate formele
decken insbesonders diese Phase. Die de vas:e .şi ,alte c<liegorii ceramice :
ersten GefăBe, die in Sil(lgallien in L a materiale de construcţie (cărămizi, ţi
Graufsenque oder in Lezoux herge gle, olane, piese mozaic e tc.) V3Se de
stell t wurden, datieren vom Ende des uz casnic (oale, străchini, gupe, capa
1 . Jahrhunderts. Die Mengc der Ge ce), opaiţe, podoabe. Formele de vase
făCe von Lezoux wăchst unter Ha sunt tipice pentru castre. Dintre meş
drianus und bleibt bedeutend bis Sep terii fobric;mţi de opaiţe ;1mintim pe
timius Severus. GefăBe aus Rheinza Atime tus, Lucius şi Fortis. Spre s fâr
bern (Ostgallien) oder Westendorf (Rae şitul secolului II încep să domine vasele
tia) fehlen nicht (vgl. Jsa� -- Gudea locale de lux cu decor ştampila t (TSP) .
1980, S. 1 9 7-1 99). A b b . 2.) . Die T6pfer în castru s-au găsit tipare şi poan
vom Ort haben ihre Tătigkeit um soane pentru fabricarea acestor vase.
diese Zeit begonnen. Das keramische Vaselor ştampilate li se adaugă cele cu
Material aus den unteren Schkhten glazură plombiferă verde. În această
enthălt alle GefăBforme n ur.d anderc faz<'i pot fi dat8te o par te din armele
Gruppen von Tăpferwaren : I3:mm:1tP din fier (Fig. 37), obiecte de uz c:-is
rialien (Ziegelsteine, Ziegel, Mosaik nic (cuţite, chei, instrumente etc.). Lor
stilcke usw.), im Haushalt benutztc li se adaugă piese d2 bronz fie de la
GefăBe (Tăpfe, Schilsseln, Trinkssch::i echipamentul militar (fibule, aplice,
pandantive, plăcuţe de la cămaşa de
len, Deckel), Tonlampen, Schmuck
zale, etc.), fie obiecte de uz casnic.
gegenstă�de. Die GefăBformen sind Producerea lor î n castru poate fi do
typisch filr die Kastelle. Von vedită cu tipare, piese nefinisate, zguri
den Tonlampenherstellern erwăhnen (vezi mai jos). Sub valul de păm;:î. n t
https://biblioteca-digitala.ro
32 Nicolae Gudea
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkastel/ von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 33
111.2. Das Kastel l mit Steinumweh III.2. Castrul cu incinta din zid de
rung. Abb. 20 piatră. Fig. 20
a . viereckiger GrundriB ;
AusmaBe a. pl c m patrulater ; dimensiuni 230
230 X 300 m; nach den Haupthim X 300 m; colţurile orientate pe direc
melsrichtungen orientierte Ecken ; por ţic:t punctelor cardinale principale ; por
ta praetoria auf der nordostlichen Seite ; ta practoria pe latura de nord-est; are
hat alle Grundziige der tertiata Ka to<i t e caracteristicile cas trelor tertiata:
stelle : die Tore praetoria und decu porţile pra e toria şi decumana se a flă
mana befinden sich i n der Mitte der l a mijlocul laturilor scurte ; porţile
kurzen Seiten ; die Tare principales principales au axele la 1 1 3, de latura
h aben die Achsen 1 1 3 m von der nord de nord-est şi la 1 9 6 m de latura
ostlichen und 1 9 6 m von der siidwes t de sud-vest ; via principalis î m parte
lichen Seite entfern t ; die via princi castrul în două porţiuni distincte prae
palis teilt d as Kastell in zwei ver t e n t ura ( 1 /3) şi latera X retentura
schieden Teile praetentura (l /3) und (2/3).
l atera + retentura (2/3). b. elementele in cintei sunt : zidul d e
b. d ie Umvehrungselemen te sind : incintă , şanţuril e de apărare, herma şi
die Umwehrungsmauer, die Wehrgră agger-ul . Zidul de inci ntă are grosimi
ben, die Berme und der a-g ger. Die diferite, de la 1 ,50 l a 2,50 m : construit
Umwehrungsmauer hat verschiedene î n tehnica opus incertum; dezvelirea
Breiten von 1 ,50 bis 2,50 m ; s i e wurde lui pe latura de nord-est a arătat clar
in opus incertum Technik gebaut : posterioritatea faţă de valul de pă
i hre Freilegung auf der nordostlichen mânt; faţa zidului a fost lucrată îngri
Seite hat klar ihre s,pătere Errichtungs jit, spatele foarte neglij ent, spaţiul ră
zeit im Vergleich zur Erdewall be mas între agger şi zid fiind umplut cu
wiesen ; der Vorderteil der Mauer bolovani şi pietre; traseul zidului nu
wurde sorgfăltig bearbeitet, der Hin a fost rectiliniu, sau, dacă a fost, el
terteil sehr nachlăssig, indem die Ober s-a modificat datorită împingerilor te
rniche zwischen dem Agger und der renului. Co1ţurile sun t rotunj ite; î n
Mauer mit Blocksteincn und Stein2n trei dintre ele sunt turnuri c u plan
gefi.illt wurde ; die Strecke der Mauer trapezoi d a l : nord (5,80 X 5,30; 4 ,00
war nicht gradlinig, ader wenn sie X 7,00 m). Fig. 2 1 .2. ; vest (5,00 X
es war, verănderte sie sich dank der 3,80 X 6 ,26 X 3,80 m), sud (5,40 X
Gelăndedrucke. Die Ecken haben sich 4,55 X 4,55 X 7,00 m); în colţul de
abgerundet; an drei von ihnen be es t nu s-a construit turn pentru că
finden sich Tiirme mit trapezfărmigem locul era o stâncă î naltă; deal tfel ni·�i
Gn.indriB : im Norden ( 5 ,80 X 5,30 X zidul de incintă nu se închide la aces t
4,00 X 7 ,00 m) Abb. 21 .2.; im Westen colţ, oprindu-se de-o parte şi de al ta
( :J,00 X 3,80 X 6,26 X 3,80 m) : im a stâncii. î n jumătatea de nord a la
Si."1 den (5,40 X 4,55 X 4,55 X 7,00 m) ; turii de nord-est au fost dezvelite două
in der ostlichen Ecke \VUrde kein turnuri de curtină cu plan patrulater :
Turm gebaut, weil der .Platz aus einem 1 (5,30 X 4,50 m) Fig. 21 . 3 ; 2 ( 5 , 1 0 X
h ohen Fels bestand ; andererseits 5 , 1 0 m) ; în jumătatea de nord a la
schlo.B sich auch die Steinmauer an turii de nord-vest alte două. Distan
dieser Ecke nicht, indem sie auf beiden ţele între turnuri, poziţia lor faţă de
Sei ten des Felses aufhorte. Auf der colţ lasă s ă presupunem că pc am
nordlichen Hălfte der nordostlichen bele laturi scurte au fos t câte două
Sei te wurden zwei Zwischen tlirme turnuri de-o parte şi de alta a porţi
mit viereckigem GrundriB freigelcg t : 1 lor, iar pe laturile lungi câte două
( 5 ,30 X 4,50 m) Abb. 21 .3; 2 ( 5 , 1 0 X în zona praetentura şi cât e tre i în
5 , 1 0 m) ; auf der nordlichen Hălfte zona retentura. Porţile au bastioane
https://biblioteca-digitala.ro
34 Nicolae Gudeo
https://biblioteca-digitala.ro
/las Ri:im<>rgrenzkaslcl/ von Moig r a d- Pomcl . Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomcr. Pornrissum 1
35
tels. Bei den Bauten aus der zweitl'n La construcţia din faza a doua s-a
Phase wurde wei B-gelblicher Măr te 1 folosit m ortar de culoare albă gălbuie ;
benutzt; bei den Phasen 3 und 4 war la fazele 3 şi 4 m ortar de culoare gal-
der Mărtel gelb-braunlich ; bei der ( fa za 5) s-a
ben-brună ; de d a t a aceasta
Phase 5 wurde gelb-rosa Mărtel bc
folosit m ortar de culoare galben-roz.
nutzt. Viereckiger GrundriB ; unver�in
derte Ausma13e ; die Reihe der Sockel Plan patrulater ; dimensiuni neschim
zwischen basilica und atrium wurde bate ; şirul de postamente dintre basi
mit einer Mauer ausgewechsel t, au( lica şi atrium fost înlocuit cu un zid,
a
der sich Fundamente und Săulen be pe care stăteau baze şi coloane ; în col
fanden; in der ăstlichen Ecke wurden
ţul de est s-au construit două încăperi,
Z\vei geheizte Stube n gebaut ; am Rancl
der Bodenplatten des Hofes, unter î ncălzi t e ; la marginea dalelor curţii , sub
dem porticus wurdPn Sockel fi.ir In porticus s-au pus post<imcnte pentru
schriften aufgcstel l t (T6th 1 9 78, S . 1 5 , inscripţii ( T6th 1 9 78, p. 2 5 , 24. '.29); nu
24, 1 9 ) ; zahlreiche Bruchsti.icke von meroas e fragmente de i nscri pţii s -au
Inschriften wurden in der basil ica
găsit în basilica ; pe L.iturzi din spate
gefun<len ; an der Hinterseitc wurde
das Zentralgebăude verstark t, i ndem
încăperea centrală a fost în tărită, zi
d ie Seitemvănde verdoppel t wurden. durile lnteralc fiind dublate. Foarte nu
Zahlreich sind d i e Ziegcl m i t den mero a s e sunt ţiglele cu ştampilele le
Stempeln der Legion VII Gemina und giunii V IIGem i n a şi cohortei 1 11. Nu
cler Kohorte III. Es k�mn nicht fest
s e po;ite preci za d:ir;-1 s tatuia împă
gestellt werden, ob d as Reiterdenkrn t 1
ratului a fost ins talat{! în principi a.
d e s Kaisers in der prin cipia errichtct
wurde oder nicht. Es wurden viele S-au găsit m u l t e fr�1gmente d e statue
Bruchs tilcke von groBen Bronzestatuen colosală, dar A . Radn6ti nfirma că
:_:eft.inden, aber A. Radn6ti behauptet . cele mai mul te s-au gc'"1 si t u n d e v a în
J0D die irgendwo in der
meisten
praeten t u ra lângă rezervorul de ap{t
praetentura neben dem Wasserreser
( T<Jlh 1 9 78, p. 1 1 2-1 1 1 ).
voir entdeckt wurden (T6th 1 978, S .
1 1 1-1 1 2). d . data construi ri i i nci n te i cl i n z id
d. Das Baudatum der Stein numweh a fost anul 2 1 3 p.Ch. Castrul era gat;i
rung war 2 1 3 n . Chr. Dns Kastell war la data vizitei împc'.'i ratului . Dovezi sun t
zur Zeit des Kaiserbesuches fertigge inscri pţiile descoperite l a porţi (Gudea
stellt. Beweise daflir sind die nn den 1 989, p. 761 , nr. 5-7 ). Fig. 23.1 . For
Toren entdeckten Inschriften (Gudea ma bast i oanelor porţilor sprijină d a ta
1 989, S. 7 6 1 , Nr. 5-7). Abb. 23. 1 . Di c rea. l\fa i m u l t c x i s tc'"l chiar o s i t uaţi e
F'-onn der Tortilme unterstiitzt auch identicei b b: istioanele porţilor oraşu
die Datierung. Mehr noch, es gibt e ine lui Cirenchester ( Britann ia), constru
�ihnliche Situation bei den Tilrmen der ite în aceeaşi perio<1dă (Landc r 1 984,
Tare in der Stndt Cirenchester (Bri p. 1 21-1 27, 1 23, fig. 1 09).
t cmn ia) , die in der gleichen Zeit er o . unităţile militare care au constru
baut wurden (Lander 1 984, S. 1 2 1 - it incinta din zid de piatră �i au lo
1 � 7 , 1 23 Abb. 1 09). cuit in castru au fost mai întâ i cele
e . D ie MilitQ.reinheiten, die die Stei n stabile : cohortele I Ul pia B ri ttonum.
umwehrung g e baut haben und im Ka I Ituracorum Sagittariorum şi V Lin
stel l stationierten \varen zucrst die st:1- gonum. Prima unitate a suferit o
bilen : die Kohorten I Ulpia Brittonum, I transformllre tactică cJcvenind equitata
lturaeorum Sagittariorum und V Lin (Gudea 1 989, p. 767); poartă epite trJl
gonum. Di e erste Einheit erlitt eine antonini ana. Cohors V Lingonum 2ste
taktische Veranderung, indem sie eine de mai multe ori atestată a n t o n i niana
https://biblioteca-digitala.ro
36 Nicofor· Cudea
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Poro/issum 1
37
der cohors V Lingonum flir Caracalla balus ( 1 2), Alexander Severus (20), Ma
und seine Mutter errichtet wurden mixinus ( 1 ), Gordianus ( 1 3), Philippus
(Gudea 1 989, S . 76 1-763, Nr. 8, 1 2) ; ( 2 1 ) . După Philippus Arabs cantitatel:l
Inschriften in denen dieselbe Einheit de monetă scade brusc : Decius ( 1 ) ,
den Beinamen philippiana trăgt (Gu T reb. Gallus ( 1 ), Valeri·anus ( 1), Gallie
dea 1 989, S. 763-765, Nr. 1 6, 1 9); wir nus ( 1 ) (Chirilă 1 99 1 , p. 1 6 1). Proce
h aben die GroBbronzestatuen des sul de falsificare continuă, dar pro
Kaisers Caracalla und seiner Mutter. centul falsurilor este mai mic dup<.l
Abb. 29. Die Miinzenreihe folgt nach S. Severus. Fibulele tipice perioadei
S. Severus mit einer groBen Anzahl sunt în număr mare (Gudea-Cociş
der Stiicke : Caracalla ( 1 2), Elagabalus 1 997) Fig. 33. Lor li se adaugă aplice,
( 1 2), Alexander Severus (20), Maxi mai ales tipurile cu corp patrulater, în
minus ( 1 ) , Gordianus ( 1 3 ) , Philippus formă de disc, în formă de scut, în
( 2 1 ) . Nach Philippus Arabs verminderte formă de pară (Gudea 1 989, p. 306-
sich d ie Anzahl der Miinzen plătz 309), pandantive : tipurile în formă de
lich : Decius ( 1 ) , Treb. Gallus ( 1 ) . Va phalus, cu balama (Gudea 1 989, p. 309),
lerianus ( 1), Gallienus ( 1 ) (Chirilă cataramele patrulatere şi cele de for
1 9 9 1 , S. 1 61 ). Der FălschungsprozeB ma literea D (Gudeu 1 989, p. 3 1 1 -
setzte sich fort, aber nach S. Severus 3 1 2). între armele găsite exist ă tipuri
wird der Antei! der Fălschungen klei şi variante care datează din llceastci
ner. Die fiir die Zeit typischen Fibelri perioadă. Fig . 34-3 5 . Se constată o
sind zahlreich (Gude a - Coci� 1977). creştere a ponderii armelor mai u
şoare. Fig. 37. Alături de arme s-a11
A.bb. 3.7 . Zu ihnen zăh1en Einsatzplat
găsit şi părţile lor auxiliare : susţinc.1 -
ten, insbesonders die mit viereckigem toare de teacă, buterole etc. Fig . 36. Din
Korper sowie scheibenfOrmige, schild această perioadă datează cea mai in
fOrmige, birnenfOrmigc (Gudea 1 989, tensă producţie de vase ş tampilate. A
S. 306-309) , Anhănger : phallusfOrmige, ceste vase domină în stratul de locui n·
mit Scharnier (Gudea 1 989, S. 309), �nresounzc.H or . Fig . 27-28. Deşi s e p:ir�'
că numărul de produse din import sca
rechteckige und D-fOrmige Schnallen
de, cele 22 de monede 'Coloniale, emi
(Gudea 1 989 , S. 3 1 1-3 1 2) . Zwischen se de oraşe din Thracia, Ciprus, By
den gefundenen Waffen gibt es Typen thinia sugerează legături coremciale in-
https://biblioteca-digitala.ro
38 Nicolae Gudca
https://biblioteca-digitala.ro
Dos Rămcrf!rl'nz/,aslt'll von I /
Moigrc;cl-l'u111 c t . Po;oliss u m Custrul romu11 <le: la Moigrad-Pomet. Pornli".1um I 39
Situationen , die wărend der Zeit e r apar pe parcurs impun reparaţii şi mo
scheinen, verlangen Reparc:1turen uncl dificări faţă de construcţia i niţială. A
Verănderungen am urspri.ingl ichen şezat într-o poziţie neobişnuită, pe un
Gebăude. Da sich das Kastell an e>inem teren care s- a mişcat incontinuu (şi s�·
ungewmrnlichen Ort befand, auf mişcă şi azi) castrul de pe Pomet a su
einem Gelănde, das s ich stăndi� be ferit o scrie de reparaţii, iar even i
wegte (und sich auch heute noch be mente rămase încă nelămurite a u i m
wegt) wurde das Kastell von Pomet pus modificări la construcţiile d i n i n
einer Reihe von Reparaturen un ter terior şi la organizarea interiorului.
worfen, und bis jetzt ungcklart e Erei� a re pararea zidurilor şi construirea de
nisse filhrten zu Verănderungen ; i n contraforţi corotra alunecărilor de te
d e n Innenbauten u n d an der Organi ren s-;:i impus în primul rând şi în m�: i
sierung des Inneren. multe locuri. Nu excludem nici o îm
a. Reparature n an den Mauern und pingere datorată valului de pământ un
die Errichtung der Strebepfeiler gegen terior. S-a constatat fie numai repa
die Erdrutsche wurden auf erster Stel rarea zidului (lângă porta sinistra, pe
le und in mehreren Stellen notig. Wir latura de nord-est, pe latura d e sud
schlieI3en auch die Moglichkeit eines vest), fie repararea lui şi construirea
Schubes durch den fri.iheren Erdwall unor contraforţi C<ffC să oprească ,,miş
nicht aus. Es wurden entweder nur C{lrea" (pe btura de nord-est , pe 1:1-
die Wiederherstellung der Mauer (ne tura de n ord-vest). Pe latura de sud
ben der porta sinistra, auf der nord vest s-a constatat repararea zidului
wes tlichen und si.idwestlichen Seiten) prin folosirea unor inscripţii şi cC'n
festgestellt odcr ihre Reparaturen und struirea unui contrafort cu pietre ş i
die Errichtung von Strebepfeilcrn , bucăţi din monumen te (Gudea 1 980, u.
um „<las Bewegen" (an der nordost 8!-l, fi .,._ 3) Fig. 30. Inscripţiile sunt vc
lichen und nordwestlichen Seitcn) zu tive şi au fost puse de consilieri ori -
stoppen. An der si.idwestlichen Seite entali ai oraşului. Unul a fost chia ·
wurde die Ausbesserung der Mauer preot al u nui zeu palmyrean. Pe la
durch die Verwendung von Inschrif tura de nord-est porţiuni întregi din
ten und die Errichtung eines Strebe zid au fost reparate folosindu-se frag -
pfeilers festgestellt ( Gud ea 1 980, S. mente de inscripţii, monumente fune
89). Abb. 30. Die Inschriften sinu Vo rare şi votive. Şase contraforţi d .'
tivinschrif ten und wurden von den mărimi diferite şi la distanţe diferit l·
orientalischen Ratsmitgliedern der sugerează şi date diferite de construc
Stadt errichtet. Der eine war Priester ţie (Gudea 1 983, p. 1 21). Dealtfel şi C .
eines palmyrischen Gottes. An dt>r Daicoviciu afirma c ă o parte din in
nordostlichen Seite wurden ganze scripţi ile publicate de el au fost găsitv
Mauerteile repariert, indem Bruch î n zidul de incintă (cf. Gude'a 1 98!1,
stiicke von Inschriften , Grab- und Vo p. 82). DPci aceste reparaţii - care a u
tivdenkmăler verwendet wurden. Sechs fost greşi t calificate ca „ lucrc"t ri efe{'
-
Strebepfeiler von verschiedenen GroBen tuate in grabă" ! ! ! nu sunt altceva de
und i n verschiedenen Entfernungen cât o luptă continuă cu alunecăriL·
deuten verschiede Baudaten an (Gu de pământ, concretizate în reparaţii.
dea 1 983, S. 1 21 ) . Andererseits erlău b. reparaţii l'U' unele din elemente! c
terte auch C. Daicoviciu, daB ein Teil i ncintei s-au dutorat tot urmărilor po
der von ihm veroffentlichten In ziţiei lor în pan tă, şi mai ales l a porţi .
schriften i n der Steinmauer gefunden Noi am cercetat porţile după ce fu
wurden (vgl. Gudea 1989 , S. 82). Also seseră „deranj ate" de două ori (vezi
sind diose Reparaturen - die falsch mai sus). în cercetările mai vechi s-au
als „in Eile durchfiihrten Arbeiten" ! ! ! găsit însă la porţi numeroase mon�
bezeichnet wurden - nichts anderes, mente şi inscripţii fragmen tare semn
https://biblioteca-digitala.ro
40 Nicolae Gudea
:ils ein stăndiger Kampf gegen die al unor reparaţi i şi adăugiri . La de
Erdrutsche , die in Reparaturen ver cumana s- a găsit inscripţia pusă de
wirklicht wurden. oraş în cinstea împăratului Philippus
b. Die Reparaturen an ei nigen Um A rabs (Gudea 1 989, p. 764, nr. 1 7) ; la
wehrungselementen waren auch der dextra m onumente şi inscripţii ; la si
Lage an einem Abhang zu verdanken. ni s tra numărul acestora a fost atât de
Wir haben die Tare untersucht, nach mare încât E. T<>th presupunea că î n
dem sie zw·eimal „aufgewilhlt" wur treag a poartă a fost blocată cu un zid
u e n (siehe obcn). Wăhrend der frilhe (T6th 1 978, p. 1 0). Inscripţiile sunt şi
ren Forschungen wurden aber bei der. votive şi funerare ( T6th 1 978, p. 1 6( 1 ),
Toren zahlreiche bruchstilckartig.� 3� ( 2 1 ), 21 (26), 3 1-32 (22), 32 (29), 3 2-
Denkm�iler und Inschriften, Zeichcn 33 (30) , 33 (32) , 33-34 (33), 34 (35),
einiger Reparaturen und Ergănzungen, 3 5 (36), 35-36 (39), 36 (40) ; Gudea 1 989,
gefundcn . Bei der decumana wurc.le 89). Monumentele sunt m ai ales fune
die Insrhrift gefunden , die von d �r rare (T6th 1 978, p. 40 (4, 3, 5) . Sunt
Stadt zu Ehren des Kaisers Philippus şi fusuri de coloane (T6th 1 9 78, 64, 66,
A r abs aufgestellt \vurd e (Guden 1 989. 68, 69). I nteresant este cazul turnului
S. 764, Nr. 1 7) : bei der dextra Denk de curtină nr. 2 : zidul a alunecat atât
măler und Inschriften ; bei der sinis de tare, încât turnul s-a rupt î n doua
tra war ihre Anzahl so groB, daB E. pe transversală. Reparaţia a constat în
T6th der Meinung war, daB das gan refacerea zidului, construirea unui con
ze Tor von einer Mauer versperrt trafort mare şi un zid median prin
wu rde (Toth 1 9 78, S. 10). Die Inschriften turn care să oprească şi alunecarea
sind sowohl Votiv-als auch Grab de sus.
inschriften (T6th 1 9 78, S 1 6 ( 1 ) , 30 ( 2 1 ) , c. modificări de plan la clădirea co
2 1 (26), 3 1-32 (22), 32 (29), 32-3:3 mandamentului . Fig. 3 1 . Lucrările de
(30), 33 (32), 33-34 (33), 34 (35). 35 la clădire au fost determinate parte
(36), 35-36 (39), 36 (40) ; Gudea 1 989, de alunecările d e teren, parte de ne
S. 89). Die D enkmăler sind i nsbeson cesităţi de spaţiu. Pe latura de n ord
ders Grabdenkmăler (T6th 1 9 78, S. 40 vest zidul a fost sprijinit cu un con
(4, 3, 5). Es gibt auch S�iulenschăfte trafor t puternic. Mortarul folosit era
(T6th 1 9 7 8, 64, 66, 68, 69). Interessant de culoare roşcată . Pe aceeaşi latură
ist cler Fa11 des Zwischenturmes nr. peste aleea de pietriş a fost construită
2 : die Mauer rutschte so sehr, daB iniţial încăperea O (8,00 X 2,70 m).
sich der Turm querlaufend in zwei Ulterior ea a fost împărţită în patru
spaltete. Die Repmatur bestand aus
încăperi mai m i ci O (2, 50 m). P (2,50
der Wiedererrichtung der Mauer, in
der Erbauung eines groBen Strebc: m), R ( 1 ,50 m) şi T ( 1 ,00 m). Peste
pfeilers und einer Mittelm auer, die :1en colţul de nord al ei s-a construit cup
Erdrutsch von obcn verhinder n soll torul S (3,50 X 3,50 m). Mortarul
ten. folosit de constructori era de culoare
c. V eraderungen am G rundrij3 d es
roz-gălbuie. LCl construcţi e s-au folo
Kommandaturgebaudes. Abb. 3 1
Die Arbeiten a m Gebăude wurden sit multe cărămizi, fragmen te de m o
teihveise von den Erdrutschen u nd numente şi inscripţii. Pe latura de sud
andererscits von Raumnotwendigkeiten vest , tot peste aleea de prundiş, s-au
verurs3cht. An der nordwestlichen construit (în etape) încăperile : U (8,00
Seitc wurde die Mauer von einem star X 8,2 5 m + absidă) situată lângc"t
kcn Strcbepfeiler u nterstiltzt. Der bc
via decumana şi V (3,85 X 3,50 m)
nutzte Mortcl war rotlich. Auf der
selben Seite, liber die Kieselallee cu un pavaj în faţă, la colţul de sud
wurde ursprilnglich die Stube O (8,00 X (Landes-Gudea 1 983, p. 1 71 ) .
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzkaslcll von Moigrnd-PomC'I. Porolissum I 1
/ Caslrul roman de la Moigrad- Pomcl. Porolissum 4. 1
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolo„ G11d<"a
-------
�ionen Il I Gallica und V li Gemi n a Fe După construirea acestor clădiri (şi pro
l ix entde ck t (Gudea 1 98.7 , S. 1 25). A b b .
bab il mai sunt şi altele) vi'a: sagnl aris
i 4 . Die Ausmaf3e und d i e Form dieser a dispărut ca drum de rond sau cir
Gobăude sind unbekmmt. Wir ver culaţie. Probabil ea nu mai era ne
muten aber , daf3 sic dieselben Grund cesară.
risse h;1 ttcn, wie jene von Bolog a und f. datarea lucrări lor de reparaţii şi a
Buciumi. Nach dem Aufbau dieser modificărilor de plan este mai dificilă
Gebăude (vermutlich gibt es auch pentru că materitllul găsit nu a fost
andere) verschwand die via sagularis studiat în chip aparte. Sigur este că
als Rundgangs- ader Verkehrsweg. toate aceste lucrări s-au făcut după
Wahrscheinlich war sie nicht mehr 2 1 3 . Repararea zidului s-a focu t pro
n otwendig. babil în mod permanent. Inscripţiile şi
f. Di e zeitlich e B estimmun g der Re monumen tele sugerează o perioadă lun
paraturen und der Veranderungen ;1m gă. Cl[idirea B 6 a fost probabil con
Grundrif3 ist schwieriger, weil das s truită m a i devreme, căci prezcnţ<t
gefundene Material nicht getrennt un ştampilelor mai sus a mintite indkă cea
tersucht wurde. Sicher ist, daG alle mai târzie dată la 222 (vez i mai sus).
diese Arbeiten nach 2 1 3 durchgefi.ihrt
· Inscripţiile magistraţilor oraşului nu
wurden. Die Reparaturen an der puteau fi puse î n zid decât la o oare
Mauer wurden vermutlich stăndig un care distanţă d e decesul lor. Adausu
ternommen. Die lnschriften und Denk rile la clădirea comandamentului au
măler lassen eine lange Zeitspanne putut fi datate după anul 247 (Landes
vermuten. Das Gebaude B6 wurde G11dea 1 983, p. 1 7 1 ) . Repararea tur
\Vahrschei nlich frilher gebaut, weil die nului de curtină nr. 2 a avut loc si
obererwahnten Stempel als spătestes gur după 260, căci altfel maneta Sa
Datum 222 angeben (siehe o ben). Die loninei nu ar f i putut apare în stra
Inschriften der Magistraten der Stadt tul d e locuire târziu. Dacă M. Rostov
konnten nur nach einer bestimmter tzev are dreptate , în ce priveşte mă
Zeit nach ihrem Tod i n die Mauer surile luate de împăraţi contra ori
gesetzt werden. Die Anbauten an das entalilor bogaţi ( Rostovtzev 1926, p.
Kommandaturgebaude konnten zeitlich 400), atunci e1m putea explica î n par te
n ach 24 7 bestimmt werden (Landes - prezenţa î n ziduri a inscripţiilor şi mo
Gud ea 1 983, S. 1 71 ) . Die Ausbesserung numentelor carel l<:>-au :-- p.- r+ ! n u t . La
des Zwischenturmes Nr. 2 fand sicher clădir.ea comandmentului î n ÎnC'ăperile
nach 260 statt, a nders hatte die Milnze noi au apărut m anete de la Alexander
von Salonin a nicht în der spăten Severus, Elagab'atus, Philippus Arabs şi
\Vohnschicht erschei nen konnen. Wenn Trebonianus Gallus. I nteresant este m i-
M. Rostovtzev Recht hat bezilglich der
Maf3nahmen, die von den Kaisern
gegen die orientalischen Reich e ge
troffen wurden ( Rostovtev· 1 926, S.
400), dann konnten wir teilweis e di2
Anwesenheit der Inschriften und Denk
maler in der Steinmauer, d ie ihnen
gehorten, erklaren. In den neuen Rau
men des Kommandaturgebaud es sind
M i.inzen von A lexander Severus, El a
gabalus, Philippus Arabs und Treboni
anus Gallus zum Vorschein gekommen.
Interessant ist der kleine Mti.nzhort, der
in einem GefaB i n der Baracke B 1 6
gefunden wurde. Die 8 Bronzemilnzen
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkasl<!ll von /\loigrar.1-Pomi>I. Poro/isswn I I Ca�lrul r o rn u n d < ' Io Moigrur.1- Pom" t . roroliss11m I
4;3
sind von Nerva bis Ostacilia Severa eul d e pozi t monetar găsit in b a r aca
(C hiril ă 1 99 1 , S. 159, 1 68-1 69). B 1 6 într-un vas. Cele 8 m a n e te de
Das archăologische Material .-ius cler bronz se întind de la Nerva la Otaci l ia
letzten Wohnschicht des Kastells (0,00 Severa (Chirilă 1 99 1 , p. 1 59, 1 68- 1 69).
- 0,30 m) oder das, welches auf den Materialul arheologic provenind din
Wegen, Innenalleen und in den Hofen ultimul nivel de locuire <l i n castru
gefunden wurde, lăf3t ein reges Leben (0,00-0,30 m) sau cel g ăs i t pe drumuri ,
bis zur Zeit des Rilckzugs vermuten. pe a l e i le în te rio are şi î n curţi indic:l
Abb. 32. Die ungestorten Mauer deu o viaţă i n te nsă până la data re trag<: r i i - .
ten auf ein langsames, natilrliches Fig. 32 . Zidurile găs i t e ne deran j a t e in
Untergehen hin. dică o d;_1 râmare lentă, n �i turală.
1I V. Wichtigere IV. E ve n i m e n te m ai
Erei gni sse l ffi i m p o r t a n te 1n
.....
• an die parthische Front gezogen. Lei der tele de legiuni au plecat p e frcntul
wei13 man nichts liber die Teilnahme parthic. Din păcate nu se ştie nimic
https://biblioteca-digitala.ro
44 Nicolae Gurlca
der Legion IIII Flavia Felix an diesem despre participarea la acest război a
Krieg (Benea 1 983, S. 1 5 1 ) . Mehr noch, legiunii IIII Flavia Felix ( Benea 1 983 ,
es scheint so, daB sie nach Pannonia p. 1 51 ) . Mai mult, se pare că e a a fost
Inferior geschickt wurde. Es wăre aber trimisă în Pannonia Inferior. S-ar pu
m og li ch , daB die Teilnahme der Le tea însă ca participarea la război a le
gion V II Claudia am Krieg den Riick giunii VII Claudia, să fi determinat
zug der L egion III! Flavia nach Moesia
Superior verursacht hatte (Benes 1 983, retragerea legiunii !III Flavia în Moe
S. 1 58). Andererseits ist die Teilnahme sia Superior (Benea 1 983, p. 1 58). În
der Legion XIII Ge mina sicher (Moga schimb participarea legiunii XIII Ge
1 9g,5, S. 22). mina este sigură (Moga 1 985, p. 22).
Man vveiB , daB der Kaiser den Win S e ştie c ă împăratul a petrecut iarna
ter 1 1 7 in Nicomedia verbracht hat. anului 1 1 7 la Nicomedia. La începu
Am Anfang des Jahres 1 1 8 befand er tul anului 1 1 8 se afla î n Moesia I nfe
sich in Moesia Inferior, um m i t den rior pentru tratativele cu Roxolanii ; se
Roxolanen zu verhandeln ; m an glaubt, crede că a ajuns apoi în Pannonia,
daB er spăter Pannonien erreichte und iar la 8 iulie se afla la Roma (Half
am 8. Juli befand er sich in Rom mann 1 986, p. 1 90). Presupunem însă
(Halfmann 1 986, S. 1 90). Wir vermuten ·că împăratul a vizitat şi Dacia. Rezol
aber, daB der Kaiser auch Dakien varea situaţiei de război cu I;azigii
besucht hat. Die Losung der Kriegslage ( 1 1 8- 1 19), împărţire a provinciei, apoi
mit den Jazygen ( 1 1 8-1 1 9) , die Auf- ridicarea unor oraşe la rang de muni
teilung der Provinz , die Verleihung cipium, fortificare a graniţei sugerează
des Ranges eines Munizipiums an o prezenţă a lui aici. Porolissum a
devenit capitala unei provincii n oi A
einige Stădte sowie die Befestigung
.
https://biblioteca-digitala.ro
1
Dos Rumergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 I Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Porolis.mm
45
l\'Ia n glaubte einc lange Zeit lang, S-a crezut mult timp, şi se mai cre
und man tut es heute noch, da() die de, că războaiele de la mijlocul se
Kriece vom Mitte des 2. J ahrhunderts colului II (165-1 80) - numite şi răz
( 1 65.:...:_ 1 80)
- auch Makormannenkrie boaie m arcomanice - a u afectat pro�
g e genannt - die Provinz und sogar vinci a şi chiar Porolissum . S-au năs
Porolissum benachteiligt haben. Es wur cocit distrugeri, incendii, etc. Analiza
den ZerstOrungen, Brandstifte usw. er stratigrafiei din castru nu permite în
funden. Aber die Analyse der Strati să nici o presupunere de aces t fel.
graphie erlaubte keine diesartige Vcr Stratigrafia nederanj ată nu indică dis
mutung. Die ungestorte Stratigraphie trugeri. Circulaţia monetară nu s-a în
weist auf keine Zerstorungen hin. Der trerupt. Ritmul vieţii a crescut s e pare
Lebensrhythmus wuchs anscheinend tot mai mult.
an. Este adevărat că ar fi putut exista o
Es ist wahr, da{) ein „Druck" aus dem „presiune" asupra hotarului (SHA, Vita
\Vesten auf die Grenzen ausgeiibt wur Marei, 22, 1) dinspre vest, mai ales
de (SHA, Vita Marei, 22, 1 ) . Insbeson că barbarii s-au apropiat foarte mult de
ders 1 weil sich die Barbaren den Gren graniţă. Fig. 2 6 . Se pare că datorită
zen sehr naherten. Abb. 26. Wahr stării de război, poate chiar a unei ne
scheinlich gab es im Wirtschaftsleben siguranţe generale s-au petrecut per
we�en cler Kriegslage und mogliche r:- turbăr în viaţa economică (drumurile
i
weise auch einer allgemeinen Uns1- au devenit nesigure, pericolul iminent,
cherheit StOrungen (die Wege wurden comerţul a încetat) care au determi
unsicher, die Gefahr bedrohend, der nat o scădere a cantităţii de manete
Handel horte auf), die die Verminde
în circulaţie (Gudea 1 994 , p. 77, fig. 10).
rung der Miinzenmenge im Umlauf vc
însă aducerea legiunii V Macedonica
rursachten (Gude2 1994, S. 77, Abb. 1 0) .
Aber das Herbeiholen 1 67 der Legion la Potaissa în 1 6 7 a liniştit spiritele
V Macedonica nach Pota issa hat die ( Bărbulescu 1 987, p. 23). Tratatul cu
Geister beruhigt (Bărbulescu 1 987 , S. Iazigii semnat de M. Aurelius (Dia Cas
·23). Das von M. Aurelius mi t den J�
sius, LXXI, 1 9, 2) „le-a îngăduit să
zygen unterschriebene Abkommei: (Dw
Cassius, LXXI, 1 9, 2) „ erlaubte ihnen facă negoţ cu Roxolanii prin teritoriul
den Handel mit den Roxolanen durch Daciei, ori de câte ori guvernatorul
das· Land Dakiens, so oft der Guve� acestei provincii le va da voie" . Cel mai
neur dieser Provinz das ihnen genehm1- scurt drum între cele două grupuri bar
gen wird". Der kiirzeste Weg zwischen
den beiden Barbarengruppen fiihrte bare era pe la Porolissum. Mai târ
durch Poroliss11m. Spăter bezog sich ziu tratatul de pace semnat de Com
der Friedensvertrag, cler nach den modus (Dia Cassius, LXX II, 3, 1) după
Kriegen, die „jenseits der Dakien" ,r:;e războaiele duse „dincolo de Dacii'' se
filhrt wurden, von Commod11s u n ter
schrieben wurde (Dia Cassius, LXXII, referă sigur la teritoriul din faţ : 1 Po
3, 1). sicher auf die Gegend vor Poro rolissum-ului . Durii au prccL1 t priso
lissum. Die Buren haben din Gefange nierii, au dat ostateci şi s-au o bl i gat
nen iibergeben, Geiseln gelassen „că nu vor mai locui şi nu-şi vor m a i
und 'Sich verpfliichtet, da{) ,1sie nicht
paşte vitele mai a proape de 40 de s ti i d i i
mehr năher als 40 stadia von der
de hotar". împăratul a mai primi t
Grenze wohnen und , ihre Rinder
_zum weiden bringen werden". Der 1 5.000 de oameni de la „alţii•• ('' ar-
https://biblioteca-digitala.ro
46 Nicolae Gudca
IV.5 . Der Besuch des Kaise rs Cara IV. 5 . Vizita făcută la Porolissn m de
c alla 2 1 3 n.Chr. i n Porolissum împăratul Caracalla în an ul 2 1 3
p.Ch.
Am Anfang d e s Jahres 2 1 3 (SHA C În anul 2 1 3, prima j umătate (SH-4.
5, 4), a n d e r e Autoren meinen 2 1 4 (vgl. C 5, 4) (după alţi autori în <mul 2 1 4)
Halfmann 1 984, S . 223), machte Kaiser
(cf. Halfmann 1 98 4 , p. 223) î n drum
Oaracalla auf seinem Weg zur par
thischen Front einen „Arbeitsbesuch" in spre frontul parthic, împăratul Cara
Dakien ( vgl. Bodor 1 970, S. 47-48) und calla a făcut o vizită „de lucru" în
https://biblioteca-digitala.ro
J)c3 Romergrenzkastcll von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolis•um 1 4 ·1
https://biblioteca-digitala.ro
48 Nicolae Gudca
https://biblioteca-digitala.ro
Dos Rămcrgrenzkaslcl/ von Mo1grad-Pomel. Poro/issum 1 f Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Poro/issum I 49
ben den allgemeinen Daten der Archă epitetul ga'lli ena (co hors III Delnw ta
ologie andere Argumente in diesem rum, legio XIII Gemina) (!DR III, 1 ,
Sinne. Die Milităreinheiten aus dieser
nr . 7 7 , 59), circulaţia monetară i n c as
Provinz trugen den Beinamen galLiena
(cohors III Detmatarum, legio XIII Ge tre şi oraşe a continuat (Horedt 1 982,
mina (!DR III, 1 , Nr. 77, 59), der Mlin p. 26-5 8 ; Chirilă-Gudea 1 982, p.
zenumlauf setzte sich în den Kastellen 1 30-1 3 1 ) . Chiar şi manete emise de
und Stădten fort (Horedt 1 982, S. 26-
Gall ienus în anii 258-26d în numele
58; Chirilă-Gudea 1 982, S. 1 30-1 3 1 ).
Sogar Mi.inzen, die von Gallienus 258- legiunilor le menţionează pe cele din
260 im Namen der Legionen geprăgt Dac�a (Pferdehirt 1 984, p. 4 29-430,
wurden, erwăhnen jene aus Dakien fig. 1 9) . Numeroase obiecte din castru
(Pferdehirt 1 984, S. 429-430, Abb. H l ) . datează din ultimul s fert de secol de
Zahlreiche Gegenstande aus dem Ka
stell datieren aus dem letzten Viertel existenţă a provinciilor dacice : ace de
jahrhundert der Existenz der dakischcn bronz cu cap poliedric (în rezervorul
Provinzen : Nacleln aus Bronze mit p-:1- de apă), opaiţ de bronz (în clădirea
lyedrischem Kopf (im Wasserreservoir), comandamentului), vase de import de
Bronzelampe (im Kommandaturgebău
l a Augusta Treverorum (în aşezarea ci
de), ImportgeHi.Be aus Augusta Treve
rorum (in der Zivilsiedlung), Fibeln. vilă), fibule. Fig. 32. 1 . Ultimele ma
A b b . 32. 1 . Die litzten MG.nzen aus nete din castru sunt din vremea lui
dem Kastell sind aus der Zeit von Aurelianus. Unele lucrări de refacere
Aurelianus. Einige Wiederhestellungs la ziduri par atât de aproape de
arbeiten scheinen der Zeit von Gal
epo ca lui Gallienus, încât sugerează
lienus so nahe zu sein, daB sie
solchartige Aktionen vermuten las tocmai acţiuni de asemenea gen pe
sen, die wir in anderen Provinzen epi care le avem atestate epigrafie î n
grapisch bestătigt finden. All diese, alte provincii. Toate acestea, bazate
selbstverstandlich auch auf die Strati desigur şi pe stratigrafie, ne fac să
graphie gestiitzt, erlauben uns die Ver
credem că trupele au staţionat în cas-
mutung, daB die Truppen bis 275 n . Chr.
im Kastell von Pomet stationierten. trul Pomet până la 275 p. Ch.
1 989 als wir zum crsten Mal clk î n anul 1 989 când a m prezentat rpen
„Zivilsiedlung" bzw. die Stadt Poro tru întâia oară „aşezarea civilă" , re
lissum vorgestellt haben (Gudea 1989 , spectiv oraşul Porolissum (Gudea 1 989.
https://biblioteca-digitala.ro
Nicola" Guclco
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rum<'rgrenzJ;asl<'ll ,·on Moigrad-Pomel. Porolissum 1 ; Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum I :J l
ziert. Zwei von ihnen, die sich auf der perite cu ţigle şi olane. Se a flau la
Seitc H.i chtung K ci stcll clC's Wcg ·� lw U,60 m una de alta. Cl�direa L 3 a fost
findcn, wurclen frcigelegl (L :� + L 4 ) . construită în două etape; măsur<l : 1 5,00
Beide wurden be w oh n t . Sie wu rd c n mit X 20,25 rn; şapt e încăperi din care t rei
Z i e g e l n und Hohlzi c�eln bedC'ckt. S i 1 · cu încălzire cu hipocaus t ; ave a curte
befanden sich in einer Entfcrn u n � voP neacoperită. Clădirea L 4 măsura 14,00
0 , 6 0 m v oneinand e r. Das Gebliude L :� X 9.50 m; patru încăperi, una cu în
wurde in zwei Et;ippen gcbaut; c·s bt• călzire cu hipooaust. Spre castru, re
trug l i'i ,00 X 20.25 m ; es hatte sieben spectiv spre pantă, la cca 2,00 m a fost
Stubcn . drei von i h nen \Vllrclen mit Hy co nstruit un zid de sprijin. În dreptul
pokaus tum 17eheitzt; es hatte einen un clădirilor zidul are · un intrând unde s-a
bedeckten Hof. Das Gebăude L 4 be ridicat o construcţie circulară, al cărei
trug 14,00 X 9,50 m ; es hatt e vier Stu rost nu a fost lămurit (Matei 1 986. p.
hen ; <las eine wurde mit Hypokau sturn 1 3 2-133).
https://biblioteca-digitala.ro
5'.� Nicolal' Gudea
https://biblioteca-digitala.ro
I
Das Ri:imergrenzkaslel/ von Moigrad-Pomel. Porolissum / Castrul roman de Ia. Moigrad-Pomet. Porolissum 1 53
ten Viertel des 3 . Jahrhunde rts n .Chr. bru şi lup). î n această clădire s-ciu
;.··efunden . găsit vase de import din Augusta Tre
Das Gebăude LM 2 befand sich 1 ,50 verorum (Gallia B e lgica) datând din ul
-2,00 m sădlich. Es ist unerforscht. timul sfert al secolului III p. Ch.
Das Gebăude L 7 b e findet sich fast Clădirea LM 2 se află cu 1 ,50-2,00
vor dem Tor praetori a, 0,35 m vom m mai sprie sud. Necercetată.
Weg entfernt. Viereckiger GrundriG ; Clădirea L 7 este situ ată aproape în
AusmaBe 1 7,30 X 9,40 X 1 5,80 X 9,00 faţa porţii praetoria, la 0,35 m de
m ; vier Stuben ; in Richtung Weg hat drum. Plan patrulater ; dimensiuni 1 7,30
te die Stube einen porticus. Es war X 9,40 X 1 5,80 X 9,00 m; patru în
eine Wohnung. căperi ; spre drum încăpere a avea por
Dank des Abhangs wurden bei allen ticus. A fost o locuinţă.
Bebăuden, die sich vor der nordostli
Datorită pantei terenului toate clă
chen Seite des Kastells befanden, das dirile din faţa laturii de nord-est a
Sys tem von Stiltzwănden und- stiltz castrului au folosi t sistemul de contra
pfeilern benutzt.
sprijin cu ziduri/contraforţi.
Im Sektor M fast dem Nordeck des
î n sectorul M, aproape în dreptul col ·
Kastells gegenuber wurde 1 959 das Ge
băud e M 1 erforscht. Der GrundriG ist tului de nord al castrului a fost cer
unvollendet. Die AusmaGe wurden nicht �etată în anul 1 959 clădirea M 1 . Pla
bestimmt. Das Gebaude hat die siid nul este parţial. Dimensiunile n e pre
ostliche Seite auf dem Rand des Ver cizate. Clădirea are latura d e sud-est
teigungsgrabens (Gudea 1 989, S. 1 4 2- pe marginea şanţului de apărare (Gu
1 44, Abb. 44). dea 1 989, p. 1 42-144, fig. 44).
https://biblioteca-digitala.ro
54 Nicolae Gudea
Votivplatlen und ein Schatz von anto dea mss 2). Templul a fos t distrus în
niniani , der bei Gordianus endet, gc a.ntichitate. Cultul zeului Juppiter Do
funden wurden (Tamba-Gudea 11iss 2). l ic h e n u s a fost deosebit de răspândit în
Sie waren auf einem Haufen hinge provindiile europene de· graniţă ale
workn . Der Tcmpel wurdc in der An Imperiului Roman mai ales în peri o : • d a
tike zerstă r t . Der Kult der Gottheit cuprins:i între î n ceputul secolului II si
Juppiter D o l i ch enus \Var i n den Grenz mijlocul secolului III p. Ch. ( M erl�t
pr o vinze n des Rămisches Reichcs i n s 1 960, p. 9-24). Cultul avea un carac
besonders in der Zeit zwischen dem
ter militar, iar adoratorii zeului pur
Anfan,g des 2. und der M i t te des 3.
tau mai ales nume orientale sau gr e
Jahrhunderts n . Chr. sehr verbeitet c o - orie n t a l e ( M e r la t 1 960, p. 1 5 _:1 7).
(Merla t 1960, S. 9 - 24) . Der Kult hattc
einen m i l i t ă risc-hen Charak!ter, und die
Cultul zeului a fost deosebi t de ră s
pân� it în provinciile dacice (Sanie 1 977;
An b e t ende n der Gottheit trugen ins
Sanze 1 98 1 , .I?· 36-82; Sanie 1 989, p.
besonders orientalische oder gr i echisch
11 74-11 97). In. castrele de pe graniţa
orientalisiche Namen ( Mer l a t 1 960 ' S .
de vest a Daciei Porolissensis inscrio
1 3-1 7). Der 'K u lt der Gottheit wa r in
ţiilc şi monumen tele dedicate zeu lui
den dakischen Provinzen besondcrs vcr
sun t obişnuite. La Porolissum n umărul
brcitet (Sanie 1 977; Sa nie 1 9 8 1 ; S. :J G-
lor este mare (Gudea 1 989, p. 2 1 9) . t.
8?: Sa n ie 1 989, S. 1 1 74-1 1 97). I n den T6th (T6 t h 1 973, p. 1 1 1-1 1 3 , 1 1 5) a
l'-astellen von der w c stlich e n Grenze
der Provinz Dacia Porolissensis s i nd nalizând distruger e a sanctuarelor zeu
lui Juppiter Dol i chenus în provi nc iile
die der Gottheit ge\\" i dmeten Inschrif
de pe Rin şi Dunăre (Germania Supe
ten und Denkmăler Ubli ch. In Porolis-
sum i st i h r e Anzahl gral) (Gudea 1 989, rior, Raetia, Noricum, Pa-nnoniae Moe
S. 2 F I) . Als I . Toth (T6th 1 973 ' S. 1 1 1 - sia Superior) a ajuns la conclu'zia că
1 1 3 , 1 1 5) dic Vernichtung der Sanktu- acţiunea s-a datorat unui ordin al îm
11.rien cler Gcttheit J1lppiter Do l i che n us păratului Maximinus Thrax, în sco pul
in den Gegcnden am R h e i n u n d a n cler confiscării bunurilor templelor î n folo
� o n a u (Germ.tnia Superior. Raetb, No sul statului. Autorul remarca însă ca
rzcum, Pan n oniae, Moesia Superior) ana zul Daciilor unde templele nu au fo s t
lys ier t e , kam er zur Sch1uf3folgeruna distruse ci au funcţionat m ai departe
daf; cliese Aktion d e m K a i s er Maximt încă şi în vremea lui Gordianu s : Că -
nus T h ra x zu verdanken war. der die şei (ActMuz, 1956, p. 1 3 1 ) , Romit:i
Gliter der Tempel zugunsten des Staa (ActaMN, 5, 1 9 6 8 , p. 457), Ampelum
tes zu beschlagnahmen befahl . Der (Apulum 7, 1 968, p. 401). M. Rostov
Autor erwăhnt aber den Fall der Daki
tzeff (Rostovtzeff 1 926, p. 400) explic;:i
e n , wo clic Tempel n icht zers1 ort wur
dcn, sondcrn auch in cler Zeit von reducerea drastică a numărului de in
Gordicmus wei ter funktionierten : C ă scripţii din Imperiu după epoca lui Ma
şei (ActaMuz. 1 956, S. 1 3 1 ) . R o m it.1 xi m i nu s Thrax, to cm ::i i c;:i o urm are a a
(ActaMN, 5, 1 9G8, S. 457) , Ampelum cestor măsuri luate împo triva păturilor
(Apu l v m 7 , 1 968, S. 4 0 1 ) . M. Rostovt
zeff ( Rostovtzeff 1 926, S . 400) erklărte avute. Probabil - afirma mai sus nu
den drastischen Rilckgang der Anzahl mitul autor - şi alţi împăraţi după
cler Inschriften nach der H e rrs c h aft vo n
Maximinus Thrax im Rcich gerade al s
ei n e F o lge d ieser Mal)nahmen, die ge
gcn die wohlhabenden Schichten ge
troffen wurdcn. Wahrscheinlich - be
hauptet d e r obenerwăhnte Autor
setzten auch andere Kaiser nach Ma-
https://biblioteca-digitala.ro
t I Castrul roman de ln Moigrnd-Pomf" t . Porolis<um 1
nas f:Omergrenzkasle/1 von Moigrad-Pomel. Porolissum
;>;)
xzminus Thrax diese Politik fort, wo Maximinus Thrax a u continuat această
rauf clas Geld „versteckt" wurde. politică. Şi atunci banii ,;s-au ascuns" .
Die Vernichtung des Tempels von Distrugere a templului d e la Porolis
Porolissum geschah 1 0 Jahre spăter als sum este mai târzie cu 1 0 a ni de e ve
die Ereignisse aus der Zeit von Maxi nimentele din timpul lui Maximinus
minus Thrax. Es wăre moglich, daB Thrax. S-ar putea deci ca împăraţii
die Kaiser welche n ach Philippus A succesori P h illippus Arabs (chiar Gor-
rabs folgten (oder gerade. Gardianus), dianus) să fi luat măsuri similare. A
auch ăhnliche MaBnahmen trafen. Darnn
wăre die Vl.:rnichtung des TernJPells er tunci distrugerea temp l u l u i ar putea
klărbar. Sonst konnen wir nur vennu fi explicat�i . Altfel nu ne răm[ine de
ten, d aB er von den Christen zerst!ort cât să credem că a fost distrus de
w u rd e ! creştini !
beerdigt w u r den
Vl. l . Die Lage der Friedhăfe im Be Vl. 1 . P oziţia cimitirelor faţă de ca s
zug zum Kastell und zur Ent tru şi locurile de descoperire
dezkungsorte der Denkmii.l er. ale monumentelor
https://biblioteca-digitala.ro
56 Nicolae Gudcrt
VJ.2. Bestattungsarten auf den Fride VI.2. Tipuri de înmormântare din ci
hăfen und die Frage der Ange mitir şi problema apartet?.enţei
hărigkeit der Grăber. mormintelor.
https://biblioteca-digitala.ro
Dus Riimergrenzkasl"JI von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pom cl. Porolissum 1
57
https://biblioteca-digitala.ro
58 Nicolae Gudca
Grabrelief, ganz (Gndea 1 989, S. 78D. Relief funerar; întreg (Gudea 1 989,
Nr. 1 05 ) ; drei geschmuckte Seiten : auf p. 789, nr. 105); trei feţe decorate ; JX'
der Hauptseite sind die Busten ci nf'r faţa principală sunt redate busturile
Frau und zwcier Mănner dargestl'lll ; unei femei şi a doi bărbaţi; reprez�n
die Darstcllung der Ma n ner ist ăhn ti'irile bărbaţilor sun t foarte asem;':ină
lich : runder Kopf, kurzes, krauses Haar ; toare : cap rotund, păr scur t şi creţ :
sehr , ,strenge", cckige Gc sich t 1> r ab
,
figuri foarte ,.aspre" , colţuroase , ure
stehe n de Ohren ; spezifische Kleidung : chile clăpăuge; .îmbrăcămintea specific,-i :
Tuni ka mit geradem Hal sausschn i tt, tunici tăiat e drept l a gât, piept tllrv
Brustjacken, die vorne, oben und u n cu tăietura triunghiulară sus şi jos
t e n , mit einem dreieckigcn Aussch n i tt
în faţă . Un desen fragmentar al unui
vorgesehen sind. Eine bruchstuc:karti'.:: e soldat, găsit pe o cărămidă (Gudea 1 987 ,
Zcichnung eines Soldaten, die auf ci
nem Ziegclstein gefunden wurde (Gu p. 1 00-1 0 1 , nr. 29) găsită în dărâ
dea 1987, S. 1 00-1 0 1 , Nr. 29), . befand mătura zidului de nord-est, pe bermii.
sich im Trummerhaufen der N ordost sugerează o figură asemănătoare. Fig.
,,-and. auf cler Berme und deutct auf
3 2.2. Cercetătorii care s-au ocupat cu
eine ăhnliche Gestalt hin. A bb. 32.2. Die
arta romană au subliniat faptul că băr
Forscher der romischen Kunst haben
hervorgehoben, daG die dargestellten baţii reprezentaţi pe m onument repre
Mănner Soldaten waren. zintă militCJri.
V II. 1 . Die Lage des Bades im Bezug VII. I . Poziţia băii în raport cu cas
zum Kstell. trul.
Dem Turm aus der Westecke gege n în dreptul turnului din colţul de
ilber, auf der ersten Terasse si.idwest Vest, pe prima terasă l a Sud-Vest de
lich vom Kastell, erstrecken sich die
castru, se află ruinele unei construcţii
Ruinen eines grofien Gebăudes, clas
-;ich zwischen Kastell und Amphithea mari, situată între castru şi amfitea
!Cr befindet. Die Puinen scheinen vier tru. Ruinele au aspect patrulater. Di
e ck i g zu sein. Die Ausmaf3e der Rui mensiunile patrulaterului, uşor mai ri
nen ' die etwas hoher sind als d<c:r Rest dicat decât restul terenului, măsoară
des celăndes, betragen ungefahr 35 X
cam 35 X 50 m . Terenul a fost ră
X 50 m . Das Gelănde wurde sowohl
văşit atât de săpăturile arheologice
von den alten archaologischen Ausgr3-
vechi ( 1 943, 1 959) cât şi de căutător i i
bungen ( 1 943, 1 9 39) als auch von Schatz
d e comori. Noi a m nivelat terenul şi
grăbern durchgewuhlt. Wir haben das
Gelânge geebnet u nd es fi.ir zukunftige l-am lăsa t în .păstrare pentru cerce
Forschungen aufgehoben. tări viitoare.
https://biblioteca-digitala.ro
I
Das /Uimcrgremkaslc// von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 f Cas/ru/ roman de la Moigrad-Pom cl. Porolissum
59
VIII. Ei n ib
o· e VIII. C â te v a
B e 1n e r k u n g e n ob s e r v a ţ i i în
li b e r d ie leg ăt u r ă cu
rămische �i v i li zatia
Z i vi l i sat i on r o m an ă
1 01 Kastell în castru
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkasle// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomel. Porolissum 1 61
https://biblioteca-digitala.ro
62 Nicolae Gudea
k u n �(·n h i nsicht l i ch dcr 13e z i l'hun�� z\l\ i vitoare la l eg ă tu ra i n tre ;1ceastă con
schcn d i es e m Bamverk und dem Kastell strucţie şi castrul de pe Pomet.
von Pomet machen. Autorul săpăturilor arheologice dt!
Der Autor der ar c h a ologi s c he n Aus la amfiteatru I. Bajusz a stabilit că un
grabungen vom AmphLtheater, I. Ba prim amfiteatru din lemn a fost ridi
j us z , stellte fest, da6 e i n erstes Am cat în timpul lui Hadrianus (Bajusz -
phitheater aus Holi zu H a d r ians Zei Cociş 1 996, p. 40-43). Nu specifică
ten crr i c h t e t wurdc (Bajusz-Coci.� 1 996, însă în care parte a domniei lui Ha
S. 40-43). Er bestimmt aber die gc dria nu s, care a fost foarte lungă ( 1 1 7-
naue Z e i ts pa nn e der Herrschaft von 1 38). Manete izolate de la împăraţii
Hadrian nicht, die sehr lang war (1 1 7- din secolul I au a părut şi l1a am f ite a
1 38). Einzelne Miinzen von dcn K ai tru (Chirilă 1 9 9 1 , p. 1 62), dar seria
sern aus dem 1 . J a hrhun cl c r t tauchten propriu-zisă începe cu piese din partea
auch beim A m ph i t h e a t er ; m ( (Ch i rilă
în tâ i a d omnie i acestui împărat. Lipsa
1 99 1 , S. 1 62), aber dic e ig e nt l i ch e Reihe
totală a monetelor de l a Traianus şi
der lVIiinzen beginnt mit Stilcken aus
prezenţa unei singure piese de la H a
d er ersten Hălfte der Herrschaft die
drianus nu pare firească. De a cee a mi
ses Kaisers. D i e v o ll s t a n d i g e Abwesen
se pare că presup unerea că amfiteatrul
heit der Miinzen von Tra ianus u n d die
a fost ridicat î n lemn numai în primi i
Am,·esenheit einer einzigen Miinze von
ani de domnie a împăr<itului H<idria
Hadrianus s ch e in t nicht sclbstverstand
nus este insuficient susţinută (cam
l i c h zu sein . D e s h a lb schei nt mir der
V or s c h lag, cla6 d a s A mp h ith e ater aus 120 p. Ch.). Ţinând cont de caracterul
H o lz e rs t nur in d en ersten H errs c ha f ts
militar al c onstruc ţ i ei (pe care I. Ba
j a h r cn des Kaisers Hadrian errichtet j usz î l susţine) şi pe care l-a subliniat
,,·urc.le, ni ch t genug untermauet (unge mai recent şi D. Alicu (Alicu 1 99 7, p.
fohr 1 20 n . C h r . ) . Den militărischen 60, 303) cred că se poate pres u pu ne o
C h ,irakter d os Bamverks in Betracht co ns t ru i re mai timpurie a c lăd ir ii . Nu
zichcnd (der v o n I. B aj u s z beh a u p t c t mi se pare logic ca la o con c e nt ra r e d':'
\\' i r d ) u n d cler n eulich auch von D. unităţi militare în valoare de aproape
A l i cu (A licu 1 99 7 S . 60, 303) unter 1 0.000 de soldaţi (două detaşamente
s t r i chen wird . g l a u b e ich , dai) eine de legiune, patru sau c i n ci unităţi au
friihere Errich tu 1r� des Bau\\'crkcs vcr xili<lre, etc.) să se fi a şteptat 15 ani
mutct \verclen kann. Mir schein t es c a să se r i di ce un amfiteatru militar.
u n l o � i s ch z u sl'in, d36 bei ciner Kon Oricum arhi tecţii veniţi în cadrul de
z e n trierung von Militărcinheiten, deren t aşa m en t e l or de l egi u n e a u fos t pre
Gcsamtanzahl 1 0.000 S o ld a t e n betru.� zenţi. Ei au conceput toate castrele
(z\\·ei L c g i o n s a bteilungen , vier oder fiinf d i n zonă . Puteau proiecta şi amfitea
Auxili arei nheitcn, u s w . ) . 1 5 J a hr0 auf trul.
d i e Errichtung eines Milităramphithea- . După mijlocul secolului II (pe la 1 51)
krs g e w ar t c t hatte . S ichC'rlich \\«-tren amfi t e a t ru l d e lemn a fost r efăcut ca
d i L' Arch i t e k i c n , die mit elen Lec;ions ziduri de pia t ră . în această nouă con
abtci lungen kamen, an wesend. Sie ha s trucţie s-a făcut o descoperire care
bcn a l le K a st e l l e aus cl er G cg C"ncl ent întăreşte caracterul ei militar. într-un1
wor fen . Sie k o n n t e n auch dic E n t\\'iirk din î n că p eril e laterale de lângă poar-c ·1
fiir d a s Amph i t h e�1tcr m achen .
Nach dcr M i tk des 2. J ah rhuncl erts
(um l fl 7) wurde das A m p h i t h e a t c r aus
H o l z mit Steinmauern wieclcrcrrichtct.
In diesem nl'uen B a u we r k w u rde ei n e
E nt cl e ckung g e m ::i c h t , dic seinen mili-
tărischen Charakter unterstreicht. In
einem von den seitlichen Stuben ne-
https://biblioteca-digitala.ro
Dns RămPrgrcnzkastr/I von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum I (jJ
ben dem Nordtor wurde ein kleines de Nord a fost dezvelit un mic san c
Sanktiuar der Gotten Nemens freigeliegt. tuar a l zeiţei Nemesis. O inscripţie g j
Eine im Sanktuar gefundene Inschrift sită în sanctuar sugerează acest lucru
deutet darauf hin, daB sie von einem întrucât a fost pusă de un centurio
centurio aus n umerus Palmyrenorum din numerus Palmyrenoruni (Bajusz
errichtet wurde (Bajusz 1 992, S. 1 49,
1 992, p. 149, fig. 1 7). Se pare că sanc
Abb. 1 7) . Es scheint, dai) der Tempd
am Anfang des 3. Jahrhunderts n .Chr. tuarul a fost amenaja t la începutul
errichtet wurdc. secolului III p. Ch.
https://biblioteca-digitala.ro
64 Nicolae Gudea
gio IIII Fl a via Fel ix, leg i o XIII Gcnni numenis Palmyrenorum în faza a doua ·
na, cohors I Brittonum, cohors V Lin- l�gio III Gallica, l egio VII Gemina Fe �
9onum, cohors I lturaeorum, cohors Vi lix şi cohors III Dacorum în faza a
Thracum, cohors II BritCJ.nnica i n der treia). Pe o cărămidă găsită în castru
ersten Phase ; numerus Palmyrenorum (Gude a 1 987, p. 1 0 , nr. 30) scrie „feci
in der zweiten Phas e ; l egio III Gallica , . . . . . tegularu(m) . . . . . " probabil 0
legio VII Gemina Feli x und colwrs III scurtă enumerare a numărului de ti
Dacorum i n der dritten P h ase). Au f gle făcut în cadrul „normei" de lu'2� U
c i n _cm im Kastell gefundenen Ziegel pe zi . Astfel de i nscripţii sunt obisnui
steu � (Gudea 1 9 8 7 , S. 1 0 , Nr. 30) steh t
te în m ediul militar roman din I�JX
„feci . . . tegulant(m) . . . " wahrschein riu.
l i ch einc knrze Aufzăhlung der Anzahl
Î n castru au fost găsite atâ t instru
von Ziegeln, die innerhalb der tăali
mente (din ceramică şi os) pentru de .
chC'n „Arbeitsnorm" gefcrtigt w m�"'d c .
carat vasele de tip TSP (Gudea 1 980 ,
Sokhe Inschriften s i n d gewăhnlich im
p. 1 44, nr. 1 60, 1 62 ) , inscripţii ale unor
r ă m ischen Militărmi llieu aus dem Reich.
meşteri olari, dar şi singurele imita
Im Kastell wurden sowohl Instru
ţii sigure după terra sigillata (lsac -
n ente (aus Keramik und Knochen) filr
: Gudea 1980, p. 201). Ceramica deco
d1e Dekoration der Gefă{)e vom Typus
q �
TSP r udea 1_ 9 0, S. 1 44 , Nr. 1 60 , 1 62 ) ,
rată de tip TSP a î nceput să fie pro
dusă m asiv după mijlocu l secolului II
Inschnften e1mger Tăpfermeister, a ls
auch die einzigen sicheren Imitationen
(Gudea 1 980, p. 1 1 1) în s trânsă l egă
von terra sigillata (Jsac-Gudea 1 98 0 . S. tură cu nevoile s o ldaţilor. Ea a apăru:
î n bastioanele porţilor, în turnurile d e
2 0 1 ) gefunden. Die geschmilckte Ken
1colţ ş i de curtină ş i în barăci. Tot î n
mik von Typus TSP wurde nach der
castru a u apărut tipare c1 2 lut pentru
Mitte des 2 . J ahrhunderts massiv her
decorarea prăjiturilor făcute d e sărb<l -
gestell t (Gudea 1 980, S . 1 1 1 ), eng ver
tari şi un negativ pentru o urare de
bunden m i t den Bedilrfnissen der Sol
sărbători de sfârşit de an, rare se apl i
daten. Sie ersche i n t in den Tortilrmen
ca t o t p e prăjituri (sau plăcuţe).
i n den Eck- und Zwischentilrmen so �
În castru a existat s i o instalatie
\Vie in den Baracken . Ebenfalls i n Ka
pentru producerea şi p�elucrarea .f ie
stell erschienen Lehmmatrizen filr die
rului. î n pra et entura d extra, clădirea
Dekor�1 tion des Gebacks filr Festtage
B 1 , a fost identificat şi ·cercetat par
und em Negativ filr den Glilckwunsch
ţial un mic furnal înconjurat de nume
filr die Feste des Jahresendes die e
roase gropi pentru zguri din diferite
benfalls auf Kuchen (ader Pl� ttchen)
a n g ebracht wurden.
Im Kastell gab es auch eine Einrich
tung fi..i r die Herstellung und Bearbei
tung filr d i e Herstellung und Bearbei
dextra, Gebă.ude B l , \\·urdc ein von
zahlreichen Gruben fi.ir Schlacken aus
verschicdenen Bearbeitungsphasen um
gebener kleiner Hochofen identifiziert
und teihveise erforsch t (Gudea 1 983, S.
1 2-!). Die A n a lyse der Sch lacke (Stoi
c� vici 1 9 8 2 , S . 1 1 3-1 1 9) zeigt, da{) das
Eisc'n vor Ort hergc'stellt wurcl.e, aus
lok1lem Erz, das nachher e i ner \\°iedcr
h ol ten thermischcn u n d mechanischcn
Behandlung in einem Reduktionsum
feld unterworfen wurde, bis zum Er
h a l ten eines schmiedbaren Metalles.
https://biblioteca-digitala.ro
Das 11.omergrenzkaste// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1
65
Die schr zahlreichen kleinen Schmelz faze d e prelucrare (Gudea 1 983, p. 1 24).
tiegel aus feuerfester Keram ik, dic Analiza zgurilor (Stoicovici 1 982, p.
Lehmmatritzen filr Fibeln, Anhanger, 1 1 3-1 19) arată că fierul a fos t produs
Schnallen, filr rcchteckige Metallbar pe loc, din m inereu local, care apoi ur
rcn zeigen, dag Bronze und Blei sowie ma un tratament termic şi mecanic
Silber hergestellt und gegossen wur repetat î n mediu reductor până la ob
den . Die betreffenden Schlacken wie ţi nerea unui metal forjabil.
auch die unvollendeten Sti.icke ergan Foarte numeroasele creuzete m1c1
zen dieses Bild. din ceramică refractară, tipare de lut
Die Anwesenheit im Kastell einer pentru fibule, aplici , catarame, pentru
bcei ndrucken<lcn Mcngc von Glasplat bare dreptunghiulare arat ă că s-a obţi
ten fi.i.r Fenster, einiger Schmelztiegel nut şi turna t bronzul şi plumbul, ar
mit Spuren geschmolzcnes Glas e s, cier gintul. Zgurile respective ş i piesele
Glasschlacken, dcr zahlreichen Pcrlen, nefinisate completează această i m agine.
der R inge aus schwarzcm Glas s ::: w ie Prezenţ a î n castru a unor canti tăţi
einiger Matritzcn Ilir Perlen zeigen impresionante de plăci de s ticlă pentru
klar, da{) ebenfalls hier irgendwo Glas geamuri , a u n or creuzete cu urme de
hergcs l ellt \Vurd c . Die Ringe aus � ticlă topită, a zgurilor d e sticlă, a
schwarzem Glas sind vorlăufig e inzig
numeroaselor mărgele, a inelelor din
artig in ganz Dakien. Die Analyse die s t icl ci n eagrc'i a unor tipr-. r e pentru
ser Rin ;::; e beweist die Kenntnis eines
măr�d·" arată clar că tot c if'i, u ri d ew1 ,
spezifischen Herstellungsrezeptes (neben
se producea sticlă. Inelele d i n sticlă
d em lokalen Sctnd und Kalkste i n wurdt>
neagră sunt d eocamdată unice în toată
auch Magnc t i t pu lvcr und Asche ver
Da c i a . A n 01 liza acestor inele arată cu
wendet, die durch dic Verbrennung
noaş terea unei reţete de fabricaţie spe
c.ler Holzkohle bcim Eisenschm icden
cifice (pe lângă nisip şi calcar local
entstand : Stoicovici 1 983, S. 1 9;:J- H J 6) .
s-a folosi t pulbere de m agnetit, cenuşă
Neben and cren Tati gkeiten, die ich rezultată d i n ardere a m a terialului fo
i.ibergehen \Hrdc, crwăhne ich die Ver
losit la forjarea fic'rului : Stoicovici
arbeitung von K n ochc n . Nebcn elen
1 983, p. 1 D 5- 1 9 6 ) .
lVIessergriffen aus Hirschhorn, eim'r
P e lâng<l. alte activi t ăţ i , peste care
Reihe von kleinen I nstrumenten fi.ir
voi t r e c e , C I Ş am inti prelucrarea osului.
d i e Dekoration von Kcramik, Răhrchen
Pe lcî noă
o
m [merele d e cutit' prelucrate
und sogar Perlen , \\"Urden zahlrciche
din corn de cerb, pe ltmgă o seamă de
Waffen und Teile von Knochemvaffen
instrum ente mici pentru decorat ce
gefunden. In der Um gebung des Was:..
ramică, tubuleţe mărgel e chiar. s-au
serreservoirs (wa h rscheinlich nach der
g{(Sit numeroase arme şi părţi de la
F.i :1Stellung als Rcservoir) wurden zahl
n..> i che Splitter von verarbeite.tem Kno arme d i n os. Î n j urul clădirii rezervo
chen und zahlreiche Plattchen fi.ir den rului de apă (probabil dupC:-1 ab01ndo
B ogen sowi e -Pfeile aus Knochen ge narea ca rezervor) s-a1:1 găsit nume
geîunden. Die Anzahl der Knochen roase aşchii de os prelucrat şi nume
pf eilc ist sehr qroJ) (im Gebaude roase plăcuţe pentru arc şi săgeţi din
C 4 wurden etliche Sti.ickc gefun os. Numărul săgeţilor ele os este foarte
d c n) und es ist sehr wahrschein lich, mare (în clădirea C 4 s-au găsit zec;i
da5 sie am Ort von und fi.ir die Schi.it de piese') şi foarte probabil s-au fa
z e n t ruppen hergestellt wurden. Obwohl bric<.lt pe loc de către şi pentru trupe-;
es paradoxal schci nt, mlissen wir ein le de arcaşi . Deşi pare paradoxal, tre
s e h c n , da{) die Pfcilspitzen aus Kno buie sc'1 adm i tem că vârfurile d e să-
chen weit verwcndet ware n . geată din os au fost folosite p e larg.
Die oben kurz beschricben en stcllen Cele descrise pe scurt mai sus, re
freilich nur eincn Teil cler Produk prezintă desigur numai o parte din
tionstătigkcit der Soldaten dar. activităţile productive 2le soldaţilor.
https://biblioteca-digitala.ro
66 Nicolae Gudca
https://biblioteca-digitala.ro
I / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolissum I
Das Romergrcnzkaslc/I von Moigrad- Pomct. Pnrolissum 67
-- -
westlichen Teii des Reiches. Ich \Ver
de mich hier nicht auf die Qualităt dcr
f
Schrift auf den Steininschriften (Eh
rcn-, Bau-, Votiv- ader Grabinschrif
ten) beziehen (Gudea-Lucăcel 1 9 75; G 11 -
dea 1 989, S. 7 60-7 77). Diese Inschrif
ten wurden in speziialisierten Werk
std.tten hergestellt, mit s tereotypen bo
stcllten Texten, und dic Meistcr dicscr
\Verkstătte muGtcn s i nngem a/) schrei
ben konnen, Die Verbreitung und di e scripţii au fost executate în ateliere
Kenntnis der Schrift sowie der Latein specializate, cu tex te st ereotipe ante
kenntnisse sind viei besser von den comandate iar meşterii din aceste ate
sogenannten „kleincn'' Inschri ftcn liere în chip firesc trebuiau să ştie
auf Ziegeln und Ziegelsteinen (Gudea scrie. Răspândirea şi cunoaştere a scri
1987), auf Keramikgefal)en (Gudea-Cos sului şi cunoştinţelor de limb[1 l atină
ma 1 992, S. 2 0 1 -2 4 7 ) , auf Bronzepldtt sunt mai bine ilustrate de inscripţiile
chen (zur Identifizierung) (Gudea 1 9 82, numite „minore" pe cărămizi şi ţigle
S. 56) oder auf andercn G c :;enstanden, (Gudea 1 987), pe vasele ceramice ·( Gu
illustriert. Es gib t sogar ein Zi e,Q el dea - Cosma 1 992, p. 20 1-24 7), pe
bruchstilck auf dcrn jemand die Buch plăcuţe de bronz (de identitate) (Gu
staben des Alphabetes g eschri c bcn h 1 t dea 1 982 , p. 56) sau pe alte obiecte.
(wahrscheinlich e i n Schreibmustcr ' ) . Există chiar şi un fragment de cără
Diese Texte haben einen sehr ver midi'1 pe c�ire cineva a scris l iterele
schiedenartigen Inhalt. Eintache Namen , alfabetului (probabil o demonstraţie
Normen filr die Herstellung vcn Zie de scris ! ) .
geln und Zie2;elstcinen, rnilitărische Textele acestea a u conţi nut foarte
Zugehorigkeit US\V . , die meisten sind diferit : simple nume, norme pentru
fragmentarisch und konnen nicht cr producerea ţiglelor şi cărămizilor, a
gănzt werden. Manchmal haben wir partenenţa militară etc. Cele m a i multe
auch Karikaturen m ft Text. Abb. 3 2 . 2 .
sunt fragmentare şi nu a u putut fi în
Dicse Inschriften ve-rwenden Buchsta
tregi te. Uneori avem chfrir şi caricaturi
ben, die filr das lateinische Alphabct
cu texte. F ig . 3 2 . 2 . Inscripţiile acestea
typisch sind, Buchs taben , die im gan
folosesc litere tipi ce alfabetului latin,
zen Romischen Reich sowohl im Falie
litere cunoscute în î n treg Imperiul
der Grol)buchstaben als auch der Kur
•
https://biblioteca-digitala.ro
68 Nicolae Gudea
die Datcn liber die Schrift. So wirJ dic Cunoaşterea aceast a bună a scrisului
linguistischc Form der Romanisierung l�tin, răspândirea lui generală, parale
erklârt. lismul cu Imperiul în acest domeniu
Diese gute Kenntnis dcr lateinischen al vieţii spirituale explică î n parte şi
Schrift, ihre allgemeine Verbreitung, faptul că după retragerea romanilor
der Parallelismus auf diesem Gebict cunoştinţele de aces t fel s-au păstrat
des geistigen Lcbens zum Reich erklărt şi au evoluat în acelaşi cadru roman
teilweisc auch, dai) nach dem RUck (Gudea 1 979; Gudea 1 993; Gudea 1 995).
z ug der Rămcr die derartigen Kennt Jocul (respectiv j ocurile) au fost un
nisse beibchalten und im gleichen ră elemen t important al vieţii soldatulai
mischcn Rahmen wcitcr cnt\\·i ckelt roman. Predominau desigur jocurile cu
wurden (Gudea 1 9 79; Gudea 1 993; Gu caracter militar (parţial şi cu carac�cr
de exerciţiu-antrenament) dar nu era u
dea 1 995).
Das Spiel (bzw. die Spiele) waren ein
neglij ate jocurile de noroc. Avem do
wichtiges Element des rămischen Sol
vezi în legătură cu practicarea jocului
datenlebens. Freilich h errschten die
numit ludus militum sau ludus latnm
Spiele mit militărischem Charakter vor
culorum un fel de joc go din zilele
(teilweise auch mit D bungscharakter) ,
noastre). Dovezile constau în câ te va
aber auch die Gli.ickspiele v.rurden nicht
fragmente de cărămizi cu urme de ca
vernachlăssigt. Wir haben Beweise hin
sichtlich des Spieles, dai) ludus milit11m roiaj ti pic acestui j oc (ca o tabl ă de
oder ludus latrunculorum (eine Art Go şah ! ), numeroasele piese de joc în
spiel) . Die Beweise bostehen aus eini formă de disc (milites) prelucrate în
gen Ziegelbruchstilcken mit Spuren mod special d i n ceramică, o s s a u sticlă,
der spieltypischen Zeichnung (wie cin dar şi „amenajate" ad hoc din pereţi
Schachbrett � ). zahlreiche schcibenfăr sau funduri de vas e (mai mult sau mai
mige Spielelemente (milites), die vcr
.
puţin îngrijit şi, în final, zarurile din
allem aus Keramik, Knochen oder G las os. Astfel d e piese au apăru t peste
hergestellt wurden, aber auch ad hoc tot în castru. Jocul propriu-zis ,,mima"
Improvisationen auf GefăBwănden und pe respectiva tablă lupta între două
-băden (mehr oder weniger sorgfăltig) armate. Adversarul trebuia încercuit,
und schlief)lich auch Knochenwi.irfel. scos din luptă etc. etc. Mişcările pie
Solche Sti.icke erschienen i.iberall im selor urmau o regulă specială.
Kastell. D�s e igcntliche Spiel ahmte a uf Pe o cărămidă am găsit şi un desen
dem betrcffend e n Brett den Kampf care seâmănă cu s chema j ocului numit
zwischen zwei Heeren nach. Der Geg- astăzi de noi „moara".
• ner muGte umzingelt werden und aus Îngrijirea sănătăţii ocupa u n loc im
scheiden usw. Die Bewegungen der portant în armata romană. Î n chip cu
Elemente befolgten eine spezielle He totul ciudat, într-un centru militar a.Şa
gel. de important ca Porolissum, nu avem
Auf cinern Ziegel hab en wir eine atestat nici u n medic militar. Prezenta
Zeichnung gefunden, die dem Schema medicilor însă poate fi dovedită prin
des Spieles ăhnelt, das wir heute „Mi.ih existenţa instrumentelor lor d e lucru,
le" n ennen . a ustensilelor folosite. Acestea indică
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rdmergrenzkaslell von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 f Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1
60
gie, Ophthalmologie, HNO (Abb. 38- stabili etape, ele trecând prin aceleaşi
39). Es gibt zahlreiche feinbearbeitete etape ca şi alte materiale. Poate chiar
Plăttchen aus spezielkm Stein, auf de şi moda le-a influentat.
nen die Salben hergestellt \Vurden. Die Podoabele au ocu pat un loc impor
Anzahl d i eser Stiicke ist grofi und \VUr tant în viaţa soldatului roman. Pre
de an allen erforschten Orten g e fun zenţa lor este un element care indic;'t
den. Jen e , die in den Abfallgruben ge grij a pentru aspectul exterior.
funden wurden (Grub2 G und das auf Î n tre podoabe ar trebui să se numen'
gegebene Wasserreservoir) zeigcn, daG decoraţiile militare. Au fost descope
auch in ihrer Entwickl u n g E l app en fest rite câteva piese despre care a m pute.· 1
gelegt werden kOnncn, da sie du r ch dic spune că sunt decoraţii militare (Gu
gleichen Etappen gingen wie d i e an d e a 1 989 , p. 629-630). Ne gândim
deren Materialien. Moglicherweise wur acum la butonii cu figuri umane, des
den sie auch von der Mode beeinfluGt.
pre care unii cercetător i presupun
Die Schmuckstiicke haben einen
acest lucru (Gudea - Bajusz 1 996 , p.
wichtigen Platz im Leben der rămi
1 03, 1 04, 1 05-1 06).
schen Soldaten eingenommen . Ihre
Mai numeroase sunt piesele de decor
Anwesenheit ist cin Element, das d i e
care se montau .;au se atârnau pe îm
Beschaftigung mit dem Aussehen an
zeigt. brăcăminte. Nu socotim aici fibule le,
Zu den Schmucksti.icken mi.iGten auch care �weau un rol şi la asambL:ircc1
die militărischen Auszeichnungen ge anum i tor părţi ale echipamentului. Ne
zahlt werden. Es \'-·urden ein ige Sti.ickc.· gândim mai ales l a numeroasele şi
entdeckt, liber d i e wir sagcn kănnten , variatele t ipuri de aplice de forme
daG sie militărische Auszeichnungen foarte diferite, la multele tipuri d2
sind (Gudea 1 989, S. 629-630). \Vir pandantive (dintre care unele aveau
beziehen uns auf die Knăpfe m i t Men caracter apotropaic). Se detaşează însă
schengesichtern, liber die einige For grupa de aplice cu emailuri colorate
scher das gleiche vermuten (Gudea care ar putea fi produse specifice lo
Bajusz 1 996, S. 1 03, 1 0 4 , 1 05, 1 06). cale (Gudea - Tamba 1 992).
Znhlreicher s i n d d i e De ko rat i o n s Dintre podoabele obişnuite (de corp)
stilcke, welche auf dit> Kleidung auf găsite în castru sunt de amintit ine
gehangt ader an g ebr a c h t wurden . W i r lele, bră ţC:-1 ri le şi acele de păr. Inelele
zahlen h i e r die Fibeln nic ht dazu, die sunt d i n fier, bronz şi sticlă. Unele
auch in cler Zus a mm e nh eftu n g gewisser dintre cele din metal - uneori chiar
Teile der Ausri.istung cine Rolle spiel din metal preţios (argint) - purtau şi
ten. Wir beziehen uns vor allem au f pietre preţioase sau semipreţioase.
die zahlreichen und verschiedenartigen Unele din aceste pietre aveau incizat€'
Typen von Einsatzplattchen mit sehr reprezentăr i de zeităţi. Cel mai timpu
unterschiedlichen Formen, Anhă nger riu inel datează d i n anul ridicării pri
verschiedener Art (von denen einige m ului castru de pămc'"m t . El a f os t gă
apothropaischen Charakter haben). D ie s i t sub valul de pământ. Celelalte sunt
Gruppe cler E i n s atzplattc hen m i t h u n mai greu de datat. Câteva fragmente
tem Emciille sondert sich ab und kănn de brăţări sunt din bronz altele din
te ein spezifischcs L o k a l pro du kt sei n argint. Acele d e pur erau din bronz.
(Gudea-Tamba 1992). din argint, i ar cele mai multe din os.
Von den gewăhnlichcn Schmuckge Şi acestea erau în parte şi pi es e ck
genstanden (die vom Leibe), die im uz (în s e n s u l s[1 foloseau la prindere;1
Kastell gefun de n wurd e n , sind dic Rin părului la spate). Este interesant c<·1
gc, Armbilnder und die H aarna d c l n zu acele de păr din os, cele mai num(•
erwahncn . Die Ringe sind aus Eisen. roase, nu erau bogat împodobite c a şi
Bronze und Glas. Einige der Metall cele descoperite .prin oraşe (Gudea
ringe - manchmal sogar aus Edelme- Bajusz 1 991 , p. 85-88, fig. 1).
https://biblioteca-digitala.ro
70 Nicolae Gudea
o
d ic , d il' in dl'n. S t �i d t en entdeckt wur
den ( G 11 de a - Baj us:: 1 99 1 , S. 85-88
/\bb. 1 ) .
Die Rclig i o n der S a l d at e n aus dem
K.:i.stell ist \\" e n i g er van Inschriften ader
Votivd e n k m �i krn belegt . Ein pra ofcc
Religia so l d a ţ i l or d i n c<1stru e st e m a i
tus dcr Koh ortr I Brittonwn h :i t dem
p u ţ i n utcst.:i. t r1 ele inscripţii s a u m onu
Gott A pol l o c i n e D : m k i n schrift a u l'gc
m e n te votive. Un praefectus al c o h orte i
stellt (Gztdc�1 1 989. S. 7 G 7 , Nr. 29). Ti
I Brittonum a pus o i n sc ri pţ ie de m ul
tus Fla v i 1 1 s Va ! c n ti n us bcncficia rius
ţumire zeului Apollo (Gud ea 1 9 89, p.
consularis hJ.t cincn Altar zu Ehrcn des
767, n r . 29) Titus Flavius Valcntianus•
G o t t e s U l >cr er r i c h t e t (G11 dea 1 98 9 . S.
7 6 7 , Nr. 32) ; z\v e i I nschri f k n \ntrden beneficiarius cons ularis n ridicat un al
tar i n d n s te a zeului Liber (Gudea
d em G o t t S i l v a n us von Solda ten au<>
1 989, p. 767. nr. 32) ; două i n s cri pţii
dem n u merus Palmyrc n o rn m ge\\· i d ml't
<lU f o st d edicate zeului Silvan ns, de
(G ndea 1 98 9 , S. 668, Nr. :H-3:>) . E i n
s ol d a ţi d in nu m e ru s Palm yrenorum
gc\':isscr Sa b i d a s I-Int ri - s i cher cin
O r i en t a l e -- errichtete e i 1w Insch r ift (Gudea 1 989,p. 768, n r . 34-35). U n
fi.ir den G ott Juppiter Opt i mu s Ma:rim11 s oa re c ure Sabidas Hutri - evident un
(Gudea-Chirilă 1 9 8 R . S . 1 52-- 1 :>3, Abb. oriental - a pus o i nscri pţi e zeului
7 ) . Die I n sc:hri ft k.:m n um d i „ H�i l ftc luppiter Optimus Ma:rimu s (Gudea -
des 3. J a h r h u n d e r ts n. Chr. datiert \yer Chirilă H J8 8 , p. 1 5 2 - 1 5 3 , fig . 7). In
d e n . Im Gcb�iude D2 aus dcr pract< - n scri pţi a p o a t e fi dat�1tă spre m i j locu l
tu r a d ex tra w ur d e e i n e Sta t ue t t e aus secolului I I I p. Ch. În cl ădirea B 2
Kalkstein des Heroen /Jcrczl lcs gcfun d i n praetenturn dex t r; 1 �1 fos t g;.-1sită o
·
met vertrcten, uzw. daG smvohl tra Religia păgână apare astfel destul
d i tionelle romische Gottheiten als de complet reprezentată în mediul sol
auch solche, die im Laufe der Zeit iiber dăţesc din castrul de pe Pomet, în
nommen wurdcn (orientalische Kulte sensul că a par a tât zeităţile tradiţional
vor allem) oder lokalregionale Gotthei romane , cât şi cele care s-au înserat pe
ten. parcurs în spectrul tradiţional (cultele
Infolg c dicser komplcxen aber na orientale mai ales) sau cele local-re
tiirlichen Entwicklung der romischcn gionale.
Religion kann dic Erschcinung einiger C a urmare a acestei evoluţii com
GeHill e im Kastell, die kreuzfărmige plexe, dar normale a religiei romane, a
Zeichen oder das Chrismon tragen, na pariţia în castru a unor vase cu semne
turgemiiI3 als Ausdruck der G egenwart în formă de cruce sau în formă dl'
einiger Christen interpretiert werden chrismon poate fi în chip :tiresc inter
(Gudea 1 994). Dic spătere Entwicklung pretată ca e x pres i e a prezenţei unor
der christliche n Religion in Poroliss um ·creş ti n i (Gudea 1 994). Evoluţia ul t e
(ich denke an d a s 4. Jahrhunde rt n rioară a rel i:,;id cre�tine la Pcr o l i s su m
Chr.) als die Anzahl der Entdecku nge � (mă gândesc la secolul IV p. Ch.) când
besonders groH ist und ihr lateinischer numărul descoperirilor este deosebit
Charakter au.Ger Z w eifel steht I konnte de mare, iar caracterul lor latin indis-
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea
72
nur aufgrund dl!r Entdeckungen aus cutabil, nu s-a putut face decât pe
d c m 2 . und 3 . J ahrh u n d e r t , die die baza acestui grup din secolele II-III
G r un d lagc der s p ă t eren G e m ei nsc ha ft care a constituit baza comunităţii târ
darstellt, narhvoHzot::; e n werdcn (Gu zii (Gudea - G hiurco 1 988, p. 99-
dea-Gh i u rco 1 98 8 , S . 99-1 1 0 ) . 1 1 0).
des păstrează
a r c h ăologische n materialul
�1 a t e r i a l s arheologic
den Jahren 1 909- 1 9 1 5 . aus des G ra le din săpăturile lui A Buday din ani i
bungen von C. Daicoviciu raus 1 940 und 1 909- 1 9 1 5, din săpăturile lui C. Dai
ein kleiner Tei l des Materials von den coviciu din anii 1 940 şi o mică parte
Ausgrabungen von A . Radn6ti aus dem din materialele provenite din săpăturile
Jahr 1 943. Im gleichen Museum beiin lui A Radn6ti din anul 1 943. În ace
det sich alles, was wăhrend der Gra lasi muzeu se află tot ce s-a obţinun
bungen von M. Macrea aus den J ah prl n săpăturile lui M. Macrea din anii
ren 1 959- 1 9 60 gefunden wurde. 1 959-1960.
Alle archăologischen Materialien, die Toate materialele arheologice prove
aus den systematischen Ausgrabungen , nind din săpăit urile sistematice efec-
die in den Jahren 1 977·-1 98 9 durch
tuat e la castru în anii 1 9 7 7- 1 9 8 9 se
ge:Hihrt wurden , befinden sich im La
gerraum des Kreismuseums fi.ir Ge află în depozitele Muzeului Judeţean
schichte und Kunst Zalău. de Istorie şi Artă din Zalău.
··„. . . - ·
-'i
.
·...,_:-::··
f !
· ··· ·\
:_�_:.:�/.:
..... . . ;
.
..
,.. l
··�
„.·
\J. _ .1 '
. „ . · ·.
„ ·
.
\
. .
.- \
)
'
j
I
. �
,.
I
,. I
· •• f ' ' '
\.. / ·
"" \ I
.·.
... ..
J , ,...,.,',, \ �--�··)
\' „.
'\, .1 · · '· ·
;
•.
„ jI ;
.
•
... .1
�:. �
·-•••_
--- .' .. .. i
.
· -
· ·
.
, ,;„ ,
. ·"....
. ·. _._.
·
. ·.·_-. _ . .- -
. .. : . . �-� . --_. _ _ . • . · .•
.M .
-. . .· ._ 1'
'
.. ' .� . . : ".b.,..,.� . •
.
.> .··:.. -
„
-
, · ·-. ·.--.· .· - � , -
. . .
. _� __ . . .
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudca
74
PRESCURTĂRI ŞI BIBLIOGRAFIE
Dio C as> ius C asii Dionis Coccciani Historiarum Roma norum quar suplrsun t . Edidit
Ursulu<; P h i l ippus Doissevan ; Bt:rol i n i 1955
IIyg inus Hyginus qui d i d tur metatione cas1 rorum l i b l r . Edidit A Grillo11c., J,cip
zig, 1977
Tab Peut K. Miller, Die p r.: ut i ngc.rische T afc l od<-r Wdtkarte de s C astorius, Stutt
gar t , 1 9 1 6
Al icu 1 977 D . Alicu, Ulpia Traiana Sanni zcgetusa. Amfitea1 rul I, Cluj-Napoca, 1 997
.\rdcvan 1977 R. Ardevan, Vestigii arheologice săl ăjE ne semnalate la 1859 [Archăolo
gische Spuren in Sălaj, clic 1859 c.rwăhnt wurden ] , in A ctaMP 1 , 1 977.
s. 136 - 1 38
B a j usz 1 988 I. B aj usz, Amfiteatrul roman [Das rumische �\mphit ht:at t r ] . in N . Gu
dea - E. l' hirWi - A l . l\fatc-i - I. B a j u!; z - D . Tamba - I. l\Ioţ u ,
Raport prdiminar î n legătur�i cu săpăturile arhfologic<: ş i l ucri r i l e de
conscrvarc şi restaurare executate la complexul daco-roman PorolissU.In
în anii 1 98 6 -- 1 987 [Yorlăuiiga nnicht iihu d i e 1 986 - 1987 bi iru dako
-romischcn Komplex von I'<>rol i ssum durchgefiihrten archăologischln
Ausgrabungen und Konsc-rviaung�- und Rcstauricrungs1 ăti�k< i 1 c n ] , in
ActaMP 1 2, 1988, S . 1 47 - 1 7 4 ( 1 5 4 - 1 56)
https://biblioteca-digitala.ro
Rămergren2kaslc/I von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Por a lis .m m I
Das
75
Bajusz 1 992 I. Bajusz;, Oraşul roman : amfiteat rul [Dic romiEche Stadt : das Amph i
t hcat. r ] . i n N. Gudea - H . Chiri l ă - Al . l\fatc i - I . llaj usz - D .
Tamba, Raport preliminar pr iYind săpf1turik m-hcologicl ş i lucriirik de
restaurare şi conservare executat e la Poroli�sUJn î n ani i 1989 - 1991 [Yor
lăufig,_ r Bcricht iiber die 1 989 - 1 99 1 in Porol i�rnm l:urd1 glfiihrtu1 ar
chăolo6ischen Ausgrabungu1 sowk Rc.staurh rungr- uud Konscrvierung
tătigkcitc n ] , in A cta11fP In, 1 992, S. 1 43 - 185 ( 1 48 -- 150)
Bărbulcscu 1987 l\I . n r.r bulLscu, Din istoria milit arft a Daci< i romam . Legiune a V Ilfacc
donica şi castrul de la Potaissa (Aus der :Mi l itiir�<.H'hich 1 <' Dakiens. Die
J,•. gio V l\Iaccdonira und <las J,cgioni<lagu \'<lll Potais;a ). C l uj- Napoca
1987
B.!llitlo 1970 A . Garcia y Bellitlo, Estudios sobre Ja lcgio VII Glmina y su campa
Callils 1 964 H . C al l i L � , Di<: fn mdLn Trupp< n i m romischcn Hcer des Prinzipats un<l
<li<:,·ngrnanntLn nat ionaln1 lltulll r i . Bcitriigc z ur Gtfchichk rks rtlnii�cht n
l ict ru• . i u B RGK 45, 1 864, S. 130- 227
Cătănidu 1 98 1 Joaua llo;<<'an C :itănidu, Enilution of thc system of 1lt fcncc vrnrks i n
R oman D<1ci::t, i n BA R I S 1 16, Oxford, 1 98 1
Chirilă - Hopilrtrnn 1978 E . Chirii:! - Ana Hopârtran, Dtscopl riri m onetare· antice: i n Transil
\· ania [Antikc Miinz;eniundc i n Siebrnbiir;.;en·] in A ctoM l' 2 . 1978, S .
53 - 57
Chiril1"t -· Gmlca 1 979 E. Chirilă - N. Gu<l1 a , De�copLriri rn ond arc anticC" la Porolfrsum
[Ant ike !\!iinzcnfundc in Porolissum ] . in A ctallf P 3, 1979, S . 1 39 - 1 40
Chirilă 198 1 E. C hiriltL, De�coperiri monl tan ant Îl'l la Porolii sum . II [Antikc !\Iii nzen
funde in Porolissum. I I ] . in A ctaMP 5, 1 98 1 , S. 189 - 1 90
Chirilă 199 1 E. l' 11 irilă, \ âteva date d< sprc· drcula\ i:i mondar1"1 l a Porolissum
[Einigc Daten iiber dcn Miinzumlauf in Porofosum ]. i n Acta](!! P, 1 4 -- 1 5 ,
1 990 - 199 1 ( 1 99 1 ) , p . 1 53- 1 7 4
C hristcscu 1937 V. Christcscu, Istoria mil itarii a Dacici romane [Dic :Milit ărgrrchichtc
•1,·r reimischen Provinz Dakirn 1. BucurC'şt i , 1937
https://biblioteca-digitala.ro
76 Nicolae Gudea
Daico \°idu 1 006 C . Daicoviciu, D ac i c a , În jurul un or pro blune din D acia roman ă . I I .
E x i s t ă u n l i mes d aci c us i n :\lun ţ i i Meseşului ? [D aci c a . Ubtr cinigc Fra
gcn des r o mi s c h c n Dakien. I I . Gibt cs c i u c . n „ l imr.s dacicu'>" im l\Ic :::c ş
G ebi r gc ? ] , i n A l SC, 2 , 1 933- 1935 ( 1936), p . 254 - 256
Daicoviciu 1 940 C. Daicodciu, Nt:ue "'.\ Ii tteilungcn aus Dacicn, in Dacia 7 - 8, 1 937 - 1 940,
s. 299 - 336
Daicm·idu 1953 C. D ai c odd u , Porol i.ssum , in RE XXII 1 , 1 953, Sp. 265 - 266
Dumitraşcu 1 993 S. D um i tra şc u , Dacia apuseană (Teritori i l e Dacilor libE ri din vestul şi
nor d- v est u l României î n vr emea Daciei r om a n e [Das westl iche Dakien.
Die Gcbietc dcr freien D aker aus don \Vesten und Nordw csten Rumii
niens i n der Zeit des romischen D akien.j, Orad�:!, 1 993
Eaclie 1 996 J. Eadic, One hundrcd years of reb·::l l i o11 : t hc Easkrn army lu politics,
in Tize Roman a rm.V in the Ea:·t, E<l i tcd by L. Kenncc�y (Ann Arbor MI
1 996), S. 133- 1 5 1
Ferenczi l 96i I . Fc r cnc z i , Dic Erforschun g c l r s r iim i s c hc n J,inu.s a u f ckn IIolKn des
)fcscş-G�birgcs, in D acia , N . S . , 1 1. 1 967, p. 1 43 - 162
Fercnczi 1 968 I. Fcrcnc z i , C u pri v i re l a sist 1o m ul �i cararh.rul a �a- z i sului „l imes dacicus„
[Uh(r <las System uncl elen C h araktn clcs w,c;c nanntcn „l ime s clacicus" ] .
i n A ctaMI' 5, 1 96 8 . S . 7 5 - 97
Fi n {t l y 1 904 H. Finaly, .:\ l i mes d ac i cus C:·s a Po;::u jori fi:ilch-[ir [Dtr l i mes dacicu,.; und
clic Erckkst u n g nn: Pogujor ] _ J rrLErt '.!4, 1904, S. 9 - 1 5
Forn i H )8 '.! G . Forni , Limes. G" D acia, i n D i.: iou n a ri o epigrafico dell anfichita rnnianl',
I \', fasc . 40 - 4 1 , :\filnao, 1 98 2 . S . 1 '.!8 '.! - 1 3 07
Garbsch 1 989 J . Gar b sc h , D i e ăltesten :Mi l it ănliplome fiir dic Provinz D aki en, in B VB.
1 989, S. 1 37 - 1 5 1 (vdl. Li m e s 1 5 C antabur y, S. 28 1 - 289)
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rom<:?rgrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum I
77
Gai bsch - Gudea 1 99 1 J . Garb sch - N. Gudea, Despre cca mai veche d i pl o m ă mili1 ară eli
beram p e ntru prov i n c ia D ac i a [D be r das iilteste l\Iilitiirdipkm, das fiir
die Pro v i n z Dacia a usgegeben wurde ] . in A ct a M P, 1 4 - 1 5 , 1990 - 1 9 9 1 ,
p . 6 1 - 82
Goos 1876 C. Goo s, C hronik dcr arc h ăolo gisch en Funde Siebcnbi.irgcns, Humann
stadt (Sibiu), 1876 (= A VL S 13, 1876)
Gudea 1 977 N. Gudca, Limesul D aciei romane dC' l a Traianus la A un l i anus [De:r
I,imes der Provinz D akien vou Traianus his A urc l ia uns ] . in ;lctaM P
1 , 1977' s. 97 - 1 1 .t
Gudea 1 977a N. Gudea, Der Limes D akkus und dic VC;r t L i <l i gung dcr obtrmoesi�chen
D ona!ilinie von Tra i a nus his 1\urd ianus , in A .\' R W I I . 6, 1 977,S.
849- 887
Gudea 1 97ib �- G udea, C âteva observaţi i în le găt urii cu trupde din Dacia de Nord
şi cu a1mata D aciei Poro! i ss ens i s [Einige Di mnk un gl n tiber die romischen
Tr uppc n a us Nor <l (lakicn und <las H e c r des Dacia Poro l i �slnsi s ] . in A cta-
11'1 I' 1 , Hl77, S . 1 1 5 - 1 22
Gudca 1 978 N. G ude a . D e scope r i ri a r heol o g i c e mai vechi sau mai n o i l a Por ol i ssum
(Al te r e uml neuere ar c haol og i sc h e Funde in Porolissum ] , i n A ctaMP
2, 1 97 8 , S. 6 5 - 7 5
Gudea 1979 N . Gmlea, Y,1,.ul cu i nscripţie ş i simbclun creşt ine <li- l a l\foigra d . Con
tri:,uţii la i ,:toria creştin ismului d ac ă- roma '. ' [Das Gdăl3 mit ch r ist l icher
Inschrift und c hr i s tl i c ht. n Sym bol€n von l\Ioigra cl . B e i t r ăgc zur Gt ' c h ichte
des dako-romis c hcn C hri s te nt ums ] . in A ctal\TP 3, 1 97 9, S . 5 1 :1 - 523
Gudea - Luc ăc el 1979 N . Gucka - V. Lucăcd , F i bul e r o ma n e î n ::\IuzL ul ele Istorie � i Art ă
<lin Zalău ( IWmi s c hc Fibeln i m MPsLum fi.i r Gesc h i c h t c un(l Kun�t Zal ă u ] ,
in A ctaMl' :�. 1 979, S. 321 - 378
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea
Gudca 1 980 N. Gudc a , C astrul roman ele pc Pom• t [Das R om c r k astel l von Pomet ) ,
i n N . Gudea - E. C hiri l [1 - Al . ::\Iatd - V. Lucăccl , Raport preli
m inar asupra cc rect ări l or arh1 ol ogic<' <1.<' l a Porol issum (Moi grad) d i n
an i i 1 977 - 1 979 [Vorl ăufiger B l richt tilJlr clic �:whThcn 1 977 - 1 979 i n
Poro! is'>um (l\loigrad) durchgdiihrt l n arr h iiol ogifcht:n Ausgrabungcn ] ,
in ActaMP 4 , 1 980, S. 8 1 - 104 (83 - 90 1
Gudea 1 980a N . Gudca, Vase Ic cnamic' c ştampi latt: ll1· l a Porol i i �um [Dfr gu t t mp< l t c n
Gdăl3c: rnn Porol ifsum], in A ctaMI' 4 , 1 980, S. 1 05 - 1 4 5
Gudea 1980, · N. Gudca, D as GdăJ3 mit christ l i chL r J m di rift aus Moij!rad - I k i t r ăge
zur G·..' sc h ichtc d<·s C hri�tl nt ums in D a z i t: n nach Aurc l ianE A ln.ug, in
D aci a 24, 1 980, S. 255 - 260
Gude a - :\IJ.td 198 1 N. Gudca - AL :\!ate i , C he i romane în Muzeul de Istorie şi Artă clin
;l,alău [Riimischc Schltissrl im :Muscum fiir G c �chicht c uncl Kun:-� t Z.:J ău],
i n A cta.M P 5, 1 98 1 , S . 1 9 1 - 246
Gudca - ll a j u�z 1 98 2 N. Gudea - I. Dajusz, )fflrgdc romani." la Porul i fsum [Romift:hl PL r!cn
in Porol issum ] , i n A ctaMP 6, 1 982, S . 23 - �8
Gudca 1 982b N· Gud•: a , Î n legătură c u o cartl' d•_fprt: l'oruli sf- WU . Note cr i t ic t l a luera
rca l u i E. Toth „ Porolis� um . Das Castdlum in !llo igrad. Au,;grabungC:n
von A. Radno t i 1 943" [ O b e r dn llueh iibcr Porol issum . Kr i t i � c hc B c·
m er ku nge n hinsicht l i ch <la;: Burh y ou E . Toth „ Porol iFsum . nas C as
https://biblioteca-digitala.ro
.Vas Romcrgrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 79
Cudrn l984a N . Gudea, Legiunea VII Gemina l a Porol issum . O rectificare c u carac
ter cronologic [D ic Legion VII Gc.mina in Porol frsum . Eine Berichtigung
mit chronologischt;m Charakter ] , i n A ctall.I P 8, 1 984, p. 227 - 229
Cudea 1 985 N. Gudea, Contribuţ i i la istoria mi litară a Dacici Porol iHemis. I . Linia
înaintată d e turnuri şi forti ficaţi i mici de pc se:: c torui de nc,rd-vest al
l i mesului intre castrele de l a Bologa şi Tihău [Bcitrăge zur Milit ărge
schichte der Provinz Dacia Porol issensis. I. Die vorgcschobene Turm
l i nie und de:: r Klei nfestungln auf dem Nordwcstst;ktor des Limes zwi�chen
den Kastelkn von Bologa und Tihi't u], i n A ctaMP 9, 1 985, p. 1 43 - 2 1 8
Gudea - Salanţiu- Matc.i 1986 N. Gudea - Y . Salanţiu - A l . Matei , Statua t;qnstră a împăratului
M . Aurel ius Antonnius +Caracal la)la Porol ifs um . Propunere ptntru re
cons�itufre grafică [Die Reittrstatue des Kaiscrs Caracal la in Porolissum.
Vorschlag fiir eine graphische Rekonstrukt ion ] , i n A ctaM P 10, 1986,
s. 1 57 - 1 8 1
Cudea 1 986 N. Gudca, Bericht iiber die zwischen 1 979 - 1982 am L i m es der drei
Dakien und dcr bt.nachbarhn Provinzen Mocsia Suptr ior wnt l\loesia
InLrior durchge·fiihrten archăologischtn Forschungc n , in Li1nes 1 3 A zen,
477 - 497
Gudea 1 987 N . Gudca, C ontribuţ i i l a paleografia latină romană din Dacia. I . Ins
cripţi i pe c ărămizi şi ţi gle [Beitrăge zur romischrn lateinischer Paleo
graphie iu Dakien. Inschriften auf Zieglsteinln und Ziegcln ) . in A ctoMP,
1 1 , 1 987, p. 9 1 - 1 58
Gudea - Chirilă 1 988 N. Gudea - E . Chirilă, Cast rul roman de pe v ârful dealului Pome:: t [Das
romische Kastell vom Pomet-Berg], în N. Gudca - E. Chiri l ă - A l .
Matei - I. Ilajusz - D . Tamba - I. l\Ioţu, Raport preliminar în
l e gătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de rest aurare conservare
executate în complexul daco-roman Porolissurn în anii 1986 - 1 987 [Vor
lăufiger Bcricht tiber die ,_wischen 1986 - 1 987 im dakfrch-romi�chen
Komplex von Porolissum durchgt:fi.ihrtcn archăologi � ch< n Gr< bungen
und Rcstauri crungsarbeiten J , in A ct alh P 1 2, 1 988, S. 1 47 - 1 74 ( 1 -1 9 -- 1 54)
G udea 1988 N. Gudea, Porol issum - cheia de· boltă a apărării Dacici rom <'. l ' t' [Po
rolissum - der SchluBstein der Verteidigtmg de s romiscl1rn D ri l; : c n s ] ,
i n A ctaMP 1 2 1988, S. 1 95 - 21 4
https://biblioteca-digitala.ro
Nlcola<' Gudea
·so
Gudea - Moţu 1 988 N. Gudca -- I. Moţu, Despre ceram ica p royincială l ucrată cu m âna din
C'astre . Observaţ i i arheologice cu �pccial i'i pri vin· la c âlcYa c a :; t rc d i n
D acia Porol issensis [U bC'f die h a ml;�L fert i gtc p r o Y in z i l l l c Tonwafl: in
,ten Kastd l <- n . Ard1iio logiFche lk1m rkungt 1 1 mit bcwnckrer Bcr iick
s i c h t igung d n i g L r K as1 d l e a u � D a c i :1 Pornl i� sl 11�i s l , i n A ctaMP 1 2, 1 988,
p. 229 - 2.'i O
Ci.dea 1 989 N. C l lllc:1 , Porol i s:.:um . l'n comp l l x elat o - ro m a n l a m arg inL a de Nord
al Imperi u l u i R om a n . I. S f1piituri şi cercct fi r i arhLologicc p ână în 1 977
[ Poroi hf11111 . Ein e!akisc h - rămisrhc:r Kompkx am nordlich1o11 Rand des
Rt>misdH 11 RL i c L e s . I. 'i.rch iiologischt: 11. usgrabungc:n und Forschungen
.
Gudea 1 989a N. Gudea, Porol i ssum . D c r :-; c h l u 13 st c i n elc s Vcrt e i d i g u n w �y.- t l m s der
Pro d n z D a c ia Poro l is�cus i s , Marburg 1 989
Gudea - C hiri lă 1 99 2 ::!\. Cucka - E . C h i ri l il . C a�trul roman ele pc Pomet [ Das romischc Kastc:ll
\·un PonH t i . in X. ( ; udca - E. C ll i ri l i"1 - .Al. l\Iatei - I. B aj usz - D .
T a m ba , H aport pr,' l i m i n ar privind săpături l e arh e o logi ce şi lucrările de
rc,.;t auran-, consen·arc e xe c utate la Poro l i ssmn în au i i 1 988 - 1 99 1 [Vor
lăufigcr B ericht iiber d i c zwisc h e n 1 988 - 1 991 in PorolissUDl durchgc
f iihrttn afl' hăologischc 11 .-\.. usgr a lm n gt. n uncl R.estauri L r1m1p arlit i t l !1 J , i n
A ctaM P 1 6, 1 992, S . 1 -13 - 184 ( 1 44 - 1 4 5 )
Gudea - C osma H l92 N. Gudca - C . Co:-:ru a , C ontribuţi i l a paleografia l ati nii romani"t d i n D acia
I I . I n scri pţ i i i n c i z at e �:->.n zgâriate pe yasc <le la Porol issum şi probl e m a
inscr i pţ i i lor p e yase d i n proYind i l c dacice [ Bt:it ră�c zur rtlm i , c h - 1 : h i
nische n Paleographit' Yon D ak i rn . II. E in gt. ke r bt c oder geritztc Im chrif
ten auf GefăJ3en von Puroi issum uu<l clie Frage der GdăJ3i1v,ch r i ftcn
aus den dakischen Pro\'În zcn ] . i n .-l etalii P 1 6, 1 992, p . 20 1 - 2-17
G u<lea - �rat, i 1 992 :N . Gudc-a - Al . :'l l at l' i · D espre� f i bule rom an e f f1rft analog i i cli n D acia
Porolissensis. Probleme ele ori g i n e şi c ro
n ologi e [C bt r dic rtim i,·cl1cn
Pib"ln, clic oh ne :\ n al og i c s i ud , \'Oli D ac i a Porol i ssc n s i !' . Fragu1 ;i_ur Her
kunft m 1 <l D at i e rung J , in A ctaMl' 16, 1 99 2 , S. 299 - 303
Gude a - - T amha 1 992 N. Gudca - D . Tamba . Podoabe ele bronz c u L m a i l clin D ar i a Porol is
sen s i s . I. :\pli c i [Bron zcschmuck mit Emai lv<:rzierung aus dt r Provinz
D acia Porol issens i s . I. B c. s c h l iige .J . in A-ctaMP 1 6 , 1 992. p. 302- 320
Gudea 1 993 N. Gudea, Vasul cu iu si:ri p ţ i c şi simboluri cn:ştinc ele la l\Ioigrad. C on
tribuţii la i storia creştinism u l u i in D ac i a după retrage n a aure l i an ă .
II. Interpretarea scmndor şi textului d e p c partta exterioară a vasului .
Studiu paleo grafi c [D as Gefii.13 mit christlicher Inschrift und Symbol cn
von �Ioigra.d. Beî trăge zur Geschichte des C hristc:ntums i n D akien nach
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaste// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 f Castrul roman de la Moig rad-Pomet. Porolissum 1
81
Gudea 1 994a N . Gudea, Romische \V a ff t n aus elen Kastc l l en d t s ""est l i chen .I,imes
von D acia Porol issensis, în Beitrăge ::ur 1i:itnisc hen und barbarischen Be
waffn11ng in den erste n « i e r n achchrisl!ichen ] a h rhundr1·te11, Marburgcr
Kolloquium , 1 994, Lubl i n - l\Iar bur g , 1 9 94, p. 78- 89
Gudea 1 997 �. Gudea, Das Romer gre nzk as td l von Bologa - Resculum / C astrul
roman de la Bologa - Resc ulum, Zalău 1 997
Gude a - C ociş 1 997 N. Gudc a - S. Cociş, Fi bui< I e din ra�1 rul d(' pC' Pomt t - Porni i��um
I . [Die Fibel a"us dem Romerkastdl von Pom<:t - Porolissum I). �fss.
Halfmann 1 986 H . Halfmann , Iti nera principiorum . Gcschichte und T ypol ogic dt r K ai
serre i sen i m Romischen R d c h , St ut t g ar t 1 986
!sac - Guclca 1 980 D . !sac - :N' . GuJe;1, TLrra :; i g i ! l :>.t a ; n Por ol i fit i m [T e rra sigi l l a 1 a i n
Porolissum ] . i n A ctaM P 4 , 1 980, 8 . 1 9 1 - 202
1 987
Jung 1984 J. Jung, Fas t e n d< r Pr o v i n z D a kiln m i t Il d t r iigln zur r omi fc l: t n Vt.:r
waltungsgeschichte, Insbruc k , 1984
Kraft 1 9 5 1 K . Krdt, Zur Rekrut i c r ung der Alcn und Kohorten am Rhein und Donau,
Bern, 1 9 5 1
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudca
82
Lamler 1 984 J . L a n dcr , Rom�n stonc for l i fications. \'ari at ion am! c h ange from t h c
} st c e n t ury to the 41h, Il c\ R I S 206, Oxford 1 984
Lanclcs - Guoca 1 983 Amal i a Landcs - N . G w'.c a , Prop nnu i pc. nt r u o reconst i t u i re gr af ic ă a
castrului roman de pc Pom<:t. I. C l ădina comandamentul ui LVorschlăge
zur graphischen \Vi edtrhustcllung des r om i E c h e n Ka�t c l l s YOn Pomet.
I. D a s Kommandatur gchăud c J , in A ctalYI P 7, 1 98:3, p. I S9 - 1 84
1\facrea 1 957 l\I. 1\Iacrca , Apărarea graniţei de vest şi norrl-( st a Daciei pe timpul îm
p ăratulu i Caracalla [Di e Ve rtei d i guu g dLr w c s t l ic h t n und nord 0stl ich tn
Grenze dtr Provinz Dakien wahrend der Regitrungszcit des Kaisers C a
racal l a ] , i n SCI V, 8, 1 957, S. 2 1 5 - 25 1
1\lacrea 1 962 M. l\Iacrea - M . Rusu - I . Mi t rofan , Ş an t i l rul arhc ol<>gic Por ul if� um
[Archiiologischc A usg ra bu ngc n in Por ol i �!' um ] . in J\!atcria/e, 8, 1 962, S .
485 - 504 -
Macrca 1 969 M. Macrea, Viaţa în Dacia rom<mă [D;is J,l Li< n im r om i i c h c Dakitn·],
B uc ur eşt i ,
1969
Matei 1 979 A. V. Matei , Repertoriul dn c op u i r i ! or !;' i a�t 1 i' r i : 0r c�c L f n ă rom ană
pe teritoriul judeţului Sălaj [Verzeichni!- ckr romc rzlit l i c h n Fur.de un d
Sie d l un g en im Kreis Sălaj ], i n A ct oM P 3, 1 979, S. 1 2 1 - 13 6
https://biblioteca-digitala.ro
Dos Romergrenzkoslc/J von Moigrod-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1
B:�
:Matei 1994 Al. V. l\Iatei, Il.5. Oraşul roman - terasa sa nct uarel o r [II.5. Dic rii
mische Stadt - cler Tcmpclbezirk ] , în N . Guclea - E . Chirilă - Al . V .
i.\fatc i - I . Bajusz - D . Tamba, Raport prelimi nar î n legătură c u săpă
turile şi lucrăril e de restaurare şi conservare de l a t Porol issum din anul
1 993 [Vorliiufiger Bericht iiber die 1 993 in Porol isswn durchgefiihrtrn
archiiologischcn Ausgrabungcn und Rcstauritrw1gsarbtitl n ] , in ActaM P
18, 1 994, s. 1 1 4 - 1 33 ( 1 18 - 1 20)
�fotei 1996 Al. V . Matei , Limes porolissensis - o nouă li nie de apărare zid, şanţuri,
turnuri - descoperită în faţa complexului militar roman ele la Poro
I issum [Li mes porolissensis - l ine ne uc Vtrtt.icligungsl i n i e Maut r, Gră
hc:n , T iirme - c:'ie vor dem romischen Mi l i t ărkompltx von Porolissum
cntdeckt w urde ] , in ActaMP 20, 1996, S. 63 - 68
Milla.r 1977 F. Millat, The cmperor in the Roman world. 31 D . C . - A .D . 337, J4ondon,
1977
Moga 1985 V . Moga, D in i storia militară a Dacici romane. Legiunea XIII Gcmina
[Aus dcr l\Iil i t ărgeschichte des romischcn Daki<-ns. Die L< gion XIII Ge
mina ], Cluj-Napoca, 1985
Oldcnstein 1976 J. Oldcnstein, Zur Ausriistung romisehc r Auxi li:m.:i nh<:itc u . Somludruck
aus Bcr RK G 57, 1976
Paki 1 988 Adda Paki, Populaţia Daeid Porol isscnsis. I . ' Porol i ssum [Die llcvol
kcrung cler Provinz Dacia Porolisst.nsis. I. Porolissum ) , i n !ActaJVI P 12,
1 988, S . 2 1 6 - 226
Piso 1985 I. Piso, Zur E nts t d1 ung ck r ProYinz Dacia Poro! isscnsis, i n Fcstschrij t
A . Betz, S 47 1 - 48 1
Pop - Lucăc c l 1977 C . Top - V. Lucăccl , Un signum roman descoperit l a Ortelet• - Zalău
[Ein in Ortelec - Zalău L nldccktc.s romischc:s Signwn ] , i n A ctaMP 1 ,
1 977, S . 79 - 82
Orotast: 197 4 D . Protase, Exc:rcitus D ac i ac Porol issu1s i s c:t la dt'frnsc dLs front i c n s
scptentrionaks de l a D ac i e , i n L imes 9 11Ia111aia, S . 227 - 233
Rostovtzeff 1926 M. Rostovtzeff, The rncial and c.conomic h i s1ory of t h c Roman c.mpire,
London 1926
Rowell 1964 H. T. Rowel l , Nwncrus , i n RE 34, 1 937, Sp. 1327 - 1 3 4 1 ; 2537 - 1 550
Russu 1972 I . I. Russu, Auxilia provinciae D aciac [Dic H i l fstr upp < n cler Provinz
Dakicn ] , in SCI VA 23, 1 972, p. 63 - 77
San ie 1977 S. Sanie, I upp i te r Doliche nus in Dakien , in F.pigrp!iica, ll ucun. ş t i , 1 977,
S. I :H - 1 57 .
Sanie 1 989 S . San i e , D i e syrischen uud pal m yreni sch u1 Kulte i m riim isch t n Dakien,
in AN R W II 18.2, 1989, S . 1 1 6 5 - 1 27 1
Stoicovici 1 978 E . Stoicovici , Cercetări met alografice pri vind c âteva m o n e de dcscopuitc
l a Por ol i ssu m [l\ILtallographische Unt us uc h un gen e i ngu i n Porol issum
entdeckten l'lfonzen), in A ctaM P 2, 1 978, S. 85 - 88
Stoi covici 1 982 E. Stoicovic i , Activităţi m et alur g ice l a Por ol issum [Metallurgische T ă
ti gkeiten in Porol issum ] , in A ctaM P 7, 1 983, S. 1 9 5 - 1 96
Stoi< ovici 1 986 E. Stoicovici , Pietre preţioase şi semipreţioase la Porolissum [Edei- und
Ha l be d elst c i n e in Porolissum ) in A ctaM P 1 0, 1 986, S. 205 - 207
Szilagyi 1943 J. S l i l agy i , D acia nyugati hatarânak d so veddmi vonala [Die erste
Vert c i d igungsl in ic d1:r wcstlichrn Gn nze D akirns � . in Kozle menyek 3,
1 943, s. 88 - 98
Tamba 1 992 D . Tam ba, Oraşul roman : sectorul L [D ie ri:imische Stadt : der Sekt or LJ,
in N . Gudea - E . C hirilă - Al . V . l\Ia t - i - I . Bajusz - D . Tamba,
Raport preliminar privind s ăpături le arhrnlogice şi l ucrări l e de restau
rare-conservare executate la Porol issum în ani i 1 989 - 199 1 [Vorlăufigu
Bericht iiber die zwischen 1 989 - 1 99 1 in Porol i ss um durehfiihrten ar
https://biblioteca-digitala.ro
Das Râmergrcnzkaslcll von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomet. Porolissum I 85
T amba - Gudea 1992 D . Tamba - N . Gudea ' Oraşul roman : sectorul I,l\f l ; LM2 [Dic rli
mische Stadt : der Sektor L M l ; LM2 ] , în N. Gudca - E. C h irilă - A l .
V. l\Iatei - I . Bajusz - D . Tamba, Raport preliminar privind săpătu
r i l e arheologice şi lucrările de rcst aurare-consuvarc l X<:cutatc la Poro
lissum în anii 1992- 1993 [Vorlăufigt.r Buicht iiber dic �.wischrn 1 992- 1993
in Porol issum durchgefiihrten arch ăologi�c llln Au�grabungr n und Retsau
r i erungsarbeite n ] , in A ctaM P 1 8 , 1994, S. 1 1 1 - 134 ( 1 16 - 1 18)
Tamba - Gudea 1994 D . Tamba - N . Gudea, Oraşul roman : sectorul LM : clădirea LM1 ;
Ll\f2 [Die ri.>m ische Stadt, Sektor LM : die Gebiiuder LM l ; LM2], în
N . Gudea - Al . V . Matei - I . Bajusz - D . Tamba - H . Pop, Raport
preliminar privind sripăturilc arhwlogice şi lucrări l e <le rest a urarl' şi con
servart' cxtcntate l a Poro! i�·sum în anii 1 992- 1 993 [Vorlăufigtr Buich
iib(r die im Jahrer 1992 - 1 993 in Porolissum durchgdiihrt< n archăolo
gischeu Grabuugeu und Restaurierungsarbei t c n ] , î n A ctaM P 18, 1 994
s. 1 1 1 - 1 34 ( 1 1 6 - 1 18)
Tarnba - Gudea mss 2 D. Tamba - N. Gudea, Cercetări arheologice în aşezarea civi l ă a castru
lui de pe Pomet. Sanctuarul lui Iuppitcr Dol ich<:nus. Manuscris 1 99 [Ar
chăologische Forschungen in der Zivi lsiedlung des Pomd kast d l s . D l r
D ol ichenus-Tempc l . Handschri f t 1 995]
T<·• n:a 1 864 C . Torma, Adalek eszak-nyugati Dacia fOld es feliratahoz [Auhang zu
Kenntnis Nordwestdakiens und sciner Inscluifk n ] . Pu ;t, 1 984
T orma 1880 C . Torma, A l i mes dacicus felso resze [Der oberc Abschnitt des l imes
dacicus ] . Budapest, 1880
Toth 1 973 I. Tot h , Destruction of thc Iuppitn Dolichenus sanctuaries at thc Rhine
an din the D anube region, in AAA SH 25, 1 973, S . 109 - 1 1 6
T6th 1 978 I. T6th, Porol issum. Das Castel lwn in Moigrad. Ausgrabungc n von A .
Radn6ti 1 943, B udapcst , 1 978
T udor 1 969 D . Tudor, Oraşe, t ârguri şi sate în Dacia romană [Stădtc, l\forktfktckcn
und D orft.r im romische n D ak i rn ] . B uc ureşt i , 1 968 ( 1 969)
Wollmann 1 996 \\" . \\'o llmann , �Iincritul mcta! i fr r, extragerea să:t;ii i şi caierele d e piatră
din Dacia romană [Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und clic Stein
briiche vom romischen D ak kn ] , C luj-Napoca, 1 996
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Oudea
86
AC MIT Anuarul Comis iu n i i 1\fo mun entc l or Js1 oricl'. Secţia pentru Trani-i � an ia,
C l uj
lkrRGK ; DRGK
F.:stschrift Ill t z Fes t sc h r i ft fiir .\ . UL\ z zur v o l ! L ndung sdm s 80. Lt.: bt nsj a h n s , \Vil n , 1 98 5
Limes 9 llfa m a i a Act c s du IX-e Congr(f. International d'Etudcs sur Ies front i ercs
romaines, Mamaia, 1 972 ( 1 974)
https://biblioteca-digitala.ro
Das RomergrcnzJ,aslc// von Moigrad-Pomcl. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pom el. Porolissum I 81
Materiale Ploieşti :Materiale şi cercetări arheologice. A XVII-a scs;u11c anualii t'.c raroa r t c
Ploieşt i , 1 983 (Bucureşti 1 993)
https://biblioteca-digitala.ro
88 Nicolae Gudcu
S. 67 Tierfibel (Haase ? )
p . 6 7 F i b ulă cu corpul în formă de a n i mal (iepure ? )
;::> Q R O L I S SE N S I S �
<
l
o
!::s
3::
o
<Q'
"
/ <;>-
""
o
3
"'
""
g
P.q"'
�
� „
;;;·
c:
3
�41.:
<'J-
S Y R : r'\ ,/ ' Q
,: 1·
„
. I
E.
...
o
'
I-�
·--:_
!3
C o e Sor 1· p sis: "
_
- i n g i to n:-; -n : !::s
� �� U RE
,.I.Ali. le, .._ . . - N U MIO I A I
'. Q,.
"'
·�· "' >-" >-< .J..,. ,..... >-......-
- -..c.; ;_ -
..._ ,'
�� A: R A B I A \ ;;
� 3::
_
\, " � o
����� '
�� �·
I
"""" Q
A L P E S COTT I A E """"• C V REN A IC A
AC '?--
- 'c ""
l
A P ALPES G RA I A E E T P Q E N I N A E P
A E GV
- o
TUS
""'""'""• '
' !3
AL PES MARI T I M A E'
' - -
A/'vl ,... - - � - �
� �
�����- �
A ' ...
o
1500 ...
o 500 1000
i ' o
NI �
I
�
-
--
A bb. 1 . Lanclkarte rll s Rtim ischcn Reichcs i m 2. - 3 . Jahrhundut 11 . C l1 . (nach T h e prov i nc c s of t he Roman Emp i r e , Lo n d o n ) . D i e Prov i nz
D acia l'ornl i l'St nsis i st m i t schwarz betont
co
Fig. I. I- I l r t i'i. a I m ;:i _ r i ul u i Roman în s e c o [ c l c I I - I I I p . C h . (după The Roman prodnces of the Roman Empire, London ) . Teritoriul (.Q
pro vinc i e i D a c i a Porolisse·nsis a fost marcat cu c uloare nea g r ă
https://biblioteca-digitala.ro
c.o
o
lt,YT I A ,,
.._
·�
'·
-.,.„
I TA L I A /
,..,,,ţ-----<-
\
-··
\ �„.
\
\
"·
\
v'
• LEGICI
8 VDllLLATIO LEGIONIS
• EOUITES SINGUL ARES
·C
11 ALA CI<
C>
•C c
e COHORS u
li
e NUMEAVS \ � •
ii
O �komlt Einh�it o
c
•-w VI A :t
- LIMES
�
'·..,
_,.,-•*'
;;·
o
\"'-· -„
„.„:..<
„ „ „:„.. :�. . ::·.�
\ „. „
-- .,,. „
„„
. · -
„.
..r; .. "'
'-.
„•
Tt SS A l.O NIC A
•• •
C)
„ „• •
- c
a.
A bb. 2. Landkarte des romischen Verteidigungssys h m s m i t den beziffuten Festungen (nach N. Gudea) a
Fig. 2 . Harta a s i stemu l u i defens i v a l provi nci i l or dacice · rn for t i fi c aţ i i l e JJ\Ulll rot ate (după N. G urlea)
https://biblioteca-digitala.ro
6
Q
"'
„
„.,.... . p liiold ,
--- "">'
-- tt=COO '"' I ' tt I
. m
-..
(' .r-- ..._
'-v,..r . v''t '
�
"'
...
""
( ) ( "'--„ �
:;,
' ,.r-"\
' ·-.-··:
N
(
<\.'\ ?-\
·. -�
( o r n ur> l u m { \""'-'"\
8"
-- "'
S r 1qe'10 l VI \ �
. '> '""" �
AQU•f"C U ;,,
I
J'
-<) .
C-"Y'
J,I 'Jl
„
'
·
'- , <
o
::>
'�
-<) / /1 2 \ -� ?
«' 'O C/ 2 : l:
\
' o
I '
�� . � �-Q
�"7 );
-
-� � \ „ \ . ..;_.\
Q,
"'
o
3
"'
� "'
o
...
Q-
t:> �
o;·
"'
� c
"' 3
�
'I;{' �
"'
Novoe
IOR ...
N r t. R
"'
t-fO E S I A 1
E.
Q- ...
. /- o
(_/)
C I 'q'
I .
0� 3
\
.
'U
m vc, � §
;:o '\.
I
""\; = Q,
"'
o
;:o T� �
l:
o
�-
o
i;i.
"'
o
3
o �
"'
�
�
o;
"'
·
c
9
A bb. 3. L a ndkarte - Sk i zze cle r Orga_n i s i c nmgsschc.ma de s Vt r t e i d i i:;ung:rys t c m s YOn dc n dak i � c b n Pro\ i m_c. n (1:uc h N. G ud, a )
Fig. 3 . Harta - sch iţa a schemei de organi zare a s i stemului dde nsiv a l pro v i n c i i lor dacice (dură N . Gudt a )
<O
-
https://biblioteca-digitala.ro
(.O
N)
RAE T I A
�
..,
o
;;
„
�
T H E SSA LONICA c::
...
"'
Q
A bb . 4 . La ndkar t e der tla kischen Provinzen m i t dt.n Barbarengrup pe n , die au13uhalb ilm:r G n nzen l e b k n (nach N. Gudea)
Fig. 4. Harta a pro d nc i i lo r dacice c u gru p uri l e de barbari care l o c u i <'. n în afara hotare l or ei ( clupă N. Gudc a )
https://biblioteca-digitala.ro
------�-----,--,-�- -�-r���-·-�---�---���---
0 10 20 30 40 50 km g
„
::o
_.t 01
!3
� );-
.,,
li LEGI O N S L AGER
�"'
;:,
-� {),·y._ c.:P���v' "
N
�. . . . . „
. • • •
.
. • • . • • . . • . • • . • • • . . • •
•
• K O H O R î EKASTElL
A SAM "\
VM �
CCiteiu ,lr.{uo /Iad
•
�-"
Crişul Q.
.:,,
o
!3
�
.,,
o
„
e.
;;;"'·
c:
!3
c,.. .
,. . . .
�t
/' . b1
1- ·
� (__,,. "'
=-
„
'°
. .,, ·.
<.:
·1
·. o
„
. . . . . 1 n lăc e n i0 !3
"
. . ;:,
••
At
Q.
au R N�J s M
.,,
AI O RD
•
A��
.
/A - S UPfR iQJL�-�
.
· ·�·J
'\.!..• . . Ci
J
��·
• •
-� � �
o
�"·
��? .
(
'?-
.,,
'-o � �� o
H� hl z
-.1./i !3
�
'ft'- "'
\!J I
A M P E l UM .,.r·-
/1 P lJ L U M -/
S-- 9 � "a
o
„„
„
2..
,..,, �!?, • ;;;"'·
c:
r(!!,tsur-
� � ţ>.
!3
'---������--���
,... .��,,. -
o F e s t u ng . �- - - - - - -
Fân ton 91
I!
o
l< le i n e f ! s t u n g
Woc h t t u r m
Sus i g u t u i ��
E r dwa lll inie
-- Doppellter E rdwo lll i nle
......
mit Tur m e
a.n..ri S t e l n �o u e r
R o r:i e r s t ro s s e
.. ' ' �
• Wohnhău s e r
\,
o Amphi teo ter
· �'..f·)ti'i.
- V e r I e i d i g u n go g r o b e n
 Z o ll q � b a u d l!
";;.� Du ngii
Măguro
"1 L,
.�: :·�
··-
""':„...
:c:
.__. n·
o
"
A bb. 6. Ski:tzc des m i l itări schrn Komplexcs ,·on Porol i ssum iu Bez ug rnr Orbchait l\Ioigrad CI>
(;)
Fig. 6 . Schiţă a compkx:ului m i l i t a r de la Porolissum î n raport cu local itatrn Moigrad
�
a
https://biblioteca-digitala.ro
t:i
Q
„
:a
�
"'
�
"'
"
);-
a
„
;;
::::
<
o
"'
. . \' 3:
o
0\MESE }ENIL c?.;·
a
'?o
a'
El
o �
M ESESE ri : 1 ai
." ...
OE o
:::-:
to
„
c
El
&>
...
„
E.
�
o
"'
o.
"'
i;"
�
.Q'
a
'il-
6'
i
El
�
....
o
i
;·
„
Mansta:i 1 : 1 00 OOO c
9
I,·
A bb. 7. D ie vorgeschobene T urml i n ie des L i mes i n der M i t te des nordwest l i c hen Scktors nnd die Verbi ndungeu ztun Pometkastell l�
Fig. 7. Li n i a î naintată de t Lurnri a l i m e s ul u i în partea centrală a. sectorµlui de Nord-Vest şi legr i l eătu cu castrµJ <le pe Pomet
https://biblioteca-digitala.ro
(.O
O)
�
n
o
A bb. 8. Dic v o rgc scho bene T urrn l i n ie des Lirnc.s y o r cl1 m Komplex von Porol is�urn untl d i e Verbindungt':n zum Pometka stel l
Q
„
Fig. 8. Li1 1 i n înaintată de t urn uri a l im t: sului în faţa com p l e xului de la Porol issum şi k g ilturi l e c i cu cas'. rul de pe Pomet
Cl
I:
""
„
Q
https://biblioteca-digitala.ro
Das RomergrcnzlrnsteJI von Moigrad- Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Poroliss u m 1 · 97
- - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -
' '
- - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
6 ', ',7 8 9 10 11 �
I I
I
A r=-l � ,.-, n n A „
u
u �1
57 S9 ;r-
B 1> 4
1>4 575
�r.=*==="=
1 1'1.l ,U 574
==t==;i1186
1 511
"2•
C
t> <I
... ...
I>
!:�... c
pss "��
-+�"ar--H--
812 � 121� - - - - - - -
....._--H-----4- I
:: - ' �.I
l
813
83
g� a� ' 89
,,..., 11 I
- rr:*=====-lil=====ţ=ilI'
='t'===�il=
--- ----�r---:. ------ -
I
-
... ...
BB---=-= -. :
I
- - - -
•s1s li B1 5 • 02
I
E c
c
ţ::J lll!=:F===�= I
- - - - - - ·
$11 I
� - - -
-�'l---+--1 ' I
F 87
- -
G I S1_• - _=ji=_===
_ =-=-�=
-- - -
I!" - -
-
�- .
J
591 S02 S86 SG7
S94
K
I I
I I
I I
I o
L I I
I
I I 565
I I
I I
O I
I O
I o
o I
' '
N s-1
---lt----i:lm-----1---+-----+--·--J----+- _c_: :c-i-----
-l--- '" tJ -+---�r----4-i:i&;:;1--�,-�
I I
o 1C ' '
I o
o I I � .-
o I S&!
I I
I I
I I
p ' a, 1 56� h
.„ S58 1'1559
-
J
s ' . .
: � -- .....
' ' I
A bb. 9. Grundri.D des Kastells vom Pomet mit den 1 977 - 1 989 durcb gefUbrtc n Au�gra bu.ngr n
Fig. 9. Planul castrului de pe Pomet cu săpăturile eft ctuate între 1 977 - 1 989
https://biblioteca-digitala.ro
. � ' ' L1., ' Nlaolae . Gudea
98 ,,„„ „.„· .I ' I, • , .I
'
. . .___
I _--JLW.:_
r- -
. I • , '
- - l- � - -
-
L- -
I .·,-
·1 I I
I
I
I ' I I
I -
•
I - I I - •
(.
_f
-
.
.
·
: . . . . : . . . · . ·. · · .· :·. ·. : : : : .„ . ·. . :
•
: . . . : . .' · . ·. . ; . ·. . .
•
: .· · . · . : . : . : . : . . . ·. .
. .·
· · . · .
• . •
• •
. . � . . .
·
„
•
.
„ •
•
•
• • •
• •
•
•
. I.
.:.
. . .
.
. . . . . .
. •
• • • „ •• • • • • „ . .
· . ·. . ·.·„.· . : ·. ·· · · :
�: .„ ·...: :
https://biblioteca-digitala.ro
Das. Romergrenzkastc/I von Moigracl-Pomcl. Po rol i ssum 1 / Castrul roman ele la Moigrad-Pomcl. Po rolissum 1
99
oţ ;)
-- -· -„J 10
- I
- -
I
I
I
o
b. _q p - Q _ci - - - �=
�r----J•::;: _= _::
_ :: _
_ ;;:;;;:;
;;;;
_; 12
;;;:i.:;
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea
100
. .
·� 1� �C illl� (G �· ·
.o � 2 � 't 5
\ .L,,. I I ! c I
A bb. 7 2 . Zi cgelstei nstempcl der Legionen !III Flavia und XIII GEmina und der Kohorte
I l3rittonum
Fig. 12. Ştampile de pe c ărămizi ale legiunilor !III F)avia şi XIII G l mina şi ale cohortei
I Bri ttouum
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzl<aslell von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigtad-Pomet. Porolissum 1 1 Ol
1 2 3 4 5
o 2 3 4 s
1 2 3 4
https://biblioteca-digitala.ro
1 04 Nicolae Gulfe9
[C ODiVIBl - . -
·.
,
(@/RHIIl�oA��N l,
( ==-- �
\ \ .
- - - ""
'---- - - - - --
A bb. 16. Stempelartcn der Kohorte II Br itannica, die im Kast t l l gefundr n w urdtn
Fig. 16. Tipuri de ştampi le ale cohortei II Britannica găsite î n cast r n
https://biblioteca-digitala.ro
1 06 Nicolae ·Gude11
o 1 2 3 4 s
https://biblioteca-digitala.ro
Da11 Romergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pamet. Porolissum 1 107
o 2 3 4 5
A bb. 1 8 . Stem pe l <ler Armee der Provinz Poroliss1;. nsis auf Ziegc.Isteinrn von Porolissuru
Fig. 1 8 . Ştam p ile pe cărămizi de la Porolissum ale armatei prov i nc i e i Porol issr n � is
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudee
1 08
·
. . . : . ;. · . · :· ·.; .
Xi Ilt I M 'P . VI CO S V
' P P :>. •
I. .
· TE�f NT! 0-SCAVRI A. N. O � O R.\/ t\hN O
·.-
.
·
.
aE
..
·
.:�, Î EIV\ R O M A. N AM D E D I T
\:· A .D 11I I D V S AV G
·
0 . . li • ·_
-'
D A R N LT H I T H ., :.-. ·
·
· ·
.
: � . M l N I C r o , . . N ATţ\ LE (o <; ·- : · «
· ' ·
.· :
\.: 0� I LYA N o . . . G R Af\J 1 � �,1 O
. ·.: :.:
/.„
pEo I T J .
Jo4 I .
.
·
..
:: · ·
A bb. 1 9 . Archăologisches Material aus der Zeit des Kastells mit Erdumwehrung - die
ersten zwe i Jahrzdmten. D i e M i l i t ărdiplom von 1 10
Fig. 19. Materiale arheologice datând din faza cu incinta din yal de pământ . Diploma mi
l i tară din anul 1 10
https://biblioteca-digitala.ro
Da11 Romergrenzkasle/l von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Po rolissum 1 1 09
- - - - - - - - - - - - - - - - -
-
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - „
- - - - - - '
... , ',
- ,,
..·. ,,
„ -. ,,
, I I
' '
' '
I '
I I
.
1
https://biblioteca-digitala.ro
110 Nicolae GudPa
5·
D O o D D
; -.
1� I'
�
• .
fi • li • � _:1'
10
•e4"112t
https://biblioteca-digitala.ro
�
�'I"' '''' c' " ' 1117;:!r• u(iii'ilîî\l h 1 n 111 1 1 H u 1 1 1 1 H \ rn 1 1 I\\ ""11i111�,-\;'i"iîl l 1 1 1 t 1 1 11� '
. ....
:1 :.14.''"'' '""' ''' '" ' "' "' " ' ' ll l l l 4 U ' \ I C 1 f l t l ' '" l l ' f( l f f f ft l l l f 1 l l , , ... , , , , . „1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 : I N>
�î �CAES·MAAANTONrV.
• •„
\f
r: · 1 fl PlVSTAVG F ELI�PARTI �
n CVS· MAXl MVS·P ON t
!i ll FEX'MAXIMVS·BRif. J
! � MAXIMVS·TRIB·POT· =�
H XVI·I MPTTI·5cosm · � ,�„
� � P P PRO @
�
· FEC IT� · !
;l t f l l/11(11
A · ·
E 1 1 1 1n l 1 t r 1 11 1 l u t l l l U ( \ l t Ul l 1l1 U l \ ,1 , E
....
P,
r·
• •
.�
•" i .l
I I I �
.-.
i.„I
� I
: I
I
rt
,„
-
1
1J
I I
:. - -- --
,11, """" \Y.• " ' ' � -; - • , -; -;- ,-1 - r t -, ,,- „ - -;, -,-, - - ,- ,- , · - -.•,- ,... - ,- t. - - ,- r ,- - -;: -,. , - -\-·, --,-· J· ·1 f
- - - - - - - "'- - - - -
�
-- -. --
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '- L -
[
-
- - --, •
: -- -------. :.. :. :: = :
- - - - - - - - - - - -- - - -
Q
�
- - - - -
Cl
A bb . 23. Bau- und Ehreninschrift e n , tlic an!ăB l i c h dc.s Kaisubu uc l1t s i n Porol issum errichtct wurden I:
Q,
Fig. 23. Inscripţi i de construc ţ i e şi onor i f i ce puse cu ocazia v i z i t e i împărat ului la Porolissum a
https://biblioteca-digitala.ro
iDas Romergrenzlwstell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1- / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum t ' 1 13
o 1 2 3 4 s
https://biblioteca-digitala.ro
/ Cas trul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum t
114 Das Râmcrgrehzkastell von Moigrad-Pom e t . Porolissum 1
o o
o 1 2 3 4 5
c )
A bb . 2.5. Archăologisches Mat eri a l von cler l rstcn Hăl fte d e s 3 . Jahrhw1duts
(terra sigil l at a Gefiissbruchst iicke )
Fig. 25. Materiale arheologice datând d i n prima jumătate a secolului III
(fragmente din vase terra s igil lata)
https://biblioteca-digitala.ro
.......
�
---- O)
....,_
- --
' --�- ·-
'î
�-
\���
I
( :;;::
;:;·
o
I
· ------ --'� --1. Q
..,
Q
c
A bb. 26. Landkartc der Barbarensiedlunge n , die sich vor den K ast e l l r n des nordwt: stlichtn Sekt ors und insbesonders Q,
"'
"
vor Porolissum am Anfang des 3. Jabrh undcrts befand"n
Fig. 2 6 . Harta cu aşezări l e barbare situate în faţ a castrelor de pc sectorul de Nord-Vest şi mai ales în faţa Porol issum-u'.ui
la începutul secolului I I I
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaste/l von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1 t17
• ••••
„.0e ..... ••
: ••
'
t
�
�
62) }::
···�..·········
A bb. 2 7. Archăologisches Material aus der ersten Hălîte des 3. J ahrhundcrt s Ge stempe l te
.
https://biblioteca-digitala.ro
118 Nicolae Gudea
„ _ _ _·•
A bb. 28. Archăologisches Material aus der erstcn Hălfte des 3. Jahrhundc rt s .
·
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergienzkaslell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 I Caslrul roman de la Moigrad-Pomet. Poroli1111um 1 1 19
https://biblioteca-digitala.ro
120
Nicf)lac Gudea
· - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - .
Fc;:;
C><l
C><J
C><J
C><l
C><J
C> <J
C> <J
t> <J
C>
C> <J
C> <l
C> <J
C> <l
C>-0
C> •
C.. -.l
C>�
C> <J
l · ·.J
c � -J
<> <
., I I
I i
, ,,
1;)
I 1'
•1 ,·
I
'
I I >
'l • )
. ,
·so··
30 .-«>
I I ,
' '
,I I
' '
I I
I I
I I
; I I
I I
https://biblioteca-digitala.ro
-Da'd Romer{Jrenzkaste// von Moigrad-Pomel. Porolissqm 1 I Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1
121
D O o o o
. . ... , I • ·•
. .
· .- .
. . . . -
o 5 10
'
'
A bb. 3 1 . Gru 1 irill des Komm lndaturgebăudes i n der letzten Ftrnktioni0rungsphase (250 - 275
n. Chr.)
Fig. 3 1 . P l a n l l � l ădirii com'lnd'lmentului î n ultima s a fază d e funcţionare (250- 275 p. Ch.)
https://biblioteca-digitala.ro
1 22 Nicolae. Gµdea
A bb. 32. Archăologisches Material aus der Ze i t nach der M i i.t e des 3. Jahrhundt rt s, d i c i m
Kastell gefunden wurde. Fibel und e i n Ziegelbruchstiick m i t der Zeichnung cinc s
Soldates
Fig. 32. Materiale arheologice datând după mijlocul se c o l ulu i III găsite. în castru. Fibulă
fără analogii şi desenul unui soldat pc o ţ i g l ă
https://biblioteca-digitala.ro
· · vas R6mergrenzkastc/I von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 23
'I
/i
·. :
A bb . 33. Ard1iiologisches Material aus der ersten- und zwe i tcn Hălfte des 3. Jahrhunderts. Fibeln
Fig. 33. Materiale arheologice datând din . secolul III şi după mijlocul secolului III găsite in
castru. Fibule
https://biblioteca-digitala.ro
124 Nicolae Gudea
e
•
• e
https://biblioteca-digitala.ro
�-Das fWmergrenzlwste// von Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 25
• • • • •
,
'
, __ •
·-
· '
•
I
�
I .}
�
# .6
t,,.
�
„
t I It
•
•• •
• • • •
I
_}
�
C> o o o () o
� • A �
'J
� �� o
A bb. 35. Im Kastell gefundene Speerspitzenarten
Fig. 35. Tipuri de vârfuri de suliţă găsite în castru
https://biblioteca-digitala.ro
1 26 Nic;plae .G ude11 .
i.
.•
..
..
·„:. · ' .
� .
·. . .
..
..
.' j
' !
·. .
' :- ·
• :
�H
"·<:J
·.
\_) u
c: " ·.. tgl 1
A bb. 36. Auxi l iarau. riist m1i:;sgc gr nstanC.e : C:ehddo : h ăltu, Ni d C:.oppc r ,·on dc n Săbel�e hc i dc n
Fig. 36. Piese o tLxi l i ore C:.e ai ir r m c 11t :� ufţ i r. r � u: 1 e C.e t c r. c ă, l ut n ol e: C::c. l a h e i de ft,1.Ji i
https://biblioteca-digitala.ro
Das �omergrenzkaste/l von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. PDrolissum 1
127
-- -· -
...
....- a 11 a n s
L 1 1 0 ns -,__ . ţ. /\ 8 vs
l/) 9 11 a n s ....- . l /\ 8 VS
,.._ s 1: a ns ....- .. l /\1 8 VS
C\J � /\1 8 vs
- -- 6 l l l' v n s
o 9 1 V1
I
I.O - -- s 11 "I n s -
C\l S I V1 ..... l 1 1 1 S VS
9 11 V' n s - -
t> I V1 � I 8 VS
s 11 v n s
Z I V1 s 11 " n s , ..... � L li V VS
L I V1 Z I v ns - i- L I 'I/ 'l/S
.. l d
I
„i i 81 9 11 s ns
....� 6 111 Y ns ....-
.. Z /\ 8 VS
g
N'
, B III Yl -
.
... 6 1 1 "I ns ....- .. l 1\1 8 VS
� 1\1 8 vs
M ....- �-·-' 6 l l Vl 0 11 v ns ....- L li 8 VS
I
.... 9 11 " n s -�
C\J - � 11 Vl � l i v vs
z îl "li n s ;;:--
9 1 V1 L 1 1 " ns -„ L I v vs
M
.......
C\I
.
. z 11 a ns
8
-
!
o
II
o
C\J '
co ........ e 11 a n s
I
....
.... -- 6 111 Y n s
-
9 1 1 1 V1 -- 6 11 " n s
z1 v ns
i
co
....
....
· 4...... 6 1 81
8
•
ti 11 a n s
....
L I V ns
t I V1 z t v ns
� <t
I
_J (/) . -- . (/)
https://biblioteca-digitala.ro
1 28 Nicolae Gudea
.. _a ·,
·, :
-·
.'
·
•
i:
- .
.·:
. - -
rr
.,
,,
fi
.
,
" I. ,
li
li o •I
'•
li II
,. .,
,1 .,
1' \'
I 1
11
,, ·.�,
„ .,
•'
I \,' „ „
,, .. , ' I
I I I
� . . :: ,, '•· i
· ,. '" I J
„�:) ,,
,,
�i
•
I· \1
- '
- ii .,,
\
t I
iJ {j.
A bb. 38. l'viedizinische Utensilien die von Arzten im Kastell verwcndet wurdt:n
Fig. 38. Instrwnente medicale folosite de medici în castru
https://biblioteca-digitala.ro
Das Râmergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 29
- - - _____„
)
(<:::
-
::: ________ :.,;;;;;>
<::::: _____ ;;;;" ...,_
\
'
�
.... .. ��-----
� ���------�--�
I .
.
.
o �-
c:::_::: � ____ 7
[)-()
A bb . 39. Gcgenstand aus Bronze fi.ir die Săuberw1g dcr IIaut (strigilum) und Pliiltchen filr
die Vorbereitung der Salben
Fig. 39. Piesă din bronz pentru curăţi t pie l e a (strig i l u m ) şi pl f.c uţe prn1ru pn parat a l i f i i
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
Tiparul executat la Imprimeria „ ARDEALUL" Cluj
s.ub comanda nr. 7 0 25 1 / 1 997
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro