Sie sind auf Seite 1von 136

https://biblioteca-digitala.

ro
FUHRER ZU DEN ARCH.ăOLOGISCHEN DENKM.ăLERN
AUS DACIA POROLISSENSIS
NR. 5

GHID AL MONUMENTELOR ARHEOLOGICE


DIN DACIA POROLISSENSIS
NR. 5

NICOLAE GUDEA

Das Romergre·nzkastell von

Moigrad-Pomet. Porolissu1n 1

c·astrul roman de pe vârf ul dealului

Pomet-Moigrad. P oroliss u1n 1

ZALĂU 1997

https://biblioteca-digitala.ro
Veroffentlichung anlăBl ich des XVII. Inter­ Publicaţie apărută cu ocazta celui. de-ni
nationalen Kong1-eso:;es der Studien liber die XV111-lea Congres Internaţional de Studii
Militărgrenzen des Homischen Reiches asupra Frontierelor Imperiului Roman
Zalău, Septembt:r '1997 Zalău, septembrie ·1997

IHerausgeber: Nicolae Gudea Redactor responsabil al seriei: Nicolae Gt.:d�.1


Ubersetzung des Textes: Ev-a Papp Traducerea textelor: Eva Papp
'Zeichnungen von Victoria Ol·aru Desenele executate de Victoria Olaru

Umschlagsbild: graphische Wiederaerstellung Copema: reconstituirea grafică a u n ei gm­


eines rechten Panzerbesclilages nituri de armură de partea dreaptă

ISBN 973-98027-5-3

https://biblioteca-digitala.ro
Uat I de
llâmcrgrcnzkaslcll von Moigrad-Pomel. Porolissum / Castrul roman la Moigrad-Pomel. Porolissum 1 3

INHALT

I. Elnleltnng . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7-13

I. I. Der Platz des Kastells im Verteidig-uf!gssystem der Provinz Dacia nnd i••:chher der
Provinz Dacia Porolissensis und seine Rolle
I.2. Die I.age des Kastells im Gebiet cler heuti�en Siedlung l\foigrad
I.3. Das gegenwărtige Aussehen des €h !nnligen Kastel ls
I.4. Die Lage des Kastells im Bezug auf clie grnndlegenden Reliefelemcr,tc des Ortcs

I L Areh.liologlsehe Ausorebungen nnd OJJerfliiehenforsrhtmnrn nu der ,·ornes1·ho hrnen Turme-


llnle des Limes . . . . . . . 13-22

II. I. Die von C . Daicoviciu, M. l\Iog� und L. Ghergariu zwischeu l939- 19-Hl durchge-
fiihrten archăologischen Ausgra bun gen
Il.2. Die vou A. Raduoti 1943 durcl1gefiihrten archiiologischen .\usgrahuugc11
11.3. Die von l\I. Moga 1949 durchgefiihrten af<..hăologischcn 1\usg1ahungeu
II.4. Die von M. Macrea zWisehen 1959- 1960 durehgefiihrten archiiolo!:ischea Ausgra­
bungen
II.5. Die ,·on X. Gudea zwischen 1977-1989 durchgefiihrteu archiiolorischen Ausgrabungen
11.6. Oberflăchenforschunren und archiiologische :\usgra lmugen an cler vorgescho benen
Turmlinie des' Limes, die vom Kastell von Moigrad - Pomet koutrolliert wurde

UL Bauphesen des Kastells . . . . . . . . . . . . . . 22-43

III. I. Das H ol:-Erdekastcll


.a. Grundril3, Ausmalle uncl Orientienmg der S:!iten : b. Elemente cler Umwehrung;
c. Organisierung des Inneren und Orientierung cl'!S Kastells; 11. Raudatum des
Kastells; e. clie Militiireinheit<>n, clie cbs Kasti-1 I gehaut haben und cl;,rin statio­
nierten; f. archăologiscbes, epigraphisches uncl nnmismatisches '.\[;:teri; I au.- dieser
Phase; g. Funktionierungsdauer des Kastells mit Ercln111Wehru!1g

III.2. T>as J(astell mit Steinumwehrung


a. Grundril3, AusnP.lle und Orientierung cler Scitl'11 ; h. Elemente ckr l'mWc:hrung;
c. Organisieru··.g cles Inneren und Orientierung cles Kastells; rl. Baudatum der
Steinumwehrung; e. die '.\lilităreinheiten, die clic Steinumwehrung gc-haut hah:n und
im Kastell stationierten; f. nrchăologisches, epigraphischcs unrl numismatisches Ma­
teria.I aus dieser Phase; g. Funktionierungsdauer clcs Kaste b miţ Ste'numWehrung

III.3. Repa.a/1tren an der Steinumweh1·uiig mid ihren I:."le111r11tn . l"t·randrrwig,n am Gnmdri(J


der Gebăuden und an der Organisierimg des l1n1cu·11
a. Die Reparaturarbeiten an den '.\lauern und clic- Errichtung der Strehepfeiler gegen
die Erdrutsche; b. Reparaturen an einigen Umwehrungselementen; ..'.. Verănderungen
am Grundrill des Komman<laturgehăudes; ci. clic Einstellung cler Henutzung des
·wasserreservoirs; e. clie Erriehtung der Gebiimk auf der Scitenstra13en (via sagula-
1·is); f. clie zeitliche Hestimmung cler Reparaturc-11 uncl cll"r Ver:i11clcrunge11 am
Grundrill

I\". Wh·htlOPre Erl'lgnlsse Im Leben des Kostells 43- 4 9

IV. I. Der Riickzug der I,egionsabteiluugen III Flavia uml XIII Gemina
IV.2. Hat Kaiser Hadrian d.ie Provinz Dacia besucht?
IV.3. Die Militărfrche,n Ereignisse in Porc,Jissum nnch cler Mittc des 2. Jahrhunderts

https://biblioteca-digitala.ro
4 Nicolae Gudea

IV.4. Die Ankunft der Truppenabtcilungen ckr Legir nen II Gallica aus Syrien und der VII
Gemina Felix aus Hispanieu
IV.S. Der Besuch des Kaisers Caracdla 213 11.Chr. in Por. lissum
IV.6. Die Ereignissc nach dcr l\litte des :�. Jahrhunderts (Gallienus)

V. Daten iiber dle Zlvllsledlung des Kostells . . . . . . . . . . . 49-5!)

V. I. Die L��ge der Siedlung im Bezug zum Kastell


V.2. Die llauten der Siedlung und ihre Ziige
V.3. Be<leutendere Funde aus der Zh·i!siedlung, die mit dem Leben der Soldaten ver­
bunden waren

VI. V ber dle Begriibnlsstiitte, wo dle Soldaten uus dem Knstell beerdlgt. wnrden 55-58

VI. I. Die Lage der Friedhofe im Bezug zum Kastell und zur EntdeckungSorte der Denk­
măler
VI.2. Bestattungsarten auf den Friedhofen und <lie Frage der Angehorigkeit der Grăber
VI.3. t.1ber eiuige Grabdenkmaler etlicher l\Iilitars

VII. Daten iiber des Kastellbad 58-59

VII. I. Die Lage des Bades im Bezug zum Kastell


VII.2. Archaologische Forschungen in der Ge6end des Bades
VII.3. Archăologische Funde in der Gegend des Bades

VIII. Einlge Bemerkungen ii ber dle romlsehe Zi vlllsatlon Im Kastell . . . . . . . . . . 60-72

VIII. I. Die urspriingliche Herkunft des archaologischen l\Iaterials


VIlI.2. Das militărische Amphitheater von Porolissum?
VIII.3. Das Kastell - ein Produktiouszentrum
VIII.-t. Technik, Schreiben, Gesundheitspf!ege, Spiele, Schmuckgegenstande und die Re-
ligion der Soldaten

IX. AufbeWnhrungsort des arehiiologlsehen l\laterlals 72-73

.\.bkiirzungen und Literatur . 74-85

Bibliographische Abkiirzungen (Zeitschriften, Sammlungen von Aufsatzen, Quellen) . 83-87

Liste der Abbildungen im Text 88

Abbildungen . . . . . 89-129

https://biblioteca-digitala.ro
Das lromergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomet. Porolissum I f Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum I 5

CUPRINS

7-13

I. I. Lecui c:.strului în sis te mu l ddu:siv al p rovi n· il i D; ci:1, ; p• i al prcv i u· i d D:::c ia


Porclissensis şi rolul s ău
1.2. P<•ziţi:i castrului in h1•t:.rul l< cali1 ă ţ i i l\i1ii;r: d
1.3. Asp ect ul actual al f, st n l u i c:.stru
I.4. AŞezarea cnstrului în r; p< rt cu princip a lel e ckmente ;�le relidului ], r11'.11i

II. SăpUturl orheolo[Jir- e lu f•oslru şi f'l'reelări de terl'n pe linlu iu11in1111ă dr turnuri a limesulu 13-22

II. I. Să pături ] •: arhcol< gi ce t.frctur.te de C. D: in viciu, M. l\!c ga şi L. G hergari u in


anii 1939-1940
II.2. Să pături : e arheolcgice condus e de A. E; d1:1Jti in :mul 19.t3
II.3. Săpăturile arheok g i ce uerutate de l\I. 1\1< ga în anul 1949
II.4. Săpătu ri l c :arheol ogire crnduse de l\I. l\Iacrea în anii 1959-1960
II.5. Săp ături i• h eo lc gice
ci r dcctm,te de N. Gudca intre anii 1!177-1989
II.6. C er cet ări l e de teren şi săpăturile a rh eolr· gi ce efrctuate pe l i r:i a ii: :::ir.1: tă d e 1 un i.:ri
a limesului în zona contre lată de ca strul de pe P o m et

III. Fazele de eonstrUl'lle ole f·oslrnlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22-43

III.I. Castrul c11 incinta din <ml de pâ111ii11t

a. Plan, dime nsiun i , orkntarea laturii< r; b. eh mn.tl:le i1.ci1.td; c. t rgu:.iz; rea

i nterio rul ui şi orientarea castrului; d. d r.ta ccnstruirii a strul u i; e. ur.ităţile mi­


litare care au construit castrul şi au st a ţir nat într-î:r:sul; f. m:::tuial t::: r hf<� l o ­
gic, e pigrafie şi numismatic datând d i n ; ce: s1 ă f; � ă; g. ciurda de fm: cţ iu :n c a

castrului cu in cinta di n v al de pă m ânt

III.2. Castrnl rn incinta din ;id de piait'ă

a. plan , <limcnsiwii, orie11tnrea laturilcr; b. ele mcnt e ! e i1:cii;tti; c. r,rganizu-ca


i ntericrului şi .
o rier t a rea castrului; d. data c011struirii zidului de ir:ch.1f1 din pir.tră;
e. unităţile militare care au construit incinta din zid de pi atră şi au l<;cuit în castru;
f. m ateri al arheol< gic, epi gra fie şi numi s m ati c dii:' cc:: s1 ă fr ză; g. durda d e funcţio­
nar e a c astrul u i cu incinta din zid

III.3. Reparaţii la zidul de incinlâ şi elementele foi şi modificâri la planii! constrncţiilor


�i organizarea interiorului

a. repararea zidurilor şi construirea de co n tr �. krţi contra alunecările r de teru1;


h. reparaţLla unele din elementele incintei; c. mocii Ficări de pl an la clăcii rea cc man­
dame ntul ui ; d. scoaterea din uz a rezen-orulni pcr1rn apă; e. cc n st ruire a de clă­
diri pe drumurile de ci rcul a ţ i e lr.terale (i·ia sap11<u:s(; f. drtaca Juni'.ri:< rele
reparaţii şi a mo d ificărilor de plr.n

IV. Evenimente mol lmpol'tonte în vlefo f•ostrulul . . . . . -13-49

IV. I. Retra gere a d ct nş1< mentcl o r din l egiuni l e Illl Fi: \ia ';'Î XIII Guni1!a
IV.2. A făcut împăratul Hadrianus o vizită în pr ov il! c i a Dacia ?
l '.-.3. Evenimentele milit:ire de după mijkcul s e c olu l ui 1J la Pin Jiss11m
IV.4. So sirea detaşnmc1•tclor din kgiunile III Ga ll ica din Syria �i \II Glmi1.a Fc::ix
din Hi sp ania
IV.5. Vizita făcută la Porolissum de împăr atul Caracalla în anul 213 p.Ch.
IV.6. Evenimentele de după mijlocul secolului III ( Gallienus)

https://biblioteca-digitala.ro
6 Nicolae Gudca

V. Dote ln tenAtură eu n-:;cizureu l'l\"ilil u c•ustruhtl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49-55

V.1. Puziţia aşezării în raport cu castrul


V.2. Construcţi.le din aşezare şi caracterul lor
V.3. Descoperiri mai impor tante din aşezarea c i vilă legate de viaţa soldaţilor

VI. nes 11re l"lmltlrele unde s-au în11ro pat soldafii din 1·11�tr11 . . 55-58
VI. I. Poziţia cimitirelor faţă de ca�tru şi locurile <Ic de scc perire nlc monumentelor
VI.2 Tipuri ele îninonnântare din c imitire şi prohlem1 apartenenţei mormintelor
VI.3. Despr e c}teva monumente funerare ale unor militari

VII. nu•e in IP11ă• 11ril eu bnlu enstrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58-59

\'II . 1. P, ·ziţia băii în I'!'. port cu castrul


VII.2. Cercetări arheolcgice în zona băii
VII.3. Descoperiri arheologice în zona băii

\'III. (;1itern obsen·ntll in legll tu r ii eu eh·lllzuţlo romuni'1 in c·astru . . . . . . . . . . . . . 60-7'.!


VIII. I. Prov e nienţ a iniţfr,lă a materinlului arheolcgic
VIII.2. Amfite2.trul militar de la Pordissum?
VIII.3. Cast r ul - centru de producţie
VIII.4. Teh n ica , scrisul, îngrijirea sănătăţii, j"curi!e, pcdoabele şi reli3ia soldaţilor . .

IX. J,oeul unde !>I' pustreazil moterlnlul urheulooh· 72-73

Prescurtări şi biblicgrdie . . . 7-l-85


Prescurtăti bibliografice (reviste , culegeri de artico le , izvoare) 86-87
Lista ilustr;;.ţiil or în text 88

II ust r;. ţii . 89-129

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzkastcll von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. P orol issum 1 '/

I. Einleitung I. Introducere

· 1.1. Der Pl·atz des Kastells im Vertei­ 1.1 . Locul castrulu i în s istemul d e­
digungssystem der Provinz Da­ fensiv al provinciei Dacia, .apoi
cia und nachher der Provin2 al provinciei Dacia Porolissensis
Dacia Porolissensis und sei,nr: ş i rolul său
Rolle
Das Militarkomplex von Porolissum Complexul militar de la Porolissum
- auch der Schlufistein der Vertei­ - numit şi cheia de boltă a apărării
digung Dakiens genannt - befindet Daciei - se află pe graniţa europea­
sich an der europi:i.ischen Nord,grenze nă de nord a Imperiului, în jumăta­
des Reiches, in seiner ostlichen Halfte, tea ei de răsărit, în colţul de nord-vest
illl d er nordwestlichen Ecke der da­ al bastonului dacic. Fig. 1 (TIR L 34,
kischen Bastei. Abb. 1. (TIR, L 34, S. p. 92-93). El constituia baza sistemu­
92-93). Es stellt die Basis des Vertei­ lui defensiv al Daciei , în partea sa
digungssystems Dakiens an seiner nord-vestică. Fig. 2. În cadrul aces­
nordwestlichen Seite dar. Abb. 2. Im tei părţi, castrul de la Pomăt avea un
Rahmen dieses Teils hatte <las Kastell rol coordonator, atât din punct de ve­
von Pomăt eine koordinierende R olle dere strategic cât ,şi tactic. Fig. 3. A­
sowohl vom strategischen als auch vom cest rol a fost remarcat încă din an­
taktischen Gesichtpunkt. Abb. 3. Diese tichitate. Pe harta lui Ptolemaeus (III,
Rolle wunfe berei ts in der Antike 8, 4) apare între cele mai importante
hervorgehoben. Auf der Landkarte von centre din Dacia; iar pe schiţa cu dr u­
Ptolemaeus (III, 8, 4) erscheint es murile (Tab Peut, VIII, 1, 3) este re­
zwischen den wichtigsren Zentren D�1- prezentat printr-o poartă de fortific.1-
kiens, und auf der Skizze mit den ţie.
StraBen (Tab Peut, VIII, 1 , 3) wird es Munţii Meseş constituie o barierii
durch ein Verteidigungstor dargestellt. între podişul înalt al Transilvaniei la
Das Meseş-Gebirge bildet eine Sper­ est şi câmpia joasă a Tisei spre vest .
re zwischen dem Siebenbiirgischen Această barieră, lungă de cca 80-100
Hochland im Osten und der Theifiebene km avea mai multe locuri de trecere
im Westen. Diese ungefahr 80-100 km dintr-o parte în alta, fie pe văi, fie
lange Sperre hatte mehrere Durch­ pe pasuri de înălţime. În dreptul sa­
gi:i.ng e von einer Seite zur anderen, tului Moigrad se află cea mai largă
entweder durch Tăler oder Hochpăsse. şi cea mai accesibilă trecere intre a ­
Dem Dorf Moigrad gegeniiber befindet ceste două zone, care a fost folosit�t
sich der breiteste und zugănglichstc din cele mai vechi timpuri pentru co­
Durchgang zwischen diesen beiden merţ. Tredi.toarea - numită în docu­
Gegenden, der seit den �iltesten Zeiten mentele medievale „porta mesesina" -
fllr Handel benutzt wurde. Der PaB a fost un punct obligatoriu de trecere'
in den mittelalteri chen Schriften pentru ne.�ustorii de scoici, ambră, fier
,,porta rnesesina" genannt - war ein şi sare. Romanii, la vremea lor, <tU
Durchgangspunkt, der von den Mu­ blocat trecătoarea cu un bnţ de .for­
schel-, Amber-, Eisen- und Sa1z­ tificaţii care permiteau controlu l tran­
handlern pflichtm�i13ig betreten werden zitului de mărfuri .şi de oameni. în tre­
muBte. Die Romer versperrten in ihrer cătoarea principală şi pe trecerile la-

https://biblioteca-digitala.ro
B Nicolae Gudea

Zeit den Durchgang mit einer Kette terale au fost construite elementele
von Festungen, die die D berwachung liniei avansate ale limesului (turnuri
der W aren- und Menschendurch­ de pândă, fortificaţii mici , baraje din
fuhr ermăglichten. Im Hauptdurch­ valuri de pământ sau piatră). La 1,5-
gang und in den Nebendurchgangen 2,00 km în spatele ac�tei: linii s-au
wurden die Elemente der vorgeschobe­ ridicat bazele militare, respectiv sedi­
nen Lirneslinic (Beobachtungsti.irme, ile pentru trupe l?i apoi s-a dezvoltat
Kleinfestungen, Erd- und Steindăm­ oraşul cu apărarea s a proprie.
me) gebaut. 1 ,5-2,00 km hinter die­ Toată această desfăşurar e de forţe
ser Linie wurden die Militărsti.itz­ tactice, în cadrul strategiei generale,
punkte, bzw. die Wohnsitze der Trup­ avea ca scop controlul lumii barbare
pen errichtet und nachher entwickelte (Daci, Buri, Vandali e tc.) ( Dumitra�cu
sich di e Stadt mit ihrer eigenen Ver­ 1993) cu scopul de a asigura pacea
teidigung. provinciei. Fig. 4. Importanţa strate­
Diesc ganzc Entfaltung der tak­ gică a zonei s-a dovedit atât de mare
tischen Kraft, im Rahmen der all��e­ î ncât la mai puţin d e două decenii du­
meinen Strategie, hatte als Ziel die pă cucerire (1 18- 1 1 9 p. Ch.) zona de
Kon trolle des Barbaricum (Dakern, nord si nord-vest a Daciei a fost trans­
Buren, Wandalen) (Dumitraşcu 1 9 93), format ă într-o provincie de sine stă­
i ndem der Frieden der Provinz ge­ tătoare Daci a Porolissensis (Piso 1 985)
sichert wurde. Abb. 4 . Die strategische cu un tip aparte de organizare mili­
Bedeutung der Zone hat sich als so tară, iar Porol i ssum a devenit capi­
grofi erwiesen, d a B innerhalb von we­ tala ei. Acest mod deosebit de org3ni­
niger . a ls zwei Jahrzehnten n ach der zare consta î ntr-o dispu nere concentri­
Eroberung (1 1 8- 1 9 9 n. Chr.) die nărd­ că a fortelor militare (Fig. 5), ca Şi
liche und nordwestliche Zone Dakiens cum ar fi fost o provincie izolată.
in eine selbststăndige Provinz Dacia Po­ în cadrul acestui complex,· unde este
rolissensis umgewandelt wurde ( Piso dificil de separat apărarea graniţei de
1 985) mit einer besonderen militări­ apărarea propriu zisă a oraşului sau
schen Organisierung, deren Haupt­ a complexului, castrul de p e Pomet
s t adt Porol issum \\'Urde. Diese beson­ a fost cea m ai mare şi cea mai im­
dere Organisierungsart bestand in e i­ portantă fortificaţie, un fel de bază
ner konzentrischen Anordnung der militară. Dimensiunile, poziţia cu t o­
militărischen Krăfte (Abb. 5) a1s ob sie tul ieşi tă din comun, numeroasele uni­
cin e abgegrenzte Provinz gewesen tăti militare diversele concentrări de
wăre. tr� pe, spaţiu'i m are ocupat de depozite
Im Rahmen dieses Komplexes, wo şi ateliere de producţi e îl desemnează
die Grenzverteidigung schwer von der cel pe o fortifica1)e de referinţă .
eigentlichen Vcrteidigung der Staclt
getrennt werden kann, war das Ka­
stell von Pomet die gro fite und bedeu­
tendste Festung, eine Art von mili­
tărischem Sti.itzpunkt. Die AusmaBe,
die auBerge\văhnliche Bedeutung, die
zahlreichen militărischen Einheiten,
die verschiedenen Truppenkonzen­
trierungen, die von den Lagerhăusern
und Werkstătten besetzten groJ3en
Oberflăchen bezeichnen es als eine
Referenzfestung.
Der Name des Ortes ist „Pomet" .
Der Name is t si.id-slawischer Her-

https://biblioteca-digitala.ro
vo.i
Das Rvmergrenzkastcl/ Moigracl-Pomct. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 9

kunft und bedeutet „Andenken an et­ Numele locului este „Pomet''. Ter­
was lăngst Geschehenes". Es ist sehr menul este de origine sud-slavă şi în­
interessant, daB die Slawen, die die seamnă „amintirea a ceva de demult".
Umgebung des Kastells dicht bewohnt Este foarte interesant faptul c{1 aici
haben, hier im groBen Teii die alten Slavii au înlocuit în bună parte ve­
lateinischen Toponymien (Benennun­ chea toponimie latină, locuind intens
gen) verăndert haben . Der eigentliche teritoriul din jurul castrului. Î nsuşi nu­
Name des Dorfes bedeutet wahr­ mele satului înseamnă probabil „Ce­
scheinlich „die Burg von Moi . . . " tatea lui Moi . " . _ .

1.2. Die Lage des Kastells i m Gebie t I.2. Poziţia castrulu i în hotarll l lo ­
der heutigen Siedlung Moigrad calităţii .Moigrad

Das dakisch-romische Komplex Po­ Complexul daco-roman Porolissum a­


rolissum bedeckt Teile der Gemarkung coperă părţi din hotarele mai multor
mehrerer Dorfer : Jac (Gemeinde Crea­ sate: Jac (corn. Creaca), Brebi (corn.
ca), Brebi (Gemeinde Creaca), Moigrad Creaca), Moigrad (corn. Mirşid), Ortelec
(Gemeinde Mirşid), Ortelec und Stâna şi Stâna - azi suburbii ale oraşului
- heute in die Stadt Zalău einge­ Zalău. Castrul se află de fapt pc te­
meidet. Das Kastell befindet sich ritoriul satului Jac. Dar, pentru că
eigentlich auf dem Gelande des Dorfes accesul spre el - şi în general spr'.:'
Jac. Aber, da der Zugang zu ihm - complexul daco-roman - s-a făcut şi se
und im allgemeinen zum dakisch-ro­ face prin Moigrad, pentru că pe aid
mischen Komplex - durch Moigrad s-au construit drumurile de acces mo­
geschah und weiterhin geschieht und derne s-a încetăţenit practica de a i­
da die modernen Zugangswege hier dentifica Porolissum cu Moigrad. Fig. 6.
gebaut wurden , blirgerte sich die Ge­ Cam la 500 m d e capătul d e sud al
wohnheit ein , Poroiissum mit Moi­ satului Moigrad şi la cca 100 m d e casele
grad zu identifiziercn. Abb. 6. izolate ale familiei Tamba se întinde
Etwa 500 m vom si.idlichen Endc un lanţ de dealuri ce delimiteazci te­
des Dorfes Moigrad entfer:H und un­ ritoriul arheologic de sat spre nord şi
gefăhr 1 00 m von .:L.'n abgdegcnen nord-vest (d. Porcarului - d. Como­
Hăusern der Familie Tamba dehnt rii - d. Ferice - d. Ursoaie - d.
sich eine Hi.igelkettf' ms, dic das ar­ Goronişte). Spre sud şi est de acest şi r
chăologische Gelănde vom Dorf in ele dealuri, în mijlocul unei depresiuni
Ric:htung Norden unei Nordwesten ab­ largi formată de văi, se ridică un rn�1-
grenzt (Dealul Porcarului - Dealul siv înalt, d. Pomet, de la care tere­
Comorii - Dealul Ferice - Dealul nul coboară în toate direcţiile mai a-
Ursoaia - Dealul Goronişte). Si.idlich
und ostlich von dieser Reihe von Hli­
geln inmitten einer breiten Senke , dic
von Tălern gebildet wird, rag t ein
hoher Berg empor - Dealul Pomet -
von dem das GeUinde in allcn Rich­
tungen mehr ader weniger steil ab­
steigt. In Rirhtung Norden und Nord­
westen befindet sich dcr Weideplatz
des Dorfes Moigrad. In Richtung Si.iden
und Si.idosten befindet sich der Wei­
deplatz des Dorfes Jac. Vor 1 950 wurde
ein gro.Ber Teil dieser Gelande an-

https://biblioteca-digitala.ro
10 Nicolae Gudea

gebaut. Die Kollektivisicrung filhrte brupt sau mai lin. Spre nord şi nord­
zum drastischen Zuri.ickgang der be­ vest se află păşunea satului Moi�rad.
bauten Ackerfelder sowie zum Um­ Spre sud .şi sud-est se află păşunea
zug dcr Arbeitskraft in die Industrie­ s atului Jac. Î nainte de 1 950 o bună
zonen, die die Arbeitsmăglichkeiten parte din aceste terenuri au fost cul­
begrenzten . Heutzutage ist das ganze tivate. Colectivizarea a dus la redu­
Gebiet ăffentliches Gelănde m it der cerea drastică a terenurilor cul tivate,
Absicht, die antike Siedlung zu retten. iar deplasarea forţei d e muncă spre
Das Gelănde wird als Heuwiese und zonele industriale a limitat posibilită­
Weideplatz genutzt. Ein Teil vom Ge­ ţile de muncă. Astăz i întreg acest te­
Hinde, <las als Heuwiese genutzt wird, ren a devenit domeniu public cu sco­
bildet auch das Kastell m i t seinu pul salvgardării aşezării antice. Tere­
Zivilsiedlung, nachdem es m ehrmals nul este exploatat ca fânaţ şi păşune
von Str�iuchern und vom Gebi.isch �e­ de tip extensiv. Din terenul folosit cr1
săubert wurde. fânaţ face parte şi castrul cu aşez·1-
Das Kastell befindet sich etwa 300 m rea sa civilă , după ce a fost curăţit
von den Tamba-Hăusern und ungefăhr de mai multe ori de tufişuri şi bas­
1 000 m von den letzten Dorfhăusern cheţi .
entfernt. Die Entfernung von der Castrul s e află la cca 300 m de ca­
Landstraf3e Zalău - Creaca - Jibou sele Tamba şi la cca 1 000 m de ul­
ist von cca. 3,5 km. Der Zugang timele case din sat. Distanţa de la şo­
wfrd durch einem ununterbrochenen seaua Zalău-Creaca-Jibou este de
Aufstieg ermoglicht . Der Weg ist as� cca 3,5 km. Accesul se face într-o pantă
phaltiert und am Fuf3 d es Dealulm continuă. Drumul este asfaltat, iar la
Ferice' unter den Tamba-Hăusern b e­ poalele d. Ferice, mai j os de casele
Iindet sich ein Parkplatz. Teoretisch T amba, se află o parcare. Teoretic, ac­
ist der Zugang der Fahrzeuge ins ar­ cesul autovehiculelor în complexul ar­
chăologische Komplex verboten. heologic este interzis. _

1.3. Das gegenwărtige Aussehen I.3. A spectul actual al fostului castru


des ehema!igen Kastells

Locul castrului se vede foarte bin e


Der Platz des Kastells ist gut sicht­ p e teren. Cele patru porţi, restaurate
bar im Gelănde. Die teilweise restau­ parţial, porţiunile refăcute din zidul de
rierten vier Tare , die wiederhergestell­ indr..t ă, traseul lui marcat, turnurile
ten Umwehrungsteile, ihr bezeichneter de colţ şi câteva de curtină refăcute
Wecr ' die Eckti.irme und die wieder­ (pe laturile de nord şi nord-est) permit
err �htete Zwischenti.irme (auf de r uşer observarea limitelor lui. lnt·erio­
nărdlichen und nordăstlichen Seite) rul a fost parţi al amenajat : traseele
erlauben leicht die Beobachtung seiner drumurilor pra e toria .şi d e cumana sunt
Grenze. m arcate: via principalis dextra: a fos t
Das Innere wurde tcihF?is e einge­ dezvelită; în f'entru a fost restaurată
richtet : die Strecke der via praetoria clădirea comandamentului, iar în prae­
und der decumana ist m arkiert: die tentura sinistra este pregătită pentru
via princi palis dextra wurde freige­ restaurare clădirea rezervorului de apă.
legt; im Zentrum wurde das Kom­ Nu acelaşi lucru s-ar fi putu t s pu­
m andaturgebăude restauriert; in der ne înainte de 1 977, când o bună parte
prae t entura sinistra ist alles vorbereitet, din castru (laturil e de nord-est, sud-est
um das Gebăude des Wasserresrvoirs ş i porţiuni din interior) era acoperită
wiederherzustellen. de pădure şi tufişuri.\ Am înţeles de
https://biblioteca-digitala.ro
·Das Romergrenr:kastell von Moigrad-Pomet. Poro/issum 1 I Castrul ror;wn de la Moigrad-Pornct. Porolissum 1
11

Das gleiche hătte man vor 1977


nicht behaupten konnen, als ein Teil
d es Kastells (die nordostlichen und
siidostlichen Seiten sowie Teile des In­
neren) m it Wald und Gebilsch bedeckt
waren. So haben wir verstanden , wes­
halb die genau e Festlegung des Plat­
zes und der Grenzen des Kas tells for
die ehemaligen Forscher schwierig
war. Dazu kommt sicherlich auch dic
vollig ungewohnte Lag e filr ein rc)­
misches Kastell. I. Marţian schrieb,
d aB „es sich auf einem Gelănde be­
findet, das filr die romischen Erfor­ ce. pentru cercetătorii mai de demult
derungen ungeeignet ist" (Marţi a n a fost destul de greu să stabilească e­
1 920, S. 6), obwohl die von ihm ent­ xact locul şi limitele castrului. L a a­
worfene Skizze sehr der Wirklichkeit cestea s e adaugă de sigu r şi poziţia
entspricht ( vgl. Gudea 1989, S. 353, cu te, tul neobişnuită pen trLI un castru
Abb. 3.2). A. Radn6ti stellte fest , d1f3 roman. I. Marţi a n scria r.·<l .,e s.1 tiut r�e
„seiner Lage nach keinem der Ka­ un teren ce nu corespunde cerinţelor
stelle aus Dakien ăhnelt" (T6th 1 978 , rom<!ne" (Marţian 1920, p. G), deşi sclli­
S. 5). M. Macrea ergănzte „das Inner"' ţ_l î.1tocmită de el este foar�e �1pro­
des Kastells wurde nicht geebnet und pi:-1tri de realitate (cf. Gn-le':, 1980, P-
zeigt groBe Unebenheiten, so daB nicht 353, fig. 3.2). A. Radnoti remarca că
einmal von der hervorragendsten Hohe „prin aşezare nu seamănă cu nici w1ul
die ganze OberfU1che des Kastells mit din castrel e din Dac i a " (Toth 1 9 78,
freiem Auge umfafit werden kann" p. 3) M. lVfacr ea completa „interiorul
(Macre a 1 961, S. 372). castrului nu a f ost nivelat, prezentc"ind
Die Tatsache, daf3 trotz ihrer groBen mari diferenţe de nivel, astfel că nici
Erfahrungen wedcr C_ Torma , noch A. de pe inulţimea ce a mai proeminentă
Buday oder I. Marţian , das K;1stell nu se poate cuprinde cu ochiul liber
genau lokalisieren konnten, ist durch întreaga suprafaţă a castrului" (Macrea
diese Lage erklărbar. Die Art, wi e sie 1 96 1 , p. 372).
das Kastell dargestellt haben , bc:weist, Faptul că nici C. Torma , nici A. Bu­
daB sie verwirrt waren und nicht day, nici I. Marţian, în ciuda marii lor
wagten, seine Form oder seine Aus­ experienţe, nu au localizat exact cas­
maBe festzulegen. Dies konnte nur trul a fost desigur legat de aceashi.
durch archăologische Ausgrabungen poziţie. Felul în care l-au prezentat
gemacht werden. dovedeşte că au fost încurcaţi şi nu
Wie sonderbar die Lag e ist und wic au îndrăznit să-i dea nici forma, nici
sie auch die modernen Forschen beein­ dimensiunile. Acest lucru s-a putut fo­
flussen kcmn , wurde aus eigcner Er­ ce numai prin săpăturile arhc.'ologicc.
fahrung crkenntlich. Vor dem Beginn Cttt de curiocisă este poziţi a şi cât
der Ausgrabungen ( 1977) wurde Po­ de mult poate ea influenta chiar si
rolissum von H. Sch ă nberger (einer pe cercet.;1torii moderni a �eie şi t din­
der grăf3ten gcgcnwărtigen Experten tr-o experienţă proprie_ În anul 1977,
in der Limesforsrhung), darnals dE'r înainte de începerea săpăturilor. ;1 fft­
Direktor der berilhrnten Ră misch-Ger ­ cut o vizită la Porolissum H. Schi)n­
manische Kommission aus Frankfurt berger (unul din cei mai mari spe­
am Main, besucht. A1s ich dem Profes­ cialişti contemporani în probleme de li­
sor erwăhnte, daB ich das Kastell von mes). pe atunci director al prestigioa­
der Bergspitze aus ausgraben will , •rnh sei Romisch-Gerrnanisch e Kommission

https://biblioteca-digitala.ro
12 Nicolae Gudea

er mich zweifelnd <m und sagte, daf3 din Frankfurt am Main. Când i-am
seiner persănlichen Meinung nach, spus ,profesorului că doresc să sap cas­
sich dort kein Kastell befinden kanr�; trul de pe vârf, s-a uita t cu îndoială
wenn ich aber versuchen will, sollte la mine şi mi-a spus că personal nu
ich von etwas Sicherem ausgehen. So crede că acolo ar putea fi un castru,
habe ich es getan. Spăter, um die dar, dacă vreau totuşi să încerc, să
Jahre 1 978-1 980, als ich Fortschritte pornesc de la ceva sigur. Aşa am şi
gemacht habe und die Daten liber das făcut. Ulterior, prin anii 1 978- 1 9 8 0
Kastell sicher wurden, besuchte Poro­ când progresasem dej a ş i datele de­
lissum (dem Wunsch von H. Schăn­ spre castru deveniseră sigure, s-a de­
berger folgend) ein anderer bedeu­ plasat l a Porolissum (la rugămintea lui
tender deutscher Fachmann in Limes­ H. Schonberger) un alt m are specialist
forschung, D. Baatz. Er hat fcstgestellt. german în probleme de limes, D. Ba-
da13 ich <las Kastell gefunden habe 0tz. El a constat"dt că găsisem castrul,
und „besuchte" einem Teil des mili­ a .,vizitat " o parte din elementele com­
tărischen Komplexes und der vorge ­ plexului militar şi porţiuni din linia
schobenen Linie der Limesti.irme. Jetzt, avansată de turnuri a limesului. Acum,
nach J ahren, măchte ich m ich bei ih­ peste ani, doresc să le mulţumesc pen ­
nen filr ihre Hilfe bedanken . tru <1jutorul dat.

1.4 . Die Lag e des Kastells im Bezug 1.4.Aşezarea castrului în r aport cu


auf die grundlegenden Relief­ principalele elemente ale relie­
elemente des Ortes fului locului

Die Bruchzone von Moigrad biete t Zona de ruptură de la Moigrad oferă


dem unvorbereiteten Besucher ein vizit21orului neavizat o imagine cu­
merkwi.irdiges Bild, das ihm anfangs
r�oa!;ă, care nu-i lămureşte de la în­
die Frage, weshalb sich Porolissum
hier befinde, nicht klăren kann. Nach­ ceput întrebarea: de ce se află aici Po­
dem er aber auf die Bergspitze Po­ rolissum ? După ce a ajun s însă pe
met angelangt ist - und wenn er ei­ vârful Pomet - şi dacă are u n ghid
nen gu ten Fi.ihrer hat - wird die bun - lucrurile se lămuresc p e dată.
Frage sofort geklărt.
De l a Poiana Moigrădanilor,_ culmea
Van Poiana Moigrădanilor bricht der
Munţilor Meseş până atunci relativ
Gipfel des Meseş-Gebirges , das bis da­
hin relativ ununterbrochen ist, und continuă se rupe şi până l a râul Someş
bis zum Someş-Flu13 besteht es aus constă într-un lanţ de măguri mai mici
einer Kette von kleineren ader groBe­ sau mai mari, între care s-au format
ren Hi.igeln, zwischen d enen sich spaţii de trecere, străbătute de văi (Cor­
Durchgangszonen gebildet haben , die
niştea, Măguriţa, Poguiorul, Dealul Ma­
von Talern durchquert sind (Corniş­
tea, Măguriţa, Poguiorul, Dealul Ma­ re, d. Mânăstirii, Măgura Cigleanului).
re, Dealul Mânăstirii, Măgura Ciglea­ Î n spatele acestui lanţ de muguri te­
nului). Hinter dieser Hiigelkette ist renul este foarte denivelat şi până la
das Gelănde sehr uneben und wird lunca văii Agrijului este dominat de
bis zur Uferwiese des Agrij-Tales von
fiinf alleinstehenderi Hiigeln: Măgura cinci m8.guri izolate: Măgura Moigrci­
Moigradului (504 m), Pometul (502 m), dului (504 m), Pometul (502 m), Cite­
Citera (480 m), Piatra Lată und Căm­
ra ( 480 m), Piatra iLată şi C�mnini.
nini beherrscht. Zwei von diesen Hi.i­
geln i.iberwachen die ganze Gegend : Două dintre aceste măguri domină toată

https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaslcll von Moigrad-Pomel. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolissum 1
13

Măgura Moigradului i n Richtung Nor­ zona : Măgura Moigradului la nord �i


den und Nord-Westen sowie Dealul nord- ve:st şi d. Pomet spre nord-est,
Pomet in Richtung Nord-Osten, Osten, est, sud-est şi sud. De pe aceste două
Siid-Osten und Siiden. Von diesen
vârfur� sunt observabile toate punct�­
zwei Gipfeln aus konnen all e Durch­
gangspunkte beobachtet werden, die le de trecere formate în mai sus a­
in dem oben erwăhnten RH3 zustande mintita ruptură şi în special trecătoa-
gekommen sind, insbesonders der reâ principală între Măguriţa şi Po­
HauptpaB zwischen Măguriţa und Po­
gufor. Auf der gegeniiberliegenden guior. în partea opusă se vede va­
Seite ist der Pomet-Tal und ein gros­ lea Pometului şi o bună parte din
ser Teil der Uferwiese des Agrij-Tales
sichtbar. Ein idealer strategischer lunca văii Agrijului. Un punct strate­
Punkt zu allen Zeiten. gic ideal în toate timpurile.

II. Archaologische II. Săpături arheolo-

Ausgrabungen und gice la castru ŞI


.

Oberflachenfor- cercetări de teren

schungen an cler pe linia înaintată

vorgeschobenen de turnuri a

Turmlinie des limesului

Li1nes

Das Kastell, oder genauer gesag t, Castrul, sau mai exact spus, un cas­
ein Kastell wurde irgendwo auf dem tru, a fost presupus undeva pe Po­
Pomet von allen ălteren Forschern met de toţi cercetătorii mai vechi. C el
vermutet. Der erste, der 1 859 die erste dintâi a fost protopopul greco-catolic
Aufzeichnung iiber den Kirchenspren­ din Ortelec, Iosif Vaida, care a întocmit
gel Brebi (zu der damals das Dorf la 1 859 o însemnare despre tractul
Moigrad gehorte) war der griechisch­ bisericesc Brebi (din care f<."1cca parte
katholische Erzpriester von Ortelec, a tunci satul Moigrad). Vestigiile de la
Iosif Vaida. Die O berreste aus Moi­ Moigrad i-au reţinut atenţia: „memo­
grad haben seine Aufmerksamkeit rabilis ab una veteri castri, cuius rui­
geweckt: „memorab ilis ab uno vete ri nae hodie quoque videntur" (Ardcvan
castri, cuius ruinae hodie quoq ue v i­ 1 977, p. 1 36). Ruinele au intrat în li­
dentur" (Ardevan 1 9 77, S. 136). Die teratura d e specialitate abia după a-

https://biblioteca-digitala.ro
!14 Nicola" Gud"o

Ruinen gelangten in die Fachliteratur ceastă dată şi nu voi aminti decât pe


erst nach diesem Datum und ich cei mai importanţi „arheologi" ai e po­
werde nur die wichtigsten „Arch�1olo­
cii care le-au amintit: C. Torma (Torma
gen" der Epoche aufzăhlen , dic von
ihnen erwăhnt wurden: C. Torma 1 864, p. 1 2-20; Torrna 1 880, p. 80-
(Torma 1 864, S. 1 2-20; Torma 1880, 86), C. Goos (Goos 1 8 76, p. 26, 28), G.
S. 80-86), C. Goos (Goos 1876, S . 26. Teglas (Teglris 1877, p. 5 1 ) . C. Torma
28), G . Teglas (Teglris 1 87 7, s. 5 1 ). c. avea chiar la 1 880 o imagine bunii a
Torma hatte schon 1 880 cin richtigcs
Bild liber die drei Wehrgi.irtel von celor trei centuri de apărare de Ja
Porolissum . Spăter bezogen sich auf Porolissum. Ulterior s-au referit la ca­
d as Kastell auch die „Historik_ e r" P. stru şi „istoricii" P. Kiraly (Kiraly
Kiraly (Kiraly 1 893, S. 345-4 1 5 ; 1 893, p. 345-4 1 5; Kirrily 1 894 , p. 52-
Kirril y 1 894, S . 52-59), J . Jung ( Jung 59), J. Jung (Jung 1 894, p. 1 3 1, 1 3 5),
1 894, S. 1 3 1, 135), I. :Marţian (Mar­
I. Marţian (Marţian 1 920, p. 6-7) şi V.
ţian 1920, S. 6-7) und V. Christcscu
(Chri stescu 1 93 7, passim). Die interes­ Christescu (Christescu 1 937, passim).
santesten Daten lieferte uns A. Bu­ Dar cele mai interesante date le-a o­
day, der Ausgrabu�gen in der St�Klt ferit A. Buday care a făcut săpături
durchgefi.ihrt hat und der behauptcte, în oraş şi care susţinea că avem de ;1
daB wir mit einem Doppelkastell zu
face cu un castru dublu (Buday 1915,
tun haben (Buday 1 91 5, S. 53 vgl. Gu­
dea 1 989, S. 133- 1 42). Er zeichnete p. 53 cf. Gud e a 1 989, p. 133-142). El
andererseits die erste archăologische a realizat de altfel prima hartă arheo­
Landkarte des Komplexes und des Li­ l ogică a complexului şi a limesului (cf.
mes (vgl. Gudea 1 989, S. 354, Abb. 4). Gudea 1 989, p. 354, fig. 4) . Săpături
Archăologische Ausgrabungen wurden
:lrheologice la castru nu s-au făcut până
beim Kastell bis 1 939 nicht durchge­
fi.ihrt. în anul 1 939.

11. 1 . Die von C. Daicoviciu , M. Moga II. 1 . Săpăturil e arheologice efectw1tc


und L. Ghergariu zwischen de C. Daicoviciu, M. Moga şi L.
1 939-1 940 durchgefilhrt en ar­ Ghergariu în anii 1 939-1 940
c h ăologische n Ausgrabungen

Zwischen 1 939-1940 wurde mi t den Î n anii 1 939-1 940 cu fonduri pri­


Geldern ' die von der ASTRA Gesell- mite de la societatea ASTRA s;1laj, de
schaft Sălaj sowie von der Prăfektur
la prefectura judeţului Sălaj şi cu mun­
des Kreises Sălaj e rhalten und mit der
freiwilligen Arbeit der Jugendlichen c<l voluntară a formaţiilor de tinere�
und Schiller wurden, in Moigrad a1.If �i şcolari s-a organizat la Moigrad . pc
dem Pomet ein archăologisches Lager Pomet - cam pe unde se află Clcum
eingerichtet - u ngefăhr dort, wo sich baza arheologică - o tabără arheolo­
j etzt das archăologische Basis befin­
gică. Cadre didactice de la Universita­
det. I:.ehrkrăfte der Konig Ferdinand­
Universităt aus :{(lausenburg (C. Dai­ tea Regele Ferdinand din Cluj (C. Dai­
coviciu, M. M oga, I. I. Russu, Eug. coviciu, M. Moga, I. I. Russu, Eug.
Dobroiu), der Vorsitzende des Kreis­ Dobroiu), preşedintele filialei judeţene
vereins Sălaj der ASTRA Gesellschaft
L. Ghergariu zusammen mit vielen Sălaj a!l asociaţiei ASTRA, L. Ghergariu
Lehrkrăften von Grundschulen und împreună cu multe cadre didactice din

https://biblioteca-digitala.ro
Do' !!<>1;" rurcn;l.Goll'll \'00 Moigri1d-Pomc/. Porolissum 1 I Cos Irul roman de la Moigrod-Pomcl. PorolisSllm 1
15

Gymnasien filhrten archăologische învăţământul primar şi gimnazial au


Grabungen auf dem Gelănde der ră­ efectuat săpături arheologice pe teri-
mischen Siedlung sowie auch beim toriul aşezării romane, între care şi la
Kastell durch. Es wurden Ausschnitte
castru. Au fost s ăpate secţiuni peste
liber die Seiten, an den Toren von der
nordăstlichen und nordwestlichen Sei­ laturi, la porţile de pe faturile de Nord­
tL'lî. und in der ăstlichen Ecke durch­ est şi nord-ves t şi în colţul de st. Re­
gefilhrt. Die Ergebnisse .der Ausgra­ zultatele . săpăturilor au rămas nepu-
bungen blieben unveroffentlich ; die blicate : dimensiunile castrului necunos­
AusmaBe des Kastells unbekannt; an
cute ; în unele locuri nu s-Cl constatat
einigen Stellen wurde nicht s festge­
stellt (Daicoviciu 1 953, Sp. 266; Gher­ nimic (Daicov ic iu 1 953, col. 266; Gher­
gariu 1 980, S. 77-79). Es wurden aber gariu 1 980, p. 77-79). Au fost amin­
die aufgefunden gestempelten Ziegel tite în schimb ţiglele ştampilClte gas1-
erwăhnt, aber mit vielen Vermutun­ te, dar cu multe presupuneri şi erori
gen und Fehlern (Daicoviciu 1 953, S.
(Daicovic iu 1 953, 267; Szilcigyi 1943,
267: Szilcigyi 1 943 , S. 96-97). Von
1980 stammt der ,,posthume" Bericht p . 96-97). Un raport „postum" şi di n
von L. Ghergariu (Ghergariu 1 980 ), der memorie a scris prin 1980 L. Gher­
�ms dem Gedăchtnis geschrieben wurde gariu (Gh ergariu 1 980).

11.2. Die von A. Radn6ti 1 943 durch­ II. 2 . Săpăturile arheologice c onduse
gefilhrten archăologische n Aus­ de A . Radn6ti în anul 1943
grabungen

Kurz nach der Eroberung des nărd­ Imediat după ocuparea Transilvaniei
lichen Teils Siebenbilrgens nach dem de Nord după dictatul de la Viena, au­
Wiener Diktat (1940), begannen die er­
torităţile m;1ghiare de ocupaţie au în­
oberden ungarischen Behărden Schrit­
te filr die Durchfilhrunc; arch�iologi­
ceput demersuri pentru efectuarea de
schen Ausgrabungen in Porolissum zu săpături arheologice la Porolissum
unternehmen (Wag ne r 1 980, S. 685- . (Wagner 1 980, p. 685-702). Ele s-au
702). Sie verwirklichten sich erst 1943. realizat Clbia în anul 1943. Săpăturile
Die Grabungen wurden von A Radn6- au fost conduse de A Radnoti (Uni­
ti (Pazmany-Universităt Budapest) ge­
versitatea P;izmany din Budapesta). Au
leitet. Es nahmen an ihnen L. Bark6czi,
F. Fiilep, B. Szekely und anderL• teii parUcipat L. Bark6czi, F. Fi.ilep, B.
(T6th 1 978, S. 3). Es wurden wi2der Szekely şi alţii (T6th 1 978, p. 3). S-au
Auschnitte Uber die Seiten durchgefilrt, executat din nou secţiuni peste laturi,
die Tore und teilweise das Komman - au fost cercetate porţile şi parţial clă­
daturgebăude wurden erforscht . Wie
auch 1940 waren die Ausg rabungen dire a comandamentului. Ca şi în 1940
oberflăchlich, die Freilegungen waren s[1păturile au fost superficiale, dezve­
nur an der Oberflăche. Die Ergebnisse liri numai la supr<1faţă. Rezult:itelc nu
wurden nicht verăffentlich '���
clas <1r­
chăologische Material ist lorenge­ � ;:iu fost publicate, i<1r materialul ;1rheo­

gangen. 35 Jahre spăter \vurde ,�in Teil logiC' s-a pierdut. După 35 de ani o

cler technischen Daten der Ausgrabun­ parte din datele tehnice ale săpături­
gen von E. T6th mit vielen technischen
lor au fost publicate de E. T6th (T6th
und wissenschaftlichen Fehlern ver-
offentlicht (siehe T6th 1 978; gegen Gu- 1 978 vezi contra Gudea 1 982 b) cu rit-

https://biblioteca-digitala.ro
[6 Nicolae Gudca

d e a 1 982b). Wichtig sind aber d i e Re­ meroase erori tehnice şi ştiinţifice. Im­
pertorien von Inschriften und gestem­ portante însă sunt repertoriile de in­
ipelten Ziegeln. scripţii şi de ţigle ştampilate.

11.3 . Die von M. Moga 1 94 9 durch­ II.3. Săpăturile arheologice e xecutate


gefilhrten archaologischen Aus­ de M. Moga în anul 1 949
grabungen

I nnerhalb der Thematik „Die Erfor­ Î n cadrul teme i „Studiul graniţei de


schung der westlichen Grenz e Dakiens vest a Daciei şi a traiului populaţiei
und des Lebens der dakisch-romischen daco-romane şi barbare" în a nul 1 949
und Barbarenbevolkerung" wurden 1 949 s-au săpat poarta de pe latura de sud·-
das Tor von der sUdostlichen Seit e und est şi o secţiune pe aceeaşi latură. In­
ein Ausschnitt auf derselben Seite aus­ teres<mt este faptul că nici A. Radnot;
gegraben. Es ist interessant, daB weder
A. Radn6t i wuBte, was vor ihm er­ nu a ştiut ce s- a cercetat înaintea lui,
forscht wurde, noch wuBte M. Moga. nici M. Mog a nu a ·ş tiut ce a cerce tat
was A. Radn6ti erforschtc. s o daf3 die A. Radn6ti , aşa că lucrurile s-au re­
Forschungen immer wieder neu be­ luat întotdeaun a d e la început. De ?.. l t­
gonnen wurden. Dasselbe geschah auch fel acest lucru s-a întâmplat şi cu M.
mit M. Macrea und i ch selbst machte
Macrea şi apoi personal am trecut prin
denselben Vorgang durch. M. Moga
identifiziert die beiden Graben, die Ber­ acelaşi proces. M. Moga a identificat
me, die Mauer und die Umwehrung, cele două şanţuri , herma, zidul şi v a­
die via sagularis und das spate Ge­ lul, via sagularis şi o clădire târzi�
baude, das i.iber sie errichtet wurd e (Cl construită peste e a (Cl - identificată
- das auch von uns identifiziert wur­
apoi şi de noi). Autorul a prezentat
de). Der Autor prasentierte einen kur­
zen, verwirrten und untechnischen Be­ u n raport scurt, confuz şi atehni c ( Mo­
rich t (Moga 1 950, S. 1 3 2-133). ga 1 950, p. 1 3 2-1 33).

11.4. Die von M. Macrea zwischen II.4. Săpăturile arheolog ice conduse
1 959- 1 960 durchgefilhrte n ar­ de M. Macrea în anii 1 959- 1960
chaologischen Ausgrabungen

Ein 1 959 begonnener Versuch der O încercare de reluare a săpăturilor


Wti.ederaufnahme der Aµsgrabungen şi de continuare a lor în chip siste-
und ihre systematische Fortsetzung miB­ matic începută în anul 1 959 nu a reu­
gelang und endete zwei Jahr e spater. şit şi s- a încheiat după doi ani . M.
M. Macrea (Babeş-Bolyai-Universitat
Macrea (Universitatea „Babeş-Bolyai"
Klausenburg) mit einer Gruppe von
Assistenten (Luci a Ţeposu, Gh. Arian. din Cluj) cu un grup de asistenţi (Lu­
L iMitrofan), Forschern vom Histori­ cia Ţeposu, Gh. Arion, I. Mitrofan),
schen Institut (Eug. Chirilă , D. Fro­ cercetători de l a Institutul de Istorie
tase, M. Rusu), Museographen des Mu­ (Eug. Chirilă, D. Frotase, M. Russu),
seums von Zalău (V. Lucăcel, Eva La­ muzeografi de la Muzeul din Zalău
k6) haben Forschungen auf der gan­
zen Oberflache des Komplexes durch­ (V. Lucăcel , Eva Lako) au executat cer­
gefi.ihrt. Am Kastell wurden zwei Aus­ cetări pe tot întinsul complexului. La
schnitte unternommen : auf den nord- ·castru s-au executat două secţiuni : pe

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 I Castrul ro m an de la M oigr ad-Po m e t . Poro/issum I I "/

westlichen und siidwestlichen Seiten. laturile de nord-vest şi sud-vest . D<1-


Die vorlăufigen Daten wurden i n zwei tele preliminare au fost publicate în
Berichten veroffentlicht (Macrerr 1 961 ;
două rapo<1rte (Macrea 1 961 ; Macrea
Macrea 1 962). Es wurde die Anwesen­
heit eines Kastells mit zwei Bauphase'.1 1 962) . S-a confirma t exis1tenţ a unui
bestătigt. castru cu două faze de construcţie.

11.5. Die von N. Gudea zwisc'hen II.5. Săpăturile a rh e o l ogi ce e fectuate


1 977-1 989 durchgefilhrte n ar­ de N. Gudea între 1 9 7 7 - 1 989.
ohăologischen '.Aungrall_'ungen. Fig. 9
Abb. 9

Im Rahmen eines weitangelgten For­ În c<1drul unui program m ai amplu


schungsprogrammes des nordwestlichen de cercetare a limesului de nord-vest
Limes von Dacia Porolissensis, nach al Daciei Porolissensis, după încheie­
der Beendung der Ausgrabungen von rea săpăturilor de l a Buciumi, Bolog.t
Buciumi, B ologa und Romita, begannen şi Romita) au început cercetări arhe­
die archăologischen Forschungen i n Po ­ ologice la Porolissum. Obiectivul iniţi<11
rolissum. Die urspriingliche Zielsetzung a fost castrul de la Pomet, c�1re t re­
war das Kastell von Pomet, das fiir buia să servească drept reper pentru
die Aufstellung der anderen Objektive plasarea celorlalte obiective. Dat ă fi­
als Bezugspunkt dienen sollte. Mit die ­ ind trista moştenire (lipsa documen­
sem traurigen Erbe (der Mangel an taţiei anterioare, necunoaşterea materLl­
vorausgehender Dokumentation , die lului arheologic vechi, situaţia pe te­
Unkenntnis des alten archăologischen ren - statutul terenului -) în pri­
Materials, die Lage auf dem Gelănde mii doi ani, întreg colectivul de lucru
- der Statut des Bodens) arbeitete in a lucrat numai la castrul roman : Eug.
den ersten zwei J ahren die ganze Mann­ Chirilă, N. Gudea (Institutul de Ar­
schaft : Eug. Chirilă , N. Gudea (Insti ­ heologie şi Istoria Artei din Cluj-Na­
tut fiir Archăologie und Kunstgeschich­ poca), V. Lucăcel, Al. Matei, I. Ba­
te Klausenburg), V. Lucăcel, Al. Ma­ jusz (Muzeul Judeţean Săl<1j de Istorie
tei, I . Bajusz (Kreismuseum flir Ge­ şi Artă). După I 9 79 au rc''tm as la C'ts­
schichte und Kuns t Zalău) nur am ri::i ­ tru numai N. Gudea şi Eug. Chirilă.
mischcn Kastell. Nach I 9 79 blieben A fost controlat întreg ductul incin­
beim Kastell nur noch N. Gude a un d tei prin secţiuni scurte, au fost rc­
Eug. Chirilă. Der Duktus der ganzen dezvelite toate porţile (s-a putut con­
Umwehrung wurde durch kurze ,Aus­ stata superficialitatea săpăturilor an­
schnitte kontrolliert, alle Tare wurden terioare), turnurile de colţ şi de ('urt ină
wieder freigelegt (die Oberflăchlichke i t (pe laturile de nord-est şi nord-vest) ;
cler vorherigen Ausgrabungen konn t e a fost redezvelită clădirea comanda-
festgestell t werden) sowie die Eck- und mentului şi rezervorul de apă ; au fost
Zwischentiirme (auf der nordostlichen
controlate prin secţiuni latera praetorii
und nordwestlichen Seiten) ; das Kom­
mandaturgebăude und das Wasserrc­ (clădirile C2, C3-8) , praetentura (clă­
servoir wurden wieder ausgcgraben; cs dirile BI - B 6 , barc"1 cile B7 - B I 6).
wurden durch Aussch n i tte latera pra e ­ Fig. 9 .
torii (die Gebăuden C2, C3-8) und prae­ Au fost publicate mai multe ra­
tentura (die Gebuden BI - B6, die Ba­
poarte preliminare pentru anii I 977-
racken B7 - B I 6) kontrolliert. A b b . 9 .
Es wurden mehrere vorlăufige Be­ I 9 79 (Gudea 1 980, p. 83-90), I 9 80-
richte : fi.ir die Jahre I 977-I 979 (Gu­ I982 (Gudea 1 983, p. I 20-I 29), I 983-
d e a 1 980, S. 83-90), fiir 1 980- I 982 1 985 (Gudea-Chirilă 1986, ;p. I 24-
- I "

https://biblioteca-digitala.ro
(Gudea 1 983, S. 120- 129), fiir 1983- 126), 1986-1987 (Gudea-Chirilă 1 988 ,
1985 (Gudea-Ch i rilă 1 986, S. 124- p. 148-154), 1988-1991 (Gudea 1 992,
126), fi.ir 1986-1987 (Gudea-Chirilă
p. 144-14 5). S-au publicat numeroas e
_1 988, S. 148-154), fi.ir 1988- H l 9 1 (Gu­
dca 1 992, S. 144-145) veroffen tlicht. lucrări cu d escoperiri din castru : terra
Es \vurden zahlreiche Arbeiten mit den sigillata (Gudea-Isac 1 9 80a), vase da­
Funden aus d em Kastell verăffen tlicht : cice (Gudea-Moţu 1 988), i nscripţii cur­
t erra sigillata (Gudea-/sac 1 980a), da ­ sive (Gudea 1 98 7 ; Gudea-Cosma 1 984),
kische GefăBe (Gudea Mo ţ u 1 9 8 8),
mărgel e (Gudea-Bajusz 1 982), a ce de
-

Keramikritzungen (Inschriften) (Gudea


1 98 7; Gudea-Cosma 1 984), Perlen păr din os (Gudea-Bajusz 1 99 1 ), in­
(Gudea-Bajus:: 1 982), Haarnadeln aus strumente m edicale (Gudea-Bajusz
K nochen (Gudea-Bajusz 1 99 1 ), m edi ­ 1 992), podoabe emailate (Gudea-Tam­
zinischc Instrumente (GudeC1-Bajusz ba 1 992), arme (Gudea 1 994 a), fibule
1 !192), emaillierte Schmuckgege n stă n d e (Gudea-Lucăcel 1 979 ; Gudea-Cociş
(Gudea-Tamba 1 992), Waffen (Gud ea
1 997), ţigle ş tampilate (Gudea 1 978 ;
1 994a), Fibeln (Gudea-Lucăc el 1 9 79;
Gudea-Cociş 1 997), gestempelte Ziegel Gudea 1 983 : Gudea 1 98 4 ; Gudea 1 984
(Gudea 1 978; Gudea 1 983; Gudea 1 984; a), d escoperiri mărunte (Gudea: 1 98 2 ;
Gudea 1 984a), kleine Funde (Gudea Gudea 1 982 a) precum şi scurte pre­
1 982; Gudea 1 9 82a) sowie kurze Vor­ zentări ale castrului (Gudea 1 986; Gu­
s tellungen des Kastells (Gudea 1 986;
dea 1 989 a).
Gudea 1 989a).
Die Ausgrabungen erfreuten sich sub­ Săpăturile s-au bucurat d e un sprijin
stentieller Untersti.itzung seitens der serios al oficialităţilor locale ale sta­
lokalen Staatsbehărden und des Kreis­ tului şi Comitetului Judeţean Sălaj c:il
komi tees Sălaj der Kommunistischen
Partidului Comunist. Numai astfel s - a
Partei. Nur so konnte wăhrend einer
historisch schwierigen Periode eine ar­ putut realiz a într-o perioadă istorkă
chăologische B asis errichtet werden, dificilă, o baz ă arheologi61, sco<1tcrca
das gesamte archăologische Gelănde din circuitul agricol a întregului te­
der landwirtschaftlichen N utzung ent­ ritoriu arheologic şi m ai ales s-au pu­
zogen und nsibesonders die ausgedehn­ tut efectua lucrăr i de r estaurare pe
ten Restaurierungsarbeiten durch­
gefiihrt werden. scară mare.

II.6 . Oberflăcheruforsclvungen und II.6. Cerce tări le de tere n ş i săpă­


archăologische A usgrabungen an turile arheologice efectuate pe
der vorgeschobenen Turmlinie linia înaintată de turnuri a li­
des Limes, die vom Kastell von mesului în zona controlată de
M oigtad-Pome t kon'.troHiert castrul de pe Pomet
wurde.
Cerce'tările m ai vechi ale lui C. Tor­
Die ălteren Forschungen von. C. Tor­
ma (Torma 1 880), A. Buday (Buday
ma (Torma 1 880), A. Buday · (Buday 1 91 2), C. Daicoviciu (Daicovici u 1 936)
1 9 1 2) , C. Daicoviciu (Daicoviciu 1 936) indicau deja că la Porolissum apăra­
w iesen darauf hin, daB i n Porolissum
rea romană a avut un caracter com­
die rămische Verteidigung e inen kom­ plex, mult mai complex decât în cazul
plexen Charakter hatte , viel komple­ castrelor obişnuite. Era evident că,
xer als bei den gewăhnlichen Kastellen.
Es war selbstverstăndich, daB wenig­ măcar teoretic , era ne ces a r să se facă
stens theoretisch, eine eindeutigere Tren­ o separare mai clară între apărarea
nung zwischen der Grenzverteidigung graniţei şi apărarea proprie a oraşu-

https://biblioteca-digitala.ro
Das Riimergrenzkasle/J von Moigrarl-Pomet. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pnm<'I. Poroli5"Um I
1 !-I

und der eigenen Verteidigung der Stadt lui, deci între elementele av a nsa te (tur­
gemacht werden mu B, also zwischen nuri, burgi, valuri, ziduri de baraj)
den vorgeschobenen Elementen des Li­ şi cele propri i (valuri, ziduri de baraj ,
mes (Ti.irme, Kleinfestungen, Um­ turnuri, burgi ! ) .
wallungen, .Dammauer) und den ei­ Î n general în istoriografia român <c a sc ă
privitoare la limes, termenul aces ta
'

genen (Umwallungen, Dammauer,


Turme, Kleinfestungen ! ) apare destul de confuz a'tât l a cercetc"1 -
Im allgemeinen erscheint dieser Be­ torii mai vechi cât şi la unii epigon i
griff in der rumănischen Geschichts­ mai puţin iniţiaţi în arhe o l ogia mili
schreibung der Limesproblematik, s o ­ tară romană. Pentru unii a fost şi a
wohl bei den ălteren Forschern als auch rămas egal cu un baraj sau val. P c :1 -
bei einigen, in die romische Mili tăr­ tru alţii se referă numai la l i n i a î n a ­
archăologie \veniger eingeweihten Epi­ intată de turnuri de pân d ă ) . Puţini au
gonen, verwirrend. Fi.ir einige war und luat termenul în sensul ad evă ra t, res­
blieb er ein Damm oder eine Umwal­ pectiv complexul mil i tar de la fro n ­
lung. Fi.ir die anderen bedeutete er nur tieră (drumuri - castre - linia î n ; 1 -
die vergeschobene Wachturmlinie. Nur i ntată de tu r n ur i de pcînd ă . Puţini a u
wenige behandelten den Begriff in s ei­ tâmplat .şi la Porolissum. Romanticii
nem eigentlichen Sinne, uzw. als das au botezat linia proprie de apăran·
militărische Komplex der Grenze (We­ aşezării „limes porolissensis" (Macrea
ge - Kastelle - vorgeschobene Wach­ 1 962, p. 483-495) în ciuda unor aver­
ti.irmelinie). So geschah es auch in tismente preliminare (Daicoviciu 1 953,
Porolissum. Die Romantiker nannten col . 266) şi ,termenul înţeles apoi greşit
die eigene Verteidigungslinie „limes a lăs at o stare de confuzie. Eu însumi
porolissensis" (Macrea 1 962, S. 483- am d1zut într-o vreme în această gre­
495) trotz einiger vorhergehenden War­ ş;.ilă incluzând b a raj ele linie i avans'.1te
nungen (Daicoviciu 1 953, Sp. 266) und a limesului la apămrea oraşului (Gu ­
der falschverstandene Terminus h 3.t dea 1989, p. 1 1 5-1 1 5) .
eine verwirrende Situation hinterlassen. Evolutia cerce'tărilor impune acum
Ich selber beging diesen Fehler, indem ş i mai � ult o separ a re sau măcar o
ich' die Dămme der vorgeschobenen L i ­ încercare de separare. Apărare a pro­
meslinie zur Verteidigung d cr S t�1cl t prie a C1 Şe zăr i i s-a dezvoltat în dou<·1
zăhlte (Gudea 1 989, S. 1 1 5-1 1 6) . faze : a. fa za 1 val de păm ânt de la
Die Entwicklung der Forschungen Poiana Moigrădanilor peste D. Por­
verlang t jetzt noch mehr die Trennun� carului - d. Comorii - d. Ferice -
oder wenigstens den Versuch ei n c r d. Ciuc ioa i e i - Groapa Pipaşului -
Trennung. Die eigene Vert ei d igun g dL0r Citera - Brebi-Şcoală - Brebi Roc1t; t
Sied'lung entwickelte sich in Z\vei Dungii - v. Ort elecu lui : b. faza 2 : val
Phasen : a. Phase 1 ein Erdewall de pă m [m t de la Poiana M o i g ră dani l o r
von Poi an a Moigrădanilor liber Dea­ la d. Ferice - zid de piatră d e la d.
lul Porc a rulu i - Dealul Com ori i - Ferice la d. Citer a peste d. U rso aie i
Dealul Ferice Dealu l Ciuciooiei - şi d. Gornişte) - porţiunea de val d.
Groapa Pipaşului - Ci tera - B re b i „
-

Citera - v . Or lelecului (peste Brebi


Şcoală - Brebi/Roat a Dungii - V c=ilca Şco a lă - Brebi Roata Dungii). În a­
Ortelecului und b. Phase 2 c i n Er­ ceastă fază a doua p orţiu nea de v::tl
dewall von Poiana Moigrădta nilor î ntre d . Ferice şi d . Citera p c s t e d. Ciu­
cioaiei a fost scoasă d i n uz, peste val
'

zu Dealul Ferice - eine Steinma­


uer von D ealul Ferice zu Dealul Ci­ construindu-se o parte din clftdirile
tera (liber Dealul Ursoaiei und Dea­ asezării civile a castrului (?) (Matei
lul Goronişte) - der Erdwaillteil Dea­ 1980, p. 90-97; Matei 1 983, p. 1 3 0-
'lul Citera - Valea Ortelecului (liber 1 3 6 ). Nici nu e sigur încă dacă, aşa
Brebi/Şcoală Brebi/Roata Dungii).
- cum credea C. Daicoviciu, nu a f o s t

https://biblioteca-digitala.ro
:W Nicolae Gudea

In dieser zweiten Phase wurde der zwei­ scoasă din uz întreaga linie de la d .
te Erdwallteil zwischen Dealu[ Fe­ Citera spre Nord .
rice und Dealul Citera liber Dealul Ciu­ Linia avansată de turnuri pornind
cioaiei aus dem Betrieb gezogen, in­ tot de la Poia n a Moigrădanilor constă
dem liber dem Wall ein Teil dcr în turnuri izolate care se înşiruie spre
Geb�iude d er Zivilsiedlun g des Kastells nord d. Dojii, d. Clocoţăl, Măguriţa,
errichtet wurden ( ? ) (Matei 1 980, S . Poguior, Dealul Mare , Comorâşte , d .
9 0-9 7 ; Matei 1 983, S . 1 30-1 3 6 ) . Es Mânăs tirii , Dumbrava Cigleanului. în­
ist nicht einmal sicher, oh, so wie das tre aceste turnuri sunt câteva baraje
C. Daicoviciu glaubte, di e ganze Linie rP blocau porţiuni mai accesibile d.
von Dealul Citera bis nach Norden Cornişte - d . l\l<i guriţa - zid şi bur-
nicht aus dem Gebrauch gezogen war. 9us; d. Măguriţa - d . P oguior : ziduri
Die vorgeschobene Turmlinie , die pe ambele versante şi burgi; d. Po­
auch von Poic:ina Moigrădenilor star­ guior - d. Dealul Mare zid cu turnuri
tet, besteht aus einzelnen Tlirmen, die şi poartă (Gudea 1 985, p. 1 75-18 0 ;
sich n ach : N orden aneinanderreihen : Matei 1 996, p. 64-65). C u excepţia
Dealul Dojii, Dealul Clocoţăl, Măguri­ turnului de pe d. Poguior nu au fost
ţa, Poguior, Dealul Mare, Comorâşte, cercetate î n trecut alte turnuri (Fincily
Dealul Mânăstirii , Dumbrava Ciglea­ 1 90 4 , p. 9-1 5). Ba chiar şi H . Finaly
nului. Zwischen diesen Tlirmen befin­ a fost atât de surprins de descoperi­
den sich auch etliche Dămme, die die rea unui turn de piatră, încât l-a dP. -

zugănglicheren Zonen versperrten : Dea­ clarat neroman . Multe turnuri au fost


lul Cornişte - Dealu l Măguriţ a - răscolite de căutătorii d e comori. În
Mauer und Kleinefestung ; Dealul Mă­ anii 1 977-1 983 am făcut săpături ar­
guriţa - Dealu l Poguior : Mauer auf heologice şi sondaje la toate turnu­
beiden Abhăngen und KleinJfes1tun­ rile cunoscute sau identificate în faţ.a
gen ; Dealul Poguior - Dealul Mare : Porolissum-ului şi le-am publicat (Gi1 -
Mauer mit Tlirmen und Tor (Gudea dea 1 985, p. 1 75-1 80). Fig . 7-8. Ul­
1 985, S. 1 75-1 8 0 ; Matei 1 996, S. 64- terior am cercetat burgus u l de l a Fân­
-

65). Mit der Ausnahme des Turmes tâna Suşigului şi clausura dintre d .
von Dealul Poguior wurden in der Măguriţa şi v. Ortelecului. Foarte re ­
Verganganheit keine anderen T urme cent Al. Matei a cercetat barnjul dir'.­
erforscht (Finaly 1 904, S. 1-1 5). Auch tre d . Poguior şi Dealul Mare, iden­
H. Finaly selbst war von der Ent­ tificând u n burgus pe m alul stâng ::il
deckung eines Turmes so Uberrascht, văii Ortelecului, un zid de baraj lung
da.B er ihn als nichtromisch erklărte. de 2,5 km flancat de turnuri, poartă
Viele Turme wurden von den Schatz­ de trecere în zid (Ma'itei 1 996, p. 63-
grăbern durchwlihlt. Zwischen 1 9 7 7- 65) î ntre Poguior şi Dealul Mare .
1 983 h aben wir archăologische Aus­ Astfel elementele liniei avansat e a
grabungen und Stichproben be i allea limesului în faţa complexului se con­
bekannten oder vor Porolissum iden­ turează mai clar : a . lanţ d e turnuri
tifizierten Tlinnen durchgefi.ihrt und sie pe vârfurile înalte (Măguriţa , Poguior,
veroffentlicht. (Gudea 1 985, S. 1 75- Dealu Mare, Comorâşte, D. Mânăsti­
1 80). Abb. 7-8 . Spăter habe i ch den rii, Dumbravă) b . turnuri intermediare
burgus von Fântâna Suşigului und die aşezate în trecători sau de-a lungul lor;
clausura zwischen Dealul Măguriţa un d D . Dojii, D . Clocoţăl între Cornişte şi
Valea Ortelecului erforscht. Vor kur­ Măguriţa ; D . Pietroasa între Măguriţa
zer Zeit h a t Al. Matei den Damm zwi­ şi Poguior ; La Tău Valerii, D. Raco­
schen Dealul Poguior und Dealul M::i ­ vei între D. Mare şi Comorâşte, turnuri
re erforscht und einen burgus an dem între Poguior şi Dealu Mare ; c. clm� ­
linken Ufer des Ortelec-Tales, eine surae - constând î n valuri sau ziduri
2,5 km lange von Tiirmen flankierten care blocau accesul spre Porolissum ;

https://biblioteca-digitala.ro
Das num ergrcnzkaslell von Moigrad-Pomet. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad- Pomcl. Porolissum 1 21

Dammauer, e i n Durchangstor in der între Cornişte şi Măgurice, între Mă­


Mauer identifiziert (Mate i 1 996 , S. gurice şi Poguior, între Poguior şi
63-65). Dealu Mare. Lungimea acestor porţi­
So erscheinen die Elemente der vor­ uni varia în tre 250-2500 m ; d. forti­
geschobenen Limeslinie von dem Kom­ ficaţii mici (burgi) în trecători ; între
plex klarer : a. eine Turmekette auf den
Cornişte şi Miigurice, într e Măguriţa
hohen Gipfeln (Măguriţa, Poguior, D ea­
şi Poguior; poartă de trecere în zid
lul Mare, Comorâşte, Dealul Mânăsti­
rii, Dumbravă ; b. Zwischenturme, die între Poguior şi Dealul Mare .
sich in den ader entlang der Păssen Planul turnurilor esle cunoscut nu­
befinden : Dealul Dojii, Dealul Clocoţăl mai la câtev a cazuri ; Măguriţa : plan
zwischen Cornişte und Măguriţa ; Dea­
păstrat; 7,00 X 7,00 m ; Poguior : plan
lul Pietroasa Z\vischen MC:-1guriţ a u nd
circular; d 12,00 m; Dealu Mare :
'Poguior ; La Tău Valerii, Dealul Ra­
=

covei zwischen Dealul Mare und Co­ plan circular, d cca 1 0,00 m ; tur­
=

morâşte.. Turme zwischen Poguior unei nuri circulare şi patrate între Pogu­
Dealul Mare ; c. dausurae - gebildet ior şi Dealu Mare. La Tău ValE:rii tur
aus · Erdwăllen ader Mauern, die de n
nul pare să fi avut plan drcular, d =
Zugang nach Porolissum versperrten :
7,50 m, şi şanţ. La celelalte turnuri
zwischen Cornişte und Măgurice ; zwi­
schen Măgurice und Poguior, zwischen nu s-au putu t stabili planul fie din
Poguior und Dealul Mare. Die Lănge cauza copacilor crescuţi în - şi în a­
zwischen diesen Teilen variierte zwi­ fara turnurilor, fie din alte motive tot
schen 250-2500 m ; d. Kleinfestungen a
tehnice. Material arheologic roman
( burgi) in den Păssen : zwischen Cor­
apărut însă peste tot în turnuri. Să­
nişte und Măgurice, zwischen Măgurice
und Poguior; Durchgangstor in der p:'iturile au avut caracter de iden tifi­
Mauer zwischen Poguior und Dealul care. Toate turnurile au legătură di­
Mare. rectă cu castrul de pe Pomet. Excep-
Der GrundriB der Turme ist nur in
einigen Făllen bekannt : Măguriţa : qua­
dratischer Grundri B ; 7,00 X 7,00 m ; ... - - - - - -
/
Poguior : kreisformiger Grundri B ; d =
I

1 2,00 m ; Dealul Mare : kreisfOrmiger I

Grundri B ; d cca. 1 0,00 m ; kreisfOr­


I
' -B ' .,.
. I I
=
• o

mige und quadratische Turme zwischen


··...:Q
go�
·, l. Q.

Poguior und Dealul Mare. D er Turm .. �


von Tău Valerii scheint kreisfărmigen
GrundriB ; d =7 ,50 m und ein Graben
�i
·" �

gehabt zu haben. Bei den anderen Tur­ o�


:�
-_ --.. o '. .·

men konnte der GrundriB entweder
wegen den Băumen, die in und auBer­
halb der Turme wuchsen ader wegen
anderen technischen Gri.indea nicht fest­
gestellt werden . Das romische archăo­
'logisch e Material erschien aber liber­
au in den Ti.irmen. Die Grabungen
hatten Identifizierungscharakter. Alle
Ti.irme haben direkte Verbindung mi t
dem Kastell von Pomet. Ausnahme sind
nur diejenigen, die sich jenseits der
Gipfel befinden (Dealul Dojii, Dealul

https://biblioteca-digitala.ro
22 Nicolae Gudcu

Clocoţăl, Dealul Pietroasa) und die Ver­ ţi e fac cele care sunt d i ncolo de culm i
bindung zum Kastell mit Hilfe der (D. Doj ii , D . Clocoţăl, D. Pietroasa) care
Tlirmc von Măguriţa und Poguior her­ fac legătura cu castrul prin turn u n l e
stellen, bzw. d ie vom Frumuşelei-Tal, cic p e Măguriţă şi Poguior, respeciv
welche die Verbindung durch die Tlir­ cele d e pe valea Frumuşelei {'ar2 f;ic
me von Dealul Poguior und Dealul Ma­ legătura prin turnurile de pe D . Po­
re sichern. guior şi Dealu Mare.

il ll. Bau phasen des I II . Fazele de

K as t e l ls construct i e ale

cast r u l u i

Die archăologischen Ausgrabungen Săpăturile arheologice în ansam b'ul


haben in ihren Gesamtheit die Fest­
lor au permis să se stabilească în exi­
steHung ermoglich t, d a B es: ·în Cler
stenţa castrului două faze mari de co'!l­
Existenz des Kastells zv,· ei groBe Bau­
phasen der Umwehrung und mehrere strucţie la incintă şi mai multe faze
Bauphasen bei den Innengebăuden ge­ la clădirile din interior, faze care n u
geben hatte, die n i cht immer m i t je­ au fost întotdeauna contemporane cu
nen der Umwchrung gleichzeitig wa­ cele de la incintă (T6th 1 978, p. 9 ;
ren (Toth 1 9 78, S. 9; Macrea 1 96 1 , S.
3 7 3 ; Gudea 1 989 , S. · 80-83 ; Gudea Macrea 1 961 , p . 373; Gudea 1 989, p .
1 989a, S. 1 9) . 80-8 3 ; Gudea 1 989 a , p . 1 9).

lll.l . Das Holz-Erdekastell . A b b . 1 0 III. I . Cas tru l cu incinta din val de


pământ. Fig. 1 0

a . Dic Umwallung aus Erde wurde a . Valul de pământ a fost identi­


auf allen Seiten identifiziert, was die ficat p e toate laturile, ceea ce permi­
Behauptung zullii Bt , daB hier ein gros­ te să s e susţină existenta unui c::i.stru
ses Kastell m i t Erdeumwehrung exi­ mare cu incint a din val d e păm<înt ;
s tierte ; viereckiger GrundriB; AusmaBe plan patrulater; dimensiunil e (măsun.­
(gemessen a n der Spitz e de s Erd­ te la culmea valului) 22 5 X 295 m ;
w alles) 225 X 295 m ; 220 X 2 90 m ; 220 X 290 m ; colţurile erau orientd­
die Ecken wurden nach den Haupt­ te pe direcţia punctelor cardinale prin­
himmelsrichtungen orientiert. Am A n­ cipale. Iniţial s-a crezut că există două
fang glaubte man, daB es zwei Ka­ castre , dar secţiunile longitudinal e p :.: s t e
stell e găbe, aber die Lăngstausschnittc praetentu ra n u a u confirmat o atare
liber die praeten t ura haben solch e i n e situaţi e . b . elementele incintei ccmstau
Lage nicht bestătigt. în două şanţuri, hermă, val cu pali­
b . Die Elemente der Umwehrung be­ sadă şi via sagularis. î n faţa valului,
stehen ;:ius zwei Graben, Berme, Holz- în pantă, pe toate laturile există două

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrcnzkaslcll von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 I Castrul roman de Ia Moigrad-Pomcl. Poro/issum 1 23
.

Erdewall mit Palisade und via sagu­ şanţuri mici situate la distanţe dife­
laris. Vor der Erdewall, auf dem Ab­ rite : p e latura de nord-vest la 13 m
hang, sind entlang aller Seiten zwei de val măsurând 6,00 X 1 ,30 m şi
kleine Grăben in verschiedener Ent­ 5,00 X 2,00 m : pe latura de sud-vest
fernung; auf der nordwestlichen Seite la 5,00 m de val măsurând 4,50 X
befinden sie sich in einer Entfernung 3,00 şi 3,00 x 3,00 m. Pământul pro­
von 13 m von der Erdewall und be­ venind din aceste .ş anţuri es te mult
tragen 6,00 X 1 ,30 m und 5,00 X mai puţin decât cel care alcătuieşte
2 ,00 m ; auf der sildwestlichen Seite b e­ valul, ceea ce sugerează că valul a fost
finden sie sich 5,00 m von der Erde­ construi t şi din pământ adus din alUi
wall entfernt und haben d i e AusmaBe parte. Subliniem încă că, datorită po­
4,50 X 3,00 m und 3,00 X 3,00 rn . ziţiei castrului , .şanţurile erau aproape
Die Erde, c\ i e aus d iesen Grăben stamm t , inutile şi par a fi fost săpate numai
i s t viel weniger als die, welche den din respect faţă de tradiţie. Valul d2
Wa11 bildet, diese T atsache lăBt ver­ pdmânt e alcătuit fie numai din lut ,
muten, daB der Wall auch aus hingetra­ fie din straturi de lut ş i stâncă sfărâ­
ger.er Erd e gebaut wurde. Wir muşsen mat&. Pe latur a de nord-ves t e ste lat
unterstreichen, daB dank der Lage des de 9,00 m şi înalt de 2,00 m; pe laturile
Kastells die Grăben fast unnotig wa­ de sud-vest şi nord-vest este lat de
ren und anscheinend wurden sie nur 10 m şi înalt de 2,50 m . S-au putut
der Tradition wegen gegraben. Der con stata pe latura de nord-est chi1r
Erdewall ist nur aus Lehm gebildet două faze de ridicare a valului. Pe
oder aus Lehmschichten abwechselnd latura de nord-est şi pe cea de sud­
mit zerkleinerten Gesteinen. Auf der vest (lângă porta decumana) p e culme<!
nordwestlichen Sei.te ist er 9,00 m valului au fost identificate gropile de
breit und 2,00 m hoch ; auf der sild­ la stâlpii palisadei . A. Radnoti şi M.
westlichen und nordwestlichen Seite Macre a presupuneau existenţa unei ber­
ist er 1 0,00 m breit und 2,50 m hoch. me (cf. Gudea 1 989, p. 67, fig. 1 9-
Auf der nordwcstlichen Scite konnten 20). Se poate vedea o porţiune re­
eigentlich zwei Errichtungsphasen fest ­ lativ orizontală în faţa valului, în sec ·
gestellt werden. Auf der nordwestli­ ţiunile din 1 9 59-1 960, dar nu pare
chen und sildwestlichen Seite (neben cev,1 <1menaj at. Via sagularis a fost i ­
der porta decumana) auf der Hohe des dentificată pe toate laturile, I a baza
Erdwalles wurden die Locher der Pfei­ valului. Pe latura de sud-vest se afla
ler der Palisade identifiziert. A. Rad­ la 9,00 m în spatele zidului de piatră,
n6ti und M. Macrea vermuteten die constând în tr-wn strat de pietre şi
Anwesenheit einer Berrne (vgL Gudea prundi.ş, destul de sumar amenajată.
1 989, S. 67, Abb. 1 9-20). Man kann c. Organizarea inte riorului a fost de­
in den Ausschnitten von 1 959-1 9 îi0 eine terminată încă din această fază d e prin­
relativ waagerechte Stelle vor d er dpalele drumuri : via praettoria şi via
Umwehrung sehen, aber es scheint principalis. Au fost construite din bo­
nicht etwas e ingerichtet zu sein. Di e lovani mari, rotunzi de carieră (t ombe
via sagularis wurde, auf allen Seiten vulcanice). La margine au fost ac;; e zate
am Grund des Erdwalles identifiziert. cele cu feţe drepte . iar în interior
Sie befand sich auf der sildwestliche:1 celel alte. Sub zidul porticului (via prin ­
Seite i n einer Entfernung von 9 ,00 m cipalis) din faza cu zid de piatră s-au
hinter der Steinmauer und bestand nus găsit urmele unor stâlpi de lemn aşe­
einer spărlichen Schich t von Steinen zaţi în şir, ce ea ce ne face să presu­
und Kies. punem existenţa unui porticus şi î n
c. D ie Organisierung des Inneren wur­ faza de pământ a castrului. Lătimea
de schon in dieser Phase von den drumurilor este de 4,50-5,00 Un m�
wichtigsten Wegen : via praetoria und argument pentru datarea lor timpurie

https://biblioteca-digitala.ro
24 Nicolae Qudca

v i a principalis bestimm t. Sie wurden este dispunerea construcţiilor din .in­


aus grof3en, runden Bruchsteinen (vul­ terior în raport cu ele. Secţiunea S 72
kanische Bomben) gebaut. Am Rand a arătat că sub dalele viae decumana
wurden die Steine mit flacher Ober­ există un strat de prundiş, mai gros
flăche benutzt und in der Mitte die la mijloc (0,35 m). Drumul î ncepe la
anderen. Aus der Steinmauerphase wur­ 4,35 m de zidul clădirii comandamen­
den un ter den Mauer des porticus (via tului. Clădirea comandamentului (prin­
principalis) d ie Spuren einiger in Reihe cipia) cu pereţi ele chirpic (faza 1 ) se
gepflanzten Holzpfeiler gefunden, daB află chiar l a intersecţia drumurilor.
uns die Anwesenheit eines porticus Dimensiunile exacte nu se pot preciza ,
auch in der Holz-Erde-Phase des Ka­ dar sunt foarte apropiate d e cele <•le
stells vermu ten lăSt. Die Breite der primei construcţii din piatră (Landes­
Wege betrăgt 4 ,50-5,00 m. Ein Argu­ Gudea 1 983, p. 1 67-1 68). Aleea de
ment fi.ir ihre frlihzeitige Datierung i st prundiş din jurul clădirii a fost ame­
die Aneinanderordnung der Geb�iude naj ată tot acum. Construcţia este da­
;ms dem Inneren entlang dieser \Ve­ tată cu denari de la Traianus. Fig. 1 1 . 1 .
ge. Dcr Ausschni t t S72 hat uns be ­ Urme de l a o fază contemporană au
wiesen, daf3 unter den Fliesen der via apărut şi la clădirea C 9. Locuinţa
decumana sich eine Kiesschicht bc­ comandantului (praetorium) se află în
findet, die in der Mitte dicker ist (0,33 laitus dextrum ; dimensiunile nu se pot
m). Der Weg beginnt in ciner Entfer­ preciza ; pereţii de chirpic au fost iden­
nung von 4 ,35 m von der Mauer des tificaţi numai pe l atura de n ord-est.
Kommandaturgebăudes. Das Komman­ E a se afla mai aproape de via prin­
daturgebăude (principia) m it Strohlehm­ ci palis (decât clădirea din faza urmă­
wănden (Bauphase 1) befindet sich ge ­ toare) d ar planul pare similar. În l a­
n au in der Kreuzung der Wege. Die tus sinistrum sub clădirea C 4 a fost
genauen Ausm af3e konnten nich t fest­ identificată o construcţie cu pereţi din
gestellt werden, aber sie sind dcncn chirpic , cu plan similar situată şi ea
dcr ersten S teinbauten ( Landes-Gtt­ m ai aproape de via principalis. În stra­
dea 1 983 , S. 1 6 7- 1 68) sehr nahe. Der tul de locuire, nivelat ulterior, de lZl
Kiesweg um das Gebăude wurde i n ambele clădiri au apărut monete de la
derselben Zeit errichtet. Das Gebăude Traictnus. în praetentura s inistra la clă ­
kann m i t Hilfe der Denaren von Tra ­ dirile B 7 (22,00 X 50,00 m), B 8
ianus datiert werden. A b b . 1 1 . 1 . Spu­ (1 3,00 X 50,00 m), B 9 (9,00 X 50,0U
ren der glekhzeitigen Phase sind auch m), B 1 1 (20,00 X 50,00 m) - toate
bcim Gc'b�iude C9 crschienen. Die Woh­ barăci pentru soldaţi, s-a constata t · e ­
nung des Kommandeurs (praetorium ) xistenţa unei faze timpurii (urme izo­
befindet sich im latus dextrum; ihrc late de stâlpi de lemn, urme de pereţi
Ausma.Be konnen nicht bestimmt wer­ din chirpic, strat inferior d2 locuire ni­
den ; die Strohlehmwănde wurden n ur velat), datată cu monete de l a Traianus
auf der nordostlichen Seite identifiziert. .t?i fragmente de vase TS contempora-
Sie befindet sich der via principalis 1 1e. Î!l praetentura dextra, sub clădirile
năher (als das Gebăude aus der năch­ de piatră B 4 şi B 5 s-au găsit urmele
s ten Phase), aber der GrundriB schein t ur.or stâlpi de lemn de la construcţii
ăhnlich zu sein. Im l atus sinistrum 8n teri oare.
unter dem Gebăude C4 wurde ein B au Aceste construcţii de lemn nu dU
mit Strohlehmwănden m i t ăhnlichem dur a L mult. Se pare că imediat după
GrundriB bestimmt, der sich auch nă­ înfiinţarea provinciei Porolissensis, sub
her der via principalis befand. In der Hadrianus, o parte din ele au fos t ri­
Wohnschicht der beiden Gebăuden, die dicate în piatră : clădire a comandamen­
spăter geebnet wurden, sind MUnzen tului, locuinţa comandantului (C 2),
von Traianus erschienen. In der prae- clădirile C 4 şi C 5-7 . I n prima fază

https://biblioteca-digitala.ro
Das ·r.amergrcnzkastcll von Moigrad-Pomct. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Poro/issum 1
25

tentura sinistra b e i den Gebauden B 7 (cu zid de piatră) clădirea comanda­


(22,00 X 50,00 m), B 8 ( 1 3,00 X 50,00 mentului era o construcţie simplă : d i­
m), B9 (9,00 X 50,00 m), B I I (20,00 X mensiuni 29,00 X 30,00 m; cur rea era
50,00 m) - alle Baracken fi.ir Soldaten pavată ; de-a-lungul pavajului canale
�' ' wurde die Anwesenhei t einer fril­ de scurgere ; intrarea largă de 3 ,50 rn ;
hen Phase festgestellt (einzelne Spuren lateral portice largi de 4,50 m ; sub
von Holzpfeilern, von Strohlehmwan­ portice postamente pentru inscripţii ; un
den und geebneten oberen \Vohn­ şir de şapt e postamente despărţva at ri­
schicht), die mit Mi.inzen von Tra ianus u m-ul de basilica; încăperile d e p, ·
und Bruchsti.icken von zeitgenăssischon latura din spate erau lan:; i de 6,00
terra sigillata GefiiBen datierbcir ist. I n m ; lungimea lor diferă : a 3,7 5 m :
=

der praetentura dextra, unter den Stein­ b = 3 ,7 0 m ; c 4,90 m ; d


= 4 65 m ;
= ,

gebauden B4 und B5 wurden die Spu­ e = 3,35 m ; f 3 .30 m ; l a încăpe­


=

reri. einiger Holzpfeilern von vorhe­ rile c şi d s-au găsit intrările. Fig. 1 1 .2 .
rigen Bauten gefunden. Clădirea se afla la 94 m respectiv 90
Dies e Holzgebaude dauerten nicht m de laturile de sud-est şi nord-vest,
lange. Es scheint so, daB kurz nach la 1 1 2 m de latura de nord-est şi 1 5:1
der Griindung der Provinz Porolissen - m de latura opusă. î n faţa clăd irii spa­
sis , unter Hadrianus, ein Teil der Ge­ ţiul de 2,00 m până la via principalis
baude aus Stein errichtet wurde : das a fost acoperit cu porticus ; au fost
Kommandaturgebaude, die \Vohnung găsite câte 5 postamente de-o parte
des Kommandeurs (C2), die Gebaude şi de <ilta a intrării. Stilul de construc­
C4 und C5-7. In der ersten Stein­ ti e este specific local : la intervale re­
mauerphase wurde das Komanda­ gulate şi la colţuri zidul era alcătuit
turgebaude einfach gebaut : Aus­ din blocuri cubice d e gresie. Locuinţ.1
maBe : 29,00 X 30,00 m : der Hof comandantului (praetorium) (35,00 X
wurde gepflastert; entlang der Pfla­ 57,00 m) are câte 1 2 încăperi pe la­
sterung befanden sich die AbfluB­ turile lungi şi câte 4 pe laturile scurte;
kanăle, der Eingang war 3,50 m porticus spre via principalis şi o curte
brf'it; an den Seiten waren 4,5 0 m interioară neacoperită . Destinaţia clă­
breit e Saulenhallen (portikus) ; unter dirilor C 4 (28,00 X 34,00 m) şi C 5-7
den Saulenhallen waren Sockel filr In­ (23,00 X 30,00 m) e ste destul de dificil
schriften ; eine Reihe von sieben Sok­ de precizat . Mult timp cim crezut �{1
keln trennte das atrium von der ba­ reprezintă un atelier şi un spital. N u
si l ica; die Stuben der Hinterseite waren este însă exclus ca să fie şi ele praetoria ,
6 m breit; ihre Lange ist verschieden : dat fiind staful foarte numeros Cll ce­
a == 3,75 m ; b = 3,70 m ; c 4,90 m :
= lor trei unităţi care au staţi onat î n
d = 4,65 m ; e = 3,35 m ; f 3,30 m :
= rastru. Credem că t o t ci rum au fos r
bei den Gebauden c und d wurden ridicate în piatrc"t rezervorul pentru a pil
auch die Verstarkungen gefunden. A b b . (B 1 0) , turnătoria de fier (B 2) şi ma­
1 1 .2. Das Gebaude befindet sich 94 m gaziile pentru cereale (B 3 - B 5).
bzw. 90 m von den sudwestlichen und Prima clădire are un zid exterior cu
nordwestlichen, 1 1 2 m von der nord­ contraforţi şi un zid interior imperme ­
ăstlichen und 1 55 m von der gegenuber­ abil. La început presupuneam că a fost
liegenden Seiten entfernt. Die Ober­ magazie pentru cereale. Arhitecţii mi-an
flăche von 2,00 m bis zur via principalis demonstrat însă ('ă fără zidul dublu nu
w;,.ir mit porticus bedeckt; es wurdcn putea fi reţinut un aşa mare volum
je 5 Sockel auf jeder Seite des Ein­ de apă. Magaziile pentru cere;ile mă ­
gangs gefunden. Der Baustil ist ort ­ surau : B 3 : 1 5 ,40 X 50,00 m; B 4 :
spezifisch : in regelmii13igen Abstanden 1 2,00 X 50,00 m cu porticus şi ziduri
und an den Ecken war die Mauer aus interne; B 2 : 1 5,60 X 50,00 m cu

https://biblioteca-digitala.ro
2G Nicolae Gudca

wi.irfelformigen Sandsteinb1ăcken ge ­ piloni de gresie. Turnătoria de fier


bildet. Die Wohnung des Kom­ măsura 23,50 X 50,00 m.
mandeurs (praetorium) (35,00 X î ntr-o .fază următoare, dar to t îna­
5 7,00) hat j e 12 Stuben entlang inte de 2 1 3 p.Ch. a fost construit în
der langen Seiten und je 4 ent­ clădirea comandamentului tribunalul
lang der kurzen Seiten ; es hatt•' ( F 3), în capătul de nord-vest a l ba­
cinen portir.us in Richtung via princi­ silicii. Î n spatele comandamentului, la
palis und einen unbedeckt.:n ln!'.cn ­ 4,50 m şi la 1 ,50 m de via decumana
hof. Die Bestimmung der Gebiiuden C4 a fost ridicată clădirea C 9. Planul
(28,00 X 34,00 m) und C5-7 ( 23 ,00 X ei nu este î ncă cunoscut. Î n tre cliidirL•
30,00 m ) kann ziemlich schwcr fcst· · şi comandament spaţiul a fost acoperi t
gestellt werden. Lang e Zeit glaubten şi interiorul pavat. Lângă clădire a a­
wir, daf3 sie eine Wcrkstatt und cin pcirut o inscripţie d edicată lui Volc:t­
Krankenhaus waren. Es ist aber n icht nus. Tot în aceas tc'i fază s-au făcut com­
ausgeschlossen, dal3 sie auch praetoria pletcirile din fazele 3 şi 4 de ID. clă­
waren, da im Kastell ein sehr zi1hl­ direa comandamentului (Landes- Gudea
rci ches Personal der drei Militărein­ 1 983 , p. 1 69, 1 70).
hei tcn stationierte. Wir glauben , daI3 in
derselben Zeit auch das Wasserreser­
voir (BIO), die Eisenhi.itte (B2) und di•'
Getreidespeicher (B3 - B5) aus Stein
errichtet wurden. Der erste Bau hat
eine Aufienwand mit Gegenmauer und
eine undurchlăssige (wasserdichte) In­
nenwand. Am Anfang vermuteten wir,
daB es ein Getreidespeicher war, dic
Architekten aber haben mir bewiesen,
daB ohne die Doppelwand ein e so gros­
se Wassermenge nicht gespeichert wer­
den kann. Die Getreidespe icher betru­
gen : B3 : 1 5,40 X 50,00 m ; B4 : 1 2,00
X 50,00 m mit porticus und Innen­
wănde; B2 : 1 5,60 X 50,00 m mit Sand­
steinpfeilern. Die Eisenhi.itte betrug
23,50 X 50,00 m .
In einer năchsten Phase, aber noch
immer vor 2 1 3 n.Chr„ wurde im Kom­
mandaturgebăude, am nordwestlichen
Ende der basilica, das tribunal (F3) er­
richtet. Hinter dem Kommandatur­
gebăude, 4,50 un d 1 ,50 m von der via
decumana entfernt, wurde das Gebău­
de C9 gebaut. Sein GrundriB ist nicht
bekannt. Zwischen Gebăude und Kom­
mandatur wurde der R1::u m bedeckt
und das Innere gepflastert. Neben dem
Gebăude erschien eine J:nschrif.t, die
Volcanus gewid met war. In dieser Pha­
se wurden auch die Ergănzungen aus
den Phasen 3 und 4 vom Kommanda­
turgebăude durchgefUhrft (Landes­
Gudea 1 983, S. 1 69-1 70).

https://biblioteca-digitala.ro
Da• Romergrer.zkr„lc/I von Moi1rad-Pomet. PoroJissum I / Cas trul roman de la Moiqrad-Poml'I. Porolissum I
27

d . Da:s Baudatum des Kastells muf3 d. data construirii castrului trebuie


fi.ir 1 06 festgelegt werden, als die Trup­ pusă în anul 1 06, trupele ajunse a ici,
pen hier angelangten und blieben. rămânând definitiv.
e. Die Milităreinheiten, die das Ka­ e . unităţile militare care au constru­
stell gebaut haben und darin statio­ it castrul şi au staţionat într-însul sunt
nierten, sind schwer bestimmbar. Sie destul de greu de precizat. Lucrul s-a
konnten nur mit Hilfe der Militărdi­ pu tut face numai cu ajutorul diplo­
plome und der Stempel auf den Zie­ melor militare şi al ştampilelor pe
geln und Ziegelsteinen iden tifiziert ţi �le şi cărămizi. Fortificaţi a a [f)s t
werden. Die Festung wurde von einem proiectată de un arhitectus. El pu tc:1
architectus entworfen. Er konnte e iner aparţine unuia clin detaşamentele' de
der Legionseinheiten angehoren, die zur h:: Qiune prezente aici la dati rucerir1i ·
.ze.i!. ,der Erobertmg hier -am.vesend 1111 Flavia Felix (Fig. 1 2 . 1 ), XIII Ge ­
waren und von Ziegelstempeln be­ mi r;.a (Fig. 1 2 .2) atestate de ştampHe
stătigt wurden : Jiil Flavia Felix (Abb. t.egulare. Diplomele militare din cr-i! i
1 2 . 1 ), XIII Gemina (Abb. 1 2.2). Die Mi­ 1 06, ; og , 1 1 0 (IDR I , D. I-III; Garbsch
litărdiplome aus den Jahren 1 06, 1 09 , 1 989; Garbsch-Gudea 1 991 ) oferă �k; -­
1 10 (IDR, I , D. 1-111; Garbsch 1989, te ş! despre unitătile care :'IU staţiona�
Garbsch-Gudea 1 99 1 ) bieten Da ten la Porolissum. Este vorba de cohorte­
auch i.iber die Milităreinheiten, die in !� I V i pia Brittonum (Fig. 1 2 .3); colier�
Porolissum stationierten. Es ist die Re­ l/ Ungonum (Cichorius .1901 , p. 3 J O :
de von den co hors I Ulpia Brittonum Christescu 1 937, p. 1 89; Wagner 1 938,
;Abb. 1 2.3; cohors V Lingonum (Ci­ p . 1 60 ; Russu 1 972, p. 73; Bene.� 1 978,
chorius 1 90 1 , S. 3 1 0 ; Christescu 1 937, p. 42-43; Gudea 1 989, p. 1 6�J--- l 70)
S. 189; Wagner 1 938, S. 160; Russu 1 972 , Fi9. 13; cohors I Ituraeorum (Cichoriu;
s. 73 ; Benes 1 97 8 , S. 42-43; Gudea 1 901 , p. 305; Christescu 1 937, p. 1 8 9 :
1 989, S. 1 69-1 70) A b b . 1 3; cohors I Wagner 1 938, p . 1 58-159; Kraft 1 951 ,
lturaeorum (Cichorius 1 90 1 , S. 3 1 0 ; p. 1 79 : Russu 1 9 72 , p. 72-73 : Bene.�
Christescu 1 937, S . 1 8 9 ; Wagner 1938, 1 978, p. 4 1-42 ; Gudea 1 989, p. 166-
S. 158-1 59 ; Kraft 1 9 5 1 , S. 179 ; Russu 1 68) Fig . 1 4; co hors li Britannorum
1 972, S. 72-73 ; Benes 1 97 8 , S. 4 1-42 : (Ci chorius 1 90 1 , p. 341 ; Christescu 1 937,
Cudea 1989, S . 1 66-1 68) A b b . 1 4 ; co­ p. 190; Wagner 1938, p. 1 94-195; Russu
hors li Britannorum (Cichorius 1 90 1 , 1 972, p. 74 ; Be ne.� 1 978, p. 53-54:
S. 34 1 ; Christescu 1 937, S . 1 9 0 ; Wagner Gudea 1 989, p . 1 70-1 74) Fig. 1 6; co­
1 9.1 8 , S. 1 94-1 9 5 ; Russu 1 972, S. 74 : lwrs VI Thracum (Cichorius 1 900, p.
Benek 1 978, S. 53-54 ; Gude a 1 989, 261 ; Wagner 1 938, p. 1 1 0 ; Russu 1 972,
S . .1 70-1 74) Abb. 1 6; c ohors VI Thra­ p. 69 ; Bene/� 1 978, p. 53-54: Gude a
cum (Cichorius 1 901 , S. 261 ; Wagner 1983 a) Fig. 1 5 . Mai încurcatii este
1 9.'� 8, S. 1 1 0 ; Russu 1 972, S. 69; Bene.� i s tor ia cohortei I Ulpia Brli ttonum,
19 78, S. 53-54: Gudea 1 983a) Abb . care, se pare, a fost trimisă la Bologll
1 5. Komplizierter ist die Geschichte d �r iniţial şi apoi a reven i t (Gudca 1 997).
Kohorte I Ulpi'a Brittonum, die wahr­ Un lucru similar s-a petrecut cu co ·

scheinlich zuerst nach Bologa gcschickt hors I Augusta Ituraeorum C:lre a reve­
wurde und nachher zuri.ickkehrte (G11 - n i t de la Buciumi (Gudea 1 997 a, p. 24-
dea 1 997, S. 1 8-19). Ăhnlich gcschah 2fi) şi apoi a fost mutată în Dacia Su pe ­
cs auch mit der cohors I Augusta Jtu­ ror (Gudea: 1 989, p. 1 6 7. Fir]. 14 A .
raeorum, die von Buciumi zuri.ickkam I n aceşti ani s-au retras d e l a Po­
(Gudea 1 997a, S. 24-26) und nachher rolissum şi cele două detaşamente le
nach Dacia Superior umzog (Gudea legiuni (Gudea 1989, p. 1 6 1-162). Ded
1989, S. 1 67). Abb. 14 A. dup.;1 anul 1 1 4 au r<'l mas în s:astru nu­
In diesen J ahren zogen sich von Po­ mai cohortele I Ulpia Brittonum, I Jtu­
rolissum auch die zwei Legionsab- raeorum şi V Lingonum.

https://biblioteca-digitala.ro
28 Nicolae Gudca

teilungen zurlick (Gudea 1 989, S . 1 6 1 - După reorgan izare a provinciei a fost


1 62). Also blieben nach 1 1 4 i m Ka­ adusă o unitate specială numeru s Pal­
stell nur die Kohorten I Ulpia Brit­ myren ormn, care apoi a primit e pite­
tonum, I lturaerorum und V Lingonum. tul porolissensium. Fig . 1 7. Nu se ştie
Nach dcr Neuorganisierung cler Pro­ und e a staţionu.t. Foarte multe însemne
vinz wurde eine spczielle Einheit nu­ pe ţigle şi cărămizi s-au găsit în cas­
merus Palmyrenorum gebracht, die nach­ t ru , pe Pomet'.
he/r den Beiniamen \]JOrolissensimn Toate unităţile mai sus amintite QU
erhiel t. Abb. 1 7 . Man wcrn nich�. w o apărut a poi constant î n diplomele mi­
sie stu.tionierte. Sehr viele: Inschriften litare ale provinciei Dacia Porolissen­
auf Ziegeln und Ziegelsteinen wurdcn s i s ( 1 33 - IDR I D X I : 1 59 - IDR I D
im Kastell zu Pome t gefunden. XVII: şi m ulte dipl om e d i n anul 1 64 ;
Alle obenerwăhnten Milităreinhciten /DR I D, XVIII, XIX, XX. XXI). Un
erschienen nachher sHindig in den Mi­ fragment de diplomă datată în 1 3 5
litardiplomen der Provinz Dacia Poro­ indică drept veteran p e soldatul . . . .
lissensis ( 1 33-IDR I D XI : 1 59-/DR Palladi filius din cohors I Ulpia Britto­
I D XVI I : und viele Diplome aus 1 64 : num. Coman dant al uni tăţii era pe a­
!DR I D , XVII, XIX, XX, XXI). Ein tunci . . . Super Noviomagus (Gudea
Diplombruchstlick aus 135 zeigt als Ve­ 1 995, p. 77-80). Fiul unui soldat d i r.
teran den Soldaten . . . . Pallad i filius cohors I I Nervia Brittonum de l a Bu­
aus der cohors I Ulpia Brittorum. DFr ciumi ci servit într-o unitate din cas­
Kommandeur der Einhei t war damals trul de pe Pomet (Gudea 1 995, p. 73-
. . . Super Noviomagus (Gudeu 1 99 5 , 7 7).
S. 7 7-80). D e r Sohn eines Soldaten L a o dată care nu se poat e preciza
aus der Kohorte II Nervia B rittonum (nici la Porolissum) a par ştampilele ar­
von Buciumi cliente in einer Einheit aus m atei provinciale Ex(ercitus) D(aciae)
dem Kastell von Pome t (Gudea 1 995, P(orolissensis) Fig. 1 8 .
S. 73-77). L a sfârşitul secolului I I p. Ch. s-au
Zu einer unbestimmbaren Zeit (nicht petrecut o serie de mişcări de tru­
einmal in Porolissum) erscheinen die pe. Unele sunt încă neclare. La Porc­
Stempel der Provinzarmee Ex(ercitus) lissum au apărut rJ.ouă detaşamente de
D(aciae) P(orolissensis) A bb. 1 8. legiuni : III Gallica (Syria) (Rztte rliu a
Am Ende des 2. Jahrhunderts n .Chr. 1 92 5 , c. 1 5 1 7 ; T6th 1 978, p. 45-46 :
fanden eine Reihe von Bewegungen der Gudea 1 989, p. l 59) care pentru par­
Einheiten s tatt. Einige davon sind noch ti ciparea liJ secesiune'l lui PP.sce11i11s N i ­
unklar. I n Porolissum erschienen zwei ger a fost desfiinţată, iar un detaşament
Truppenabteilungen der Legionen : Ill tr imis aki : VII Gemin ri (Hispania) ( R i­
Gallica (Syria) ( Ritterl i ng 1 925, c. 1 5 1 7 ; terling 1 92 5 , c. 1 6:30--l G{?.; Toth 1 97 8 ,
T6th 1 9 78, S . 45-4 6 ; Gudea 1 989, S. p . 46-49 ; G u dea 7 9 89, p l oCJ- - 1 61 )
1 59), d i e eine, die wegen der Teilnahme despre a cărei deplc�->ar�� î n Daci�1 n u
an der Sezession von Pescenius Ni­ s e ştie nimic. NecunosdnJ dateJe ar­
ger aufgelăst wurde, und die andere, heologice P. Le R Ju:< ( �Je H.oux 1 972,
die hergeschickt wurd e : V II Gemi na p. 238, nota 5 6 ; 1 982. p 1 09) rl su­
(Hispania) (Ritterling 1 92 5 , c. 1 630- gerat că ştampileie c! a teaz<1 din epoca
1 64 2 : T6th 1 978, a. 46-49 : Guderi 1 989, cuceririi Daciei. î ntr-o inscripţie de la
S. 1 60-1 6 1 ) liber dcren Verlegung Potaissa acelaşi detaşament apar2 ală­
nach Dakien nichts bekannt ist. In Un­ turi de legiunea V Macedonica ce purta
kenntnis der archăologischen Daten epitetul pia constans primit pe la 1 8 0
vermutete P. Le Roux (Le Roux 1 972, (Bărbulescu 1 98 7, p . 26). I. I. Russu
S. 238, Anmerkung 56; 1 982, S. 1 60), nu credea că e vorba de legiunea V I I
daB die Stempel aus der Zeit der Er­ Gemina şi sugera că epitetul a fost
oberung Dakiens datieren. In einer In- primit sub S. Severus (Russu 1 977, p.

https://biblioteca-digitala.ro
Dos Romergrenzkasle// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pamet. Porol is s um I
29

schrift von Potaissa erscheint dieselbe


Legionsabteilung neben der Legion V
Macedonica, die den Beinamen pia con ­
stans um 1 8 0 erhielt (Bărbulescu 1 987,
S. 26). I. I. Russu glaubte n icht , daf3
es sich um die Legion VII Gemina han­
delt und war der Meinung, daB der
Beiname unter S. Severus erhalten wur­
de (Russu 1 9 77, S. 2 1 9). Die Stempelart
von Porolissum hat aber perfekte
Analogien mit der von Leon (Hispania),
die zeitlich fi.ir das Ende des 2. Jahr­
hunderts datiert wird (Bellido 1 9 70, S 2 1 9). Tipul de ştampilă de la Porolis­
270), so daB 106 von der Anwesenheit sum are însă analogii perfecte cu cel
der Legion in Porolissum keine Rede de la Leon (Hispania) datat la sfârşi­
sein kann (Gudea 1 984a). Gleichzeitig tul secolului II (Bellido 1 970 , p. 270), aşa
mit der ersten Legionsabteilung kam că nu poate fi vorba de o prezenţă a le­
auch die cohors III Dacorum, eine Ein­ g iunii la Porolissum la 106 (Gudea 1984
heit aus ihrer Unterordnung (Gudea a). Odată cu primul detaşament de
1 989, S. 1 68-1 6 9 ). Abb. 22. Die Stem­ legiune a venit şi cohors III Dacorum,
pel dieser Einheiten erscheinen sehr unitate în subordinea ei (Gudea I 9R9 ,
klar in der letzten Wohnphase des Ka­ p. 1 68-1 69). Fig. 22 . Ştampilele a­
stells mit Erdumwehrung und i n der cestor unităţi apar foarte clar î n ultima
Bauzeit des Kastells mit Steinmauer fază de locuire din castrul cu val de
Wahrscheinlich durften diese Einheiten pământ şi în faza de construcţie a cas ­
keine Denkmăler und Inschriften errich­ trului cu zid de piatră. Probabil că
ten, weil sie bestraft waren. E . T6th datorită faptului că erau pedepsite a­
( T6th 1979, S. 5 1-52) glaubte, daB ceste unităţi nu au avut voie să ridice
alle drei Einheiten, die im Kastell sta­ monumente şi inscripţii. E T6th (T6th
tionierten (I Ulpia Brittonum, V Lin­ 1 978, p. 51 -52) credea că toate trei
gonum, I Hispanorum ?) einen einzigen unităţile care au staţionat în castru (I
Stempel fi.ir die Bezeichnung der Zie­ Ulpia Brittonum, V Lingonum, I His­
gel- und B:i.ckstein erzeugnisse benutz­ panorum ( ! )) au folosit o singură ştam­
ten : coh III. Andere Historiker ver­ pilă pentru a marca produsele tegu­
muten, daB die Truppenabteilung der lare : coh III. Alţi istorici presupun că
1Legion III Gallica viel spăter in Po­ detaşamentul din legiunea III Gallic 1
rolissum angekomme n sei , eine Tat­ ar fi sosit mult mai târziu la Poro­
sache , die den Da ten, die von Archao­ lissum, fapt care nu se ma i potriveşte
logie geboten werden, nicht mehr cu datele oferi te de arheologie (vezi
entspricht (siehe Kapitel III.2). cap. III.2).
20 Jahre nach ihrer Niederlassung La 20 de ani după stabilirea aici în
am Ort haben sich theoretisch alle Ei n ­ mod teoretic toate unităţile şi-au schim­
hei ten die Effektivbestănde ganz aus­ bat în întregime efectivele. Diplome­
gewechselt. Die Militărdiplome bewei­ le militare indică lăsări la vatră în
sen Entlassungen aus dem Militărdienst anii 1 06, 1 1 0, 1 33, 1 3 5 , 1 59, 1 64 pro­
in 1 06, 1 1 0, 133, 1 3 5 , 1 59, 1 64, wahr­ babil în directă legătură at[1t cu anul
schcinlich in direkter Verbindung so­ de recrutare cât şi cu anumite eve­
wohl mit dem Einberufungsjahr als nimente. Completarea efectivelor este
auch mit bestimmten Ereignissen. Die o problemă mult discutată în istoria
Ergănzung der Effektive ist eine viel­ militară romană. Aici ne vom ocupa
diskutierte Frage der romischen Mili­ doar de un singur aspect şi anume,
tărgeschichte. Hier werden wir uns nur de acela al completării efectivelor cu

https://biblioteca-digitala.ro
30 Nkolac Gudct.

mit einem einzigen Aspekt bcschăf ti­ localnici autoh toni sau cu barbari din
gen, uzw. mit dem der Ergănzung der afara provinciei. Singurele dovezi in
Effektive mit den Einwohnern vom acest sens sunt vasele lucrat e cu mâ­
Orte oder mit den Barbaren au Ber­ n a în manieră daci că găsite în castru
halb der Provinz. Die einzigen Be­ (Gudea-Moţu 1 988, p. 23 1-235). Nu­
weise i n diesem Sinne sind die i n da­ mărul lor foarte mare, prezenţa lor
kischer Art mit der Handbearbeiteten în toate nivelele de locuire, formele
GefiiBe, die im Kastell gefunden wur­ destul de variate sugerează folosirea
.
den (Gudea - Moţu 1 988 , S. 2 3 1- ca vase de uz comun (pe lângă aceea
235). I hre groBe Anzahl, ihre Anwesen­ că unele ar fi vase de cult : ceaşca).
heit in allen Wohnschichten, die ziem­ Existenţa lor este o dovadă a pre zen­
lich verschiedene Formen lassen die ţei soldaţilor de origine dacă din pro­
allUigliche Verwendung vermuten (ne­ vincie sau daci din lumea barbară)
ben der Tatsache, daB einige als Kult­ lucru care astăzi poate fi a cceptat (G!� ­
gefaBe scheinen : die Tasse). Ihre Exi­ dea 1 989 a, p. 49-5 1 ) . La Porolissum
stenz ist ein Beweis fi.ir die Anwesen­ prezenţa dacilor înainte de cucerire
hei t der Soldaten von ortlicher da­ este o certitudine. Apropiere a barba­
ki scher Herkunft (ader Daker aus dem rilor de graniţă după mijlocul seco­
Barbaricum). Eine Tatsache, die heute lului II, încadrarea lor într-un sistem
akzeptiert werden kann (Gudea 1 989 a , de ,,clientelat" este iarăşi sigură (G1
S. 49-5 1 ) . Die Anwesenheit der Da­ dea 1 989 a, p. 5 1 -53). Considerăm
ker in Porol i ssum vor der Eroberung deci că o bună parte din eiectivelP
ist eine GewiBheit. Die Annăherung noi s-au recrutat din aceste pături al�
der Barbaren an die Grenze nach der populaţiei .
Mitte des 2. Jahrhunderts, ihre Ein­ f. material arheologic, epigrafie şi
gliederung in ein „Klientel"-System numismatic datând din această fază e­
ist wieder sicher (Gudea 1 989 a, S. 51- ste destul de puţi n. Inscripţiile lip­
53). Wir glauben, daB ein guter Teil sesc. E. Toth (T6th 1978, p. 1 8-1 9,
d c r neuen Effektive aus d iesen Be­ nr. 4-6) credea că a identifica t in­
wohnerschi ch ten rekrutiert wurden. scripţii de la Hadria nus şi A. Pius. Di­
f. Archaologisch es , epig raphisches plomele militare găsite ( 1 5) d atează n u­
und numismatisches M.aterial aus die­ mai din perioada 1 06-1 64. Dealtfel
ser Phase ist ziemlich gering. Es feh­ cea dintâi diplomă pentru provinciet
len die Inschriften . E. Toth ( T6th 1 978, Dacia s-a găsit la Porolissum . Fig . 1 9 .
S. 1 8 --1 9, Nr. 4-6) g laubte, daB er Din totalul d e 357 m anete găsite în
In schriften von Hadrianus und A. Pius castru (Chirilă 1 991 , p. 1 69) cele mai
identifiziert hat. Die gefundenen Mi­ multe datează din această fază. Ca şi
litărdiplome ( 1 5) datieren nur aus der în celelalte castre sunt numeroase pie­
Zeitspanne 1 06- 1 64 . Eigentlich \VUrde sele din secolul I care au in trat însă
dl!s erstc• Diplom fi.ir die Provinz Da­ în circulaţie în Dacia după 1 06 (Chi. ­
cia in Porolissum gefunden. A b b. 1 9. rilă 1 99 1 , p. 1 64-1 65). De ia Traianus
Van den insgesamt 357 Mi.inzen, die sunt 62 de piese care reflectă exact
im Kastell gefunden wurden (Chirilă viteza şi forţa de instalare a romani­
1 991 , S. 1 69) datieren die meisten <IUS tăţii aici. El e se grupează mai ales în­
dieser Phase. Wie auch in den an­ tre anii 1 0 6-1 1 0 . Multe sun t piesele
deren Kastellen sind die Mi.inzen aus de la Hadrianus (64), A. Pius (67), Mar­
dem 1. Jahrhundert, die aber nach 1 0 6 cus Aurelius (62), Commodus (29), S.
i n Dakien i n Umlauf traten (Chirilă, Severus (95). Acest flux constan t şi
1 991 , S. 1 64-1 65). Van Trajanus sind neîntrerupt al manetei arată că vi:1ţ·1
6 2 Mlinzen, die genau die Verbreitungs­ castrului a tot crescut. Mai mult, ne­
geschwindigkeit und -kraft der Ro­ cesitatea mare de monetă curentă a
manită t hier widerspiegeln. Si e grup- impus „producerea" încă de l a înce-

https://biblioteca-digitala.ro
TJas P.ometl)rcnzl<aslc// von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pom et. Poro!issum I
31

pieren sich i nsbesonders zwischen den put a unor falsuri „oficiale" piese
Jahren 1 06-1 1 0 . Es sind viele Miln­ suberate sau de billon. Din 1 6 2 demiri
zen von Hadrianus (64), A . Pius (67), din castru avem 52 piese suberat e (în
Marcus Aurelius (62), Commodus (29). această perioadă) respectiv 9 de billon
S. Severus (95). Dieser standige und (Chirilă 1 99 1 , p. 1 7 1-1 72).
ununterbrochene Milnzenumlauf z eigt. Stratigrafia din castru e ste destul de
daB das Kastelleben immer mehr zu­ complexă şi diferă de la obiectiv b
nahm. Nochmehr, die groBe Nachfrage obiectiv. Manetele, mai ales, ne-au <i­
filr laufende Milnzen, hat schon vom jutat să delimităm clar în barăci î n-­
Anfang an die „Herstellung" von ,,of­ deosebi, trei nivele de locuire : 0,00-
fiziellen" Fălschungen gefărdet, sube­ 0,25-30 m - databil în .jumătatea a
rate Stilcke oder billon. Von den 1 6 2 doua a secolului III ; 0,25-30 - 0 ,50-
Denaren aus dem Kastell sind 5 2 60 m - databil în prima jumătate a
suberate ( i n d ieser Zeit) bz\v. 9 billon secolului III; 0,50-60 - 1 ,00 m -
(Chirilă 1991 , S. 1 7 1 -1 72). d atabil în secolul II p.Ch. Fragmentele
Die Stratigraphie aus dem Kastell de vase terra sigillata acoperă mai a­
ist ziemlich komplex und unterschie­ les această fază. Primele vase , produse
det sich von einem Objektiv zum an­ în Gallia de sud la Graufscnque sau
deren. Die Milnzen haben uns gehol­ la Lezoux datează de la sfâr�itul s2-
fen, i nsbesonders in den Baracken drei colului I. Cantitatea de vase de la Le­
Wohnschichten klar zu unterscheiden ; zoux creşte sub Hadrianus şi se men­
0,00-0,25-30 m - ftlr die zw-eite ţine ridicată până la Septimius Seve­
Hălfte des 3. Jahrhunderts datierb<ir; rus. Nu lipsesc vase de la Rheinzabern
0,25-30 - 0,50-60 m - zeitlich filr (Gali a de est) sau Westendorf (Raetia)
die erste Hălfte des 3. Jahrhunderts (cf. Jsac-Gudea 1 980 , p. 1 9 7- 1 99). Fig.
bestimmbar; 0, 50-60 - 1 ,00 m da­ - 25. Olarii locali �i-au început activitatea
tierbar filr das 2. Jahrhundert n.Chr. acum . Materialul ceramic din stratu­
Die te rra sigillata GefăBbruchstilcke rile inferioare cuprinde to ate formele
decken insbesonders diese Phase. Die de vas:e .şi ,alte c<liegorii ceramice :
ersten GefăBe, die in Sil(lgallien in L a materiale de construcţie (cărămizi, ţi­
Graufsenque oder in Lezoux herge­ gle, olane, piese mozaic e tc.) V3Se de
stell t wurden, datieren vom Ende des uz casnic (oale, străchini, gupe, capa­
1 . Jahrhunderts. Die Mengc der Ge­ ce), opaiţe, podoabe. Formele de vase
făCe von Lezoux wăchst unter Ha­ sunt tipice pentru castre. Dintre meş­
drianus und bleibt bedeutend bis Sep­ terii fobric;mţi de opaiţe ;1mintim pe
timius Severus. GefăBe aus Rheinza­ Atime tus, Lucius şi Fortis. Spre s fâr­
bern (Ostgallien) oder Westendorf (Rae­ şitul secolului II încep să domine vasele
tia) fehlen nicht (vgl. Jsa� -- Gudea locale de lux cu decor ştampila t (TSP) .
1980, S. 1 9 7-1 99). A b b . 2.) . Die T6pfer în castru s-au găsit tipare şi poan­
vom Ort haben ihre Tătigkeit um soane pentru fabricarea acestor vase.
diese Zeit begonnen. Das keramische Vaselor ştampilate li se adaugă cele cu
Material aus den unteren Schkhten glazură plombiferă verde. În această
enthălt alle GefăBforme n ur.d anderc faz<'i pot fi dat8te o par te din armele
Gruppen von Tăpferwaren : I3:mm:1tP­ din fier (Fig. 37), obiecte de uz c:-is­
rialien (Ziegelsteine, Ziegel, Mosaik­ nic (cuţite, chei, instrumente etc.). Lor
stilcke usw.), im Haushalt benutztc li se adaugă piese d2 bronz fie de la
GefăBe (Tăpfe, Schilsseln, Trinkssch::i­ echipamentul militar (fibule, aplice,
pandantive, plăcuţe de la cămaşa de
len, Deckel), Tonlampen, Schmuck­
zale, etc.), fie obiecte de uz casnic.
gegenstă�de. Die GefăBformen sind Producerea lor î n castru poate fi do­
typisch filr die Kastelle. Von vedită cu tipare, piese nefinisate, zguri
den Tonlampenherstellern erwăhnen (vezi mai jos). Sub valul de păm;:î. n t

https://biblioteca-digitala.ro
32 Nicolae Gudea

wir die Meister Atimetus, Lucius


und Fortis, Um das Ende des

2. J ahrhu derts beginnen die Luxus­
gefăBe vom Ort mit gestempelten Zier­
elementen (TSP) zu dominieren. Im
Kastell wurden Modelle und Stem­
pel for die Herstellung dieser Gefă.Be
gefunden. Zu den gestempelten Ge­
fa !3en kommen noch auch j en e mit
grti.ner bleihaltiger Glasur h i nzu . Zu
d i eser Phase gehăren zeitlich auch die
Waffen aus Eisen (Ab b . 37), im Haus­
halt verwendeten Gegenstănde (Mes­
ser, Schlti..s s el, Werkzeuge usw.). Dazu
kommen d ie Stti.cke aus Bronze ent­
weder von der militărischen Ausr ii ­
stung (Fibeln , Einsatzplatten , Anhăn­
ger, Plăttchen von den Panzerhemden
us\v . ) . oder Gegenstănde aus dem Haus­
halt. Ihre Herstellung im Kastell kon­
nen durch Modelle, unvollendete
Stiicke, Schlacke (siehe unten) bewie­
sen werden. Unter der Erdumwehrung
auf der nordostlichen Seite wurde ein
R i ng cius Bronze mit Gemme , mit der
Dars tellung der Gottin Victoria ge­
fu nden. Der Ring (und andere hier
gefundenen Materialien) datieren vom
Anfang des 2. Jahrhunderts n .Chr.
I n den Gebăuden ist das GroBen­
pe latura de nord-est s- a găsit un inel
verhiilt nis des archăologischen M a te ­
de bronz cu gemă, cu reprezentarea
rials unterschiedlich. In dem Komman­
zeiţe i Victoria. Inelul (şi alte m ateriale
d aturgeb�iude, in den S pe i chern (B2-
găsite aici) datează de la î nceputul
B5) i s t d as Material gering. A nderer­
secolului II p.Ch.
seits ist dcis Material in den Baracken,
Î n clădiri proporţia materialului ar­
im praetorium, in der Abfallgrube
heologic este diferi tă. în clădirea c o­
zahlrei ch .
mandamentulu i , magazii (B 2-B 5)
Die Baumaterialien (Ziegelsteine,
.

materialul este puţin. În schimb îa


Ziegel , Hohlziegel) sind zahlreich , was
barăci , în praetorium, în groapa de
vermuten lăBt, d a B di e Werkstătte der
gunoi materialul este foarte numeros.
Ziegelbrenner vom Anfang an in Be­
Materialele de construcţie (cărămizi,
trieb gesetzt und di e Gebăude mit
ţigle, olane) sunt în cantitate mare,
Ziegeln und Hohlzi egeln bedeckt wur­ ceea ce sugerează că a telierele cără­
den. In derselben Zeit \vurden auch midari lor au intrat de la început 1 1'
ein Teil der Schmuckgeg enstănde aus funcţie, clădirile fiind acoperite cu ţi­
gle şi olane. Tot acum a u fost produs
Keramik und die Votivstatuetten
�i o parte din podoabele din ceramici:
hergestellt.
5i s t atuete votive.
g. Di e Funktionierungsdauer des Ka­
g . durata de funcţionare a casitrulu i
stells mit Erdumwehrung betrug 1 07 cu incinta din val de pământ a fost de
Jahre ( 1 06-2 1 3 n .Chr.). 1 0 7 ani (1 06-2 1 3 p. Ch.).

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkastel/ von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 33

111.2. Das Kastel l mit Steinumweh­ III.2. Castrul cu incinta din zid de
rung. Abb. 20 piatră. Fig. 20

a . viereckiger GrundriB ;
AusmaBe a. pl c m patrulater ; dimensiuni 230
230 X 300 m; nach den Haupthim­ X 300 m; colţurile orientate pe direc­
melsrichtungen orientierte Ecken ; por­ ţic:t punctelor cardinale principale ; por­
ta praetoria auf der nordostlichen Seite ; ta practoria pe latura de nord-est; are
hat alle Grundziige der tertiata Ka­ to<i t e caracteristicile cas trelor tertiata:
stelle : die Tore praetoria und decu­ porţile pra e toria şi decumana se a flă
mana befinden sich i n der Mitte der l a mijlocul laturilor scurte ; porţile
kurzen Seiten ; die Tare principales principales au axele la 1 1 3, de latura
h aben die Achsen 1 1 3 m von der nord­ de nord-est şi la 1 9 6 m de latura
ostlichen und 1 9 6 m von der siidwes t­ de sud-vest ; via principalis î m parte
lichen Seite entfern t ; die via princi­ castrul în două porţiuni distincte prae­
palis teilt d as Kastell in zwei ver­ t e n t ura ( 1 /3) şi latera X retentura
schieden Teile praetentura (l /3) und (2/3).
l atera + retentura (2/3). b. elementele in cintei sunt : zidul d e
b. d ie Umvehrungselemen te sind : incintă , şanţuril e de apărare, herma şi
die Umwehrungsmauer, die Wehrgră­ agger-ul . Zidul de inci ntă are grosimi
ben, die Berme und der a-g ger. Die diferite, de la 1 ,50 l a 2,50 m : construit
Umwehrungsmauer hat verschiedene î n tehnica opus incertum; dezvelirea
Breiten von 1 ,50 bis 2,50 m ; s i e wurde lui pe latura de nord-est a arătat clar
in opus incertum Technik gebaut : posterioritatea faţă de valul de pă­
i hre Freilegung auf der nordostlichen mânt; faţa zidului a fost lucrată îngri­
Seite hat klar ihre s,pătere Errichtungs­ jit, spatele foarte neglij ent, spaţiul ră­
zeit im Vergleich zur Erdewall be­ mas între agger şi zid fiind umplut cu
wiesen ; der Vorderteil der Mauer bolovani şi pietre; traseul zidului nu
wurde sorgfăltig bearbeitet, der Hin­ a fost rectiliniu, sau, dacă a fost, el
terteil sehr nachlăssig, indem die Ober ­ s-a modificat datorită împingerilor te­
rniche zwischen dem Agger und der renului. Co1ţurile sun t rotunj ite; î n
Mauer mit Blocksteincn und Stein2n trei dintre ele sunt turnuri c u plan
gefi.illt wurde ; die Strecke der Mauer trapezoi d a l : nord (5,80 X 5,30; 4 ,00
war nicht gradlinig, ader wenn sie X 7,00 m). Fig. 2 1 .2. ; vest (5,00 X
es war, verănderte sie sich dank der 3,80 X 6 ,26 X 3,80 m), sud (5,40 X
Gelăndedrucke. Die Ecken haben sich 4,55 X 4,55 X 7,00 m); în colţul de
abgerundet; an drei von ihnen be­ es t nu s-a construit turn pentru că
finden sich Tiirme mit trapezfărmigem locul era o stâncă î naltă; deal tfel ni·�i
Gn.indriB : im Norden ( 5 ,80 X 5,30 X zidul de incintă nu se închide la aces t
4,00 X 7 ,00 m) Abb. 21 .2.; im Westen colţ, oprindu-se de-o parte şi de al ta
( :J,00 X 3,80 X 6,26 X 3,80 m) : im a stâncii. î n jumătatea de nord a la­
Si."1 den (5,40 X 4,55 X 4,55 X 7,00 m) ; turii de nord-est au fost dezvelite două
in der ostlichen Ecke \VUrde kein turnuri de curtină cu plan patrulater :
Turm gebaut, weil der .Platz aus einem 1 (5,30 X 4,50 m) Fig. 21 . 3 ; 2 ( 5 , 1 0 X
h ohen Fels bestand ; andererseits 5 , 1 0 m) ; în jumătatea de nord a la­
schlo.B sich auch die Steinmauer an turii de nord-vest alte două. Distan­
dieser Ecke nicht, indem sie auf beiden ţele între turnuri, poziţia lor faţă de
Sei ten des Felses aufhorte. Auf der colţ lasă s ă presupunem că pc am­
nordlichen Hălfte der nordostlichen bele laturi scurte au fos t câte două
Sei te wurden zwei Zwischen tlirme turnuri de-o parte şi de alta a porţi­
mit viereckigem GrundriB freigelcg t : 1 lor, iar pe laturile lungi câte două
( 5 ,30 X 4,50 m) Abb. 21 .3; 2 ( 5 , 1 0 X în zona praetentura şi cât e tre i în
5 , 1 0 m) ; auf der nordlichen Hălfte zona retentura. Porţile au bastioane

https://biblioteca-digitala.ro
34 Nicolae Gudeo

der nordwc s t l i chen Sci te wurd0n 3n­


dere zwci cntdeckt. Die Entfernung
zwischen den Tilrmen, ihre Lage im
Verhăltnis zum Eck HiBt vermutcn ,
<laB auf beiden kurzen Sei ten jc z\vei
Tiirme auf der einen und der ancieren
Seite cier Tore waren und auf den
l angen Seiten j e zwei Turme in der
Gegend d er praetentura und j e drei
in der Gegend der retentura. Die Tare
haben Tilrme mit einem halbkreisfăr­
migen Vorsprung von ungefăhr 2,00 m
liber die Mauer ; praetoria: 7,50 m
bre i t ; zwei Verbindungsgănge, die Tor­
tiirme 9,00 X 4,80 m. Abb. 2 1 . 1 ; de­
cumana: 4 , 2 6 m brei t ; die Tortilrme
8,45 X 4 , 85 m I 9 , 1 8 X 4 , 95 m ; si­ cu ieşind semicircular, cu 2,00 m pes t<>
nistra : 7,50 m breit ; zwei Verbindungs­ linia zidului ; prae toria : largă de 7,50
găng e ; die Tortiinne 9 , '>0 �< 5.50 .11 : m , două culoare, 9,00 X 4,80 m basti ­
dextra: 7,00 m breit ; zwe i Verbindungs­ oanele. Fig. 2 1 . 1 ; decumana : largă de
gănge, die Tortiirme 9, 75 X 5, 75 I 4,26 m ; bastioane de 8,45 X 4 , 8 5 m I
9 ,00 X 5,20 m. Bei den Toren prae­ 9 , 1 8 X 4,9 5 m ; sinistra : largă de 7,'Jil
t oria, decumana und dextro. wurden m ; d o u ă culoare; bastioane de 9,30 X
die Eingănge a n den Hin terseiten ge­ 5,50 m ; dex tra: largă de 7,00 m ; doua
fonden. Im Vergleich zu den Tortiirmen culoare, bastioane de 9,75 X 5,75 I
von diesem Typus (Bologa, Buciumi , 9 ,00 X 5,20 m. La porţile praetoria,
Căşei) habcn d i e v o n Pomet j e eine decumana şi d extra s-au găsit intrările
querverlaufende Wand, die den vierek­ pe 11:1turile d i n spate. Faţă d e alte bas­
kigen Tei l vom Vorsprung trennt. Die tioane de porţi de acest tip (Bologa,
Architekten haben mir erklărt, daf3 Buciumi, Căşei) cele de pe Pomet :iu
diese Tatsache dem Gelănde im Ab­ câ te un zid transversal care desparte
hang, der Notwendigkeit der Verstăr­ partea patrulateră de ieşind. Arhitec­
kun,g cier Basteien zu verdanken ist. ţii mi-au expHcat că aces t lucru s-a
Die Grăben sind dieselben wie in datorat terenului în pantă, necesităţii
d e r vorigen Phase. D i e Berme wurde d e a da soliditate bastioanelor.
ein wenig verbreitet. Der agger wurde Şanţurile au rămas aceleaşi c a în fn­
hinter der Mauer erhăht : 2,00 m an z a precedentă. Berma a mai fost pu­
der siidwestlichen Sei te (Gudea 1 989, ţin lărgită. Agger-ul a fost înălţat în
S. 67), 1 ,7 5 m a n der nordăstlichen spatele zidului : 2,00 pe latura de sud­
Seite (Gudea 1 983, S. 1 21 ) . Auf der vest (Gudea 1 989, p. 67), 1 ,75 pe 1:1-
nordăstlichen Sei te wurden an der tura de nord-est (Gudea 1 983, p. 1 21).
P e latura d e n ord-est la suprafaţă pc­
Oberflăche des Walles Ziegel mit den
agger au fost găsite ţigle cu ştampi­
Stempeln der Legionen III Gallica und lele legiunilor III Gallica şi V II Ge­
VII G e mina gefunden. mina Felix.
c. di e Organisierung des Innere n ·C. organizare a interiorului nu s-<t
hat sich nicht verăndert. Der Grund ­ schimbat. Planul unor construcţii s-a
riB einiger Gebăude hat sich aber modificat însă. Clădirea comandamen­
verăn dert. Das Kommandaturgebăude
tului a fost i ntegral refăcută. Fig . 22.
wurde văllig wiederhergestellt. Abb.
22. Das Kriterium fiir d i e Trennung Criteriul pentru departaj area acestei
dieser Phas e war die Farbe des Mor- faze a fost culoarea mortarului folosit.

https://biblioteca-digitala.ro
/las Ri:im<>rgrenzkaslcl/ von Moig r a d- Pomcl . Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomcr. Pornrissum 1
35

tels. Bei den Bauten aus der zweitl'n La construcţia din faza a doua s-a
Phase wurde wei B-gelblicher Măr te 1 folosit m ortar de culoare albă gălbuie ;
benutzt; bei den Phasen 3 und 4 war la fazele 3 şi 4 m ortar de culoare gal-
der Mărtel gelb-braunlich ; bei der ( fa za 5) s-a
ben-brună ; de d a t a aceasta
Phase 5 wurde gelb-rosa Mărtel bc­
folosit m ortar de culoare galben-roz.
nutzt. Viereckiger GrundriB ; unver�in­
derte Ausma13e ; die Reihe der Sockel Plan patrulater ; dimensiuni neschim­
zwischen basilica und atrium wurde bate ; şirul de postamente dintre basi­
mit einer Mauer ausgewechsel t, au( lica şi atrium fost înlocuit cu un zid,
a
der sich Fundamente und Săulen be­ pe care stăteau baze şi coloane ; în col­
fanden; in der ăstlichen Ecke wurden
ţul de est s-au construit două încăperi,
Z\vei geheizte Stube n gebaut ; am Rancl
der Bodenplatten des Hofes, unter î ncălzi t e ; la marginea dalelor curţii , sub
dem porticus wurdPn Sockel fi.ir In­ porticus s-au pus post<imcnte pentru
schriften aufgcstel l t (T6th 1 9 78, S . 1 5 , inscripţii ( T6th 1 9 78, p. 2 5 , 24. '.29); nu­
24, 1 9 ) ; zahlreiche Bruchsti.icke von meroas e fragmente de i nscri pţii s -au
Inschriften wurden in der basil ica
găsit în basilica ; pe L.iturzi din spate
gefun<len ; an der Hinterseitc wurde
das Zentralgebăude verstark t, i ndem
încăperea centrală a fost în tărită, zi­
d ie Seitemvănde verdoppel t wurden. durile lnteralc fiind dublate. Foarte nu­
Zahlreich sind d i e Ziegcl m i t den mero a s e sunt ţiglele cu ştampilele le­
Stempeln der Legion VII Gemina und giunii V IIGem i n a şi cohortei 1 11. Nu
cler Kohorte III. Es k�mn nicht fest­
s e po;ite preci za d:ir;-1 s tatuia împă­
gestellt werden, ob d as Reiterdenkrn t 1
ratului a fost ins talat{! în principi a.
d e s Kaisers in der prin cipia errichtct
wurde oder nicht. Es wurden viele S-au găsit m u l t e fr�1gmente d e statue
Bruchs tilcke von groBen Bronzestatuen colosală, dar A . Radn6ti nfirma că
:_:eft.inden, aber A. Radn6ti behauptet . cele mai mul te s-au gc'"1 si t u n d e v a în
J0D die irgendwo in der
meisten
praeten t u ra lângă rezervorul de ap{t
praetentura neben dem Wasserreser­
( T<Jlh 1 9 78, p. 1 1 2-1 1 1 ).
voir entdeckt wurden (T6th 1 978, S .
1 1 1-1 1 2). d . data construi ri i i nci n te i cl i n z id
d. Das Baudatum der Stein numweh ­ a fost anul 2 1 3 p.Ch. Castrul era gat;i
rung war 2 1 3 n . Chr. Dns Kastell war la data vizitei împc'.'i ratului . Dovezi sun t
zur Zeit des Kaiserbesuches fertigge ­ inscri pţiile descoperite l a porţi (Gudea
stellt. Beweise daflir sind die nn den 1 989, p. 761 , nr. 5-7 ). Fig. 23.1 . For­
Toren entdeckten Inschriften (Gudea ma bast i oanelor porţilor sprijină d a ta ­
1 989, S. 7 6 1 , Nr. 5-7). Abb. 23. 1 . Di c rea. l\fa i m u l t c x i s tc'"l chiar o s i t uaţi e
F'-onn der Tortilme unterstiitzt auch identicei b b: istioanele porţilor oraşu­
die Datierung. Mehr noch, es gibt e ine lui Cirenchester ( Britann ia), constru­
�ihnliche Situation bei den Tilrmen der ite în aceeaşi perio<1dă (Landc r 1 984,
Tare in der Stndt Cirenchester (Bri­ p. 1 21-1 27, 1 23, fig. 1 09).
t cmn ia) , die in der gleichen Zeit er­ o . unităţile militare care au constru­
baut wurden (Lander 1 984, S. 1 2 1 - it incinta din zid de piatră �i au lo­
1 � 7 , 1 23 Abb. 1 09). cuit in castru au fost mai întâ i cele
e . D ie MilitQ.reinheiten, die die Stei n­ stabile : cohortele I Ul pia B ri ttonum.
umwehrung g e baut haben und im Ka­ I Ituracorum Sagittariorum şi V Lin ­
stel l stationierten \varen zucrst die st:1- gonum. Prima unitate a suferit o
bilen : die Kohorten I Ulpia Brittonum, I transformllre tactică cJcvenind equitata
lturaeorum Sagittariorum und V Lin­ (Gudea 1 989, p. 767); poartă epite trJl
gonum. Di e erste Einheit erlitt eine antonini ana. Cohors V Lingonum 2ste
taktische Veranderung, indem sie eine de mai multe ori atestată a n t o n i niana

https://biblioteca-digitala.ro
36 Nicofor· Cudea

equitata wurde (Gudea 1 989, S . 767) ; (Gudea 1 989, p. 7 6 1-763 nr. 8, 1 2 ,


s ie trăgt den Beinamen antoniniana; 2 2 ) Fig. 2 3 . 2 . Cohors I Ituraeorum nu
die cohors V Lingonum ist ofter a l s a pus inscripţii, dar ţigle cu însem­
antoniniana bestătigt (Gudea 1 989, S . nele ei au apărut în castru. Î n reten­
76 1-763 Nr. 8 , 12, 22) A b b . 23.2. D i e tura la porta decumana au apărut nu­
cohors I Ituraeorum hat keinc In­ mai însemnele cohortei V Lingonum
s chriften errichtet, aber i m Kas t ell k a ­ (CVL). Fig. 1 3 .
men Ziegel mit ihren Inschriften zum îr„ epoca construirii incintei din zid
Vorschein. In der retentura und porta se mai aflau î n castru două de taşa­
d ecumann sind nur die Abzeichen der rn e n te de legiune şi o cohortă (vezi
Kohorte V L ingonum erschienen (CV L). mai sus cap. III. 1 .e) Fzg. 24; 24 A . Rad­
A bb. 1 3 . n6ti (T6th 1 9 78, p . 47) şi N. Gudea
In der Bauzeit der Steinumwehrung (Gudea 1 9 89, p. 1 59) au constatat î n
befanden sich noch im Kastell zwei Le­ chip separat că ştampilele acestor u ­
gionsabteilungen und eine Kohorte nităţi p o t f i datate şi în contextul con­
(siehe oben Kap. II 1 .e ) Abb. 24; 24 A.
. strucţiilor de la începutul secolului III.
R adn6ti (T6th 1 978, S . 47) und N. Dealtfel foarte recent detaşamente din
Gudea (Gudea 1 989, S. 1 59) haben legiunea III Gallica au fos t atestate
voneinander unabhăngig festgestellt, în Panonia Inferior la Sirmium (Mir­
daB die Stempel dieser Einheiten auch kovic 1 990, p. 633-636) şi în Moesia
im Kontext der B auzeit vom An­ Superior la Viminacium (/MS, 2 , 85)
fang des 3. Jahrhunderts datiert wer­ cam î n aceeaşi perioadă. Sun t însă o
den konnen. Andererseits wurden serie de istorici care afirmă că unita­
j li ngst Truppenabteilungen der Legion tea a fost desfiintată abia l a 2 1 6 de
'
III Gallica in Pannonia Inferior in Ei,agabCL1us (Dnbrowa 1 996, P·. 278 ;
Sirmium (Mirkovic 1 990, S. 633-636) Eadie 1996, p. 1 40-1 4 1 ) . Datarea a­
und i n Moesia Superior in Viminacium ceasta sau eschivările (Ritterling 1 925)
(!MS, 2, 85) filr dieselbe Zeit belegt. nu se potrivesc cu realitatea arheolo­
Es sind aber eine Reih e von Histori­ gică de l a Porolissum şi aiurea. De­
kern, die behaupten, daB die Einheit t aşamentul a stat aici până în 222 când
erst 2 1 6 von Elagebalus aufgelOst A lexander Severus a refăcut unitatea
wurde (Dabrowa 1 996, S. 278 ; Eadie şi a trimis-o în Syria. Situaţia deta­
1 969, S . 1 40-1 4 1). Diesse zeitliche Be­ ş amentului din legiunea VII Gemina
s timmung oder die Ausweichungen (R i t­ rămâne necunoscută. Se pare c ă nici
terling 1 925) entsprechen nicht der una din aceste unităţi nu a pus i n ­
archăologischen Tatsachen von Poro­
scripţii , tocmai din cauza situaţiei lor
lissum und anderswo. Die Truppenab­
,disciplinare" . î n schimb au trebuit s ă
teilung blieb bis 222 hier als Alexan­
der Severus die Einheit wiederherstell­ lucreze ! Ţiglele şi cărămizile c u ştam­
te und nach Syria s chickte. Die Lage pilele lor domină numeric. La construc­
der Truppenabteilung der Legion V Jl ţii au participat şi alte unităţi mili­
Gemina bleibt unbekannt. Es scheint tare de la Porolissum sau din zona
so, daB keine dieser Einheiten In­
imediată :numerus palmyrenorum, care
schriften errichtete, gerade wegen ihrer
,,diszilpinăren" Lage. Stat t dessen muB­ a şi primit epitetul antoninianus (Gu­
ten sie arbeiten ! Die Ziegel und Zie­ dea 1 989, p. 762), cohortele II Bri­
gelsteine mit ihren Stempeln domi­ tannica (Gudea 1 983 a) şi VI Thra­
nieren numerisch. Bei den Bauarbeiten cum (Gudea 1 9 89, p. 1 70-1 72). Ştam­
nahmen auch andere Milităreinheiten
pilele lor pe ţigle şi cărămizi, datate
von Porolissum oder der unmittelba­
ren Umgebung tei l : numerus palmyre­ în context, sunt cele m ai bune dovezi
norum, die auch den Beinamen anto- în acest sen s .

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Poro/issum 1
37

ninianus erhielt (Gudea 1 989 , S. 762), f. materialu l arheologi c, epigrafie şi


die Kohorten II Britannica (Gudea numismatic datând din această fază,
1 983 a) und VI Thracum (Gude-a 1 989, ultimii 62 de ani de existentă a cas­
S. 1 70-1 72). Ihre im Kontex t datier­ t rului, este numeros. Materia iele sigur
ten Stempel auf den Ziegeln und Zie­ databile provin din elementele zidt<­
gelsteinen sind die besten Be\veise lui de incintă, din strat '..1 1 penultim de
in diesem Sinne. locuire din barăci şi construcţii (0,30
f. Das archăologische , ep igraphische -0,60 m). Sunt mai multe grup·� de
und mimismatische Material aus die­ descoperiri : inscripţii, monete, fibul •::!
ser Phase, die den letzten 62 J ahren etc. Avem inscripţii 0r.. o riJi ce puse d e
der Existenz des Kastells entspricht, cohors V Lingonum pentru Caraca.1/a
ist zahlreich. Die zeitlich mit Sicher­ şi mama sa (Gudea 1 989, p. 761-76:�.
heit bestimmbaren Materialien stam­ nr. 8, 1 2) ; inscripţii în i:are aceaşi uni­
men aus den UmwehrungSelementen, tate poartă epitetul phi�ippiana (Gudea
aus der vorletzten Wohnschicht i n 1 989, p. 764-765, nr. 1 6 , 1 9) ; �1vem
den Baracken und Bauten (0 ,30- statuile împăratului Caracall a şi ale
0,60 m). Es sind mehrere Fundgrup­ mc:me.i sale. Fig . 29. Seria monet;:iră
pen : Inschriften, Miinzen, Fibeln usw. CO! ltinuă după S. s. w�rus cu n u m :ir
Wir haben Ehreninschriften, die von r 1a;.- e de piese : r.aracalh ( 1 2), Elaga­
..

der cohors V Lingonum flir Caracalla balus ( 1 2), Alexander Severus (20), Ma­
und seine Mutter errichtet wurden mixinus ( 1 ), Gordianus ( 1 3), Philippus
(Gudea 1 989, S . 76 1-763, Nr. 8, 1 2) ; ( 2 1 ) . După Philippus Arabs cantitatel:l
Inschriften in denen dieselbe Einheit de monetă scade brusc : Decius ( 1 ) ,
den Beinamen philippiana trăgt (Gu­ T reb. Gallus ( 1 ), Valeri·anus ( 1), Gallie­
dea 1 989, S. 763-765, Nr. 1 6, 1 9); wir nus ( 1 ) (Chirilă 1 99 1 , p. 1 6 1). Proce­
h aben die GroBbronzestatuen des sul de falsificare continuă, dar pro­
Kaisers Caracalla und seiner Mutter. centul falsurilor este mai mic dup<.l
Abb. 29. Die Miinzenreihe folgt nach S. Severus. Fibulele tipice perioadei
S. Severus mit einer groBen Anzahl sunt în număr mare (Gudea-Cociş
der Stiicke : Caracalla ( 1 2), Elagabalus 1 997) Fig. 33. Lor li se adaugă aplice,
( 1 2), Alexander Severus (20), Maxi­ mai ales tipurile cu corp patrulater, în
minus ( 1 ) , Gordianus ( 1 3 ) , Philippus formă de disc, în formă de scut, în
( 2 1 ) . Nach Philippus Arabs verminderte formă de pară (Gudea 1 989, p. 306-
sich d ie Anzahl der Miinzen plătz­ 309), pandantive : tipurile în formă de
lich : Decius ( 1 ) , Treb. Gallus ( 1 ) . Va­ phalus, cu balama (Gudea 1 989, p. 309),
lerianus ( 1), Gallienus ( 1 ) (Chirilă cataramele patrulatere şi cele de for­
1 9 9 1 , S. 1 61 ). Der FălschungsprozeB ma literea D (Gudeu 1 989, p. 3 1 1 -
setzte sich fort, aber nach S. Severus 3 1 2). între armele găsite exist ă tipuri
wird der Antei! der Fălschungen klei­ şi variante care datează din llceastci
ner. Die fiir die Zeit typischen Fibelri perioadă. Fig . 34-3 5 . Se constată o
sind zahlreich (Gude a - Coci� 1977). creştere a ponderii armelor mai u­
şoare. Fig. 37. Alături de arme s-a11
A.bb. 3.7 . Zu ihnen zăh1en Einsatzplat­
găsit şi părţile lor auxiliare : susţinc.1 -
ten, insbesonders die mit viereckigem toare de teacă, buterole etc. Fig . 36. Din
Korper sowie scheibenfOrmige, schild­ această perioadă datează cea mai in­
fOrmige, birnenfOrmigc (Gudea 1 989, tensă producţie de vase ş tampilate. A­
S. 306-309) , Anhănger : phallusfOrmige, ceste vase domină în stratul de locui n·
mit Scharnier (Gudea 1 989, S. 309), �nresounzc.H or . Fig . 27-28. Deşi s e p:ir�'
că numărul de produse din import sca­
rechteckige und D-fOrmige Schnallen
de, cele 22 de monede 'Coloniale, emi­
(Gudea 1 989 , S. 3 1 1-3 1 2) . Zwischen se de oraşe din Thracia, Ciprus, By­
den gefundenen Waffen gibt es Typen thinia sugerează legături coremciale in-

https://biblioteca-digitala.ro
38 Nicolae Gudca

und Vari�mten aus dieser Zeit. A b b .


34-3 5 . E s kann cin A n wuchs der An­
z ahl der leichteren Waffen bemerkt
werden. A bb. 3 7 . Neben den War'fen
\VUrden auch ihre Bestandteile ge ­
funden : S ch ei d esti.itz er , Nietdăpper
US\\' . A b b . 3 6 . I n dieser Zeit war die
intensivste Herstellung von gestem­
pelten G e fă f3 en bemerkbar. Diese Ge­
făBe herrschen in der entsprechenden
.W ohnschicht. A b b . 27-28. Obwohl
<mschcinC'nd d i e Anzahl der Import­ ���·
\Yaren z uri.i ckgc h t, deuten die 22 i n �- " .
' .
Stădten aus Th racia , Ciprus, By thin ia
gepr�igten Kolonialmi.inzen auf i n ten­
sive H a ndPlsbeziehungen h i n . Im Kon­
text der mat eri e l l en Kultur m i.issen
n och clie Gefăf3e mit Glasur, Glcis­
per len , die Ringsteine aus buntcm Glds
so\vie di e grof3e Menge von B au mate ­
rialien aus Keramik er w ă h nt werden .
tense. în contextul culturii ma te rial e
Man făngt an den Ziegelstein fi.ir dic
mai trebu i e amintite vasele e:u gla­
B auten zu ver\\·enden.
zură, m ărgele l e din sticlă, pietrele d2
g. D ie Funktion i cru ngsclauer des K a ­
inel din sticlă colorată , dar şi canti­
s tells mit S te inumu: e hru n g kann bis t at ea mare d e materiale ceramice pen­
zu m răm ischen Ri.ickzug festgelegt tru construcţie. C ă răm i d a începe să fie
wcrden. Di c Be\\·eise dClftir sind zur folosită frecvent la construcţii.
Zeit nur d i e allgemeinen, weil das M:i­ g. durata de funcţionare a castru ­
terial aus dem Kastell n och nicht voll­ lui cu incinta din zid poate fi dusă
s tănd i g bearbeitet wurde. Es konntc pânC:i la retragerea rom�mă. Dovezile
aber fe s tgestellt w erden, dClf3 di e Be ­ în acest sens sunt deocamdată cele ge­
festigung la n gsam zugrunde ging, und
·
n erCll e pentru că ma terialu l din castru
cl i c Stratigr�iphie b e st�i t i g t mit Sicher­ nu a fost încă prelucrat în întregime.
heit d iese Art der Ruinierung. In dem S-a stabilit însă că fortificaţia s-a ru i­
Z\\·isclwn turm Nr. 2 w u rd en Mil nzen von nat lent iar s t ra ti gr af ia indică sigur
Vol erian tLs und Salonina gefunden acest mod de ruinare. În turnul de
(Chi rilă 1 99 1 , S. 1 6 1 , 1 65) . I n den re­ cur ti nă nr. 2 s-au g ăs i t manete de la
Vall'rianus şi Salonina (Chirilă 1 99 1 ,
pariertcn Mauern wurdc n I n schri ft en p . 1 6 1 , 1 65). î n zidurile reparate s-au
aus der Zeit vo n Maximi n us Thrax, găsit i n s cri pţi i din vreme a lui Maxi­
Gordianus u n d Decius g efu nd en . m i n 11s Thrax, Gordianus ş i Deci11s.

IIJ.3. Reparaturen a n der Steinum­ III.3. Repara ţii la zidul d e i ncintă, la


we 71 rung und ihren Elementen , elementele 'lui şi modificări l a
Verăn derungen am Grundrif3 planul construcţiilor şi organi­
der Gebauden itnd an der Or ­ zarea interiorului. Fig. 30 !
ganisienm g de s l n n ere n . Abb.
30
Gewăhnlicherweise hat e i n i ntensiv î n mod obi şnuit o construcţi e lo­
bewohntes Ge b�i ude um eine bestimm­ cu ită i ntens are nevoie la un moment
te Z e it Reparaturen nătig und einige dat de reparaţii, iar anume s i tu aţi i ce

https://biblioteca-digitala.ro
Dos Rămcrf!rl'nz/,aslt'll von I /
Moigrc;cl-l'u111 c t . Po;oliss u m Custrul romu11 <le: la Moigrad-Pomet. Pornli".1um I 39

Situationen , die wărend der Zeit e r­ apar pe parcurs impun reparaţii şi mo­
scheinen, verlangen Reparc:1turen uncl dificări faţă de construcţia i niţială. A­
Verănderungen am urspri.ingl ichen şezat într-o poziţie neobişnuită, pe un
Gebăude. Da sich das Kastell an e>inem teren care s- a mişcat incontinuu (şi s�·
ungewmrnlichen Ort befand, auf mişcă şi azi) castrul de pe Pomet a su­
einem Gelănde, das s ich stăndi� be­ ferit o scrie de reparaţii, iar even i ­
wegte (und sich auch heute noch be ­ mente rămase încă nelămurite a u i m ­
wegt) wurde das Kastell von Pomet pus modificări la construcţiile d i n i n ­
einer Reihe von Reparaturen un ter­ terior şi la organizarea interiorului.
worfen, und bis jetzt ungcklart e Erei�­ a re pararea zidurilor şi construirea de
nisse filhrten zu Verănderungen ; i n contraforţi corotra alunecărilor de te­
d e n Innenbauten u n d an der Organi­ ren s-;:i impus în primul rând şi în m�: i
sierung des Inneren. multe locuri. Nu excludem nici o îm­
a. Reparature n an den Mauern und pingere datorată valului de pământ un­
die Errichtung der Strebepfeiler gegen terior. S-a constatat fie numai repa­
die Erdrutsche wurden auf erster Stel­ rarea zidului (lângă porta sinistra, pe
le und in mehreren Stellen notig. Wir latura de nord-est, pe latura d e sud­
schlieI3en auch die Moglichkeit eines vest), fie repararea lui şi construirea
Schubes durch den fri.iheren Erdwall unor contraforţi C<ffC să oprească ,,miş­
nicht aus. Es wurden entweder nur C{lrea" (pe btura de nord-est , pe 1:1-
die Wiederherstellung der Mauer (ne­ tura de n ord-vest). Pe latura de sud­
ben der porta sinistra, auf der nord­ vest s-a constatat repararea zidului
wes tlichen und si.idwestlichen Seiten) prin folosirea unor inscripţii şi cC'n­
festgestellt odcr ihre Reparaturen und struirea unui contrafort cu pietre ş i
die Errichtung von Strebepfeilcrn , bucăţi din monumen te (Gudea 1 980, u.
um „<las Bewegen" (an der nordost­ 8!-l, fi .,._ 3) Fig. 30. Inscripţiile sunt vc­
lichen und nordwestlichen Seitcn) zu tive şi au fost puse de consilieri ori -
stoppen. An der si.idwestlichen Seite entali ai oraşului. Unul a fost chia ·

wurde die Ausbesserung der Mauer preot al u nui zeu palmyrean. Pe la­
durch die Verwendung von Inschrif­ tura de nord-est porţiuni întregi din
ten und die Errichtung eines Strebe­ zid au fost reparate folosindu-se frag -
pfeilers festgestellt ( Gud ea 1 980, S. mente de inscripţii, monumente fune ­
89). Abb. 30. Die Inschriften sinu Vo­ rare şi votive. Şase contraforţi d .'
tivinschrif ten und wurden von den mărimi diferite şi la distanţe diferit l·
orientalischen Ratsmitgliedern der sugerează şi date diferite de construc­
Stadt errichtet. Der eine war Priester ţie (Gudea 1 983, p. 1 21). Dealtfel şi C .
eines palmyrischen Gottes. An dt>r Daicoviciu afirma c ă o parte din in­
nordostlichen Seite wurden ganze scripţi ile publicate de el au fost găsitv
Mauerteile repariert, indem Bruch­ î n zidul de incintă (cf. Gude'a 1 98!1,
stiicke von Inschriften , Grab- und Vo­ p. 82). DPci aceste reparaţii - care a u
tivdenkmăler verwendet wurden. Sechs fost greşi t calificate ca „ lucrc"t ri efe{' ­
-
Strebepfeiler von verschiedenen GroBen tuate in grabă" ! ! ! nu sunt altceva de­
und i n verschiedenen Entfernungen cât o luptă continuă cu alunecăriL·
deuten verschiede Baudaten an (Gu­ de pământ, concretizate în reparaţii.
dea 1 983, S. 1 21 ) . Andererseits erlău­ b. reparaţii l'U' unele din elemente! c
terte auch C. Daicoviciu, daB ein Teil i ncintei s-au dutorat tot urmărilor po­
der von ihm veroffentlichten In­ ziţiei lor în pan tă, şi mai ales l a porţi .
schriften i n der Steinmauer gefunden Noi am cercetat porţile după ce fu­
wurden (vgl. Gudea 1989 , S. 82). Also seseră „deranj ate" de două ori (vezi
sind diose Reparaturen - die falsch mai sus). în cercetările mai vechi s-au
als „in Eile durchfiihrten Arbeiten" ! ! ! găsit însă la porţi numeroase mon�­
bezeichnet wurden - nichts anderes, mente şi inscripţii fragmen tare semn

https://biblioteca-digitala.ro
40 Nicolae Gudea

:ils ein stăndiger Kampf gegen die al unor reparaţi i şi adăugiri . La de­
Erdrutsche , die in Reparaturen ver­ cumana s- a găsit inscripţia pusă de
wirklicht wurden. oraş în cinstea împăratului Philippus
b. Die Reparaturen an ei nigen Um­ A rabs (Gudea 1 989, p. 764, nr. 1 7) ; la
wehrungselementen waren auch der dextra m onumente şi inscripţii ; la si­
Lage an einem Abhang zu verdanken. ni s tra numărul acestora a fost atât de
Wir haben die Tare untersucht, nach­ mare încât E. T<>th presupunea că î n ­
dem sie zw·eimal „aufgewilhlt" wur­ treag a poartă a fost blocată cu un zid
u e n (siehe obcn). Wăhrend der frilhe­ (T6th 1 978, p. 1 0). Inscripţiile sunt şi
ren Forschungen wurden aber bei der. votive şi funerare ( T6th 1 978, p. 1 6( 1 ),
Toren zahlreiche bruchstilckartig.� 3� ( 2 1 ), 21 (26), 3 1-32 (22), 32 (29), 3 2-
Denkm�iler und Inschriften, Zeichcn 33 (30) , 33 (32) , 33-34 (33), 34 (35),
einiger Reparaturen und Ergănzungen, 3 5 (36), 35-36 (39), 36 (40) ; Gudea 1 989,
gefundcn . Bei der decumana wurc.le 89). Monumentele sunt m ai ales fune­
die Insrhrift gefunden , die von d �r rare (T6th 1 978, p. 40 (4, 3, 5) . Sunt
Stadt zu Ehren des Kaisers Philippus şi fusuri de coloane (T6th 1 9 78, 64, 66,
A r abs aufgestellt \vurd e (Guden 1 989. 68, 69). I nteresant este cazul turnului
S. 764, Nr. 1 7) : bei der dextra Denk­ de curtină nr. 2 : zidul a alunecat atât
măler und Inschriften ; bei der sinis­ de tare, încât turnul s-a rupt î n doua
tra war ihre Anzahl so groB, daB E. pe transversală. Reparaţia a constat în
T6th der Meinung war, daB das gan­ refacerea zidului, construirea unui con­
ze Tor von einer Mauer versperrt trafort mare şi un zid median prin
wu rde (Toth 1 9 78, S. 10). Die Inschriften turn care să oprească şi alunecarea
sind sowohl Votiv-als auch Grab­ de sus.
inschriften (T6th 1 9 78, S 1 6 ( 1 ) , 30 ( 2 1 ) , c. modificări de plan la clădirea co­
2 1 (26), 3 1-32 (22), 32 (29), 32-3:3 mandamentului . Fig. 3 1 . Lucrările de
(30), 33 (32), 33-34 (33), 34 (35). 35 la clădire au fost determinate parte
(36), 35-36 (39), 36 (40) ; Gudea 1 989, de alunecările d e teren, parte de ne­
S. 89). Die D enkmăler sind i nsbeson­ cesităţi de spaţiu. Pe latura de n ord­
ders Grabdenkmăler (T6th 1 9 78, S. 40 vest zidul a fost sprijinit cu un con­
(4, 3, 5). Es gibt auch S�iulenschăfte trafor t puternic. Mortarul folosit era
(T6th 1 9 7 8, 64, 66, 68, 69). Interessant de culoare roşcată . Pe aceeaşi latură
ist cler Fa11 des Zwischenturmes nr. peste aleea de pietriş a fost construită
2 : die Mauer rutschte so sehr, daB iniţial încăperea O (8,00 X 2,70 m).
sich der Turm querlaufend in zwei Ulterior ea a fost împărţită în patru
spaltete. Die Repmatur bestand aus
încăperi mai m i ci O (2, 50 m). P (2,50
der Wiedererrichtung der Mauer, in
der Erbauung eines groBen Strebc:­ m), R ( 1 ,50 m) şi T ( 1 ,00 m). Peste
pfeilers und einer Mittelm auer, die :1en colţul de nord al ei s-a construit cup­
Erdrutsch von obcn verhinder n soll­ torul S (3,50 X 3,50 m). Mortarul
ten. folosit de constructori era de culoare
c. V eraderungen am G rundrij3 d es
roz-gălbuie. LCl construcţi e s-au folo­
Kommandaturgebaudes. Abb. 3 1
Die Arbeiten a m Gebăude wurden sit multe cărămizi, fragmen te de m o­
teihveise von den Erdrutschen u nd numente şi inscripţii. Pe latura de sud­
andererscits von Raumnotwendigkeiten vest , tot peste aleea de prundiş, s-au
verurs3cht. An der nordwestlichen construit (în etape) încăperile : U (8,00
Seitc wurde die Mauer von einem star­ X 8,2 5 m + absidă) situată lângc"t
kcn Strcbepfeiler u nterstiltzt. Der bc­
via decumana şi V (3,85 X 3,50 m)
nutzte Mortcl war rotlich. Auf der
selben Seite, liber die Kieselallee cu un pavaj în faţă, la colţul de sud
wurde ursprilnglich die Stube O (8,00 X (Landes-Gudea 1 983, p. 1 71 ) .

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzkaslcll von Moigrnd-PomC'I. Porolissum I 1
/ Caslrul roman de la Moigrad- Pomcl. Porolissum 4. 1

2,70 m ) erbaut. Spăter wurde s i e in


vier kleinere Stuben geteilt : O (2,50 m),
P (2,50 m), R ( 1 ,50 m) und T ( 1 ,00 m).
O ber ihr Nordeck wurde der .B ackofen
S (3,50 X 3,50 m) gebaut. Der von den
Bauarbeitern benutzte Mărtel war ro­
sa-gelblich. Beim Gebăud e wurden
viele Ziegelsteine, Bruchsti.icke von
Denkmălern und Inschrif ten benutzt.
Auf der si.idwestlichen Seite, auch auf
der Kiesallee, wurden in Etappen die
Stuben : U (8,00 X 8 , 2 5 m + Absis)
neben der via decumana und V (3,85 X
J,50 m) m it einer Pflasterun �J davor,
an der sildlichen Ecke, 6,� baut (Lan­ d. scoaterea di n uz a rezer v o r u l u i
des - Gudea 1 983, S. 1 7 1 ) . pentru apă s-a petrecut probabil pe
d. Die Einstellung de r Benutzung I a începutul secolului III p. Ch . După
des Wasserreservoirs geschah wahr­ această dată el a fost folosit ca groa­
scheinlich am Anfang des 3. J ahrhun­ pă de gunoi. Cele mai t impurii mate­
derts n. Chr. Nach diesem Datum riale databile sunt de pe la 220; cele
wurde es als Abfallgrube benutzt. Die mai târzii de pe la 260. Î ntre v;:isele
fri.ihesten datierbaren Materia lien ceramice domină vasele cu decor ştam­
stammen aus der Zeit um 220 ; die pilat (TSP). Pe latura de vest a cL:i ­
spătesten um das Jahr 260. Zwischen dirii, î ntre doi contraforţi, s-a constru­
den KerarnikgefăBen herrschen die Ge­ it un cuptor pentru încălzire ( ! ?). Di!l
făBen m i t gestempelten Zierelementen interiorul cuptorului provin e un opmţ
vor (TSP). An der westlichen Seitc cu ştampila R usticus (Gudea-Chirilă
des Gebăudes, zwischen zwei Streben­ 7 988 , p. 1 50-1 53) .
pfeilern , wurde ein Backofcn gebaut
e. construirea unor clădiri pe drumu ­
(! ?). Aus den Inneren des Backofens
rile de circulatie laterale (via sngula­
ris) este o pr� ctică se pare tipică la
stammt eine Tonlampe mit dem Stem­
pel Rusticus (Gudea - Chiril ă 1 988,
castrele de pe graniţ a de nord-vest a
S. 1 50-1 53).
Dacici Porolissensis ( Gu dea 1 99 7, p.
e. Die Errichtung der Ge băude auf
43-4 6 ; Gudea 1997 a, p. 43-47). Lcî.n­
den Seitenstraj3en (via saguln;is) scheint
gă porta dextra a fost identificată clă­
eine typische Praxis in elen Kastellen
direa C 1 (încă şi de M. Moga) constru­
an . der nordwestlichen Grenze der ită peste via sagu l aris şi parţial peste
Provinz Dacia Porolissensis ge\vesen
val (Gude a 1 980, p. 84). Lângă porta
zu sein (Gudea 1 997, S. 43-4 6 ; Gudea
sinistra a fost construită clădirea C 8 ,
1 997 a, S. 43-4 7). Neben der porta
peste via sagularis ş i parţial peste val
dextra wurde das Gebăude Cl (auch
(Gudea 1 986, p. 1 2 3). Lângă porta prae­
schon von M. Moga) bestimmt, das
toria a fost identificată clădirea B 6
i.iber die via sagu lnris und teilweise
iiber den Erdwall erbaut wurde (Gudea construită peste via sagularis şi peste
1 980, S. 84). Neben der porta s inis t ra val. Aici au fost descoperite nume­
wurde das Gcbaude CB i.iber die via roase ţigle ale legiunilor III Gal l i ca şi
sagularis und teilwcise i.iber den Wall VII Gemina Felix ( Gu dea 1 983, p. 1 25) .
errichtet (Gudea 1 986, S. 1 23). Neben Fig. 24 . Dimensiun ile şi forma a cestor
der porta praetoria wurde das Ge­
băude B6 identifiziert, welches iiber clădiri nu sunt cunoscute. Presupu­
die viu sagularis und den Wall errich­ nem însă că au aceleaşi planuri c:1 ce­
tet war. Hier wurden Ziegel der Le- le similare de la Bologa şi Buciumi.

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolo„ G11d<"a
-------
�ionen Il I Gallica und V li Gemi n a Fe ­ După construirea acestor clădiri (şi pro­
l ix entde ck t (Gudea 1 98.7 , S. 1 25). A b b .
bab il mai sunt şi altele) vi'a: sagnl aris
i 4 . Die Ausmaf3e und d i e Form dieser a dispărut ca drum de rond sau cir­
Gobăude sind unbekmmt. Wir ver­ culaţie. Probabil ea nu mai era ne­
muten aber , daf3 sic dieselben Grund­ cesară.
risse h;1 ttcn, wie jene von Bolog a und f. datarea lucrări lor de reparaţii şi a
Buciumi. Nach dem Aufbau dieser modificărilor de plan este mai dificilă
Gebăude (vermutlich gibt es auch pentru că materitllul găsit nu a fost
andere) verschwand die via sagularis studiat în chip aparte. Sigur este că
als Rundgangs- ader Verkehrsweg. toate aceste lucrări s-au făcut după
Wahrscheinlich war sie nicht mehr 2 1 3 . Repararea zidului s-a focu t pro­
n otwendig. babil în mod permanent. Inscripţiile şi
f. Di e zeitlich e B estimmun g der Re ­ monumen tele sugerează o perioadă lun­
paraturen und der Veranderungen ;1m gă. Cl[idirea B 6 a fost probabil con­
Grundrif3 ist schwieriger, weil das s truită m a i devreme, căci prezcnţ<t
gefundene Material nicht getrennt un­ ştampilelor mai sus a mintite indkă cea
tersucht wurde. Sicher ist, daG alle mai târzie dată la 222 (vez i mai sus).
diese Arbeiten nach 2 1 3 durchgefi.ihrt
· Inscripţiile magistraţilor oraşului nu
wurden. Die Reparaturen an der puteau fi puse î n zid decât la o oare­
Mauer wurden vermutlich stăndig un­ care distanţă d e decesul lor. Adausu­
ternommen. Die lnschriften und Denk­ rile la clădirea comandamentului au
măler lassen eine lange Zeitspanne putut fi datate după anul 247 (Landes­
vermuten. Das Gebaude B6 wurde G11dea 1 983, p. 1 7 1 ) . Repararea tur­
\Vahrschei nlich frilher gebaut, weil die nului de curtină nr. 2 a avut loc si­
obererwahnten Stempel als spătestes gur după 260, căci altfel maneta Sa­
Datum 222 angeben (siehe o ben). Die loninei nu ar f i putut apare în stra­
Inschriften der Magistraten der Stadt tul d e locuire târziu. Dacă M. Rostov­
konnten nur nach einer bestimmter tzev are dreptate , în ce priveşte mă­
Zeit nach ihrem Tod i n die Mauer surile luate de împăraţi contra ori­
gesetzt werden. Die Anbauten an das entalilor bogaţi ( Rostovtzev 1926, p.
Kommandaturgebaude konnten zeitlich 400), atunci e1m putea explica î n par te
n ach 24 7 bestimmt werden (Landes - prezenţa î n ziduri a inscripţiilor şi mo­
Gud ea 1 983, S. 1 71 ) . Die Ausbesserung numentelor carel l<:>-au :-- p.- r+ ! n u t . La
des Zwischenturmes Nr. 2 fand sicher clădir.ea comandmentului î n ÎnC'ăperile
nach 260 statt, a nders hatte die Milnze noi au apărut m anete de la Alexander
von Salonin a nicht în der spăten Severus, Elagab'atus, Philippus Arabs şi
\Vohnschicht erschei nen konnen. Wenn Trebonianus Gallus. I nteresant este m i-
M. Rostovtzev Recht hat bezilglich der
Maf3nahmen, die von den Kaisern
gegen die orientalischen Reich e ge­
troffen wurden ( Rostovtev· 1 926, S.
400), dann konnten wir teilweis e di2
Anwesenheit der Inschriften und Denk­
maler in der Steinmauer, d ie ihnen
gehorten, erklaren. In den neuen Rau­
men des Kommandaturgebaud es sind
M i.inzen von A lexander Severus, El a­
gabalus, Philippus Arabs und Treboni ­
anus Gallus zum Vorschein gekommen.
Interessant ist der kleine Mti.nzhort, der
in einem GefaB i n der Baracke B 1 6
gefunden wurde. Die 8 Bronzemilnzen

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkasl<!ll von /\loigrar.1-Pomi>I. Poro/isswn I I Ca�lrul r o rn u n d < ' Io Moigrur.1- Pom" t . roroliss11m I
4;3

sind von Nerva bis Ostacilia Severa eul d e pozi t monetar găsit in b a r aca
(C hiril ă 1 99 1 , S. 159, 1 68-1 69). B 1 6 într-un vas. Cele 8 m a n e te de
Das archăologische Material .-ius cler bronz se întind de la Nerva la Otaci l ia
letzten Wohnschicht des Kastells (0,00 Severa (Chirilă 1 99 1 , p. 1 59, 1 68- 1 69).
- 0,30 m) oder das, welches auf den Materialul arheologic provenind din
Wegen, Innenalleen und in den Hofen ultimul nivel de locuire <l i n castru
gefunden wurde, lăf3t ein reges Leben (0,00-0,30 m) sau cel g ăs i t pe drumuri ,
bis zur Zeit des Rilckzugs vermuten. pe a l e i le în te rio are şi î n curţi indic:l
Abb. 32. Die ungestorten Mauer deu­ o viaţă i n te nsă până la data re trag<: r i i - .

ten auf ein langsames, natilrliches Fig. 32 . Zidurile găs i t e ne deran j a t e in­
Untergehen hin. dică o d;_1 râmare lentă, n �i turală.

1I V. Wichtigere IV. E ve n i m e n te m ai
Erei gni sse l ffi i m p o r t a n te 1n
.....

Leben des viata castru lui

Kaste lls de pe Pomet

IV. I . De 1· Rilcktr . t t dcr T ruppz n a btei­ IV. I . Retragerea detaşamentel o r d i n


l ungen der Lcgion e n /III Fla­ l e g iuni l e 1111 Flavia Fel ix şi
via Felix und XIII Gemina XIII Gemina

wurde um cine unbcstimmbnre Zeit s-a ff1cut la o dată care nu se poate


g e ma ch t Der sicherere Ausgan�spunkt
. preciza. Reperul mai sigur este a nu l
ist das Jahr der Truppenkonzen tration en concentrării de trupe pentru războai ele
fi.ir die Kr i e ge m i t elen Pnrthen ( 1 1 0) , cu Parţii ( 1 1 O), unde împăratul a dus
w oh i n der Kaiser „ i n d e n d ak i sch e n „soldaţi ex per i m e n taţi în războaiele cu
Kriegen erfahrene Soldaten" mitgenom­
men hat (Fronto, 205). Eine I n schri f t dacii" (Fronto, 205). O inscripţie d i n
aus dem Orient erwăhnt „vexil lationes Orient menţionează , ,vexillatio nes equi­
equitum Moesiae lnferioris e t Daciae tum Moesiae lnferioris et Daciae eunti
eunti in expe di tione parthica(( (CIL, in expeditione parthica" (CIL, VI, 32,
VI, 32.933). D. Benea (Benea 1 983, S. 933). D. Benea (Bene a 1 98 3, p. 1 53-
153- 1 56) kennt nicht die Anwcsenhc i t
1 56) nu cunoştea prezenţa detaşamen­
der Abtei lung der LeQ ion IIII Flav i a
Felix in Porolissum . V. Moga (Moga tului din Legiunea III! Flavia la Po­
1 986, S. 6 70) hat die Anwesenheit der rolissum. V. Moga (Mog·a 1 985, p. 67) a
Truppenabteilung der Legion XIII înregistrat prezenţa detaşamentului di n
Gemina aufgezeichnet und hat un­ l egiun ea XIII Gemina şi a confirmat
sere Datierung bestăt igt. Wahr­
datarea noastră. Probabil că d etaş amen
scheinlich sind die Legionsabteilungen
­

• an die parthische Front gezogen. Lei der tele de legiuni au plecat p e frcntul
wei13 man nichts liber die Teilnahme parthic. Din păcate nu se ştie nimic

https://biblioteca-digitala.ro
44 Nicolae Gurlca

der Legion IIII Flavia Felix an diesem despre participarea la acest război a
Krieg (Benea 1 983, S. 1 5 1 ) . Mehr noch, legiunii IIII Flavia Felix ( Benea 1 983 ,
es scheint so, daB sie nach Pannonia p. 1 51 ) . Mai mult, se pare că e a a fost
Inferior geschickt wurde. Es wăre aber trimisă în Pannonia Inferior. S-ar pu­
m og li ch , daB die Teilnahme der Le­ tea însă ca participarea la război a le­
gion V II Claudia am Krieg den Riick­ giunii VII Claudia, să fi determinat
zug der L egion III! Flavia nach Moesia
Superior verursacht hatte (Benes 1 983, retragerea legiunii !III Flavia în Moe­
S. 1 58). Andererseits ist die Teilnahme sia Superior (Benea 1 983, p. 1 58). În
der Legion XIII Ge mina sicher (Moga schimb participarea legiunii XIII Ge­
1 9g,5, S. 22). mina este sigură (Moga 1 985, p. 22).

IV .2. Hat Kaiser Hadrian 1 1 8 die IV.2. A făcu t împăratul Hadrianus o


Provinz Dakien besucht? v izi tă în Dacia la 1 1 8 ?

Man vveiB , daB der Kaiser den Win­ S e ştie c ă împăratul a petrecut iarna
ter 1 1 7 in Nicomedia verbracht hat. anului 1 1 7 la Nicomedia. La începu­
Am Anfang des Jahres 1 1 8 befand er tul anului 1 1 8 se afla î n Moesia I nfe­
sich in Moesia Inferior, um m i t den rior pentru tratativele cu Roxolanii ; se
Roxolanen zu verhandeln ; m an glaubt, crede că a ajuns apoi în Pannonia,
daB er spăter Pannonien erreichte und iar la 8 iulie se afla la Roma (Half­
am 8. Juli befand er sich in Rom mann 1 986, p. 1 90). Presupunem însă
(Halfmann 1 986, S. 1 90). Wir vermuten ·că împăratul a vizitat şi Dacia. Rezol­
aber, daB der Kaiser auch Dakien varea situaţiei de război cu I;azigii
besucht hat. Die Losung der Kriegslage ( 1 1 8- 1 19), împărţire a provinciei, apoi
mit den Jazygen ( 1 1 8-1 1 9) , die Auf- ridicarea unor oraşe la rang de muni­
teilung der Provinz , die Verleihung cipium, fortificare a graniţei sugerează
des Ranges eines Munizipiums an o prezenţă a lui aici. Porolissum a
devenit capitala unei provincii n oi A
einige Stădte sowie die Befestigung
.

apărut exerci tus Daciae Porolissensis


der Grenzc lăBt seine Anwesenheit hier (Frotase 1 974), au sosit arcaşi i palmy­
vermuten. P orolissum wurde die Haupt­ reni (Rowel 1 964 , c. 1 99-200) care
stadt einer neuen Provinz. Es erschien au primit apoi e pi t e tul „porolissensi ­
die exercitus Dacia e porolissensis (Pro­ um" . O inscripţie din castru (T6th 1 978,
p . 1 7, nr. 4) sugerează ridicarea unei
tffse 1 974), die palmyrenischen Bogen­
construdţii sau a unei sltatui . nacă
schiitzen kamen an ( Rowel 1 964, Sp. luăm în considerare şi alte inscripţii
1 99-200) ( di e spăter den Beinamen din noile provincii dacice, vizita putea
„porolissensium" erhielten). Eine I n ­ avea loc, la începutul deceniului 3 şi
schrift aus dem Kastell (T6th 1 978, S. nu mai Wrziu, prin anii 1 30, cum se
presupune (Ha'Lfmann 1 984, p. 1 94).
1 7, Nr. 4) deutet auf die Errichtung
eines Gebăudes ader einer Statue hin.
Wenn wir auch andere Inschriften
aus den neuen dakischen Provinzen i n
Betracht nehmen, konnte der Besuch
am Anfang des 3 . Jahrzehntes stattfin­
den, aber nicht spăter, um das Jahr
1 30, wie es vermutet wird. (Halfmann
1 984, S. 1 94).

https://biblioteca-digitala.ro
1
Dos Rumergrenzkastcl/ von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 I Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Porolis.mm
45

I F.3. Die militărischen Ereignisse in IV.3 . Evenimente mil itare d e după


Porolissum nach der Mitte des mijlocul secolului 11 la Poro­
2. Jahrhunterts. lissum.

l\'Ia n glaubte einc lange Zeit lang, S-a crezut mult timp, şi se mai cre­
und man tut es heute noch, da() die de, că războaiele de la mijlocul se­
Kriece vom Mitte des 2. J ahrhunderts colului II (165-1 80) - numite şi răz­
( 1 65.:...:_ 1 80)
- auch Makormannenkrie­ boaie m arcomanice - a u afectat pro�
g e genannt - die Provinz und sogar vinci a şi chiar Porolissum . S-au năs­
Porolissum benachteiligt haben. Es wur­ cocit distrugeri, incendii, etc. Analiza
den ZerstOrungen, Brandstifte usw. er­ stratigrafiei din castru nu permite în­
funden. Aber die Analyse der Strati­ să nici o presupunere de aces t fel.
graphie erlaubte keine diesartige Vcr­ Stratigrafia nederanj ată nu indică dis­
mutung. Die ungestorte Stratigraphie trugeri. Circulaţia monetară nu s-a în­
weist auf keine Zerstorungen hin. Der trerupt. Ritmul vieţii a crescut s e pare
Lebensrhythmus wuchs anscheinend tot mai mult.
an. Este adevărat că ar fi putut exista o
Es ist wahr, da{) ein „Druck" aus dem „presiune" asupra hotarului (SHA, Vita
\Vesten auf die Grenzen ausgeiibt wur­ Marei, 22, 1) dinspre vest, mai ales
de (SHA, Vita Marei, 22, 1 ) . Insbeson­ că barbarii s-au apropiat foarte mult de
ders 1 weil sich die Barbaren den Gren­ graniţă. Fig. 2 6 . Se pare că datorită
zen sehr naherten. Abb. 26. Wahr­ stării de război, poate chiar a unei ne­
scheinlich gab es im Wirtschaftsleben siguranţe generale s-au petrecut per­
we�en cler Kriegslage und mogliche r:-­ turbăr în viaţa economică (drumurile
i
weise auch einer allgemeinen Uns1- au devenit nesigure, pericolul iminent,
cherheit StOrungen (die Wege wurden comerţul a încetat) care au determi­
unsicher, die Gefahr bedrohend, der nat o scădere a cantităţii de manete
Handel horte auf), die die Verminde­
în circulaţie (Gudea 1 994 , p. 77, fig. 10).
rung der Miinzenmenge im Umlauf vc­
însă aducerea legiunii V Macedonica
rursachten (Gude2 1994, S. 77, Abb. 1 0) .
Aber das Herbeiholen 1 67 der Legion la Potaissa în 1 6 7 a liniştit spiritele
V Macedonica nach Pota issa hat die ( Bărbulescu 1 987, p. 23). Tratatul cu
Geister beruhigt (Bărbulescu 1 987 , S. Iazigii semnat de M. Aurelius (Dia Cas­
·23). Das von M. Aurelius mi t den J�­
sius, LXXI, 1 9, 2) „le-a îngăduit să
zygen unterschriebene Abkommei: (Dw
Cassius, LXXI, 1 9, 2) „ erlaubte ihnen facă negoţ cu Roxolanii prin teritoriul
den Handel mit den Roxolanen durch Daciei, ori de câte ori guvernatorul
das· Land Dakiens, so oft der Guve�­ acestei provincii le va da voie" . Cel mai
neur dieser Provinz das ihnen genehm1- scurt drum între cele două grupuri bar­
gen wird". Der kiirzeste Weg zwischen
den beiden Barbarengruppen fiihrte bare era pe la Porolissum. Mai târ­
durch Poroliss11m. Spăter bezog sich ziu tratatul de pace semnat de Com­
der Friedensvertrag, cler nach den modus (Dia Cassius, LXX II, 3, 1) după
Kriegen, die „jenseits der Dakien" ,r:;e­ războaiele duse „dincolo de Dacii'' se
filhrt wurden, von Commod11s u n ter­
schrieben wurde (Dia Cassius, LXXII, referă sigur la teritoriul din faţ : 1 Po­
3, 1). sicher auf die Gegend vor Poro­ rolissum-ului . Durii au prccL1 t priso­
lissum. Die Buren haben din Gefange­ nierii, au dat ostateci şi s-au o bl i gat
nen iibergeben, Geiseln gelassen „că nu vor mai locui şi nu-şi vor m a i
und 'Sich verpfliichtet, da{) ,1sie nicht
paşte vitele mai a proape de 40 de s ti i d i i
mehr năher als 40 stadia von der
de hotar". împăratul a mai primi t
Grenze wohnen und , ihre Rinder
_zum weiden bringen werden". Der 1 5.000 de oameni de la „alţii•• ('' ar-

https://biblioteca-digitala.ro
46 Nicolae Gudca

Kaiser bekam 1 3.000 Leute vo n bari) , iar guvernatorul C. Vettius Sa­


„anderen" (Barbaren). Und der Gu­ binianus a c o l o ni zat în provinciile da-
verneur C. Vettius Sab ini :mus ko­ cice 1 2.000 de Daci (Cassius Dio, LXXII.
lonisierte in die d a ki sc h c n Pro'iÎ nzL·n
1 2.000 D a ke r ( D i o Cass i 1 1 s . L X X I I , ;( 1 ) .
3 , 3). Pr o b a bi l î n acest context, sub
W;ahr.sre hein l i ch \'. · urdcn i n d i escm Kon­ Commodus, s-au construit barajele, o
text, u n t er Comrn.odus, c.l i c Dti m rn e, e i n parte din turnuri mai ales în trecă­
Teil von ele n T i.irmen ins besond crs v or torile din faţ a Porolissum-ului. Aşa se
Porol is.'> 1 1 m g c: b ;.rn t . S ) ist die Freude
explică bucuria vameşilor de la Po­
de r Zollner aus Poroli ssum erkldrbar,
weil cler Handel „ \viedcrhergestell t" rnlissum că negoţul a fost „refăcut"
wurde (G1ulea 1 996, S . 75- 8 7). A b b . 2 6 . (Gudea 1 996, p. 75-07). Fig. 2 6 .

IV .4 . D ie Ankunft d e r Truppenabtci­ IV.4. Sosirea detaşameT!J.f;elor din le ­


lungen der Legion e n III Gallica g i unil e III Gallica din Syria
aus Syrien und VII Gemina Fe­ şi VII Gemina Felix din Hi­
lix aus Hispanien spania,

w a r l' i n Ereignis. Der Zustand die ­ a constituit un eveniment. Sitm1ţia


ser Soldaten, die aus Lăndern mit troc­ acestor soldaţi veniţi din ţări cu climă
kenem und warmem Klima kamen,
uscată şi caldă trebuie să fi fost cu­
muBte sonderbar gewesen sein. Ihre
Solde wurde verminder t (wenigstens rioasă. Solda lor era diminuată (cel
deren aus der Legion III Galli ca), sie puţin a celor din legiunea III Gallica),
wurden als „Străflinge" betrachtet. aveau stc;. t ut de „ pedepsiţi". Se pare
Es scheint, daB sie, aus diesem Grund că din acest motiv nici nu au ridicat
keine Inschriften aufgestellt haben. Die i nscripţii. Singurele urme lăsate sun t
einzige hinterlassene Spur waren die
ţiglele ştampilate. Motivul pentru care
gestempelten Ziegelsteine. Der Grund ,
weshalb die Truppenabteilung der Le­ a ajuns aici detaşamentul din iegiun e :i
gion V 11 Gemi na Felix hierher gelangte, VII Gemina Felix rămâne încă un 1r i ­
bleibt noch ein Geheimnis. Sowieso ster. Oricum aceste două detaşameni<.'
stellten diese zwei Truppenabtei'lungen (alcătuite fiecare din minimum 500 sol­
(jede von ihnen wurde aus wenigstcns
daţi) au constituit o forţă în plus p:.:
500 Soldaten gebildet) eine zusătzliche
Kraft an cler Grenze dar. Sie trugcn graniţă. El e au contribui t mult la lu­
bedeutcnd zu den Reparaturenarbeiten crările de reparaţii şi de construire ; 1
und dem Bau 2 1 3 der neuen Umweh­ incintei noi l a 2 1 3 . Foarte probabil au
rung bei. Es ist S'.:.· hr wahrscheinlich,
da13 sic im Kastell von Pomet statio­ staţionat în castrul de pe Pomet.
n ierten.

IV.5 . Der Besuch des Kaise rs Cara­ IV. 5 . Vizita făcută la Porolissn m de
c alla 2 1 3 n.Chr. i n Porolissum împăratul Caracalla în an ul 2 1 3
p.Ch.
Am Anfang d e s Jahres 2 1 3 (SHA C În anul 2 1 3, prima j umătate (SH-4.
5, 4), a n d e r e Autoren meinen 2 1 4 (vgl. C 5, 4) (după alţi autori în <mul 2 1 4)
Halfmann 1 984, S . 223), machte Kaiser
(cf. Halfmann 1 98 4 , p. 223) î n drum
Oaracalla auf seinem Weg zur par­
thischen Front einen „Arbeitsbesuch" in spre frontul parthic, împăratul Cara­
Dakien ( vgl. Bodor 1 970, S. 47-48) und calla a făcut o vizită „de lucru" în

https://biblioteca-digitala.ro
J)c3 Romergrenzkastcll von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolis•um 1 4 ·1

insbesonders in dcr Nordprovinz, in Dacia (cf. Bodor 1 970, p. 47-48) şi


Porolissum. Er \VUrde von seiner Mut­ mai ales în provincia nordic�"t. la Po­
ter Julia Domna begleiL' t . Er \\·urck , rolissum. L-a însoţit m am a sa, Iulia
\\· ie es ilblich war, von den prătorici­ Domna. Era însoţit, cum era şi firesc,
nischen Kohorten, equ i trs singu lares de cohortele de pretorieni , equi tcs si n­
Augusti und der Leibwache begleitet gulares augusti şi garda de corp for­
(die aus Skythen und Keitcn (nach Dfo mată din Sciţi şi Celţi (după Dio Cas­
Cassius) und aus Germanen (nach He­ sius) şi din Germani (după Herodia ­
rodianus) gebildet wurde. Die Gesamt­ nus). Totalul însoţitorilor se ridica la
zahl der Begleiter betrug etwa 2500 cca 2500 soldaţi (Millar 1 977, p. 6 1-
Soldaten (Milla r 1 977, S. 6 1-65) . Das 65). Scopul vizitei a fost complex : re­
Ziel des Besuchc>s \var komplex : d ic glementare a relaţiilor cu barbarii si­
Regelung der Beziehungen mit den tuaţi la nord-vest de Dacia Porolissen­
Barbaren, die sich nordwes1tlich von sis, obţinerea aprobării armatei pentru
Porolissum befanden, die Zusage măsurile luate împotriva fratelui său,
der Armee, fi.ir die M.a{)nahrrn e n ge,... e tc. De la D i o Cassius ştim că a luat
qen seinen Brudern usw. Van Dio ostateci de la barbari (LXXVIII. 2 7 ,
Cassius vvissen wir, da{) er Geisel 5), i-a învrăjbit pe Vandali contra Mar­
von den Barbaren g,en omm en (LXXVII comanilor, iar pe regele Quazilor G3-
27, G), die Vandalen gegen die Marko­ briomarus şi pe câţiva din suita lui i-:-i
mannen gehetzt und den Konig der executat (LXXVIII, 20, 3). Toate aces­
Quaden, Gabriomarus, und ein paar te a par să se fi petrecut l a Porolissum.
Leu te aus seinem Gefolge hingerichtet
hat (LXXVIII, 20, 3). Es scheint so, daB Provincia s-a pregătit temeinic pen­
dies a ll es in Porolissum geschehen ist. tru vizită. Castrele de la Bologa, Bu­
Die Provinz bereitete sii:-h gri.indlich ciumi, Pomet şi Căşei au fost refăcute
auf den Besuch vor. Die Kastelle vo:1 cu incinte din zid de piatră, clc'"t dirile
Bologa, Buciumi, Pomet und Căşei \\: ur­ din interior reparate. La Porolissum
den mit Steinumwehrungen neu ernch­ vizita este nt0S tată de numero<1se in­
tet die Gebaude aus dem Inneren wur­ scripţii. Unel e dovedesc ridicarea zidu­
<le � repariert. In Porolissum ist der lui de incintă, altele o arată pe cohors
Besuch von zahlreichen Inschriften be­ V Lingonum primind de la împărat
legt. Einige bestatigen die Errich ţung
der Umwehrungsmauer, anclere zc1c:;en onoruri, daruri şi binefaceri excepţio­
die cohors V Li ngonum, wie sie Ehren, nale „indulgentiis eius aucta liberali­
Geschenke und besondere Woh l t aten tatibusque ditata" indusiv epitetul an­
„ind11lgentiis eius aucta l iberaHta tibus­ toniniana. Fig. 23.2. Un centuri a d i n
que ditata" sowie den Beinamen anto­ legiunea V Macedoni ca (Bărbu le s cu
niniana vom Kaiser erhielten. Abb. 23.2.
Ein. centuria der Legion V Macedonica 1987, p. 69), probabil architectus, a
(Bărbulescu 1 987, S. 69), wahrschein­ condus lucrările de refacere la tem­
lich architectus hat die Wiederherstt'l­ plul zeilor palmyreni, i ar numerus-ul
lungsarbeiten �n den palmyrenischen a primit epitetul an toninianus (Gudea
Gottertempeln g e leitet, und ckr n � ime­
_
rus erhielt den Beinamen antonmia nus 1 989, p. 7 62, nr. 10). Templul se afla
{Gudea, 1 982, S. 762, Nr. 1 0). Der Tem­ în aşezarea civilă a castrului de pc Po­
pel befand sich in der Z � vilis�edlung met. Cohorta V U ngon v m lll d i ridică
des Kastells von Pomet. D1e h.o h ortc• o inscripţie şi în cinstea mamei îm pi1-
V Lingonum errichtete cine Inschrift
ratului (Gudea 1 989, p. 762-763, nr.
auch zu Ehren der Mutter des Kaisers
(Gudea 1989, S. 762-263, Nr. 1 2) aut 1 2) in care aceasta poartă cuno�;cutul
der sie den bekannten Beinamen „Mut­ epitet de „mamă a castrelor". Toate
ter der Kastelle" trăgt. \Vahrschr:>inlich unităţile împreună, probabil, au r i d i-

https://biblioteca-digitala.ro
48 Nicolae Gudca

errichteten alle Einheiten gemeinsam oat statuia de bronz în mărime natu­


die Bronzestatue des Kaisers uncl sei­
rală a împăratulu i şi a mamei sale .
ner Mutter in nati.irlicher Creme.
Es war eine Zeit als Porolissum die A fost un moment când Porolissum
m ilitarischc „ Hauptstadt" des romi­ a fost „capitala" militară a statului
schen Staates war. Wir sind der Me i­ roman. Noi credem că tratativele s-au
nung, daf3 die Verhandlungen in Ka­
dus în castru, iar execuţiile au fost
stell gefi.ihrt und die Hinrichtungen
vom tribunal verkiindigt wurden . promulgate de pe tribunal.
Nach ein pci.ar .Jahr en wurde Kaiser Peste câţiva an i, împăratul Macrinus
Macrinus dazu gezwungen, cli c Geic;ei a fost nevoit să restituie ostatecii (21 7
zuri.ickzuliefern (21 7 n .Chr.), weil die
p. Ch.) căci Dacii ameninţau cu răz­
Daker mit Krieg drohten , wenn nicht
gar die Provinz verwi.isteten ? (D i o Ca ­ boi, dacă nu chiar şi pustiiseră pro­
ssi us (LXXVIII, 27, 5). vincia? (Dio Cassiu s, LXXVIII, 27, 5).

JV.6. D ie Ereignisse nach der M it te IV. 6. Evenimentele de după mijlocul


des 3 . Jahrhunderts (Gallienus) secolului III (Galienus)

Dic bedrohlkhen Ereignisse, die um Evenimentel e grave care s-au petre­


die Mitte des 3. Jahrhunderts im gan­ cut la mij locul secolului III în tot Im­
zen Romischen Reich stattfanden, aber periul Roman, dar mai ales în provin­
i nsbesonders in den rheinischen und ciile renane şi dunărene au afectat
danubischen Provinzen, haben einiger­ î ntr-o măsură oarecare şi Dacia Poro­
maBen auch Dacia Porolis ensis beein­ lissensis. Se crede că Dacia Malven­
fluBt. Man glaubt , daB die von den Go­ sis, atacată de Goţi şi de Carpi a fost
ten und Karpen angegriffene Dacia parţial sau total abandonată (Tudor
Malvensis teilweise oder sogar ganz 1 978, p. 3 7-38). Un număr de 3 1 de
verlassen wurde (Tudor 1 978, S. 3 7- tezaure monetare îngropate în perioada
3 8). Einc A.nzahl von 3 1 zwischen 250- 250-257 sugerează acest lucru. Împă­
257 gruppierten Mlinzhorte lassen das ratul Decius a fost înfrânt l a Abbribtus
vermuten. Kaiser Decius wurde bei în Mo esia In.feri or şi situaţia s-a tot
Abbrittus in Moesia Inferior besiegt und agravat până la Gallienus. Pe baza u­
bis Gallienus verschlechterte sich die nor texte destul de confuze se crede
Lage immer mehr. Aufgrund em1ger că sub acest împărat a fost o a mis sio
ziemlich ven\·irrenden Texte kann ver­ Daciae. Termenul, folosit de Aurelius
mutet werden, daB dieser Kaiser ein Victor (Caesares, 33, 3) a fost înde­
amissio Daci a c war. Der von Aurelius
lung speculat în istoriografie, fără ca
Victor (Cae sares, 33, 3) verwendete Be ­
aceste speculaţii să lămurească cât de
griff fi.ihrte lange Zeit în der Geschichts­
cât lucrurile. (vezi mai recent Chrysos
schreibung zu Spekulationen, ohne
1 992). S-ar putea, credem noi, ca a­
daB diese die Tatsachen geklart hatten
ceastă părăsire să se fi referit la Da­
(siehe neulich Chrysos 1 992). Unserer
cia Malvensis şi nu la teritoriile din
Meinung nach ware es moglich, daB
interiorul arcului carpatic, unde nu sun t
dieses Verlassen auf Dacia Malvens is
semn e ale unei invazii. Se pare că
bez og en werden kann und nicht auf
die G e biete innerhalb des Karpatenbo­ Gallienus a păstrat intacte provinciile
gens, wo es keine Zeichen eines Uber­ Porolissensis şi Apulensis. Pe lângă
falles gibt. Vermutlich hat Kaiser Gal­ datele generale oferite de arheologie,
l ie nus die Provinzen Porolissensis und descoperirile din castru oferă alte ar­
Apulensis unberilhrt erhalten. Die Ent­ gumente în acest sens. Unităţile mi-
deckungen aus dem Kastell bieten ne- litare din aceste provincii au purtat

https://biblioteca-digitala.ro
Dos Rămcrgrenzkaslcl/ von Mo1grad-Pomel. Poro/issum 1 f Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Poro/issum I 49

ben den allgemeinen Daten der Archă­ epitetul ga'lli ena (co hors III Delnw ta­
ologie andere Argumente in diesem rum, legio XIII Gemina) (!DR III, 1 ,
Sinne. Die Milităreinheiten aus dieser
nr . 7 7 , 59), circulaţia monetară i n c as­
Provinz trugen den Beinamen galLiena
(cohors III Detmatarum, legio XIII Ge­ tre şi oraşe a continuat (Horedt 1 982,
mina (!DR III, 1 , Nr. 77, 59), der Mlin­ p. 26-5 8 ; Chirilă-Gudea 1 982, p.
zenumlauf setzte sich în den Kastellen 1 30-1 3 1 ) . Chiar şi manete emise de
und Stădten fort (Horedt 1 982, S. 26-
Gall ienus în anii 258-26d în numele
58; Chirilă-Gudea 1 982, S. 1 30-1 3 1 ).
Sogar Mi.inzen, die von Gallienus 258- legiunilor le menţionează pe cele din
260 im Namen der Legionen geprăgt Dac�a (Pferdehirt 1 984, p. 4 29-430,
wurden, erwăhnen jene aus Dakien fig. 1 9) . Numeroase obiecte din castru
(Pferdehirt 1 984, S. 429-430, Abb. H l ) . datează din ultimul s fert de secol de
Zahlreiche Gegenstande aus dem Ka­
stell datieren aus dem letzten Viertel­ existenţă a provinciilor dacice : ace de
jahrhundert der Existenz der dakischcn bronz cu cap poliedric (în rezervorul
Provinzen : Nacleln aus Bronze mit p-:1- de apă), opaiţ de bronz (în clădirea
lyedrischem Kopf (im Wasserreservoir), comandamentului), vase de import de
Bronzelampe (im Kommandaturgebău­
l a Augusta Treverorum (în aşezarea ci­
de), ImportgeHi.Be aus Augusta Treve­
rorum (in der Zivilsiedlung), Fibeln. vilă), fibule. Fig. 32. 1 . Ultimele ma­
A b b . 32. 1 . Die litzten MG.nzen aus nete din castru sunt din vremea lui
dem Kastell sind aus der Zeit von Aurelianus. Unele lucrări de refacere
Aurelianus. Einige Wiederhestellungs­ la ziduri par atât de aproape de
arbeiten scheinen der Zeit von Gal­
epo ca lui Gallienus, încât sugerează
lienus so nahe zu sein, daB sie
solchartige Aktionen vermuten las­ tocmai acţiuni de asemenea gen pe
sen, die wir in anderen Provinzen epi­ care le avem atestate epigrafie î n
grapisch bestătigt finden. All diese, alte provincii. Toate acestea, bazate
selbstverstandlich auch auf die Strati­ desigur şi pe stratigrafie, ne fac să
graphie gestiitzt, erlauben uns die Ver­
credem că trupele au staţionat în cas-
mutung, daB die Truppen bis 275 n . Chr.
im Kastell von Pomet stationierten. trul Pomet până la 275 p. Ch.

.V � D a t e n ii b e r dic V. Date în legătură

Z i v il siedl u n g de� (_' l l aşezarea ci Vi 1 ă

K a stel l s a c a str ulu i

V. 1 . Die Lage der Siedlung im Be­ V. I . Poziţia aşezării în rapor t cu


z11g zum Kastcl l . castr u l .

1 989 als wir zum crsten Mal clk î n anul 1 989 când a m prezentat rpen­
„Zivilsiedlung" bzw. die Stadt Poro­ tru întâia oară „aşezarea civilă" , re­
lissum vorgestellt haben (Gudea 1989 , spectiv oraşul Porolissum (Gudea 1 989.

https://biblioteca-digitala.ro
Nicola" Guclco

S. 1 1 5-147), konnten wir die eigen­ p. 1 1 5-147) nu am putut separa aşe­


tliche Zivilsiedlung von der eigentli­ za �ea �ivilă propriu zisă de oraşul pro­
f'.hen Stad t nicht trennen. Heutzutage, priu zis. Astăzi m urmare a cercetă­
infolge der Forschungen in der Zivil ­ rilor din aşezarea civilă (Al. Matei, D.
siedlung IAl. Matei, D. Tamba, N . Gu­ T;1 m b;.1 , N. Gudea) şi a celor din ceea
dea) sowie dort, was wir jetzt eigen­ ce ; 1cum numim oraşul propriu zis (Al.
tliche Stadt nennen, ist es klar, daf3 Matei) e-ste eviden t că se poate încer;:: a
-cine Trennung moglich ist. o separare.
\Vir haben a l s Zivilsiedlung nur die
Am considerat ca asezare civilă nu­
Bauten von der ersten Terasse um das m ai construcţiile situ �te pe prima te­
Kastell bezeichnet. Es ist also die Re­
rasă în jurul castrului. Este vorba deci
de von den Gebauden. die sich neben
de clădirile situate pe lângă drumul
dem Wcg, der von cler porta. dextra
care iese pe por ta dextra şi duce spre
nach Osten fCLhrt (Sektor OL), j ene,
Est (sector OL), cele situate pe lângă
.dic sich neben dem Weg vor dem Ka ­
drumul ce trece prin faţa castrului,
stell befinden und paraleli zur nord­
paralele cu latura de nord-est (sector
wcstlichen Seite stehen (Scktor L) unc.l
L) şi cele situate în faţa laturii de
die, die sich vor der nordwestlichen
Seite befinden (Sektor M) (Gudea 1 989, nord-vest (sector M) ( Gudea 1 989, p.
S. 359, Abb. 9). Wir zahlcn die Bauten 359, fig. 9 ) . Nu vom include aici con-
nicht hinzu, die s ich in Richtung Ein­ strucţiile situate spre intrarea în com­
gang in den Komplex von Nord;n b::-- ­ plex dinspre nord - aşa numita te­
f inden - die so2enannte Terassc mit rasă cu sanctuare (Gudea 1 989 , p. 1 44-
Sanktuarien (Gudea 1 989, S. 1 44-1 4 7) .
1 47). Construcţiile civile şi publice (tem ­
D i c zivilen unc.l offentlichen Gcbăude
(Tempel) wurden hier neben dcm Weg ple) s-au construit aici p e lângă drum,
-errichtet aber erst nachdem dieser Teii dar numai după ce această parte n
als Verteidigungszone aufgelOst wur­ fost desfiinţată ca zonă de apărare ş i
de sowie n ach einer Reihe von vorbe­ după o serie d e nivelări pregătitoare
rei tc:nden Ebenungsarbeiten (Matei 1 995
(Matei 1 995, p. 1 1 8- 1 20�.
S . 1 1 3-1 20).

F 2 . Die Bauten der Siedlung und V.2. Construcţii le di n aşezare şi ca ­


ihre Zilge. racterul lor.

Im Sektor OL wurden 1 9 08-1 9 1 5 În sectorul OL s-au dezvelit în anii


vier Gebăude auf d er Kastellseite des 1 908-1 9 1 5 patru clădiri pe partea spre
Weges (OL 1-4) und ein Gebăude auf castru <l drumului (OL 1 -4) şi o clă­
der Seite der Stadt (OL 5) . freigelegt dire pe partea spre oraş (OL 5) (cf.
( vgl Gudea 1 989, S. 1 3 3-1 42). Die er­ Gudea 1 989, p. 1 33-142). Primele pa­
sten vier G ebăuden waren Wohnungen. tru construcţii au fost :locuinţe. Pe
Mit der Zeit wurden sie mit Mauern parcursul timpului ele au fost „lega­
aneinander „gebunden" , so da.B sie eine te" una de alte cu ziduri alcătuind
insula bildcten, wie sie von A. Buday ceea ce A Buday numea pe drept cu­
rich tig bezeichnet wurden. Einige Ein­ vând o insula. Câteva a mănunte : OL 1 :
ZL'lheiten : OLI : AusmaBe 2 1 , 1 0 X 1 0,45 dimensiuni 2 1 , 1 0 X l 0,45 m ; patru în­
m : vier Stubcn : Heizung mit Hypokau­ căperi ; încălzire cu hipocaus t; OL 2 :
s tum OL 2 : Ausmaf3e 1 0, 1 0 X 7,60 m ; dimensiuni 1 0 , 1 0 X 7,60 m ; două în­
zwei Stuben Heizung mit Hypokaustum ; căperi ; încălzire cu hipocaust; OL 3 :
OL 3 : AusmaGe 1 4, 50 X 2 8 , 50 m ( X dimensiuni 1 4,50 X 28,50 m ( X 24,00
24,00 X 9,00 m) ; sieben Stuben; Hei- X 9,00 m) ; .şapte încăperi; încălzire cu

https://biblioteca-digitala.ro
Das Rum<'rgrenzJ;asl<'ll ,·on Moigrad-Pomel. Porolissum 1 ; Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum I :J l

zung mit Hypokaus tum ; OL 4 : Aus ­ hipocaus t ; OL 4 : dimensiu n i 20,00 X


mal$e 20,00 X 1 5,00 X 26 , 00 X 29,00 1 5,00 X 26,00 X 29 m ; opt inciiperi ;
m ; acht Stuben, Heizun g mit Hypoka­ încălzire cu hipoca ust. Toate construc­
ustum. Alle Gebăude wurden mit Zie­ ţiile au fost acoperite cu ţigle şi o ­
geln und Hohlz i egln bedec�t; bei dem lane ; la con strucţie s-Ru folosit multe
Bau wurden viele Ziegelstein e verwen­ cărămizi ; pereţii au f o st tencuiţi şi pic ­
det ; die Wăndc wurden verputzt und taţi ; materialul apărut este numeros şi
bemalt ; das g efundene Material ist foar te variat, obişnuit pentru o a şe z are
zahlrcich und sehr vielf ă ltig, was ge­ civilă. Clădire a OL 5 măsura 20,00 X
wohnlich fG.r eine Zivilsicdlung ist . Das 6,00 m ; s-au dezvelit numa i trei incit -
Gebd.ude OL 5 be trug · 20,00 X 6 0 0 m : ,

peri, încălzire cu hipocaust. Ea a fo s t


es wurd2n nur drei stuben freigelegt ;
Heiz ung mit Hypokaustum Sie wurde .
refolosită în epoca rom ană tcîrzie. î n
im spatromischen Zeitalter wiederver­ interi o rul ei şi în jurul ei s-a dezvol­
wendet. Im Gebăude und rings herum tRt un mic cimitir cu sarcofage di n că­
hat sich ein kleines „Friedhof" mit rămidă (Gudea 1 989, p. 1 56-1 58).
S ark ophagen aus Zi egelste i n e n e n tw ic­ Tot în sectorul OL a fost cercc t a � [1
kelt (Gudea 1 989, S. 1 5 8-158).
î n anii 1 986-1 988 clădirea OL 6 . Este
Ebenfalls im Sektor OL w u rd c 1 986- ·
si tuată în panta spre castru, la 10 m
1 988 das Gebăude OL 6 erfo rsc h t. Es de drum şi a fost cons truită peste
befindet sich auf dem Abh ang Rich­
fostul şanţ, umplut, al castrului . Di­
turn; Kastell. 1 0 m vom Weg entfernt
m ensiuni 14,50 X 1 0,90 X 1 2,70 X
u nd wurde liber den ehem aligen Gra­
1 0,000 m . Avea cinci încăperi. î ncăl­
ben des Kastells, der aufgefi.illt wur­
de, errichtet. Ausma ()e 1 4, 50 X 1 0,90 zire cu hipocaust. Are două faze de
X 1 2, 70 X 1 0,00 m. Es ha t te fiinf Stu­
construcţi e şi anexe din epoca romană
târzie. Materialul arheologic este nu­
ben. Heizung mit Hypokaustum . Es hat
zwei Bauphasen und Nebcnbauten aus meros şi tipic. A fost acoperită cu ţig l e
şi o l an e (Tamba-- .Uatei 1 992, p. 1 50-
der spa t e n rom ischen E poch e . Das ar­
chăologische Ma teri a l i<;t z<i h l r c i c h un d 1 52).
Î n a n i i 1 982-1 983 s- a u făcut cer­
typisch . Es wurde m i t Z i c g e ln und
Hohl ziegeln b2dl' Ckt ( Tmnb:i - Matei 1 9 92 cetări pe t erasele situate în fat<1 Li­
S. 1 50-1. 52 ) . turii de nord-est a castrului, la est de
1 9 82-1 983 wurdcn Forsch u nge n auf po r ta praetoria. Au fost identificate :
den Terassen vor der nordos tlichen Sei­ drumul roman ·şi mai multe clădiri si­
te des Kastells , ostlich von der porta tuate de-o parte şi de al ta a lu i . A u
praetori.a durchgefi.ihrt. Es \\·urden dcr fost dezvelite două dintre ele, pe par­
romische Weg und m ehrere Gebăudc tea spre castru a drumului (L 3 +
° L 4). Ambele au fost locui n ţe Aco­
auf beiden Seiten des Weges identifi­ .

ziert. Zwei von ihnen, die sich auf der perite cu ţigle şi olane. Se a flau la
Seitc H.i chtung K ci stcll clC's Wcg ·� lw­ U,60 m una de alta. Cl�direa L 3 a fost
findcn, wurclen frcigelegl (L :� + L 4 ) . construită în două etape; măsur<l : 1 5,00
Beide wurden be w oh n t . Sie wu rd c n mit X 20,25 rn; şapt e încăperi din care t rei
Z i e g e l n und Hohlzi c�eln bedC'ckt. S i 1 · cu încălzire cu hipocaus t ; ave a curte
befanden sich in einer Entfcrn u n � voP neacoperită. Clădirea L 4 măsura 14,00
0 , 6 0 m v oneinand e r. Das Gebliude L :� X 9.50 m; patru încăperi, una cu în­
wurde in zwei Et;ippen gcbaut; c·s bt•­ călzire cu hipooaust. Spre castru, re­
trug l i'i ,00 X 20.25 m ; es hatte sieben spectiv spre pantă, la cca 2,00 m a fost
Stubcn . drei von i h nen \Vllrclen mit Hy­ co nstruit un zid de sprijin. În dreptul
pokaus tum 17eheitzt; es hatte einen un­ clădirilor zidul are · un intrând unde s-a
bedeckten Hof. Das Gebăude L 4 be­ ridicat o construcţie circulară, al cărei
trug 14,00 X 9,50 m ; es hatt e vier Stu­ rost nu a fost lămurit (Matei 1 986. p.
hen ; <las eine wurde mit Hypokau sturn 1 3 2-133).

https://biblioteca-digitala.ro
5'.� Nicolal' Gudea

gchcizt. In Richtung Kastell, bzw. Ab­


hang, in eincr Entfernung von ctwa
2,00 m wurde eine Stiltzmaucr errich­
tet. Den Gebăudcn gegenilber hat die
Mauer eine Vcrtiefung, wo ein kreis­
fărmiger Bau errichtet wurde. Seim·
Bestimmung wurde nicht geklărt (Ma­
tei 1 986, S. 1 32-1 33 ) .
Im Sektor L, nărdlich von der porta
pra e toria wurden mehrere Jahre lang
Forschungen durchgefilhr t (Tamba 1992
S . 1 53-1 5 5 ; Gudc a -Tamba 1 992 , S.
1 55-1 56). Auf dcr oberen Seitc des
Weges. in Richtung Kastcll, gibt es
keine Gebăucle. Nordăstlich vom Weg
wurden mehrere Gebăude L 6 - L 8
identifiziert. Das Gebăude L 7 wurde
freigelegt. Bei d er Kreuzung der Sek­
toren L und lVI wurde das G e băude LM În sectorul L, la nord de porta prae ­
1 văllig und d cts Gebăude LM 2 teilwei
toria s-au făcut cercetări timp de mai
se \viedererforscht. D as erste Gebăude
mulţi ani (Tamba 1 992, p. 1 53-1 5 5 ;
wurde 1 939-1 940 sehr durchgewtihlt.
Gudea-Tamba 1 992, p. 1 55-1 56). P e
Das Gebăude LM 1 wurde i n mehreren
partea de sus a drumului , spre castru,
Phasen gebaut. Am Anfang befand sich
nu există clădiri. La nord-est de drum
hier ein Gebăude aus Holz oder Stroh­
au fost identificate mai multe clădiri
lehm. Das Steingebăude hatte den
L 6 - L 8. A fos t dezvelită clădirea
Grundri13 in Form eines unregelmă8i­ -
L 7. La Tntersectia sectoarelor L si M
gen Rechtecks : 1 7 ,00 X 1 2,00 m ; es
waren drei Stuben, von denen eine ă- fost recercetată clădirea LM 1 î � în­
tregime şi clădirea LM 2 parţial. Prima
-einen Hof mit porticus hatte (es wurden
clădire fusese deranjată mult în anii
bruchstilckartige Unterbauten. Săulen
und Kapitel!e gefunden ) . In einer drit­ 1 939-1 940. Clădirea LM 1 a fost co n­
ten Phase wurden auf der sildlichen struită în mai multe faze. A existat
Seite noch z\vei Stuben mit Heizungs­ aici iniţial o clădire cu pereţi de lemn
system gebaut (Gudea-Tamba 1 992, S . sau chirpic. Construcţia de piatră ave a
1 56, Abb. 2 8 ' Tamba-Gudca 1 994, S . plan patrulater neregulat : 1 7,00 X
1 1 6-1 1 7, Abb. 5 ) . Das Gcbăude war 1 2,00 ; trei încăperi, dintre care una erd
e! ne Wohnung. Die Tatsache, da13 auf o curte cu porticus (s�au găsit baze,
emem mortarium die eingekerbte In­ coloane şi capitele fragmentare). în­
s chrift Agrippa Vitalis gefunden wurde, tr-o a treia fază pe latura de sud s-au
hat uns zur Einsicht gebracht, das Ge­ mai construi;t două încăperi cu sistem
băude die Wohnung von Agrippa Vitalis de încălzire (Gttdea-Tamba 1 992, p.
zu nennen. Die Analyse der Knochen 1 56 , fig. 2 8 ; Tamba-Gudea 1 994, p.
aus dem Haushalt, die im Inneren ge­ 1 1 6-1 1 7, fig. 5). Clădirea a fost o l o­
funden wurden (Ghiurco 1 992, S. 1 8 7- cuinţă. Faptul că pe un mortarium s-a
1 9 7), zcigt uns, da() die Eigentilmer găsit inscripţia Agrippa Vital is ne-a
H;mstiere (Rind, Schwein , Schaf, Ge- determinat să numim clădirea locuinto.
flligel, Hund ! ) , Wildtier e (Hirsch, Reh, lui Agrippa Vitalis. Analiza oasel�r
menajere găsite în interior (Ghiurco
\\'i ldschwein, Hase , Băr, /\.uerochs und 1 992, p. 1 8 7-197) arată că proprietarii
Wolf) vcrzehrten . In diesem Gebăudc au consumat animale domestice (vită,
\vurden Importgefă13e aus Augusta Tre­ porc, oaie, păsări de casă, câine !), săl­
ve r oni m (Gallia Belgica) aus dem letz- batice (cervide, suine, iepure, urs, zim-

https://biblioteca-digitala.ro
I
Das Ri:imergrenzkaslel/ von Moigrad-Pomel. Porolissum / Castrul roman de Ia. Moigrad-Pomet. Porolissum 1 53

ten Viertel des 3 . Jahrhunde rts n .Chr. bru şi lup). î n această clădire s-ciu
;.··efunden . găsit vase de import din Augusta Tre­
Das Gebăude LM 2 befand sich 1 ,50 verorum (Gallia B e lgica) datând din ul­
-2,00 m sădlich. Es ist unerforscht. timul sfert al secolului III p. Ch.
Das Gebăude L 7 b e findet sich fast Clădirea LM 2 se află cu 1 ,50-2,00
vor dem Tor praetori a, 0,35 m vom m mai sprie sud. Necercetată.
Weg entfernt. Viereckiger GrundriG ; Clădirea L 7 este situ ată aproape în
AusmaBe 1 7,30 X 9,40 X 1 5,80 X 9,00 faţa porţii praetoria, la 0,35 m de
m ; vier Stuben ; in Richtung Weg hat­ drum. Plan patrulater ; dimensiuni 1 7,30
te die Stube einen porticus. Es war X 9,40 X 1 5,80 X 9,00 m; patru în­
eine Wohnung. căperi ; spre drum încăpere a avea por­
Dank des Abhangs wurden bei allen ticus. A fost o locuinţă.
Bebăuden, die sich vor der nordostli­
Datorită pantei terenului toate clă­
chen Seite des Kastells befanden, das dirile din faţa laturii de nord-est a
Sys tem von Stiltzwănden und- stiltz­ castrului au folosi t sistemul de contra­
pfeilern benutzt.
sprijin cu ziduri/contraforţi.
Im Sektor M fast dem Nordeck des
î n sectorul M, aproape în dreptul col ·
Kastells gegenuber wurde 1 959 das Ge­
băud e M 1 erforscht. Der GrundriG ist tului de nord al castrului a fost cer ­
unvollendet. Die AusmaGe wurden nicht �etată în anul 1 959 clădirea M 1 . Pla­
bestimmt. Das Gebaude hat die siid­ nul este parţial. Dimensiunile n e pre­
ostliche Seite auf dem Rand des Ver­ cizate. Clădirea are latura d e sud-est
teigungsgrabens (Gudea 1 989, S. 1 4 2- pe marginea şanţului de apărare (Gu­
1 44, Abb. 44). dea 1 989, p. 1 42-144, fig. 44).

V. 3. Bedeutendere Funde aus der V.3 . Descoperiri ma i importante le-


Zivilsiedlung, die mit dem Le­ 9a:te ele viaţa soldaţ ilor în aşeza­
ben. der S01dnten verbunden rea civilă.
waren.

Eine unerhoffte und besondere Ent­ O descoperire neaşteptată şi deose­


decktung wurde 1 99 6 hinter dem Ge­ bită s-a produs în anul 1 9 9 6 î n spa­
băude Lm 1 gemacht. Wie i ch es schon tele clădirii LM 1. După cum s pu­
oben erwăhnt habe, glaubten wir, daG neam mai sus, am crezut că cele două
die beiden Mauern von den Ecken des ziduri din colturile clădirii sunt contra­
Gebaudes Strebepfeiler sind. Ais AL M forti. Al. Ma tei, săpând mai adc:î nc, a­
tei tiefer gegraben hat. bemerkte er bei tun'ci când a pregătit restaurarea clă­
der · Vorbereitung der Restaurierung des dirii ' a observat că zidurile sunt mai
Gebăudes, daB die Mauern Iangcr sind lungi şi a recomandat o săpătură. Drept
und empfahl eine Grabung. Als Fols;e urmare în anul 1 996 împreună cu D.
haben wir 1996 gemeins2m m i t D. Tam­ Tamba am extins cercetarea şi am gă­
ba die Forschung � erweitert und ein sit un mic sanctuar pentru zeul Jup­
klci nes Sanktuar des Gottes Juppiter piter Dolichenus. Cadrul clădirii era
Dolichenus gefunden . Der Rahmen des forma t de zidurile prelungite ale clă­
Gebăudes wurde von d cn v c rl ă n g erten dirii care se închideau la cca 1 O m
Mauern des Gcbăudcs gebildct, die sich d e z idul d e nord-est. La mijloc se afla
ungefăhr 10 m von der nordostlichen o cella de 4,00 X 4,00 m, în interiorul
Mauer entfernt z u sammernschlieGen. In căreia s-au găsit aruncate în devălmă­
der Mi tte befand sich eine cella von şie o inscripţie , numeroase fragmente
4,00 X 4 ,00 m , in dercn M i ttc- c ine de statuete ş i plăci votive dedic0te ze­
Tnschrift, zahlrcichc der Gottheit ge­ ului şi un tezaur de antoninieni care
w id m et e Statuettenbruchstilcke und se încheie la Gordianus (Tamba-Gu-

https://biblioteca-digitala.ro
54 Nicolae Gudea

Votivplatlen und ein Schatz von anto­ dea mss 2). Templul a fos t distrus în
niniani , der bei Gordianus endet, gc­ a.ntichitate. Cultul zeului Juppiter Do ­
funden wurden (Tamba-Gudea 11iss 2). l ic h e n u s a fost deosebit de răspândit în
Sie waren auf einem Haufen hinge­ provindiile europene de· graniţă ale
workn . Der Tcmpel wurdc in der An ­ Imperiului Roman mai ales în peri o : • d a
tike zerstă r t . Der Kult der Gottheit cuprins:i între î n ceputul secolului II si
Juppiter D o l i ch enus \Var i n den Grenz­ mijlocul secolului III p. Ch. ( M erl�t
pr o vinze n des Rămisches Reichcs i n s ­ 1 960, p. 9-24). Cultul avea un carac­
besonders in der Zeit zwischen dem
ter militar, iar adoratorii zeului pur­
Anfan,g des 2. und der M i t te des 3.
tau mai ales nume orientale sau gr e ­
Jahrhunderts n . Chr. sehr verbeitet c o - orie n t a l e ( M e r la t 1 960, p. 1 5 _:1 7).
(Merla t 1960, S. 9 - 24) . Der Kult hattc
einen m i l i t ă risc-hen Charak!ter, und die
Cultul zeului a fost deosebi t de ră s ­
pân� it în provinciile dacice (Sanie 1 977;
An b e t ende n der Gottheit trugen ins­
Sanze 1 98 1 , .I?· 36-82; Sanie 1 989, p.
besonders orientalische oder gr i echisch ­
11 74-11 97). In. castrele de pe graniţa
orientalisiche Namen ( Mer l a t 1 960 ' S .
de vest a Daciei Porolissensis inscrio­
1 3-1 7). Der 'K u lt der Gottheit wa r in
ţiilc şi monumen tele dedicate zeu lui
den dakischen Provinzen besondcrs vcr­
sun t obişnuite. La Porolissum n umărul
brcitet (Sanie 1 977; Sa nie 1 9 8 1 ; S. :J G-
lor este mare (Gudea 1 989, p. 2 1 9) . t.
8?: Sa n ie 1 989, S. 1 1 74-1 1 97). I n den T6th (T6 t h 1 973, p. 1 1 1-1 1 3 , 1 1 5) a­
l'-astellen von der w c stlich e n Grenze
der Provinz Dacia Porolissensis s i nd nalizând distruger e a sanctuarelor zeu­
lui Juppiter Dol i chenus în provi nc iile
die der Gottheit ge\\" i dmeten Inschrif­
de pe Rin şi Dunăre (Germania Supe­
ten und Denkmăler Ubli ch. In Porolis-
sum i st i h r e Anzahl gral) (Gudea 1 989, rior, Raetia, Noricum, Pa-nnoniae Moe ­
S. 2 F I) . Als I . Toth (T6th 1 973 ' S. 1 1 1 - sia Superior) a ajuns la conclu'zia că
1 1 3 , 1 1 5) dic Vernichtung der Sanktu- acţiunea s-a datorat unui ordin al îm­
11.rien cler Gcttheit J1lppiter Do l i che n us păratului Maximinus Thrax, în sco pul
in den Gegcnden am R h e i n u n d a n cler confiscării bunurilor templelor î n folo­
� o n a u (Germ.tnia Superior. Raetb, No­ sul statului. Autorul remarca însă ca­
rzcum, Pan n oniae, Moesia Superior) ana­ zul Daciilor unde templele nu au fo s t
lys ier t e , kam er zur Sch1uf3folgeruna distruse ci au funcţionat m ai departe
daf; cliese Aktion d e m K a i s er Maximt încă şi în vremea lui Gordianu s : Că -
nus T h ra x zu verdanken war. der die şei (ActMuz, 1956, p. 1 3 1 ) , Romit:i
Gliter der Tempel zugunsten des Staa­ (ActaMN, 5, 1 9 6 8 , p. 457), Ampelum
tes zu beschlagnahmen befahl . Der (Apulum 7, 1 968, p. 401). M. Rostov­
Autor erwăhnt aber den Fall der Daki­
tzeff (Rostovtzeff 1 926, p. 400) explic;:i
e n , wo clic Tempel n icht zers1 ort wur­
dcn, sondcrn auch in cler Zeit von reducerea drastică a numărului de in­
Gordicmus wei ter funktionierten : C ă ­ scripţii din Imperiu după epoca lui Ma­
şei (ActaMuz. 1 956, S. 1 3 1 ) . R o m it.1 xi m i nu s Thrax, to cm ::i i c;:i o urm are a a­
(ActaMN, 5, 1 9G8, S. 457) , Ampelum cestor măsuri luate împo triva păturilor
(Apu l v m 7 , 1 968, S. 4 0 1 ) . M. Rostovt­
zeff ( Rostovtzeff 1 926, S . 400) erklărte avute. Probabil - afirma mai sus nu­
den drastischen Rilckgang der Anzahl mitul autor - şi alţi împăraţi după
cler Inschriften nach der H e rrs c h aft vo n
Maximinus Thrax im Rcich gerade al s
ei n e F o lge d ieser Mal)nahmen, die ge­
gcn die wohlhabenden Schichten ge­
troffen wurdcn. Wahrscheinlich - be­
hauptet d e r obenerwăhnte Autor
setzten auch andere Kaiser nach Ma-

https://biblioteca-digitala.ro
t I Castrul roman de ln Moigrnd-Pomf" t . Porolis<um 1
nas f:Omergrenzkasle/1 von Moigrad-Pomel. Porolissum
;>;)

xzminus Thrax diese Politik fort, wo­ Maximinus Thrax a u continuat această
rauf clas Geld „versteckt" wurde. politică. Şi atunci banii ,;s-au ascuns" .
Die Vernichtung des Tempels von Distrugere a templului d e la Porolis­
Porolissum geschah 1 0 Jahre spăter als sum este mai târzie cu 1 0 a ni de e ve ­

die Ereignisse aus der Zeit von Maxi­ nimentele din timpul lui Maximinus
minus Thrax. Es wăre moglich, daB Thrax. S-ar putea deci ca împăraţii
die Kaiser welche n ach Philippus A­ succesori P h illippus Arabs (chiar Gor-
rabs folgten (oder gerade. Gardianus), dianus) să fi luat măsuri similare. A­
auch ăhnliche MaBnahmen trafen. Darnn
wăre die Vl.:rnichtung des TernJPells er­ tunci distrugerea temp l u l u i ar putea
klărbar. Sonst konnen wir nur vennu­ fi explicat�i . Altfel nu ne răm[ine de­
ten, d aB er von den Christen zerst!ort cât să credem că a fost distrus de
w u rd e ! creştini !

VI. -O b e r d ie VI. Des pre cimi t irele

Begr ăbn i s s tă tte, . unde s-au

wo die Soldaten îngropat sol datii

aus dem Ka s t e l l din castru

beerdigt w u r den

Vl. l . Die Lage der Friedhăfe im Be­ Vl. 1 . P oziţia cimitirelor faţă de ca s­
zug zum Kastell und zur Ent­ tru şi locurile de descoperire
dezkungsorte der Denkmii.l er. ale monumentelor

Dank der Komplexităt der Siedlung, Datorită complexităţi i aşezării , a nu­


ihrer zahlreichen Objektivcn (Kastclle, meroaselor sale obiective (castre , aşe­
Zivilsiedlungen, Stadt, G egen d ucr zări civile, oraş, zona de ateliere, va­
Werkstătte, Zoll, Amphitheater, usw.), mă, amfiteatru, etc.) nu s-a putut de­
konnte n � ch kein Friedhof d es Kastells limita încă un cimitir al castrului sau
oder sciner Z ivilsiedlung festgelegt wer­ al aşezării lui civile .. Morminte sigure
den. Grăber, die s i ch erlich dicser Epo­ de epocă au fost cercetate la cca. 1 500-
che gehoren, wurden e twa 1 300--2000 2000 m la Sud-Est de castru pe dea­
m siidwestlich vom Kastell auf dem
lul „Ursoieş", un promontoriu la poa­
„Ur.:;o ieş"-Hugel, ein Vorgebirge am lele dealului Pomet, la capătul s at ului
FuB des Pomet-Berges, am Ende des Jac (Gudea 1 989, p. 1 4 8-1 56). Mor­
Dorfes Jac. erforscht (Gudea 1 989, S. minte izolate au mai fos t descoperite
148-1 56). Einzelne Grăber wurden
noch ungefăhr 500 m liber dem Fricd­ fortuit la cca 500 m mai sus de ci­
hof im Citera-Tal unerwartet entdeckt.
'
mitir, pe valea pârâului Citera.

https://biblioteca-digitala.ro
56 Nicolae Gudcrt

Die Grabdenkmăler wurden aber Monumentele funer<ir e au fost des­


wăhrend dcr Forschungen im Kastell, coperite î nsă cu ocazia cercetărilor efec­
entweder gruppiert, neben den Toren
tuate l a castru, fie grupate la porţi, fie
ader in den wiederhergestellten Mau­
ern eingefalzt ader an Orten, wo ihre î ncastrate în zidurile reparate, fie în
Amvesen heit iiberhaupt nicht erklăr­ locuri unde prezenţa lor nu s e poate
bar ist, entdeckt. Interessant ist, dai) explica nici cum. Interes<mt es�e că,
nach bestimmten chronologischen Indi­ judecând după anumite indicii crono­
zien beurteilt, die Grabdenkmăler aus
den Bcgrăb nisstătten ziemlich frlih­ logice, monumentele funerare au fost
zeitig, beginnend mit clem 3. J ahrhun ­ cărate din cimitir la castru destul de
dert n. Chr. i n die Kastelle geschleppt timpuriu, începând cu secolul III p. Ch.
wurden .
în concluzie, foarte probabil, solda­
SchluBfolgerung : die Soldaten verwen­
deten sehr wahrscheinlich den Fried­ ţii au folosit cimitirul aşezării şi ora­
hof der Siedlung und der Stadt, so daB şului, mormintele lor neputându-se d e­
ihre Grăber von jenen der „Zivilisten" osebi de cele ale „civi'lilor" decât prin
nur durch die Darstellungen an den reprezentările de pe monumente sau
Denkmălern ader di e Texte der In­
textele inscripţiilor.
schriften unterschieden werden konnen.

VJ.2. Bestattungsarten auf den Fride­ VI.2. Tipuri de înmormântare din ci­
hăfen und die Frage der Ange­ mitir şi problema apartet?.enţei
hărigkeit der Grăber. mormintelor.

Die von M. Moga (l\Il-M5) und Mormintele săpate de M. Moga (M 1


nachher von M. Macrea am „Ursoieş " ­ - M 5) şi apoi de M. M1acrea (M 6 -
Berg freigelegten Grăber sind Brand­ M 30) pe dealul „Ursoieş" sunt m or­
grăber in Gruben ader Urnen, die mint e de incineraţie în groapă sau
meisten m i t Brandung am Ort. Neben urnă, cele mai multe cu arderea pe
ihnen wurden auch etliche Sarkophage loc. Alături de ele au fost găsite şi
aus Ziegelsteinen und Stein gefunden câteva sarcofage din cărămidă sau pia­
(Gudea 1 989 , S. 1 49-1 56). Bis j etzt tră (Gudea 1 989, p. 148-1 56). Până
weist nichts aus de n gefundenen Gra­ acum nimic din inventarul mormintelor
bern auf eine Verbindung mi t dem nu indică legături cu castrul (sau cas­
Kastell (ader Kastellen hin. Interessant trele). Interesant este faptul că mor­
ist die Tatsache, daB die Grăber von mintel e de acest tip se asociază la su­
dieser Art an der Oberflăche von Grab­ prafaţă cu monumente funerare şi in­
denkmălern und Inschriften begleitet scripţii.
werden. Monumentele funerare (stele. relie­
Die Grabdenkmăler (Stelen, Reliefs furi , medalioane) şi inscripţiile provin
und lVIedallions) sowie die Inschriften însă numai de la m ilitarii unor uni-
stammen nur von Soldate n em1ger tăţii auxiliare. Nu avem nici o inscrip­
AuxUiareinheiten. Wir haben keine
Grabinschriften von den Legioncn, die ţie funerară de la legiunile care au
hier s tationierten. Von den Einheiten staţionat aici. Dintre unităţile din cas­
aus dem Kastell haben wir nur den tru avem doar altarul funerar al lui
Grabaltar von Aelius Firmus cen­ A e lius Firmus, cen turia în cohors I Bri t­
turi a in cohors I Brittonum (Gudea
tonum (Gudea 1 989, p. 770, nr. 4 7) ;
1 989, S. 770, Nr. 4 7 ) ; das Epitaph von
Aurelius Passer und e i n Aurelius . . . epitaful lui Aurelius Passer şi u n A u­
signifer, bzw. Soldat in n11merus pal- relius . . . signifer, respectiv soldat in

https://biblioteca-digitala.ro
Dus Riimergrenzkasl"JI von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pom cl. Porolissum 1
57

myrenorum (Gudea 1 989, S. 770, nr. numerus palmyrenorum (Gudea 1 989,


48), Salmas Rami miles (Gudea 1 989, p. 770, nr. 48), Salmas Rami miles (Gu­
S. 7 73, nr. 58)., Livius Rufus decurio dea 1 989, p. 773, nr. 58), Livius Rufus
(Gudea 1 989, S. 772, nr. 54) aus unbc­ decurio (Gudea 1 98 9 , p. 772, nr. 54) din
stimmten Einheiten und ein beneficia­ unităţi neprecizate şi un benefidarbs
rius consul ar is (Gude a 1 989, S. 7 7 1 , nr. consularis (Gudea 1 989, p. 7 7 1 , nr. 52).
52). Zweifellos enthalten zahlrciche Nu încape nici o îndoială C'ă nume­
Inschriftenbruchstiicke auch andere roase fragmente de inscripţii ascund
Soldatennamen. şi alte nume de soldaţi .

VI.3. Uber eznzge Gra bdenkmcEcr VI . 3 . Despre câteva mon ume n te fu ­


e tl icher Militars. n e rare ale unor militari

Grabdenkmăler (Stelen, Reliefs, Me­ Monumentele funerare (stele, relie­


daUions, usw.) sind interessant, weil sie furi, medalioane, e tc.) sunt interes<lnte
manchmal die Kleidungsart der Sol­ pentru că ele redau, uneori , modul cum
d at�n aus Porolissum und die Art, wie erau îmbrăcaţi şi înarmaţi soldaţii l a
sie be\vaffnet waren, widerspiegeln und Porolissum , sugerând chiar şi speci­
sogar auf die Waffengattung, in der sie ficul „Clrmei" în care au luptat. Am
gekămpft haben, hindeuten. Es wurden ales câteva din ele pentru o scurtă
<lavon einige fiir eine kurze Vorstellung prezentare :
ausgewăhlt :
Stelă funerară (Daicoviciu 1 940, p .
Grabstele (Daicoviciu 1 94 0, S. 324,
Abb. 2 1 ; Gudea 1 989, S. 786, Nr. 88); 324, Abb. 2 1 ; Gudea 1 989, p. 786, nr.
sie stellt eine Familie dar; die Persc­ 88) : reprezintă o familie ; personajele
nen stehen ; der Oberteil der Darstel­ stau în picioare; partea de sus a re­
lungen sind sehr abgetragen; der Mann prezentărilor foarte tocită ; bărbatul (ca­
(der auf der linken Seite steht) ist ein re stă în partea s tângă) este un mili­
Milităr; er trăgt eine kurze, bis zum tar; poartă tunică scurtă , până l a ge­
Kni� · reichende Tunika ; auf der Schul­ nunchi ; pe umeri are o mantie ? care
ter hat er einen Mantel?, welcher auf cade peste partea stângă până �a ge­
der linken Seite bis zum Kni e hinun­ nunchi ; la brfm cen tură ; de centur�1
terhăngt; in der Mitte trăgt er einen a tfirn ă o spadă scurtă, pe care perso­
G iir tel ; an ihm hăngt ein kurzer Să­ najul o ţine cu mâna dreaptă de mâ­
bel, den der Mann mit der rechten Hand ner; este încălţat cu sandale .
am Griff hălt; er hat Sandallen an. Relief funerar (Daicoviciu 1 940, p.
Grabrelief (Daicoviciu 1 940, S. 324, 324, nr. 1, Abb. 21 ; Gudea 1 9892. p.
Nr: 1 , Abb. 2 1 ; Gudea 1 989, S. 789, Nr. 789, nr. 1 07) ; frngmentar ; în câmpul
1 0 7); ein Bru�h s tii ::: k ; auf dem Relief reliefului este reprezentat un călăreţ;
\, ird ein Ritter dargestellt; der Obcr­ partea de sus a corpului nu se distinge
teil des Korpers ist schwer erkcnnbar, bine piatra fiind tocită ; poClrtă tunică
d�1 der Stein :abgewetzt ist; er trăgt scurtă până la genunchi; la brâu cen-
e ine bis zum Kni e rei chende Tunika ; tura; de centură atârnă o spCldă lun­
vom Giirtel hăngt ein langer Sabel, den
gă, pe care soldatul o ţine cu mân�
c.ler Sold a t mit der rechten Hand am
Griff hălt ; das Pferd wird im Gang dre a ptă de mâner ; C'alul este înfăţişat
nach rechts dargestell t; das linke Bcin în mers spre dreapta ; piciorul stâng
und das rechte Hinterbein sind geho­ şi cel drept din spate sunt ridicate su­
ben, so daf) sie die Bewegung vermu­
gerând deplasarea ; se disting bine că­
ten lassen ; der Zaum, die Ziigel, cin
Teil des Sattelgurtes und die Kandaren păstrul, hăţurile, o parte din chingă
sind gut erkennbar. şi zăbalele.

https://biblioteca-digitala.ro
58 Nicolae Gudca

Grabrelief, ganz (Gndea 1 989, S. 78D. Relief funerar; întreg (Gudea 1 989,
Nr. 1 05 ) ; drei geschmuckte Seiten : auf p. 789, nr. 105); trei feţe decorate ; JX'
der Hauptseite sind die Busten ci nf'r faţa principală sunt redate busturile
Frau und zwcier Mănner dargestl'lll ; unei femei şi a doi bărbaţi; reprez�n­
die Darstcllung der Ma n ner ist ăhn ­ ti'irile bărbaţilor sun t foarte asem;':ină­
lich : runder Kopf, kurzes, krauses Haar ; toare : cap rotund, păr scur t şi creţ :
sehr , ,strenge", cckige Gc sich t 1> r ab­
,
figuri foarte ,.aspre" , colţuroase , ure ­
stehe n de Ohren ; spezifische Kleidung : chile clăpăuge; .îmbrăcămintea specific,-i :
Tuni ka mit geradem Hal sausschn i tt, tunici tăiat e drept l a gât, piept tllrv
Brustjacken, die vorne, oben und u n ­ cu tăietura triunghiulară sus şi jos
t e n , mit einem dreieckigcn Aussch n i tt
în faţă . Un desen fragmentar al unui
vorgesehen sind. Eine bruchstuc:karti'.:: e soldat, găsit pe o cărămidă (Gudea 1 987 ,
Zcichnung eines Soldaten, die auf ci­
nem Ziegclstein gefunden wurde (Gu­ p. 1 00-1 0 1 , nr. 29) găsită în dărâ­
dea 1987, S. 1 00-1 0 1 , Nr. 29), . befand mătura zidului de nord-est, pe bermii.
sich im Trummerhaufen der N ordost­ sugerează o figură asemănătoare. Fig.
,,-and. auf cler Berme und deutct auf
3 2.2. Cercetătorii care s-au ocupat cu
eine ăhnliche Gestalt hin. A bb. 32.2. Die
arta romană au subliniat faptul că băr­
Forscher der romischen Kunst haben
hervorgehoben, daG die dargestellten baţii reprezentaţi pe m onument repre­
Mănner Soldaten waren. zintă militCJri.

VII. Daten ii b e r cl a s VII. D a t e î n le g ă t u r ă

Kastellb a d cu baia castr u l ui

V II. 1 . Die Lage des Bades im Bezug VII. I . Poziţia băii în raport cu cas­
zum Kstell. trul.

Dem Turm aus der Westecke gege n­ în dreptul turnului din colţul de
ilber, auf der ersten Terasse si.idwest­ Vest, pe prima terasă l a Sud-Vest de
lich vom Kastell, erstrecken sich die
castru, se află ruinele unei construcţii
Ruinen eines grofien Gebăudes, clas
-;ich zwischen Kastell und Amphithea ­ mari, situată între castru şi amfitea­
!Cr befindet. Die Puinen scheinen vier­ tru. Ruinele au aspect patrulater. Di­
e ck i g zu sein. Die Ausmaf3e der Rui­ mensiunile patrulaterului, uşor mai ri­
nen ' die etwas hoher sind als d<c:r Rest dicat decât restul terenului, măsoară
des celăndes, betragen ungefahr 35 X
cam 35 X 50 m . Terenul a fost ră­
X 50 m . Das Gelănde wurde sowohl
văşit atât de săpăturile arheologice
von den alten archaologischen Ausgr3-
vechi ( 1 943, 1 959) cât şi de căutător i i
bungen ( 1 943, 1 9 39) als auch von Schatz­
d e comori. Noi a m nivelat terenul şi
grăbern durchgewuhlt. Wir haben das
Gelânge geebnet u nd es fi.ir zukunftige l-am lăsa t în .păstrare pentru cerce ­
Forschungen aufgehoben. tări viitoare.

https://biblioteca-digitala.ro
I
Das /Uimcrgremkaslc// von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 f Cas/ru/ roman de la Moigrad-Pom cl. Porolissum
59

V I T. 2. Archiio!ogische Forschungcn VII.2. Cercetări arheologice În zona


in der Gegend des Bades wurden spăr­ băii s-au făcut puţine şi nesistematic.
lich und unsystematisch durchgefiirt. O parte a construcţiei a fos t străbă­
Ein Teii des Baus wurde von dem tută de secţiunea d e pe la tura de Sud­
Ausschnitt auf der sildwestlichen Seitc.•
des Kastells durchquert. In der Mittc Vest a castrului. în mijlocul ruinelor
cler Ruinen wurden noch zwei Kaset­ s-<m mai executat două casete. Plasa­
ten gegraben. Ihre genaue ortliche Be­ rea lor exactă nu se cunoaşte, nu a fost
stimmung ist unbekannt, wurde nicht înregistrată (Gudea 1 989, p. 1 26-1 28,
aufgezeichnct (Gudea 1 989, S . 1 26
Fig. 50-54).
-

128, Abb. 50-34).

VII. 3. Archăologische Fu nde aus der VII.3. Descoperiri arheologice in z on a


Gegend des Bades sind spărlich. Eigen­ băii sunt puţine. Date> tehnice propriu
tliche technische Daten gibt es nicht. zise nu există. Descoperirea unor tu­
Die Entdeckung em1ger Leitungs­ buri de conducte pentru apă şi pen ­
ri"ihren cier Heizung flir W asser und
tru aer cald, a instalaţiilor d e încălzire
\\·arme Luft (hypocaustum), so\Yie et­
I i cher abgegrenztcn Stuben lieGen M. (hypoc<mstum), a unor încăperi izolate
M:icrea vermuten, dai) sich hier das l-au determinat pe M. Macrea să creet­
Bad befand und sildwestlich von ihm , dă că aici se afla baia, iar la Sud-Est
neben dem decumana Tor befanden sich
de ea. din dreptul porţii decumana se
die Pldtze filr Korperilbungen (pale­
strae). Diese standen auf einer Teras­ întindeau locurile pentru exerciţii fi­
se, die niedriger war als jene, auf der zice (palestrae). Acestea se aflau p2 o
sich das Bad befand. Das Wasser wurde terasă mai joasă decflt cea pe care se
zum Rad durch einen Kanal aus Zic­ află baia. Apa er a adusu l a baie de la
gelsteinen von e inem Brunnen geleitet.
Es wird vermutet, daG clas Gebăude o fcînt:mă printr-un canal din cărămizi.
des Bades zwei Bauphasen kannte (Ma­ Se presupune că clădirea belii avea două
crea 1961, S. 3 79-380 ; Ma crea 1 962, faze de construcţie (Macrea 1 9 6 1 , p.
S. 495-496). 3 79-380; Macrea 1 962, p. 495-496).
\Veil sich das sogenannte Bacl in der Pentru c{1 aşa zisa baie se află în ime­
unmittelbaren Năhe des Kastclls bc­
diata apropiere a castrului am consi ­
fand, waren \Vir der Meinung, dai) es
vom Anfang an den Soldaten bcstimmt dert1t că a fost destinată de la înce­
war. put soldaţilor.
bas entdeckte archăologische Mate ­ Materialul arheologic descoperi t es te
rial ist typisch fi.ir einen derartigen caracteristic pentru o construcţie de
Bau, insbes· nders das, das die Elemen­
acest fel, mai ales acela care reprezintă
te des e igentlichen Baues darstellen .
Von d en kleinen archăologischen Ent- elementele de la construcţia propriu
deckun�en wlirde ich die 1VIT1nzen er­ zisa. Dintre descoperirile arheologice
w<lhnen. Die frlihesten datieren aus der mărunte aş menţiona manetele. Cele
Zeit von Hadrianus und die ăltesten mai timpurii datează de la Hadrianus,
aus der von Severus Alexander. We­ i ar cele mai tfirzii de la Scverus Al;o>­
�:en dcm begrenzten Char�:kter cler For­ xarnder. Bineînţeles că datori t(t cara>
schungen deutet diese Zeit sE'lbstver­ terului limitat al cercetărilor aceas tă
standlich nur auf einen Teil der Funk­ perioadă indică doar o parte din limi ta
tionierungszeit des Bades hin. de funcţionare a băii.
·····••t�
https://biblioteca-digitala.ro
60 Nicolae Gudea

VIII. Ei n ib
o· e VIII. C â te v a

B e 1n e r k u n g e n ob s e r v a ţ i i în

li b e r d ie leg ăt u r ă cu

rămische �i v i li zatia

Z i vi l i sat i on r o m an ă
1 01 Kastell în castru

VIII. 1:. Die ursprungliche He rkunft VIII. I . Proveni enta


des archaologz_ s chen Materia ls kann ' init· ial ă a mate­
ri·a lului arheologic poate f i presupusă
einerseits a u fgrund der Analy se eini­ pe baza analizei unor categorii de pro ­
ger Produkte , and erers ei ts aufgrund duse pe de-o parte ş i pe baza origin ii
der Herkunft der Milităreinheiten die unităţilor militare care au sosit la Po­
in Porolissum ankamen, vermutet �ver­ rolissum . Deocamdată nu au fost pu­
den . Bis jetzt wurden nur einige Ka ­
blicate decât câteva ca tegori i de pro­
tegorien von Produkten aus dem Ka­
duse din castru aşa încât observaţi­
stell verOffentlicht, so daB die Bemer­ ile ce le vom face vor fi î n raport cu
kungen nur bezogen auf das alte Ma­
ma teri alul vechi (Gudea 1 989) din cns­
terial (Gudea 19B9) aus dem Kastell
tru şi în g eneral din aşezare şi respec­
und im allgemeinen aus der Siedlung
tiv cel de la vrună (Gudea 1 996).
bzw. vom Zoll (Gudea 1 996) gemach t
Î n c e priveşte unităţile m i lit are, tre ­
werden k o nnen .
buie să arătăm că la început toate au
Betreffend die Milităreinheiten mlis­
s �n w ir erwahnen, da G am Anfang alle venit din provincii vestice ale Impe­
Emhe1ten _ aus den westlichen Provin­ riului şi mai ales din provincia Pann o­
zen des Rei chs kamen , insbes: nders nia Inferior şi au staţionat câţiva ani
aus dcr Provinz Pannonia Inferior und (în perioada războaielor daco-romane)
blicben etliche Jahrc (wăhrend ' der în provincia Moesia Superior. De a­
d � ki s ch -r om ischen Kriege) in der Pro­ ceea ni s e pare firesc ca în cea m a i
vmz Moesia Superior. Deshalb scheint mare parte m aterialele d i n prima pe­
cs uns s e lbstvers tănd lich , daB der GroB­ rioadă să poarte amprenta romanităţii
tei l der Materialien aus der ersten „illyrice" (Pannonia Inferior - Mocsia
Periode die Zlige der „illyrischen" Ro­ Superior). Acest lucru se poate con­
manitat (Pannonia Inferior - Moesia stata deocam dată la stilul de construc­
Superior) tragcn . Das kann zur Zeit ţie al fortificaţiei , l a producţia de că­
am Baustil de r Fc s tun g, a n der Her­ rămizi şi ţigle, la inscripţiile timpu­
stellung :-'.?n Ziegelstcinen und Ziegeln , rii, dar m ai ales la materialul arheo­
an den J ungeren Inschriften und ins­
besonders am archaologischen Ma t erial logic : vasele de tip terra sigiLlata (Isac­
festg cs tell t werden : die Gefafie vom Gudea 1 977, p. 1 94-1 96), fibulele (Gu-

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergrenzkasle// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomel. Porolissum 1 61

terra sigillata Typus (Isac-Gudea 1977, dea-Cociş 1 99 7), armele de lupt[! la


S. 1 94-1 96), die Fibeln (Gudea-Cociş distanţă (Gudea 1 994, p. 7 9-8 9), mo­
1 997), die Waffen filr den Entfernungs­
numentele funerare (Marinescu 1 982, p.
kampf (Gudea 1 994, S. 79-89), dic
Grabdenkmâler (Marinescu 1 982, S . 67) . Tot de influenţă pannonică ar pu­
67). Auch d i e GefăBe m i t gestempel­ tea fi şi vasele cu decor ştampilat ca­
ten Zierelementen, die in der Provinz re se produceau în prov i ncia Pan n onia
Pannonia Infer ior schon vom Anfang Infe rio r încă de la sfârşi t u l secolului
des I . Jahrhunderts n.Chr. hergestellt
I p. Ch. (Bruckner 1 98 1 , p. 1 78). Tot
wurd en, kănnten die Merkmale des
pannonischen Einflusses tragen ( Briick­ din această zonă provine şi tehnica gl a ­
ner 1 9 8 1 , S. 1 78). Aus derselben Pro­ zurării vaselor. Piesele de echipament
vin z stammt auch die Glasurtcchnik şi de harnaşamen t sunt tipice sold;:i­
der GefâGe. Die Ausri.istungs- und Har­ ţilor din provinciile europene vestice
nischsti.icke sind typisch fi.ir die S o l ­
daten aus den \Vesteuropâischen Grenz­ de graniţă şi îşi găsesc analogi i per­
provinzen und haben perfekte Analo­ fecte acolo (compară tipurile din Gu­
gien dort (vgl. die Typen aus Gudea dea 1 989 cu cele de pe limesul ger­
1 989 mit jenen vom germanischen Li­ manic : Oldenstein 1 976).
mes : Oldenste i n 1 9 76).
Arhitectura castrului fo l os eş t e cle­
Die Architektur des Kastclls verwen­
det Elemente, die in den westlichen mente cunoscute la castrele din pro­
Grenzprovinzen bekannt sind. Sicher­ vinciile vestice de graniţă. Sigur c[1 nu
lich haben wir keine perfekte Analo­ av em analogii perfecte nici pentru or­
gien weder bei der Organisierung des ganizarea interiorului, n ici pentru pla­
Inneren noch bei den Grundrissen der
nul construcţiilor. Î n ambele cazuri
Bauten. In beiden Făllen bestimmte dcr
Ort, wo clas Kastell errichtet wcrden locul pe care a fos t ridicat castrul a
sollte, eine bestimmte Eigenart der determinat un anumit specific al pla­
Grundrisse. Aber einzelne Architektur­ nurilor. Dar elementele izolate de [lr­
elemente (Fundament, Săulen, Kapi­
hitectură (baze, coloane, capiteluri)
telle) deuten auf dieselbe Architektur
wie auch in Pannonia Inferior, Panno­ sugerează aceeaşi arhitectură ca şi în
nia Superior, Noricum, R::ietta unc.l Ger­ Pannonia Inferior, Pannonia Superior,
mania Superior hin . Noricum, Raetia şi Germania Superior.
In einer gleich darauffolgender P e ­ într-o fază imediat :.i;m ă to a re sp2-
riode verursachte die ărtliche SpPzifi ­
cificul local a produs modificări în
zitât Vcrănderungen în den AuGe ru ng e n
der . rămischen Zivilisation , und hattc aspectul civilizaţiei romane, dând cee:i
als Ergcbnis clas, 'vas wir dakisch-ro­ ce noi numim civil iza ţia p rov i n c i : 1 121
mische Provinzzivilisation nennen . daco-r om a nă .

VIII. 2. Das militărische Amphithea­ VIII.2. Amfiteatrul militar de la Po ­


ter von Porolissum (?) ist vcrmutlich rolissum (?) este poate dovada cea mai
die ilberzeugendste Bestă ti g ung des elocventă a caracterului occidenta l al
westlichen Charaktcrs cler rămischen civili z aţiei romane. Prezenţtl lui reflec­
Zivilisati on. Seine Amvesenheit wider­ tă în chipul cel mai clar apartenenţa
spiegelt am besten clic kulturelle An­ culturală a zonei. Nu ne vom opri aid
g e horigkei t cler Zone. Wir v en\ ·e il en asupra descrierii tehnice a construcţi-
hier nicht bei der tcchnischen Beschrei­
ei (vezi Gudea 1 989, p. 1 1 9- 1 2 2 ; Ba­
bung des Bauwerkes (siehe Gudea
1989, S. 1 1 9- 1 2 2 ; Bajusz 1 986; Hajusz jusz 1 983; Bajusz 1 986; Bajusz 1 99 1 ).
1991). Wir werden nur c ini g e Bcmcr- Vom face numai câteva observaţii pri-

https://biblioteca-digitala.ro
62 Nicolae Gudea

k u n �(·n h i nsicht l i ch dcr 13e z i l'hun�� z\l\ i ­ vitoare la l eg ă tu ra i n tre ;1ceastă con­
schcn d i es e m Bamverk und dem Kastell strucţie şi castrul de pe Pomet.
von Pomet machen. Autorul săpăturilor arheologice dt!
Der Autor der ar c h a ologi s c he n Aus ­ la amfiteatru I. Bajusz a stabilit că un
grabungen vom AmphLtheater, I. Ba­ prim amfiteatru din lemn a fost ridi­
j us z , stellte fest, da6 e i n erstes Am ­ cat în timpul lui Hadrianus (Bajusz -
phitheater aus Holi zu H a d r ians Zei­ Cociş 1 996, p. 40-43). Nu specifică
ten crr i c h t e t wurdc (Bajusz-Coci.� 1 996, însă în care parte a domniei lui Ha­
S. 40-43). Er bestimmt aber die gc­ dria nu s, care a fost foarte lungă ( 1 1 7-
naue Z e i ts pa nn e der Herrschaft von 1 38). Manete izolate de la împăraţii
Hadrian nicht, die sehr lang war (1 1 7- din secolul I au a părut şi l1a am f ite a­
1 38). Einzelne Miinzen von dcn K ai ­ tru (Chirilă 1 9 9 1 , p. 1 62), dar seria
sern aus dem 1 . J a hrhun cl c r t tauchten propriu-zisă începe cu piese din partea
auch beim A m ph i t h e a t er ; m ( (Ch i rilă
în tâ i a d omnie i acestui împărat. Lipsa
1 99 1 , S. 1 62), aber dic e ig e nt l i ch e Reihe
totală a monetelor de l a Traianus şi
der lVIiinzen beginnt mit Stilcken aus
prezenţa unei singure piese de la H a ­
d er ersten Hălfte der Herrschaft die­
drianus nu pare firească. De a cee a mi
ses Kaisers. D i e v o ll s t a n d i g e Abwesen­
se pare că presup unerea că amfiteatrul
heit der Miinzen von Tra ianus u n d die
a fost ridicat î n lemn numai în primi i
Am,·esenheit einer einzigen Miinze von
ani de domnie a împăr<itului H<idria­
Hadrianus s ch e in t nicht sclbstverstand­
nus este insuficient susţinută (cam
l i c h zu sein . D e s h a lb schei nt mir der
V or s c h lag, cla6 d a s A mp h ith e ater aus 120 p. Ch.). Ţinând cont de caracterul
H o lz e rs t nur in d en ersten H errs c ha f ts ­
militar al c onstruc ţ i ei (pe care I. Ba ­
j a h r cn des Kaisers Hadrian errichtet j usz î l susţine) şi pe care l-a subliniat
,,·urc.le, ni ch t genug untermauet (unge­ mai recent şi D. Alicu (Alicu 1 99 7, p.
fohr 1 20 n . C h r . ) . Den militărischen 60, 303) cred că se poate pres u pu ne o
C h ,irakter d os Bamverks in Betracht co ns t ru i re mai timpurie a c lăd ir ii . Nu
zichcnd (der v o n I. B aj u s z beh a u p t c t mi se pare logic ca la o con c e nt ra r e d':'
\\' i r d ) u n d cler n eulich auch von D. unităţi militare în valoare de aproape
A l i cu (A licu 1 99 7 S . 60, 303) unter­ 1 0.000 de soldaţi (două detaşamente
s t r i chen wird . g l a u b e ich , dai) eine de legiune, patru sau c i n ci unităţi au­
friihere Errich tu 1r� des Bau\\'crkcs vcr­ xili<lre, etc.) să se fi a şteptat 15 ani
mutct \verclen kann. Mir schein t es c a să se r i di ce un amfiteatru militar.
u n l o � i s ch z u sl'in, d36 bei ciner Kon­ Oricum arhi tecţii veniţi în cadrul de­
z e n trierung von Militărcinheiten, deren t aşa m en t e l or de l egi u n e a u fos t pre­
Gcsamtanzahl 1 0.000 S o ld a t e n betru.� zenţi. Ei au conceput toate castrele
(z\\·ei L c g i o n s a bteilungen , vier oder fiinf d i n zonă . Puteau proiecta şi amfitea­
Auxili arei nheitcn, u s w . ) . 1 5 J a hr0 auf trul.
d i e Errichtung eines Milităramphithea- . După mijlocul secolului II (pe la 1 51)
krs g e w ar t c t hatte . S ichC'rlich \\«-tren amfi t e a t ru l d e lemn a fost r efăcut ca
d i L' Arch i t e k i c n , die mit elen Lec;ions­ ziduri de pia t ră . în această nouă con­
abtci lungen kamen, an wesend. Sie ha­ s trucţie s-a făcut o descoperire care
bcn a l le K a st e l l e aus cl er G cg C"ncl ent­ întăreşte caracterul ei militar. într-un1
wor fen . Sie k o n n t e n auch dic E n t\\'iirk din î n că p eril e laterale de lângă poar-c ·1
fiir d a s Amph i t h e�1tcr m achen .
Nach dcr M i tk des 2. J ah rhuncl erts
(um l fl 7) wurde das A m p h i t h e a t c r aus
H o l z mit Steinmauern wieclcrcrrichtct.
In diesem nl'uen B a u we r k w u rde ei n e
E nt cl e ckung g e m ::i c h t , dic seinen mili-
tărischen Charakter unterstreicht. In
einem von den seitlichen Stuben ne-

https://biblioteca-digitala.ro
Dns RămPrgrcnzkastr/I von Moigrad-Pomct. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum I (jJ

ben dem Nordtor wurde ein kleines de Nord a fost dezvelit un mic san c ­
Sanktiuar der Gotten Nemens freigeliegt. tuar a l zeiţei Nemesis. O inscripţie g j­
Eine im Sanktuar gefundene Inschrift sită în sanctuar sugerează acest lucru
deutet darauf hin, daB sie von einem întrucât a fost pusă de un centurio
centurio aus n umerus Palmyrenorum din numerus Palmyrenoruni (Bajusz
errichtet wurde (Bajusz 1 992, S. 1 49,
1 992, p. 149, fig. 1 7). Se pare că sanc­
Abb. 1 7) . Es scheint, dai) der Tempd
am Anfang des 3. Jahrhunderts n .Chr. tuarul a fost amenaja t la începutul
errichtet wurdc. secolului III p. Ch.

VIII. 3. Das Kastell - cin Produk­ VIII.3. Castru l - ce nt ru de produc­


tionszentrum. ţie.
Es i st seit langer Zeit bekannt Este demult .cunoscut şi a fost de­
und auch bewiesen worden, daG monstrat faptul că soldaţii au efe c­
sich die Soldaten in Friedenszei- tuat în timp de pace şi numeroase ac­
ten mit zahlreichen Produktionsttltig­ tivităţi productive (Davies 1 989, p. 63-
keiten beschăftigten (Davies 1 989, S. 65). Faptul a fost dovedit în bună par­
63-65). Diese Tatsache vmrde auch te şi pentru castrele de pe graniţ.:
ftir die Kastellen von der westlichen vesticii. a Daciei Porolissensis : Buci umi
Grenze der Provinz Daci a Porolissen­ (Gudea 1 997, p. 70-74), Bologa (Gu ­
sis bewiesen : Buciumi (Gudea 1 997, S. dea 1 996, p. 58-59) şi altele. La Po­
70-74), Bologa (Gudea 1996, S. 58-­ rolissum situaţia se prezintă în acelaşi
:)9) u.a. In Porolissum finden wir d i e ­ f el , dar la scară mult mai mare. Nn
selbe Situation, aber auf einer erwei­ avem nici o d ovadă că soldaţii au fost
terten Ebene. Wir haben keine Beweise cei care au exploatat piatra pentru
dafiir. daG der Stein flir die Notwen­ nevoile castrului. Foarte probabil însă
digkeiten des Kastclls von den Solda­ că fortificaţia a fost ridicată manu mi ­
ten gefărdet wurde. Es ist schr wahr­ litar i. Piatra folosită la construcţii pro­
scheilich, daG die Festung manu mili­ vine din trei cariere diferite : cea fo­
tari errichtet wurde. Der bei den Bauar­ losi tă la ziduri în general provine din
beiten b enoti gt e Stein stammt aus drci cariera d e sub Măgura Moigradului.
verschiedenen Gruben : der Stein, der locul numit „Băişte" ; cuburile din pia­
fi.ir die Mauer i;ebraucht wurde. c;tammt
tră de gresie dură provin din cariera
aus der Grube von dem „Băişte" ge­
de 1a „Piatra Lată" situată cam la
nannten Ort, der sich unter Măgura
2,5 km de Pomet, pe valea Lean ca ;
Moigradului befindct, dic Blockl� a m
pia tr a calcaroas ă pentru monumente,
hartem Sandstein stammcn au<> cJc·r
inscripţii .şi elemente de arhitectură
Grube „Piatra Lat<-1 " , cl il' sich in cine;­
Entf�rnu n g von 2.5 km von P om c 1 , im provine din cariera de la Ţiclar-J<1c,
Leanca-Tal befin det; der b.lk halt i ue Cornişte - Moigrad. Î n toate aceste
Ste i n fi.ir die Denkmălcr, Inschri ftc:n locuri au fost a testate cariere romane
und Architekturelementc s.tammt aus (\Vollmann 1 996, p. 255, 283, 440-4 4 1 ) .
der Grube Ţiclar-J ac, Cor n işt c -Mo i ­ Materialele d e construcţie din cera­
grad . An all diesen Orten v.·urdcn rli­ mică (ţigle, cărămizi, oleine, tuburi etc.)
mischc Gruben Lcstii ti,g t (\\"oUm::mn au fost în mod sigur lucr<tt c d e sol­
1966, S . 255, 2 8 3, � 4 C -44 1 ) . daţi. Faptul poate fi doved i t cu ştam­
Die Baumateriali2n aus Krram i k (Zir­ pilele acestor unităţi aplicate pe toate
gel, Ziegelsteinc, Hohlziegel, Ruhren categoriile de material (legio III/ Fl a­
usw.) wurdcn sichcrlich von dcn Sol­
via Felix, l egio XIII Gemina, cohors
datcn h crg c· s t e llt . Diese Tatsache kann
mit Hilfe der Stempel dieser Militar­ I Br it t onum, cohors V Lingonum, co­
einheiten besW.tigt werden, clic auf allc hors I Ituraeorum, cohors V I Thra-
Materialarten vcnvendet \vurdcn (Le- cum, cohors II B ri tann i ca în faza I ;

https://biblioteca-digitala.ro
64 Nicolae Gudea

gio IIII Fl a via Fel ix, leg i o XIII Gcnni­ numenis Palmyrenorum în faza a doua ·
na, cohors I Brittonum, cohors V Lin- l�gio III Gallica, l egio VII Gemina Fe �
9onum, cohors I lturaeorum, cohors Vi lix şi cohors III Dacorum în faza a
Thracum, cohors II BritCJ.nnica i n der treia). Pe o cărămidă găsită în castru
ersten Phase ; numerus Palmyrenorum (Gude a 1 987, p. 1 0 , nr. 30) scrie „feci
in der zweiten Phas e ; l egio III Gallica , . . . . . tegularu(m) . . . . . " probabil 0
legio VII Gemina Feli x und colwrs III scurtă enumerare a numărului de ti­
Dacorum i n der dritten P h ase). Au f gle făcut în cadrul „normei" de lu'2� U
c i n _cm im Kastell gefundenen Ziegel ­ pe zi . Astfel de i nscripţii sunt obisnui­
steu � (Gudea 1 9 8 7 , S. 1 0 , Nr. 30) steh t
te în m ediul militar roman din I�JX
„feci . . . tegulant(m) . . . " wahrschein­ riu.
l i ch einc knrze Aufzăhlung der Anzahl
Î n castru au fost găsite atâ t instru­
von Ziegeln, die innerhalb der tăali­
mente (din ceramică şi os) pentru de .
chC'n „Arbeitsnorm" gefcrtigt w m�"'d c .
carat vasele de tip TSP (Gudea 1 980 ,
Sokhe Inschriften s i n d gewăhnlich im
p. 1 44, nr. 1 60, 1 62 ) , inscripţii ale unor
r ă m ischen Militărmi llieu aus dem Reich.
meşteri olari, dar şi singurele imita­
Im Kastell wurden sowohl Instru­
ţii sigure după terra sigillata (lsac -
n ente (aus Keramik und Knochen) filr
: Gudea 1980, p. 201). Ceramica deco­
d1e Dekoration der Gefă{)e vom Typus
q �
TSP r udea 1_ 9 0, S. 1 44 , Nr. 1 60 , 1 62 ) ,
rată de tip TSP a î nceput să fie pro­
dusă m asiv după mijlocu l secolului II
Inschnften e1mger Tăpfermeister, a ls
auch die einzigen sicheren Imitationen
(Gudea 1 980, p. 1 1 1) în s trânsă l egă ­
von terra sigillata (Jsac-Gudea 1 98 0 . S. tură cu nevoile s o ldaţilor. Ea a apăru:
î n bastioanele porţilor, în turnurile d e
2 0 1 ) gefunden. Die geschmilckte Ken­
1colţ ş i de curtină ş i în barăci. Tot î n
mik von Typus TSP wurde nach der
castru a u apărut tipare c1 2 lut pentru
Mitte des 2 . J ahrhunderts massiv her­
decorarea prăjiturilor făcute d e sărb<l -
gestell t (Gudea 1 980, S . 1 1 1 ), eng ver­
tari şi un negativ pentru o urare de
bunden m i t den Bedilrfnissen der Sol­
sărbători de sfârşit de an, rare se apl i ­
daten. Sie ersche i n t in den Tortilrmen
ca t o t p e prăjituri (sau plăcuţe).
i n den Eck- und Zwischentilrmen so �
În castru a existat s i o instalatie
\Vie in den Baracken . Ebenfalls i n Ka­
pentru producerea şi p�elucrarea .f ie­
stell erschienen Lehmmatrizen filr die
rului. î n pra et entura d extra, clădirea
Dekor�1 tion des Gebacks filr Festtage
B 1 , a fost identificat şi ·cercetat par­
und em Negativ filr den Glilckwunsch
ţial un mic furnal înconjurat de nume­
filr die Feste des Jahresendes die e­
roase gropi pentru zguri din diferite
benfalls auf Kuchen (ader Pl� ttchen)
a n g ebracht wurden.
Im Kastell gab es auch eine Einrich­
tung fi..i r die Herstellung und Bearbei­
tung filr d i e Herstellung und Bearbei­
dextra, Gebă.ude B l , \\·urdc ein von
zahlreichen Gruben fi.ir Schlacken aus
verschicdenen Bearbeitungsphasen um­
gebener kleiner Hochofen identifiziert
und teihveise erforsch t (Gudea 1 983, S.
1 2-!). Die A n a lyse der Sch lacke (Stoi­
c� vici 1 9 8 2 , S . 1 1 3-1 1 9) zeigt, da{) das
Eisc'n vor Ort hergc'stellt wurcl.e, aus
lok1lem Erz, das nachher e i ner \\°iedcr­
h ol ten thermischcn u n d mechanischcn
Behandlung in einem Reduktionsum­
feld unterworfen wurde, bis zum Er­
h a l ten eines schmiedbaren Metalles.

https://biblioteca-digitala.ro
Das 11.omergrenzkaste// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1
65

Die schr zahlreichen kleinen Schmelz­ faze d e prelucrare (Gudea 1 983, p. 1 24).
tiegel aus feuerfester Keram ik, dic Analiza zgurilor (Stoicovici 1 982, p.
Lehmmatritzen filr Fibeln, Anhanger, 1 1 3-1 19) arată că fierul a fos t produs
Schnallen, filr rcchteckige Metallbar­ pe loc, din m inereu local, care apoi ur­
rcn zeigen, dag Bronze und Blei sowie ma un tratament termic şi mecanic
Silber hergestellt und gegossen wur­ repetat î n mediu reductor până la ob­
den . Die betreffenden Schlacken wie ţi nerea unui metal forjabil.
auch die unvollendeten Sti.icke ergan­ Foarte numeroasele creuzete m1c1
zen dieses Bild. din ceramică refractară, tipare de lut
Die Anwesenheit im Kastell einer pentru fibule, aplici , catarame, pentru
bcei ndrucken<lcn Mcngc von Glasplat­ bare dreptunghiulare arat ă că s-a obţi­
ten fi.i.r Fenster, einiger Schmelztiegel nut şi turna t bronzul şi plumbul, ar­
mit Spuren geschmolzcnes Glas e s, cier gintul. Zgurile respective ş i piesele
Glasschlacken, dcr zahlreichen Pcrlen, nefinisate completează această i m agine.
der R inge aus schwarzcm Glas s ::: w ie Prezenţ a î n castru a unor canti tăţi
einiger Matritzcn Ilir Perlen zeigen impresionante de plăci de s ticlă pentru
klar, da{) ebenfalls hier irgendwo Glas geamuri , a u n or creuzete cu urme de
hergcs l ellt \Vurd c . Die Ringe aus � ticlă topită, a zgurilor d e sticlă, a
schwarzem Glas sind vorlăufig e inzig­
numeroaselor mărgele, a inelelor din
artig in ganz Dakien. Die Analyse die­ s t icl ci n eagrc'i a unor tipr-. r e pentru
ser Rin ;::; e beweist die Kenntnis eines
măr�d·" arată clar că tot c if'i, u ri d ew1 ,
spezifischen Herstellungsrezeptes (neben
se producea sticlă. Inelele d i n sticlă
d em lokalen Sctnd und Kalkste i n wurdt>
neagră sunt d eocamdată unice în toată
auch Magnc t i t pu lvcr und Asche ver­
Da c i a . A n 01 liza acestor inele arată cu­
wendet, die durch dic Verbrennung
noaş terea unei reţete de fabricaţie spe­
c.ler Holzkohle bcim Eisenschm icden
cifice (pe lângă nisip şi calcar local
entstand : Stoicovici 1 983, S. 1 9;:J- H J 6) .
s-a folosi t pulbere de m agnetit, cenuşă
Neben and cren Tati gkeiten, die ich rezultată d i n ardere a m a terialului fo­
i.ibergehen \Hrdc, crwăhne ich die Ver­
losit la forjarea fic'rului : Stoicovici
arbeitung von K n ochc n . Nebcn elen
1 983, p. 1 D 5- 1 9 6 ) .
lVIessergriffen aus Hirschhorn, eim'r
P e lâng<l. alte activi t ăţ i , peste care
Reihe von kleinen I nstrumenten fi.ir
voi t r e c e , C I Ş am inti prelucrarea osului.
d i e Dekoration von Kcramik, Răhrchen
Pe lcî noă
o
m [merele d e cutit' prelucrate
und sogar Perlen , \\"Urden zahlrciche
din corn de cerb, pe ltmgă o seamă de
Waffen und Teile von Knochemvaffen
instrum ente mici pentru decorat ce­
gefunden. In der Um gebung des Was:..
ramică, tubuleţe mărgel e chiar. s-au
serreservoirs (wa h rscheinlich nach der
g{(Sit numeroase arme şi părţi de la
F.i :1Stellung als Rcservoir) wurden zahl­
n..> i che Splitter von verarbeite.tem Kno­ arme d i n os. Î n j urul clădirii rezervo­
chen und zahlreiche Plattchen fi.ir den rului de apă (probabil dupC:-1 ab01ndo­
B ogen sowi e -Pfeile aus Knochen ge­ narea ca rezervor) s-a1:1 găsit nume­
geîunden. Die Anzahl der Knochen­ roase aşchii de os prelucrat şi nume­
pf eilc ist sehr qroJ) (im Gebaude roase plăcuţe pentru arc şi săgeţi din
C 4 wurden etliche Sti.ickc gefun­ os. Numărul săgeţilor ele os este foarte
d c n) und es ist sehr wahrschein lich, mare (în clădirea C 4 s-au găsit zec;i
da5 sie am Ort von und fi.ir die Schi.it­ de piese') şi foarte probabil s-au fa­
z e n t ruppen hergestellt wurden. Obwohl bric<.lt pe loc de către şi pentru trupe-;­
es paradoxal schci nt, mlissen wir ein­ le de arcaşi . Deşi pare paradoxal, tre­
s e h c n , da{) die Pfcilspitzen aus Kno­ buie sc'1 adm i tem că vârfurile d e să-­
chen weit verwcndet ware n . geată din os au fost folosite p e larg.
Die oben kurz beschricben en stcllen Cele descrise pe scurt mai sus, re­
freilich nur eincn Teil cler Produk­ prezintă desigur numai o parte din
tionstătigkcit der Soldaten dar. activităţile productive 2le soldaţilor.

https://biblioteca-digitala.ro
66 Nicolae Gudca

VIII.4. Tech nik, Sc11 rciben, Gesund­ VIII.4. C11 n oştinţe


. tehnice, scrisul,
heitspfle9 e , Spiele, Schmuck­ îngrijirea sănătăţii, jocurile.
gege n stănde 1 1 11 d die Religion podoabel e şi religia soldaţi-
der Soldate n . lor
D i e h ă h cren tech n i schcn Kcn ntnissc, Cunoştinţele tehnice superioare fo­
die von Romern in Por lissum verwen­ losite de romani la Porolissum au
d e t wurden, crschienen in allcn G e ­ apărut în toate domeniile vieti · i so­
bieten des sozialen Lebcns. Alles wurdc ciale. Totul a fost transformat radical
nach ihrer Ankunft radi lul veri.indcrt, după s osirea lor aici, tocmai pe baza
eben aufgrun d d i eser K e n n t n isse. Die acestor cunoştinţe. Arhitectura milita­
Milităr- und 7 i v i l ::irchitektur w i rd ră, civilă este reprezentată prin for­
durch ihre e poch en t y pi sche Formcn mele ei tipice în epocă. O tehnică deo­
vertrcten. Einc besondere Technik wur­ sebită s- a folosit la construirea prin­
de beim Bau der bedeutcnden Bautcn cipalelor clădiri din castru. Este vorb'l
des Kastells verwendet. Es gcht um d i c de i ntercalarea unor coloane din cuburi
Ein fil gun g von Săulen aus Sandstein­ de gresie în pereţii clădirilor şi fa
quadern in die Wănde d er Gebăudc colţuri. Această inovaţie tehnică a da t
und an die Ecken. Diese tech ni s ch e un aspect deosebit clădirilor. Cunoş­
Erne u e ru ng ga b den l\1auern ein be­ tinţele chimice avansate au permis re­
sonderes Ausschen. Die fortgeschritte­ alizare a unor mortare colorate în dife­
nen chemischen Kenntnisse haben die ritele etape de construcţie. Pictura de
Herstellung vom b unt en Mărtel in ver­ pe pereţii comandamentului şi templu­
schiedenen Baueteppen erlaubt. Die lui subteran indică folosirea unor so­
Malerei auf den Wănden der Komman­ luţii de bună calitate.
datur und des unterirdischen Tempels Mai numeroase sunt cunoştinţele
zeigen die Vcrwendeung einiger guten tehnice dovedite în cazul activităţilor
LOsungen a n . m etalurgice şi respectiv siderurgice.
Zahlreicher sind die technischen Obţinerea unui fier de bună calitate
Kenntnisse auf dem Gebiet der Me­ în furnale j oase, ciocănirea şi încălzi­
tallurgie und vor allem d e r Eisenver ­ rea repetată a zgurilor pentru îndepăr­
hi.ittung. Die Herstellung eines Eisens
tarea carbonaţilor, explică calitate3
guter Qualităt i n n iedrig e n Schmelzo­
bună a pieselor din fier descoperite.
fen, das wi�c.lcrholte Pochcn und Er­
Producerea m icilor podoabe din bronz,
wărmen d e r Schlacken, um die Karbo­
argint, plumb, tehnicile sugerate de
nate zu entfernen, erklăren die gute
prelucrarea plăcilor de bronz şi argint
Qualitdt der cntdeckten Eisensti.icke.
indică posesi a unor cunoştinţe avan­
Die Herstellung von kleinen Schmuck­
stiicken aus Bronze, Silber und Blei sate în domeniu.
sowie die Techniken, die von der Bear­ Prelucrarea produselor agricole cu
beitung der Bronze- und Silberplatten ajutorul râşniţelor, prin vasele cu in­
angedeutet \Verden, zeigen den Besitz terior zgrunţuros (mortaria), existenţ1.
von hohen Fachkenntnissen an. vaselor de piatră, arată şi cunoştinţe
Die V erarbeitung von landwirtschaft­ de .tehnică alimentară, care desigur
lichen Produkten mit Hilfe dcr Hand­ erau deosebit de importante pentru
mluhlen, ·in Gernfien mit u nebenem viaţa diurnă a soldatului.
Inneren (mortaria), die Anwesenheit Scrisul în limba latină este un ele­
der Steingefăfie zeigen auch Kenntnisse ment caracteristic pentru castrele ro­
auf dem Gebiet cler Lebensmitteltech­ mane din partea occidentală a Impe­
nik an, welche freilich besonders \vich­ riului mai ales. Nu mă voi opri aici
tig filr das alltăgliche Leben d c r Sol­ la calitatea scrisului pe i nscripţiile pe
daten \Var. piatră (onorifice, de construcţie, votive
Das Schrciben in lateinischer Sprache sau funerare) (Gudea - Lucăcel 1 975;
i st ein charakteristisches Element fi.ir Gudea 1 989, p. 760-777). A ceste in-

https://biblioteca-digitala.ro
I / Castrul roman de la Moigrad-Pomct. Porolissum I
Das Romergrcnzkaslc/I von Moigrad- Pomct. Pnrolissum 67

die romischen Kastelle vornehmlich im

-- -
westlichen Teii des Reiches. Ich \Ver­
de mich hier nicht auf die Qualităt dcr

f
Schrift auf den Steininschriften (Eh­
rcn-, Bau-, Votiv- ader Grabinschrif­
ten) beziehen (Gudea-Lucăcel 1 9 75; G 11 -
dea 1 989, S. 7 60-7 77). Diese Inschrif­
ten wurden in speziialisierten Werk­
std.tten hergestellt, mit s tereotypen bo­
stcllten Texten, und dic Meistcr dicscr
\Verkstătte muGtcn s i nngem a/) schrei­
ben konnen, Die Verbreitung und di e scripţii au fost executate în ateliere
Kenntnis der Schrift sowie der Latein­ specializate, cu tex te st ereotipe ante­
kenntnisse sind viei besser von den comandate iar meşterii din aceste ate­
sogenannten „kleincn'' Inschri ftcn liere în chip firesc trebuiau să ştie
auf Ziegeln und Ziegelsteinen (Gudea scrie. Răspândirea şi cunoaştere a scri­
1987), auf Keramikgefal)en (Gudea-Cos ­ sului şi cunoştinţelor de limb[1 l atină
ma 1 992, S. 2 0 1 -2 4 7 ) , auf Bronzepldtt­ sunt mai bine ilustrate de inscripţiile
chen (zur Identifizierung) (Gudea 1 9 82, numite „minore" pe cărămizi şi ţigle
S. 56) oder auf andercn G c :;enstanden, (Gudea 1 987), pe vasele ceramice ·( Gu­
illustriert. Es gib t sogar ein Zi e,Q el­ dea - Cosma 1 992, p. 20 1-24 7), pe
bruchstilck auf dcrn jemand die Buch­ plăcuţe de bronz (de identitate) (Gu ­
staben des Alphabetes g eschri c bcn h 1 t dea 1 982 , p. 56) sau pe alte obiecte.
(wahrscheinlich e i n Schreibmustcr ' ) . Există chiar şi un fragment de cără­
Diese Texte haben einen sehr ver­ midi'1 pe c�ire cineva a scris l iterele
schiedenartigen Inhalt. Eintache Namen , alfabetului (probabil o demonstraţie
Normen filr die Herstellung vcn Zie­ de scris ! ) .
geln und Zie2;elstcinen, rnilitărische Textele acestea a u conţi nut foarte
Zugehorigkeit US\V . , die meisten sind diferit : simple nume, norme pentru
fragmentarisch und konnen nicht cr­ producerea ţiglelor şi cărămizilor, a­
gănzt werden. Manchmal haben wir partenenţa militară etc. Cele m a i multe
auch Karikaturen m ft Text. Abb. 3 2 . 2 .
sunt fragmentare şi nu a u putut fi în­
Dicse Inschriften ve-rwenden Buchsta­
tregi te. Uneori avem chfrir şi caricaturi
ben, die filr das lateinische Alphabct
cu texte. F ig . 3 2 . 2 . Inscripţiile acestea
typisch sind, Buchs taben , die im gan­
folosesc litere tipi ce alfabetului latin,
zen Romischen Reich sowohl im Falie
litere cunoscute în î n treg Imperiul
der Grol)buchstaben als auch der Kur­

atât în cazul celor capita�e. cât şi în


sive. Diese Uniformităt dcr latcinischcn
Schrift deutet auf eine enge Verbin­ cazul celor cursi ve. Această uni formi­
clung zum Rest der Provinzen h i n . Eine tate a scrisului latin sugerează o le­
spate Inschrift, die im Kastell gefun­ gătură strânsă cu restul provinciilor.
den wurde (4. Jahrhundert n .Chr.) und O inscripţie târzie găsită în castru
die epochenspezifische Buchstaben ver­ (secolul IV p. Ch.) care foloseşte litere
wendet, deutet darauf hin, dai) cl i c ele epocă, sugerellză că evoluţia scrisu­
Entwicklung der Schrift auf lokaler lui a urmat local acelaşi curs , tocmai
Ebene den gleichen Lauf verfolgte, prin legăturile strânse cu restul Impe­
eben wegen der engen Verbindungen riului (Gude a 1 983, p. 1 56-1 60). Nu­
zum Rest des Reiches (Gudea l fl93, S. meroasele instrumen te de scris găsite
1 59--- 1 60) . Die zahlreichen Sch r e ib i n ­ în castru, fie ele d i n fier, fie din
strumente, die im Kastell gcfundcn bronz, fie din os se înscriu între us­
wurden, aus Eisen, Bronze ader Kno­ tensilele cunoscute şi completează da­
chen fiigen sich in die Reihe der be­ tele în legătură cu scrisul. Se explică
kannten Utensilien ein und erganzen astfel a'Spectul lingvistic al rom�mizării .

https://biblioteca-digitala.ro
68 Nicolae Gudea

die Datcn liber die Schrift. So wirJ dic Cunoaşterea aceast a bună a scrisului
linguistischc Form der Romanisierung l�tin, răspândirea lui generală, parale­
erklârt. lismul cu Imperiul în acest domeniu
Diese gute Kenntnis dcr lateinischen al vieţii spirituale explică î n parte şi
Schrift, ihre allgemeine Verbreitung, faptul că după retragerea romanilor
der Parallelismus auf diesem Gebict cunoştinţele de aces t fel s-au păstrat
des geistigen Lcbens zum Reich erklărt şi au evoluat în acelaşi cadru roman
teilweisc auch, dai) nach dem RUck­ (Gudea 1 979; Gudea 1 993; Gudea 1 995).
z ug der Rămcr die derartigen Kennt­ Jocul (respectiv j ocurile) au fost un
nisse beibchalten und im gleichen ră­ elemen t important al vieţii soldatulai
mischcn Rahmen wcitcr cnt\\·i ckelt roman. Predominau desigur jocurile cu
wurden (Gudea 1 9 79; Gudea 1 993; Gu­ caracter militar (parţial şi cu carac�cr
de exerciţiu-antrenament) dar nu era u
dea 1 995).
Das Spiel (bzw. die Spiele) waren ein
neglij ate jocurile de noroc. Avem do ­
wichtiges Element des rămischen Sol­
vezi în legătură cu practicarea jocului
datenlebens. Freilich h errschten die
numit ludus militum sau ludus latnm ­
Spiele mit militărischem Charakter vor
culorum un fel de joc go din zilele
(teilweise auch mit D bungscharakter) ,
noastre). Dovezile constau în câ te va
aber auch die Gli.ickspiele v.rurden nicht
fragmente de cărămizi cu urme de ca­
vernachlăssigt. Wir haben Beweise hin­
sichtlich des Spieles, dai) ludus milit11m roiaj ti pic acestui j oc (ca o tabl ă de
oder ludus latrunculorum (eine Art Go­ şah ! ), numeroasele piese de joc în
spiel) . Die Beweise bostehen aus eini­ formă de disc (milites) prelucrate în
gen Ziegelbruchstilcken mit Spuren mod special d i n ceramică, o s s a u sticlă,
der spieltypischen Zeichnung (wie cin dar şi „amenajate" ad hoc din pereţi
Schachbrett � ). zahlreiche schcibenfăr­ sau funduri de vas e (mai mult sau mai
mige Spielelemente (milites), die vcr
.
puţin îngrijit şi, în final, zarurile din
allem aus Keramik, Knochen oder G las os. Astfel d e piese au apăru t peste
hergestellt wurden, aber auch ad hoc tot în castru. Jocul propriu-zis ,,mima"
Improvisationen auf GefăBwănden und pe respectiva tablă lupta între două
-băden (mehr oder weniger sorgfăltig) armate. Adversarul trebuia încercuit,
und schlief)lich auch Knochenwi.irfel. scos din luptă etc. etc. Mişcările pie­
Solche Sti.icke erschienen i.iberall im selor urmau o regulă specială.
Kastell. D�s e igcntliche Spiel ahmte a uf Pe o cărămidă am găsit şi un desen
dem betrcffend e n Brett den Kampf care seâmănă cu s chema j ocului numit
zwischen zwei Heeren nach. Der Geg- astăzi de noi „moara".
• ner muGte umzingelt werden und aus­ Îngrijirea sănătăţii ocupa u n loc im­
scheiden usw. Die Bewegungen der portant în armata romană. Î n chip cu
Elemente befolgten eine spezielle He­ totul ciudat, într-un centru militar a.Şa
gel. de important ca Porolissum, nu avem
Auf cinern Ziegel hab en wir eine atestat nici u n medic militar. Prezenta
Zeichnung gefunden, die dem Schema medicilor însă poate fi dovedită prin
des Spieles ăhnelt, das wir heute „Mi.ih­ existenţa instrumentelor lor d e lucru,
le" n ennen . a ustensilelor folosite. Acestea indică

Die Gesundheitspflege spielte eine o gamă largă de activităţi : chirur�ie,


wichtige Rolle in der rămischen Armee. oftalmologie, ORL. Fig. 38-39. Există
Merkwi.irdigerweise haben wir i n einem numeroase plăcuţe din piatră specială,
so wichtigen militărischen Zen­ fin prelucrate, pe care se preparau ali­
trum wie Porolissum keinen Arzt er­ fiile. Numărul acestor piese este mdre
wăhnt . Dic Anwesenheit der Ărzte şi au fost găsite în toate locurile cer­
kann aber durch ihre Arbeitsinstru­ cetate. Cele găsite în gropile de gunoi
mente bewiesen werden. D iese zeigen (groapa G şi rezervorul de apă pără­
eine breitgefăcherte Tătigkeit ; Chirur- sit) arată că şi în evoluţia for se pot

https://biblioteca-digitala.ro
Das Rdmergrenzkaslell von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 f Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1
60

gie, Ophthalmologie, HNO (Abb. 38- stabili etape, ele trecând prin aceleaşi
39). Es gibt zahlreiche feinbearbeitete etape ca şi alte materiale. Poate chiar
Plăttchen aus spezielkm Stein, auf de ­ şi moda le-a influentat.
nen die Salben hergestellt \Vurden. Die Podoabele au ocu pat un loc impor­
Anzahl d i eser Stiicke ist grofi und \VUr­ tant în viaţa soldatului roman. Pre­
de an allen erforschten Orten g e fun­ zenţa lor este un element care indic;'t
den. Jen e , die in den Abfallgruben ge­ grij a pentru aspectul exterior.
funden wurden (Grub2 G und das auf­ Î n tre podoabe ar trebui să se numen'
gegebene Wasserreservoir) zeigcn, daG decoraţiile militare. Au fost descope ­
auch in ihrer Entwickl u n g E l app en fest­ rite câteva piese despre care a m pute.· 1
gelegt werden kOnncn, da sie du r ch dic spune că sunt decoraţii militare (Gu­
gleichen Etappen gingen wie d i e an ­ d e a 1 989 , p. 629-630). Ne gândim
deren Materialien. Moglicherweise wur­ acum la butonii cu figuri umane, des­
den sie auch von der Mode beeinfluGt.
pre care unii cercetător i presupun
Die Schmuckstiicke haben einen
acest lucru (Gudea - Bajusz 1 996 , p.
wichtigen Platz im Leben der rămi­
1 03, 1 04, 1 05-1 06).
schen Soldaten eingenommen . Ihre
Mai numeroase sunt piesele de decor
Anwesenheit ist cin Element, das d i e
care se montau .;au se atârnau pe îm­
Beschaftigung mit dem Aussehen an­
zeigt. brăcăminte. Nu socotim aici fibule le,
Zu den Schmucksti.icken mi.iGten auch care �weau un rol şi la asambL:ircc1
die militărischen Auszeichnungen ge­ anum i tor părţi ale echipamentului. Ne
zahlt werden. Es \'-·urden ein ige Sti.ickc.· gândim mai ales l a numeroasele şi
entdeckt, liber d i e wir sagcn kănnten , variatele t ipuri de aplice de forme
daG sie militărische Auszeichnungen foarte diferite, la multele tipuri d2
sind (Gudea 1 989, S. 629-630). \Vir pandantive (dintre care unele aveau
beziehen uns auf die Knăpfe m i t Men­ caracter apotropaic). Se detaşează însă
schengesichtern, liber die einige For­ grupa de aplice cu emailuri colorate
scher das gleiche vermuten (Gudea­ care ar putea fi produse specifice lo­
Bajusz 1 996, S. 1 03, 1 0 4 , 1 05, 1 06). cale (Gudea - Tamba 1 992).
Znhlreicher s i n d d i e De ko rat i o n s­ Dintre podoabele obişnuite (de corp)
stilcke, welche auf dit> Kleidung auf­ găsite în castru sunt de amintit ine­
gehangt ader an g ebr a c h t wurden . W i r lele, bră ţC:-1 ri le şi acele de păr. Inelele
zahlen h i e r die Fibeln nic ht dazu, die sunt d i n fier, bronz şi sticlă. Unele
auch in cler Zus a mm e nh eftu n g gewisser dintre cele din metal - uneori chiar
Teile der Ausri.istung cine Rolle spiel­ din metal preţios (argint) - purtau şi
ten. Wir beziehen uns vor allem au f pietre preţioase sau semipreţioase.
die zahlreichen und verschiedenartigen Unele din aceste pietre aveau incizat€'
Typen von Einsatzplattchen mit sehr reprezentăr i de zeităţi. Cel mai timpu­
unterschiedlichen Formen, Anhă nger riu inel datează d i n anul ridicării pri­
verschiedener Art (von denen einige m ului castru de pămc'"m t . El a f os t gă ­
apothropaischen Charakter haben). D ie s i t sub valul de pământ. Celelalte sunt
Gruppe cler E i n s atzplattc hen m i t h u n ­ mai greu de datat. Câteva fragmente
tem Emciille sondert sich ab und kănn­ de brăţări sunt din bronz altele din
te ein spezifischcs L o k a l pro du kt sei n argint. Acele d e pur erau din bronz.
(Gudea-Tamba 1992). din argint, i ar cele mai multe din os.
Von den gewăhnlichcn Schmuckge­ Şi acestea erau în parte şi pi es e ck
genstanden (die vom Leibe), die im uz (în s e n s u l s[1 foloseau la prindere;1
Kastell gefun de n wurd e n , sind dic Rin­ părului la spate). Este interesant c<·1
gc, Armbilnder und die H aarna d c l n zu acele de păr din os, cele mai num(•­
erwahncn . Die Ringe sind aus Eisen. roase, nu erau bogat împodobite c a şi
Bronze und Glas. Einige der Metall­ cele descoperite .prin oraşe (Gudea
ringe - manchmal sogar aus Edelme- Bajusz 1 991 , p. 85-88, fig. 1).

https://biblioteca-digitala.ro
70 Nicolae Gudea

tall (Silhcr) - hat ten auch EJ<:l- u n d


H a lbedl'lstei1w. Ei n i ge dieser Steim1
ha t ten D a r s t el l un ge n van Gattlwiten
c i n gc r i td . Dcr fr U h e rs te Ring stam m t
aus d c m J a h r des ers ten Erdkastell s .
E r wunle u ntc-r dem Erdwall g l' fun­
den . Dic a n cl c r e n s i n d sch\verer zu d a ­
t iere n . Eini.L; e Bruchstlicke v a n Arm­
rcifen s i mi aus I3ronze, a n d e r e sind o.us
S i lber . D i e H a o.rna ck ln waren aus
Bran 1 c' , Si lbcr 1.! n J dic m eistcn o.us
K n och e:1 . A 1 1 c h cl! csc \\·aren t c i l\':e i sc•
Verhra u ch -;��L';cnsUimk· (imkm s i e LUm
Zusarn m c n h �1 l tcn des Haares d ie n t c:: n ).
Es ist i n t c n ";sant, daB die knochernen
J-faa rn :: d e i n , ci i e die za h l r e i c hs t en si n d ,
nicht so n· i c h h cschmuckt w aren wie

o
d ic , d il' in dl'n. S t �i d t en entdeckt wur­
den ( G 11 de a - Baj us:: 1 99 1 , S. 85-88
/\bb. 1 ) .
Die Rclig i o n der S a l d at e n aus dem
K.:i.stell ist \\" e n i g er van Inschriften ader
Votivd e n k m �i krn belegt . Ein pra ofcc ­
Religia so l d a ţ i l or d i n c<1stru e st e m a i
tus dcr Koh ortr I Brittonwn h :i t dem
p u ţ i n utcst.:i. t r1 ele inscripţii s a u m onu­
Gott A pol l o c i n e D : m k i n schrift a u l'gc­
m e n te votive. Un praefectus al c o h orte i
stellt (Gztdc�1 1 989. S. 7 G 7 , Nr. 29). Ti ­
I Brittonum a pus o i n sc ri pţ ie de m ul ­
tus Fla v i 1 1 s Va ! c n ti n us bcncficia rius
ţumire zeului Apollo (Gud ea 1 9 89, p.
consularis hJ.t cincn Altar zu Ehrcn des
767, n r . 29) Titus Flavius Valcntianus•
G o t t e s U l >cr er r i c h t e t (G11 dea 1 98 9 . S.
7 6 7 , Nr. 32) ; z\v e i I nschri f k n \ntrden beneficiarius cons ularis n ridicat un al­
tar i n d n s te a zeului Liber (Gudea
d em G o t t S i l v a n us von Solda ten au<>
1 989, p. 767. nr. 32) ; două i n s cri pţii
dem n u merus Palmyrc n o rn m ge\\· i d ml't
<lU f o st d edicate zeului Silvan ns, de
(G ndea 1 98 9 , S. 668, Nr. :H-3:>) . E i n
s ol d a ţi d in nu m e ru s Palm yrenorum
gc\':isscr Sa b i d a s I-Int ri - s i cher cin
O r i en t a l e -- errichtete e i 1w Insch r ift (Gudea 1 989,p. 768, n r . 34-35). U n
fi.ir den G ott Juppiter Opt i mu s Ma:rim11 s oa re c ure Sabidas Hutri - evident un
(Gudea-Chirilă 1 9 8 R . S . 1 52-- 1 :>3, Abb. oriental - a pus o i nscri pţi e zeului
7 ) . Die I n sc:hri ft k.:m n um d i „ H�i l ftc luppiter Optimus Ma:rimu s (Gudea -
des 3. J a h r h u n d e r ts n. Chr. datiert \yer­ Chirilă H J8 8 , p. 1 5 2 - 1 5 3 , fig . 7). In­
d e n . Im Gcb�iude D2 aus dcr pract< - n ­ scri pţi a p o a t e fi dat�1tă spre m i j locu l
tu r a d ex tra w ur d e e i n e Sta t ue t t e aus secolului I I I p. Ch. În cl ădirea B 2
Kalkstein des Heroen /Jcrczl lcs gcfun ­ d i n praetenturn dex t r; 1 �1 fos t g;.-1sită o
·

den . Im Geb�i u de C9 hi n t er ck·m Kom ­ st a t u e t ă d i n pi<i t ră de c<.1k<1r a erou­


m a n daturgebci ude i s t einc Inschri ft, d i e lui He rc11 l e s . î n cl:1cl ire<1 C �I . în spa­
d em Gott \ 1 olcanus � e\d d m c t wurcle, t e l e clădiri i comand amentului a apărut
zum Vors c l w i n gekommC'n . inscripţia inchin;1tă zeului \! olcanus.
Es ist b ek a n n t , daG i m l'o t u s sinis­ Se ş tie c<-1 în l a tus sinistrum , dădi­
trum im Ge bii u d e C3 s i ch cin u nter ­ rca C 3 esk un templu su b tera n al
i rcl ischer Tem pel d e s G o t tt•<; 1Hit h ra s ze u lu i Mith ras . Dar pc lcing[1 monu­
befi n d et . . '\!Jer ncben ch� n l!L'funde1w n m e n tele mirhr�1ice găsite am identificat
m ithraischen Denkm d.lern habcn \\· i r şi câ t e v a pl:icuţe de m arm o ră de la
auch einige Marmoplăttchen i den tifi ­ rel i e fu ri cu ca v a l eri i Dnnubieni, zeităţi
zier t, welche von elen Reliefs m i t den regionale, illyrice, foarte răsp<1ndite.
https://biblioteca-digitala.ro
Moiorad-Pomcl. Porolissum 1 de I
Das Romergrcnzlwslc/I von / Castrul roman la Moigrad-Pomel. Poroliasum
71

danubischen Rittern, sehr verbreiteten


regionalen illyrischen Gottheitcn st :1m­
men.
Dic kleinen 13eweise, clic sich auf die
Religion der Soldaten bezichcn. sinu
ziemlich 7„.ahlreich. Es crschienen mch­
rere Bruchsti.icke von cler Lchm st:l.tuc
der V enus. Die gleiche Gott.în erschei n t
auch auf zw ei Ringsteinen, dic im Dovezile mărunte care se referă t:
Kastell gefundc n wurden. Ein Bruch­ religia soldaţilor sunt destul d e num e­
stiick einer Bronzcstatuette und ein an­ roase. Au apărut mai multe fragmente
deres aus A.labaster scheinen die glei ­ de statuete din lut ale zeiţei Venus.
che Gottheit darzustellen. Ein knocher­ Aceea.şi zeiţă mai apare pe două pie­
ner Messcrgriff \Vurde in Form einer tre de inel găsite în castru . Un frag­
Statuette der Gottin geschnitzt. Als ment de statuetă din bronz şi altul din
B es c hiitzer in der Familie und als For­ alabastru par că reprezintă aceeaşi zei­
dererin d er Liebc hatte die Gottin Ve­ tate. Un mâner de cuţit din os a fost
nus einen grof�en Erfolg im militări­ cioplit în forma unei sta tuet e a zeiţei.
schen Mil lieu. Zahlreiche phallu sfărm i­ Protectoare a familiei , favorizantă a
gc Bronzeanhăngcr, die im Ka s te l l gc­ dragostei, zeiţa Venus avea mare tre­
funden wurden, simi ein Be\\'ei s d a fi.'ir cere în mediul militar. Numeroase pan­
daB - eng verbunden m i t dem Kult
dantive din bronz în formă de pfalus
dcr Gottin Venus die Soldaten
găsite în mstru sunt dovada că - în
g l au btcn , cb g das Tragcn solchcr Amu­
strânsă legătură cu cultul zeiţei Ve­
lcttc ihre „Mănn lichkc i t·• forderte. Es
nus - soldaţii credeau că purtare.1
\Vurden einige Ringsteinc mit Darstel­
unor as tfel de amulete favoriza „băr ­
lungen der offiziellen „Militărgotter'"
J11ppiter, Mars, Minerva gefunden. Es băţia". Au fost descoperite câ t eva pie­
fehlcn aber a uch die Darstcllungen von
·
tr� de inel cu reprezentări ale zeilor
Mercur nicht - jener, der Reichtum „militari" oficiali Juppiter, Mars, Mi­
brachte und „gute" Geschăfte forderte. nerva . Nu lipsesc însă acelaşi fel de
Die heidnische Relig ion erscheint so­ piese cu reprezentarea lui Mercur -
mit ziemlich vollst ă ndi� im militdri­ cel care aducea bogăţie .şi favoriza a fa­
schen Millieu im Kastell auf dem Po­ cerile „bune" -. _

met vertrcten, uzw. daG smvohl tra­ Religia păgână apare astfel destul
d i tionelle romische Gottheiten als de complet reprezentată în mediul sol­
auch solche, die im Laufe der Zeit iiber­ dăţesc din castrul de pe Pomet, în
nommen wurdcn (orientalische Kulte sensul că a par a tât zeităţile tradiţional
vor allem) oder lokalregionale Gotthei­ romane , cât şi cele care s-au înserat pe
ten. parcurs în spectrul tradiţional (cultele
Infolg c dicser komplcxen aber na­ orientale mai ales) sau cele local-re­
tiirlichen Entwicklung der romischcn gionale.
Religion kann dic Erschcinung einiger C a urmare a acestei evoluţii com­
GeHill e im Kastell, die kreuzfărmige plexe, dar normale a religiei romane, a­
Zeichen oder das Chrismon tragen, na­ pariţia în castru a unor vase cu semne
turgemiiI3 als Ausdruck der G egenwart în formă de cruce sau în formă dl'
einiger Christen interpretiert werden chrismon poate fi în chip :tiresc inter­
(Gudea 1 994). Dic spătere Entwicklung pretată ca e x pres i e a prezenţei unor
der christliche n Religion in Poroliss um ·creş ti n i (Gudea 1 994). Evoluţia ul t e ­
(ich denke an d a s 4. Jahrhunde rt n rioară a rel i:,;id cre�tine la Pcr o l i s su m
Chr.) als die Anzahl der Entdecku nge � (mă gândesc la secolul IV p. Ch.) când
besonders groH ist und ihr lateinischer numărul descoperirilor este deosebit
Charakter au.Ger Z w eifel steht I konnte de mare, iar caracterul lor latin indis-

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea
72

nur aufgrund dl!r Entdeckungen aus cutabil, nu s-a putut face decât pe
d c m 2 . und 3 . J ahrh u n d e r t , die die baza acestui grup din secolele II-III
G r un d lagc der s p ă t eren G e m ei nsc ha ft care a constituit baza comunităţii târ­
darstellt, narhvoHzot::; e n werdcn (Gu­ zii (Gudea - G hiurco 1 988, p. 99-
dea-Gh i u rco 1 98 8 , S . 99-1 1 0 ) . 1 1 0).

IX . A u f b e w a h r u n-g s o r t IX. Locul u nde se

des păstrează

a r c h ăologische n materialul

�1 a t e r i a l s arheologic

Die M a t er i a l i e n aus d e n ălteren En t ­ Materialele din descoperirile vechi


d e c k u n gc n g e l ten h eu t e als verm ifH.
sunt considerate acum pierdute. M a ­
Di c g r o l !: e S.3.mmlung der Familie \Ves­
rca colectie· a familiei Wesselenyi (An­
se le n yi (Andrassy) ist ve r s chwud e n , d 3.
drassy) a dispărut, fiind vândută pro­
s i e \\·u hrsc h c i nl ich den A n ti q u a r i c n­
babil la anticarii din �:iurlapesta sau
h ă n c.l lcrn aus Budapest und Wien ver­
kauft \\" u rd en . Die Sammlung des ehe­
Viena. Colecţia fos tului rrefect al Co­
m a l i ce n Pră fekten des Kom i tats S ăl a j . mitatului Sălaj, L. Szikszai din Z a l ă. · 1
L. Szikszai aus Zalău ist einfach ver­ a dispărut pur şi simplu (c a Şi colecţh
srhwuden (wie auch die Sammlung des de la Primăria ora�n!ui). Monumentele
B i.i. rgcrmeistera m t cs cler Sta d t ) . Die
şi piesele colecţiei M angu nu au f0st
Denkm ă l c>r und S t i.ickC' d cr Sa m m lu n g
Mango \\ · u r d e n n i c h t g c fu n den. Wir be­ găsite. Avem inform'lţii de presă după
s i t z e n Presseinformat i on e n , l au t denen care descoperiri de la Porolissum au
En tdeckungen au s Porolissum nach Blaj fo st tri m i se la Blaj , und e Timotei Ci­
g e s c h i c kt \\·urd cn , ,,. : Ti motei Ci pa ri u pariu dorea înfiinţarea unui Muzeu
cin Na t ion -1 l m u s c u 111 grli n d on \ \ · o ll t c .
Naţional. Din toate descoperiril e v e ch i
Von <1 ll e n <il t l · n E n t d eckungen h at sich
nur c· i n Tl'il cler Sarn m l u n g des Gra­ s - a păstrat doar o parte din colecţia
fcn Tdl·ki <ms . Jibou e rh a lt e n , aber nur conţi lor Teleki de la Jibou, dar obiect e
kleinc G cg c ns t ii n d e , die v on Frau Anna mărunte doar, care a fost donată de
Telk i dem nc'ucn 1\I useum von Zalău im
doamna Ana Teleki noului Muzeu din
J a h r c 1 9:)1J g c sc he n kt wurd e . Die Denk­
m ă ler u n c.i l n schrift2n , d i e sich i n den
Zalău prin anul 1 958. M onu m en t e le
Schlossern von J ibou und M irşid b e ­ şi i nscripţiile care se gă s e au la castre­
fanden , \\·urc..l e n icht m ehr g e fu n d e n . le de la Jibou şi Mirşid nu au m ai
l n el e n L :i g cr r ă u me n des N a ti on a l­ fost g[1site.
muscums fi.ir S ie be n b i.i. rg i s c h e Ge­
î n depozitele Muzeului Naţional de
sch i ch t e befindcn sich die Materialien
aus d c n Grabungen von A. Buday aus Istorie a Transilvaniei se află m ateria-
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkastell von Moigrad-Pomet . Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 73

den Jahren 1 909- 1 9 1 5 . aus des G ra­ le din săpăturile lui A Buday din ani i
bungen von C. Daicoviciu raus 1 940 und 1 909- 1 9 1 5, din săpăturile lui C. Dai­
ein kleiner Tei l des Materials von den coviciu din anii 1 940 şi o mică parte
Ausgrabungen von A . Radn6ti aus dem din materialele provenite din săpăturile
Jahr 1 943. Im gleichen Museum beiin­ lui A Radn6ti din anul 1 943. În ace­
det sich alles, was wăhrend der Gra­ lasi muzeu se află tot ce s-a obţinun
bungen von M. Macrea aus den J ah­ prl n săpăturile lui M. Macrea din anii
ren 1 959- 1 9 60 gefunden wurde. 1 959-1960.
Alle archăologischen Materialien, die Toate materialele arheologice prove­
aus den systematischen Ausgrabungen , nind din săpăit urile sistematice efec-
die in den Jahren 1 977·-1 98 9 durch­
tuat e la castru în anii 1 9 7 7- 1 9 8 9 se
ge:Hihrt wurden , befinden sich im La­
gerraum des Kreismuseums fi.ir Ge­ află în depozitele Muzeului Judeţean
schichte und Kunst Zalău. de Istorie şi Artă din Zalău.

··„. . . - ·
-'i
.

·...,_:-::··

f !

· ··· ·\

:_�_:.:�/.:
..... . . ;
.

:;-:-. :_.�· - �„ t•.



. .·.•- . . „ •.

..
,.. l
··�
„.·

\J. _ .1 '

. „ . · ·.
„ ·
.
\

. .
.- \

)
'
j
I

. �
,.
I

,. I
· •• f ' ' '
\.. / ·
"" \ I
.·.
... ..
J , ,...,.,',, \ �--�··)
\' „.

'\, .1 · · '· ·
;
•.

„ jI ;
.

... .1
�:. �
·-•••_

--- .' .. .. i
.

· -
· ·

.
, ,;„ ,
. ·"....

. ·. _._.
·

. ·.·_-. _ . .- -
. .. : . . �-� . --_. _ _ . • . · .•
.M .

. -- · ,_- ._·. :__


..::

-. . .· ._ 1'
'

.. ' .� . . : ".b.,..,.� . •
.

.> .··:.. -

-
, · ·-. ·.--.· .· - � , -
. . .
. _� __ . . .

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudca
74

ABKURZUNGEN UND LITERATUR

PRESCURTĂRI ŞI BIBLIOGRAFIE

Dio C as> ius C asii Dionis Coccciani Historiarum Roma norum quar suplrsun t . Edidit
Ursulu<; P h i l ippus Doissevan ; Bt:rol i n i 1955

IIyg inus Hyginus qui d i d tur metatione cas1 rorum l i b l r . Edidit A Grillo11c., J,cip­
zig, 1977

Ptol nn ac us Cla u<lii Ptolcmad Gc:ogrnphia c codi ci bus rccognov i t , p rolc:gom a c n i s,


annotatione, i nclicibus, tabul i s instruxit Carolus Miillerus, Pari�, 1883

Tab Peut K. Miller, Die p r.: ut i ngc.rische T afc l od<-r Wdtkarte de s C astorius, Stutt­
gar t , 1 9 1 6

Alicu 1 973 D . Alicu, Turnuri d e porţi la castrele romane d i n D acia [Tortiirme be i


den romische Kastc l kn und Lagcrn aus Dakk n ] . in A ctaAfN 1 0, 1 973,
p. 1 07 - 1 25

Al icu 1 977 D . Alicu, Ulpia Traiana Sanni zcgetusa. Amfitea1 rul I, Cluj-Napoca, 1 997

.\rdcvan 1977 R. Ardevan, Vestigii arheologice săl ăjE ne semnalate la 1859 [Archăolo­
gische Spuren in Sălaj, clic 1859 c.rwăhnt wurden ] , in A ctaMP 1 , 1 977.
s. 136 - 1 38

Ardevan 1 988 R . Ardevan, Porolissum şi Augusta Traiana. Obscn·aţii asupra imcripţit:i


IGB III, 2, 1 590 (Porol issum und Augusta Traiana. BemLrkungen zur
Inschr ift IGB III, 2, 1 590]. ii: A ctaM P 1 2, 1 988, S. 29 1 - 295

Bajusz 1 98:l I. Bajusz, Amfiteatrul [Das Amphitheat u ] , in N . Guclea - E . Chirilli


- Al. Matei - I. llajusz, R apor t prcl!mi n'1r în l e gă t ură cu ci: rcetărilc
de l a Moigrad (Porol issum) in a n i i 1 980 - 1 982 (Vorlăufiger BLricht iibe .1
die 1 980 - 1982 in Moigra<l (Porol isswn J durchgdiihrtt.n archăologischen
Grabungen ] , i n .·lctal\IP 7, 1 98 3, S. 1 1 9 - 1 48 ( 1 36 - 1 38)

Bajusz 1 986 I. Bajnsz, Oraş : sector I -- amfiteatru (Stadt : Stadtvic rt l J I - das


Amphitheatl r ) . in N. Gu<:cn - E. I. Bajus z
C l iirili"t - A l . Matd -
- D . Tam ba, Raport prd imi n;_ir i n l e g f1tură cu cc rcetărik de. ln Moigrad
( Porolissum ) in a n i i 1 98:3 -- 1 98 5 [Yorlăufigtr Btricht iibt r die
1 983- 1 985 in �Ioi gra<l ( Por<>! i ' swn ) 1'.urd1 g€fiihrt c n arcbăologischen
Gralmngen ) . in . l ctaMP 10, H 18 G , S . 1 1 9 - 1 54 ( 1 35 - 137)

B a j usz 1 988 I. B aj usz, Amfiteatrul roman [Das rumische �\mphit ht:at t r ] . in N . Gu­
dea - E. l' hirWi - A l . l\fatc-i - I. B a j u!; z - D . Tamba - I. l\Ioţ u ,
Raport prdiminar î n legătur�i cu săpăturile arhfologic<: ş i l ucri r i l e de
conscrvarc şi restaurare executate la complexul daco-roman PorolissU.In
în anii 1 98 6 -- 1 987 [Yorlăuiiga nnicht iihu d i e 1 986 - 1987 bi iru dako­
-romischcn Komplex von I'<>rol i ssum durchgefiihrten archăologischln
Ausgrabungen und Konsc-rviaung�- und Rcstauricrungs1 ăti�k< i 1 c n ] , in
ActaMP 1 2, 1988, S . 1 47 - 1 7 4 ( 1 5 4 - 1 56)
https://biblioteca-digitala.ro
Rămergren2kaslc/I von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Por a lis .m m I
Das
75

Bajusz 1 992 I. Bajusz;, Oraşul roman : amfiteat rul [Dic romiEche Stadt : das Amph i­
t hcat. r ] . i n N. Gudea - H . Chiri l ă - Al . l\fatc i - I . llaj usz - D .
Tamba, Raport preliminar pr iYind săpf1turik m-hcologicl ş i lucriirik de
restaurare şi conservare executat e la Poroli�sUJn î n ani i 1989 - 1991 [Yor­
lăufig,_ r Bcricht iiber die 1 989 - 1 99 1 in Porol i�rnm l:urd1 glfiihrtu1 ar­
chăolo6ischen Ausgrabungu1 sowk Rc.staurh rungr- uud Konscrvierung
tătigkcitc n ] , in A cta11fP In, 1 992, S. 1 43 - 185 ( 1 48 -- 150)
Bărbulcscu 1987 l\I . n r.r bulLscu, Din istoria milit arft a Daci< i romam . Legiune a V Ilfacc­
donica şi castrul de la Potaissa (Aus der :Mi l itiir�<.H'hich 1 <' Dakiens. Die
J,•. gio V l\Iaccdonira und <las J,cgioni<lagu \'<lll Potais;a ). C l uj- Napoca
1987

B.!llitlo 1970 A . Garcia y Bellitlo, Estudios sobre Ja lcgio VII Glmina y su campa­

mc·nto c n L(!on, in I.egio VII Ge1nina, Leon 1 970, p. 569 - 600


Benea 1 983 D . Bcnta, Din i storia militară a Ilfouid f.upuioare �i a Dacici . J,qdunt.a
a VII-a C lauclia şi a III-a Flavia Felix [Aus <l< r )fil itărgeschichtc Ohcr­
mov>:kns und Dakkns. Dil: Llogiomn VII C laudia w11l IIIT FlaYia Felix].
C l uj-Napoea 1983
Bend 1 978 J. n,·m §. Au,: i l ia romana in Mocsia atque in Dacia. Zu dcn Fragc n cks
romisch1 11 Vcrtci<ligungssystc ms i m w1kn n Donauraum WHl in tlo1 an­
gn:n,:tmll n Gchktcn , Prag, 1 978
Rodor 1 970 :\ .
Bodor, Împăratul Caracall a in Dacia [KaisLr Caracall a in Dakitn ] ,
in Iii Memorirr1n C . Daicov ici1, , Cluj, 1 974, S. 39 - 50
Brnckner 1 98 1 Olga Druckn(r, Rimska k1 ram ika u j ugo�Jav1 11: kom cklu proY i ncije D onje
Pannonjc, Dcograd, 1 98 1
Buday 1 9 1 2 A . B utlay, Vannak-l' I imLs maraclnin)·ok a Mu;zesen ? [Cibt l'S J,imes­
�puren auf Jun Mcse ş- r.l':bi rge ? l , in Do/g·Cluj 3, 1 9 1 2, p . 1 03 - 1 18
B uday 1 9 1 5 A. Buclay, Porolissum-bc'.I [A u� Porolif:;um J, in Dolg·C/11j, 6, 1 9 1 5, p.
51 - 1 1 1

Callils 1 964 H . C al l i L � , Di<: fn mdLn Trupp< n i m romischcn Hcer des Prinzipats un<l
<li<:,·ngrnanntLn nat ionaln1 lltulll r i . Bcitriigc z ur Gtfchichk rks rtlnii�cht n
l ict ru• . i u B RGK 45, 1 864, S. 130- 227
Cătănidu 1 98 1 Joaua llo;<<'an C :itănidu, Enilution of thc system of 1lt fcncc vrnrks i n
R oman D<1ci::t, i n BA R I S 1 16, Oxford, 1 98 1
Chirilă - Hopilrtrnn 1978 E . Chirii:! - Ana Hopârtran, Dtscopl riri m onetare· antice: i n Transil­
\· ania [Antikc Miinz;eniundc i n Siebrnbiir;.;en·] in A ctoM l' 2 . 1978, S .
53 - 57

Chiril1"t -· Gmlca 1 979 E. Chirilă - N. Gu<l1 a , De�copLriri rn ond arc anticC" la Porolfrsum
[Ant ike !\!iinzcnfundc in Porolissum ] . in A ctallf P 3, 1979, S . 1 39 - 1 40
Chirilă 198 1 E. C hiriltL, De�coperiri monl tan ant Îl'l la Porolii sum . II [Antikc !\Iii nzen­
funde in Porolissum. I I ] . in A ctaMP 5, 1 98 1 , S. 189 - 1 90
Chirilă 199 1 E. l' 11 irilă, \ âteva date d< sprc· drcula\ i:i mondar1"1 l a Porolissum
[Einigc Daten iiber dcn Miinzumlauf in Porofosum ]. i n Acta](!! P, 1 4 -- 1 5 ,
1 990 - 199 1 ( 1 99 1 ) , p . 1 53- 1 7 4

C hristcscu 1937 V. Christcscu, Istoria mil itarii a Dacici romane [Dic :Milit ărgrrchichtc
•1,·r reimischen Provinz Dakirn 1. BucurC'şt i , 1937

https://biblioteca-digitala.ro
76 Nicolae Gudea

E . C h rys o s , Von der Raumung cler D a c i a Trniaua zur Entstchung <kr


G o t h i a , in flj 1 992, S. 1 7 5 - 194

C i c h o t i n:. 1 900 K. C i ch ori us, cohors, i n RE, VI I , 19 00 , K o l . 23 1 - 3 56

C oci � 1 98 7 S . C o c i ş, Fibule cu i nscripţie din D a c i a P1m a11ă [Fibdn m i t Imchrif


a us d�m romischen D a k ien ] , i n A ctaM P 1 1 , 1 987, S . 1 59 - 162

Da hr ow a 1 996 E . D a b rowa, T h c c o m ma n dc rs oi Syrian l c. g i ons (1 t o 3 c . A .D . ) ,


i n T h e Roman army in t h e East (Ann Arbor )I I , 1 996), E<l.iiiul by L .
Ke n n e dy , S . 277 - 296

Daico \°idu 1 006 C . Daicoviciu, D ac i c a , În jurul un or pro blune din D acia roman ă . I I .
E x i s t ă u n l i mes d aci c us i n :\lun ţ i i Meseşului ? [D aci c a . Ubtr cinigc Fra­
gcn des r o mi s c h c n Dakien. I I . Gibt cs c i u c . n „ l imr.s dacicu'>" im l\Ic :::c ş­
G ebi r gc ? ] , i n A l SC, 2 , 1 933- 1935 ( 1936), p . 254 - 256

Daicoviciu 1 940 C. Daicodciu, Nt:ue "'.\ Ii tteilungcn aus Dacicn, in Dacia 7 - 8, 1 937 - 1 940,
s. 299 - 336

Daicm·idu 1953 C. D ai c odd u , Porol i.ssum , in RE XXII 1 , 1 953, Sp. 265 - 266

Dav i e s 1989 R . \V . D a v i es , s�rdcc i n thc Roman army, D ur ham , 1 989

D u m i t ra'!C U 1 97 4 S. D um i traşcu, A exi stat un drum de l a Aqu i ncum (Pannonia) Ia Poro­


l i ssum (D acia) pe Crişul Reped e ? [Gab es e i ncn Wcg von Aquincum
( Pa nno ni c n ) nac h P orol i ssum (D akie n) cntlang dc s Crişul Repede-Flusses ?),
în Lu crări Ştiinţifict', Oradea, 1 974, S. 4 - 8

Dumitraşcu 1 993 S. D um i tra şc u , Dacia apuseană (Teritori i l e Dacilor libE ri din vestul şi
nor d- v est u l României î n vr emea Daciei r om a n e [Das westl iche Dakien.
Die Gcbietc dcr freien D aker aus don \Vesten und Nordw csten Rumii­
niens i n der Zeit des romischen D akien.j, Orad�:!, 1 993

Eaclie 1 996 J. Eadic, One hundrcd years of reb·::l l i o11 : t hc Easkrn army lu politics,
in Tize Roman a rm.V in the Ea:·t, E<l i tcd by L. Kenncc�y (Ann Arbor MI
1 996), S. 133- 1 5 1

Pahricius 1924 TI . Fabricius, L imes , i n R E X I I , 1 9 '.!4 , Sp. 572 - 67 1 ; ?.It:szc:.!inic : Sp.


64 1 - 643

Ferc n c z i 1 959 J . F\: re n c z i , Prohl t ma l i mes ulu i de ycst a D ac i c i fD i c Frage ch s wcst-


1 id1:.. 11 Limes von D ak icn ] . in SCI T ·, 1 0, '.!, 1 959, p. 339 - 3 4 9

Ferenczi l 96i I . Fc r cnc z i , Dic Erforschun g c l r s r iim i s c hc n J,inu.s a u f ckn IIolKn des
)fcscş-G�birgcs, in D acia , N . S . , 1 1. 1 967, p. 1 43 - 162

Fercnczi 1 968 I. Fcrcnc z i , C u pri v i re l a sist 1o m ul �i cararh.rul a �a- z i sului „l imes dacicus„
[Uh(r <las System uncl elen C h araktn clcs w,c;c nanntcn „l ime s clacicus" ] .
i n A ctaMI' 5, 1 96 8 . S . 7 5 - 97

Fi n {t l y 1 904 H. Finaly, .:\ l i mes d ac i cus C:·s a Po;::u jori fi:ilch-[ir [Dtr l i mes dacicu,.; und
clic Erckkst u n g nn: Pogujor ] _ J rrLErt '.!4, 1904, S. 9 - 1 5

Forn i H )8 '.! G . Forni , Limes. G" D acia, i n D i.: iou n a ri o epigrafico dell anfichita rnnianl',
I \', fasc . 40 - 4 1 , :\filnao, 1 98 2 . S . 1 '.!8 '.! - 1 3 07

Garbsch 1 989 J . Gar b sc h , D i e ăltesten :Mi l it ănliplome fiir dic Provinz D aki en, in B VB.
1 989, S. 1 37 - 1 5 1 (vdl. Li m e s 1 5 C antabur y, S. 28 1 - 289)

https://biblioteca-digitala.ro
Das Rom<:?rgrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum I
77

Gai bsch - Gudea 1 99 1 J . Garb sch - N. Gudea, Despre cca mai veche d i pl o m ă mili1 ară eli­
beram p e ntru prov i n c ia D ac i a [D be r das iilteste l\Iilitiirdipkm, das fiir
die Pro v i n z Dacia a usgegeben wurde ] . in A ct a M P, 1 4 - 1 5 , 1990 - 1 9 9 1 ,
p . 6 1 - 82

Ghcrgariu 1980 I,. Ghcrgariu, D es pr e să p ături le a rh eo logi c e e xecutate la Moigr a d în anu


1 939 - 1 940 ['O ber die 1 939- 1940 in Moigrad c! ur chgefi.i hr t t n archăolo­
gischen Ausgrabungen ), in A ctaM P 4, 1 980, S. 77 - 79
Ghiurco 1992 I . G hi urc o - N. Gudea. C I . Lisovschi-C h l l e şanu, Stucliu palcofaunistic
al m a terial ului osos de sc ope ri t în l o cui nţ a I,11r l cl in S<'. c 1 oru l LM al ora­
şului roman Porol i�sum [Palăufaunistische A nal ys e du Knochcnfunde
aus der \V oh n ung Ll\1 1 des Sektors LM cler romi�chrn Stadt Por ol i E sum ) ,
in A ctaM P 1 6 , 1992, S. 187 - 199

Goos 1876 C. Goo s, C hronik dcr arc h ăolo gisch en Funde Siebcnbi.irgcns, Humann­
stadt (Sibiu), 1876 (= A VL S 13, 1876)

Gudca 1974 N . G ude a , D as Vertcidigungssystem des romischrn D akitn, in Sf, 31,


1 974, s. 4 1 - 49

Gudea - Lucăcel 1975 N. Gudea - V. Lucăcel, Inscripţii şi monumente �c ul p t ur al c în :M uze u


de Istorie şi Artă din Zalău (lm;chriftt:n und Skulpturdcnkm ii l t r im Mu­
seutn fi.ir Geschichte und Kunst Zali'm ] , Z al ău , 1975

GudC'a 1 976 N . Gudc a, L eg i u ne a VII Gonina î n D acia [D ic VII G L m i n a Lcv,ion in


D akei n ) in SC I T"A 2 1 , 4, 1976, S. 97- 1 1 4

Gudea 1 977 N. Gudca, Limesul D aciei romane dC' l a Traianus la A un l i anus [De:r
I,imes der Provinz D akien vou Traianus his A urc l ia uns ] . in ;lctaM P
1 , 1977' s. 97 - 1 1 .t

Gudea 1 977a N. Gudea, Der Limes D akkus und dic VC;r t L i <l i gung dcr obtrmoesi�chen
D ona!ilinie von Tra i a nus his 1\urd ianus , in A .\' R W I I . 6, 1 977,S.
849- 887

Gudea 1 97ib �- G udea, C âteva observaţi i în le găt urii cu trupde din Dacia de Nord
şi cu a1mata D aciei Poro! i ss ens i s [Einige Di mnk un gl n tiber die romischen
Tr uppc n a us Nor <l (lakicn und <las H e c r des Dacia Poro l i �slnsi s ] . in A cta-
11'1 I' 1 , Hl77, S . 1 1 5 - 1 22

Gudca 1 978 N. G ude a . D e scope r i ri a r heol o g i c e mai vechi sau mai n o i l a Por ol i ssum
(Al te r e uml neuere ar c haol og i sc h e Funde in Porolissum ] , i n A ctaMP
2, 1 97 8 , S. 6 5 - 7 5

Gudea 1979 N . Gmlea, Y,1,.ul cu i nscripţie ş i simbclun creşt ine <li- l a l\foigra d . Con­
tri:,uţii la i ,:toria creştin ismului d ac ă- roma '. ' [Das Gdăl3 mit ch r ist l icher
Inschrift und c hr i s tl i c ht. n Sym bol€n von l\Ioigra cl . B e i t r ăgc zur Gt ' c h ichte
des dako-romis c hcn C hri s te nt ums ] . in A ctal\TP 3, 1 97 9, S . 5 1 :1 - 523

Gudea - Luc ăc el 1979 N . Gucka - V. Lucăcd , F i bul e r o ma n e î n ::\IuzL ul ele Istorie � i Art ă
<lin Zalău ( IWmi s c hc Fibeln i m MPsLum fi.i r Gesc h i c h t c un(l Kun�t Zal ă u ] ,
in A ctaMl' :�. 1 979, S. 321 - 378

Cudca 1 979a N. c;udea, Recent research on thc L i me s of Roman D acia, in J . .'1w s 12


St i i /ing. S . 799 - 8 1 4

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea

Gudca 1 980 N. Gudc a , C astrul roman ele pc Pom• t [Das R om c r k astel l von Pomet ) ,
i n N . Gudea - E. C hiri l [1 - Al . ::\Iatd - V. Lucăccl , Raport preli­
m inar asupra cc rect ări l or arh1 ol ogic<' <1.<' l a Porol issum (Moi grad) d i n
an i i 1 977 - 1 979 [Vorl ăufiger B l richt tilJlr clic �:whThcn 1 977 - 1 979 i n
Poro! is'>um (l\loigrad) durchgdiihrt l n arr h iiol ogifcht:n Ausgrabungcn ] ,
in ActaMP 4 , 1 980, S. 8 1 - 104 (83 - 90 1

Gudea 1 980a N . Gudca, Vase Ic cnamic' c ştampi latt: ll1· l a Porol i i �um [Dfr gu t t mp< l t c n
Gdăl3c: rnn Porol ifsum], in A ctaMI' 4 , 1 980, S. 1 05 - 1 4 5

G udea 1 9801> N. Gucka - E . Chiri l i't - A l . Matt:i - I. Bajusz - D . Tamba, Să­


pătur i i!: arhLolo:;icc cx< i ul ah : la Porolifsum in ;mul 1 9/ 9 [Dic in 1 979
in Porul issum durchgcfti hrtu1 archiiologischcn A usg ra bunf!l r. ] , in Ma l e ­
riale Tu/cca, 1 980, S. 286- 292

Gudea 1980, · N. Gudca, D as GdăJ3 mit christ l i chL r J m di rift aus Moij!rad - I k i t r ăge
zur G·..' sc h ichtc d<·s C hri�tl nt ums in D a z i t: n nach Aurc l ianE A ln.ug, in
D aci a 24, 1 980, S. 255 - 260

Gudca - Zah•,r i a 1 lt 1 980 N. Gudta - M. Zah ar i a dc , Spa n i � h u n i t s in R o m a n Dacia, i n A rchivo


Espaiioz de A rq11e o/ogia 53, 1 980, Nr . 1 4 1 - 1 42, S . 6 1 - 76

Gude a - :\IJ.td 198 1 N. Gudca - AL :\!ate i , C he i romane în Muzeul de Istorie şi Artă clin
;l,alău [Riimischc Schltissrl im :Muscum fiir G c �chicht c uncl Kun:-� t Z.:J ău],
i n A cta.M P 5, 1 98 1 , S . 1 9 1 - 246

Gudca - ll a j u�z 1 98 2 N. Gudea - I. Dajusz, )fflrgdc romani." la Porul i fsum [Romift:hl PL r!cn
in Porol issum ] , i n A ctaMP 6, 1 982, S . 23 - �8

Gudca 1 98 2 N . Gudca, D espre c âtl.,-a îragmcntc de d i p J r,mc m i l i t are romane rtdt:sco­


peri te sau mai nou descop( ritc [Ubu c i n ig<: w i l dt n utdc l'ktfn oclcr llt!ulich
cntdecktcn Bruchstiicke Yon M i l i t ărdiplomrn ] . in A c t (IM I', 6, 1 982,
p. 59 - 7 0

G udea 1 982a N . Gudea, D e spre c ât l y a do nari a �i apl i c i d i � c cu inscripţ ie d i n D acia


[Uher c inigc D o nar i a unll �e h : i b L nhl fchl iigc mit Imchriftc 11 aus <ll:r
Pr od n z Dacia ) , in A c t aM 1', 6, 1 98 2 , p . 5 1 - 6 1

Gudca 1 982b N· Gud•: a , Î n legătură c u o cartl' d•_fprt: l'oruli sf- WU . Note cr i t ic t l a luera­
rca l u i E. Toth „ Porolis� um . Das Castdlum in !llo igrad. Au,;grabungC:n
von A. Radno t i 1 943" [ O b e r dn llueh iibcr Porol issum . Kr i t i � c hc B c·­
m er ku nge n hinsicht l i ch <la;: Burh y ou E . Toth „ Porol iFsum . nas C as­

tcl lum in Moigrad. Yon A. Ra dno t i 1 943" ) , B udapcst .


:\ u:-.;.;ral>unJ!lll
1978, in A ctaM P 7, 1 983, S. 1 1 9 - 138 ( 1 20 - 1 29 )

Gudea 198 3 N. Guclca, C astrul roman c k p c 1kalul Pomd :


[Das rumischc K astd l
vom Pomet-Bt rg ] . i n Gudca - E. C h i ri l ă - A l . Ma te i -- I. Bajusz,
R aport pre l i minar în lcgă1 ură cu si'ipăt urik arheol ogice l Xl c ut a t e la ?IIoi­
grad (Porulissum ) în a n i i 1 98 0 - 1 982 [Yorl iiufu�u D c r i c ht iibcr clic zwi­
schen 1980- 1 982 in (:\!oigrad) Porol is;,um durchgdii hrtc 11 archiiol ogischcn
Ausgrabungcn J, in A ctallf P 7, 1 983, �. 1 1 9 -- 1 38 ( 1 20 - 1 29)

Gudca 1 983a N. Gudea, C o n tr ib uţ i i la istori a m i l i t ară a D ac i c i n1manc. 3. C ohors


II Britannica [Beitrăgl' 'lUT l\Iil i t i!rgu:.cl1 i d1 t L d< �-. r<>misl'l1l n Dakilns_
3. C ohors II Britannica ], i n A ctaMP 7 , 1983, S . 1 53 - 1 56

Gudea 1 98 4 N. (;u,ka, C ontribuţi i la i s t oria m i l i t ari"! a D aci c i . .J . C oh 1r>' \'I Thra­


cum [Be itriigc zur Militărgesehiehte D akir n s . 4. C ohori; VI T hracutn ]�
i n ActaM P 8, 1 984, S. 2 1 9 - 226

https://biblioteca-digitala.ro
.Vas Romcrgrenzkaslcl/ von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 79

Cudrn l984a N . Gudea, Legiunea VII Gemina l a Porol issum . O rectificare c u carac­
ter cronologic [D ic Legion VII Gc.mina in Porol frsum . Eine Berichtigung
mit chronologischt;m Charakter ] , i n A ctall.I P 8, 1 984, p. 227 - 229

Cudea 1 985 N. Gudea, Contribuţ i i la istoria mi litară a Dacici Porol iHemis. I . Linia
înaintată d e turnuri şi forti ficaţi i mici de pc se:: c torui de nc,rd-vest al
l i mesului intre castrele de l a Bologa şi Tihău [Bcitrăge zur Milit ărge­
schichte der Provinz Dacia Porol issensis. I. Die vorgcschobene Turm­
l i nie und de:: r Klei nfestungln auf dem Nordwcstst;ktor des Limes zwi�chen
den Kastelkn von Bologa und Tihi't u], i n A ctaMP 9, 1 985, p. 1 43 - 2 1 8

Gudea - Salanţiu- Matc.i 1986 N. Gudea - Y . Salanţiu - A l . Matei , Statua t;qnstră a împăratului
M . Aurel ius Antonnius +Caracal la)la Porol ifs um . Propunere ptntru re­
cons�itufre grafică [Die Reittrstatue des Kaiscrs Caracal la in Porolissum.
Vorschlag fiir eine graphische Rekonstrukt ion ] , i n A ctaM P 10, 1986,
s. 1 57 - 1 8 1

Gudea-Chirilă 1 986 N . Gudea - E. Chirilă, Caastrul roman de pe Pomet [Das romische


Kastcl l von Pomet ] . în N. Gudea E. C h irilă - A l . V. Matei - I.
Bajusz - D . Tamba, Raport pre liminar în legătură cu cercetările arheo­
ogice executate la Moigrad (Porol issum ) în an i i 1 983- 1 985 [Vorlăufi­
ger Bericht iiber die zwischcn 1 983 - 1 985 in Moigrad (Porolissun1 ) d urch­
gefiihrten archăologischen Ausgrabugc n J , in A ct aM P 10, 1 986, S. 1 18 -
1 56 ( 1 20- 1 26)

Cudea 1 986 N. Gudca, Bericht iiber die zwischen 1 979 - 1982 am L i m es der drei
Dakien und dcr bt.nachbarhn Provinzen Mocsia Suptr ior wnt l\loesia
InLrior durchge·fiihrten archăologischtn Forschungc n , in Li1nes 1 3 A zen,
477 - 497

Gudea 1 986a N. Gudea, Porolissum - Schlul3stdn dn Vertdd igung D a k i c ns, in


L i m e s 1 4 Carnmitum, S. 833 - 842

Gudea 1 987 N . Gudca, C ontribuţ i i l a paleografia latină romană din Dacia. I . Ins­
cripţi i pe c ărămizi şi ţi gle [Beitrăge zur romischrn lateinischer Paleo­
graphie iu Dakien. Inschriften auf Zieglsteinln und Ziegcln ) . in A ctoMP,
1 1 , 1 987, p. 9 1 - 1 58

Gudea - Chirilă 1 988 N. Gudea - E . Chirilă, Cast rul roman de pe v ârful dealului Pome:: t [Das
romische Kastell vom Pomet-Berg], în N. Gudca - E. Chiri l ă - A l .
Matei - I. Ilajusz - D . Tamba - I. l\Ioţu, Raport preliminar în
l e gătură cu săpăturile arheologice şi lucrările de rest aurare conservare
executate în complexul daco-roman Porolissurn în anii 1986 - 1 987 [Vor­
lăufiger Bcricht tiber die ,_wischen 1986 - 1 987 im dakfrch-romi�chen
Komplex von Porolissum durchgt:fi.ihrtcn archăologi � ch< n Gr< bungen
und Rcstauri crungsarbeiten J , in A ct alh P 1 2, 1 988, S. 1 47 - 1 74 ( 1 -1 9 -- 1 54)

Gudea - Ghiurco 1 988 N. Gudea - I. Ghiurco, Din i storia !'TCŞl i n i c m u : u i ;, .. r „ 1 :d r . i . � L'.lr t u1 ; i


arheologice [Aus der Geschichte des Christentums bei dln Rurn iim. n. A r­
chăologische Beweise ) , Oradea 1 988

G udea 1988 N. Gudea, Porol issum - cheia de· boltă a apărării Dacici rom <'. l ' t' [Po­
rolissum - der SchluBstein der Verteidigtmg de s romiscl1rn D ri l; : c n s ] ,
i n A ctaMP 1 2 1988, S. 1 95 - 21 4

https://biblioteca-digitala.ro
Nlcola<' Gudea
·so

Gudea - Moţu 1 988 N. Gudca -- I. Moţu, Despre ceram ica p royincială l ucrată cu m âna din
C'astre . Observaţ i i arheologice cu �pccial i'i pri vin· la c âlcYa c a :; t rc d i n
D acia Porol issensis [U bC'f die h a ml;�L fert i gtc p r o Y in z i l l l c Tonwafl: in
,ten Kastd l <- n . Ard1iio logiFche lk1m rkungt 1 1 mit bcwnckrer Bcr iick­
s i c h t igung d n i g L r K as1 d l e a u � D a c i :1 Pornl i� sl 11�i s l , i n A ctaMP 1 2, 1 988,
p. 229 - 2.'i O

Ci.dea 1 989 N. C l lllc:1 , Porol i s:.:um . l'n comp l l x elat o - ro m a n l a m arg inL a de Nord
al Imperi u l u i R om a n . I. S f1piituri şi cercct fi r i arhLologicc p ână în 1 977
[ Poroi hf11111 . Ein e!akisc h - rămisrhc:r Kompkx am nordlich1o11 Rand des
Rt>misdH 11 RL i c L e s . I. 'i.rch iiologischt: 11. usgrabungc:n und Forschungen
.

bis 1 97i l , /,al rrn 1 989

Gudea 1 989a N. Gudea, Porol i ssum . D c r :-; c h l u 13 st c i n elc s Vcrt e i d i g u n w �y.- t l m s der
Pro d n z D a c ia Poro l is�cus i s , Marburg 1 989

Gudea - B aj u�z 1 99 1 N . Gudca -- 1. B aj us z , Ace ck p f1r de la Poro! issum. C ii t c v a obsc.ry aţi i


î n l c g f1t 11r:i cu acdc <ic piir din os d i n prodnci i l c cl ac icc [Haarnadeln
Yon Porol i ssnm . E i n i gc Bemcrkung(11 iihn <lie HaarnadL!n aus Knochen
in d L n elaki schcn Provi nzc n ) , in .·l.ctaMJJ 1 4 - 1 5, 1 99 1 , S. 8 1 - 1 26

Gudea - C hiri lă 1 99 2 ::!\. Cucka - E . C h i ri l il . C a�trul roman ele pc Pomet [ Das romischc Kastc:ll
\·un PonH t i . in X. ( ; udca - E. C ll i ri l i"1 - .Al. l\Iatei - I. B aj usz - D .
T a m ba , H aport pr,' l i m i n ar privind săpături l e arh e o logi ce şi lucrările de
rc,.;t auran-, consen·arc e xe c utate la Poro l i ssmn în au i i 1 988 - 1 99 1 [Vor­
lăufigcr B ericht iiber d i c zwisc h e n 1 988 - 1 991 in PorolissUDl durchgc­
f iihrttn afl' hăologischc 11 .-\.. usgr a lm n gt. n uncl R.estauri L r1m1p arlit i t l !1 J , i n
A ctaM P 1 6, 1 992, S . 1 -13 - 184 ( 1 44 - 1 4 5 )

Gudea - C osma H l92 N. Gudca - C . Co:-:ru a , C ontribuţi i l a paleografia l ati nii romani"t d i n D acia
I I . I n scri pţ i i i n c i z at e �:->.n zgâriate pe yasc <le la Porol issum şi probl e m a
inscr i pţ i i lor p e yase d i n proYind i l c dacice [ Bt:it ră�c zur rtlm i , c h - 1 : h i­
nische n Paleographit' Yon D ak i rn . II. E in gt. ke r bt c oder geritztc Im chrif­
ten auf GefăJ3en von Puroi issum uu<l clie Frage der GdăJ3i1v,ch r i ftcn
aus den dakischen Pro\'În zcn ] . i n .-l etalii P 1 6, 1 992, p . 20 1 - 2-17

Gudea - B aj us 1. 1 992 N . Gudea - I . B ajusz, Instrumente medi c a l e şi ustcn�; i l c folos i t e: ck me­


<l i c i i ş i farmaciştii romani din D ac i a Porol issensis. C ont ri buţ i i l a studiul
medicinei romane [l\Ic<l i zinhche Instrwnu1tc uml Utc n sil i c n , c:ie \'Oll

d e n romischen Ărzten nnd Apothekcrn aus D ac i a Porol issc u s i s Ycnn nckt


wurden. Beitrăge zur Erforschung clc:r r iim i s c h c n :\lcdi z i u J . in
A ctaM P 16, 1 992, p . 2-19 - 291

G u<lea - �rat, i 1 992 :N . Gudc-a - Al . :'l l at l' i · D espre� f i bule rom an e f f1rft analog i i cli n D acia
Porolissensis. Probleme ele ori g i n e şi c ro
n ologi e [C bt r dic rtim i,·cl1cn
Pib"ln, clic oh ne :\ n al og i c s i ud , \'Oli D ac i a Porol i ssc n s i !' . Fragu1 ;i_ur Her­
kunft m 1 <l D at i e rung J , in A ctaMl' 16, 1 99 2 , S. 299 - 303

Gude a - - T amha 1 992 N. Gudca - D . Tamba . Podoabe ele bronz c u L m a i l clin D ar i a Porol is­
sen s i s . I. :\pli c i [Bron zcschmuck mit Emai lv<:rzierung aus dt r Provinz
D acia Porol issens i s . I. B c. s c h l iige .J . in A-ctaMP 1 6 , 1 992. p. 302- 320

Gudea 1 993 N. Gudea, Vasul cu iu si:ri p ţ i c şi simboluri cn:ştinc ele la l\Ioigrad. C on­
tribuţii la i storia creştinism u l u i in D ac i a după retrage n a aure l i an ă .
II. Interpretarea scmndor şi textului d e p c partta exterioară a vasului .
Studiu paleo grafi c [D as Gefii.13 mit christlicher Inschrift und Symbol cn
von �Ioigra.d. Beî trăge zur Geschichte des C hristc:ntums i n D akien nach

https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaste// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 f Castrul roman de la Moig rad-Pomet. Porolissum 1
81

Aurclians Rilckzug. I I . D c ut ung d c r Zdcht:n u u d Textes v o n cler ăuileren


Seite des GefăJles. Palăogr ap h isch es Studi um ] , in A ct aAI P 17, 1 993, S .
1 5 1 - 18 4

Gud e a 1 994 N . Gudea, D ac i a Porol issensis î n timpul războaielor marcomanice [D acia


Porolissensis wăhrend der l\farkomannenkri e gc] . in .A ctaM P H!, 1994,
p . 67 - 9 4

Gudea 1 994a N . Gudea, Romische \V a ff t n aus elen Kastc l l en d t s ""est l i chen .I,imes
von D acia Porol issensis, în Beitrăge ::ur 1i:itnisc hen und barbarischen Be­
waffn11ng in den erste n « i e r n achchrisl!ichen ] a h rhundr1·te11, Marburgcr
Kolloquium , 1 994, Lubl i n - l\Iar bur g , 1 9 94, p. 78- 89

Gudca 1 994b N . Gudea, Semne în f orm ă de cruce pe vase romane de l a Porolissum .


D espre semnele în formă de cruce incizate sa u z gâri a t e pe o b i e c t e de u z
comun in epoca prec o nst ant i anrt (Kn uzformige Zeich l n a!;uf romischt:n
GefiiJ3en von Porol issum. Uber die kn uzformigc n Zcichcn, welchc in der
vorconstantininischen Zeit auf Glgtnstănck n ftir den al l t ă g l i d1 t n G<-­
brauch eingekerbt oder t:i ngekrazt W'Urden ] . i n A ctalM P I R , 1994, S.
95- 1 1 0

Gudea 1 996 N. Gudea, Por ol i ss um . Un c ompkx daco-roman la marginea de Nord a


Imperiului Roman. II. Va m a romană. :Monografie arheologică. Contri­
buţii la istoria s i stemului vamal din provinci i l e dacice [Porol ifsum . E i n
dakisch-romischer Komplex an d t r Nordgrenze d e s Romischo1 Rciche s .
I I . D i e romische Zol lstation. Archăologische Monographi e . Beitrăge zur
Gcschichte des Zollsystrn1s in dcn dakiscli e n Provinzcn ] . Cluj-Napoca,
1 996

Gudea 1 997 �. Gudea, Das Romer gre nzk as td l von Bologa - Resculum / C astrul
roman de la Bologa - Resc ulum, Zalău 1 997

Gudea 1997a N. Gudea, Castrul r oma n de la Bucium / D as Romcrgrenzkastel l von


B uciumi , Zalău 1997

Gude a - C ociş 1 997 N. Gudc a - S. Cociş, Fi bui< I e din ra�1 rul d(' pC' Pomt t - Porni i��um
I . [Die Fibel a"us dem Romerkastdl von Pom<:t - Porolissum I). �fss.

Halfmann 1 986 H . Halfmann , Iti nera principiorum . Gcschichte und T ypol ogic dt r K ai ­
serre i sen i m Romischen R d c h , St ut t g ar t 1 986

Horcdt 1 98 2 K. Horedt, Si t b l nh ii r gu1 in spătromi�chlr ZL i t , Bukanst 1 98 2

!sac 1 985 D . !sac, T e rra s i gi l l at a în D ac i a rcmană. C l uj-Napoc a . 1 977. L ucrare


<le doctorat. Bibliotern Inst i t ut u 1 Hi fk J:;torit şi Arht ologic din C l uj -N ap o c a
[Tl:rra si gi lla t a i m romi:;ch<-n Dakien . C l uj -Napo c a , 1 977. Dissertation.
Bi bl i ot hek des Jnst i t u1 s fiir G< sc-hicht e und Ar rhii ol o g i e Cluj-Napoc a ]

!sac - Guclca 1 980 D . !sac - :N' . GuJe;1, TLrra :; i g i ! l :>.t a ; n Por ol i fit i m [T e rra sigi l l a 1 a i n
Porolissum ] . i n A ctaM P 4 , 1 980, 8 . 1 9 1 - 202

Johnson 1 987 A nne Johns on , R om i s c h e Kastel l c du; I . und 2. J h . n.C h r . i n B r i t a nn i t n


und i n den gcrmanischtn ProYi nzt n ck s R om l rr c i c h rn , l\lainz am Rhd n ,

1 987

Jung 1984 J. Jung, Fas t e n d< r Pr o v i n z D a kiln m i t Il d t r iigln zur r omi fc l: t n Vt.:r­
waltungsgeschichte, Insbruc k , 1984

Kraft 1 9 5 1 K . Krdt, Zur Rekrut i c r ung der Alcn und Kohorten am Rhein und Donau,
Bern, 1 9 5 1

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudca
82

Lamler 1 984 J . L a n dcr , Rom�n stonc for l i fications. \'ari at ion am! c h ange from t h c
} st c e n t ury to the 41h, Il c\ R I S 206, Oxford 1 984

Lanclcs - Guoca 1 983 Amal i a Landcs - N . G w'.c a , Prop nnu i pc. nt r u o reconst i t u i re gr af ic ă a
castrului roman de pc Pom<:t. I. C l ădina comandamentul ui LVorschlăge
zur graphischen \Vi edtrhustcllung des r om i E c h e n Ka�t c l l s YOn Pomet.
I. D a s Kommandatur gchăud c J , in A ctalYI P 7, 1 98:3, p. I S9 - 1 84

Le Roux 1 982 P. Le Roux, L ' ar m ee r o m a i ne e t l ' or g a n i sat i on des pr ovi nc u ; ibc.riques


d'Augush: a l ' i nv as i o n de 409, Paris, 1 982

1\facrea 1 957 l\I. 1\Iacrca , Apărarea graniţei de vest şi norrl-( st a Daciei pe timpul îm­
p ăratulu i Caracalla [Di e Ve rtei d i guu g dLr w c s t l ic h t n und nord 0stl ich tn
Grenze dtr Provinz Dakien wahrend der Regitrungszcit des Kaisers C a ­
racal l a ] , i n SCI V, 8, 1 957, S. 2 1 5 - 25 1

Macrea 1 96 1 M. Macrca - D . Protase - M . Rusu, Şan t i er ul arheologic Porolissum


[Archăologische Ausgrabungen iu Porol issum ] , in Materiale, 7, 1 9 6 1 ,
s . 36 1 - 391

1\lacrea 1 962 M. l\Iacrea - M . Rusu - I . Mi t rofan , Ş an t i l rul arhc ol<>gic Por ul if� um
[Archiiologischc A usg ra bu ngc n in Por ol i �!' um ] . in J\!atcria/e, 8, 1 962, S .
485 - 504 -

Macrca 1 969 M. Macrea, Viaţa în Dacia rom<mă [D;is J,l Li< n im r om i i c h c Dakitn·],
B uc ur eşt i ,
1969

�Iarţian 1920 I. Marţian, Repertoriu a r h e olo g i c pc nt r u A r de a l [Ar c h ă o l og ifche s Rc­


pertorium fi.ir Sie benbiirgc n ] , B istriţa, 1 9 20 [ i n Mitteilungr n rltr a nt h ro­
pologischen Gesellschaft i n Wic n ,j 19C9. S. 3 2 1 - 3t"8]

Matei 1 979 A. V. Matei , Repertoriul dn c op u i r i ! or !;' i a�t 1 i' r i : 0r c�c L f n ă rom ană
pe teritoriul judeţului Sălaj [Verzeichni!- ckr romc rzlit l i c h n Fur.de un d
Sie d l un g en im Kreis Sălaj ], i n A ct oM P 3, 1 979, S. 1 2 1 - 13 6

Matei 1 980 A l . V. Mate i , Clădirile situate pe tt r a � l l c ele l a Nord de c af1 r ul Pomtt


(Die Gebăude von den Teras�n nord l i c h "\ om Pomctka<otc.1 1 ] , în E. Cb i r i ­
l ă - N . Gudea - V. Lucăcel - A l . V. :Mate i - I . Bajusz, Raport ţrc:­
l i minar asupra cucetărilor arhlologicc de la Mo i g r a d ( Poroli: �um) din
a ni i 1 977 - 1 979 [Vo rl ă uf i gc r Tit richt iibc r die 1 977 - 1 919 in 1\Ioigrad
( Poro! issum ) durchgdiihrtc.n arcbio! ogfrclH n Fon: c h un go1 J . i n A ctaMP
4, 1 9 8 0, s. 8 1 - 104 ( 90 - 97)

l\Iatci o98ă A . V. Matei, Ter as a sanctuarelor [D c r Tltnpdbuirk J . în N. Gud e a - E.


C hirilă - Al. V. Matei - I . Bajusz, Raport prel iminar în l 1 gi:t ură cu
săpăturile arheologice ex(cutate la l\Io igr a d ( Porol i�sum ) în ani i 1 980 - 1 98 2
[VorHi u f i ge r Bericht iib( r cl ie ,_w i s ch r n 1 980 - r n82 i n l\Ioii- r n d (Poro­
l issu.m )durc h ge fii h r tl n archăologisch c u A us grabungc n ] . in A d e l\[ P 7,
1 982, S. 1 19 - 1 38 ( 1 3 0 - 1 36)

Matei 1 986 Al . V. Matei, Oraş : stctorul L [Das St a <l t Yi e r t e l L j , î n N . G udc a - E


C h i r i l ă - Al . V. Mat ei - I. Baj usz - D . Tamba, Raport rrcl iminar
în legătură c u c erc et ări l e arh e ol o gi c e executate la 1\foigrad ( Porol i ssu.m )
în anii 1983 - 1985 [Vor l ă uf i ge r wericht i.iber die zw i sc h en 1983 - 1 98 5
in Moigrad (Porol issum) durchgefiihrten archăologischen Forschungen],
i n A ctaM P 10, 1 986, S. 1 18 - 1 56 ( 130- 134)

https://biblioteca-digitala.ro
Dos Romergrenzkoslc/J von Moigrod-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1
B:�

:Matei 1994 Al. V. l\Iatei, Il.5. Oraşul roman - terasa sa nct uarel o r [II.5. Dic rii­
mische Stadt - cler Tcmpclbezirk ] , în N . Guclea - E . Chirilă - Al . V .
i.\fatc i - I . Bajusz - D . Tamba, Raport prelimi nar î n legătură c u săpă­
turile şi lucrăril e de restaurare şi conservare de l a t Porol issum din anul
1 993 [Vorliiufiger Bericht iiber die 1 993 in Porol isswn durchgefiihrtrn
archiiologischcn Ausgrabungcn und Rcstauritrw1gsarbtitl n ] , in ActaM P
18, 1 994, s. 1 1 4 - 1 33 ( 1 18 - 1 20)

�fotei 1996 Al. V . Matei , Limes porolissensis - o nouă li nie de apărare zid, şanţuri,
turnuri - descoperită în faţa complexului militar roman ele la Poro­
I issum [Li mes porolissensis - l ine ne uc Vtrtt.icligungsl i n i e Maut r, Gră­
hc:n , T iirme - c:'ie vor dem romischen Mi l i t ărkompltx von Porolissum
cntdeckt w urde ] , in ActaMP 20, 1996, S. 63 - 68

Merlat 1960 P. l\lerlat, Juppiter Dol ichrnus. Essai d'intupretation d de synthese,


Paris, 1960

Milla.r 1977 F. Millat, The cmperor in the Roman world. 31 D . C . - A .D . 337, J4ondon,
1977

Moga 1 950 M. i.\foga, Traiul populaţiei daco-romane şi barbare la graniţa de vest a

Daciei . Activitatea şantierului arheologic Porolissum [Das J,eben dtr


dako-romischer und barbarischen Bevfilkerung an der wcstlichen Grenzc
Dakiens. Die archiiologische Ausgrabungcn in Porol issum ] , in SCIV 1,
1950, s. 1 3 1 - 1 3 5

Moga 1985 V . Moga, D in i storia militară a Dacici romane. Legiunea XIII Gcmina
[Aus dcr l\Iil i t ărgeschichte des romischcn Daki<-ns. Die L< gion XIII Ge­
mina ], Cluj-Napoca, 1985

Oldcnstein 1976 J. Oldcnstein, Zur Ausriistung romisehc r Auxi li:m.:i nh<:itc u . Somludruck
aus Bcr RK G 57, 1976

Paki 1 988 Adda Paki, Populaţia Daeid Porol isscnsis. I . ' Porol i ssum [Die llcvol­
kcrung cler Provinz Dacia Porolisst.nsis. I. Porolissum ) , i n !ActaJVI P 12,
1 988, S . 2 1 6 - 226

Pfc:rdchirt 1 984 Barbara PfLrdehirt-Olcknstd n , D i e Cc.schich 1 e cltr kgio VIII Augusta


Forschungc:n zum ObLrgermanischcn Hcc:r. II„ i n ]G RZM 3 1 , 1984,
S . 397 - 483

Piso 1985 I. Piso, Zur E nts t d1 ung ck r ProYinz Dacia Poro! isscnsis, i n Fcstschrij t
A . Betz, S 47 1 - 48 1

Pop - Lucăc c l 1977 C . Top - V. Lucăccl , Un signum roman descoperit l a Ortelet• - Zalău
[Ein in Ortelec - Zalău L nldccktc.s romischc:s Signwn ] , i n A ctaMP 1 ,
1 977, S . 79 - 82

Orotast: 197 4 D . Protase, Exc:rcitus D ac i ac Porol issu1s i s c:t la dt'frnsc dLs front i c n s
scptentrionaks de l a D ac i e , i n L imes 9 11Ia111aia, S . 227 - 233

Rostovtzeff 1926 M. Rostovtzeff, The rncial and c.conomic h i s1ory of t h c Roman c.mpire,
London 1926

Rowell 1964 H. T. Rowel l , Nwncrus , i n RE 34, 1 937, Sp. 1327 - 1 3 4 1 ; 2537 - 1 550

Russu 1972 I . I. Russu, Auxilia provinciae D aciac [Dic H i l fstr upp < n cler Provinz
Dakicn ] , in SCI VA 23, 1 972, p. 63 - 77

Russu 1 977 I. I. Russu, O descoperire epigrafică l a Pot ai s sa [Einc epigraphische


Entdeckung in Potaissa ] , in SCI VA 28, 1977, S. 2 1 7 - 223
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Oudea

San ie 1977 S. Sanie, I upp i te r Doliche nus in Dakien , in F.pigrp!iica, ll ucun. ş t i , 1 977,
S. I :H - 1 57 .

Sanie 1 989 S . San i e , D i e syrischen uud pal m yreni sch u1 Kulte i m riim isch t n Dakien,
in AN R W II 18.2, 1989, S . 1 1 6 5 - 1 27 1

Stoicovici 1 978 E . Stoicovici , Cercetări met alografice pri vind c âteva m o n e de dcscopuitc
l a Por ol i ssu m [l\ILtallographische Unt us uc h un gen e i ngu i n Porol issum
entdeckten l'lfonzen), in A ctaM P 2, 1 978, S. 85 - 88

Stoi covici 1 982 E. Stoicovic i , Activităţi m et alur g ice l a Por ol issum [Metallurgische T ă­
ti gkeiten in Porol issum ] , in A ctaM P 7, 1 983, S. 1 9 5 - 1 96

Stoicovici - Gudea 1 983 E. Stoicovici - N. Gudea, :Mortare romane de la Porolii:sum. Castrul


r o ma n de pe Pomet [Romischcr Mortei von Porolissum. D as romische
Kastell vom Pome t ) , in A ctaM P 7, 1 983, S. 185- 196 .

Stoi< ovici 1 986 E. Stoicovici , Pietre preţioase şi semipreţioase la Porolissum [Edei- und
Ha l be d elst c i n e in Porolissum ) in A ctaM P 1 0, 1 986, S. 205 - 207

Szilagyi 1943 J. S l i l agy i , D acia nyugati hatarânak d so veddmi vonala [Die erste
Vert c i d igungsl in ic d1:r wcstlichrn Gn nze D akirns � . in Kozle menyek 3,
1 943, s. 88 - 98

Suilagyi 1 946 J. S z i l agyi . A D acia erorendszcr htlyorsegei es a katonai teglabelyegek


[Das Verteidi gungssystem des romischcn Dakirn und d.ie m i l itărischen
Ziegelstempe l ) , Budapest, 1 946

Tamba 1 987 D . Tamba, Un fragemnt de monument funcrar � _de la Porolis�um [Ein


Bruchst iick von einem Grabdcnkmal von Porol issum ] . in A ctaM P 1 1 ,
1 987, s . 1 63 - 1 67

Tamba 1 992 D . Tam ba, Oraşul roman : sectorul L [D ie ri:imische Stadt : der Sekt or LJ,
in N . Gudea - E . C hirilă - Al . V . l\Ia t - i - I . Bajusz - D . Tamba,
Raport preliminar privind s ăpături le arhrnlogice şi l ucrări l e de restau­
rare-conservare executate la Porol issum în ani i 1 989 - 199 1 [Vorlăufigu
Bericht iiber die zwischen 1 989 - 1 99 1 in Porol i ss um durehfiihrten ar­

c hăol o g i s c h e n Ausgrabungen und Rt.stauritrungrnrbc i t u1 J. in A ct aJY! P


1 6 , 1 9 9 2 , s. 1 4 3 - 1 8 5 ( 1 50 - 1 54 )

Tamba - :'.\Iak i 1 9 92 D . Tam ha - Al . Y . �late i , Oraşul r om a n : sectorul OL [Die romische


Stadt : der Sektor OL ] . î n N. Gudea - n . C h i r i l ă - Al . V. l\Iatci - I.
Bajusz - D . Tamba, Raport preliminar pri v i nd săpături l e arhrnlogice
şi lucr ări l e de restauratc- conser\"are e xt c ut at e la PoroliFsun1 în anii 1 989 -
1 99 1 [Yorl ăufigcr Bcricht iibt r el.ie 1.wi schrn 1 989- 199 1 in Porolissum
durc hg e fii hr te n archăologi :cllf n A mgrabungl n und Restauric run gsar­
b e i t rn ] . i n A ctaM P 1 6 , 1 992, S . 1 43 - 1 8 5 ( 1 50 - 1 52)

Tamba -- C udea 1992 D . T am h a - N. Gudea, 7. Ora ş ul roman : sectorul LM [7 . D i e romische


Stadt : dtr Sektor LM). in N . Gudea - E. C � i r i l ă - A l . V . �lat ei - I .
Bajusz - D . Tamba, Raport prel iminar prh·i nd s ăpăt ur i l e a r l1 1
o ! ogi c e ş i
luc r ă r i l t d e restaurare-conservare t x€ c ut at e I a Porolfr�um î n ani i 1989 - 1 99 1
[Vorliiuf igcr Bericht iibc.r d i c � wiFchr n 1 989 - 1 99 1 in Porol ii;rnm durch .
gefiihrten archăologiFc htn A usgr a bm1gcn uml Rt �ta uriuung� arlJL itrn J
in A ctaM P 1 6 , 1 99 2 , S. 1 4 3 - 185

https://biblioteca-digitala.ro
Das Râmergrcnzkaslcll von Moigrad-Pomcl. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moig rad-Pomet. Porolissum I 85

T amba - Gudea 1992 D . Tamba - N . Gudea ' Oraşul roman : sectorul I,l\f l ; LM2 [Dic rli­
mische Stadt : der Sektor L M l ; LM2 ] , în N. Gudca - E. C h irilă - A l .
V. l\Iatei - I . Bajusz - D . Tamba, Raport preliminar privind săpătu­
r i l e arheologice şi lucrările de rcst aurare-consuvarc l X<:cutatc la Poro­
lissum în anii 1992- 1993 [Vorlăufigt.r Buicht iiber dic �.wischrn 1 992- 1993
in Porol issum durchgefiihrten arch ăologi�c llln Au�grabungr n und Retsau­
r i erungsarbeite n ] , in A ctaM P 1 8 , 1994, S. 1 1 1 - 134 ( 1 16 - 1 18)

Tamba - Gudea 1994 D . Tamba - N . Gudea, Oraşul roman : sectorul LM : clădirea LM1 ;
Ll\f2 [Die ri.>m ische Stadt, Sektor LM : die Gebiiuder LM l ; LM2], în
N . Gudea - Al . V . Matei - I . Bajusz - D . Tamba - H . Pop, Raport
preliminar privind sripăturilc arhwlogice şi lucrări l e <le rest a urarl' şi con­
servart' cxtcntate l a Poro! i�·sum în anii 1 992- 1 993 [Vorlăufigtr Buich
iib(r die im Jahrer 1992 - 1 993 in Porolissum durchgdiihrt< n archăolo­
gischeu Grabuugeu und Restaurierungsarbei t c n ] , î n A ctaM P 18, 1 994
s. 1 1 1 - 1 34 ( 1 1 6 - 1 18)

Tamba - Gudca mss 1 D . Tamba - N. Gudea, Cercetări arheologice î n aşezarea c i Y i ) ă a castrului


de pe Pomet . C l ădirea L 7. Manuscris 1995 [Archă0logifche Fonchung1.n
in der Zivi lsi<:dlung des Pometkastdls. D as Gebăude L7. Hands chrift 1 995]

Tarnba - Gudea mss 2 D. Tamba - N. Gudea, Cercetări arheologice în aşezarea civi l ă a castru­
lui de pe Pomet. Sanctuarul lui Iuppitcr Dol ich<:nus. Manuscris 1 99 [Ar­
chăologische Forschungen in der Zivi lsiedlung des Pomd kast d l s . D l r
D ol ichenus-Tempc l . Handschri f t 1 995]

T t'gJ {, s 1877 G. Teglas, m Arch Kozl '19, 11877, s. 151

T<·• n:a 1 864 C . Torma, Adalek eszak-nyugati Dacia fOld es feliratahoz [Auhang zu
Kenntnis Nordwestdakiens und sciner Inscluifk n ] . Pu ;t, 1 984

T orma 1880 C . Torma, A l i mes dacicus felso resze [Der oberc Abschnitt des l imes
dacicus ] . Budapest, 1880

Toth 1 973 I. Tot h , Destruction of thc Iuppitn Dolichenus sanctuaries at thc Rhine
an din the D anube region, in AAA SH 25, 1 973, S . 109 - 1 1 6

T6th 1 978 I. T6th, Porol issum. Das Castel lwn in Moigrad. Ausgrabungc n von A .
Radn6ti 1 943, B udapcst , 1 978

T udor 1 969 D . Tudor, Oraşe, t ârguri şi sate în Dacia romană [Stădtc, l\forktfktckcn
und D orft.r im romische n D ak i rn ] . B uc ureşt i , 1 968 ( 1 969)

Tudor 1 978 D. T udos, Oltenia romană [Rtimischcs Olten i c n ] . 4. Auflage . Bucureşt i ,


1 978

Ţ eposu 1 982 Lucia ŢLposu-l\Iari111:scu, Fw1Lrary monwncnts in Dacia Superior and


D acia Porol issrnsis, BA R IS 1 28, Oxford, 1 982

Wagni:: r 1 938 W . Wagner, Die Dislokation d e r romischen Auxil iarformationen in der


Provinzen Noricum, Pannon i l n , Moesien und Dakien von Augustus bis
Diocletianus, Berl i n , 1 938

Wagne:r 1980 E. Wagner, Preocupări de arheologie în j udeţ.ul Sălaj în docwncnte din


anii 187 0 - 1 950 [Archăologische Beschăftigungen in dcn Dokumcnten
von 1870 - 1 950 im Kreis Sălaj], i n A ctaM P 4, 1980, S. 665 - 670

Wollmann 1 996 \\" . \\'o llmann , �Iincritul mcta! i fr r, extragerea să:t;ii i şi caierele d e piatră
din Dacia romană [Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und clic Stein­
briiche vom romischen D ak kn ] , C luj-Napoca, 1 996

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Oudea
86

ABKURZUNGEN FUR QUELLEN, REPERTORIEN, EAMMLUNGEN VON


AUFS.ii TZEN UND FACHZEITSCHRIFTEN

PRESCURTARI BIBLIOGRAFICE PENTRU IZ\'OAllE, REPERTORII, CULEGERI


DE ARTICOLE ŞI REVISTE DE SPECIALITATE

AC MIT Anuarul Comis iu n i i 1\fo mun entc l or Js1 oricl'. Secţia pentru Trani-i � an ia,
C l uj

Actal\IN Acta 1\lus< i Napoc• n s i s , C l uj - Napoca

Actal\fP Ada 1\fusd Porol i > s1 nsi s , Zal ii u

ANRW ,\ ufst i c g un d Ni l lkrgang cler rtimischl n Wc:lt , Tiibingl n

Apulum Apulum . Acta 1\fusd Apulcnsis, Alba Iul i a

.'\rch Ert Archcologiai Ert 1 s i l O . B udaplst

.-\ rch K o z l .\rc hl ologiai Kozh mcnyLk, Buclaptst

AVSL Archh- du; VL!dns fii r s iebenbiirgiffhc Lanclcskunde, Hermannstadt


(Sibiu)

BAR IS British Archaological Reports. Interriational Serks, Oxford

lkrRGK ; DRGK

BVB Uayt.:rische Vorgcsch k h t sblăttcr, :Miinchcn

C IL l'orpus J11script i onum Lat i n arum, BHl i n

L' risia. Mun u l Ţr1ri i C r i şur i l or, Orac!l a


.
Crisia
I

D acia Dacia . Rc c hc rch e s ct d ec o m·cr tc s archeol ogiquu ; l ll Roumainc ; N.S.


ReYue ll' archeol ogic et <l'histoirc anl'i l JJDl', B uc ureşt i

Dolu-C l uj D o l gozatok-Travau.... . Az Enlflyi N c m zd i MUZl UDI cn m cs regisegta­


rab6 1 , Kolozsdr (Cluj )

F.:stschrift Ill t z Fes t sc h r i ft fiir .\ . UL\ z zur v o l ! L ndung sdm s 80. Lt.: bt nsj a h n s , \Vil n , 1 98 5

IDR Insrripţ i i l e D ac i c i roma11l> , BuL" urq ;t i

IGB Inscript ioncos Gr('cae in Ilulgaria n pc r t a e , Soiia

ILS Insc riptionu; Latinal· Scl c ctae. Edidit H. D u ;rnu, Ul rl i n I ( 1 982), II


( 1 902), III ( 1 9 1 6)

Kozlemenyt k Kozltmt'.'nycok az ErM l y i Nl mzd i 1\h1:t.l 11m ertm es regisegtarabol , Ko­


!ozs\·;lr (C l uj )

Limes 9 llfa m a i a Act c s du IX-e Congr(f. International d'Etudcs sur Ies front i ercs
romaines, Mamaia, 1 972 ( 1 974)

Limt:s 1 2 S t i r l i n � Roman Fronticr St u<li l :-i , St i r L 1 l-' , l � � !l

Limes 1 3 Aa!t:n Stml icn zu den l\Ii litărgro1zt n R r m s . I I I . Akt u 1 dt s 1 3 . Inhrnationaltn


Limcskongresscs Aalen , 1 983, Stuttgart 1 986

https://biblioteca-digitala.ro
Das RomergrcnzJ,aslc// von Moigrad-Pomcl. Porolissum I / Castrul roman de la Moigrad-Pom el. Porolissum I 81

I,imes 1 4 C arnuntum Akten des 1 4. Internationalcn Limeskongrcsscs 1 986 in Carnunt um . Her­


ausgegeben von H. Vetters und M. Kanclkr. Dcr romische Limes i n
Osterreich . Heft 36. 1 - 2, Wicn, 1 990

Materiale Materiale şi cercetări arhwlogicc. I - X , Bucureşt i . 1 97 0

Materiale Tulcea Materiale şi cercetări arheologice. A XIV-a sesiune anual ă de rapoarte,


Tulcea 1 980

Materiale Braşov Materiale şi cercetări arheologice. A �.V-a sc :<iunc a nua l ă de rapoarte.


Muzeul Judeţean Braşov, 1 98 1 (Bucureşti 1983)

Materiale Ploieşti :Materiale şi cercetări arheologice. A XVII-a scs;u11c anualii t'.c raroa r t c
Ploieşt i , 1 983 (Bucureşti 1 993)

RE Realeucyklopădie des Klassiscben Altert um�wi�ft t1:cl:aft (Fr.ul y · W y f.­


sowa - Kroll) , Stuttgart, 1893 ff.

SCIV(A ) Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologic), Bucureşti

SHA Scriptores Historiae Augustae, Berlin

SMMIM Studii şi materiale de muzeografic şi istoric militară, Eucun � t i

TIR Tabula Imperii Romani. L 34 Aquincum - Sarmizegctusa - Sirmium.


Budapest, 1968

ZPE Zeitschrift fiir Papyrologic und Epigraphik, Kol11

https://biblioteca-digitala.ro
88 Nicolae Gudcu

LISTE DER ABBILDUNGEN I M TEXT

LISTA ILUSTRAŢIILOR DIN TEXT

S. 8. ScheibenfOrmiger Beschlag m i t der Darstellung der Med u'>a


p. 8 Aplică disc cu reprezentarea Medusei

S. 9 Bronzenes Ziersti.i ck von einem romischen Wagen mi t der Darstellung cler


G ottin Minerva
p. 9 P1esi'1 ornamen tală de b ronz de l a un car roman cu reprezentarea zeiţei
.l\I inerva

S. 1 1 ScheibenfUrmiger Beschlag mit menschli cher Darstellung (Maske) im Relief


p . 1 1 A p �ică d is c clin bronz cu reprezentare umană (mască) în relief

S. 21 B ronzene Zierpl atte m i t der Darstellung aines Kaisers (Caracal l a ? )


p . 2 1 Placă d i n bronz ornamentală cu reprezentarea unui î mpărat (Caracalla?)

S. 26 Bronzestatuette der Gotti n Venus


p . 26 Statuetă d e bronz reprezentând pe zeiţa Venus

S. 29 Fragment einer Tonstatuette : der Kopf der Gottin Venus


p . 2U Fragment de statuetă din lut : capul zeiţei Venus

S. 3 2 Bronzelampe mit mensch l i chem Gesicht


p . 32 Opaiţ din bronz cu figură umană

S. 34 Scheibenfărmiger Beschlag mit eingeritzter menschlicher Darstellung


p. 34 Aplică din bronz cu reprezentare umană i n cizată

S. 38 Bronzeteil eines M ilitarbanners (oder eines Wagens)


p . 38 Piesă d i n bronz d e la u n stindard m ilitar (sau de la un car)

S. 4 1 Spiehtein aus ei nem terra sigillata Gefăssbruchstiick


p. 41 Piesă de j oc făcută d i ntr-un fragment de vas terra sigillata

S. 42 Spielstei n aus einem terra sigilatta Gefăssbruchstiick


p. 4 2 Piesă de joc făcută dintr-un fragmen t d� vas terra s:igillata

S. 44 Silberbeschlag mit Tierdarstellung


p . 44 A p l ică din argi n t cu reprezentare animalieră

S. 5 2 Terra s i gillata Gefăssbruchstiick


p. 52 Fragment de vas terra sigillata

S. 54 Kleincr bronzener Beschlag mit menschlicher Darstellung


p . 54 Aplică din bronz cu reprezentare umană

S. 62 Bronzeknopf m i t menschlicher Reliefdarstellung


p . 62 Apl ică disc ornamentată cu figură umană î n relief

S. 64 Terra sigillata Gefăssbruchsti.ick


p. 64 Fragment de vas terra sigillata

S. 67 Tierfibel (Haase ? )
p . 6 7 F i b ulă cu corpul în formă de a n i mal (iepure ? )

S. 70 Bronzekopf m i t menschlicher Reliefdarstellung


p . 7 0 Aplică d i sc d in bronz cu reprezentare umană în relief

S. 71 Bronzering mit Gemme


p. 7 1 Inel d i n bronz cu gemă

S. 73 Fragment eines Marmorplăttchens mit der Darstellung der Donaureiter.


Zwei Friese
p . 73 Fragment di ntr- o plăcuţă de marmoră cu reprezentarea cavalerilor danu­
bieni în două registre
Fragment eines Marmorpl ă ttch ens mit cler Darstellung der Donaureiter
Fragment di ntr-o plăcuţă de marmoră cu reprezentarea cavalerilor danubieni
https://biblioteca-digitala.ro
�� =r".?
i����-�
- t:i
e
�-:l.'l:, - '1r ...::: .=;
::ti
O•
9
"'
�- �

!::s

E

;::> Q R O L I S SE N S I S �
<

l
o
!::s

3::
o
<Q'
"
/ <;>-
""
o
3
"'

""
g

P.q"'

� „
;;;·
c:
3
�41.:
<'J-

S Y R : r'\ ,/ ' Q
,: 1·

. I
E.
...
o
'

I-�
·--:_
!3
C o e Sor 1· p sis: "
_

- i n g i to n:-; -n : !::s
� �� U RE
,.I.Ali. le, .._ . . - N U MIO I A I
'. Q,.
"'
·�· "' >-" >-< .J..,. ,..... >-......-
- -..c.; ;_ -
..._ ,'
�� A: R A B I A \ ;;

� 3::
_

\, " � o
����� '
�� �·
I

"""" Q
A L P E S COTT I A E """"• C V REN A IC A
AC '?--
- 'c ""

l
A P ALPES G RA I A E E T P Q E N I N A E P
A E GV
- o
TUS
""'""'""• '
' !3
AL PES MARI T I M A E'
' - -
A/'vl ,... - - � - �
� �
�����- �
A ' ...
o
1500 ...
o 500 1000
i ' o

NI �
I

-
--

A bb. 1 . Lanclkarte rll s Rtim ischcn Reichcs i m 2. - 3 . Jahrhundut 11 . C l1 . (nach T h e prov i nc c s of t he Roman Emp i r e , Lo n d o n ) . D i e Prov i nz
D acia l'ornl i l'St nsis i st m i t schwarz betont
co
Fig. I. I- I l r t i'i. a I m ;:i _ r i ul u i Roman în s e c o [ c l c I I - I I I p . C h . (după The Roman prodnces of the Roman Empire, London ) . Teritoriul (.Q
pro vinc i e i D a c i a Porolisse·nsis a fost marcat cu c uloare nea g r ă
https://biblioteca-digitala.ro
c.o
o

lt,YT I A ,,
.._
·�

-.,.„

I TA L I A /
,..,,,ţ-----<-
\
-··
\ �„.

\
\

\
v'

• LEGICI
8 VDllLLATIO LEGIONIS
• EOUITES SINGUL ARES
·C
11 ALA CI<
C>
•C c
e COHORS u
li
e NUMEAVS \ � •
ii
O �komlt Einh�it o
c
•-w VI A :t
- LIMES


'·..,
_,.,-•*'

;;·
o
\"'-· -„
„.„:..<
„ „ „:„.. :�. . ::·.�
\ „. „

-- .,,. „
„„

. · -
„.

""' I Y Z A jj f llJM ;;;


„ .•.

..r; .. "'
'-.
„•

Tt SS A l.O NIC A
•• •

C)
„ „• •

- c
a.
A bb. 2. Landkarte des romischen Verteidigungssys h m s m i t den beziffuten Festungen (nach N. Gudea) a
Fig. 2 . Harta a s i stemu l u i defens i v a l provi nci i l or dacice · rn for t i fi c aţ i i l e JJ\Ulll rot ate (după N. G urlea)
https://biblioteca-digitala.ro
6
Q
"'

„.,.... . p liiold ,
--- "">'
-- tt=COO '"' I ' tt I
. m

-..
(' .r-- ..._
'-v,..r . v''t '

"'
...
""

( ) ( "'--„ �
:;,
' ,.r-"\
' ·-.-··:
N
(

<\.'\ ?-\
·. -�

( o r n ur> l u m { \""'-'"\
8"
-- "'
S r 1qe'10 l VI \ �
. '> '""" �
AQU•f"C U ;,,
I
J'
-<) .
C-"Y'
J,I 'Jl

'
·
'- , <
o
::>

'�
-<) / /1 2 \ -� ?
«' 'O C/ 2 : l:
\

' o
I '
�� . � �-Q
�"7 );
-
-� � \ „ \ . ..;_.\
Q,
"'
o
3
"'
� "'
o
...
Q-
t:> �
o;·
"'
� c
"' 3

'I;{' �
"'
Novoe
IOR ...
N r t. R
"'
t-fO E S I A 1
E.
Q- ...
. /- o
(_/)
C I 'q'
I .
0� 3
\
.
'U
m vc, � §
;:o '\.
I
""\; = Q,
"'
o
;:o T� �
l:
o
�-
o
i;i.
"'
o
3
o �
"'


o;
"'
·

c
9

A bb. 3. L a ndkarte - Sk i zze cle r Orga_n i s i c nmgsschc.ma de s Vt r t e i d i i:;ung:rys t c m s YOn dc n dak i � c b n Pro\ i m_c. n (1:uc h N. G ud, a )
Fig. 3 . Harta - sch iţa a schemei de organi zare a s i stemului dde nsiv a l pro v i n c i i lor dacice (dură N . Gudt a )

<O
-
https://biblioteca-digitala.ro
(.O
N)

RAE T I A


..,
o
;;


T H E SSA LONICA c::
...
"'
Q
A bb . 4 . La ndkar t e der tla kischen Provinzen m i t dt.n Barbarengrup pe n , die au13uhalb ilm:r G n nzen l e b k n (nach N. Gudea)
Fig. 4. Harta a pro d nc i i lo r dacice c u gru p uri l e de barbari care l o c u i <'. n în afara hotare l or ei ( clupă N. Gudc a )
https://biblioteca-digitala.ro
------�-----,--,-�- -�-r���-·-�---�---���---
0 10 20 30 40 50 km g

::o
_.t 01
!3

� );-
.,,

li LEGI O N S L AGER
�"'
;:,
-� {),·y._ c.:P���v' "
N

�. . . . . „
. • • •

.
. • • . • • . . • . • • . • • • . . • •

• K O H O R î EKASTElL
A SAM "\
VM �
CCiteiu ,lr.{uo /Iad

A L AI< AS TELL <


POOO llsSU ihă u • _·.. e o


;:,
• •
t< LE I N E FE S T U NG �
A o

�-"
Crişul Q.
.:,,
o
!3

.,,
o

e.
;;;"'·
c:
!3
c,.. .

,. . . .
�t
/' . b1
1- ·
� (__,,. "'

=-


. .,, ·.
<.:
·1
·. o

. . . . . 1 n lăc e n i0 !3
"
. . ;:,
••

At
Q.

au R N�J s M
.,,

AI O RD

A��
.

/A - S UPfR iQJL�-�
.

· ·�·J
'\.!..• . . Ci

J
��·
• •

-� � �
o

�"·
��? .
(
'?-
.,,
'-o � �� o

H� hl z
-.1./i !3


'ft'- "'

\!J I
A M P E l UM .,.r·-
/1 P lJ L U M -/
S-- 9 � "a
o

„„

2..
,..,, �!?, • ;;;"'·
c:

r(!!,tsur-
� � ţ>.
!3

'---������--���
,... .��,,. -

A bb . 5 . I,andkarte der Pro v inz D acia Porol isse 1 1 s i s m i t d(n Festungen


Fig. 5. Harta a provinciei Dacia Porol / issensis cu fo r t i ficaţiile

https://biblioteca-digitala.ro
tO
.i::-.

o F e s t u ng . �- - - - - - -
Fân ton 91
I!
o
l< le i n e f ! s t u n g
Woc h t t u r m
Sus i g u t u i ��
E r dwa lll inie
-- Doppellter E rdwo lll i nle
......
mit Tur m e
a.n..ri S t e l n �o u e r
R o r:i e r s t ro s s e
.. ' ' �
• Wohnhău s e r
\,
o Amphi teo ter
· �'..f·)ti'i.
- V e r I e i d i g u n go g r o b e n
 Z o ll q � b a u d l!
";;.� Du ngii

Măguro

"1 L,
.�: :·�
··-

""':„...

:c:
.__. n·
o
"
A bb. 6. Ski:tzc des m i l itări schrn Komplexcs ,·on Porol i ssum iu Bez ug rnr Orbchait l\Ioigrad CI>
(;)
Fig. 6 . Schiţă a compkx:ului m i l i t a r de la Porolissum î n raport cu local itatrn Moigrad

a
https://biblioteca-digitala.ro
t:i
Q

:a


"'


"'
"
);-
a

;;­
::::
<
o
"'
. . \' 3:
o
0\MESE }ENIL c?.;·
a
'?o
a'
El
o �
M ESESE ri : 1 ai
." ...
OE o
:::-:
to

c
El

&>
...

E.


o
"'
o.
"'

i;"


.Q'
a
'il-
6'

i
El

....
o

i


Mansta:i 1 : 1 00 OOO c
9
I,·

A bb. 7. D ie vorgeschobene T urml i n ie des L i mes i n der M i t te des nordwest l i c hen Scktors nnd die Verbi ndungeu ztun Pometkastell l�
Fig. 7. Li n i a î naintată de t Lurnri a l i m e s ul u i în partea centrală a. sectorµlui de Nord-Vest şi legr i l eătu cu castrµJ <le pe Pomet
https://biblioteca-digitala.ro
(.O
O)


n
o
A bb. 8. Dic v o rgc scho bene T urrn l i n ie des Lirnc.s y o r cl1 m Komplex von Porol is�urn untl d i e Verbindungt':n zum Pometka stel l
Q

Fig. 8. Li1 1 i n înaintată de t urn uri a l im t: sului în faţa com p l e xului de la Porol issum şi k g ilturi l e c i cu cas'. rul de pe Pomet
Cl
I:
""

Q
https://biblioteca-digitala.ro
Das RomergrcnzlrnsteJI von Moigrad- Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Poroliss u m 1 · 97

- - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -

' '
- - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

6 ', ',7 8 9 10 11 �
I I
I
A r=-l � ,.-, n n A „
u
u �1
57 S9 ;r-
B 1> 4
1>4 575
�r.=*==="=
1 1'1.l ,U 574
==t==;i1186
1 511
"2•

C
t> <I
... ...

I>
!:�... c
pss "��
-+�"ar--H--
812 � 121� - - - - - - -
....._--H-----4- I
:: - ' �.I
l

813
83

g� a� ' 89
,,..., 11 I
- rr:*=====-lil=====ţ=ilI'
='t'===�il=
--- ----�r---:. ------ -
I

-
... ...
BB---=-= -. :
I
- - - -

•s1s li B1 5 • 02
I

E c
c
ţ::J lll!=:F===�= I
- - - - - - ·

$11 I
� - - -

-�'l---+--1 ' I
F 87

- -
G I S1_• - _=ji=_===
_ =-=-�=
-- - -
I!" - -
-

�- .

J
591 S02 S86 SG7
S94

K
I I
I I
I I
I o
L I I
I
I I 565
I I
I I
O I

I O
I o
o I
' '
N s-1
---lt----i:lm-----1---+-----+--·--J----+- _c_: :c-i-----
-l--- '" tJ -+---�r----4-i:i&;:;1--�,-�
I I
o 1C ' '
I o
o I I � .-
o I S&!
I I
I I
I I
p ' a, 1 56� h

.„ S58 1'1559
-
J

s ' . .
: � -- .....

' ' I

A bb. 9. Grundri.D des Kastells vom Pomet mit den 1 977 - 1 989 durcb gefUbrtc n Au�gra bu.ngr n
Fig. 9. Planul castrului de pe Pomet cu săpăturile eft ctuate între 1 977 - 1 989

https://biblioteca-digitala.ro
. � ' ' L1., ' Nlaolae . Gudea
98 ,,„„ „.„· .I ' I, • , .I

'
. . .___
I _--JLW.:_

r- -
. I • , '
- - l- � - -
-

L- -
I .·,-
·1 I I
I

I
I ' I I
I -

I - I I - •
(.
_f
-

::: l] I tlJ _ cr:CDI -

.
.
·

: . . . . : . . . · . ·. · · .· :·. ·. : : : : .„ . ·. . :

: . . . : . .' · . ·. . ; . ·. . .

: .· · . · . : . : . : . : . . . ·. .
. .·
· · . · .
• . •
• •
. . � . . .

·


.
„ •


• • •
• •

. I.
.:.
. . .
.

. . . . . .
. •
• • • „ •• • • • • „ . .

· . ·. . ·.·„.· . : ·. ·· · · :

A bb . 10. Gruudr i f3 des Holz-Er dekastel ls vom Pomet


Fig.
., .. :.: '
10. Planul castrului de pe Pomet î n faza cu inci nta <lin val
:: : .
.
:
. . . .
„.
.
. .
.
.
r1e
.
pământ

�: .„ ·...: :

https://biblioteca-digitala.ro
Das. Romergrenzkastc/I von Moigracl-Pomcl. Po rol i ssum 1 / Castrul roman ele la Moigrad-Pomcl. Po rolissum 1
99

oţ ;)
-- -· -„J 10
- I

- -
I

I
I
o
b. _q p - Q _ci - - - �=
�r----J•::;: _= _::
_ :: _
_ ;;:;;;:;
;;;;
_; 12
;;;:i.:;

A bb . 1 1 . Grundri13 des Komma ndaturgebi.iudes. Pliase 1 : m i t den 'V ănden


aus Strohlehm . Phase 2 : mit Steinmauern aus Hadrianus' Ze i t
Fig. 1 1 . Planul clădirii comandamentului. Faza 1 : c u pereţi i d e chirpic.
Faza 2 : c u ziduri de piatră din vremea lui Hadrianus

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudea
100

. .

·� 1� �C illl� (G �· ·

.o � 2 � 't 5
\ .L,,. I I ! c I

A bb. 7 2 . Zi cgelstei nstempcl der Legionen !III Flavia und XIII GEmina und der Kohorte
I l3rittonum
Fig. 12. Ştampile de pe c ărămizi ale legiunilor !III F)avia şi XIII G l mina şi ale cohortei
I Bri ttouum
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romcrgrenzl<aslell von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigtad-Pomet. Porolissum 1 1 Ol

1 2 3 4 5

Abb. 1 3. Ziegel- und Ziegel3teinzeichen der Kohorte V Lingonu.n1


Fig. 1 3 . însemne de pe ţigle şi cărămizi ale cohortei V Lingonum
https://biblioteca-digitala.ro
IJ.02 Nicolae Gudea

o 2 3 4 s

A bb . 1 4. Ziegel- und Ziegelsteinstempel der Kohorte I It uraeorum Sagittariorum


P.ig. 1 4 . Ştampi le pe ţigle şi cărămizi ale cohortei I It uraeorum Sagitta r iorum
https://biblioteca-digitala.ro
Daa RomergrenzkasteJJ von Moigrad-Pomet. Porollssum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 103

1 2 3 4

Abb. 14 A. Ziegelstempel- und Backsteinzeichen der K ohoi•te I , \ugu!';ta Ituraeorum


Fig. 1 4 A. Şt.ampi·le şi însemne ale cohortei I August.a lturacoruni pe ţ igle �i
cărămizi

https://biblioteca-digitala.ro
1 04 Nicolae Gulfe9

[C ODiVIBl - . -

·.
,

. ' .-· o 1 2 3 4 '51


.. . ...
.
, ' .
.

A bb. 15. Stempelartcn der Kohorte VI Thracum


Fig. 15. Tipurile de ştampi l e al.e cohortc.i VI Thract1m
https://biblioteca-digitala.ro
�a� RămergrenzkasteJJ von Moigrad-Pomet. Porolis!um 1 J Cas trul roman de Ia Moigrad-Pomel. Porolissum 1 103

d' @HfiîIBl rorAV -


Jr)

(@/RHIIl�oA��N l,
( ==-- �
\ \ .
- - - ""
'---- - - - - --

A bb. 16. Stempelartcn der Kohorte II Br itannica, die im Kast t l l gefundr n w urdtn
Fig. 16. Tipuri de ştampi le ale cohortei II Britannica găsite î n cast r n
https://biblioteca-digitala.ro
1 06 Nicolae ·Gude11

o 1 2 3 4 s

A bb . 1 7 . Z ! i c hc n auf Z i egel u u ud Ziegelsteinen de s 1 1umerus palm yrenonun PoroJ issensium


Fig. 1 7 . î u sen.rne pe ţ ig l e ş i c i!Tămizi ale n utn E n1 su l u i palm y rrnorum Porolisse nsium

https://biblioteca-digitala.ro
Da11 Romergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pamet. Porolissum 1 107

o 2 3 4 5

A bb. 1 8 . Stem pe l <ler Armee der Provinz Poroliss1;. nsis auf Ziegc.Isteinrn von Porolissuru
Fig. 1 8 . Ştam p ile pe cărămizi de la Porolissum ale armatei prov i nc i e i Porol issr n � is

https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Gudee
1 08
·

. . . : . ;. · . · :· ·.; .

·. , I MPc� esAR·o1 v1 N E RVA E E N E R VA� R. 1Â<a .„: r�


N �AVGVST v� G E RM AN I GO ÂC1 c.v s : :.·
PQ_NTI F-MAX I MVSTRJ 8VN POTEST ::.:
·

Xi Ilt I M 'P . VI CO S V
' P P :>. •

PEDIT 1 6 V 5 fTfOV I ÎI BVSQ.\{ 1 M 1 llî� T ·. ·· ·

t NC OH O RTE i BRâîfON\llV\ M I LL IAR I A ·_. ·

. , VLP l f\:fO R�AT� P.F CI V I V MR.OM A . ·�


. NO fl VM QyAE l ST I N [)AC I A" 5\/B O : - .

I. .
· TE�f NT! 0-SCAVRI A. N. O � O R.\/ t\hN O

M I N A-S V & SCR L RT�SVNf P I E ETFI D E l !


\ . . . J.r.&. �.X PE O J TI ON E O"C ICA· fV N CT IS
. ·. ·

·.-

.
·
.

r .. ·� N (jMERi1A„�HP ·fN.� �9Yr!::'\ <. .


·

aE
..
·

.:�, Î EIV\ R O M A. N AM D E D I T
\:· A .D 11I I D V S AV G
·
0 . . li • ·_

-'
D A R N LT H I T H ., :.-. ·
·
· ·
.

: � . M l N I C r o , . . N ATţ\ LE (o <; ·- : · «
· ' ·

.· :
\.: 0� I LYA N o . . . G R Af\J 1 � �,1 O
. ·.: :.:

/.„
pEo I T J .
Jo4 I .
.
·

IV'�'!L PIO ADC oe RO V ATI· f N ov1� NTrc· o RAT� ;


. '

DESC Fl l PT\/M ·E T- �EC O G N .I T\! M·EX ·TA


, B 'v LA·A E N f A·QVA E· F l x � ES T- R. o .

. . M A f0I N 1\1\ V R. o·P o S·T I T EM P LVV' : ·


·

..

·::.:. O I V I · A \/ G • -/\ D. · .M I N E R.vA M .:·


· ·. . ..· :„„
· .

:: · ·

A bb. 1 9 . Archăologisches Material aus der Zeit des Kastells mit Erdumwehrung - die
ersten zwe i Jahrzdmten. D i e M i l i t ărdiplom von 1 10
Fig. 19. Materiale arheologice datând din faza cu incinta din yal de pământ . Diploma mi­
l i tară din anul 1 10

https://biblioteca-digitala.ro
Da11 Romergrenzkasle/l von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Po rolissum 1 1 09

- - - - - - - - - - - - - - - - -
-
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - „

- - - - - - '

... , ',

- ,,
..·. ,,
„ -. ,,

, I I

' '

' '

I '
I I

.
1

A bb . ·20. Grundriil des Kastells m i t Stci n umwebrw1g i n 2 1 3 n.Ch.


Fig. 20. Planul castrului cu zid de piatră construit la 213 p.C h .

https://biblioteca-digitala.ro
110 Nicolae GudPa

2. des T urms aus d c r Norde cke ; 3 . des Zwi­


A b b . 2 1 . Grundrisse : I . des Tores praetoria ;
scherturms nr. 3 auf der nordwestlichen Seite
Fig. 2 1 . Planuri ale : 1. porţii praetoria ; 2. turnului din colţul de Nord ; 3. turnului de curtină
nr. 3 pe latura de Nord-Vest
https://biblioteca-digitala.ro
Das Romerg�enzlwste// von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de Ia Moigrad-Pomet. Porolissum 1 lil

D O o D D
; -.

1� I'

• .

fi • li • � _:1'

10
•e4"112t

A bb. 2 2 . GrundriB des Komandaturgebăudes am An fang des 3 . Jahrhunderts. Pbase 5


Fig. 22. Planul clădirii comandamentului la începutul secolului III. Faza 5

https://biblioteca-digitala.ro

�'I"' '''' c' " ' 1117;:!r• u(iii'ilîî\l h 1 n 111 1 1 H u 1 1 1 1 H \ rn 1 1 I\\ ""11i111�,-\;'i"iîl l 1 1 1 t 1 1 11� '
. ....
:1 :.14.''"'' '""' ''' '" ' "' "' " ' ' ll l l l 4 U ' \ I C 1 f l t l ' '" l l ' f( l f f f ft l l l f 1 l l , , ... , , , , . „1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 : I N>

�î �CAES·MAAANTONrV.
• •„

\f
r: · 1 fl PlVSTAVG F ELI�PARTI �
n CVS· MAXl MVS·P ON t
!i ll FEX'MAXIMVS·BRif. J
! � MAXIMVS·TRIB·POT· =�
H XVI·I MPTTI·5cosm · � ,�„
� � P P PRO @

· FEC IT� · !
;l t f l l/11(11
A · ·

1 • l h h l l f l 11 1 1 t 1 I \ l l "t l \ \ \.\ \Hl \ l \ t \ l \ 1 1 ! ;


U' ll U l \ l t tun \Hau l n llllt
1
l(fl( ll/lf l U t • \ I U \l \0\ \ ' 1 \ \ \ " ' " ' " ' l\1H\

E 1 1 1 1n l 1 t r 1 11 1 l u t l l l U ( \ l t Ul l 1l1 U l \ ,1 , E

....
P,

• •
.�
•" i .l
I I I �
.-.
i.„I
� I
: I
I

rt
,„
-
1
1J
I I
:. - -- --
,11, """" \Y.• " ' ' � -; - • , -; -;- ,-1 - r t -, ,,- „ - -;, -,-, - - ,- ,- , · - -.•,- ,... - ,- t. - - ,- r ,- - -;: -,. , - -\-·, --,-· J· ·1 f
- - - - - - - "'- - - - -

-- -. --
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '- L -

[
-
- - --, •

: -- -------. :.. :. :: = :
- - - - - - - - - - - -- - - -

tn 1 T! • htl l t H l 1 11' : :-_-_-_ :. :. = --- -- : : : : _-: : : :-----: _- -- -- : :- - :_-_-_-_: -: :_ -_·_-_-_--- - -


-
•_,

Q

- - - - -

Cl
A bb . 23. Bau- und Ehreninschrift e n , tlic an!ăB l i c h dc.s Kaisubu uc l1t s i n Porol issum errichtct wurden I:
Q,
Fig. 23. Inscripţi i de construc ţ i e şi onor i f i ce puse cu ocazia v i z i t e i împărat ului la Porolissum a
https://biblioteca-digitala.ro
iDas Romergrenzlwstell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1- / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum t ' 1 13

o 1 2 3 4 s

A bb . 24. Stempelarten der Legionen, III Gallica und VII Gemina


Fig. 24. Tipuri <ţe ,şt_ampile ale legiunilor I I I Gall ica şi ,V�I Gcmina

https://biblioteca-digitala.ro
/ Cas trul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum t
114 Das Râmcrgrehzkastell von Moigrad-Pom e t . Porolissum 1

o o

o 1 2 3 4 5

c )

Abb. 24 A.. Stempeltypen der Kohorte III (Dacorum)


Fig. 24 A. Tipuri de .ştampile iale cohortei Iill (D3corum)
https://biblioteca-digitala.ro
1
Das Romergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 115

A bb . 2.5. Archăologisches Mat eri a l von cler l rstcn Hăl fte d e s 3 . Jahrhw1duts
(terra sigil l at a Gefiissbruchst iicke )
Fig. 25. Materiale arheologice datând d i n prima jumătate a secolului III
(fragmente din vase terra s igil lata)

https://biblioteca-digitala.ro
.......

---- O)

....,_
- --­

' --�- ·-


�-

\���
I

( :;;::
;:;·
o
I
· ------ --'� --1. Q
..,
Q
c
A bb. 26. Landkartc der Barbarensiedlunge n , die sich vor den K ast e l l r n des nordwt: stlichtn Sekt ors und insbesonders Q,
"'
"
vor Porolissum am Anfang des 3. Jabrh undcrts befand"n
Fig. 2 6 . Harta cu aşezări l e barbare situate în faţ a castrelor de pc sectorul de Nord-Vest şi mai ales în faţa Porol issum-u'.ui
la începutul secolului I I I
https://biblioteca-digitala.ro
Das Rămergrenzkaste/l von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. Porolissum 1 t17

• ••••
„.0e ..... ••
: ••

'
t


62) }::
···�..·········

A bb. 2 7. Archăologisches Material aus der ersten Hălîte des 3. J ahrhundcrt s Ge stempe l te
.

Gefă.l3arten von Porolissum


Fig. 27. Materiale ar he ol ogice datând din prima jumătate a secolului III. Ti puri de vase
ştampilate de la Porolissum

https://biblioteca-digitala.ro
118 Nicolae Gudea

„ _ _ _·•

A bb. 28. Archăologisches Material aus der erstcn Hălfte des 3. Jahrhundc rt s .
·

Gcstempelte Gefăl3arten von Porolissum


Fig· 28. Materiale arheologice datând din prima jumătate a secolului III.
Tipuri d e vase ştampilate de la Porolissum

https://biblioteca-digitala.ro
Das Romergienzkaslell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 I Caslrul roman de la Moigrad-Pomet. Poroli1111um 1 1 19

A bb. 29. Graphische Wiederherstcllung der Statue von


I{,aiscr C aracalla in Porolissum
Fig. 29. Reconstituire grafică a statuiei împăratului
Caracalla la Porolissum

https://biblioteca-digitala.ro
120
Nicf)lac Gudea

· - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - .

,\7 - - - "; :..: - - ·"" - - - - .: - - - - - - - - - - -

Fc;:;
C><l
C><J
C><J
C><l
C><J
C> <J
C> <J
t> <J
C>
C> <J
C> <l
C> <J
C> <l
C>-0
C> •
C.. -.l
C>�

C> <J

l · ·.J
c � -J
<> <

., I I

I i

, ,,

1;)
I 1'

•1 ,·
I

'
I I >

'l • )
. ,

·so··
30 .-«>
I I ,

' '
,I I

' '
I I
I I
I I

; I I
I I

A bb. 30. Grund ri.13 des Kaste l l s mit den


errich tet wurden
spăten Baute n, dic um die Mi H c dL s 3. Ja brb ur.der ts·
Fig. 30. Planu l castrul u i cu constr
uc ţ i i l e t ârzi i ridica te pe la mijlocul secolu lui
III

https://biblioteca-digitala.ro
-Da'd Romer{Jrenzkaste// von Moigrad-Pomel. Porolissqm 1 I Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1
121

D O o o o
. . ... , I • ·•
. .
· .- .

. . . . -

o 5 10
'
'

A bb. 3 1 . Gru 1 irill des Komm lndaturgebăudes i n der letzten Ftrnktioni0rungsphase (250 - 275
n. Chr.)
Fig. 3 1 . P l a n l l � l ădirii com'lnd'lmentului î n ultima s a fază d e funcţionare (250- 275 p. Ch.)

https://biblioteca-digitala.ro
1 22 Nicolae. Gµdea

A bb. 32. Archăologisches Material aus der Ze i t nach der M i i.t e des 3. Jahrhundt rt s, d i c i m
Kastell gefunden wurde. Fibel und e i n Ziegelbruchstiick m i t der Zeichnung cinc s
Soldates
Fig. 32. Materiale arheologice datând după mijlocul se c o l ulu i III găsite. în castru. Fibulă
fără analogii şi desenul unui soldat pc o ţ i g l ă

https://biblioteca-digitala.ro
· · vas R6mergrenzkastc/I von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 23

'I

/i
·. :

A bb . 33. Ard1iiologisches Material aus der ersten- und zwe i tcn Hălfte des 3. Jahrhunderts. Fibeln
Fig. 33. Materiale arheologice datând din . secolul III şi după mijlocul secolului III găsite in
castru. Fibule

https://biblioteca-digitala.ro
124 Nicolae Gudea

e

• e

A bb . 34. Im· Kastell gdundene Lanzensp it zenarten


Fig. 34. ·Tipuri de vârfuri de lance găsite în castru

https://biblioteca-digitala.ro
�-Das fWmergrenzlwste// von Moigrad-Pomct. Poro/issum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 25

• • • • •

,
'

, __ •
·-
· '


I

I .}

# .6
t,,.

t I It

•• •
• • • •
I

_}

C> o o o () o
� • A �

'J
� �� o
A bb. 35. Im Kastell gefundene Speerspitzenarten
Fig. 35. Tipuri de vârfuri de suliţă găsite în castru

https://biblioteca-digitala.ro
1 26 Nic;plae .G ude11 .

i.
.•

..
..

·„:. · ' .
� .
·. . .

..
..

.' j

' !

·. .

' :- ·
• :

�H
"·<:J
·.

\_) u
c: " ·.. tgl 1

A bb. 36. Auxi l iarau. riist m1i:;sgc gr nstanC.e : C:ehddo : h ăltu, Ni d C:.oppc r ,·on dc n Săbel�e hc i dc n
Fig. 36. Piese o tLxi l i ore C:.e ai ir r m c 11t :� ufţ i r. r � u: 1 e C.e t c r. c ă, l ut n ol e: C::c. l a h e i de ft,1.Ji i

https://biblioteca-digitala.ro
Das �omergrenzkaste/l von Moigrad-Pomel. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomel. PDrolissum 1
127

-- -· -

...
....- a 11 a n s
L 1 1 0 ns -,__ . ţ. /\ 8 vs
l/) 9 11 a n s ....- . l /\ 8 VS
,.._ s 1: a ns ....- .. l /\1 8 VS
C\J � /\1 8 vs
- -- 6 l l l' v n s
o 9 1 V1
I

I.O - -- s 11 "I n s -
C\l S I V1 ..... l 1 1 1 S VS
9 11 V' n s - -
t> I V1 � I 8 VS
s 11 v n s
Z I V1 s 11 " n s , ..... � L li V VS
L I V1 Z I v ns - i- L I 'I/ 'l/S
.. l d
I
„i i 81 9 11 s ns
....� 6 111 Y ns ....-
.. Z /\ 8 VS
g
N'
, B III Yl -
.
... 6 1 1 "I ns ....- .. l 1\1 8 VS
� 1\1 8 vs
M ....- �-·-' 6 l l Vl 0 11 v ns ....- L li 8 VS
I

.... 9 11 " n s -�
C\J - � 11 Vl � l i v vs
z îl "li n s ;;:--
9 1 V1 L 1 1 " ns -„ L I v vs

M
.......
C\I
.
. z 11 a ns
8
-

C\J ....- 6 11 v n s L /\I 8 VS .


·,

!
o
II
o
C\J '

co ........ e 11 a n s
I

....
.... -- 6 111 Y n s
-
9 1 1 1 V1 -- 6 11 " n s
z1 v ns

i
co
....
....
· 4...... 6 1 81
8

ti 11 a n s
....
L I V ns
t I V1 z t v ns
� <t
I
_J (/) . -- . (/)

A bb. 3 7 . Zc itl iches uncl typologisches Scht m a fi.ir cl i c Waffr n aus d( m K a s t c l l


Fig. 3 7 . Schema ·· cronologică şi t i pologică ptnt ru · armele d i n cast ru

https://biblioteca-digitala.ro
1 28 Nicolae Gudea

.. _a ·,

·, :

.'
·

i:

- .
.·:

. - -

rr
.,
,,
fi
.
,
" I. ,
li
li o •I
'•
li II

,. .,
,1 .,
1' \'
I 1
11
,, ·.�,
„ .,
•'
I \,' „ „
,, .. , ' I
I I I
� . . :: ,, '•· i
· ,. '" I J
„�:) ,,
,,
�i

I· \1
- '
- ii .,,
\
t I

iJ {j.
A bb. 38. l'viedizinische Utensilien die von Arzten im Kastell verwcndet wurdt:n
Fig. 38. Instrwnente medicale folosite de medici în castru

https://biblioteca-digitala.ro
Das Râmergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1 / Castrul roman de la Moigrad-Pomet. Porolissum 1 1 29

- - - _____„
)

(<:::
-
::: ________ :.,;;;;;>
<::::: _____ ;;;;" ...,_

\
'

.... .. ��-----
� ���------�--�

I .

.
.

o �-

c:::_::: � ____ 7

[)-()
A bb . 39. Gcgenstand aus Bronze fi.ir die Săuberw1g dcr IIaut (strigilum) und Pliiltchen filr
die Vorbereitung der Salben
Fig. 39. Piesă din bronz pentru curăţi t pie l e a (strig i l u m ) şi pl f.c uţe prn1ru pn parat a l i f i i

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
Tiparul executat la Imprimeria „ ARDEALUL" Cluj
s.ub comanda nr. 7 0 25 1 / 1 997

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro

Das könnte Ihnen auch gefallen