Sie sind auf Seite 1von 31

1

Formarea adjectivul in limba germana


Adjectivul este partea de vorbire care exprima o caracteristica, o insusire a unui lucru sau a
unei fiinte.
Majoritatea adjectivelor in limba germana sunt formate cu ajutorul sufixelor
si prefixelor din:substantive, adverbe, verbe sau alte adjective.
Vom studia in continuare pe invat germana online
Principalele sufixe intalnite in formarea adjectivelor
-ig
Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din:
1. Substantive:
der Mut (curaj) - mutig (curajos);
die Ruhe (liniste) - ruhig (linistit);
2. Adjective:
fett (gras) - fettig (unsuros);
spitz (ascutit) - spitzig (intepator);
3. Adverbe:
heute (astazi) - heutig (contemporan);
morgen (maine) - morgig (de maine, ziua urmatoare);
dort (acolo) - dortig (local).
Beispiel:
mutig - curajos;
geduldig - rabdator;
ruhig - linistit;
witzig - glumet.
-lich
Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din:
1. Substantive:
der Freund - freundlich;
der Tag - tglich;
der Monat - monatlich;
das Jahr - jhrlich;
2. Adjective:
froh - frhlich;
rund - rundlich.
Beispiel:
schriftlich - scris;
mndlich - oral;
menschlich - omenesc;
glcklich - fericit.

2
-isch
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
Beispiel:
erfinderisch - inventiv;
logisch - logic;
kindisch - copilaros;
hermetisch - ermetic;
himmlisch - ceresc;
biblisch - biblic;
biologisch - biologic;
chemisch - chimic;
strmisch - furtunos;
szenisch - pitoresc;
philologisch - filologic;
philosophisch - filozofic;
musikalisch - muzical;
musisch - muzical;
napoleonisch - napoleoniene.
-bar
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Verbe:
waschen - waschbar;
trinken - trinkbar;
2. Substantive:
der Dank - dankbar;
die Furcht - furchtbar.
Beispiel:
urbar - regenerat;
abrufbar - reparabil;
belehrbar - docil;
deuthbar - interpretabile;
ehrbar - onorabil.
-haft
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Substantive:
der Traum - traumhaft;
2. Verbe:
leben - lebhaft;
3. Adjective:
krank - krankhaft.
Beispiel:
ernsthaft - serios;

3
fehlerhaft - defect;
lmmelhaft - nerod;
fabelhaft - fabulos;
mdchenhaft - feminin.
-sam
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Substantive:
die Gewalt - gewaltsam;
2. Verbe:
schweigen - schweigsam;
3. Adjective:
gemein - gemeinsam.
Beispiel:
gengsam - frugal;
heilsam - salutar;
biegsam - flexibil;
folgsam - ascultator.
-(e)n, -(e)rn
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
Beispiel:
glsern - sticlos;
knchern - osos;
lstern - senzual;
schweinern - silentios;
golden - din aur.
-los
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Sufixul "los" din limba
germana are ca echivalent in limba romana "fara".
Beispiel:
schlaflos - nedormit;
namenlos - fara nume;
hemmungslos - nestapanit;
absichtslos - neintentionat;
achtlos - neatent;
arbeitslos - somer;
aussichtslos - fara sperante;
bargeldlos - fara numerar;
bedenkenlos - fara scrupule;
beispiellos - fara precedent;
charakterlos - fara scrupule;
einfallslos - fara imaginatie;
energielos - incapabil;
ereignislos - fara evenimente;
fehlerlos - perfect;
gewissenlos - fara scrupule;

4
harmlos - inofensiv;
ideenlos - neinspirat;
kopflos - acefal;
lustlos - apatic;
makellos - imaculat;
namenlos - fara nume;
partnerlos - fara partener;
restlos - complet;
schlaflos - nedormit;
tadellos - imaculat;
wahllos - fara discriminare;
zahnlos - stirb.
-arm
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
kalorienarm - sarac in calorii;
fettarm - sarac in grasimi;
vitaminarm - sarac in vitamine.
-reich
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
geistreich - spiritual;
genureich - agreabil;
ideenreich - imaginativ;
regenreich - ploios;
trickreich - complicat.
-voll
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
angstvoll - fricos;
drangvoll - pe deplin patruns;
druckvoll - energic;
ehrenvoll - onorabil;
freudvoll - vesel;
friedvoll - calm;
geistvoll - spiritual;
gemtvoll - sentimental;
genuvoll - incantator;
glanzvoll - genial;
humorvoll - plin de umor;
klangvoll - sonor;
kraftvoll - puternic;
kunstvoll - artistic;
lichtvoll - luminoase;
liebevoll - iubitor;
machtvoll - puternic;
prunkvoll - magnific;
rnkevoll - intrigant;

5
trostvoll - mangaietor;
weihevoll - solemn;
wonnevoll - fericita;
wrdevoll - demn.
Principalele prefixe intalnite in formarea adjectivului in limba germana
unAdjectivele formate cu ajutorul acestui prefix neaga sensul de baza al adjectivului initial.
Beispiel:
unbndig - indisciplinat;
unbebaut - neamenajat;
unbefugt - neautorizat;
unbegabt - netalentat;
unbelebt - neinsufletit;
unbequem - incomod;
unbereit - nepregatit;
unbetont - neaccentuat;
unbewegt - impasibil;
unbewut - inconstient;
unbillig - nerezonabil;
unerhrt - imoral;
unfabar - neverosimil;
unfertig - neterminat;
unfltig - injurios;
unfrmig - diform;
ungebhr - indecenta;
ungeduld - nerabdare;
ungeehrt - neonorat;
ungefge - neindemanatic.
Achtung! Nu toate adjectivele pot forma antonimul cu un-.
missLa fel ca si in cazul prefixului un-, adjectivele formate cu ajutorul prefixului miss- exprima
ceva negativ.
Beispiel:
misstrauische - neincrezatoare;
missgnstigen - indignat;
missgelaunt - prost dispus;
missmutig - descurajat;
missverstndlich - echivoc.
berAdjectivele formate cu ajutorul acestui prefix exprima de regula ceva exagerat.
Beispiel:
berempfindlich - suprasensibil;
bergenau - pedant, excesiv de exact;
bergro - enorm, extrem de mare.
aller-

6
Adjectivele formate cu acest prefix sunt folosite mai ales in limbaj colocvial (stil de
conversatie familiara), pentru a accentua un superlativ.
Beispiel:
der allergrt - cel mai mare;
der allerliebst - adorabil;
der allerwertest - cel mai scump.
halbAdjectivul format cu halb- este folosit pentru a exprima o insusire existenta doar pe
jumatate.
Beispiel:
halbautomatisch - semiautomat;
halbblind - pe jumatate orb;
halbnackt - pe jumatate gol;
halboffen - semideschis.
vollAdjectivele formate cu ajutorul prefixului voll- exprima de regula un lucru sau o actiune
completa sau in mare masura realizata.
Beispiel:
vollautomatisch - complet automatizat;
vollentwickelt - pe deplin dezvoltat;
vollmechanisiert - complet mecanizat;
vollfllt - pe deplin umplut;
vollkraft - in deplina forta;
vollreife - pe deplin coapte;
vollsauge - plin ochi;
vollwaise - complet orfan;
vollziehe - pe deplin egal.

7
Formarea adjectivelor compuse
In limba germana, adjectivele compuse se formeaza de obicei prin alaturarea a doua
cuvinte.
Aceste elemente pot fi:
1. Substantiv + Adjectiv;
2. Adjectiv + Adjectiv;
3. Verb + Adjectiv.
Beispiel:
bild schn
feder leicht
klitze klein
mause tot
nagel neu
stein reich
stein hart
stroh dumm
bettel arm
butter weich
ur alt
tief blau
eis kalt
sternen klar
knie tief
hauch dnn
arm dick
blut arm
welt weit
stahl blau
hand breit
honig gelb
staub frei
kugel rund
wind schief
haus hoch
feuer rot
kerzen gerade
genauknall hart
todes mutig
kern gesund
messer scharf
neuzaun drr
spindel drr
hunde mde
tag hell
lau warm
blut jung
spiegel glatt
samt weich
zucker s

8
ntrebuintarea adjectivului in germana
Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra declinarii substantivului in limba germana, vom
studia mai intai modurile in care poate fi intrebuintat un adjectiv.
Asadar, in limba germana, adjectivul se intrebuinteaza:
atributiv;
ca nume predicativ;
cu functie de complement circumstantial;
ca element predicativ suplimentar;
substantivizat.
1. Adjectivul atributiv este variabil (se acorda cu substantivul pe care il determina).
der fleiige Freund - prietenul harnic;
ein fleiiger Freund - un prieten harnic;
das fleiige King
- copilul muncitor;
ein fleiiges Kind
- un copil muncitor.
2. Adjectivul neprecedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este invariabil (in limba
romana acesta este variabil).
Mein Freund ist fleiig.
Meine Freundin ist fleiig.
Meine Freunde ist fleiig.
Meine Freundinnen ist fleiig.

Prietenul meu este harnic.


Prietena mea este harnica.
Prietenii mei sunt harnici.
Prietenele mele sunt harnice.

Adjectivul precedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este variabil (se acorda in gen,
numar si caz cu substantivul). Aceasta situatie este intalnita destul de rar.
3. Adjectivul folosit ca si complement circumstantial este invariabil.
Der Schler antwortet richtig.
Die Schlerin antwortet richtig.
Die Kinder antworten richtig.
Die Schler antworten richtig.

Elevul raspunde corect.


Eleva raspunde corect.
Copiii raspund corect.
Elevii raspund corect.

4. Adjectivul folosit ca element predicativ suplimentar este invariabil. In limba romana acesta
este variabil.
Der Junge kam froh nach Haus.
Das Mdchen kam froh nach Haus.
Die Jungen kamen froh nach Haus.
Die Mdchen kamen froh nach Haus.

Baiatul a venit voios acasa.


Fetita a venit voioasa acasa.
Baietii au venit voiosi acasa.
Fetele au venit voioase acasa.

5. Adjectivele substantivizate sunt variabile si urmeaza regulile declinarii adjectivelor


atributive.
Adjectivele substantivizate de genul masculin si feminin denumesc persoane:
der Alte - batranul
der Fremde - strainul
die Alte - batrana
die Fremde - straina
iar cele de gen neutru exprima notiuni abstracte:
das Neue - tot ce este nou
das Schne - tot ce este frumos

9
Declinarea adjectivului in germana
Adjectivul atributiv sta de obicei in fata substantivului pe care il determina si se acorda cu
acesta in gen, numar si caz. Terminatiile adjectivului depind de cuvantul determinativ care il
preceda (de prezenta sau absenta acestuia).
Deosebim in limba germana 3 tipuri de declinare a adjectivelor:
Tip 1. Adjective precedate de articol hotarat (declinare slaba)
Tip 2. Adjective precedate de articol nehotarat (declinare mixta)
Tip 3. Adjective neprecedate de articol (declinare tare)
Dupa prezentarea celor 3 tipuri de declinari ale adjectivului, vom studia
Cazurile speciale de declinare ale unui adjectiv si
Adjectivul atributiv nedeclinat.
1. Adjective precedate de articolul hotarat
Terminatiile specifice adjectivului precedat de articol hotarat
Caz Singular

Plural

masculin feminin neutru masculin feminin neutru


N

-e

-e

-e

-en

-en

-en

-en

-e

-e

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de un pronume cu terminatiile


articolului hotarat:
dieser, diese, dieses (pl. diese);
jener, jene, jenes (pl. jene);
jeder, jede, jedes;
welcher, welche, welches (pl. welche);
mancher, mancher, manches (pl. manche);
solcher, solche, solches;
derselbe, dieselbe, dasselbe;
derjenige, diejenige, dasjenige;
alle;
beide.
Declinarea adjectivului precedat de articolul hotarat
Caz Singular

Plural

masculin

feminin

neutru

m, f, n

der nette Schler

die nette Schlerin

das nette Kind

die netten Schler

den netten Schler

die nette Schlerin

das nette Kind

die netten Schler

dem netten Schler der netten Schlerin dem netten Kind

des netten Schlers der netten Schlerin des netten Kindes der netten Schler

den netten Schlern

10
2. Adjective precedate de articol nehotarat
Terminatiile specifice ale adjectivelor precedate de articolul nehotarat
Caz Singular

Plural

masculin feminin neutru masculin feminin neutru


N

-er

-e

-es

-en

-en

-en

-en

-e

-es

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

-en

Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de articolul nehotarat negat sau de
pronumele posesiv adjectival:
kein, keine, kein (pl. keine);
mein, meine, mein (pl. meine);
dein, deine, dein (pl. deine);
irgendein, irgendeine, irgendein, irgendwelche.
Declinarea adjectivului precedat de articolul nehotarat
Caz Singular

Plural

masculin

feminin

neutru

m, f, n

mein kleiner Bruder

meine kleine Schwester

mein kleines Kind

meine kleinen Brde

meinen kleinen Bruder meine kleine Schwester

mein kleines Kind

meine kleinen Brde

meinem kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meinem kleinen Kind meinen kleinen Brd

meines kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meines kleinen Kind meiner kleinen Brde

3. Adjective neprecedate de articol


Terminatiile specifice ale adjectivelor neprecedate de articol
Caz Singular

Plural

masculin feminin neutru masculin feminin neutru


N

-er

-e

-es

-e

-e

-e

-en

-e

-es

-e

-e

-e

-em

-er

-em

-en

-en

-en

-en (-es) -er

-en

-er

-er

-er

Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de:


viele;
einige;

11
wenige;
andere;
mehrere;
verschiedene.
Declinarea adjectivului neprecedat de articol
Caz Singular

Plural

masculin

feminin

neutru

m, f, n

frischer Fisch

frische Butter frisches Brot

frische Eier

frischen Fisch

frische Butter frisches Brot

frische Eier

frischem Fisch

frischer Butter frischem Brot

frischen Eiern

frischen Fisches frischer Butter frischen Brotes frischer Eier

Cazurile speciale de declinare ale adjectivelor


Unele adjective care exprima culori si care sunt imprumutate din alte limbi, nu se declina
(rosa, indigo, lila, beige, orange). De asemenea, nu se declina nici
adjectivele super si prima.
Adjectivul care determina un alt adjectiv sau un participiu, este invariabil.
Invariabile raman si adjectivele terminate in -er, scrise cu majuscula si care sunt derivate (in
special) de la nume de orase.
Dupa etwas, viel, mehr, wenig si nichts adjectivele se substantivizeaza, se scriu cu
majuscula, primesc terminatia -es si se declina dupa tipul 3.
Dupa alles, adjectivele primesc terminatia -e si se declina dupa tipul 1.
Adjectivul hoch, in cursul declinarii il pierde pe -c.
Adjectivele terminate in -el pierd vocala -e in cursul declinarii.
Adjectivele terminate in -er sau -en pot omite vocala -e- in timpul declinarii, in special in
limbajul poetic.
Adjectivul atributiv nedeclinat
Sunt anumite cazuri in care adjectivul atributiv apare nedeclinat. In acest caz el este regasit
dupa substantiv, mai rar inaintea lui.
Adjectivul atributiv nedeclinat se intalneste indeosebi:
- in limbaj poetic, in cantece populare, basme, legende, expresii, proverbe;
- in limbajul comercial, reclame;
- in substantivele compuse;
- in grupurile de doua sau mai multe adjective atributive strans legate prin intelesul lor si
unite in scriere prin cratima sau formand chiar un adjectiv compus.
In acest caz se declina numai ultimul adjectiv, celelalte ramanand intotdeauna nedeclinate.

12

13
omparatia adjectivului in limba germana
In limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca
o insusire (o caracteristica) exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte (sau chiar
la acelasi obiect):
klein - mic, kleiner - mai mic, am kleinsten - cel mai mic;
tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc;
reich - bogat, reicher - mai bogat, am reichsten - cel mai bogat.
Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii:
Pozitiv (die Grundstufe)
Comparativ (die Vergleichsstufe)
Superlativ (die Hchststufe)
Mein Handy ist besonders klein, freut sich Heiko.
Meines ist noch viel kleiner, entgegnet Hasso.
Aber am kleinsten ist doch zweifellos das meine, prahlt Mirko.
Mein alter VW ist noch erstaunlich schnell, erzhlt Heiko.
Mein frisierter Manta ist aber schneller, kontert Hasso.
Mein tiefergelegter Rennsmart ist am schnellsten, stellt Mirko klar.
Dafr ist meine neue Freundin besonders hbsch, trumpft Heiko auf.
Du musst zugeben, dass meine deutlich hbscher ist, erwidert Hasso.
Schon gut Mnner, aber ohne Frage ist meine am hbschesten, gibt Mirko an.
(udoklinger.de)
Invata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului.
1. Pozitiv
Gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o
compara cu alta (adjectivul in sine, neschimbat), :
fett - gras, schn - frumos, gut - bun, schnell - rapid, langsam - incet.
Atunci cand, la gradul pozitiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se
leaga prin >(eben) so - tot atat< sau >wie - cat, ca< si stau la acelasi caz.
Pozitivul intarit prin auerordentlich (exceptional), uerst (extrem), besonders (in
special), hchst (suprem, ultim), sehr (foarte), beraus (extrem de) are valoare de superlativ.
2. Comparativ
Se foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt
obiect sau a aceluiasi obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare
sau mai mic al insusirii.
Comparativul in limba germana se formeaza din
adjectivul la pozitiv +umlaut + er.
schn + er = schner
jung + umlaut + er = jnger
kurz + umlaut + er = krzer
intelligent + er = intelligenter
gro + umlaut + er = grer
Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la

14
formarea gradului comparativ.
Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina.
Atentie: brav - braver, bunt - bunter, froh - froher!
In limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ:
- adjectivele care prezinta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au;
- adjective de origine negermana;
- participiile intrebuintate ca adjective;
- anumite adjective monosilabice: barsch, blank, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, kahl, klar,
knapp, matt, morsch, plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, wahr,
wund, zahm, zart.
Unele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau bnger,
blasser sau blsser, frommer sau frmmer, gesnder sau gesunder, glatter sau gltter,
karger sau krger, krummer sau krmmer, nasser sau nsser, schmaler sau schmler.
La gradul comparativ adjectivele terminate in:
- el pierd vocala -e: dunkel - dunkler;
- en, -er pierd adesea vocala -e: heiter - heit(e)rer, trocken - trock(e)ner, offen - off(e)ner.
Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:
1. Egali, elementul de legatura este wie:
Esther war genauso schnell wie Nora.
Hans ist genauso fleiig wie Hubert.
Die Reparatur ist ebenso teuer wie ein Neukauf.
2. Inegali, elementul de legatura este als:
Esther war schneller als Nora.
Hans ist fleiiger als Hubert.
Die Reparatur ist teuerer als ein Neukauf.

(udoklinger.de)

Spre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi caz.
Gradul comparativ poate fi intarit prin noch (mai), ungleich (inegal,
diferit), viel (mult), weit (de anvergura).
Adjectivele atributive la gradul comparativ urmeaza regulile declinarii adjectivelor la pozitiv.
3. Superlativ
Superlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai scazut grad.
In limba germana, gradul superlativ se formeaza din:
adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st.
schn + st = schnst
jung + umlaut + st = jngst
s + est = sest
Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ.
Vocala e se intercaleaza intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d,
-s, -ss, -, -st, -t, -tz, -sch, -x, -z:
fad - fadeste
sanft - sanfteste
dreist - dreisteste
interessant - interessanteste.

15
Atentie: adjectivul gro, desi se termina in -, nu intercaleaza e la superlativ!
In limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuinteaza de obicei:
1. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul hotarat si urmeaza regulile de
declinare ale adjectivelor atributive;
2. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en:
gro - am grten
reich - am reichsten
weit - am weitesten
tief - am tiefsten
3. Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat.
Gradul superlativ poate fi intarit prin aller (de toate), weitaus (mult mai mult), bei weitem (de
departe).

16
Adjective - cazuri speciale de comparatie
In limba germana intalnim cateva cazuri de comparatie care nu se regasesc in ceea ce am
studiat pana acum.
Vom studia acum 3 cazuri speciale de comparatie.
1. Adjective care formeaza gradele de comparatie neregulat
Pozitiv Comparativ Superlativ
gro

grer

am grten

der/die/das grte

gut

besser

am besten

der/die/das beste

hoch

hher

am hchsten

der/die/das hchste

nach

nher

am nchsten

der/die/das nchste

viel

mehr

am meisten

der/die/das meiste

minder

am mindesten der/die/das mindeste

weniger

am wenigsten der/die/das wenigste

wenig

2. Adjective care au numai doua grade de comparatie: pozitiv (dupa sens) si superlativ
Pozitiv

Superlativ

uere uerste
obere

oberste

hintere hinterste
der, die, das

innere

innerste

mittlere mittlerste
niedere niederste
untere

unterste

vordere vorderste
3. Adjective care nu au grade de comparatie:
- adjective de alta origine decat germana care denumesc culori: rosa, beige;
- superlative populare: tadernst;
- adjective care prin sensul lor nu pot fi supuse comparatiei: tot, laub.

17
ADVERBUL
Adverbul in germana
In limba germana, adverbul (Das Adverb, Das Umstandswort) reprezinta partea de vorbire
neflexibila care indica o caracteristica a unei actiuni, stari sau insusiri.
Adverbele pot arata:
- unde se petrece actiunea;
- cand se petrece actiunea;
- cum se petrece actiunea;
- din ce cauza se petrece actiunea.
In baza criteriilor enumerate mai sus, vom distinge in limba germana urmatoarele adverbe:
- adverbe de loc;
- adverbe de timp;
- adverbe de mod;
- adverbe de cauza.
Adverbele nu se declina si nu se conjuga, deci sunt invariabile.
Un grup restrans de adverbe pot avea grade de comparatie.
Adverbele determina in mod obisnuit verbe; acestea mai determina si substantive, pronume,
adjective sau alte adverbe.
Adverbul de loc
(Lokaladverbien - Adverbien des Ortes)
Adverbul de loc raspunde la intrebarea wo? - unde?, wohin? - incotro?, woher? - de unde? si
poate indica un loc in mod static sau directia (miscarea intr-o sau dintr-o anumita directie).
1. Exprima locul unde se petrece actiunea sau starea aratata de verb, respectiv pozitia, si
raspunde la intrebarea wo?
Adverbe care exprima locul actiunii
Raspude la Wo? Unde?
Exprima

Un loc in mod static

anderswo

altundeva

auen

afara

da

aici, acolo, atunci, apoi

dort

acolo

drauen

afara

drinnen

inauntru

drben

dincolo

hier

aici

hinten

in spate

innen

in interior

18
irgendwo

undeva

links

la stanga

nirgends

niciunde

nirgendwo

nicaieri

oben

sus

rechts

la dreapta

berall

peste tot

unten

jos

vorn(e)

in fata

wo

unde

2. Exprima miscarea intr-o anumita directie si raspunde la intrebarea wohin? unde? incotro?
Aceste adverbe indica directia spre punctul final, orientate dinspre vorbitor.
Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea wohin? sunt precedate de prepozitia nach.
Adverbe care exprima miscarea intr-o anumita directie
Raspunde la

Wohin? Unde? Incotro?

Exprima

Directia spre punctul final

abwrts

in jos

anderswohin

altundeva

aufwrts

in sus

bergab

la vale

bergauf

va deal

dahin

intr-acolo

dorthin

intr-acolo

heim

acasa

heimwrts

spre casa

hierhin

incoace

irgendwohin

undeva

nach drauen afara


nach drinnen

inauntru

nach hinten

spre/in spate

nach links

la stanga

nach oben

in sus

nach rechts

la dreapta

19
nach unten

in jos

nach vorn

spre/in fata

nirgendwohin nicaieri
querfeldein

de-a dreptul

seitwrts

intr-o parte

berallhin

peste tot

vorwrts

inainte

3. Exprima miscarea dintr-o anumita directie si raspunde la intrebarea woher? de unde?


Acestea indica directia dinspre locul de pornire, orientate spre vorbitor.
Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea woher? sunt precedate de prepozitia von.
Adverbe care exprima miscarea dintr-o anumita directie
Raspunde la

Woher? De unde?

Exprima

Directia dinspre locul de pornire

anderswoher

de altundeva

daher

de acolo

dorther

de acolo

hierher

incoace, aici

irgendwoher

de undeva

nirgendwoher

de nicaieri

berallher

de peste tot

von drauen

de afara

von drinnen

dinauntru

von hinten

din spate

von irgendwoher

de undeva

von links

de la stanga

von nirgendwoher de nicaieri


von oben

de sus

von rechts

de la dreapta

von berallher

de peste tot

von unten

de jos

von vorn

din fata

Adverbele her si hin se folosesc de obicei ca particula separabila pe langa verbe de


miscare .

20
Her este folosit pentru a indica directia spre vorbitor iar hin pentru a indica
directia dinspre vorbitor.
her - spre
hin - dinspre
Destul de des, adverbele her si hin se combina cu adverbul ein sau cu unele prepozitii si
exprima, conform intelesului acestora: intrarea, iesirea, urcarea, coborarea, trecerea.
Adverbele compuse cu hin si her sunt folosite indeosebi in limba scrisa.
Wo?

Wohin?

Woher?

Pozitia

Directia

Directia

hier, da

(hier) hin

(hier) her

dort, da dorthin / dahin

dorther / daher

drinnen

herein / rein

hinein / rein

drauen hinaus / raus

heraus / raus

oben

hinauf / rauf

herauf / rauf

unten

hinunter / runter herunter / runter

drben

hinber / rber

herber / rber

In limba vorbita sunt preferate formele scurte, aceleasi pentru ambele directii.
Peter, komm doch rein!
Peter, vino inauntru!
Peter, geh doch rein!
Peter, du-te inauntru!
Mai putem intalni raus in loc de heraus, rauf in loc de herauf, runter in loc de herunter.
Din anumite adverbe de loc s-au format adjective care sunt folosite mai mult atributiv.
Adverb

Adjectiv

auen afara

uer

exterior, superficial

dort

acolo

dortig

de acolo, local

hier

aici

hiesig

de aici, din localitate

hinten

in spate

hinter

de dinapoi, posterior

innen

in interior inner

interior

links

la stanga

link

stang

oben

sus

ober

(cel) de sus

oben

sus

obig

sus-zis

rechts

la dreapta recht

drept

unten

jos

unter

de jos, inferior

vorder

cel dinainte

vorn(e) in fata

21
Adverbul de timp
(Temporaladverbien - Adverbien der Zeit)
Adverbul de timp raspunde la intrebarile
wann? - cand?, wie lange? - cat timp?, wie oft? - cat de des?
si indica momentul inceperii actiunii, durata si frecventa acesteia.
1. Exprima momentul in care incepe o actiune si raspunde la intrebarea wann? cand?
Raspunde la Wann? Cand?
Exprima

Un moment

(ein) mal

(vre) odata

bald

(in) curand

damals

atunci

dann

atunci

eben

tocmai

einmal

odata

einst

odinioara

frher

odinioara

gerade

tocmai

gestern

ieri

gleich

imediat

heute

astazi

jemals

vreodata

jetzt

acum

kaum

de-abia

krzlich

de curand

morgen

maine

nachler

mai tarziu

neulich

recent

nun

acum

seinerzeit

pe atunci

soeben

tocmai acum

sofort

imediat

spter

mai tarziu

bermorgen poimaine
vorgestern

alaltaieri

22
vorher

mai inainte

vorhin

mai inainte

vorhin

mai inainte

zuknftig

in viitor

2. Exprima durata actiunii si raspunde la intrebarea wie lange? cat timp?


Raspunde la

Wie lange? Cat timp?

Exprima

Durata actiunii

allezeit

tot timpul

bis dahin

pana atunci

bis her/ bis jetzt pana acum


bisher

pana acum

immer

mereu

jahrelang

ani in sir

jahrhundertlang secole in sir


jederzeit

oricand

lange

mult timp

monatelang

luni in sir

nie

nicicand

niemals

niciodata

noch

inca

stets

intotdeauna

stundenlang

ore in sir

tagenlang

zile in sir

vorlufig

deocamdata

wochenlang

saptamani in sir

zeitlebens

toata viata

3. Exprima frecventa actiunii si raspunde la intrebarea wie oft? cat de des?


Raspunde la

Wie oft? Cat de des?

Exprima

O repetitie, frecventa actiunii

dienstags

martea

fast immer

aproape mereu

fast nie / kaum

aproape niciodata

23
immer

mereu

immer fort

tot mereu

immer wieder

tot mereu

jhrlich

anual

manchmal

uneori

mehrmals

de mai multe ori

meistens / meist de cele mai multe ori


mittags

mereu la pranz

monatlich

lunar

montags

lunea

morgens

in fiecare dimineata

nie / niemals

niciodata

nochmals

iarasi

oft / hufig

adesea / adeseori

selten

rar(eori)

tglich

zilnic

viemals

de multe ori

wchentlich

saptamanal

zeitweise

uneori

Adverbul de mod
(Modaladverbien - Adverbien der Art und Weise)
Adverbul de mod in limba germana raspunde la intrebarile:
wie? - cum? in ce fel?
auf welche Weise? - la ce mod?
in welcher Weise? - in ce mod?
wieviel? - cate? cat?
wie stark? - cat de mult?
wie sehr? - cat de tare?
si exprima modul in care se desfasoara o actiune, cantitatea, masura, gradul sau
intensitatea acesteia. De asemenea, poate indica o afirmatie, o negatie, o indoiala, o dorinta,
o probabilitate, o proximitate sau o precizare.
1. Exprima modul in care se desfasoara o actiune, modul in care se prezinta o stare sau o
insusire si raspunde la intrebarile wie?, auf welche Weise?, in welcher Weise?.
Beispiel: anders, bestens, blindlings, gern, sichtlich.
2. Exprima cantitatea, masura sau intensitatea si raspunde la intrebarile wie viel?, wie stark?
Beispiel: etwas, genug, mehr, viel, wenig.
3. Exprima intensitatea sau gradul actiunii si raspunde la intrebarea wie sehr?.

24
Beispiel: beinahe, etwa, fast, genug, kaum, nur, sehr.
Adverbul de cauza
(Kausaladverbien - Adverbien des Grundes)
Adverbul de cauza, in limba germana, raspunde la intrebarile:
warum? - de ce?
weshalb? - din ce cauza?
weswegen? - pentru ce?
wozu? - la ce? la care? pentru ce? pentru care?
wofr? - pentru ce?
zu welchem Zweck? - pentru ce scop?
unter welcher Bedingung? - in ce conditii?
wodurch? - prin ce? prin care?
womit? - cu ce? cu care?
Adverbul de cauza poate exprima:
1. cauza unei actiuni sau a unei stari
Raspunde la intrebarile warum?, weshalb? si weswegen?
Beispiel: darum, daher, deshalb, deswegen, davon, folglich.
2. scopul actiunii
Raspunde la intrebarile wozu?, wofr?, zu welchem Zweck?
Beispiel: dazu, dafr, hierzu, hierfr.
3. conditia acesteia
Raspunde la intrebarea unter welcher Bedingung?
Beispiel: andernfalls, gegebenenfalls, ntigenfalls, sonst.
4. concesia
Raspunde la intrebarea mit welcher Einrumung?
Beispiel: dennoch, gleichwohl, jedenfalls, trotzdem
5. instrumentul
Raspunde la intrebarile wodurch? si womit?
Beispiel: dadurch, damit, hierdurch, hiermit

25
Declinarea articolului in germana
Inainte de a trece la declinarea substantivelor in limba germana este bine sa studiem
declinarea articolelor hotarat si nehotarat. Intrucat regulile de declinare a substantivelor sunt
putin mai "stufoase" este de preferat sa retinem si sa intelegem formele articolelor pentru
cele patru cazuri din germana.
Vom incepe cu declinarea articolului hotarat urmata de un exemplu de folosire, vom continua
cu declinarea articolului nehotarat insotita de un exemplu si vom incheia acest articol cu
cazurile de omitere ale articolului.
Declinarea articolului hotarat in limba germana
Cazul

Singular

Plural

masculin feminin neutru m, f, n


Nominativ der

die

das

die

Akkusativ den

die

das

die

Dativ

dem

der

dem

den + n la substantiv

Genitiv

des

der

des

der

Exemplu declinare articol hotarat


Caz

Nominativ

Akkusativ

Dativ
Genitiv

Caz

Nominativ

Akkusativ
Dativ

Singular
masculin

feminin

neutru

der Tisch

die Mtze

das Brett

masa

caciula

scandura

den Tisch

die Mtze

das Brett

pe masa

pe caciula

pe scandura

dem Tisch

der Mtze

dem Brett

mesei

caciulii

scandurii

des Tiches

der Mtze

des Brettes

a, ai, ale mesei

a, ai, ale caciulii

a, ai, ale scandurii

masculin

feminin

neutru

die Tische

die Mtzen

die Bretter

mesele

caciulile

scandurile

die Tische

die Mtzen

die Bretter

pe mese

pe caciuli

pe scanduri

den Tische

den Mtzen

den Bretter

Plural

26

Genitiv

meselor

caciulilor

scandurilor

der Tische

der Mtzen

der Bretter

a, ai, ale meselor a, ai, ale caciulilor a, ai, ale scandurilor

Declinarea articolului nehotarat in limba germana

Caz

Singular
masculin feminin neutru

Nominativ ein

eine

ein

Akkusativ einen

eine

ein

Dativ

einem

einer

einem

Genitiv

eines

einer

eines

Articolul nehotarat nu are forme de plural.


Substantivele la plural folosesc numai articolul hotarat.
Exemplu declinare articol nehotarat
Caz

Nominativ

Akkusativ

Dativ
Genitiv

Singular
masculin

feminin

neutru

ein Tisch

eine Mtze

ein Brett

o masa

o caciula

o scandura

einen Tisch

eine Mtze

ein Brett

pe o masa

pe o caciula

pe o scandura

einem Tisch

einer Mtze

einem Brett

unei mese

unei caciuli

unei scanduri

eines Tisches

einer Mtze

eines Brettes

a, ai, ale unei mese a, ai, ale unei caciuli a, ai, ale unei scanduri

Cazuri de omitere a articolului in limba germana


In limba germana, exista anumite situatii in care articolul poate fi omis.
Acesta este adesea omis atunci cand substantivul este folosit in enunturi, telegrame, titluri
sau atunci cand substantivul exprima o notiune abstracta.
Articolul poate fi omis:
inaintea substantivelor abstracte care exprima o notiune de timp, o stare, o insusire;
inaintea numelor de persoana nedeterminate printr-un atribut;
inaintea substantivelor care indica grade de rudenie;

27
inaintea numelor continentelor si a celor mai multe nume de tari, provincii sau localitati;
inaintea denumirii materiilor de studiu;
inaintea denumirilor de materii, folosite in sens general (laptele);
inaintea substantivelor folosite ca formule de adresare, exclamari sau chemari;
in adrese, titluri, telegrame, anunturi;
in enumerari, daca substantivele sunt la plural;
inaintea numeralelor carinale, daca accentuam numarul sau cantitate;
in locutiuni verbale, proverbe, expresii idiomatice;
in stilul beletristic;
la simpla numire a unui substantiv.

28
Numeralul in germana (Zahlwort)
Numeralul (Zahlwort) este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea numerica a
obiectelor.
Teoretic, numeralul nu poate constitui o parte de vorbire separata intrucat acesta foloseste
cuvintele din alte trei parti de vorbire: adjective, adverbe sau substantive.
Din punctul de vedere al continutului, deosebim in limba germana mai multe tipuri de
numerale:
numerale cardinale
numerale ordinale
numerale ordinale adverbiale
numerale fractionare
numerale distributive
numerale variative
numerale multiplicative
numerale de repetitie
Numeralul cardinal (die Kardinalzahlen)
Numeralul cardinal exprima un numar si raspunde la intrebarea "wieviel?".
1

eins

17

siebzehn

200

zweihundert

zwei

18

achtzehn

444

vierhunder vierundvierzig

drei

19

neunzehn

1000

tausend

vier

20

zwanzig

1001

tausendeins

fnf

21

einundzwanzig 1876

tausendachthundert - sechsundsiebzig

sechs

25

fnfundzwanzig 2000

zweitausend

sieben

30

dreiig

3316

dreitausenddreihundert sechzen

acht

33

dreiunddreiig

4000

viertausend

neun

40

vierzig

900000

neunhunderttausend

10 zehn

50

fnfzig

1000000

eine Million

11 elf

60

sechzig

1000 Millionen 1 Milliarde

12 zwlf

70

siebzig

1000 Milliarden 1 Billion

13 dreizehn

80

achtzig

1000 Billionen

1 Billiarde

14 vierzehn

90

neunzig

null

15 fnfzehn

100 hundert

16 sechzehn 101 hunderteins


Numeralele cardinale de la 0 la 12 sunt simple.
Numeralele cardinale de la 13 la 19, cele intre zeci si cele formate cu sute si mii sunt
compuse.
Numeralele compuse (13-19) se formeaza din numar +
zehn: dreizehn, vierzehn, fnfzehn, achtzehn, neunzehn.
Exceptie fac numeralele 16 si 17:
Numeralul 16 (sechzehn), format din 6 + 10 (sechs + zehn), pierde s de la sechs.

29
Numeralul 17 (siebzehn), format din 7 + 10 (sieben + zehn), pierde en de la sieben.
Zecile (40, 50, 80, 90) se formeaza din numar + zig: vierzig, fnfzig, achtzig, neunzig.
Exceptie fac (20, 30, 60, 70): zwanzig, dreiig, sechzig, siebzig.
Numeralele dintre zeci (24, 35, 46, 57, etc) se formeaza din numar + und + zeci.
33 - drei + und + dreiig, 55 - fnfundfnfzig, 65 - fnfundsechzig.
Observa: fata de romana, in limba germana ordinea este diferita: 3 si 30, 5 si 50, 5 si 60.
Numeralele de la 100 pana la un milion se formeaza din numar + hundert.
400 - vierhundert, 800 - achthundert.
Numeralele compuse se formeaza din numar + hunder + regula zecilor.
899 - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie
legat: achthundertneunundneunzig).
Observa: constructia numeralului este opt + sute + noua + nouazeci.
Numeralele de ordinul miilor se formeaza din numar + tausend + regula numerale compuse.
9.899 - neun - tausend - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie
legat: neuntausendachthundertneunundneunzig).
Numeralele pana la un milion se formeaza dupa cum urmeaza:
868 849 acht - hundert - acht - und - sechzig - tausend - acht - hundert - neun - und
- vierzig (corect se scrie legat).
Numeralele ordinale (die Ordinalzahlen)
Numeralele ordinale exprima o anumita ordine sau un anumit loc pe care il ocupa o
persoana, un obiect, o actiune.
In limba germana, numeralele ordinale raspund la intrebarea der, die, das wievielte? a cata,
al catelea?
Numeralele ordinale pana la 19 se formeaza din
numeral cardinal + te: erste, zweite, dritte, vierte, zehnte, neunzehnte.
Numeralele ordinale de la 20 se formeaza din
numeral cardinal + ste: zwanzigste, hundertste, tausendste.
Numerale ordinale adverbiale (die Einteilungszahlen)
In limba germana, numeralele ordinale adverbiale definesc ordinea intr-o insiruire.
Numeralele ordinale adverbiale se formeaza din numeral ordinal + ens.
Exemplu: erstens, zweitens, drittens, viertens.
Numeralele fractionare (die Bruckzahlen)
Numeralele fractionare exprima o parte dintr-un tot.
In limba germana, numeralele fractionare se formeaza din numerale ordinale + tel.
Exemplu: ein Drittel, ein Viertel, ein Fnftel.
Numeralele fractionare se scriu, de obicei, in cifre.
1/2

ein halb

1 1/2

eineinhalb

1/3

ein Drittel

2 1/4

zwei einviertel

1/4

ein Viertel

3 1/2

drei einhalb

30
3/4

Dreiviertel

4 3/4

vier dreiviertel

4/6

vier Sechstel

5 4/6

fnf viersechstel

1/100 ein Hundertstel

6 5/16

sechs fnfsechzehntel

2/101 zwei Hunderteintel

18 4/8

achtzehn vierachtel

3/202 drei Zweihundertzweitel 23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel


Numeralele zecimale: 2,423 - zwei Komma vier zwei drei.
Numeralele fractionare apar adesea in cuvinte compuse, caz in care numeralul este cuvantul
determinativ: ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein Dreiviertelmehrheit.
Numerale distributive (die Verteilungszahlen)
Numeralele distributive ale limbii germane exprima o grupare numerica.
Acestea raspund la intrebarea je (zu) wieviel?
Numeralele distributive se pot forma prin constructia je + numeral cardinal: je einer, je zwei,
sau prin constructia zu + numeral ordinal: zu zweit, zu dritt, zu viert.
Numeralele formate cu je urmeaza regulile declinarii numeralelor cardinale iar cele formate
cu zu sunt invariabile.
Numeralele variative (die Artzahlen)
Numeralele variative exprima un numar de categorii, de specii diferite.
Acestea raspund la intrebarea wievielerlei? cate feluri? cate categorii? cate specii?
Numeralele variative se formeaza din numerale cardinale + erlei:
zweierlei, dreierlei, viererlei,
sau din all, viel, manch + erlei:
allerlei, vielerlei, mancherlei.
Numeralele variative sunt adverbe deci, invariabile.
Numeralele multiplicative (die Vervielfltigungszahlen)
Numeralele multiplicative arata in ce proportie creste o cantitate.
Acestea raspund la intrebarea wievielfach?
Numeralele multiplicative se formeaza din numerale cardinale + fach
einfach, zweifach, zehnfach
sau din mehr, viel, manning + fach
mannigfach, mehrfach, vielfach.
Numeralele de repetitie (die iterativen Zahlwrter)
Numeralele de repetitie arata de cate ori se savarseste o actiune. In limba germana,
numeralele de repetitie raspund la intrebarea wie oft? sau wievielmal?
Acest tip de numeral se formeaza din numerale cardinale + mal
einmanl, zweimal, viermal
sau din viel, mehr + mals
vielmals, mehrmals.
Numeralele de repetitie sunt adverbe deci, invariabile.

31

Das könnte Ihnen auch gefallen