Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Adjectivul
Adjectivul
2
-isch
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
Beispiel:
erfinderisch - inventiv;
logisch - logic;
kindisch - copilaros;
hermetisch - ermetic;
himmlisch - ceresc;
biblisch - biblic;
biologisch - biologic;
chemisch - chimic;
strmisch - furtunos;
szenisch - pitoresc;
philologisch - filologic;
philosophisch - filozofic;
musikalisch - muzical;
musisch - muzical;
napoleonisch - napoleoniene.
-bar
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Verbe:
waschen - waschbar;
trinken - trinkbar;
2. Substantive:
der Dank - dankbar;
die Furcht - furchtbar.
Beispiel:
urbar - regenerat;
abrufbar - reparabil;
belehrbar - docil;
deuthbar - interpretabile;
ehrbar - onorabil.
-haft
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Substantive:
der Traum - traumhaft;
2. Verbe:
leben - lebhaft;
3. Adjective:
krank - krankhaft.
Beispiel:
ernsthaft - serios;
3
fehlerhaft - defect;
lmmelhaft - nerod;
fabelhaft - fabulos;
mdchenhaft - feminin.
-sam
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
1. Substantive:
die Gewalt - gewaltsam;
2. Verbe:
schweigen - schweigsam;
3. Adjective:
gemein - gemeinsam.
Beispiel:
gengsam - frugal;
heilsam - salutar;
biegsam - flexibil;
folgsam - ascultator.
-(e)n, -(e)rn
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
Beispiel:
glsern - sticlos;
knchern - osos;
lstern - senzual;
schweinern - silentios;
golden - din aur.
-los
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive. Sufixul "los" din limba
germana are ca echivalent in limba romana "fara".
Beispiel:
schlaflos - nedormit;
namenlos - fara nume;
hemmungslos - nestapanit;
absichtslos - neintentionat;
achtlos - neatent;
arbeitslos - somer;
aussichtslos - fara sperante;
bargeldlos - fara numerar;
bedenkenlos - fara scrupule;
beispiellos - fara precedent;
charakterlos - fara scrupule;
einfallslos - fara imaginatie;
energielos - incapabil;
ereignislos - fara evenimente;
fehlerlos - perfect;
gewissenlos - fara scrupule;
4
harmlos - inofensiv;
ideenlos - neinspirat;
kopflos - acefal;
lustlos - apatic;
makellos - imaculat;
namenlos - fara nume;
partnerlos - fara partener;
restlos - complet;
schlaflos - nedormit;
tadellos - imaculat;
wahllos - fara discriminare;
zahnlos - stirb.
-arm
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
kalorienarm - sarac in calorii;
fettarm - sarac in grasimi;
vitaminarm - sarac in vitamine.
-reich
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
geistreich - spiritual;
genureich - agreabil;
ideenreich - imaginativ;
regenreich - ploios;
trickreich - complicat.
-voll
Cu ajutorul acestui sufix se formeaza adjective din substantive.
Beispiel:
angstvoll - fricos;
drangvoll - pe deplin patruns;
druckvoll - energic;
ehrenvoll - onorabil;
freudvoll - vesel;
friedvoll - calm;
geistvoll - spiritual;
gemtvoll - sentimental;
genuvoll - incantator;
glanzvoll - genial;
humorvoll - plin de umor;
klangvoll - sonor;
kraftvoll - puternic;
kunstvoll - artistic;
lichtvoll - luminoase;
liebevoll - iubitor;
machtvoll - puternic;
prunkvoll - magnific;
rnkevoll - intrigant;
5
trostvoll - mangaietor;
weihevoll - solemn;
wonnevoll - fericita;
wrdevoll - demn.
Principalele prefixe intalnite in formarea adjectivului in limba germana
unAdjectivele formate cu ajutorul acestui prefix neaga sensul de baza al adjectivului initial.
Beispiel:
unbndig - indisciplinat;
unbebaut - neamenajat;
unbefugt - neautorizat;
unbegabt - netalentat;
unbelebt - neinsufletit;
unbequem - incomod;
unbereit - nepregatit;
unbetont - neaccentuat;
unbewegt - impasibil;
unbewut - inconstient;
unbillig - nerezonabil;
unerhrt - imoral;
unfabar - neverosimil;
unfertig - neterminat;
unfltig - injurios;
unfrmig - diform;
ungebhr - indecenta;
ungeduld - nerabdare;
ungeehrt - neonorat;
ungefge - neindemanatic.
Achtung! Nu toate adjectivele pot forma antonimul cu un-.
missLa fel ca si in cazul prefixului un-, adjectivele formate cu ajutorul prefixului miss- exprima
ceva negativ.
Beispiel:
misstrauische - neincrezatoare;
missgnstigen - indignat;
missgelaunt - prost dispus;
missmutig - descurajat;
missverstndlich - echivoc.
berAdjectivele formate cu ajutorul acestui prefix exprima de regula ceva exagerat.
Beispiel:
berempfindlich - suprasensibil;
bergenau - pedant, excesiv de exact;
bergro - enorm, extrem de mare.
aller-
6
Adjectivele formate cu acest prefix sunt folosite mai ales in limbaj colocvial (stil de
conversatie familiara), pentru a accentua un superlativ.
Beispiel:
der allergrt - cel mai mare;
der allerliebst - adorabil;
der allerwertest - cel mai scump.
halbAdjectivul format cu halb- este folosit pentru a exprima o insusire existenta doar pe
jumatate.
Beispiel:
halbautomatisch - semiautomat;
halbblind - pe jumatate orb;
halbnackt - pe jumatate gol;
halboffen - semideschis.
vollAdjectivele formate cu ajutorul prefixului voll- exprima de regula un lucru sau o actiune
completa sau in mare masura realizata.
Beispiel:
vollautomatisch - complet automatizat;
vollentwickelt - pe deplin dezvoltat;
vollmechanisiert - complet mecanizat;
vollfllt - pe deplin umplut;
vollkraft - in deplina forta;
vollreife - pe deplin coapte;
vollsauge - plin ochi;
vollwaise - complet orfan;
vollziehe - pe deplin egal.
7
Formarea adjectivelor compuse
In limba germana, adjectivele compuse se formeaza de obicei prin alaturarea a doua
cuvinte.
Aceste elemente pot fi:
1. Substantiv + Adjectiv;
2. Adjectiv + Adjectiv;
3. Verb + Adjectiv.
Beispiel:
bild schn
feder leicht
klitze klein
mause tot
nagel neu
stein reich
stein hart
stroh dumm
bettel arm
butter weich
ur alt
tief blau
eis kalt
sternen klar
knie tief
hauch dnn
arm dick
blut arm
welt weit
stahl blau
hand breit
honig gelb
staub frei
kugel rund
wind schief
haus hoch
feuer rot
kerzen gerade
genauknall hart
todes mutig
kern gesund
messer scharf
neuzaun drr
spindel drr
hunde mde
tag hell
lau warm
blut jung
spiegel glatt
samt weich
zucker s
8
ntrebuintarea adjectivului in germana
Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra declinarii substantivului in limba germana, vom
studia mai intai modurile in care poate fi intrebuintat un adjectiv.
Asadar, in limba germana, adjectivul se intrebuinteaza:
atributiv;
ca nume predicativ;
cu functie de complement circumstantial;
ca element predicativ suplimentar;
substantivizat.
1. Adjectivul atributiv este variabil (se acorda cu substantivul pe care il determina).
der fleiige Freund - prietenul harnic;
ein fleiiger Freund - un prieten harnic;
das fleiige King
- copilul muncitor;
ein fleiiges Kind
- un copil muncitor.
2. Adjectivul neprecedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este invariabil (in limba
romana acesta este variabil).
Mein Freund ist fleiig.
Meine Freundin ist fleiig.
Meine Freunde ist fleiig.
Meine Freundinnen ist fleiig.
Adjectivul precedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este variabil (se acorda in gen,
numar si caz cu substantivul). Aceasta situatie este intalnita destul de rar.
3. Adjectivul folosit ca si complement circumstantial este invariabil.
Der Schler antwortet richtig.
Die Schlerin antwortet richtig.
Die Kinder antworten richtig.
Die Schler antworten richtig.
4. Adjectivul folosit ca element predicativ suplimentar este invariabil. In limba romana acesta
este variabil.
Der Junge kam froh nach Haus.
Das Mdchen kam froh nach Haus.
Die Jungen kamen froh nach Haus.
Die Mdchen kamen froh nach Haus.
9
Declinarea adjectivului in germana
Adjectivul atributiv sta de obicei in fata substantivului pe care il determina si se acorda cu
acesta in gen, numar si caz. Terminatiile adjectivului depind de cuvantul determinativ care il
preceda (de prezenta sau absenta acestuia).
Deosebim in limba germana 3 tipuri de declinare a adjectivelor:
Tip 1. Adjective precedate de articol hotarat (declinare slaba)
Tip 2. Adjective precedate de articol nehotarat (declinare mixta)
Tip 3. Adjective neprecedate de articol (declinare tare)
Dupa prezentarea celor 3 tipuri de declinari ale adjectivului, vom studia
Cazurile speciale de declinare ale unui adjectiv si
Adjectivul atributiv nedeclinat.
1. Adjective precedate de articolul hotarat
Terminatiile specifice adjectivului precedat de articol hotarat
Caz Singular
Plural
-e
-e
-e
-en
-en
-en
-en
-e
-e
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
Plural
masculin
feminin
neutru
m, f, n
des netten Schlers der netten Schlerin des netten Kindes der netten Schler
10
2. Adjective precedate de articol nehotarat
Terminatiile specifice ale adjectivelor precedate de articolul nehotarat
Caz Singular
Plural
-er
-e
-es
-en
-en
-en
-en
-e
-es
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
-en
Se declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de articolul nehotarat negat sau de
pronumele posesiv adjectival:
kein, keine, kein (pl. keine);
mein, meine, mein (pl. meine);
dein, deine, dein (pl. deine);
irgendein, irgendeine, irgendein, irgendwelche.
Declinarea adjectivului precedat de articolul nehotarat
Caz Singular
Plural
masculin
feminin
neutru
m, f, n
meinem kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meinem kleinen Kind meinen kleinen Brd
meines kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meines kleinen Kind meiner kleinen Brde
Plural
-er
-e
-es
-e
-e
-e
-en
-e
-es
-e
-e
-e
-em
-er
-em
-en
-en
-en
-en
-er
-er
-er
11
wenige;
andere;
mehrere;
verschiedene.
Declinarea adjectivului neprecedat de articol
Caz Singular
Plural
masculin
feminin
neutru
m, f, n
frischer Fisch
frische Eier
frischen Fisch
frische Eier
frischem Fisch
frischen Eiern
12
13
omparatia adjectivului in limba germana
In limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca
o insusire (o caracteristica) exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte (sau chiar
la acelasi obiect):
klein - mic, kleiner - mai mic, am kleinsten - cel mai mic;
tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc;
reich - bogat, reicher - mai bogat, am reichsten - cel mai bogat.
Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii:
Pozitiv (die Grundstufe)
Comparativ (die Vergleichsstufe)
Superlativ (die Hchststufe)
Mein Handy ist besonders klein, freut sich Heiko.
Meines ist noch viel kleiner, entgegnet Hasso.
Aber am kleinsten ist doch zweifellos das meine, prahlt Mirko.
Mein alter VW ist noch erstaunlich schnell, erzhlt Heiko.
Mein frisierter Manta ist aber schneller, kontert Hasso.
Mein tiefergelegter Rennsmart ist am schnellsten, stellt Mirko klar.
Dafr ist meine neue Freundin besonders hbsch, trumpft Heiko auf.
Du musst zugeben, dass meine deutlich hbscher ist, erwidert Hasso.
Schon gut Mnner, aber ohne Frage ist meine am hbschesten, gibt Mirko an.
(udoklinger.de)
Invata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului.
1. Pozitiv
Gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o
compara cu alta (adjectivul in sine, neschimbat), :
fett - gras, schn - frumos, gut - bun, schnell - rapid, langsam - incet.
Atunci cand, la gradul pozitiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se
leaga prin >(eben) so - tot atat< sau >wie - cat, ca< si stau la acelasi caz.
Pozitivul intarit prin auerordentlich (exceptional), uerst (extrem), besonders (in
special), hchst (suprem, ultim), sehr (foarte), beraus (extrem de) are valoare de superlativ.
2. Comparativ
Se foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt
obiect sau a aceluiasi obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare
sau mai mic al insusirii.
Comparativul in limba germana se formeaza din
adjectivul la pozitiv +umlaut + er.
schn + er = schner
jung + umlaut + er = jnger
kurz + umlaut + er = krzer
intelligent + er = intelligenter
gro + umlaut + er = grer
Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la
14
formarea gradului comparativ.
Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina.
Atentie: brav - braver, bunt - bunter, froh - froher!
In limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ:
- adjectivele care prezinta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au;
- adjective de origine negermana;
- participiile intrebuintate ca adjective;
- anumite adjective monosilabice: barsch, blank, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, kahl, klar,
knapp, matt, morsch, plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, wahr,
wund, zahm, zart.
Unele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau bnger,
blasser sau blsser, frommer sau frmmer, gesnder sau gesunder, glatter sau gltter,
karger sau krger, krummer sau krmmer, nasser sau nsser, schmaler sau schmler.
La gradul comparativ adjectivele terminate in:
- el pierd vocala -e: dunkel - dunkler;
- en, -er pierd adesea vocala -e: heiter - heit(e)rer, trocken - trock(e)ner, offen - off(e)ner.
Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:
1. Egali, elementul de legatura este wie:
Esther war genauso schnell wie Nora.
Hans ist genauso fleiig wie Hubert.
Die Reparatur ist ebenso teuer wie ein Neukauf.
2. Inegali, elementul de legatura este als:
Esther war schneller als Nora.
Hans ist fleiiger als Hubert.
Die Reparatur ist teuerer als ein Neukauf.
(udoklinger.de)
Spre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi caz.
Gradul comparativ poate fi intarit prin noch (mai), ungleich (inegal,
diferit), viel (mult), weit (de anvergura).
Adjectivele atributive la gradul comparativ urmeaza regulile declinarii adjectivelor la pozitiv.
3. Superlativ
Superlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai scazut grad.
In limba germana, gradul superlativ se formeaza din:
adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st.
schn + st = schnst
jung + umlaut + st = jngst
s + est = sest
Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ.
Vocala e se intercaleaza intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d,
-s, -ss, -, -st, -t, -tz, -sch, -x, -z:
fad - fadeste
sanft - sanfteste
dreist - dreisteste
interessant - interessanteste.
15
Atentie: adjectivul gro, desi se termina in -, nu intercaleaza e la superlativ!
In limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuinteaza de obicei:
1. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul hotarat si urmeaza regulile de
declinare ale adjectivelor atributive;
2. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en:
gro - am grten
reich - am reichsten
weit - am weitesten
tief - am tiefsten
3. Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat.
Gradul superlativ poate fi intarit prin aller (de toate), weitaus (mult mai mult), bei weitem (de
departe).
16
Adjective - cazuri speciale de comparatie
In limba germana intalnim cateva cazuri de comparatie care nu se regasesc in ceea ce am
studiat pana acum.
Vom studia acum 3 cazuri speciale de comparatie.
1. Adjective care formeaza gradele de comparatie neregulat
Pozitiv Comparativ Superlativ
gro
grer
am grten
der/die/das grte
gut
besser
am besten
der/die/das beste
hoch
hher
am hchsten
der/die/das hchste
nach
nher
am nchsten
der/die/das nchste
viel
mehr
am meisten
der/die/das meiste
minder
weniger
wenig
2. Adjective care au numai doua grade de comparatie: pozitiv (dupa sens) si superlativ
Pozitiv
Superlativ
uere uerste
obere
oberste
hintere hinterste
der, die, das
innere
innerste
mittlere mittlerste
niedere niederste
untere
unterste
vordere vorderste
3. Adjective care nu au grade de comparatie:
- adjective de alta origine decat germana care denumesc culori: rosa, beige;
- superlative populare: tadernst;
- adjective care prin sensul lor nu pot fi supuse comparatiei: tot, laub.
17
ADVERBUL
Adverbul in germana
In limba germana, adverbul (Das Adverb, Das Umstandswort) reprezinta partea de vorbire
neflexibila care indica o caracteristica a unei actiuni, stari sau insusiri.
Adverbele pot arata:
- unde se petrece actiunea;
- cand se petrece actiunea;
- cum se petrece actiunea;
- din ce cauza se petrece actiunea.
In baza criteriilor enumerate mai sus, vom distinge in limba germana urmatoarele adverbe:
- adverbe de loc;
- adverbe de timp;
- adverbe de mod;
- adverbe de cauza.
Adverbele nu se declina si nu se conjuga, deci sunt invariabile.
Un grup restrans de adverbe pot avea grade de comparatie.
Adverbele determina in mod obisnuit verbe; acestea mai determina si substantive, pronume,
adjective sau alte adverbe.
Adverbul de loc
(Lokaladverbien - Adverbien des Ortes)
Adverbul de loc raspunde la intrebarea wo? - unde?, wohin? - incotro?, woher? - de unde? si
poate indica un loc in mod static sau directia (miscarea intr-o sau dintr-o anumita directie).
1. Exprima locul unde se petrece actiunea sau starea aratata de verb, respectiv pozitia, si
raspunde la intrebarea wo?
Adverbe care exprima locul actiunii
Raspude la Wo? Unde?
Exprima
anderswo
altundeva
auen
afara
da
dort
acolo
drauen
afara
drinnen
inauntru
drben
dincolo
hier
aici
hinten
in spate
innen
in interior
18
irgendwo
undeva
links
la stanga
nirgends
niciunde
nirgendwo
nicaieri
oben
sus
rechts
la dreapta
berall
peste tot
unten
jos
vorn(e)
in fata
wo
unde
2. Exprima miscarea intr-o anumita directie si raspunde la intrebarea wohin? unde? incotro?
Aceste adverbe indica directia spre punctul final, orientate dinspre vorbitor.
Multe dintre adverbele care raspund la intrebarea wohin? sunt precedate de prepozitia nach.
Adverbe care exprima miscarea intr-o anumita directie
Raspunde la
Exprima
abwrts
in jos
anderswohin
altundeva
aufwrts
in sus
bergab
la vale
bergauf
va deal
dahin
intr-acolo
dorthin
intr-acolo
heim
acasa
heimwrts
spre casa
hierhin
incoace
irgendwohin
undeva
inauntru
nach hinten
spre/in spate
nach links
la stanga
nach oben
in sus
nach rechts
la dreapta
19
nach unten
in jos
nach vorn
spre/in fata
nirgendwohin nicaieri
querfeldein
de-a dreptul
seitwrts
intr-o parte
berallhin
peste tot
vorwrts
inainte
Woher? De unde?
Exprima
anderswoher
de altundeva
daher
de acolo
dorther
de acolo
hierher
incoace, aici
irgendwoher
de undeva
nirgendwoher
de nicaieri
berallher
de peste tot
von drauen
de afara
von drinnen
dinauntru
von hinten
din spate
von irgendwoher
de undeva
von links
de la stanga
de sus
von rechts
de la dreapta
von berallher
de peste tot
von unten
de jos
von vorn
din fata
20
Her este folosit pentru a indica directia spre vorbitor iar hin pentru a indica
directia dinspre vorbitor.
her - spre
hin - dinspre
Destul de des, adverbele her si hin se combina cu adverbul ein sau cu unele prepozitii si
exprima, conform intelesului acestora: intrarea, iesirea, urcarea, coborarea, trecerea.
Adverbele compuse cu hin si her sunt folosite indeosebi in limba scrisa.
Wo?
Wohin?
Woher?
Pozitia
Directia
Directia
hier, da
(hier) hin
(hier) her
dorther / daher
drinnen
herein / rein
hinein / rein
heraus / raus
oben
hinauf / rauf
herauf / rauf
unten
drben
hinber / rber
herber / rber
In limba vorbita sunt preferate formele scurte, aceleasi pentru ambele directii.
Peter, komm doch rein!
Peter, vino inauntru!
Peter, geh doch rein!
Peter, du-te inauntru!
Mai putem intalni raus in loc de heraus, rauf in loc de herauf, runter in loc de herunter.
Din anumite adverbe de loc s-au format adjective care sunt folosite mai mult atributiv.
Adverb
Adjectiv
auen afara
uer
exterior, superficial
dort
acolo
dortig
de acolo, local
hier
aici
hiesig
hinten
in spate
hinter
de dinapoi, posterior
innen
in interior inner
interior
links
la stanga
link
stang
oben
sus
ober
(cel) de sus
oben
sus
obig
sus-zis
rechts
la dreapta recht
drept
unten
jos
unter
de jos, inferior
vorder
cel dinainte
vorn(e) in fata
21
Adverbul de timp
(Temporaladverbien - Adverbien der Zeit)
Adverbul de timp raspunde la intrebarile
wann? - cand?, wie lange? - cat timp?, wie oft? - cat de des?
si indica momentul inceperii actiunii, durata si frecventa acesteia.
1. Exprima momentul in care incepe o actiune si raspunde la intrebarea wann? cand?
Raspunde la Wann? Cand?
Exprima
Un moment
(ein) mal
(vre) odata
bald
(in) curand
damals
atunci
dann
atunci
eben
tocmai
einmal
odata
einst
odinioara
frher
odinioara
gerade
tocmai
gestern
ieri
gleich
imediat
heute
astazi
jemals
vreodata
jetzt
acum
kaum
de-abia
krzlich
de curand
morgen
maine
nachler
mai tarziu
neulich
recent
nun
acum
seinerzeit
pe atunci
soeben
tocmai acum
sofort
imediat
spter
mai tarziu
bermorgen poimaine
vorgestern
alaltaieri
22
vorher
mai inainte
vorhin
mai inainte
vorhin
mai inainte
zuknftig
in viitor
Exprima
Durata actiunii
allezeit
tot timpul
bis dahin
pana atunci
pana acum
immer
mereu
jahrelang
ani in sir
oricand
lange
mult timp
monatelang
luni in sir
nie
nicicand
niemals
niciodata
noch
inca
stets
intotdeauna
stundenlang
ore in sir
tagenlang
zile in sir
vorlufig
deocamdata
wochenlang
saptamani in sir
zeitlebens
toata viata
Exprima
dienstags
martea
fast immer
aproape mereu
aproape niciodata
23
immer
mereu
immer fort
tot mereu
immer wieder
tot mereu
jhrlich
anual
manchmal
uneori
mehrmals
mereu la pranz
monatlich
lunar
montags
lunea
morgens
in fiecare dimineata
nie / niemals
niciodata
nochmals
iarasi
oft / hufig
adesea / adeseori
selten
rar(eori)
tglich
zilnic
viemals
de multe ori
wchentlich
saptamanal
zeitweise
uneori
Adverbul de mod
(Modaladverbien - Adverbien der Art und Weise)
Adverbul de mod in limba germana raspunde la intrebarile:
wie? - cum? in ce fel?
auf welche Weise? - la ce mod?
in welcher Weise? - in ce mod?
wieviel? - cate? cat?
wie stark? - cat de mult?
wie sehr? - cat de tare?
si exprima modul in care se desfasoara o actiune, cantitatea, masura, gradul sau
intensitatea acesteia. De asemenea, poate indica o afirmatie, o negatie, o indoiala, o dorinta,
o probabilitate, o proximitate sau o precizare.
1. Exprima modul in care se desfasoara o actiune, modul in care se prezinta o stare sau o
insusire si raspunde la intrebarile wie?, auf welche Weise?, in welcher Weise?.
Beispiel: anders, bestens, blindlings, gern, sichtlich.
2. Exprima cantitatea, masura sau intensitatea si raspunde la intrebarile wie viel?, wie stark?
Beispiel: etwas, genug, mehr, viel, wenig.
3. Exprima intensitatea sau gradul actiunii si raspunde la intrebarea wie sehr?.
24
Beispiel: beinahe, etwa, fast, genug, kaum, nur, sehr.
Adverbul de cauza
(Kausaladverbien - Adverbien des Grundes)
Adverbul de cauza, in limba germana, raspunde la intrebarile:
warum? - de ce?
weshalb? - din ce cauza?
weswegen? - pentru ce?
wozu? - la ce? la care? pentru ce? pentru care?
wofr? - pentru ce?
zu welchem Zweck? - pentru ce scop?
unter welcher Bedingung? - in ce conditii?
wodurch? - prin ce? prin care?
womit? - cu ce? cu care?
Adverbul de cauza poate exprima:
1. cauza unei actiuni sau a unei stari
Raspunde la intrebarile warum?, weshalb? si weswegen?
Beispiel: darum, daher, deshalb, deswegen, davon, folglich.
2. scopul actiunii
Raspunde la intrebarile wozu?, wofr?, zu welchem Zweck?
Beispiel: dazu, dafr, hierzu, hierfr.
3. conditia acesteia
Raspunde la intrebarea unter welcher Bedingung?
Beispiel: andernfalls, gegebenenfalls, ntigenfalls, sonst.
4. concesia
Raspunde la intrebarea mit welcher Einrumung?
Beispiel: dennoch, gleichwohl, jedenfalls, trotzdem
5. instrumentul
Raspunde la intrebarile wodurch? si womit?
Beispiel: dadurch, damit, hierdurch, hiermit
25
Declinarea articolului in germana
Inainte de a trece la declinarea substantivelor in limba germana este bine sa studiem
declinarea articolelor hotarat si nehotarat. Intrucat regulile de declinare a substantivelor sunt
putin mai "stufoase" este de preferat sa retinem si sa intelegem formele articolelor pentru
cele patru cazuri din germana.
Vom incepe cu declinarea articolului hotarat urmata de un exemplu de folosire, vom continua
cu declinarea articolului nehotarat insotita de un exemplu si vom incheia acest articol cu
cazurile de omitere ale articolului.
Declinarea articolului hotarat in limba germana
Cazul
Singular
Plural
die
das
die
Akkusativ den
die
das
die
Dativ
dem
der
dem
den + n la substantiv
Genitiv
des
der
des
der
Nominativ
Akkusativ
Dativ
Genitiv
Caz
Nominativ
Akkusativ
Dativ
Singular
masculin
feminin
neutru
der Tisch
die Mtze
das Brett
masa
caciula
scandura
den Tisch
die Mtze
das Brett
pe masa
pe caciula
pe scandura
dem Tisch
der Mtze
dem Brett
mesei
caciulii
scandurii
des Tiches
der Mtze
des Brettes
masculin
feminin
neutru
die Tische
die Mtzen
die Bretter
mesele
caciulile
scandurile
die Tische
die Mtzen
die Bretter
pe mese
pe caciuli
pe scanduri
den Tische
den Mtzen
den Bretter
Plural
26
Genitiv
meselor
caciulilor
scandurilor
der Tische
der Mtzen
der Bretter
Caz
Singular
masculin feminin neutru
Nominativ ein
eine
ein
Akkusativ einen
eine
ein
Dativ
einem
einer
einem
Genitiv
eines
einer
eines
Nominativ
Akkusativ
Dativ
Genitiv
Singular
masculin
feminin
neutru
ein Tisch
eine Mtze
ein Brett
o masa
o caciula
o scandura
einen Tisch
eine Mtze
ein Brett
pe o masa
pe o caciula
pe o scandura
einem Tisch
einer Mtze
einem Brett
unei mese
unei caciuli
unei scanduri
eines Tisches
einer Mtze
eines Brettes
a, ai, ale unei mese a, ai, ale unei caciuli a, ai, ale unei scanduri
27
inaintea numelor continentelor si a celor mai multe nume de tari, provincii sau localitati;
inaintea denumirii materiilor de studiu;
inaintea denumirilor de materii, folosite in sens general (laptele);
inaintea substantivelor folosite ca formule de adresare, exclamari sau chemari;
in adrese, titluri, telegrame, anunturi;
in enumerari, daca substantivele sunt la plural;
inaintea numeralelor carinale, daca accentuam numarul sau cantitate;
in locutiuni verbale, proverbe, expresii idiomatice;
in stilul beletristic;
la simpla numire a unui substantiv.
28
Numeralul in germana (Zahlwort)
Numeralul (Zahlwort) este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea numerica a
obiectelor.
Teoretic, numeralul nu poate constitui o parte de vorbire separata intrucat acesta foloseste
cuvintele din alte trei parti de vorbire: adjective, adverbe sau substantive.
Din punctul de vedere al continutului, deosebim in limba germana mai multe tipuri de
numerale:
numerale cardinale
numerale ordinale
numerale ordinale adverbiale
numerale fractionare
numerale distributive
numerale variative
numerale multiplicative
numerale de repetitie
Numeralul cardinal (die Kardinalzahlen)
Numeralul cardinal exprima un numar si raspunde la intrebarea "wieviel?".
1
eins
17
siebzehn
200
zweihundert
zwei
18
achtzehn
444
vierhunder vierundvierzig
drei
19
neunzehn
1000
tausend
vier
20
zwanzig
1001
tausendeins
fnf
21
einundzwanzig 1876
tausendachthundert - sechsundsiebzig
sechs
25
fnfundzwanzig 2000
zweitausend
sieben
30
dreiig
3316
dreitausenddreihundert sechzen
acht
33
dreiunddreiig
4000
viertausend
neun
40
vierzig
900000
neunhunderttausend
10 zehn
50
fnfzig
1000000
eine Million
11 elf
60
sechzig
12 zwlf
70
siebzig
13 dreizehn
80
achtzig
1000 Billionen
1 Billiarde
14 vierzehn
90
neunzig
null
15 fnfzehn
100 hundert
29
Numeralul 17 (siebzehn), format din 7 + 10 (sieben + zehn), pierde en de la sieben.
Zecile (40, 50, 80, 90) se formeaza din numar + zig: vierzig, fnfzig, achtzig, neunzig.
Exceptie fac (20, 30, 60, 70): zwanzig, dreiig, sechzig, siebzig.
Numeralele dintre zeci (24, 35, 46, 57, etc) se formeaza din numar + und + zeci.
33 - drei + und + dreiig, 55 - fnfundfnfzig, 65 - fnfundsechzig.
Observa: fata de romana, in limba germana ordinea este diferita: 3 si 30, 5 si 50, 5 si 60.
Numeralele de la 100 pana la un milion se formeaza din numar + hundert.
400 - vierhundert, 800 - achthundert.
Numeralele compuse se formeaza din numar + hunder + regula zecilor.
899 - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie
legat: achthundertneunundneunzig).
Observa: constructia numeralului este opt + sute + noua + nouazeci.
Numeralele de ordinul miilor se formeaza din numar + tausend + regula numerale compuse.
9.899 - neun - tausend - acht - hundert - neun - und - neunzig (corect se scrie
legat: neuntausendachthundertneunundneunzig).
Numeralele pana la un milion se formeaza dupa cum urmeaza:
868 849 acht - hundert - acht - und - sechzig - tausend - acht - hundert - neun - und
- vierzig (corect se scrie legat).
Numeralele ordinale (die Ordinalzahlen)
Numeralele ordinale exprima o anumita ordine sau un anumit loc pe care il ocupa o
persoana, un obiect, o actiune.
In limba germana, numeralele ordinale raspund la intrebarea der, die, das wievielte? a cata,
al catelea?
Numeralele ordinale pana la 19 se formeaza din
numeral cardinal + te: erste, zweite, dritte, vierte, zehnte, neunzehnte.
Numeralele ordinale de la 20 se formeaza din
numeral cardinal + ste: zwanzigste, hundertste, tausendste.
Numerale ordinale adverbiale (die Einteilungszahlen)
In limba germana, numeralele ordinale adverbiale definesc ordinea intr-o insiruire.
Numeralele ordinale adverbiale se formeaza din numeral ordinal + ens.
Exemplu: erstens, zweitens, drittens, viertens.
Numeralele fractionare (die Bruckzahlen)
Numeralele fractionare exprima o parte dintr-un tot.
In limba germana, numeralele fractionare se formeaza din numerale ordinale + tel.
Exemplu: ein Drittel, ein Viertel, ein Fnftel.
Numeralele fractionare se scriu, de obicei, in cifre.
1/2
ein halb
1 1/2
eineinhalb
1/3
ein Drittel
2 1/4
zwei einviertel
1/4
ein Viertel
3 1/2
drei einhalb
30
3/4
Dreiviertel
4 3/4
vier dreiviertel
4/6
vier Sechstel
5 4/6
fnf viersechstel
6 5/16
sechs fnfsechzehntel
18 4/8
achtzehn vierachtel
31