Formarea adjectivul in limba germana

Adjectivul este partea de vorbire care exprima o caracteristica, o insusire a unui lucru sau a unei fiinte.
Majoritatea adjectivelor in limba germana sunt formate cu ajutorul sufixelor si prefixelor din:substantive, adverbe,
verbe sau alte adjective.
Vom studia in continuare pe invat germana online
Principalele sufixe intalnite in formarea adjectivelor
-ig
Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din:
. !ubstantive:
der Mut "curaj# - mutig "curajos#$
die %u&e "liniste# - ru&ig "linistit#$
'. Adjective:
fett "gras# - fettig "unsuros#$
spit( "ascutit# - spit(ig "intepator#$
). Adverbe:
&eute "asta(i# - &eutig "contemporan#$
morgen "maine# - morgig "de maine, (iua urmatoare#$
dort "acolo# - dortig "local#.
*eispiel:
mutig - curajos;
geduldig - rabdator;
ru&ig - linistit;
+it(ig - glumet.
-lic&
Cu ajutorul acestui sufix pot fi formate adjective din:
. !ubstantive:
der Freund - freundlich$
der ,ag - t-glich$
der Monat - monatlich$
das .a&r - j-&rlich$
'. Adjective:
fro& - fr/&lich$
rund - rundlich.
*eispiel:
sc&riftlich - scris;
m0ndlich - oral;
mensc&lich - omenesc;
gl0c1lich - fericit.
-isc&
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
*eispiel:
erfinderisch - inventiv$
logisch - logic$
1indisch - copilaros$
&ermetisch - ermetic$
&immlisch - ceresc$
biblisch - biblic$
biologisch - biologic$
c&emisch - c&imic$
st0rmisch - furtunos$
s(enisch - pitoresc$
p&ilologisch - filologic$
p&ilosop&isch - filo(ofic$
musi1alisch - mu(ical$
musisch - mu(ical$
napoleonisch - napoleoniene.
-bar
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
. Verbe:
+asc&en - +asc&bar$
trin1en - trin1bar$
'. !ubstantive:
der 2an1 - dan1bar$
die Furc&t - furc&tbar.
*eispiel:
urbar - regenerat;
abrufbar - reparabil;
bele&rbar - docil;
deut&bar - interpretabile;
e&rbar - onorabil.
-&aft
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
. !ubstantive:
der ,raum - traumhaft$
'. Verbe:
leben - lebhaft$
). Adjective:
1ran1 - 1ran1haft.
*eispiel:
ernsthaft - serios;
fe&lerhaft - defect;
l0mmelhaft - nerod;
fabelhaft - fabulos;
m-dc&enhaft - feminin.
-sam
Cu ajutorul acestui sufix se pot forma adjective din:
. !ubstantive:
die 3e+alt - ge+altsam$
'. Verbe:
sc&+eigen - sc&+eigsam$
). Adjective:
gemein - gemeinsam.
*eispiel:
gen0gsam - frugal;
&eilsam - salutar;
biegsam - flexibil;
folgsam - ascultator.
-"e#n, -"e#rn
Cu ajutorul acestui sufix sunt formate, de regula, adjective din substantive.
*eispiel:
gl-sern - sticlos;
1n/c&ern - osos;
l0stern - senzual;
sc&+einern - silentios;
golden - din aur.
-los
Cu ajutorul acestui sufix se formea(a adjective din substantive. !ufixul 4los4 din limba germana are ca ec&ivalent in
limba romana 4fara4.
*eispiel:
sc&laflos - nedormit;
namenlos - fara nume;
&emmungslos - nestapanit;
absic&tslos - neintentionat;
ac&tlos - neatent;
arbeitslos - somer;
aussic&tslos - fara sperante;
bargeldlos - fara numerar;
beden1enlos - fara scrupule;
beispiellos - fara precedent;
c&ara1terlos - fara scrupule;
einfallslos - fara imaginatie;
energielos - incapabil;
ereignislos - fara evenimente;
fe&lerlos - perfect;
ge+issenlos - fara scrupule;
&armlos - inofensiv;
ideenlos - neinspirat;
1opflos - acefal;
lustlos - apatic;
ma1ellos - imaculat;
namenlos - fara nume;
partnerlos - fara partener;
restlos - complet;
sc&laflos - nedormit;
tadellos - imaculat;
+a&llos - fara discriminare;
(a&nlos - stirb.
-arm
Cu ajutorul acestui sufix se formea(a adjective din substantive.
*eispiel:
1alorienarm - sarac in calorii;
fettarm - sarac in grasimi;
vitaminarm - sarac in vitamine.
-reic&
Cu ajutorul acestui sufix se formea(a adjective din substantive.
*eispiel:
geistreich - spiritual;
genu5reich - agreabil;
ideenreich - imaginativ;
regenreich - ploios;
tric1reich - complicat.
-voll
Cu ajutorul acestui sufix se formea(a adjective din substantive.
*eispiel:
angstvoll - fricos;
drangvoll - pe deplin patruns;
druc1voll - energic;
e&renvoll - onorabil;
freudvoll - vesel;
friedvoll - calm;
geistvoll - spiritual;
gem0tvoll - sentimental;
genu5voll - incantator;
glan(voll - genial;
&umorvoll - plin de umor;
1langvoll - sonor;
1raftvoll - puternic;
1unstvoll - artistic;
lic&tvoll - luminoase;
liebevoll - iubitor;
mac&tvoll - puternic;
prun1voll - magnific;
r-n1evoll - intrigant;
trostvoll - mangaietor;
+ei&evoll - solemn;
+onnevoll - fericita;
+0rdevoll - demn.
Principalele prefixe intalnite in formarea
adjectivului in limba germana
un-
Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix neaga sensul de ba(a al adjectivului initial.
*eispiel:
unb-ndig - indisciplinat;
unbebaut - neamenajat;
unbefugt - neautorizat;
unbegabt - netalentat;
unbelebt - neinsufletit;
unbe6uem - incomod;
unbereit - nepregatit;
unbetont - neaccentuat;
unbe+egt - impasibil;
unbe+u5t - inconstient;
unbillig - nerezonabil;
uner&/rt - imoral;
unfa5bar - neverosimil;
unfertig - neterminat;
unfl-tig - injurios;
unf/rmig - diform;
ungeb0&r - indecenta;
ungeduld - nerabdare;
ungee&rt - neonorat;
ungef0ge - neindemanatic.
Achtung! Nu toate adjectivele pot forma antonimul cu un-.
miss-
7a fel ca si in ca(ul prefixului un-, adjectivele formate cu ajutorul prefixului miss- exprima ceva negativ.
*eispiel:
misstrauisc&e - neincrezatoare;
missg0nstigen - indignat;
missgelaunt - prost dispus;
missmutig - descurajat;
missverst-ndlic& - echivoc.
0ber-
Adjectivele formate cu ajutorul acestui prefix exprima de regula ceva exagerat.
*eispiel:
berempfindlic& - suprasensibil;
bergenau - pedant, excesiv de exact;
bergro5 - enorm, extrem de mare.
aller-
Adjectivele formate cu acest prefix sunt folosite mai ales in limbaj colocvial "stil de conversatie familiara#, pentru a
accentua un superlativ.
*eispiel:
der allergr/5t - cel mai mare;
der allerliebst - adorabil;
der aller+ertest - cel mai scump.
&alb-
Adjectivul format cu halb- este folosit pentru a exprima o insusire existenta doar pe jumatate.
*eispiel:
halbautomatisc& - semiautomat;
halbblind - pe jumatate orb;
halbnac1t - pe jumatate gol;
halboffen - semideschis.
voll-
Adjectivele formate cu ajutorul prefixului voll- exprima de regula un lucru sau o actiune completa sau in mare masura
reali(ata.
*eispiel:
vollautomatisc& - complet automatizat;
vollent+ic1elt - pe deplin dezvoltat;
vollmec&anisiert - complet mecanizat;
vollf0llt - pe deplin umplut;
voll1raft - in deplina forta;
vollreife - pe deplin coapte;
vollsauge - plin ochi;
voll+aise - complet orfan;
voll(ie&e - pe deplin egal.
- Formarea adjectivelor compuse
8n limba germana, adjectivele compuse se formea(a de obicei prin alaturarea a doua cuvinte.
Aceste elemente pot fi:
. !ubstantiv 9 Adjectiv$
'. Adjectiv 9 Adjectiv$
). Verb 9 Adjectiv.
*eispiel:
bild sc&/n
feder leic&t
1lit(e 1lein
mause tot
nagel neu
stein reic&
stein &art
stro& dumm
bettel arm
butter +eic&
ur alt
tief blau
eis 1alt
sternen 1lar
1nie tief
&auc& d0nn
arm dic1
blut arm
+elt +eit
sta&l blau
&and breit
&onig gelb
staub frei
1ugel rund
+ind sc&ief
&aus &oc&
feuer rot
1er(en gerade
genau1nall &art
todes mutig
1ern gesund
messer sc&arf
neu(aun d0rr
spindel d0rr
&unde m0de
tag &ell
lau +arm
blut jung
spiegel glatt
samt +eic&
(uc1er s05
8ntrebuintarea adjectivului in germana
Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra declinarii substantivului in limba germana, vom studia mai intai modurile
in care poate fi intrebuintat un adjectiv.
Asadar, in limba germana, adjectivul se intrebuintea(a:
. atributiv$
'. ca nume predicativ$
). cu functie de complement circumstantial$
:. ca element predicativ suplimentar$
;. substantivi(at.
. Adjectivul atributiv este variabil "se acorda cu substantivul pe care il determina#.
der flei5ige Freund - prietenul harnic;
ein flei5iger Freund - un prieten harnic;
das flei5ige <ing - copilul muncitor;
ein flei5iges <ind - un copil muncitor.
'. Adjectivul neprecedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este invariabil "in limba romana acesta este
variabil#.
Mein Freund ist flei5ig. Prietenul meu este harnic.
Meine Freundin ist flei5ig. Prietena mea este harnica.
Meine Freunde ist flei5ig. Prietenii mei sunt harnici.
Meine Freundinnen ist flei5ig. Prietenele mele sunt harnice.
Adjectivul precedat de articol, intrebuintat ca nume predicativ, este variabil "se acorda in gen, numar si ca( cu
substantivul#. Aceasta situatie este intalnita destul de rar.
). Adjectivul folosit ca si complement circumstantial este invariabil.
2er !c&0ler ant+ortet ric&tig. Elevul raspunde corect.
2ie !c&0lerin ant+ortet ric&tig. Eleva raspunde corect.
2ie <inder ant+orten ric&tig. opiii raspund corect.
2ie !c&0ler ant+orten ric&tig. Elevii raspund corect.
:. Adjectivul folosit ca element predicativ suplimentar este invariabil. 8n limba romana acesta este variabil.
2er .unge 1am fro& nac& =aus. !aiatul a venit voios acasa.
2as M-dc&en 1am fro& nac& =aus. "etita a venit voioasa acasa.
2ie .ungen 1amen fro& nac& =aus. !aietii au venit voiosi acasa.
2ie M-dc&en 1amen fro& nac& =aus. "etele au venit voioase acasa.
;. Adjectivele substantivi(ate sunt variabile si urmea(a regulile declinarii adjectivelor atributive.
Adjectivele substantivi(ate de genul masculin si feminin denumesc persoane:
der Alte - batranul der Fremde - strainul
die Alte - batrana die Fremde - straina
iar cele de gen neutru exprima notiuni abstracte:
das >eue - tot ce este nou
das !c&/ne - tot ce este frumos
2eclinarea adjectivului in germana
Adjectivul atributiv sta de obicei in fata substantivului pe care il determina si se acorda cu acesta in gen, numar si ca(.
,erminatiile adjectivului depind de cuvantul determinativ care il preceda "de pre(enta sau absenta acestuia#.
2eosebim in limba germana ) tipuri de declinare a adjectivelor:
,ip . Adjective precedate de articol &otarat "declinare slaba#
,ip '. Adjective precedate de articol ne&otarat "declinare mixta#
,ip ). Adjective neprecedate de articol "declinare tare#
2upa pre(entarea celor ) tipuri de declinari ale adjectivului, vom studia
Ca(urile speciale de declinare ale unui adjectiv si
Adjectivul atributiv nedeclinat.
. Adjective precedate de articolul
&otarat
,erminatiile specifice adjectivului precedat de articol &otarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -e -e -e -en -en -en
A -en -e -e -en -en -en
D -en -en -en -en -en -en
G -en -en -en -en -en -en
!e declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de un pronume cu terminatiile articolului &otarat:
dieser, diese, dieses "pl. diese#$
jener, jene, jenes "pl. jene#$
jeder, jede, jedes$
+elc&er, +elc&e, +elc&es "pl. +elc&e#$
manc&er, manc&er, manc&es "pl. manc&e#$
solc&er, solc&e, solc&es$
derselbe, dieselbe, dasselbe$
derjenige, diejenige, dasjenige$
alle$
beide.
2eclinarea adjectivului precedat de articolul &otarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N der nette Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler
A den netten Schler die nette Schlerin das nette Kind die netten Schler
D dem netten Schler der netten Schlerin dem netten Kind den netten Schlern
G des netten Schlers der netten Schlerin des netten Kindes der netten Schler
'. Adjective precedate de articol
ne&otarat
,erminatiile specifice ale adjectivelor precedate de articolul ne&otarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -er -e -es -en -en -en
A -en -e -es -en -en -en
D -en -en -en -en -en -en
G -en -en -en -en -en -en
!e declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de articolul ne&otarat negat sau de pronumele posesiv
adjectival:
1ein, 1eine, 1ein "pl. 1eine#$
mein, meine, mein "pl. meine#$
dein, deine, dein "pl. deine#$
irgendein, irgendeine, irgendein, irgend+elc&e.
2eclinarea adjectivului precedat de articolul
ne&otarat
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N mein kleiner Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder
A meinen kleinen Bruder meine kleine Schwester mein kleines Kind meine kleinen Brder
D meinem kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meinem kleinen Kind meinen kleinen Brdern
G meines kleinen Bruder meiner kleinen Schwester meines kleinen Kind meiner kleinen Brder
). Adjective neprecedate de articol
,erminatiile specifice ale adjectivelor neprecedate de articol
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru masculin feminin neutru
N -er -e -es -e -e -e
A -en -e -es -e -e -e
D -em -er -em -en -en -en
G -en -es! -er -en -er -er -er
!e declina la fel si atunci cand adjectivul este precedat de:
viele$
einige$
+enige$
andere$
me&rere$
versc&iedene.
2eclinarea adjectivului neprecedat de articol
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
N frischer "isch frische Butter frisches Br#t frische $ier
A frischen "isch frische Butter frisches Br#t frische $ier
D frischem "isch frischer Butter frischem Br#t frischen $iern
G frischen "isches frischer Butter frischen Br#tes frischer $ier
Ca(urile speciale de declinare ale
adjectivelor
?nele adjective care exprima culori si care sunt imprumutate din alte limbi, nu se declina "rosa, indigo, lila, beige,
orange#. 2e asemenea, nu se declina nici adjectivele super si prima.
Adjectivul care determina un alt adjectiv sau un participiu, este invariabil.
8nvariabile raman si adjectivele terminate in -er, scrise cu majuscula si care sunt derivate "in special# de la nume de
orase.
2upa et#as, viel, mehr, #enig si nichts adjectivele se substantivi(ea(a, se scriu cu majuscula, primesc terminatia -
es si se declina dupa tipul ).
2upa alles, adjectivele primesc terminatia -e si se declina dupa tipul .
Adjectivul &oc&, in cursul declinarii il pierde pe -c.
Adjectivele terminate in -el pierd vocala -e in cursul declinarii.
Adjectivele terminate in -er sau -en pot omite vocala -e- in timpul declinarii, in special in limbajul poetic.
Adjectivul atributiv nedeclinat
!unt anumite ca(uri in care adjectivul atributiv apare nedeclinat. 8n acest ca( el este regasit dupa substantiv, mai rar
inaintea lui.
Adjectivul atributiv nedeclinat se intalneste indeosebi:
- in limbaj poetic, in cantece populare, basme, legende, expresii, proverbe$
- in limbajul comercial, reclame$
- in substantivele compuse$
- in grupurile de doua sau mai multe adjective atributive strans legate prin intelesul lor si unite in scriere prin cratima
sau formand c&iar un adjectiv compus. 8n acest ca( se declina numai ultimul adjectiv, celelalte ramanand intotdeauna
nedeclinate.
Comparatia adjectivului in limba germana
8n limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca o insusire "o
caracteristica# exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte "sau c&iar la acelasi obiect#:
$lein - mic, $leiner - mai mic, am $leinsten - cel mai mic;
tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc$
reic& - bogat, reic&er - mai bogat, am reic&sten - cel mai bogat.
Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii:
. Po(itiv "die 3rundstufe#
'. Comparativ "die Vergleic&sstufe#
). !uperlativ "die =/c&ststufe#
@Mein =andA ist besonders kleinB, freut sic& =ei1o.
@Meines ist noc& viel kleinerB, entgegnet =asso.
@Aber am kleinsten ist doc& (+eifellos das meineB, pra&lt Mir1o.
@Mein alter VC ist noc& erstaunlic& schnellB, er(-&lt =ei1o.
@Mein frisierter Manta ist aber schnellerB, 1ontert =asso.
@Mein tiefergelegter %ennsmart ist am schnellstenB, stellt Mir1o 1lar.
@2af0r ist meine neue Freundin besonders hbschB, trumpft =ei1o auf.
@2u musst (ugeben, dass meine deutlic& hbscher istB, er+idert =asso.
@!c&on gut M-nner, aber o&ne Frage ist meine am hbschestenB, gibt Mir1o an. "udo1linger.de#
8nvata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului.
. Po(itiv
3radul po(itiv repre(inta forma de ba(a a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o compara cu alta
"adjectivul in sine, nesc&imbat#, :
fett - gras, sc&/n - frumos, gut - bun, sc&nell - rapid, langsam - incet.
Atunci cand, la gradul po(itiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se leaga prin D"eben#
so - tot atat% sau D+ie - cat, ca% si stau la acelasi ca(.
Po(itivul intarit prin au5erordentlic& "exceptional#, -u5erst "extrem#, besonders "in special#, &/c&st "suprem,
ultim#, se&r "foarte#, 0beraus "extrem de# are valoare de superlativ.
'. Comparativ
!e foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt obiect sau a aceluiasi
obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare sau mai mic al insusirii.
Comparativul in limba germana se formea(a din
adjectivul la pozitiv +umlaut + er.
sc&/n 9 er E sc&/ner
jung 9 umlaut 9 er E j0nger
1ur( 9 umlaut 9 er E 10r(er
intelligent 9 er E intelligenter
gro5 9 umlaut 9 er E gr/5er
Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la formarea gradului comparativ.
Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina.
Atentie: brav - braver, bunt - bunter, fro& - fro&erF
8n limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ:
- adjectivele care pre(inta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au$
- adjective de origine negermana$
- participiile intrebuintate ca adjective$
- anumite adjective monosilabice: barsch, blan$, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, $ahl, $lar, $napp, matt, morsch,
plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, #ahr, #und, zahm, zart.
?nele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau b&nger, blasser sau bl&sser, frommer sau
fr'mmer, ges(nder sau gesunder, glatter sau gl&tter, $arger sau $&rger, $rummer sau $r(mmer, nasser sau n&sser,
schmaler sau schm&ler.
7a gradul comparativ adjectivele terminate in:
- el pierd vocala -e: dun1el - dun1ler$
- en, -er pierd adesea vocala -e: &eiter - &eit"e#rer, troc1en - troc1"e#ner, offen - off"e#ner.
Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:
. Ggali, elementul de legatura este wie:
Gst&er +ar genauso sc&nell wie >ora.
=ans ist genauso flei5ig wie =ubert.
2ie %eparatur ist ebenso teuer wie ein >eu1auf.
'. 8negali, elementul de legatura este als:
Gst&er +ar sc&neller als >ora.
=ans ist flei5iger als =ubert.
2ie %eparatur ist teuerer als ein >eu1auf. "udo1linger.de#
!pre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi ca(.
3radul comparativ poate fi intarit prin noc& "mai#, ungleic& "inegal, diferit#, viel "mult#, +eit "de anvergura#.
Adjectivele atributive la gradul comparativ urmea(a regulile declinarii adjectivelor la po(itiv.
). !uperlativ
!uperlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai sca(ut grad.
8n limba germana, gradul superlativ se formea(a din:
adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st.
sc&/n 9 st E sc&/nst
jung 9 umlaut 9 st E j0ngst
s05 9 est E s05est
Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ.
Vocala e se intercalea(a intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d, -s, -ss, -, -st, -t, -tz,
-sch, -!, -z:
fad - fadeste
sanft - sanfteste
dreist - dreisteste
interessant - interessanteste.
Atentie: adjectivul gro5, desi se termina in -, nu intercalea(a e la superlativF
8n limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuintea(a de obicei:
. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul &otarat si urmea(a regulile de declinare ale adjectivelor atributive$
'. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en:
gro5 - am gr/5ten
reic& - am reic&sten
+eit - am +eitesten
tief - am tiefsten
). Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat.
3radul superlativ poate fi intarit prin aller "de toate#, +eitaus "mult mai mult#, bei +eitem "de departe#.
Adjective - ca(uri speciale de comparatie
8n limba germana intalnim cateva ca(uri de comparatie care nu se regasesc in ceea ce am studiat pana acum.
Vom studia acum ) ca(uri speciale de comparatie.
. Adjective care formea(a gradele de comparatie
neregulat
P#ziti% C#m&arati% Su&erlati%
gr#' gr('er am gr('ten der)die)das gr('te
gut *esser am *esten der)die)das *este
h#ch h(her am h(chsten der)die)das h(chste
nach n+her am n+chsten der)die)das n+chste
%iel mehr am meisten der)die)das meiste
wenig
minder am mindesten der)die)das mindeste
weniger am wenigsten der)die)das wenigste
'. Adjective care au numai doua grade de
comparatie: po(itiv "dupa sens# si superlativ
P#ziti% Su&erlati%
der, die, das
+u'ere +u'erste
#*ere #*erste
hintere hinterste
innere innerste
mittlere mittlerste
niedere niederste
untere unterste
%#rdere %#rderste
). Adjective care nu au grade de comparatie:
- adjective de alta origine decat germana care denumesc culori: rosa, beige$
- superlative populare: tadernst$
- adjective care prin sensul lor nu pot fi supuse comparatiei: tot, laub.