Sie sind auf Seite 1von 8

Comparatia adjectivului in limba germana

In limba germana, la fel ca si in romana, adjectivul poate lua diferite forme prin care arata ca o
insusire (o caracteristica) exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte (sau chiar la
acelasi obiect):
klein - mic, kleiner - mai mic, am kleinsten - cel mai mic;
tief - adanc, tiefer - mai adanc, am tiefsten - cel mai adanc;
reich - bogat, reicher - mai bogat, am reichsten - cel mai bogat.

Aceste forme diferite poarta denumirea de grade de comparatie si se impart in trei categorii:

1. Pozitiv (die Grundstufe)


2. Comparativ (die Vergleichsstufe)
3. Superlativ (die Höchststufe)

„Mein Handy ist besonders klein“, freut sich Heiko.


„Meines ist noch viel kleiner“, entgegnet Hasso.
„Aber am kleinsten ist doch zweifellos das meine“, prahlt Mirko.

„Mein alter VW ist noch erstaunlich schnell“, erzählt Heiko.


„Mein frisierter Manta ist aber schneller“, kontert Hasso.
„Mein tiefergelegter Rennsmart ist am schnellsten“, stellt Mirko klar.

„Dafür ist meine neue Freundin besonders hübsch“, trumpft Heiko auf.
„Du musst zugeben, dass meine deutlich hübscher ist“, erwidert Hasso.
„Schon gut Männer, aber ohne Frage ist meine am hübschesten“, gibt Mirko
an. (udoklinger.de)

Invata pe germana online cele trei grade de comparatie ale adjectivului.

1. Pozitiv
Gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adjectivului, insusirea, calitatea obisnuita fara a o
compara cu alta (adjectivul in sine, neschimbat), :
fett - gras, schön - frumos, gut - bun, schnell - rapid, langsam - incet.

Atunci cand, la gradul pozitiv, intervine un raport de comparatie, elementele comparatiei se leaga
prin >(eben) so - tot atat< sau >wie - cat, ca< si stau la acelasi caz.

Pozitivul intarit prin außerordentlich (exceptional), äußerst (extrem), besonders (in special),
höchst (suprem, ultim), sehr (foarte), überaus (extrem de) are valoare de superlativ.

2. Comparativ
Se foloseste atunci cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a unui alt obiect
sau a aceluiasi obiect dar in momente diferite. Comparativul arata gradul mai mare sau mai mic
al insusirii.

Comparativul in limba germana se formeaza din


adjectivul la pozitiv +umlaut + er.
schön + er = schöner
jung + umlaut + er = jünger
kurz + umlaut + er = kürzer
intelligent + er = intelligenter
groß + umlaut + er = größer

Asa cum ati observat din exemplele de mai sus, nu toate adjectivele primesc umlaut la formarea
gradului comparativ.

Primesc umlaut majoritatea adjectivelor care au a, o sau u in radacina.


Atentie: brav - braver, bunt - bunter, froh - froher!

In limba germana, nu primesc umlaut la gradul comparativ:


- adjectivele care prezinta terminatia -bar, -e, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lich, -sam, -au;
- adjective de origine negermana;
- participiile intrebuintate ca adjective;
- anumite adjective monosilabice: barsch, blank, dumpf, fahl, falsch, froh, hohl, kahl, klar,
knapp, matt, morsch, plump, roh, rund, sacht, schlaff, schroff, stolz, stumpf, toll, voll, wahr,
wund, zahm, zart.

Unele adjective pot aparea in limba germana cu sau fara umlaut: banger sau bänger, blasser sau
blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau gesunder, glatter sau glätter, karger sau kärger,
krummer sau krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler.

La gradul comparativ adjectivele terminate in:


- el pierd vocala -e: dunkel - dunkler;
- en, -er pierd adesea vocala -e: heiter - heit(e)rer, trocken - trock(e)ner, offen - off(e)ner.

Atunci cand, la gradul comparativ, intervine un raport de comparatie iar termenii sunt:

1. Egali, elementul de legatura este wie:


Esther war genauso schnell wie Nora.
Hans ist genauso fleißig wie Hubert.
Die Reparatur ist ebenso teuer wie ein Neukauf.
2. Inegali, elementul de legatura este als:
Esther war schneller als Nora.
Hans ist fleißiger als Hubert.
Die Reparatur ist teuerer als ein Neukauf. (udoklinger.de)

Spre deosebire de limba romana, in limba germana, termenii de comparat au acelasi caz.

Gradul comparativ poate fi intarit prin noch (mai), ungleich (inegal, diferit), viel (mult), weit (de
anvergura).
Adjectivele atributive la gradul comparativ urmeaza regulile declinarii adjectivelor la pozitiv.

3. Superlativ
Superlativul exprima insusirea la cel mai ridicat sau cel mai scazut grad.

In limba germana, gradul superlativ se formeaza din:


adjectiv pozitiv + umlaut + (e)st.
schön + st = schönst
jung + umlaut + st = jüngst
süß + est = süßest

Primesc umlaut la superlativ numai acele adjective care primesc umlautul si la comparativ.
Vocala e se intercaleaza intotdeauna la superlativ la adjectivele monosilabice terminate in -d, -s,
-ss, -ß, -st, -t, -tz, -sch, -x, -z:
fad - fadeste
sanft - sanfteste
dreist - dreisteste
interessant - interessanteste.
Atentie: adjectivul groß, desi se termina in -ß, nu intercaleaza e la superlativ!

In limba germana, adjectivul la gradul superlativ se intrebuinteaza de obicei:


1. Atributiv - este, de regula, precedat de articolul hotarat si urmeaza regulile de declinare ale
adjectivelor atributive;
2. Circumstantial - este precedat de am si se termina in -en:

groß - am größten
reich - am reichsten
weit - am weitesten
tief - am tiefsten
3. Predicativ - poate fi precedat de am sau poate fi precedat de articolul hotarat.

Gradul superlativ poate fi intarit prin aller (de toate), weitaus (mult mai mult), bei weitem (de
departe).

Conjugare Indicativ Prezent

Acest articol te va invata cum sa conjugi verbe in germana (regulate si neregulate) la modul indicativ,
timpul prezent, diateza activa.

Vei invata:
conjugarea verbelor regulate

conjugarea verbelor neregulate

conjugarea verbelor auxiliare

conjugarea verbelor modale

Inainte de a studia regulile de conjugare pentru verbe la indicativ prezent, sa ne reamintim ca verbele
constituie singura clasa de cuvinte ale caror elemente se pot conjuga.
Conjugarea verbelor reprezinta modificarea formei acestora in functie de persoana, numar, timp, mod si
diateza.
Timpurile se impart in timpuri simple (prezent si imperfect) si timpuri compuse (perfect, mai mult ca
perfect, viitor si viitor anterior).
Modul reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a arata felul in care vorbitorul considera actiunea.
Diateza reprezinta forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre subiect si actiunea
verbului.
Diateza activa arata ca actiunea este facuta de subiectul gramatical.

Conjugare verbe regulate la prezent sus↑

Formarea timpului prezent la indicativ se realizeaza adaugand la radacina verbului de conjugat


urmatoarele terminatii:

Singular Plural

Pers. I -e Pers. I -en

Pers. a II-a -(e)st Pers. a II-a -(e)t

Pers. a III-a -(e)t Pers. a III-a -en

In afara catorva verbe neregulate, aceasta regula se aplica pentru verbele de orice categorie.
Radacina verbului se obtine de la forma de infinitiv a acestuia.
De regula terminatia va fi -en.

fahren = fahr + en; laufen = lauf + en


unde "fahr" este radacina iar "en" este terminatia.

Exemple de conjugare verbe regulate la prezent

schreiben- a scrie kommen - a veni fragen a intreba

ich schreibe ich komme ich frage eu intreb

du schriebst du kommst du fragst tu intrebi

er/sie/es schreibt er/sie/es kommt er/sie/es fragt el/ea intreaba

wir schrieben wir kommen wir fragen noi intrebam

ihr schreibt ihr kommt ihr fragt voi intrebati

sie/Sie schreiben sie/Sie kommen sie/Sie fragen ei/ele intreaba

Dupa cum puteti observa am scos in evidenta terminatiile verbelor pentru infinitiv si prezent.
In ultima coloana aveti traducerea ultimului verb conjugat, fragen.

Particularitati

1. Se intercaleaza vocala "e" la persoanele a II-a singular si plural si la persoana a III-a singular in cazul
verbelor a caror radacina se termina in:

-ehn (rechnen) -ffn (offnen)

-ekn (trocknen) -gn (begegnen)

-d (finden) -t (arbeiten)

-dm (widmen) -tm (atmen)

-dn (ordnen)

Lista verbelor cu aceste terminatii poate continua, au fost date doar cateva exemple.

Exemple de conjugare
rechnen finden arbeiten

ich rechne ich finde ich arbeite

du rechnest du findest du arbeitest

er/sie/es rechnet er/sie/es findet er/sie/es arbeitet

wir rechnen wir finden wir arbeiten

ihr rechnet ihr findet ihr arbeitet

sie rechnen sie finden sie arbeiten

2. Pentru verbele terminate in -eln (zweifeln, handeln) si -ern (zittern) luam in considerare:
- la persoana I singular poate fi omisa vocala e din sufix;
- la persoana I si a III-a plural trebuie omisa vocala e din terminatie, primind doar n.

Exemple de conjugare

zweifeln - a sovai handeln - a trata zittern - a tremura

ich zweif(e)le ich handle ich zitt(e)re

du zweifelst du handelst du zitterst

er/sie/es zweifelt er/sie/es handelt er/sie/es zittert

wir zweifeln wir handeln wir zittern

ihr zweifelt ihr handelt ihr zittert

sie/Sie zweifeln sie/Sie handeln sie/Sie zittern

Conjugare verbe neregulate la prezent sus↑


Formarea timpului prezent la verbele neregulate se face adaugand la radacina verbului terminatiile
specifice prezentului: -e, -st, -t, -en, -t, -en, luand in considerare urmatoarele particularitati.

Particularitati

1. Multe verbe care au vocala -e- in radacina, transforma aceasta vocala in -i- sau -ie- la persoanele a II-a
si a III-a singular.

geben sehen nehmen

ich gebe ich sehe ich nehme

du gibst du siehst du nimmst

er/sie/es gibt er/sie/es sieht er/sie/es nimmt

Dupa cum putem observa din exemplul de mai sus, nehmen schimba pe -e- lung in -i- scurt dubland in
acelasi timp pe -m-.

Nu transforma pe -e- in -i- sau -ie- urmatoarele verbe: bewegen (a indupleca), denken (a gandi), gehen
(a merge), genesen (a se reface), heben (a ridica), pflegen (a ingriji), scheren (a tunde), stecken (a
prinde), stehen (a sta), weben (a tese).

2. Verbele a caror radacina se termina in -s, -ß, -ss, -x, -z sau -tz (lesen, grüßen, essen, salzen, sitzen,
boxen) primesc la persoana a II-a singular doar terminatia -t.

3. Verbele care au in radacina -a-, -au- sau -o- primesc Umlaut la persoana a II-a si a III-a singular.

tragen laufen stoßen

ich trage ich laufe ich stoße

du trägst du läufst du stößt

er/sie/es trägt er/sie/es läuft er/sie/es stößt

Conjugare verbe auxiliare de timp la prezent sus↑


Verbele auxiliare de timp (haben, sein, werden) formeaza prezentul indicativ in mod neregulat.

haben sein werden

ich habe ich bin ich werde

du hast du bist du wirst

er/sie/es hat er/sie/es ist er/sie/es wird

wir haben wir sind wir werden

ihr habt ihr seid ihr werdet

sie/Sie haben sie/Sie sind sie/Sie werden

Conjugare verbe modale prezent sus↑

Pers. können mögen dürfen müssen sollen wollen

ich kann mag darf muß soll will

du kannst magst darfst mußt sollst willst

er/sie/es kann mag darf muß soll will

wir können mögen dürfen müssen sollen wollen

ihr könnt mögt dürft müßt sollt wollt

sie/Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen

Das könnte Ihnen auch gefallen