Graiul Nostru Text

Uber dieses Buch
Dies ist ein digitales Exemplar eines Buches, das seit Generationen in den Regalen der Bibliotheken aufbewahrt wurde, bevor es von Google im
Rahmen eines Projekts, mit dem die Biicher dieser Welt online verfiigbar gemacht werden sollen, sorgfaltig gescannt wurde.
Das Buch hat das Urheberrecht uberdauert und kann nun offentlich zuganglich gemacht werden. Ein offentlich zugangliches Buch ist ein Buch,
das niemals Urheberrechten unterlag oder bei dem die Schutzfrist des Urheberrechts abgelaufen ist. Ob ein Buch offentlich zuganglich ist, kann
von Land zu Land unterschiedlich sein. Offentlich zugangliche Biicher sind unser Tor zur Vergangenheit und stellen ein geschichtliches, kulturelles
und wissenschaftliches Vermogen dar, das haufig nur schwierig zu entdecken ist.
Gebrauchsspuren, Anmerkungen und andere Randbemerkungen, die im Originalband enthalten sind, finden sich auch in dieser Datei - eine Erin-
nerung an die lange Reise, die das Buch vom Verleger zu einer Bibliothek und weiter zu Ihnen hinter sich gebracht hat.
Nutzungsrichtlinien
Google ist stolz, mit Bibliotheken in partner schaftlicher Zusammenarbeit offentlich zugangliches Material zu digitalisieren und einer breiten Masse
zuganglich zu machen. Offentlich zugangliche Biicher gehoren der Offentlichkeit, und wir sind nur ihre Hitter. Nichtsdestotrotz ist diese
Arbeit kostspielig. Um diese Ressource weiterhin zur Verfiigung stellen zu konnen, haben wir Schritte unternommen, um den Missbrauch durch
kommerzielle Parteien zu verhindern. Dazu gehoren technische Einschrankungen fiir automatisierte Abfragen.
Wir bitten Sie um Einhaltung folgender Richtlinien:
+ Nutzung der Dateien zu nichtkommerziellen Zwecken Wir haben Google Buchsuche fiir Endanwender konzipiert und mochten, dass Sie diese
Dateien nur fiir personliche, nichtkommerzielle Zwecke verwenden.
+ Keine automatisierten Abfragen Senden Sie keine automatisierten Abfragen irgendwelcher Art an das Google-System. Wenn Sie Recherchen
liber maschinelle Ubersetzung, optische Zeichenerkennung oder andere Bereiche durchfiihren, in denen der Zugang zu Text in groBen Mengen
niitzlich ist, wenden Sie sich bitte an uns. Wir fordern die Nutzung des offentlich zuganglichen Materials fiir diese Zwecke und konnen Ihnen
unter Umstanden helfen.
+ Beibehaltung von Google-Markenelementen Das "Wasserzeichen" von Google, das Sie in jeder Datei finden, ist wichtig zur Information iiber
dieses Projekt und hilft den Anwendern weiteres Material iiber Google Buchsuche zu finden. Bitte entfernen Sie das Wasserzeichen nicht.
+ Bewegen Unabhangig von Ihrem Verwendungszweck mussen Sie sich Ihrer Verantwortung bewusst sein,
Sie sich innerhalb der Legalitdt
sicherzustellen, dass Ihre Nutzung Gehen Sie nicht davon aus, dass ein Buch, das nach unserem Dafiirhalten fiir Nutzer in den USA
legal ist.
offentlich zuganglich ist, auch fiir Nutzer in anderen Landern offentlich zuganglich ist. Ob ein Buch noch dem Urheberrecht unterliegt, ist
von Land zu Land verschieden. Wir konnen keine Beratung leisten, ob eine bestimmte Nutzung eines bestimmten Buches gesetzlich zulassig
ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass das Erscheinen eines Buchs in Google Buchsuche bedeutet, dass es in jeder Form und uberall auf der
Welt verwendet werden kann. Eine Urheberrechtsverletzung kann schwerwiegende Folgen haben.
Uber Google Buchsuche
Das Ziel von Google besteht darin, die weltweiten Informationen zu organisieren und allgemein nutzbar und zuganglich zu machen. Google
Buchsuche hilft Lesern dabei, die Biicher dieser Welt zu entdecken, und unterstutzt Autoren und Verleger dabei, neue Zielgruppen zu erreichen.
Den gesamten Buchtext konnen Sie im Internet unter http //books google com durchsuchen.
: . .
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
at http //books google com/|
: . .
&*
J**
V-
K crwv, lr>0 1 t>« "i
Harbait College iLibrarg

1
(- ~ IxHUw^*^^
»a^V^jg^y
FROM THE BEQUEST OK
FRANCIS B. HAYES
Clftss Of 1639
This fund is $10,000 and its income is to be used
" For the purchase of books for the Library"

Digitized by Google
Digitized by Google
Digitized by Google
DIN PUBLIC ATIUNIL1
IMISTCRULUI IN8TRUCJtUIIII f I AL CULTELOR
oo mnjuuL
JUBILEULUI DE 40 DE ANI DE DOMNIE
A
M. S. Regelui CAROL I
GRAIUL NOSTRU
TEITE Dl TOATE PHRTILE LOCUITE DE ROMJiNI
FUBLICATE DE
l.-A. CANDREA OV. DENSU8IANU m=*rSPERANTIA
VOL. I
ROMANIA
HUCURE§T1
ATEUEAELE GflAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA
1906-1907
Digitized by Google
Digitized by Google
GRAIUL NOSTRU
Digitized by Google
Digitized by Google
DIN PUBLIOApUNILC
IMISTERULUI IN8TRU0TI0III 91 At CULTELOR
OU WHLEJUL
JUBILEULUI DE 40 OE ANI DE DOMNIE
A
M S. Reqelui CAROL I
GRAIUL NOSTRU
TEXTE 01 TOATE PARTILE LOCUITE DE ROMARI
PUBLIOATE DE
l.-A. CANDREA OV. DENSUSIANU TH. D. SPERANTIA
BUCURE^TI
Atcucrelc Qrafioi 80CEO A Co., Straoa Berzci, s»
1906
Digitized by Google
1?6v%v bonO- 3
Digitized by Google
PREFAfA
Pentru cd In anul acesta se sdrbdtoresc eveni-

mente insemnate din istoria noastrd §i s'a cdutat sd
se infdfi$eze vieafa trecutd §i de azi a poporului,
D. Minisiru Vlddescu a avut frumoasa idee sd se
dea §i o icoand a graiului nostru, o colecfiune de
texte din toate pdrfile locuite de Romdni. Cu execu-
tarea acestei lucrdri D-sa a insdrcinatpe trei rnembri
ai „Societdfii filologice", $i colecfiunea de fafd cu-
prinde rezultatul cdldtoriilor intreprinse de fiecare
din ei §i materialul care li s'a comunicat — §i pentru
care li se aduc mulfumiri aid — de D-nii I. Bentoiu,
Ilie Constantinescu, V. Vlrcol §i Celarian; pentru
unele regiuni s'a recurs §i la textele Updriie de alfii,
cdnd oferecui garanfii de transcriere exactd.
Dacd din unele pdrpi ale domeniului nostril lin-
guistic se tipdresc mai pupine texte decdt din altele,
aceasta se datore$te intdi tmprejurdrii cd nu s'a ere-
zut necesar sd se ded o extensiune prea mare re-
giunilor in care se vorbe§te o lirribd mai apropiatd
de cea literard; de altd parte, pentru cd monografii
specials vor apdred asupra graiului din unele pdrfi,
s'a ales din materialul adunat numai ce pared mai
caracteristic, ce se creded suficient sd ded o idee
de limba din acele pdrfi; uneori inegalitatea aceasta
Digitized by Google
VI
vine §i din timpul scurt in care s'a fdcut lucrarea —

—
a fost inceputd in Maiu $i din greutdfile pe care
le-au intdmpinat uneori culegdtorii de a face pe la-
ram sd vorbeascd.
Nu de sigur a$d de greu sd se culeagd, cum
e
se face de obiceiu, poezii ori basme; de acestea fa-
ranul e mai curAnd gata sd-fi impdrtd§eascd. Dar
in culegerea de fafd s'a cdutat sd se ded $i alt-
fel de texte —
mdrturisiri de ale fdranilor despre
traiul lor, pdreri asupra unor lucruri care-i privesc,
amintiri istorice $. a. $i se §tie cu cdid neincredere
e privit cineva cdnd il intreabd pe fdran cum trde^te,
ce crede despre cutare imprejurdri —e luat drept un
trimes al sidpdnirii sd-l spioneze ori sd4 tncarce cu
ddri noud. Cdnd este vorba de amintiri istorice, se in-
tdmpld iard§i sd nu prea gdse§ti pe mulfi care sd-fi
povesteascdj cu vioiciune $i legdturd, ce au auzit dela
alfii sau li s'a inidmplat lor. Eo idee mai mult exa-
geratd cd oamenii dela fara pdstreazd bine amintirea
irecutului; sunt aidfia fdrani care au fost in rdsboiul
dela 1877 §i cu toate acestea prea pufini i§i mai aduc
bine aminte sau pot sd lege intr'o povestire mai lungd
ce au vdzut.
De$i mai pufin numeroase decdt s'arfi dorit
poate, textele de felul, acesta vor putea folosi $i celor
care voesc sd cunoascd mai deaproape vieafa, chipul
de a gdndi $i simfi al fdranului, nu numai a$d cum
il resfrdng, §i prea vag, prea de departe, colecfiunile
obi$nuite de folklore. Multe din textele care se dau in

acest volum pot fi socotite ca documente suflete§ti,cultu-
rale §i, in parte, istorice, a$& cd colecfiuned nu va
aved numai interes linguistic.
Chiar textete mai scurte care se dau prezintd
interes din acest punct de vedere; in cdteva cuvinte
Jtlranul §tie sd-§i spue suferinfele $i sd caracieri-
zeze situafiuni. Unele texte vor pdrea poate chiar prea
Digitized by Google
VII
scurte, dar pe Idngd aceastd considerafiune o alta

indreptdfe§te tipdrirea lor: cuvinte interesante aufost
surprinse in convorbiri scurte, in doud-trei fraze, $i
ar fi fost pdcat sd fie inldturate pentru slngurul mo-
tto cd nu se gdsiau intr'o povestire mai lungd.
O cidegere in felul acesteia nu s'a incercat incd
la noi; nici in alte pdrfi nu s'a dot cevd analog;
s'au adunat, e adevdrat, in Franfa, Italia $i alte cdteva
fdri specimene de Urribd din diferite dialecte, dar fdrd
sd se caute o mai mare varietate de texte; uneori s'a
luat chiar acela§ text §i s'a transcris in vorbirea
deosebitd dupd regiuru. E deci numai un inceput care
se face in aceastd direcfiune, §i cu vremea colec-
fiuni speciale vor puted completd cadrele generate ale
acesteia.
In ce prioe$te transcrierea, nu s'au inirodus de-
cdt pufine semne in afard de cele obipnuite, §i numai
acelea care erau absolut indispensabile. De aceea nu
s'a putut fined seamd de mici nuanfe fonetice, din
careunele cftiar in transcrierile cele mai fidele nu pot
fi redate; astfel in unele pdrfi, in Mehedinfi §i Gorj
d. e., se intdlnesc sunete intermediare intre a §i a,
mai apropiate cdnd de una cdnd de cealaltd din
aceste vocale; de asemenea dz varieazd foarte mult
in unele pdrfi muntoase, in sensul cd d e pronunfat
cdnd mai tare cdnd mai slab; tot a§a 6 apare cdnd
mai mult cdnd mai pufin deschis; §i s'ar mai puted
aminti cd forma un i§i pierde pe n dinaintea unor cu-
vinte sau se reduce la un u urmat de o slabd naza-
lizare. Pentru a nu ingreuid prea mult cetirea lu- —
crarea adresdndu-se in prima linie publicului mare—
nu s'a crezut necesar sd se insemneze §i aceste va-
lori fonetice; introducerea lor ar fi dot colecfiunii un
carajcterprea special, prea filologic.
Se vor gdsi uneori mici inconsecuenfe in ace-
la§ text; dar sd nu se creadd cd sunt datoriie in-
Digitized by Google
vm
exactitdfii transcrierii; nu o singurd data se tntdmpld
ca aceea§ persoand sd pronunfe acela$ cuvtnt in
doud feluri: pe §i pa, de §i da, a §i o (a venit, o ve-
nit), etc.
Textele au fost in general culese dela persoane

ne§tiutoare de carte, dela bdtrdrd care, cum se §tie, au
pdstrat graiul mat pufin influenfat decuvintele noud; e
surprinzdtor cdt de multe neologisme au pdtruns in
lirriba dela fard, §i incd uneori intr'oformd a§& de alte-
ratd, a§& de barbard, incdt abid se poate reeunoa$te
forma lor primiiivd.
La fiecare text s'a ardtat localitatea din care a
fost luat, precum §i numele §i vdrsta persoanii dela
care s'a cules.
Digitized by Google
.
TRANSCRIEREA SUNETELOR SPECIALE
d, sunet intermediar intre a §i o deschis, cum se intaine§te

in Istria §i in cateva sate din Banat.
c, sunet intermediar inire tt $i fd (ca in serbo-croata).
6 = cfe^, c(%), in forme ca 6ard, pidor.
8, sunetul identic grecesc (in aromana).
d£, sunetul intermediar intre dz $i g(e): dieal = deal,
e =e deschis.
^ = e deschis din istro-romana care corespunde lui d final
daco-roman
§ = 9(e)> 9G)> in forme cu fiana, goc.
h, sunetul corespunzator francezului $i italianului gn :
Ml = rrdel.
6 =o deschis.
g, sunetul din meglenita corespunzator lui i §i a accentual
din.daco-romana.
f = ri.
£, sunetul intermediar Intre s §i §, cain Banat, Moldova:
$in& = cinci, dul&e = dulce.
t£, sunetul intermediar intre / §i c(e): tie du$ = te duci.
$, sunetul identic grecesc (in aromana).
Zj sunetul intermediar intre z §i j: ioi = joi, iirtere =
ginere.
y, sunetul rezultat din palatalizarea lui v dinaintea lui i:
yin = vin.
Digitized by Google
Digitized by Google
MEHEDINTI
6158
Digitized by Google
Digitized by Google
MEHEDINTI
Nl-am duscin cu rAzbelu in tara tursasca la Ghighiu;

d±ela Ghighiu am miers la Ostroveni; dê-acolo am pornlit
la Vadzin; acolo nl-am luptat §e nl-am luptat, citSea 1 fo-
curl. Die-acolo am mJers la Racova acolo s'o 'nseput, diimi-
;
niaâ pe niegura, lupta, s'o 2 {inut toata dziullica pana

noaptsea tirdziu, la d6uospradz£se. Tursii o'nseput sa diea
focurl si pe urm& am inseput si noi a traze foe asupra Tur-
cului. Tursii au fuiit si s'au dus int o setatse si noi am
T
intrat in Racova. Acolo am mai stat mult, si die-acolo am

pornlit apoi la Podu Hirleûlui; acolo a fos c&pitan Meri-
§ascu c'un batalion. Tursii i-o loviit noaptsea pe la co-
co§i; o prins a da
'nt' ai no§ti pan'au sarit to{ in apa
Hirletului, pe urma au dat fuga care mai scapase diintre
si
iei vii. Si d2e-a&ila au dat fuga la Lom-Palanca acolo or ;
statut v'o d6uo luni. Noi am ramas la Racova s'am

ingropat tot Ruminii si Tursii. Die-acolo ni-am dus la Ar6er-
Palanca si acolo 'nt'o dzi s'o facut un hatac cu Tursii/ in
facut die dzi. La Diiu am stat o luna die dzile; lupta o
tinut toata dzua si noaptsea. Dupa o luna s'o predat Su-
liman-Pa§a. Pe urma ni-o veniit ordin sa nie puniem la
defilare pintru primirea ieneralului Suliman. L-am primit
J
Clteva.
*Avem aici 8 pentru § cum se pronun{i In unele pfiifi din nordul judetului,
dar eel dela care s'a cules textul avea o pron unbare neconsecuentfi, numai In con-
janctiunea fi rostia 8.
Digitized by Google
4 MEHEDINTI
acolo ca pl-un r62e. Dze-asila a miers cu nol, info uniire,

pan nl-am bagat in setatse si ni-o dat-o 'n primire. Noi
am ramas acolo diela zapostitu 1
paresimilor pan la §asa
dze-aprille. Si pe urma ni-am liberat s' am veniit acasa.
Izvernta — PStru Mojnlanu, 55.
II
Am fos la Bucuresti pe obdzesi, cin s'o 'ncoronat

Rezele. Die d6uo orl am esit a fase 'ncoronarea R6£elui si
nu sa putsea fase dim prisina ploil, plola greu. Al treilea

am esit binle; am facut si lau defilarea; R£2ele merza
naintse si seria sanatatse la baiet; R6zele merza c'un
escladon die rosiorL Am
vadzut multse mindreturl in
oras; am fos si pe podu Mogosoaielor am vadzut trasuri, ;
casl frumoasa, fame! frumoasa.
Obirsia— Nicola! Popescu, 47.
Ill
M'ampomeniitca ma duseatata la§icoala;ne 'ncher-

bam copii cit sa putsea, aldata aria mai mul(, al-
data mai puînl. N'aria atunsi ca sa ne dzea cu sila, §i
dieca aria preotu ca sa viina §i pa noi nu ne gasa, nie
'ncherbam aldata, cin sa putsea. Popa sa schimba cu
fratse-sau, paraclisier: cin putsea hala, cin putsea hala. N'a-
viam cart, aviam nii^tse h6le... nii§tse slove mai mari-
$oare; §i aria nli§tse samisercuri diefier trim6se dze-acolo,
dzela ministru ; aria oable, §i care nu §tiia-l baga
acolo §i-l (inia la ariest.
Bala dejos - Costache Sirbu, 49.
'LSsarea de post.
Digitized by Google
MEHEDINTI
IV
Tudor punla 'n jug pe aia care nu sa du§a la bi-
serica ; jugu erla facut die blane die fag, d6uo, 9'intre I6le
eria crestaturi la cap §i la mini; punla cul pe blana sa
nu poata scapa. Il tinla pana-I judeca, d6uozasI §i patru
die Sasurl.
Balta-Mihaf Aniltascu, 71.
Die moare sineva, aduse pe popa die-1 cuminleca §M

punle luminlile 'n mina ca sa moara cu luminl. Dupa 6-a
murit, chlama pe popa sa-I setseasca saltsirile 1 §'atun§a-I
fase Hemnu 2 il baga 'n Hemn $M tinle trel dzile, dupa H££e,
,
le lfeiea sa §ts6Ie un mort trel dzile. La groapa-1 due cu

caru or die-a paringa*. La groapa-I Set£6§te popa; dupa
se 1-a'ngropati fase pomana. La trel dzile-Itase parastas;
la n6uo dzile-I fase al parastas; la $asa saptaminl-i fase
al parastas; die-atunsa la anu-i fase pomana lar, cum sa
cadie, cum I-o focut la'mmormintare.
Bagna— Ghforghle MoacS, 35.
VI
vr6mea cind aria numa trelzaSI die casa 'n £lu-

§tliu
rejju.Pe-atunsa lumea traia rati ca e$a Tur6il, prindla
muterea, fata, de-$ batla joe die la. La munca, daca punla
omu curatura sa sape, punla straja 'n cuca 4 ca cin
vedla pe sineva venlind pe drum nlegru da vI6sta la oa-
»Psaltiri1e.
'Cose iugul.
*Cu targa.
Deal.
Digitized by Google
6 MEHEOINTl
menil care munsia §i o luva la padure die fuga. Aria §i
ho( in vr6mea v6che. Daca sim(a ca al v'un ban, venla

de-tspuria casa. Chlar pe mine irfau calcat hoîl; baba
mla a dintii au murit de mina lor.
£lure§u (Cire§u) — Dumitru Lazfir, 86.
VII
Amarita turturla
Cin raminie singuria
Punle cuibu 'nfo nuia.
Batie vintu §i i-I ia,
Cin so(iIoara-i rapunie

Nis alta nu-§ mai 'mbuna 1
,
Triese frumoasa liviede

§i sa duse die sa pferde,
Sa lasa parc'o sa cada
§i pe liemn vterde nu §ade;
Cin §ade citi-odata,
Pe citi-o zmicea uscata;
Sa baga 'n dumbrav' adinca,
Nis nu bea, nis nu maninca;
Unie vi£de apa riese
turburie§te §i triese;
Unie viede apa ra

turburi£§te §'o bea
Sa-§ diiriaga iniima;
Unie ulma 2 vinatoriu
Acolo mi-o duse doru,
Ca sa dia sa mi-o loviasca
Sa nu sa mai pediepsasca,
Diestul s'o pediepsit:
Si-o pierdut n'o mai gasit.
Clo§anl-Ion Dinolu, 8C.
'Nu mai gtnde^te, nu mai sperS sa aiba.

:
Simte.
Digitized by Google
MEHEDINJI
VIII
Am stat in Bucure^tl trel lunl de zile, in loag&r, cind

lera Cuza domn. Faseam mu§tra, il zisea pe-atunsl o§6nfe,
inchipulerl de razbel, ca dac* ar veni sineva sa §tim cum
s& ne tinem. A stat §i Cuza 'n loagar, a facut bis6rca de
pinza cu sfint de ne duseam dumineca-dumineca. In
noaptea Cristovulul Cuza s'a dus din loag&r la casa lul
l
din Bucure^ti. Dupa se-a plecat dumnlalul o§tirea s'a dat

la locu lei pin judeûrl.
Iupca — Petrache §chIopan,r 78.
IX
Sali^tea a fos sat. Bis£rica erea 'n sudoame*; hai

batrinl au mutat-o 'n sat. leu am pomenit-o la locu lei, un
sa gas^te acu. Aldata sa duCa la bis6rica hai batrinl de
voie, da acu mai silit o tira, pin toba. Lumea traga mai
mult la bis6rica, acu gaba-s muty, ca-s necajit rSu nu ;
pot oamenil ca sa sa suptina.

Imoasa — Gligorle Codit&, 73.
X
Luniâ, luniâ,
Glas die porumbi(a,
Fa-mi-t luminiâ
Sara pe uli(a;
lau am ins&rat
Dieparte die sat
Cu do! caluêi
Vina^-porumbei,
•La 14 septemvre.
J
Rlpc.
Digitized by Google
MEHRDINTl
lau nu I-am furat,

§i i-am cumparat
Din sat
Din Banat.
lei ca ma 'ntreba
Die dovezl pe cine am
Cind I-am cumparat;
Dovezile mele:
U§a grajdiului,
Grajdlul cailor.
Albina— Ghforghfe Margine, 70.
XI
Sus la poala muntelui

Cade smoala codrulul;
Surioara caprioara,
Roade poala codrulul
Sa vaz raza soarelui
§i coifu pistol ulul
§i dalogu friuluf;
indiamna murgulet la pas,
Ca ne pnndie ziua 'n sat

§i le murgu die furat,
Ma dau singur vinovat.
Albina— Ghforghfe Margine, 70.
XII
Alexandru Ghica a fos domn, §1 frate-sau Costache

avea treaba cu o^tirea, de-aia-I zicea Spataru. Din Ale-
xandru Ghica a 'nceput §icoale in Jara rumineasca. Sa
cam stricase 'nt'o Jvreme, sta ca$ile pustil, §1 pe urma
veni Cuza §i sa 'nfurma §icoalele. Dupe Cuza veni Regele
Digitized by Google
MEHEDINJI 9
Carol §i mai bine le desfacu, le 'nfurma mai bine de

cum a fost; §i puse oameni inva^, profisorl volnid; un
copil invaâ acu bine, nu mai sin vremurile cum au
fost odata.
Opri$or— Stan Tuturiga, 92.
Xill
Cin na§te un copil dela o mulere, sa duce moa§a §i-I

tace molivda la pbpa, $i la trel zile o fata mare face o
turta de piine, pune masa §i pune un pahar cu apa §i
pune acolo un fir ro§u pe pilnea ala, $'o a$aza acolo 'n
casa ala $i spune ca vin ursatorile §i-l ursaza pe pruncu
ala. care 1-a facut.
La zace zile, la cinsprece zile sa face botez, vine la
prima rile,la un certificat de botez §i-l da popil §H bo-
teaza; pune lumele dupe cum o zice na§u-sau. Dupe
ii
1
ce 1-a botezat popa, a venit na§u-sau cu lei acasa, a pus

masa; a §azut la masa, a mincat, a beut ceva, $'a facut
dar ca sa alba §i finu o mutyumire dupe urma na§ulul §i
a parintflor §i a zilei care s'a cre^tinat.
Dirvari— Oprea Rabonsu, 70.
XIV
Cin venla Turcii, oamenii sa stringea, saducea fuga

cite cincl-§asa saptamini mai bine, lasa patule, lopata 'n-
fipta 'n griu. Turcii lua bol, vaci, gaina, lua §i muierea
de linga tine, lua fata cui-i placea, i$ facea ris de iele
intre om.
Era oameni hainenl 3 acu ; am scapat, slava Domnu-
de gijii 3 aia care ne minca;
lul, sanf mutyumim lu Car61ca
ne departa vrajma§ii dela not.
'Numcle.
'Haini.
'Lighioane.
Digitized by Google
10 MEHEDlN'fl
Acu ma culccu aznaua 1

'n batatura§i nu vine nima,
habar n'am; da atuncla lua desagil pe umar mama mea
§isa ducea 'n bojl §i durmla 'n balta; aia era odina iei,
cu lupil. De ce sa nu multumesc lu Cardl ? Nu mai are
nima treaba cu mine, nu mai sare cu biciu pe spinare.
Vrata — Stan Tutunartu, 90.
1
Lada de bar.i.
Digitized by Google
GORJ
Digitized by Google
Digitized by Google
GO R J
A venlit p'aicl un slint, sflntu Mic6din. A fos sa

faca intr'alta parte sala§u hasta, ca§ile h6stea. A niimerit
aiCa la un om, omu hala avea un copil §i umbla cu ca-
prale. A§a, sara l-o 'ntrebat ta-sau pe unl-a fos cu caprale
§i a raspuns c'o fos pi la pi§itorI
l
a§a ca sfintu o audzit
;
dlin hodale die dlincolo; atund o ie§it sfintu afara$i o'n-

trebat pe copil ca mlnle mferge lar pe-acolo. §'o raspuns
u
copilu ca „mlerg a§a ca dliminlaâ o plecat §'o venlit
;
aid, $'aici o fost o {ira polana, padlina, §i dac'o vadzut ca

cura apa dl-aifia, o'nceput sa cure{e padurea aid, sa faca
loc ca sa s'apuce die lucru, a§a ca mai la vrtemea prin-
dzulul I-o venlit foame copilulul, acela care venla cu ca-
prale §'o dzis: „mile mi-I foame'. Dzice: „baiete, a§tiapta
sa toace'n cerl". A§a ca la d6uospradz6ce dzis-a sfintu:
„baiete, punle piCoru pe-al mleu", a§a c'o pus piCoru pe-al
stintulul §'o audzit toaca'n cerl. Dupe cl-o audzit, I-o tracut
die foame §'or lucrat amindol merleu aid, §i caprale s'o
dus acasa singure.
Tismana — Costa ndlin Tomoniu, 65.
'Cascade.
Digitized by Google
\ 4 GORJ
II
Satu tig&nlesc a fost in vrI6mea v6che su coasts, die

catra Pocrula. Erla pu{inl JiganI, §! dupa ce-a doborit la
1
linle s'a 'mmutyit. Cind erla manastlirea 'ntrlaga, erla v'o
cindzad die famelil.
Tismana — MatleT Costandlinfescu 61.
Ill
Cin s'a ars manastlirea erla un Nlam^ Vasile care,

erla malstor die maturat co§urile, una alta; erla 'ngrijitorl
acolo cu Hafa, §i cin s'a ars manastlirea s'a aprins dlela
brutarile; s'a aprins noaptia §i nu s'a bagat sama pana
cin s'a 'ntins dienu s'a mai putut potolli. adus patru Am
satle, o saptamina die dzile a stins merleu. Focu s'a 'n-
timplat la §aidzacl §i unu, cam pe primavara.

Tismana— M&tlel Costandlinlescu, 61.
IV
Sin die loc diin Dobriâ, am fos ginerit aid. lu nu

tiu mintle c61e die dlemult. Sin die obzacl fara dol die anl.
Tin la puîn, c'am fos bolnav, am avut un bete$ug §i
diin ala am to dzacut; am avut la pintlece cul; n'am fos

nicaiurea, n'am beut ni§ o doptorie, am beut di pe n6§tle
cule die brad, n6§tle h6lea, mi-o venit mai bine dintr'alea.
Runcu— Mattel Stolconlu, 80.
V6rde frundza die Hipan,

Cin leram copil dl-un an
'Stradfi.
Digitized by Google
GORJ 15
Furam calu diin polvan 1
§i cin leram die dol

ll furam di pe zavoi.
Runcu— Ion Balu, 32.
VI
Plecam cu oile toamna diin muntie, ne duCam pana

la Marea Niagra, doboram pe plalu Novacilor, o luampe
Dealu Muleril §i Ie§am tomna la Craiova; acolo luam
drumu 'n jos, trefiam Oltu la vale 'n jos §i mergam pe
malu Dunarif; tre£am Dunarea pe la Oltem'ta in tara
turCascA; cit il Dobroga §i cit il Bulgaria pe-acolo umblam.
Daca treCam Dunarea nu ne 'ntreba niminea de une vil
§i un te dud; la Turc plAtlam o sfanûlca pintru o oale.
lera dl-al no§tI die §tila turc£?te .§i a§a ne 'ntalegam.
Mergam citle §asa saptaminl, §'acolo $adiam pana
pe la Sfintu Ghlorghle.
Runcu— Dumitru Prodan, 60.
VII
Eriam die §asa anl la Tudor. Boleril o trecut p'icl
§i Arnautii lu Ispilat I-o ajuns in muntlele Porcenilor; I-o

jatuit §i I-o legat §i I-o dus la tirg; o venlit Turcii 'n
urma, o lovit dupe Arnau{ sa-I prinda; pandurii lu Tudor
diin §i s'o dus cu Turcii §i o
plalu Novacilor s'o prledat
lovit pe pandurii diin plalu Vilcan. ramas tara Turcu-
lul apol; venla Turcii §'apuca oamenil die bani, die bir
§i time n'avla-i punla la gard §i-l dlescutya, il lega §M

da fum die ardlel.
Nu $tliu ci^ anl o stapinlit Turcu, o venlit Muscalu
§i l-o scos diin tara.
Bumbe$til de Jif — Toma Mo^tfinfica, 92.
'Pripon la cal.
Digitized by Google
16 GOHJ
VIII
Laptiele sa mulge dlela capre, sa punle 'nt'un hirdau,

pe urma aruncam un fiel die chlag, pe urma daca sa
'nchlaga-l lorn cu Hingura dlin clubar §i-l punlem in
stralchina.
Bumbe$tii de Jit— Antonie Surdu, 70.
IX
LA mult care nu sa 'nsoara diin pricina ca

nol sin
n'au pamint. Iau sintunu dlin haia, cinie-m da mile pa-
min die pomana? Paring! a fost oamenl saracl. 1m parie
binle ca nu m'am insurat, mai binle traiesc lo numa, sin-
gur cu capu, dec! s'am gloata die copil dupa minle. Mai
sin v'o cincl-§asa ca minle.
Bumbe§til de Jil — Antonie Surdu 70.
Cin sa 'nsoara punle o masa $i vinle lumea alba,

care lii-I chief.Le punle bucate pe masa §i beuturl, sa
cinstl&jte unu pe altu. Pe urma platI6§te filecare om cit o
vria sa dla; la ospat, la botledz, tot a§a
Bumbe^til de Jil -Antonie Surdu, 70.
XI
Ginerile 'mpe^te fata, mferge cu oamenl dupa lei

la tatal fletil, o scoatle afara prindle 'n hura, da ocol
§i-I
a§a cu toîi, o punle 'n caruâ §i pllaca cu la la bis£rica

§i mlerg acasa llimpedz.
dl-acolo
Pe la nol nunta sa face mai dlin lupine, rar sa
'ntimpla sa trlaca mult, citi-o dzi, d6uo; sa nu sa laudle
die rAu unu pe altu, di-aia fac in scurt.
Burabe^tit de Jil— Antonie Surdu, 70.
Digitized by Google
GORJ 17
XII
Foae v^rde mar §i prun,

De cin a nascut Paun
Nu mai sin boeri pa drum,
Mai le unu Nesp&latu,
Mi-1 bate cu biltacu
§i-I la banl cu comanacu
$i rau tra^te saracu.
Qirpini$u — Ion F3sul, 86.
XIII
Foae verde pelinita,

Pa eel deal, pa £a culmi{a,
Merge Ghiâ Columiâ
Cu-a lul dalba mindruta;
N'are Ghita ce fata:
„Mindra, mindruleana mea,
Da cin lau ca mi te-am luat
Nicl-o sclujba nu {-am dat;
Sa-m cint un cintecel
Cu cuvinte volnice^tl,
Cu viersuri fomele§tl a .
Da Ilinca ce fa£a?
Prin livez s'abatea
§i ni§te florl culega,
Catra Ghif a§a ziCa:
„Ghtya, Ghiâ, tinde mina,
Na-{ o floare
§i mai ma pune calare,
Ca fu drumu ars da soare.
— Mindra, mindruleana mea,
Da nu vez §i dumnlata
6158
Digitized by Google
:
18 OORJ
Ca mi-I murgu tinerel,
D'abi-m duce trupu miau?»

Da Ilinca ce ziCa?
„Aude aramba$a,
Aramt>a$a da halducl
Pesta patruzaci §i cind,
Tot pa cal d'el murgl".
calarl
Da Ghâ ce-m zifiaV
„Da cin lau mi te-am luat
To pin codru mi-am crescut
Ca un pui§or da lup,
FricA de-alîl n'am avut.
Mindra, mindruleana mea,
fau gindiam ca ie§t' a mea,
Si tu-ai lost a mullora,
Vin da rAsfringe brina§u,
CA ma omoara vrAjma$u.
— Ghita, Ghiâ Columiâ,
Care pa care v'it razbi
u
Bun barbat miie mi-a fi .
Toata ziua sa luptara,

Zi da vara pana'n sara.
Da Ghiâ ce fa£a?
Odat cin sa nacaja
P'aramba$a-1 aduCa,
Pa stinga-1 invirtia,
Pa direapta-1 intorfa,
Da pamin cin-il da,
Fferea 'n iel ca pleznia,
Mina pa cizma punea,
lataganu §i-l scotea,
P'aramba$a mi-1 taia
§i din guf a§a ziCa
„Cum o sa-m lei muferea
Cu de-a sila?"
CSrpiniû — Ion F&sul, 86.
Digitized by Google
!
GORJ 19
XIV
Foae v6rde trel lalale,
Stare-I pustile da vale,

Cum ramasel tu da jale,
Far da glas da fata mare,
Fara voinicel calare
Ca becheril de pin tine
Mi I-a 'nchis la manastire
In haine sttine,
Saine §i mohorite
Cum arata mai urite.
Carpini§u— Ion Ffisul, 86.
XV
Cin leram io halduc bagam pa boerl 'n dracl. Cin
lera luna la amlaz ma puneam cu bolovanl pa polata
ca§il, §i boerii tremura da frica cin tunam
1
la lei 'n casa.
La unu Niculale Badol am gasit poll §i n'am putut sa-I due.
lera unu 'n Carbune§tl*§i mi-a dat §alzacl da mil da poll,
d<5o pu§tl §'un pistol. M'am dus la Tirgu-Jiu la unu Bar-
buCan; 1-am gasit cu calu pin obor §i I-am zis:
— De tine doriam, Domnule Barbucene.
— Da, C-al cu mine?
— Sa ma 'mprumuti §i pa mine.
— Da mult banl?
— Cit ol putea duce lau 'n circa.
Carpiniû— Ion FSsuI, 86.
'In tram.
Digitized by Google
"
20 GORJ
XVI
Sa povest&jte din aid a fos cind oameni,

batrinl c'
la o mile. Sa mustreaza
pana 1
§'apo! de-acolo s'a 'mmutyit,
c'ar fi venit di pesta munte, dela Jina, poate sa file
de-atuncla d6o sute de anl. Acel oameni s'a haranit*
cu vite.
Carpini§u-Nita Cretolu, 70.
XVII
Cin i saceta nimic sa face, cin i ploale sa face daca

sa pune gunol. Oamenil traiesc bine cin sa face bucate
bi§ag 8 ; cin sa face lipsa mai fomeaza 4 .
Cfirpini§u— Nita Cretoiu, 70.
XVIII
Nespalatu a fos haiduc mare. Info zi s'a facut fo-

meI6§te —
n'avea barba —
§i s'o dus la pluguri §1 s'a fecut
o proasta ; o zis ca-I bolindatica 5 . §i s'o dus sara cu plu-

gurile la curtla lu baron, in hala {ara 6 . Dupa ce s'a
f
'nnoptat, a tras drugurile §'a mers lei to^ tovara§iI dl-a n-
trat la baron. §i I-a 'ntrebat:
— Ce catat?
— Ana 7
bani, zisera lei.
§i a luat dlin casa baronulul aur mult §'argint, §-a

umplut poverile.
*Sc spune, se b3nue$te.

*S'au br&nit, s'au ocupat.
'In bel$ug.
4
Rabd& de foame.
•NebunS.
•Peste mun^T.
7 Adu-ne.
Digitized by Google
GORJ 21
Da o slugs dledeasa larraa §i baronu o pus o p&cura

die harmata 1
§'a 'mpresurat curtla.
§i atunCa ho(iI zisera lu Nespalatu:
— Tu ne-aladus, tu sa ne scapl.
— Sufletlele s'o duce, da banil nu, zise Nespalatu. Iau
v'am adus, tot ISlu o sa va scot.
luat un copil dl-al lu baronu
§'atunfia Nespaiatu a
in brata, §iharmata n'a putut sa dla 'n lei, §i a§a o sea-
pat. §1 dupa C-a plecat s'o dus, int'o vale, info îganile,
§i s'a pus die I-a topit acolo pa to{ Jiganil.
Rado§I — Anghel Mdrdcine, 80.
XIX
I die mult talna 8 .
Numele satulul sa trage dila unu Radu, om batrin

ca §i mine, lei 1-a amiruit 3 pamintu; auzam
vorbe §i laii
c'a venit dila a facut Iri fiCorl §i s'a 'mparît pa

Jii. lei
lei: unu la Carping, altu la Rado§I §i altu la Anini§. Poatle
sa file trel sute die anl dl-atunci. Anini§u sa chlama a§a,

basam 4 ca lera anini; la Carping a fos carpini cin s'a
flkcut hodaile 6 .
Rado$r — Anghel Mar&cine, 80.
XX
dA izdat
Fugfy, datline curate,

La al dl-are plata pa spate;
Tie du in vai,
'Armati muUa, dc parea neagra ca p&cura.

'Povestea.
'Ctytigat, luat In staplnire.
*Bag* sami.
•Caselc.
Digitized by Google
22 GORJ
In scorobai,
La copii tai,
La colîl tai,
La fetlele tale,
Despletlitlele tale,
Acolo sa lacuie^tl,
Acolo sa vecule§ti,
Dila [cutare] din trup sa Ie§I.
Rado§I — Marica Sirboalca, 80.
XXI
dA vivOr (dA mAsAle)
Viv6r vivorat,
Nu umbla ca un cine turbat.
Cu usturoi tl-oi ustura,
Cu sare tl-oi sara,
In mare tl-oi arunca,
Petri negri-oi arunca,
Dila [cutare] din gura ti-ol departa:
Rado^r — Marica Sirboalca, 80.
XXII
DA metrice
Tu metrice matriculata,
Nu umbla cu coada ridicata
Ca o caâ turbata.
Am n6o Cobani
Cu n6o gavanl 1
,
Cu gavanu {-or sparge burta

§i cu coasele t-or scoatie oichil.
Metrice matriculata,
ILinguri mari.
Digitized by Google
GOHJ 23
Sa nu umbli cu coada ridicata

Ca o c&ta turbata.
Rado$I — Marica Sirboaica, *80.
XXIII
Am umblat Coban v'o §apte-opt al, leram de v'o

d6uozad de al cin am inceput sa ma due cuôile,* leram
tinar, nensurat; dupa ce rrfam insurat m'am lasat de ol
§i m'am apucat de munca.
Vara stam aid la munte, lama plecam departe. Am

fos pana 'n (ara turCasca, in Dobroga, cu oile, 6sta p6sta
patruzad de anl. Am fos pan la marea. lera lume mai
puîna pe-acolo $i d'aia ne duCam; nu da zapada ca pe
iCa, putinica, az o da, mine o lua. Acu s'a 'mmutyit lumea
§i Turcil nu ne mai lasa. Plecam toamna dila munte, de-aicl
d'acasa; mai lera Ungureni de dincolo §i mergam cu oile

acolo, cu to^H; mergam cite trei-patru ciopoara de ol la 1
un loc; mergam cam pana 'n dreptu Bucure§tilor §1 pe

urma treCam Dunarea pi la schile; puneam oile 'n pod §i
treCam dincolo ?i umblam pe cimp pe-acolo, in {ara tur-
Casca. Paûnam de toamna pana primavara.
Cernadifa— Ion Dungan, 75.
XXIV
Sa facea bine'nt'o vreme,
Pe-alocuri sa face porumb.
nu mai ploiio nicl ca ziua, nici ca noaptea; estimp*
nu sa face nimic. Mai de mult munCa unu §i minca §apte,
acu§a muncim cite cincl-§aptc §i n'avem pentru hrana
vitelor. ,
Ulte §i lo n'am banl — tiuci.

SAcel— Petre Grigora§, 60
n'urme de cite o mie de oi.
'Anul acesta.
Digitized by Google
;
24 GORJ
XXV
Su poala de codru verde
Mititel foe mi sa vede;
Nu §tiu focu-I potolit
Sau de volnicl ocolit,
Nu §tiu zace sau cinsprece,
% PestI-o suta ci{ mai trece;
Parca frig la un berbece,
Un berbece mitutel,
Sugatorel,
§i mi-1 frige prin cirlige
Ca sa-I file carnea dulce.
Sacel—Petre Grigora$, 60.
XXVI
Cin vazui ca nu mai ninge
Prinsel armele a stringe
$i pistoalele a unge
Sa traga dirept la semn
Vazul frunza fagulul,
Am pus gindu draculul
Asupra bogatulul.
SScel— Petre Grigora§, 60.
XXVII
Spune maica talculul
Sa dea feru draculul
Din mina T'ganulul,
Ca nu face sapa buna;
Sapa lata, coada lunga
Ma baga 'n padure 'n umbra
§i mi-I ziua cincl parale,
Sara le beau din picioare.
SScel— Petre Grigora§, 60.
Digitized by Google
GORJ 25
XXVIII
Frunzulita margarit,
Fusel pe une-am lubit,
G&sil pamintu pirlit,
larba n'a mai otavit;

Amindol ne-am bolnavit
^'amindol zacem dl-o boala
âmindol sintem In lume
Di-o faptura §i dl-un nume,
In amindol un suflet bate
Dl-o faptura $1 dl-un lapte.
Sacel— Petre Grigora^ 60.
XXIX
Frunzuliâ spic de griu,

Ara lumea, pune griu,
lau port pistoale la briu,
Ara lumea, pune orji

§i lau sin gazda de hoÎ.
Chlar la fagu din carare
Zacl-un volnic de lungoare,
§i mindruâ-I la picloare.
Zad, volnice, sau te scoala;
De-I zaCa de doru mleu
Sa te scoale Dumnezau,
De-I zaCa de-al alalia 1
Sa-( dea Dumnezau mai ra,

Ca m'am lubit cu dumnlata
Din dalba copilarea 2 .
Sacel— Petre Grigora^, 60.
'Alteia.
•CopilArie.
Digitized by Google
26 gorj
XXX
Intre Olt §i 'ntre 01te(
Rasarit-a un nucule^;
Nucu-i mare, frunza rara,
§i sa string cucil din âra
§i cinta de sa oraoara.
La tulpina nucului
Cinta muma cucului
§i mal jos pe lamurele 1
Cinta d6o turturele.

Sacel— Vasile Vasilescu, 84.
XXXI
DK FRIGURI
Fugi, muroi- deolchetori,

Ramnitori,
Cine-a ramnit
Ochiu I-a pleznit,
Cine-a deolchiat
Ochiu i-a crapat,
Fugi cu irigurile §i cu boalele
§i cu durerile,
Duce^-va une coco§ nu cinta,
Fata mare coada nu 'mplete§te
3
§i voinic ie§che nu scoate,
$i duce^-va la fetele 'mparatului,
Ca-s cu mese 'ntinse,
Cu ficlii aprinse,
lele beau §i maninca
$i [cutare] sa vaita de dureri,
^Smurclc.
'Moroi.
* Archie.
Digitized by Google
GORJ 27
De frigurl ca tremura.
§i Maica precesta-1 auza plingin
§'a trimis fetele cu furcile,
Cu cusaturile §i cu leacurile,
Furcile §i cu cusaturile luara

§i leacu-1 lasara 'n criieril capului,
§i 'n fata obrazulul,
In moalile capului,
§i 'n inima lul;
L-o lasat curat,
Luminat,
*
Din Duranezau dat,
Din Maica precesta lasat.
S&cel— Ioana TicocI, 70.

%
XXXIII •
DE BUBA
Buba alba,
Buba neagra,
Buba cineasca,
Buba tatarasca,
Buba riemtasca,
Buba de n6oza§ §i n6o felurl,
Buba cu izbitorl,
Buba cu fulgeratorl,
Buba dinsomn,
Din sculare,
Nu umfla,
Nu durea,
Nu junghla,
Nu facere^ 1 came ra
In inima [cutaruia],
Ca lo te trag,
»Nu facetf.
Digitized by Google
;
28 GORJ
lo temut;
Cum nu §tii cin al venit,
A§a s& nu §til cin-il pleca;
Cu cutitu ti-ol taia,
Cu m&tura tl-oi raatura,
Cu sufletu ti-ol sufla,
Cu dreapta ti-ol descinta,
Dela fcutare] ti-ol muta
N
Din inima, din fica(.
S&cel — Ioana TicocI, 70.
XXXIII
DE SPURC
f
Fugl* spurc spurcat,
De pord mincat,
Cu urlaturile
§i cu bumniturile
§i cu cuîtele,
Cu umflaturile,
Cu durerile
§i cu junghiurile,
Cum fuge dracu de tamife
§1 Turcu de untur&,
A§a s& fuga spurcurile
Din oasale [cutarula]
Tu argintule, cum §til
De umbli pin toate cutiile

$i pin toate pr&v&liile,
Sa umbli pin incheleturile [cutarula],
Sa-I sco( durerile
§i sa-I vindecl ranile.
Sflcel — IoanaTicocf, 70.
Digitized by Google
VlLCE A
Digitized by Google
Digitized by Google
V1LCEA
IntH a venit Turcii la min&stirea Urezulul, la Cri-

zanti, Grec, §'a vorbit cu Iel turc£§te §i s'a dus la mina-
stirea Bistritil §i I-a dat foe, c'a gindit ca-Isfintu Gligorle
acolo cu trupu. $'a dat foe §i p£§teril, c'a gindit ca sint
amaneturile minastirii acolo. Acuma, dupa ce d£tera foe,
I-a spus tat-so lu sflnlu Gligorle sa-1 insoare. §i Iel a fugit
in platra, ie o piatra taiata, poa sa hiie o suta de stin-

jeni §i ie loc numa cit a baga un om singur. §'a §azut iel
in piatra acolo cit o hi §azut, trei-patru zile, pe-acolo. §'a
T
strigat n vale §i iel nu 'nâlegea ce zicea
tat-so tat-so,
finca erea apa. § a zis sfintu Gligorle apil sa taca §'a ta-
cut, §i az tace. A zis:
—Ce vrel, tata, cu mine?
— Vino 'ncoa sa te 'nsor.
§i a fugit in {ara turceasca. Acolo s'a bagat la vaci.
iel
lelnu minca, nu bea; vacile singure sa 'nchidea, singure sa

de§chidea. La urma §'a dat sufletu, §i trupu Ie §i acu§ cu inel
in de§ti, de aur, cu milnile pa plept, de le sarutam nol. §i 1-a
loat un Turc §i 1-a pus pin cas pi la el. §i un domn— nu §tiu
cum ii zice —
s'a dus sa-1 cumpere de-acolo. Domnu ala a
avut banl putfnl §'a zis Turcu, ice: ,sa-m dal banl aur cit o
atirna Gligorle al vostu, ca-I al vostu\ Cin colo, Iel a atir-
nat banl puÎnl, I-a ajuns, I-a mal ramas din Iel. L-a loat
Digitized by Google
32 VlLCEA
§'a plecat cu lei sa-1 aduca 'n (ara asta. L-a pus In car, a
pornit sa-1 duca la cutare minastire. A pus bol, a pus bi-
vell §i n'a vrut sa mearga. $i la alte minastirl n'a vrut,
§i cin a zis la Bistrita, odat a pornit, s'a facut u§or, putea
sa-1 la cineva 'n mina.
Turcu, cin erea sfintu Gligorle la lei, erea bogat §1
lei. Sa gindira lei, sa sfatuira Turcii sa apuce pe domnu

ala, §i l-a apucat. L-a bagat la lei 'n temntya §i l-a legat
cu lanûrl in temniâ. §i 'n zoua cin erea sorocu sa-1 tale,
s'a rugat lu Dumnezau. Noaptea s'a pomenit in bisarica
la Bistrita cu lan{u la lei. Veni popa diminea(a, u§a bisa-
ricil 'ncuiata. Intra 'nauntru. Acolo vazu o magaoana §i
1
s'a sparilat popa.

Rime^tf— Pfiun Andronescu, 60.
II
Deta frunza, d6ta iarba,

Daca nu e neica, jeaba.
Pe desupra casi m61e
Tr6d-un stol de rindun61e,
Nu e stol de rindun61e
Sin dragostile m61e.
Ulte dealu, uite vyiâ
Unde vorbiam cu Marina,
Ulte dealu, uite vyla
Unde vorbiam cu Marila.
Ulte plopu ratezat
Unde sta murgu legat
Nebaut §i nemincat;
ll dam fin nuelile
$i graunê stelile.
— Di ce stal, murgule, trist?
— Am auzit ca ma vinz
§i lo mul bine t-am*prins,
'M5tfihaU.
Digitized by Google
VILCKA 33
§i pa mine 'nc&lical,
Unde-aveal gind le duceal;
La cirduma cin mergeal
Da mine ca nu 'ngrijai,
In circiuma ca intral,
Cu mindrele te-a§azal;
Cin ere a ocaua plina
Te tinea pulca pa mina.
§i cin da la jumatate
Tc da mindra dupa spate.
Birlogu — Ion N. Petrescu, 24.
Ill
Foale v6rde fol §'o fraga,

Cinta cucu da ma saca.
Foale v6rde da naut,
Cinta cucu sa ma due
§i mlerluâ sa ma 'ntore,
Sa-I dau rugetulul 1
foe
Pa trel par( cu lfemne v£rz
$i p'o parte cu uscate,
Sa-m arza mindrele toate.
Arza-te-ar focu, padure,
Sa sa faca drum pin tine
Sa ma uit la minastire,
Sa vaz cirdurl da copile,
Sa vaz §i copila mea
Cum o bate malca-sa
Co chita da busuloc
Pesta plept, pesta mijloc,
Pesta gitu cu marg61e
Pesta olthi, pesta sprinc6ne.
Blrlogu — Ion N. Petrescu, 24.
'Loc acoperit cu rugi.
6158
Digitized by Google
34 vIlcea
IV
1m spunea tata-mlo c'a venit Muscalil. A §azut §apte

anrn tara d'a gonit Turcii, ca fusasara Turcifn (ara si
oamenii erea supu§ Turcilor. Mo§i-mIo a fost in fuga

pesta Olt ?i a §azut, cit o hi §azut nu Viu minte. Erea su-
pu§ Turculul. Dac'a venit, 1-a prins; ilpradasa Turculul.
tl loa cu—-cum sa-I zic? — cu sluga la Pa§a. Acolo saducea
la lei cu hirtila pusa'n prajina sa nu mai vile altu la lei,
sa-1 vaza ca-I pradat. §i lei, ala, Turcu ala, 1-a rugat pa
mo§I-mIo sa schimbe calu^cu lei, $i n'a vrut sa schimbe
calu cu fel. S'a dus $'a spus lu solului alula, care erea,
Turcului alul mai mare. Daca I-a spus, I-a spus sa nu
schimbe calu cu Tel ca-I fa calu, §i p'al lui §i p'al Turculul.
L-a mai rugat inca aldata §i n'a vrut da loc. §i d£ca
n'a vrut, calu a fos mergind im buestru, a scos tesacu,
sable sau ce-a avut, nu sa §tiie, $i I-au taiat pulpa da din-
darat. Atuncea s'a dus la Turcu al mai mare, unde-
fos pradat Tel. Calu 1-a lasat napustit cu pulpa taiata, pin
porumbl. Daca s'a dus la Turcu al mare, a minat alt
Turd dupa lei §i 1-au prins. L-a adus §i 1-a taiat gitu. A
dat odata cu sabla, I-a taiat gitu; corpu n'a mai fos pi-
cind jos, a fos mergind to'nainte. A sarit la lei §i I-a dat
bring! 'n Olt. §i a§a a venit indarat mo§I-mio acas. A
§azut calu trel lunl da zile. La trel luni da zile s'a dus
§'a gasit calu vindecat. L-a loat acas, da tot a fost ame-
rintind din piclor; §ch!opata putinel, nu mai putea merge;
n'a mai putut tinea im buestru bine, cum 1-a avut.
PietrarT — Ion Dumitru Popescu, 47.
V
In vr6mea v6Iche cin oamenii mgrgea la bisarica
dupa datoriile lor, nu i$a din bisarica pana nu i§a popa
mai 'nainte. I§ind popa afar, oamenii tot mergea §i-I saruta
Digitized by Google
VfLCEA 35
mina, pacum §i fomeile, §i zicea unu la altu: r buna dimi-

neaâ", sa 'ntreba unu pa altu de-ale lor, §1 toate prici-
§i
nile ce erea 'n sat sa domolia 'n stoboriu bis&pcil. Oa-

menil sa domolia cu cearta 'ntra lei. Care nu sa putea
dumeri, mergea la Ale§I, la Logofatu satulul §i spunea
pricina lor acolo. AleîH aducea $i-I cerceta §i carc-l gasa
cu vina-1 batea §i-i da cuvint: „sa nu mai taci a§a a .
Oamenil tot $& jaluia la oamenl batrinl. Batrinil

chlema pe prigonitori 'n fa(a stoborlului: n di ce al facut
duraniata a§a? Sa nu mai faci a$a, ca le T.u§ine\.
Az nu mai §tiie oumenil da bisarica. Merg la bisa-
rica §i nu asculta nici la slujba popil, §i mai mult zice
ca la bisarica la ce sa mearga, ca bisarica Jul le 'n cas.
lo 1-am intrebat:
— Di ce nu mergi dumnlata la bisarica?
— Apai lo n'am icoana 'n cas? Cin ma culc, ma
'nchin.
lo le-am zls ca sa mearga la bisarica; ca „;n. casa
dumitale muUe nezdrevenil faci; jaba te 'nchinl, jaba te
rogi, ca Dumnezau nu-^ larta gre§ala. Sa mergi la bisa-
rica, sa te rogi la bisarica, sin sfin( mulf.
Pentru ce au facut Dumnezau bisarica, au Inchipuit-o
c'au facut-o lumea? Pentru sa m£rgem acolo, sa ascultam
sfinta liturghile, sa facem §i noi rugaciunea, cum face*
popa. Apai lei spune ca popa m6rge la bisarica ca-1
trebue parale. Multa lume vine la bisarica §i nu asculta
nici un cuvint despra credinâ. A§a §i Dumnezau s'a
departat de nol —
§1 asta.
Ocnele-Marl — Din Enache, 76.
VI
R6gele dipa ce 1-a facut Domn, a venit odata aid

in sat §ide aici a mers la Riu-Vadulul, la vama. Sara
aream la garda supt un §op da frunza, umbrarl, nu 1-am
Digitized by Google
36 ViLCEA
cunoscut, §adeam
Trecu pa dinaintea noasta cu lancu
jos.
Bratlanu, s'a dus pa pod la otar §'a stat pa pod acolo,
in mijlocu podului. Vine un cAprarl la nol:
— Ma, n'at vaz't cin a trecut Domnitoriu pe-aicca ?
— Nol am vaz't dol oameni trecin, da n'am §tiiut
cine le.
— Domnitoriu nost cu lancu Bratlanu, §ad pa pod,

tainuesc acolo amindol.
Apai a ven't la gazda, la casa vame§ulul, s'a's
1
in
ca* , apai s'a culcat. Apai in cas acolo o hi durmit, n'o hi
durmit, Dumnezau sa-1 §tile, noi 1-am pazit acolo. Area §i
doftoru Davila. A ven't dimineata'n jos, calare. A'mparît

apai cercel la fete, in61e la copil, la mulerl §i nu-§ ce le-a
mai dat. Area tinAr, Doamne, tinar mai area, inflera mus-
ta(a o îra! lo nu-§ di ce a 'mbatrinit a§a.
A mai ven't odata aicea, nu §tiu in ce an, §i ne-a
dat n£§te car(, nu §tiu ce car(, ca ne-a dat citl-o carte la
filecare, un potret, mi sa pare. Pal a plecat de-aicl. A umblat
pa da rind (ara toata to cu doftoru Davila §i cu lancu
Bratlanu.
Cilncnl — Constandin Dilaconu, 77.
VII
Plec sara pana cind intuneca cu pla§ca 2 dupa pas-

travl. Dipa ala fac foe §i ma culc. Cin vaz cu olehil pa
vale, pana iesa soarele, dau or pla§ca. Pla§ca are o tir-
sina 3 lunga, o (In pa cot §'o dau in balta la unda bolova-

nulul. trag de tirsina incet-incet pana vine linga mine.
Cin sin mi§ca 'n sinu pla§chil. Cin pun mina 'n
pe§tl,
fundu sinulul §i vaz ca nu-I nimica lau lar §i dau al dolle
^'a dus.
>P1as«.
•Sfoara.
Digitized by Google
;
vIlcea 37
la ulta unda da bolovan. Acolo lara, daca vaz ca mi§ca,

il lau bag in tralsta. Tot a§a fac pana da soarele, sa
§i-l
face zio. Atund lau pla§ca, o bag in tralsta §i vin acas.

Acas mine di prinz $i lau coasa la spinare §i ma due la
livadle §i cosasc pana sara. Sara vin acas, cin §i ma culc.
A dooa zi ma due la polog, il string, il fac copiâ, pa

urma ma due la cladiij, adun toate copiâlile la un loc jji
le Dupa,aia vin acas. Claia ramine 'n virf, in

fac dale.
deal. fac ârc pi linga ia sa n'o mince vitile.
'nchiz,
larna due vitile la tare, le dau finu ala de-1 minca acolo
linga tare.
CilnenI — Constandin Tftbacu, 56.
VIII
Foae v6rde nuca saca,

Unde vad citi-o nevasta
Mi sa face dor d'acasa;
D'o fi dor dela nevasta,
Sa las calu sa-m mal pasca
D'o fi dor dela copil,
Sa pui §aua §i sa mil;
D'o fi dor dela vr-o muma,
Sa-m fac calu numa spuma.
Govora— Nicolale Ghebirâ, 35.
IX
Frunza v£rde izma creaÂ,

Am o mindra cam isteaÂ,
Todauna-m da povaâ
Sa ma due de vr6me-acasa,
Ca s'o facut lumea hoaâ,
It fura dragostea din brata.
Govora -Constantin Anghel, 22.
Digitized by Google
38 ViLCEA
X
A mare acu patruzari de anl. Am plecat
fos lipsa
cu oile din Groapa Malaii §i ne-am dus cu oile pan tn
Bornaz, mo§Ha Cerevenilor. Am stat acolo §i nu ne-a dat
drumu sa tr6cem Dunftrea, zicea ca sa face razbel pe-
acolo §i ni-o prapadi vitele. Am stat pana pela Sfintu Ni-
colaie; era vr'o mile de ol marl, vr'o âsa sute de noa-
tinl. Deacolo ne-am munte 'ndarat, tomna 'n
intors la
dlalu Boulul, in Negrila, Rimnic in sus, ca nu mai
dila
era fin, venise strinatate multa §i cuprins6se locu.
1
Mihafc§tl— Nicolafe Toitan, 70.
XI
PATRU LETINU-BOGAT
fn ora<$ in Bucure^ti,
L'£le 3 casa marf domne§ti,
Mare masa mi-esta 'ntinsa
$i de boierl mi-e cuprinsa,
Ca sa 'nsoara lancu-Voda
§i-lcununa $leian-Voda.
Mireasa de uni-o la?
Din ora§ din Dobrogea;
lar socru cine-m erea?
Patru Letinu-bogat,
Val! eiinile §i spurcat
$i de l£ge lapadat
$'in cruce nebotezat
$i cu lulu dupe cap,
Par'ca-m lesta solz de crap.
'OamenI din alte pii-fi'.
La ace'e
Digitized by Google
:
ViLCEA 39
Pleca nunta la Sim-Pielru

$i-m ajungea la Simletru.
fara nunta c'ajungea,
$i Letinu ce-m facea?
Sus pa casa sa sula
Strig'odata ruminate,
De trei orl dobrogen^stc
„Oare-m iesta ginerile,
Ginerile, mirile,
Ca sa-m sale por^le
Sa-I vaz vitejiile?*
lar ginerile c'auza,
Foarte rAu ca s*l 'ntrista
$i la na§I-so mergea.
Dar& na$u ce-m zieea?
„Taci, fine, nu te 'ntrista,
Te roaga la Dumnezau
Sa traiasca na$I-to,
§i la Maica precista
Sa traiasca na§I-ta u .
Pa vfnatu 'ncalica,
Puîntd inflerbinta,
Pa sus porlile sana,
Zavoarale le taia,
Nunta 'n curte ca intra,
lar Patru Letinu-bogat,
Val! ciinile §i spurcat
$i de l£ge lapadat
$i 'n cruce nebotezat
$i cu lutu dupe cap,
Par'ca-m Iesta solz de crap,
Nici p'ala nu s'a lasat:
N6o but' in rind punea,
Sus pa casa sa sula,
Strig' odata ruminate,
De trei orl dobrogen£§te :
Digitized by Google
40 ViLCEA
„Care-m testa ginerile,

Ginerile, mirile,
Sa s'aleaga din nunta?,
Din nunta$, din cAldra§,
Sa-m sale buîle,
Sa-I vaz vitejiile?"
lar ginerile c'auza,
Foarte rati ca sa 'ntrista.
La na§i-so ca mergea,
lar na$I-so ca zfcea:
.Tad, fine, nu te 'ntrista.
Te roagA la Dumnezau
Sa traiasca na§I-to,
§i la Maica precista
Sa-m traiasca na§I-ta\
Pa vinatu 'ncalica.
Pu(intel infterbfnta,
Pa sus bu^lle sarla,
Cercurile le taia
§i vinurile ca curgca,
Nunta? caii adapa.
lar Patru Letinu-bogat,
Val! cilnile §i spurcat,
Nici p'ala nu s'a lasat:
Nrto postavurl ca lo:i,
Toate 'n rind ca le punca

$i din gur'aâ striga:
„Care-m Testa ginerile,
Ginerile, mirile,
Sa-m tale postavurile,
Sa-I vaz vitejiile?"
lara lei ca le sarla,
Postavurile le taia,
La nunta§ ca le 'mparâ.
Cum erea nunta§u
A<?a-I da §i postavu.
Digitized by Google
ViLCEA 41
Patru Letinu-bogat,
NicI p'ala nu s'a lasat:
Trel fete ca-m aducea,
Tot un port §i tot un stat
§i'nainte le punea:
„Care-m lesta ginerile,
Ginerile, mirile ?
Sa-§ aleaga mireasa
§i sa nu la pe alta,
I sa va scurta vilaâ".
lara na§u ce-m facea?
Trei m6re de aur loa
$i pe tava le punea,
Sabia linga 61e sta:
,Care iesta fina-mea?
Sa sa 'ntinza ca sa la,
lar sanu vile alta, •
u
Ca frumos capu-i l-ol loa .
Mireasa sa cuno^tea,
Olchi§oril-i lacrama
§i la m6re sa 'ntindea.
lara na§u ce-I facea ?
De suptiori ca ml-o loa
$i 'n trasur'o arunca
§i 'nspre casa apuca.
Patru Letinu-bogat,
NicI p'ala nu s'a lasat:
Sus pa casa sa sula
§i din gura blestema;
lar blestemu-I ajungea
§i pe cale sa 'ntimpla,
Singe ginerilul curgea
§i viiaâ i sa scurgea.
Digitized by Google
42 VlLCtiA
Pa frati-so ca-l chlema,

Mireasa de min'o loa
$i'n mina fra^n-so o da.
Pope§tf (Madfuca) — Ion Costantinescu, 75.
XII
A fost unu odata sarac de avea numai o mtya

tot,
§'un bou $'un bordel. $adea'n bordel, §i'n bordel avea o

groapa 'n mijlocu bordclulul. Miâ-I prindea pasari, carnea
o minca §i p6nele le punea §i sa culca pa I61e. Odata-I
zice miâ:
— Stapine, sa vindem bou, vreau sa te procopsasc,
nu te mai po( harani.
—
Du-te §i-l vinde.
Mi{a s'a dat pesta cap, s'a facut un voinic, s'a dus
§'a vindut bou §i §-a facut salba §'a plecat pin padure
cu salba la git. S'a dat pesta cap, s'a facut lar mtya. S'a
'ntilnit cu iepurile:
— Ei,surioara miâ,cin facut salba astafrumoasa?
{-a \\e
— Stapinu-mio; sa mergl tu cu mine, {-ar face mai
frumoasa ca a mea.
Iepurile s'a loat dipa ia. A mers mai 'nainle, s'a
'ntilnit zis: „sa mergl
cu vulpea. lar a§a a 'ntrebat-o, a
tu cu mine, {-ar face mai buna ca a mea*. S'a
salba §i
'ntilnit cu lupu, ?i lar a§a s'a loat dupa la §i lupu. S'a
'ntilnit cu ursu, lar a§a s'a loat dupa la. Ia a mers cu
tele pana la un imparat. Cin le-a bagat in curte, s'a dat
pesta cap, s'a facut voinic. A §azut Hnga I6le. A i§i(

•
imparatu afar §i le-a vazut §'a'ntrebat ca cine a trimis

de plocon frumos. Ia a raspuns:
astfeli
—P6ne§ Imparat.
—Cine lesta aceala P6ne§ Imparat ?
—Un voinic frumos §1 nensurat.
—Zi-I sa vile la mine, sa-1 vaz, a zis imparatu.
Digitized by Google
vii.CE a 43
— Nu
poate veni, imp&rate, c'a avut trasura cu patru
telegarl, a plecat pl-un cimp mare sA sa plimbe; cail
{mut 1 1-a bagat info balta mare§i s'a'nnecat tot, a i§it numa
cu Irupu afar gol.
imparatu a trimes, I-a cumparat trasura, cai, aine,
numai sa sa duca acolo. Mtya a loatu-le §i s'a dus cu tele
la P6ne$ Imparat. far lei cin le-a vazut s'a sparlat. Mtya
a zis: „nu te sparia, al cu mine c'o sa te procopsasc".

S'a dus la 'mparatu. Mi(a-1 invata toate cum sa ur-
m£ze acolo. lei ne§tind cum sa poarte {oalele, sa uita pa
lei. Imparatu a'ntrebat pa miâ ca di ce sa uita pa le'l. Mi(a-I
zisa ca nu-I sin {oalele ca 6le de le-a pierdut. Imparatu

I-a cumparat altele. Mija s'a dus 51 I-a zis: „sa nu te mai
v
ui( pa tine, ca te pric6pe 'mparatu." Nus'a mat ullat. § a
facut nunta cu fata 'mparatulu 5
.
Imparatu-a zis ca sa sa duca sa veaza ^'imparatu

palaturile unde sta Iel. lei a i$it la mlf afar §'a zis: „une-l
u
ducem nol acu, ca noi n'avem une-1 duce ? Mifa zis:
„grija mea lesta, ce-I auzi sa zicl a§a; ce-I auzi ca-s ale lu
P6ne.i Imparat sa zicl: „da, ale m£le, ale m61e. a
Mita pleaca'nainte §i lei vin pa urma. Mi(a da pest'o
turma de ol multe §'intreaba ciobanii:
— Ale cul sin vitele 6stea?
— Ale alor n6o zmel.
— Sa nu mai
zicet ca sint ale alor n6o zmel. sa zice^
ca sint ale lu P6ne§ Imparat, pentruca vine Sfele Iliie cu
traznete, cu pl6znete §i va pferde pc tot.
Vine'mparatu pa urma §i 'ntreaba:
— Ale cul sin vitele?
lei spun: „aleluP6ne$ Imparat".
— Ale dumitale, Uomnule?
— Ale m£le T ale m£le.
Merge mafnainte. Gasa^te o cireada da bol, o stava*
'Grajji, nepu$i la munca.

*Hcrghelie.
Digitized by Google
: ;
44 ViLCEA
da cal, o stava da bivoli, n6§te casa de marmure. Mita'n-

treaba
—
Ale cul sint?
—
Ale alor n6o zmei?
—
Sa nu mai spunet, ca vine Sfete Ilile cu traznete
cu pteznete §i va pierde pe tot-
—
Da nol ce sa ne facem?
— Ascunde-va-t info §ira cu pale.
S'a dus zmeil acolo, §i la a loat un tadune §i i-a
ars. Vind imparatu, a de§chis porîle §i I-a bagat in curte,

I-a primit in cas. Casale avea masa de sa punea singura,
sa ridica singura. Au petrecut acolo ?i s'au intors indarat.
lar P6ne§ Imparat, cu'mparaieasa §i cu mita au ramas
singurl.
r El, stapine, te'mbog&tii, le facui din p6ne imparat,
din bordei in casa de marmure, acu§ te las §i ma due",
zise mita. „Desara vine barba
sa-t dai lozinca Stata-Cot cu
di-un cot, calare jumatat de iepure §chIop. Daca
pl-o
n'ai ghici, te omoara". lei sa ruga de mtyaca sa-1 scape $i
de asta. Mi(a-I asculta.
Sara veni la fereastra î striga dila fereastra:
— Da-t lozinca.
— Ce vrei ?
— Ce-i una?
— La luna, mult nebunl s'aduna.
— Ce-I d6o?
— Omu
cu doi olchi, cu d6o miinl, cu d6o picloare,
bine v6de, bine merge.
— Ce-I trel?
— Sabila cu trel taiu§uri bine merge, bine tale,
— Ce-I patru?
— Caru cu patru roate, patru boi, bine merge, bine
umbla.
— Ce-I cincl?
— Cavalu cu cincl gaurl bine merge, bine cinta.
— Ce-I $asa?
Digitized by Google
vIi.cea 45
— Floieru cu §as& gaurl, bine m£rge, bine cinta.

— Ce-I §apte?
— Omu cu $apte fete'n cas — claca'ntreaga.
— Ce-I opt?
— Plugu cu opt boi. bine merge, bine arA.
— Ce-I n6o?
— Omu cu n6o ficiorfn cas: nu bagicoada, c'o scot
cfoantA.
— Ce-I zace?
~ Din zace nu m&I tr£ce.
Pleznesc ghlavolii la par£te.
Pope^tf (M&cluca) — Ion Costantinescu, 76.
XIII
Erea un om odatA dus la margina marilor. A§a,

umblin sa-§ faca harana lul, doved£§te (A vine o pasAre
mare cit nu sa mai putea §i loa oamenil 'n ghlara §i
trecea marea cu lei. §i-I punea jos §i 'ncepea sA-I manince.

Da Id ce s'a gindit, ca ce pasarc sa file aia de maninca
la oamenl. A§a, §-a loat un etagan la briu §1 c'un pistol
§i sa duce §1 lei pa margina maril ca sa priveaza cum

la acel oamenl. §i cln 1-a vazut pasarea, s'a rapezit,
^'odata 1-a valmacit cu hArpile 1

§i 1-a rapit §i pa lei. Cin
1-a lasat pesta mare pa pamin jos, 1-a §i lasat din ghlara
§a scos limba-â papamint Acel
plecat incolo, ostanita,
om, cin i§ vine 'n fire, sa ulta §1 vazu cimpu plin de
capaînl de oamenl, §'o vazu $i pa la, dupa ce s'a hodinil,
vind d'a dreptu §1 la Id sa-1 manince §i pa lei, ca cellan(.
Numai decit scoate pistolu, cin vAzu ca vine la lei sal
manince, §i trasa 'n la. la sA'mputrmici, ca n'o lovi bine,
sa sale pa el.Atuncea baga §i etaganu 'n la $'o toca
$'o 'mparti pa polana, cum a 'mparît la capa^fnile oa-
!
Aripilc.
Digitized by Google
46 ViLCKA
menilor. lei sa gindi ca cum sa mal treaca 'ndarat aceast

mare. Gindindu-sa $i mergin pin a pustiletate, sa 'ntil-
n&jte c'o salbatica, §i salbatica sa j&lui la la ce-a patft §i
sa vaicara mult ca ce sa sa faca. Salbatica zlsa ca-1 ha-

ran6§te la cu harana un an da zile, da la un an: „am
tot 10 sa te 'nva( cum sa trecl marea 'ndarat". §i-l lo.
ll dusa acas la salbatic. ll da o radacioara §'o minca §1

saptamina da foame, pan a 'mplinit anu. Atuncea
tinea citi-o
vine salbatica §i-l intreaba cA mai are pofta sa mal stea,
§i lei zisa ca i s'a uritfoarte rau. Salbatica zise: „numal decit
H dau drumu de te duel dincolo, unde-ai fost, la locu tau*.

Numai decit facu sAmn corAbierilor c'o hrama pusa1
'nl/o
prajina, §i numai decit venira corabieril ca sa v6ze ce samn

II ala. §i datera pesta lei acolo. lei sa plinsa la corablerl
ca d'atita n'a mai putut vedea casa. CorAbleriM intrebara
ca cum a trecut acolo. lei, d&plins, nu putea sa le spule,
a$a, ulte, de frica ca nu-1 mai tree dincolo. Lor li sa facura

mila §1-1 pusara 'n corable §M trecura marea dincplo, la
locu sau, unde-a fost lei.
Gift vile— Ion Radu Lazftrohi, 50.
'Nflframa.
Digitized by Google
DOLJ
Digitized by Google
Digitized by Google
DO L J
Pal de ce nu facet dumnlavoastra ceva cu oamenil

strinl? On vin Talleni la nol avem suferinâ din pricina
lor; unde trebue sa file Rumin cuprind lei cu munca.
Da de ce nu facet dumnlavoastra o lege sa nu file
sintem nol strimtorat, toata Ruminila. $i statu

strini, d'ala
de ce ar deveni sa dea mo§H la arinda$ §i nu sa da la
locuitori, platim §i no! ca arindaîi?
Mai bine lerea pa vremea Turculuf, faceam 12 zile
pe an §i dam dijma la porumb; incolo nimic. Durmlam
cu boii pa livez pina 'n Sfintu Ghlorghe §i pina sa facea
la loc §i niminl nu ma 'ntreba. Ma apuca namlazu pa
cimp §i nu ma 'ntreba niminl de unde viu §i unde
ma due.
Aduceam lemne §i a§a ca nu ma 'ntreba
1
cu traga
niminl. Aveamde cosam fin §'aram pe unde vream. Ne-a
cuprins statu de peste tot, n'avem nicl o mi^care.
Turcu a fos credinfos: lei a fos, sirlacu, bun; cum
da indreptari a$a le tinea.
Plinge inima'n mine cin vaz ca sta griu pa livez §i
trebue sa muncim la arinda§.
Ar trebui Regele or statu sa'nchirileze pamintu la
locuitori, ar fi §i avantu 2 lui §1 al nostru. Am plati mal
mult ca arinda§ii.
VSanie dc transportat lemne.

'Folosul.
6158
Digitized by Google
50 dou
Da, ulte, am ajuns de ris.

Nol Ruminil ne furam unu pe altu, le frumos? In
loc sa ne pov&tuim unu pe altu, ne minc&m.
Statu ar fi bun, da sin caâi! care maninca.
MoflenT — Sandu Dina Dut5, 52.
II
Am auzit ca la Ple$oiu s'a gaslt §u§aua lu Domnu

de r6ua. Ala s'a fos ducind pin tara turCasca §'a fos
vind noaptea'n âra, ca cirtita, sa nu-1 vada soarele. Acila
I-a fos starea lul. Info dimineaâ 1-a cuprins soarele §i
s'o virit su pod, da tot s'a topit de soare §'a murit.

Sa zice acu cin sa bolnave§te cineva: „tlu!ca parca
e§tl ca domnu de r6ua u .
Tirpezita — Radu §oanca, 75.
Ill
La fintlna Tirpeziîi erea la Pa§ti. Acuma, a

govie 1
gar in marginea drumulul Cin

1
venit o Coara §i „gar,
s'a ultat lumea, a fos vind Turcii ca frunza §i ca larba.
AtunCa a luat pa una Bibeasca a noasta 'n Java tur-
Casca §'a scos-o din robile unu Vercea §i s'a intors grea
§i 1-a facut pa Bibescu al nostru.
Tirpezita — Radu $oancfi, 75.
IV
Cind erea Ghica

RasuCa batrinil chica;
Cind erea §tirbei
Puneai plugu unde vrel.
Tirpezita — Radu $oanca\ 75.
'Nedeic, petrccere.
Digitized by Google
DOLJ 51
V
Anu asta le ralu lu Dumnezau, e bi$ag l
. S'au facut
porumbi §i griu, intri'n porumbi ca'n padure. Numa vin
nu-i, le-a luat Dumnezau viile. Info vreme erca bi§ag
§ide vin; luam butile de pe la Cirstov* §i le deregam.
Fafiam cite d6ua sute hirdae. Cin slobozam un troc erea
numa o hora.
Tirpezita — Radu §oanc3, 75.
VI
Am vazut cum.au venit lacustele; eream copilandru,

pazam otaru Salcuîl $i s'au a§azat
vitele. §'a venit in
de s'au irint crengile cu ele, s'au facut leasa. Le luam

cu ftara, cu clopote, §i le minam spre Dunare.
Tirpezita — Radu §oanca, 75.
VIJ
PATRU HAlDUCU
„Ale! cistite de Petre,

Al, de-t boteaz' un finiôr,
codru de-ajutor".
File-t in
Dale! Patru ce-m facea?
Armele §i le 'ngropa
La o buturea 3 de fag
Unde trage Patru cu drag.
§i la lei ce mi-§ oprfa?
Oprla o luce sabioara,
Ghemuita, ghem facuta,
5
14 Septemvre.
'ButurugS.
Digitized by Google
52 DOLJ
Adus virfu la m&runche.

La 'mparatu ca pleca,
Pe poarta mica intra,
Pe 'mparatu ca-1 vedea,
Buza 'n patru ca-I pleznla.
Singe negru ca-I pica,
Pe caftan ca s& slela:
„Luminate de 'mparat,
Trup§urel fanl pacat,
Leaga milnile 'ndarat
Cu trei frimbii
1
de matasa
§i cu trei de ibri§in,
Aleasa din Sighidin,
§i da-m drumu 'n oastea ta,
D'ol scapa scapat sa fiu\

MiinI 'ndarat ca-I lega
Cu trei frimbii de matasa,
Alea din Bra§ov aleasa,
§i cu trei de ibri§in,
Aleasa din Seghedin.
Da la lei ce mi-§ oprla?
Oprla o luce sabioara
Ghemuita, ghem facuta,
Adus virfu la marunche.
La 'mparatu ca-m pleca,
Imparatu ca-1 vedea,
MiinI 'ndarat ca-I lega,
Drumu 'n oastea lul ca-I da.

Odata ca-m chiotla,
Vai adinci ca rasuna,
Toate sfoarele-I pleznla,
Drumu 'n oastea lul ca-I da.
^rlnghii.
Digitized by Google
dou 53

Scotea luce sabioara
§i dl-un zid ca ml-o trintia,
De rugin' o scutura,
Sus la cer ca-m fulgera
§i pin Turc ca-m abatea
Ca un vintu vitorit
Pint' un pdmet inflorit,
§i cum cadea florile
A§a cadea celmelele.

§i cin fu soarele 'n chhidile
Tale Patru §apte mile,
§i cin fu soarele-a scapata
N'avea Patru ce lucra,
Numa sta de-I bulduâ 1
§1 mul putin ce scofelia 1

Trel catirl ca 'mpovara
La 'mparatu ca pleca:
„Luminate de 'mparate,
Trup§urel plin de pacate a .
Da 'mparatu ce-m zicea?

w Du-te, Petre, 'n halducile,
Fost-au daruita tie,
Cit-ol sta leu in domnile

Sa stal §i tu 'n halducile,
Fost-au daruita \le
Din mica copilarile.
Plenita — Stan Clurezu, 80
VIII
CHERA
Verde ca mazlina,
Mai din coa deSchila,
>IX ciuta de banl.
*Aduna.
Digitized by Google
54 dou
Din jos de Br&ila,

tncarca, mi-sa 'ncarca
D6iia-trei sandale 1 ,
N6ua galaoane 2 ;
Da cin le'nc&rca ?
Al Arap sangap,
Negru §i buzat,
Cu rip dupa cap
Ca solzu de crap,
Cu ripu pe burta
Ca solzu de §tluca;
La chiept gavanat,
Cu mustat de rac,
Negru §i buzat,
Par'ca-m lest'undrac,
Unde-1 vez pe dinsu
Nu-{ po( {ine risu.
Da ce fel de marfa ?
Bumbac §i matasa,
Marfa fomelasca,
Ca le mai banoasa,
Valurl de bumbac,
Tutun de-al tocat,
Tutun iniga,
De-al de bea Pa§a,
Fir §i ibriîn,
Megadi* de-al bun.

Da cin le'ncarca?
Al Arap sangap,
Negru §i buzat,
Cin te ultf la dinsu
Nu-t po{ tine risu.
Arapu ziCa:
ârci.
'Corabii.
»Marf5.
Digitized by Google
;
DOLJ 55
„Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu§Ha zina,
Floare din grading,
Vino dupa mine,
Ca (-0 fi mai bine
Astern utu tau
Parale marunte,
Pe sirma âsute,
Sin la Arap multe;
Capatilu tau,
l
Copori$u tau,
Galbini venetici,
De-al de cite cinci,
Sin la Arap mulf 4
.
Chera raspundea:
„Fugi, Arape, fugi;
De uritu tau
§i de-al tat-tau
Im vine sa fug.
Unde s'a vazut
§i s'apomenit
Arapoaica alba
'N tar' arapeasca,
Sa-t fiu de nevasta,
Surorile tele
Cumnatele mele,
Fratforii tai
Cumnaâii miel,
TaiculiVal tau
File socru-mieu,
Muicultya ta
File soacra-mea?
§i leu ca mai am
•Invclitoarca.
Digitized by Google
56 D01J
Tot dol fWHiori,

Din §i Costandin,
Oîl Brailil,
$ArpiI Dunaril,
§i lei ml-or veni
La al miez de noapte
Cu fiorl de moarte
Sa descule poarta,
Sa bage aznaua 1
.
Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu$ica zina,
Floare din grading,
Vino dupa mine
Ca (-o fi mal bine\
FaCa cum faCa,
Pe Cher' o'n<?ela
$i cu la pleca,
In vale cobora,
Din gura-m graia:
„VoI cirmacilor,
§aluparilor,
§i vol sa-m mina(
De az pana miine
Cale de cinci zile,
Ca vol plati bine".

Cu Chera pleca,
Pe Dunare'n jos
Mul merga frumos,
Noaptea ca-m venla.
Frazil cin venia
La poarta striga:
„Chero, Cheralino,
Descule poarta,
'Lada cu bam.
Digitized by Google
:
ix)u 57
Sa bagam aznaua,
Ne-apuca ziua".
Chera nu raspunde,
Ca n'are de unde.
Da lei ce-m faCa?
Pe ma-sa'ntreba
-Mama, mama noastra
Unde e Chera?"
Din umerl 'nalâ.
Da lei ce-m ziCa?
,De nu pot cu gura
A rata cu mina".
Cu min'arata,
Pe Dunare'n jos
Mul mergau frumos.
lar lei ce-m fafia?
'N vale-m cobora,
Din gura-m ziCa:
*VoI carmacilor,
§aluparilor,
§i vol sa-m rnina^
De az pana milne
Cale de ob zile,
Ca vol plati bine 4 .
In barca sa sula
§i cu lei pleca,
Pe Dunare'n jos
Merga de tolos.
Mergau ce mergau,
Ochlan aruncau,
Pe Chera vedeau,
Buzdugan tragau.
Cirmaclu-l lovlau,
In loc ca sa'nvirtla,
Pana-m ajunga,
Acolo ajunga,
Digitized by Google
58 DOLJ
Din gura-m zica:

„Chero, Cheralina,
Tinara copila,
Frumu§ica zina,
Floare din grading,
Cu cine-ai vorbit
Cin te-al logodit,
Pe cine-ai 'ntrebat
tf
Cin te-al maritat ?
Chera raspundea:
„NeIca, neic'al mieu,
Din §i Costandin,
Cu nim n'am vorbit
Cin m'am logodit,
Pe nim n'am 'trebat
Cin m'am maritat;
Pe mine m'a luat
Al ciine de-Arap,
Cu mine-a plecat
In {ar'arapeasca
Sa-I fiu de nevasta".
lar lei il zi£a:
*Chero, Cheralina,
Pite§te capu
Sa-m tai Arapu\
Arapu-1 taia,
Pe Chera o Iua,
'Ndarat sa'ntorCa,
'N (ara rumineasca,
Sa sa pomeneasca.
Plenita— Ionicfi Mftrinicft, 37
IX
cAlin curcA
Foale verde dl-un pelin,
N'at auzit de Calin?
Digitized by Google
DOLJ 59
De Calin omu al cu minte

Care a {inut mo§ii multe:
Mo§iI multe
§1 lumite',
Risipiû, Cetatea,
Polana §i Pleni(a,
Poiana cu finurile,
PlenHa cu vinurile.
Frunze verde pelinita,
Pleca Calin din Plenita
Cu patru cal la caruta.
Frunza verde burulana,
Pleca Calin la Poland,
Da'n gazda unde traga?
La logofatu Neâ,
Ca cuiel §tiia vorba,
§1 din gura-1 intreba:
„Logofete, dumniata,
Al socotit Poiana,
Polana cu finurile
44
Plenita cu vinurile ?
Logofatu-i raspundea:
B Am socotit Poiana,
Polana $i Pleni|,a,
Pe to£ C H *" am socotit

Trel calici nu ml-a platit;
$i de nu ma mine
crez pe
leu t-oi spune pe lurhe*:
Unu leste Vasilan,
N'a platit claca dl-un an,
§' unu-m leste Chiri^,
Nu-m da banii nici de cu§,
Sa uita la mine ghioldi§ J ;
iRenumite.
•Name.
•Chiorlf.
Digitized by Google
:
60 dou
Unu leste Ion al mare,

Nu ml-a dat nid trel parale*
Calin Cure' a§a ziCa:
„Logofete, dumniata,
Sa te dud la Ion al mare
§i sa mi-1 trimet 'ncoa,
Vile sa plateasca claca
$i toata obarila 1 ".
Logofatu-I r&spundea
„Dau pin apa §i ma 'nnec,
§i pin mar&cini de-a drept,
La Ion al mare nu merg;
Sa-m dal cincl-§asa catane,
Sa ma due la Ion al mare :
Pe Andrei ispravnicelu
De bea vin ca mlelu§elu
§i maninca ea purcelu,
§i sa-m dal §i pe Andrei
Ca §tile sama'n border.
Cincl-§asa catane-I da,
La Ion al mare merga.
Ion al mare mi-I vedea,
Mina pe lance punea
§i din gura intreba:
„Ce cata( vol pi la mine,
Ce mal sin da tor la line?
De claca ma §tiu platit
§i de dijma curaît".
lar nevast' a§a-I ziCa:
„StaI, Ioane, nu face-a§a,
la na-( tu colea punga,
Du de-£ plate^te claca
§i toata obaci!a u .
Ion al mare ce faCa?
'Iob&gia.
Digitized by Google
DOU 61
Punga la git c&-§ lua,

La Calin Curca merga:
„Buna ziua, mai Caline.
— Nu-( mutyumesc, pore de cllne.
Cty pindarl trimit la tine
Ca sa te plate§tl de mine!
— Aleoleo, sardar Caline,
De ce ma fad pore de cilne,
Ce mai sin da tor la tine?"
Catastivu 'n mina-1 lua
Nici bine nu socotia,
Cu cinci lei mi-1 ajunga;
Scotea banii §i-I platla,
Nici fitanâ 1 nu-§ mai lua.
lei din gur' a§a ziCa:
w Aleoleo, sardar Caline,
A§tl bani care sin la tine
Az \i-\ dau,
Miine {i-I lau;
Milni-o sa te rogi de mine,
Cam sa te
tai ca pl-un ciine\
Calin Curca de-auza,
Ispravniceii chema
$i din gur' a§a ziCa:
„Punet mina de-1 legal,
§i-l legal sa-1 fereca(\
Ion al mare raspundea:
„ Aleoleo, sardar Caline,
Ce mai sin da tor la tine?-
lei pe u§a ca Ie§a
$i acas mi sa duCa,
La Chiri§ mi sa duCa
§i din gur' a§a zi£a:
„Mai Chiri§o, dumnlata,
Habitant*.
Digitized by Google
62 dou
Scoala frate nu §adea;

Vez al dine de Cocoi?
Cit o sta asta pe noi
Nu mal facem car §i bol,
NicI 'n obor zece ol.
Aide sa-1 prapadim noi,

Aid sa taiem ciinele,
Ne-a mincat cu clacile
§i ne la §i zilele".
Da Chiri§ a§a-I ziCa:
„Neica Ioane, dumniata,
Nu vez c'am imbatrinit,
Nu-t mal sin bun de slujit?
It dau copiii-amindol
Ca (in bine la razbol,
1\ dau pe Dobric' al mic,

Face potera colnic,
it dau pe Dobric' al mare,
Face potera rascoale,
La briu cu §apte pistoale,
Patru pline §i trel goale".
Ion al mare ce ziCa?
„Multumesc Dumnezau,
iu
Facul doi cu mine trel.
Foale verde ca spanacu,
Un sa gasasc pe-al de patru?"
Sa duCa la Vasilan
§i din gur' a§a-i zifia:
„Vasilane, dumniata,
Scoal frate, nu §adea;
Vez al cilne de Cocoi
Ca supt singele din noi?
Aid sa taiem ciinele,
§i ne ia §i zilele".
Vasilan a§a-I ziCa:
Digitized by Google
DOLJ 63
„Neica Ioane, dumnlata,

Nu vez c'am imbatrinit,
Nu mai sin bun de slujit?
Da-£ dau copilu-al mai mare.
Face potera rascoale,
Cin prinde omu batrin
J-il face de roade fin
$i-I trinte^te catl-un pumn
§i-l indrepteaza pe drum 44
.
Ion al mare ce zifia?

„Multumesc lu Dumnezau,
Facul trei cu mine patru;
Cind ai zice de spori§,
Un sa gasasc pe-al de cincl,
Sa pazasca la cirligi?"
La varu-sau sa du£a:
„Scoal vere, de nu §adea,
Ai sa taiem ciinele,

$i ne la §i zilele".
Calin Curca ce-m faCa?
Punea cail la caruta,
lar copii lu Chiri?
Tinea calea la nasip,
Ca treCa Calin la Pise,
lar in Pise unde traga?
La Mariia vaduva,
Ca cu la §tila vorba
§i toata 'nvaâtura.
FeCoru lu Vasilan
Paza la CruCa lu Dan,
§i copii lu Chiris
Sa facura pui de mita,
Sa sula din spiâ 'n spiâ,
Pana sa sula 'n caruta;
far In Pise cind ajunga
Digitized by Google
;
64 DOU
Mi sa faCa cocolo§,
Sa pi tula linga co§.
Cin soarele sea pat a
§i Ion almare sosa,
Sa plimba pe batatura
Sa-§ faca inima buna,
Ca-1 apucase la mina;
De patul sa razma,
Calin Curca mi-1 vedea:
„Cine-I razmat de patul?
Ala nu leste om bun.
la 'nchide^ vol u§ile,
Intarit zavoarele,
Slobozty perdelele".
Punea masa §f minca.
Ion al mare ce-m faCa?
La u§a cln merga
Cu pumnu 'n u§a cin da
U§a palca 1
fu de spuma,
A§a sari din ttyina;
Cin da cu piCoru-al sting
Saria u§a jji c'un stilp.
La merga
Calin Curca
§i lamasa mi-1 gasa:
„Buna sara, mai Caline.
— Multumescu-t, frate Ioane
Vino, frate, de maninca
Ale bucate fra§onite*
Pentru dumnlata gatite.
— Acu sin frate cu tine,
leri ma fatal pore de cilne.
Ale bucate fraônite
sa le vaz pinganite 3 .
2
Parci.
'Alese.
•PlnRSrite.
Digitized by Google
; ;
DOLJ 65
Pentru-o oala de urzicl

Prinsa? fata la Ghidid,
II lua§ salba dela git,
Toata vara a jalnicit;

Pentru §ira din obor,
Im lua§ dijma de trel orl;
Pentru cind zile de claca,
im lua§ un mlnzat §'o vaca
Am §i leu copil maruntai,
Numa cit bobu de mel,
Cu C-o sa-I cresc feu pe lei?
Pling copii pe bordel
Ca n'au lapte 'n putinei".
Odata sa opintla,
LanCa'n buric I-o'nfiga,
Din guriâ-1 judeca,
Cu palo§u-l £ocirtia,
lar copii lu Chiris
Venla pe co^ tavali§
§i-l taia §1-1 ispravla.
Cin ziua ca sa faCa
To^ satenii sa stringa
§i din gur' a§a ziCa:
„NeIca loane, dumnlata,
Al bagat satu'n belea".
Ion almare a§a ziCa:
„Nu va temet, sperila,
N'am bagat satu'n belea
Singurel ol raminea
De ml-oi face osinda,
Ca§a scrile pravila".
De cin Calin mi-a murit

Poiana s'a 'nveselit,
Plentya a 'mbobocit,
Risiptyu-a odraslit.
Plenita— Ionica MarinicS, 37.
6153
Digitized by Google
66 DOLJ
X
Foale verde fir mararl,
Pe dealu dela stejari
Mni-aule§ti-un p&curari
Din fluier §i din caval.
Da fel frate coaulia?
„UiuIu a §i „ialala
u
,
De uritu oilor,
De dragu nevestelor
1
§i de lubu fetelor.
Da iel frate ce-m fcicea?
La un stejar sa culca,
Oiêle le plerdea
§i cind Iel mi sa scula,
Sta pe loc §i sa gindia
Pe ce colnice s'o la.
MAI-apuca pi-un colnicel,

Pi-un colnicel strimticel
Cu troscot verde pe el.
Iel cu lupu sa'ntilnla
§i din gur' a$a-i graia:
-Buna ziua, lupule.
— muHumesc,ciobanule.
l\
— Da lu lupule,
frate,
Nu mfil-ai vazut oile?
— Ba leu, frate, le-am v&zut,
Le-am vazut §i le-am p&scut;
Pe dir61e, pin vilcele,
Pasc sarmanele de ele,
Pin vilcele
Cornicle,
Pin gunoaie
Tot cotoaie 2 ,
UDragostea.
J
Ciolane.
Digitized by Google
dou 67
Pin fintinl,
Tot capital,
Dar In virful dealulul,
Samaru magarulul,
Arana ciobanulul*.
Dobridor — Marin Lungulescu, 19.
XI
Foale verde salcioara.

La Plole^tl pe margionra
Estl-un nuc cu frunza rara,
Sa fac nucile amara,
Sa string cucil de pin {ara
$i cinta de sa omoara;
Cinta, cuce, limba-t pice
So ia dalca
1
s'o dumice,
S'o dumice 'n lapte dulce
So dea nelcai s'omaninee;
Da mal sus pe ramurele
Cinta d6ua turturele,
Nu sin d6ua turturele,
Ci sin dragostele mele.
Dobridor — Ghforghe Manen, 22.
XII '
Foaie verde di-un areu,

Niâ, pentru Dumnezau,
$i pentru lumele 8 mleu,
Sa nu ma mai til de rau
Dila slniôru tati;
Digitized by Google
68 dou
Ca m'ai m&I {inut odatft

$'am zacut o vara toata.
Nita, Niâ copilHa,
Dila chlept pin la guriâ
Parca Ie§t' o iconiâ,
Icon i(a jugravita
Dila Xa 'ig ra d venita;
Cin t-a pus lumele Niâ
Sfinia sa-I fileguriâ.
Dobridor — Gligore Florea NegreV, 45.
XIII
Foaie verde vita vile,
Draguâ Sinta Marile

Nu lasa' toamna sa vile,
Ca ma la baclu 'n miliîle,
Ramin slinele pustlle,
Tlrh'ta fara oiâ,
Scaunel fara bacita
Care face brinza dulce
S'o dea la ciobanl s'o mince.
Foaie verde margarit,
Mcrg vitele pasclnd
§i ciobanil flulerind
1
Si mielu§eil vghierind
§i mamele lor plingind.
§igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.
XIV
Foaie verde trei zmicele,
Asara pi la o vreme
»Sbicr4nd.
Digitized by Google
dou 69
Visal ni§te visa grele,

Visal pi.stoalele mele
$ad in cul far de oâle,
§i §ad pline ghintuite,
De §apte poterl gaiite
§1 unsa cu undelemn
Sa traga bine la samn.
$igarcea— Dumitru Vilvol, 20.
XV
Foale verde di-o rachita,
Cite pasarl sin pin lunca
Bine ca cucu nu cinta;
De-ar fi cucu di-un volnic,
La§ prinde di-un ibovmic,
§i ftl-e cucu pasarca
§i nu jjtile dragostea.
J-Talta verde de mar crej,
lntre Olt, intre Oltet,
Rasarit-a un nucule^
Nucule^ .cu frunza rara,
S'a strins cucif tol din Jara.
§i cinta de sa omoara.
La trupina nuculul
Cinta tatal cuculul;
Sus pi virfu nuculul
Cinta mama cuculul,
Jos pe d6uo ramurele,
Cinta d6uo turturele;
§i nu cinta cum sa cinta:
Una fllu^tlura din cloc
Tot ca Lina din mijloc,
pene
§'alta^fllu§tlura din
Tot ca Lina din sprincene.
§fgarcea— Dumitru VIlvoT, 20.
Digitized by Google
70 DOLJ
XVI
Cit fu vara de varoasa

§1 lama de degeroasa
Nu pusai piciOF la coasa,
1
Catal umbrelor de deasa
§i mindrelor de frumoasa.
$igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.
XVII
— Foale verde trei zmicele,

Despagube§te-ma, lele,
De paralutele mele,
Ca sin bune, nu sin rele,
Nl-a muncit neica pe iele,
Pe coaste §i pe valcele.
— Jalca* te-ar despagubi,
Da fil-e barbaâlu-aci,
A^teapta pin'o adurmi;
Sa nu vii sara pin curte,
Ca am du$mane multe,
Sa vii mai aminat 3 ,
Cin du§manil s'a culcat.
§igarcea — Ion Alecu Virvorea, 25.
XVIII
Pe dealu Como§tenilor venia Turcii tulumbe-tulumbe 4

calarl cite zace-dolsprazace §i dedea cu girete5 pe sus. Fe-
âutal care umbra era mai deasi.

>Lelea.
•Mai tlrziu.
'Gramezi-grfimezi.
•Befe scurte.
Digitized by Google
DOLJ 71
tele cin 'n cring, sa minja cu carbune pe

auza, da fuga
ochi. Sa daca erea ni§te cocirle nu tragea
ulta pin sat,
acolo, unde vedea casa mai ridicata acolo tragea. Ghletele
neveste le tinea cail de capastru §i-I implimba, armasaru
sa 'ncondura §i necheza pe linga fomel. §i sta Turcu cu
cebuc §i sa ulta, parca-1 vad §'acuma.
§igarcea — Done Micu, „de §ase an! in timpu lu Tudorin 1 ".
XIX
antofitA a lu vghioarA.
in ora§ in Fildi§oara,
La casale lu Vghioara,
Lu Vghioara vatau mare,
Vatau mare de nevoade,
Frumoasa masa le 'ntinsa,
Co fadile dalb' aprinsa.
Da la masa cine-m §ade?
Al cinzdci de nevodan
Cu-ai doisprece vata§ marl,
lar in capu mesif sta
Mo§ Vghioara al batrin,
Cu barbu(a pan la briu;
Da la masa ce maninca?
Numa ciga §i postrunga
§1 nisatru de-1 marunt,
Ca Ie§it pustiiu mult,
Ca e lezne de prinzare
$i u§urel la purtare
§t e dulce la mincare.
lei beau §i sa veselesc,
De niminla nu giijasc,
Numa unu nu mi-§ bea,
>Tudor Vladimtrescu.
Digitized by Google
72 dou
Dor sta cu inima ra,

Ni§ nu bea, ni§ nu manincS.
Numa cu ochil sa ulta.
Da pe lume cum Jl chlama ?
AntofiV a lu Vghioara,
Cu mina la inimloara,
Parc'ar fi lovit dl-o boala.
Ni§ nu bea, ni$ nu maninca,
Numa cu ochil sa ulta;
lar Vghioara-1 intreba:
Ântofiâ, fiu talcai,
Nol to{ bem §i to£ mincam
§i cu bine petrecem,
Numa tu, talca, nu bel,
Ni$ nu bel, ni§ nu m&n!ncl.
Numa cu ochil te ul(l.
Or de chelCug al fir§it,
1
Or alne c'al ponosit,

Or fetele nu te-a vrut,
Or calu ^-a 'mbatrinit,
Or \le ca (-a venit
Vremea de casatorit?
— Sa vez, talca, draga talca.
lau de chelCug n'am fir§it,
Nici alne n'am ponosit,

Toate fetele m'a vrut,
Calu nu Al-a 'mbatrinit,
Da mile ca fil-a venit
Vremea de casatorit,
Nl-a venit §i fil-a trecut;
Sa-m fad, talca, nuntiôara,
Pana maf al ziliôare,
§i mile, talca, sa-m dal
P'ai cinzacl de nevodarl,
K^hcltuialft.
Digitized by Google
pou 73
Cu-ai dolsprece vata§ marl,

Cu toate nevoadele,
Cu toate luntrile,
Ca lau, talca, am vazut
In Vidrds pe$te frumos,
§apte cete de morun,
Tot morun pe§te de-1 bun,
§tlucile ca vacile,
Mrenele ca grinzile.
Talca, lau de I-a§ vina,
Mare bine fil-ar prindea,
Vez, cu carnea pe§telul
Pe^telul morunulul,
Nunta, talca, fil-a$ nunti,
Pe tine te-a§ pomeni;
Da sa vez, cu oasale
Ca fil-a§ zidi casAlc,
Cu solz le-aij $indili,
Cu singe le-a§ jugravi,

Pe tine te-a§ pomeni \
Da Vghioara ce-m zica?
lei din gur' a§a-I graia:
„Antofi(a, fiu talca I,
lau de cin m'am pomenit,
Cu pe§te m'am arinit 1
,
Cu pe§te am negustorit,
Toate baltile-am vinat
T
§i n Vidr6s n'am cautat,
Ca Vidrds leste adinc
Cit din cerl pAna 'n pamint,
a
Atit e Vidrds de-ad!nc .
Antofi(a ce-m faCa?

lei de ta-sau n'asculta,
Nevoadele le lua;
•HrSnit.
Digitized by Google
74 DOL.J
$i lua nevoadele,
1
Toate catravas&le ,
Pe-i cinzaci de nevodarf,

Cu-ai doisprece vata$I marl.
$i iel frate sa duCa
La apa Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul.
Cin la Vidrds ajunga,
Luntrile le baga,
Opacini* ca a§aza,
Nevodele le-arunca,
§i 'ncepea a traga
Unde s'aline^te 3 apa;
Dete-o toana, dete d6uo,
§i cin fu l'-a trela toana,
Vez, in fundu matty! 4
Scoasa pulu ludii;
Puiu ludii ca-1 scotea
§i-l batea <ji-l chinula
$i de r $te-l suduia.
p
Sa vez, luda ce faCaV
In fa(a apii ea Ie§a,
La Antoftya striga:
Ântofif a lu Vghioara,
Ce-m bat puiu,-l chinue§ti,
§i de pe§te-l sudue§U?
Cum nu (-e, frate, pacat
wîfrica de blestemat,
Caz noapte 1-am ci§tigat?
Iau in Vidr6s m'am nascut
§i 'n Vidrds am crescut,
NicI 10 nu I-am dat de fund,
Ca Vidr6s leste adinc
'Uneltele.
:
Lopeti.
•Curge mai lin.
4
Partea din fund a navodului Impletita mai dcs.
Digitized by Google
DOLJ 75
Cit din cerl pana'n pamint,

At!t e VidrOs de-adinc;
far tu, frate, sa te duel
La coada Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul\
Antofita ce faea?
Drumu pululul ca-I da,
§i lei frate sa duCa,
La coada Vidrosulul,
Unde-I toana pe§telul,
Luntrite le baga,
Opacinile-aâza,
Nevoadele le-arunca,
$i'ncepea a traga.
lei tragi! da nu putea,
,
Nevoadele de pe$te sa'ncarca

Cosacu sa §indilia.
Cosacu sa $indile§te,
Nici apa nu mai razbe§te.
Apol un vint. mare'neepea,
Un talaz mare fata,
To^ nevodaril 'nneca,
Numa unu raminea,
Antofi^ a * u Vghioara
•Int'un pise de luntrioara,
$i mi-1 bate vint de vara;
Un talaz*mare-l izbe§te,
Ochii din capn plezne^te,
$i lei, frate, ramfnea
Tot ca un bu§tean pirlit,
Ca niminea pe pamint.
Vghioara cind il vedea,
Din gur' a§a-I ziCa:
n Antofiâ, fiu talcai,
N'asculta$ de vorba mea,

Sa-t file rati, nu a§a tt
?
Ginglova— DSnilA Stanescu, 55.
Digitized by Google
76 DOLJ
XX
Barza, barza C-al in Coc?
Un boboc.
Da in gusa?
O capu§a.
Da in chlept?
Lapte schlert 1
.
Da'n piCoare?
N6ua ri§chitoare.
Da'n pene?
Frigurile mele.
Sa te duel n6u& mil de anl
cu lele.
Gingfova— Ioana Floarea, 13.
XXI
Cind eream mic§or, copilandru dupe bol de-I minam

cu stramurarea, erea din cincl una la arinda§, §i alta nu
erea nimic, decit dijma. Togmelile vechl erea togma* vi-
telor la arinda§, citl-o sfanûlca de vaca, oala erea doua-
zaci §i doua de parale cu mfielu, porcu erea un sfan^.
Acu am injugat boil de cin s'a dajghle(at pamintu
§H (inem pana 'nghlata. Acu tot dam la arinda$, ne
da §asa pogoane de munca, le muncim nol, din ale §asa
la doua §i a^telante le facem in desavirîre, un pogon i-1
copoim \ i taem buruenile, il ralitam 4 il culegem, il curam
:
§i-lducem la magazile; §i doua de secerat tot ale lul. Din

ale §asa ne ramine trel noua, inca ne ia §i d'acolo trei
co§urI, patru, pindaritu. §i facem trel zile cu caru cu boi;
»Fiert.
'Tocmeala.
»Pra>im.
•Aram.
Digitized by Google
dou 77
ziua trel lei o platim daca n'am facl-o; §i trel cu milnile,

§M dam §i ddl pul de gama nu I-om da,
i platim dol lei.
;
Boil nu sin scuty la erbarit, platim cite §asa franci de

bou, oala, mfielu un franc jumaiate.
Nedela— Ion Radu $arpe, 60.
XXII
Poate s'alb paste obzacl de anl.

Cin s'a luat Oreava ne-a gonit muscalu la Ginglova.
Ca cita vreme o de-atuncl nu §tiu, eream mic§or, adu-
fi
ceam paducele; erea padure alaturl cu Ginglova. Muscalu

zicea ca ne fcae Turcil paldum, paldum. Sta calare cu
pilu 1
. Nu-§ cit om fi statu t la Ginglova, e vreme de-atuncl.
Daca s'a potolit rezbelu ala, dupa ce s'a spart Oreava
ne-am intors lar la Nedela.
Nedela— Dinu Iordache, 80.
îcl cu .codcrila scurta - .
Digitized by Google
Digitized by Google
ROMANATI
Digitized by Google
Digitized by Google
ROMANATI
Arde tocu 'n paie ude,

Strig la pulca nu nvaude;
Auz pulca or n'auz,
Or n'al gura sa-m raspunz ?
Auzi-te-ar stelele,
Ca ml-ai sacat zilele,
Auzi-te-ar, pulca mea,
Ca mi-al sacat inima!
Arde focu 'n Bucure^tl
§i dogoarea la Plole^tl
§i lumina 'n Slatina
La Mania vaduva
Care m'am lubit cu la
Din copilarila mea.
Ghizdave§tl — Constantin Ghican, 21
II
Flori(i, floricelelor,
1
Da-v'ar daica relelor;
Cind lereat de trebuiala
Va faceaj neagra cerneala;
*Le!ca.
6158
Digitized by Google
82 ROMANATI
'Nflorit de sta( ca culmea,

Ca dalcai I-a trecut lumea;
'Nflorit de sta( ca macu,
Ca dalcai I-a trecut vacu,
Ca dalca s'a maritat,
Florile i-s'a uscat.
Ghizd&ve^tf — Constantin Ghican, 21.
Ill
Frunzulita d'afion,
leu, murgule, ol sa mor;
Dupe Pa§tl 'n sirbatori
Sa-m faca bradu cu florl.
Pe tine cul sa te las?
Sa te las la talca-mleu?
Talca-mleu e om batrin,
Nu cosa§te vara fln.
Sa te las la frate-mieu?
Frate-mleii e om bogdt,
Om bogat §i dipotat,
la bastonu pleaca'n sat,
Tu, murgule, mori legat.
Sa te las la malca-mea?
Maica-mea e vrajitoare,
la disagilpe spinare,
Tu, murgule, mori de foame.
Sorcnl — M5rin Preda. 45.
IV
DP. DIOCHETE
Pasarica alba, codalba,

Pica'n cerl, pica'n pamint,
Digitized by Google
;
ROMANA/P 83
Pica'n platra nestramata 1 ;
Platra nu putea rabda

§'in patru crapa,
A§a sa crape ochil
Diochetorilor,
Ginditorilor,
Strigoilor,
Strigoalcilor,
Moroalcilor,
Sa ramile fcutare] curat,
Luminat
Ca roua 'n cimp,
Ca steaua 'n ceri.
Sorenl — Marila Marin Preda, 60.
V
Sa valeta un pacurar
Din floer <ji din caval
Ca §-a plerdut oile:
„Uiuiu $i lalala,
Frunzuliâ, unt topit,

Pusai capu-am adurmit,
Oiâle le-am plerdut,
Uiuiu $i lalala;
Cu lupu mam intilnil:

— Buna ziua, lupule.
— Mulûmim, volnicule.
— Ml-al vazut oitale?
Uiuiu §i lalala.
— Le-am vazut §i le-am pascut
Pi la fintini
Capaîni,
êstimata.
Digitized by Google
84 ROMANATI
Pin pirloage 1
Stau sfirloage 2 ,
La capu pirlogulul,
Plotogu* magarulul".
Celar— Ion Nu{a\ 45.
VI
Ceca Dumnezau a pus carciumar pe lepure, §i puin-

du-1 carciumar, lei a baut vinu cu mindrele lui, §-a$a
bindu-1 §i cin a venit sa-I dea socoteala, lei fugi §i fugi
ca un lepure, find baut atita vin; mirosindu-1, a pus pe
ogar socotitor ca sa-1 gasasca, §i cum 1-a gasit 1-a §i trin-
tit, §i de-atuncl lepurile fuge de frica ogarulul ce-a fost
socotitor.
Celar — Ion Nuta\ 45.
VII
Frunza verde salba moale,

Mai pe valea Galbinii
$i pe-a Gslbinuîi
Vin Tataril Crimului
$i cu al Buzduculul.
Sin trei sate apusate 4 , nevazute,
§i de agl 5 ne§tiute;
Da satenii ce facea?
Cu sacurl §i cu topoara
Lua pe agl 'n goana.
Celar — Ion Nu{a\ 45.
*Loc de muncfi l&sat tn par&sire.

"Buc*ti, sflrcari.
Pielea.
•Dosite.
*«C3peteniile Turcilorn.
Digitized by Google
ROMANATI 85
VIII
A fost odata un om foarte lene§. lei ce sa faca de
atita lene mare ce lerea cazuta pe trupu lui? In timpu

ala, atunci cin traia Iel, sa facea razboi de pasarl. Toata
lumea care lerea atunci aducea pasari, care cu arpl\
cu picere irinte. Acuma, nevasta lui 1-a minat §i pe lei:
u
„du-te $i tu, ba Stane, deado §i tu f-o- pasare .Cesa faca
lei? DI-o lene mare ce avea, nici boil nu-i putea injuga.
Acuma lei I-a zls lei: „injuga boil, fa!" Injuga nevasta
boil §i-l suia 'n car, il pornla catre razbol.
S'apropile §i lei acolodl-o margine. Ce sa vez?Gasi
§i lei o gadina mare c'o arpa frinta. Il lua §1-1 adusa
sa-1 pule 'n car, §i-l pusa n car. Cin pleca 'ndarat §i veni
acas, spusa nevestil: „vez, fa nevasta, ce-am adus leu?

Asta pasarica, is nu?* Cin vazu la: „val de
place or
mine, Doamne, ci ci-ol face cu as vulur"? lei zisa atunci:
„ce, fa, nu le de folos?" Acuma Tel, de necaz cin auzi
ca nu e de mincare, pusa mina pe topor §i-l dete la pro-
tap, radica toporu-'n sus, sa-1 omoare. la striga: „da, ce-al
ma cu a pasare?" lei i§ lasa mina la vale, Iel lar radica
inc'odata pan la a de trel §i 1-a lertat. „Acuma ce sa-I
facem, fa? trebule sa-1 arinim\ sa-I taiem un bou, ca sa-1
manince-. §i I-a taiat <ji 1-a mincat. §i I-a taiat $i pe'lilalt.
Acuma, dupe ce a mincat boil, Iel acuma la arpa s'a vin-
decat, a zburat in slava cerlulul. Iel a 'nceput sa sa bata
cu milnile peste ochl §i sa s'amarasca in loc sa sa folo- ;
sasca, mal rau a saracit. Acum, vulturu ce-a facut? S'a

dus §1 s'a dus §i s'a 'ntors indarat, s'a lasat la Iel jos §i
I-a zis: „stapine, stapine, sul in spate la mine**. Iel ce
sa faca? S'a suit. A zburat vulturu cu Iel, s'a suit in
slava cerlului. Odata s'a scuturat, §i pe Iel 1-a aruncat.
'Aripi.
"Vre-o.
'Hrfinim.
Digitized by Google
86 ROMANATI
lei striga: ,m'am dus, m'am dus - Cin sa caza . jos, s'a
dat pe supt lei §i 1-a luat iar. Pan la a de trel orl tot
a§a I-a facut. „Ci §til tu, stapine, ctn aduceal cu toporu
sa ma tal? tot a§a {-am facut §i leu. Acuma, al sa mer-
gem la malca mea. S'a dus, s'a dus cale de trei zile §i
tf
trel nopt pan a ajuns la o cruce. Acolo s'a pus pe cruce.

— Vez, ma stapine, ceva de aice?
— Ce? nu vaz nimic.
— la sama bine I
—
Parca sa zare§te ni§te albituri.
—
El Acolo sin frazil mlel §i muma mea. Cin tl-or
vedea Iel, de bucurile ca m'al scapat dila razbol, mama
o sa te 'nghiâ §'o sa te verse. Tu sa nu te spel. la o sa
zica: „ce sa-( dau de binele ce mi l-al facut?" la o sa zica,
ca sa-( dea bol, vacl §i cal, banl, da tu sa eel nuca din
capatii.
Mergind iel a§a nainte, vazura ca Ie§ira naintea
lor o negreaâ. Iel intreba: „ce leste ala"? Iel raspunsa:
„aia le muma mea; un' sa te bag? sa te bag su mine".
A§a-I §i facu, §1 iacata ma-sa sosi.
— Cine, muica, te-a scapat? Cine bine ml-a facut mile ?
— lolte, un oml
— Incotro a luat-o?
— S'a dus sus incolo.
lua la fuga 'ntr'acolo, goni goni, §i nimic nu
gasi. Sa'ntoarsa 'ndarat.
— Spune-m incotro a luat-o?
— Ite, a luat-o la scapatat 1
.
lua 'ntr'acolo, a fugit, a fugit §i tot nimic n'a ga-

sit. Sa'ntoarsa 'ndarat bini§or.
— E, malca, daca l-al mal vedea ce I-ai face?
— Acu ce sa-I mal fac? acu am ostenit.
ll scoasa de supt Iel §i cin il vazu, repede-1 inghi(i,
§i mai frumos il varsa. §i, la mi-1 intreba:
^put.
Digitized by Google
ROMANATI 87
— Ce vrel sa-J dau eu (ie drept plata, ca ml-al scapat

ficloru din batalile? It dau cal, it dau bol, i( dau banl, or-
ce vrel tu.
—Nu, vreau sa-m dal nuca din capatil.
—Cin te-a 'nvafct?
„Acu§*, zisa vulturu, „Iaca taci tu din gura maica,
ca o sa sa duca pan mal incolo §i o sa te lei dupe lei §i
a
o sa I-o Iel .
Acuraacesa faca? Scoasa nuca §1 I-o dete§M spusa:

„ma baieâ^, pan acas sa nu spargl nuca. Cin ti-I duce
acascu iasa-t tomne^tl cal, bol, casa, ma§inl; cit de mare
avere, a§a sa facT.
Ce sa faca? t§ lua drumu 'ndarat, sa dusa, sa dusa
cale de trelani, sa gindi Iel: „mache! cl-o fi 'n nuca asta?
s'o sparg". Cin o spars a, sa vez nelculiâ ce n'al vazut!
Ie§ira cirez devaci, de cal,ma§inl, casa, averl nepomenite.
Umplura cirapu. Aûma, iel sa mal gindi, sa mal 'nvirti,
sa pomeni cu^Tartacot 1
, calare pi-un vatarog 3 , in loc de
sabie o {asta de alble.
— Ci ce-al facut, ma; de ce ai dat drumu astora
pe aid?
— Nu §tiu, nciculiâ, nu §tiu nimic, ale§it din nuca
asta.
— Ce-m dai sa string. ti le
— N'am nimica, nelcultya; ci-o sa-( dau?
— Da-m pe nimica.
— Sa-t nimica daruit.
file
Sa 'nvirti Tartacot pi linga ele §i le baga 'n nuca.

T
Dupe ce le baga 'n nuca Inchele nuca: „na, §1 bago n

u
sin §i te du acas s'o desfacl .
Iel pleca pe drum, sa dusa, sa dusa; sa'ntilni c'un

voinic :
— Un te duel, ma baiete?
'Dracul.
êpnre mic.
Digitized by Google
88 ROMANATI
—
Ma due un m'a daruit tata.
Trecu ala 'ncolo §i nicl nu s'a gindit la ce facusa.
Cin a ajuns acas de§chele nuca §i 'ncepura sa lese ave-
rile, lucru nepomenit. lei cin plecasa de-acas lasasa ne-
vasta 'nsarcinata. In atlta timp cit lei a stat pe-acolo I-a
prasit, §i sa facusa baiatu mare §i sa dusasa un 1-a faga-
duit lei.
— Bine ma, zice la, cin ai venit cu baiatu nu te-al

intilnit?
— Ce vorbe§ti tu, fa, ce baiat?
— Ce, nu §til tu? cinalplecat amramas grea §i s'a
dus un l-al fagaduit tu.

— - Aoleo! n'o fi fos baiatu ala cu care m'am intil-
nit leu.
— Ba ala a fost.
— El fad acu§? S'a dus, s'a dus.
cl-o sa-I
Acuraa, lasam aci §i trecem la Tartacot. Baiatu s'a
dus §i 1-a bagat sarvitor la lei. Dracu ma avea §i Tel
o fata. Acuma, al baiat dupe ce a stat atita timp de
mult, s'a 'ngirluit cu fata dracului ?! a vorbit sa fuga
cu la.
Acuma, la lerea mal me§tera ca ma-sa cu una.
la cin vorbira sa fuga, spusa sara vatralulul, zice „ vatral, :
tu dimineaâ cin o striga mama: „ci tu, fata, scoal de ta

a
focu ,tu sa sunl, sa troncanl pe vatra. A§a tu, caldare,
cin mama o zice; *tu, fata, du-te deadoapa", tu sasunl;
cind o zice: „tu, fata, fa de mamaliga *, tu, durelule, sa 4
sunl pin capistere*. A§a a §i facut toate la rind $'a plecat.

Cin a plecat a luat cu lei gresia, chleptinu, §i a plecat §i
s'a dus, s'a dus.
,0, la zaulte-te ma, sa vede ceva 'n urma noastra?"

1
,
Mai mearsara ce mal mearsara §i:

— Mal zaulte-te odata, ma.
— Sa vede o negureaâ.
>Uite-te.
Digitized by Google
RQMANATI 89
— Aoleo, aia e fugl; mal

tata, fugi, ulta-te inc'odata
ce sa mal vede?
— Fleacara de foe neapropiata.
— Fa-te tu un loc de mei leu un $i baiat sa-1 pa-
zasc de pasarici. Cin o veni cineva §i tl-o 'ntreba: „a tre-
cut cineva pe-aici?* tu ca n'a trecut niminea.
sa spui
Acuma, §i tl-o'ntreba: „tu ce paza§tl aci ,sa zlci: „pazasc tt
locu asta de mei sa nu-1 manince pasaricile

tt
.
Ajja a §i facut, <ji Iacata-1 ca a §t venit.

— Ce fad, mai baiete, aci? ai vazut pe cine-va tre-
cin pe-aci?
— N'am vazut pe niminea, module.
— Tiu! lasa-1 sa sa duca un a ouat co{ofenile.
$i sa'ntoarsa 'ndarat.
E! acum ajunsa acas la dracoaica.
— Ce ai facut, ma; gasit? I-al
— De un mal gasa§ti, fa!
sa-I
— N'ai gasit nimica pe drum?
— Am gasit un copila$, paza un loc de mei §i 1-am
intrebat §i a zis ca nu I-a vazut trecind.
— !
Aoleo ce mitocan e$ti Aia a fos locu de mei,

! "
a fost ia, $i copilu de paza mei ie iel. Stai sa ma

due ieu.
§i pleca a batrina.
Baiatu o vazu §i zlsa: „ia zauite-te, ca vine o ba-
trina". Mai mearsa ce mearsa, sa mai zauita §i
mai
vazu ca a batrina sa apropia de tot. Arunca gresia nainte,
sA facu stei de piatra §i tot trecu, arunca chieptinu §i
facu padure deasa ca dinîl chieptinului. Trecu §i pin aia;
sa fecu ia o balta §i iel raôi in mijlocu batyii
„Sa vez tu ca ia cin o veni o sa zica: „mani cu
mulca, mani cu muica" tu sa nu te 'ntorci cu ochii la ia,
;
ca-t ia ochii".
Acuma, la veni pe margin! §i 'ncepu sa strige:
u
„mani cu muica u Raôiu „mac! mac! §i cu coada spre
.
ia. Acuma, ia vazin ca n'o sa-1 poata in§ala, trasa balta
Digitized by Google
90 ROMANATI
'n la §i veni raôiu cu coada la la, il prinsa §M Ida

ochil baga sup limba §i pleca 'ndarat. Acuma, sa dusa
§i-I
sa dusa pan ajunsa la umbra unul copac §i sa dusa de

sa culca la umbra ostenita. Acuma fata sa facu fata §i
raôlu baiat. Ce zisa fata: „stal sa ma lau leu dupe la";
§i cind o ajunsa o gasi culcata cu faâ la deal §i cu gura
cascata. Lua o platra, o baga sup limba §1-1 lua ochil
§i pleca 'ndarat; II pusa la loc §1 plecara pe drum amin-
dol lar.
E acuma
! cin s'a sculat la a plecat §i a ajuns acas.
— Ce, vez ma? ieu zicl ca sin ca tine prost, ce leu
sin sdravin, i-am luat ochil.
— Nu sin, fa nevolaô; casca gura.
$i cin arunca, in loc de ochi gasi o platra.
Ii! sa dea D-zau sa sa duca, sa sa tot duca un a
dus nanu cirlanu; §i trecui pin iesle §i nu mal leste.
Celar — Vasile Tonea, 25.
IX
DE IZDAT
Izdat intimpinat,
Nu-t dau singe de nevinovat,
§H dau cruce §i biserica;
La cap, cap de lighlan ',
La inima, inima de vidra,
La picere, picere de urs.
Ie§ izdat intimpinat,
Scoate-t ghleralele*,
Piraiele*,
'Lighioana?
'GhTare marl.
'Phoane.
Digitized by Google
ROMANATI 91
Din inima, de supt inima,

Din rflrunchl, de supt r&runchl
Ca leu cu crucea tl-ol batea,
Cu cuîtulti-ol taia,
La cilnl tl-ol arunca,
Nefript, nesarat;
Cu limba te-am desclntat,
Peste marl te-am aruncat
Unde popa nu toaca,
Coeo§ nu cinta,
Fata mare cosiâ nu'mplete^te,
Topor nu clocane^te;
Acolo sa §azi sa vacule^tl,
f
In coadele marilor,
In coarnele capralor.
Izdat intimpinat
Ie§ dila [cutare] din inima,
Cu limba te-am descintat,
De boale te-am curaât,
Malca Sinta Marile
Leac lul [cutare] sa file.
Celar — Mar ila Alexe, 65
$i lar verde §'o lalea

§'o creaca de mic§unea,
De unde vil Martyo, fa?
— Din ora$ din Dobrogea.
— §i dealdata trel lamai.
Da la nelca ce sa-m spul?
— Da la nelca leu spul bine
Arde inimioara'n mine,
Digitized by Google
;
92 ROMANATl
To gindindu-ma la tine,
Ca un cuptora§ de pilne
Cupto r a§u sa race§te
Inima sa prapade§te.
Foale verde da sacara,

Da sacara, da nagara,
Ml-a plecat neica de-asara
$i m'a lasat tot oftind,
Din ochi negri lacramind,
Lacramile pica jos,
Obrazu le tot frumos.
Celar — Vasile Toma, 25.
XI
— Cuculet de Topolog,
Mai cobori din deal in Olt
De mai potole§te-al foe.
— Da cu ce sa-1 potolesc?
Ca n'am frunza sa-1 pleznesc
NicI glas vesel sa-1 aulesc.
Marotinu de jos — Mos Mandache. 70
XII
Foale verde bob naut,

N'am gindit, n'am socotit
Ca doru s'alba sfir§it
$i dragpstea scazamint.
Cine n'are dor pe lume
§tile luna cin apune
Digitized by Google
ROM ANA Jl 93
amlaz* cin vine,

$i cloâ* 'n
Cine-m are dor pe vale
$tile luna cin rasare.
§i de aldata trel granate,
Dragostea ce-aveam nol frate,
Credeam moartea c'o desparte;
laca moartea n'a venit
$i 'nca nol ne-am desparît
Pintr'un lucru de nimic,
Pintr'un inel de argint,
Mi 1-a dat §i i 1-am frint.
Cine a lasat lubitu

Nu I-ar putrezi trupu,
Mince-I carnea clorile,
8
Vintu oîorale .
Marotinu de jos — Ion Dumitru, 17.
XIII
$i Tar verde de trel mure,

Pe sup deal, pe su padure,
Sa ducl-o copila 'n lume,
Dupe dorl §i dupe mila.
Strina, strina, strinatate,
Sa nu ma strina^ 4 departe,
Ca n'am tata sa ma cate;
Muma e batrina, nu poate,
Fratioril sin departe,
N'au parale sa ma cate.
Marotinu de sus - Ion Neaû, 50
>
Clo^ca (constelajie).
9 Miezul nopfei.
"Oscioarele.
'Instreinafi.
Digitized by Google
94 ROMANATI
XIV
Foale verde §'un dudau,

La cri§ma din Fag&dau
Unde bea §i bun §i rati,
Bea saracu §i bogatu
Pana cind o sa-I la dracu;
lar bogatu ce-m grata?
„Mai sarace, nu mal bea,
Ce tot bel 'mpotriva mea?
Ca cara ferecate
n'al
u
Nici patule cu bucate .
Foale verde §'o lalea,

Da saracu ce-m graia?
„Sa-m dal doua-trel parale
Sa lau la copii niîca sare,
Copii mi-au le§inat

Mincind malai sarat;
§'am sa trag o brazda lunga
Pi la bogat pi la punga,
$'am sa trag o brazda lata
Pi la bogat pi la vatra,
Ca port nume de halduc,
D'unde lau leu nu mal due,
§i {in calea la strimtorl
Sa despoi la negustorl;
Pe negustoru bogat
Sa mi-1 lau sa-1 bag su pat
Sa-m dea banl de chleltulala
§i aine de premeneala,
Ca sa ies in primavara
Cin sa 'ndeasa codrii lara,
Cin iel geme de alducl,
La tot fegii cite cincl.
Marotinu de sus — Iancu Vijulile, 45.
Digitized by Google
R0MANAJ1 95
XV
A fost odata ca niclodata, odata un domn, §i
a fost
palatu lui lerea 'n virfu muntelul, a avut o ibomnica in
§i
tara sirbeasca, §i lei cin vrea sa sa duca la la punea cail

la carita §i sa ducea la la, §1 tot noaptea sa'ntorcea. Cin
cinta coco§ii lei pleca dela la la palatu lui in munte.
Odata ibomnica 'nchisa coco§H, §i lei tot a§tepta sa cinte,
§i a§a ca 1-a apucat ziua pe drum la satu Potopin, §i lei
s'a bagat sa nu-1 vada soarele supt un pod, §i s'a topit

de soare. Lui il zice Domnu de roua, fin-ca s'a topit, §i
drumu lui sa vede §1 pana astaz dila Dunare pana la
munte, pe linga Olt.
Zvorsca — Ana Ionescu, 17.
XVI
DE IZDAT
Fugi, izdate veninate,

Din talpi, de sup talpl,
Din genunchl, de sup genunchl,
Din inima de supt inima,
Din rarunchi, de sup rarunchl,
Din cap sa sai cum a sarit
A^chla din copaci,
Ca leu cu crucea tl-ol descinta,
Cu picerele tl-ol arunca,
In Mare NeagrA ti-ol arunca
C'acolo-I casa ta,
La [cutare] sa ramile
Cruce §i biserica.
AmSra^tif-de-jos — Zoiâ Dumitru, 80.
Digitized by Google
96 ROMANATI
XVII
DE MATRICE (DOR DE INIMA)
Matrice, matraguna,
capra neagra te facu§,
int'un vir de munte te sui§,
Noua ciobanl negri te gasira,
Cu miini negre te luara,
Cu cuîte negre te taiara,
Cu sare neagra te sarara,
Cu foe negru te fripsara,
Cu guri negre te mincara.
Maica Sinta Mariie
Leac lul [cutare] safile,
Sa sa prinza cum sa prinde
Pomu'n vile.
Amard^til-de-jos -- Zoija Dumitru, 8C
XVIII
$i lar verde trel migdale,
Dila Bucure^tl la vale
Mi-s'a 'mpu^cat trel cocoane,
Trel cocoane domniôare.
$i lar verde de pelin,
Ca le-a omorit Marin,
Marin §i cu Costandin;
Pe Marin ca mi-1 prindea,
La temniâ mi-1 baga,
Mi-1 baga, mi-1 judeca.
§i lar verde de pelin,
Pe deal pe la Severin
Vine mama lu Marin
Cu palsprazace bu^ de vin,
Dele vinu-a doua parte,
Pe Marin nu-1 poate scoate.
Digitized by Google
ROMANATI 97
§i lar verde de pelin,

Pe deal pi la Severin
Vine tata lu Marin
Cu dolsprazace bolbatrinl,
Dete bol a doua parte,
Pe Marin nu-1 poate scoate.
§i iar verde de pelin,
Pe deal pi la Severin
Vine-amanta lu Marin
Cu f-o doua salbl 'n sin,
l
Dete salba a mal mica

Marin nu §tile de frica,
Dete salba a ma! mare
Scoasa pe Marin afara.
Dobrote$tf — Florea I. Popa, 19.
XIX
Indeamna, 'ndeamna, murgulet,
Pana'n vale la Cernet,
Sa face dl-un bilclulej
Sa-t cumpar dl-un friule^,
Friule{u de arnicT
Impletit de pulca'n cincl;
Friuleû de matasa,
Impletit de puica'n §asa;
Friuleû de bumbac
Sa §aza bine pecap;
Friuleû cu zabale,
Amarita ursatoare,
Drum la deal $i drum la vale,
Te zaril la luminare
Cu camaâ alba floare.
Dobrote^tr — §tefan David, 25.
l
Vre-o.
G!5S
Digitized by Google
o
98 ROMANATI
XX
A fos trei fete 'n cinepa.
ln§ira-te margarite.
A trecut un logofat, §'a zisa mare: „sa ma lei pe mine
ca-{ satur casa dintr'o pita\ Amijlocile a zis: „ba sa ma
lei pe mine c&-{ umplu curtea $i casa de pinza dintr'un
fus de tort §i de trimbe de pinza." A

mica: „sa ma lei
pe mine ca-(facdo! fe^-logofe^ cu totu §i cu totu deaur\
§i a pornit grea §i a facut dol fe\; §i a avut logo-
fatu (iitoare 'n curte. Cind a abatut fata sa faca, sarvi-

toarea a aruncat copii §'a pus cajai, $i copii I-a 'ngropat
in balegar §i a e§it dol merl cu totu §i cu totu de aur.
Logofatu cind a venit acas, sarvitoarea I-a zis: „ulte ma
1
ce t-a facut nevasta: afacut dol caâi, 'ceal ca face fe^-lo-
tt
gole( cu totu §i cu totu de aur .
Logofatu a lasat-o pe sojila lul §i a luat pe sar vitoarea, lar

pe sotfla dintil a pus-o curcareasa 'n curte. Curcareasa a zis sa
8
taie meril, s'astupe co§u sa nu lasa f schintae §'a leît doua
;
schintai $'a rasarit doua steble de busuloc cu totu §i cu totu

de aur. A venit un mlel §i le-a ros §i s'a facut mlelu
ala cu totu §i cu totu de aur. Nevasta lul, Jiitoarea, 1-a vazut
§'a zis sa-1 tale: „ca ce facem cu lei? ca leu cu tine nu mai
stau aicP. §i logofetu a zis „da lace sa-1 taiem"? §i dupe
:
ce 1-a taiat s'a dus sarvitoarea, adica soîla de-a doua. cu

maâle la pirau sa le spele §i a scapat doua capatile de
maâ pe apa §i s'a tacut un baiat §'o fata cu totu §i cu
totu de aur; §i lei sta pe apa, nu-1 putea prinde niminl.
Ce sa faca? baba batrinS, spunea lumea ca dol copii
stralucesc pe apa, nu-I poate prinde niminl, baba a zis
sa faca un tolegel §'o furculiâ; s'a dus la marginea apii
%
baba cu furcultya §i cu toelgelu, fata a tras la furca §i

baiatu la tolegel §i a vazut care e baiat §i care fata, $i I-a
'ZiceaT.
'Vre-o.
Digitized by Google
ROMANATl 99
crescut baba pan a venit timpu de-a strins logofatu claca

la curte de fete §i de bae(, §1 s'a dus §i ai dol copil de-I
prinsase baba pe apa, §'atuncl lei §tila ca logofatu le e
tata §i curcareasa mama. A venit timpu, a spus to{ care
ce-a $tiut, pan a venit de a spus
$i lei. Baiatu a zls fetil:
„spune,soru-mea, §itu" lar la a zts: „spune tu, frate-mleu u

; .
Baiatu a 'nceput a spune ce a paît cu ma-sa a vitrega

§i pe ma-sa lul a buna a gonit-o. Cind a inceput a spupe
vorbele astea, a adus pe muma-sa a dintil, pe curcareasa,
§i a cunoscut pe copii lei, §i lei s'a despulat §1 I-a vazut
ca sin de aur; §i pe muma-sa a vitrega a legat-o de
coada calulul §i I-a dat drumu, §i pe muma-sa a buna a
luat-o 'ndarat
Cacaletf — Hie Ion, 18.
Digitized by Google
Digitized by Google
ARGE §
Digitized by Google
Digitized by Google
ARGE$
Dupa C-a ispravit m&n&stirea, a'nvalit-o cu §tya\ a'n-

trebat Neagoe pa Manole ca mal face v'o biserica ca asta.
Manole a raspuns dupa bolta bisericil ca asta-I da'nva-
(atura: „o sa fac altele mal bune dacit asta\ Neagoe cin
a auzit, a poruncit sa la scarile dala biserica „mult o sa :
sarace§ti tu ca mine?" §i Manole s'a sfetuit cu ailaty

dulgherl: ,ce-I da facut sa scapam d'afiasta osinda?" Micu,
unu din timplarl, a z!s catra Manole: 9 \a sa ne facem
a
haripl, sa zburSm casa scapam .§-au facut haripl da §iâ.
w Care din vol a vet coraj sa facet porneala sa zbu-
44
rat? $'a zis Radu: „Io o sa zbor intil". $'a zburat pana
'n Qmpu Radovanului §'acolo s'a lasat jos, §i osta§H care
erea sosit capu I-a taiat. §'a zburat Sasu la Valea Sa-
sulul, §'acolo osta§u 1-a sosit §i 1-a omorit. §'a zburat Micu
in Valea lu Micu §i 1-a taiat §i pa ala. A zburat §i Manole
mai pa urma pana 'n Dealu Negrului, acolo 1-a ispravit
§i pa iel. §'a pus samn §'a facut fintina §H zice pana az
„la Fintina lu Manole* 4
. A zburat §i Dan pana 'n Valea
Danului, §i i sa da numele pana az w Valea Danului".
Curtea-de-Arge§ — Tudor §tef£nescu, 72.
>§indil*.
Digitized by Google
;
104 ARGES
A§a cind erea biserica 'n stare buna §i domnla

Ghlorghe Bibescu a venit aid in manastire §'a §&zut patru
zile ; §! mereii s'a 'mplimbat pin prejur §'a vazut dinaintea
bisericil pa platra sens cum erea datu lei, cum lasasfi
Neagoe, a citit acolo pa sapatura ala da pisanle, §i,
§i lei
ce i s'o fi prins lul, a strigat vr-o doi robl d'al manastirii

s'aduca o scara lunga; a pus scara acolo §'a chemat un
pietrar §'a luat-o da sus in jos cu dalta, a sapat scrisorile,
a lasat numa niâl. §i d'acifa s'a dus pin ograda manas-
tirii §'a venit inapoi spre apus, la paraclisu din spre mlaza-
zi, 5'acolo erea un domn s'o doamna jugravi^, §'a citit
acolo titulu§u lor §'a chemat lar d'a ad us scara $a stricat
numele lor. A mers la paraclisu din spre mlaza-noapte
acolo a ^ters lara slovele alea, §i vorbla cu spataru §i cu
boerii lui ca „voI strica §apte manastirl §i vol raspunde
§apte drumurl". A §i pus la stricarea hodailor 1
§'a po-
runcit sa gasasca caramizarl sa faca alte palaturl, §i le-a
lasat pa urma neispravite §'a fugit din tara.

A venit domn in locu lul frate-sati Barbu §tirbel §'a
stat aici §asa zile, la patru zaci §i §apte. §i plpca da dimi-
neaâ pana sara pa dealurl, cu Golescu §i cu Tudor Bra-
tianu. S'auza ca vreau sa cerceteze locu pentru razbel.
I-am vazut to info sara; inchisasam vitele §'am aruncat
un lemn §'a trecut tomna pa la gura lu $tirbel. sarit Am
dinaintea lul §i ra'am pus in ghenunchi:
„Sa ma lertat, c'am gre§it".
M'a dus pana la gura vail §i nra 'ntrebat:
—
P'aid, spre rasarit, maile sat?
— Nu mal le, sa trait Mariia Voastra.
§'a mers mai departe la Ion Calu{. Acolo lar a statut
§i m'a 'ntrebat unde duce drumu: „hait sa mergem inainte\
'Caselor.
Digitized by Google
ARGE$ 105
Am mers inainte, am mers pana la o d&spSrtire da

uliâ. Pa urma s'a'ntors spre manastire, §1 cind a sarit
$i aghlotanÎI dupa din§il am croit-o §i lo pa vale. Am

§azut acolo ca vr'un Cas §'am plecat pa urma acasa.
Curtea-de-Arge$ — Tudor §tefonescu, 72.
HI
Spunea Patru Capac c'a venit Turcii la trelzacl §i
dol §'a scos calugarii d'acila. A fugit episcopu Grigorie 'n

Austria §'a ramas numa calugarii, §'a ramas numa unu,
§i Turcii a bagat cail 'n biserica,. $i cail, al Turcilor ai
marl, minca fln dupa prastol. A

'nceput pa urma sa strice
jugraveala, a dat cu spangile 'n ochil sfin^llor, §i s'a dus
un calugar la Bucure§tl, la Grigorie Ghica, §'a spus acolo
ca Turcii le-a prapadit biserica, §i s'a trimes d'acolo un
boer cu putere dala Pite^ti §i din Arge§ §'a cautat chela
bisericil §'a scos cail din biserica.
Curtea-de-Arge$ — Tudor §teffcnescu, 72.
IV
Aldata erea mal bine ca acuma. Nu mergal la §or^

ca acu§; la §alzacl a Ie$it cu §orîi 'ntll.
Jara erea pa mina Turculul. Am

vazut §i leu o§tire
turCasca. Am
venit odata cu mama la riu sa spalam rufele
§i ne-am sparlat §'am fugit Turcii minea 'n sat la RuminI,
;
aldata plecau mal departe, sa plimbau pin {ara.

La patruza§ §i opt a batut Unguru pS Neamt da 1-a
topit, §'a cerut ajutor dala Muscal, §i Muscalu au ernat
aici.Erea oameni bunl, sa inchina la Dumnezau mal bine
ca nor, avea §i cruce la piept.
»Sorti.
Digitized by Google
106 ARGES
A venit toamna, §'a batut pa Ungurl, la fcl nauntru.

Dupa £-a batut pa Unguri a venit dala Sibil §'a ernat
aid, cite unu da casa.
Alimane^tr-Poenarf — Ghlorghe Oiogu, 72.
V
Foae verde-a bobilor,
Sus pa dealu Grecilor,
Starostea halducilor
La eel fag mare din coasta
§ade Radu ca'nt'o casa
Cu carabina pa masa,
Cu ocaua pHna rasa,
Nu §tiu plina or m-e goala,
$apte poterl baga 'n boala,
Nu ^tiu goala or m-e plina,
Baga potera 'n izina 1 .
Foae verde mic§onea,

N'avea dracu ce lucra,
Pa Radu mi-1 invaja,
Da ghete sa dascatya,
Cu opind ca sa 'ncatya,
Opinca cu catarama,
§1 nu-Ibaga nimin sama.
Foae verde §'o lalea,
Da dupa ce sa 'ncatya
In picere sa scula,
La picere sa ulta,
Bine, mari, zau ca-I sta,
Trel de§te 'n gura ca punea
§i 'ncepea da §uera,
'Primejdie.
Digitized by Google
ARGES 107
Tovaro§iI ca-I venia,

$apte in§i ca mi-§ venia,
Cu Radu opt ca-m fafia,
Armele ca. le gata,
La c&prar Ion merga,
„Buna sara u c& mi-? da:
— Buna sara, caprar Ioane.
— Mutyumescu-t, capitane.
Dara Radu ce-m ziCa?
Lu caprar Ion i spunea:
„Caprar Ioane, dumnlata,
Nu-m mal zice „ capitane- 4
,
Ca pul mina pa pistoale,

Vez da da ceva mincare,
Ca n'avem da cheltuiala,
Mine sara ol veni,
Pana 'ntr'una (H)I plati".
Dara Radu ce faCa?
La masa ca mi-§ $adea
$i baetil $i-t chema,
D'o juninca ca-m taia,
Patru Cozvir^ o fafia,
La frigari ca ml-o punea,
§asa in§I ca mi-o friga,
Nu ml-o frige cum sa trige,
Ci ml-o frige din cirlige
Ca sA-i file carnea dulce,
§i-Imal da cu saramura
Sa sa faca to mai buna,
S'alba gust la bautura.
Dara Radu ce-m faCa?
Dala masa sa scula,
Pa cai ca-m incalica,
Mina pa durda punea
$i cu durda cind im da
Sa daspica padurea.
Digitized by Google
108 ARGE$
La popa Stan ca merga,

Dala denie mi-1 lua
§'acasa c& mi-1 duCa,
Trei maCud 'n .spate-i da
§'una 'n plept da-1 Indrepta,
To da banM intreba:
„Parinte, Simula sa,
la, vez da ceva parale
Ca n'avem da cheltulala,
Cam copila§ far da minte,
Prapadesc la gloanê multe,
Baga praf cu chivara,
Gloanêle cu baniâ,
Rau-m saca inima,
Ca ml-a golit gantaua 1
".
Dara popa ce-m taCa?

To pa barba sa jura
Ca n'are cruce da para.
Dara Radu ce-m fafia?
„Parinte, Simula sa,
Acuma mi tl-ol lega,
Scoate banl cu bamâ".

Dara popa ce fafia?
Da Radu nicl nu grija.
ca-m scotea
funle
$i pa popa mi-1 lega,
De grinda mi-1 spinzura.
Dara popa ce-m fafia?
Da moarte sa sperla
§i lu Radu ca-I ziCa:
n Capitane, dumniata,
Mai slabe$te-ma niâl
Co sa-( cint d'un cintecel
'Gcanta.
Digitized by Google
ARGE$ 109
Da cind eream baetel*.

Radu mi-1 slabla,
Dara popa ce-m faCa?
Din gurita grai graia:
„Capitane, dumnlata,
Du-te tata, la bordel,
Cavern d'un putinel,
Erea plin da galbenei,
Dobinda banilor mier.
Mina pa palo§ punea,
La bordel ca mi-§ merga,
Putinelu mi-1 gasa,
Da manta sa dazbraca,
Putinelu-l da§arta
$i preotesil-i ziCa:
„Priote§ica, dumntata,
Ado un cintarl incoa
Sa-( cintaresc rugina
Ca dau dijma din Ia u
sa-( .
Da preoteasa ce-m faCa?

Cintariu mi-1 aduCa
§i luRadu 'n mina-1 da;
Banii mi §i-I cintarla,
ObzacI da oca-m gasa,
La dasagl ca mi-I punea,
Patru cal ca incarca,
lar la popa ca-m merga
$i da barba ca mi-1 lua.
Dara popa ce-m faCa?
Da moarte sa speria,
Din guriâ grai graia:
„Cata, tata, dupa u§a
Ca mal am d'o galetu§a,
tt
§'aia plina da rubliê .
Digitized by Google
110 A&GE?
Dara Radu ce fafia?

Dupa u§a ca-m cata,
Galeata ca ml-o gasa,
In dasagi ml-o punea,
Patru cal mal incarca,
far la popa ca merga,
lar da git ca mi-1 stringa.
Da preoteasa ce-m zi£a?
„Capitane, dumnlata,
Mai slabe§te pa popa
Ca t-om da din C-om avea;
la asculta, maiculiâ,
Pune mina pa poliâ
Ca mal am d'o salbuliâ
Da cind eream -copiltyA
Da sugam la matca \i\£ u .
Radu mina pa poliâ punea

$i salba ca ml-o gasa
$i la git ca mi-o punea,
La picere-m ajunga,
tnc'odata o 'ndola,
La ghenunche-i raminea,
A trela oara o 'ndola,
La briu ca mi-o lasa,
Pa cai incalica
$i la coasta ca-m pleca.
Tutana — Constandin DiTaconu, 45*
VI
Foae verde bob ca macu,

Cinta cucu saracu
$i mindra $-a urit barbatu,
la nu $tile c'o la dracu.
Foae verde, fol trifoi,
Digitized by Google
1
'
ARGE$ 1 1
Hal, mindro, sa murim nol

Sa ne'ngroape p'amindol
La biserica 'n zavol,
Sa cinte cucu pa nol
Ca pa del porumbleL
Foae verde bob naut,
§1 sa las cu juramint,
Cine m'o b$ga 'n pamint
Sa-m faca co§c!ug da plumb
§t capacu de argint,
Sa nu putrazasc curlnd,
Sa putrazasc la cincl anl,
Sa fac vola la du§mani.
1
Corbil-UngurenI — Marin Glorgescu, 25.
VII
— Foae verde maghiran,

Ionel du peste deal,
N'ai venit la nol dl-un an.
— N'am venit, ca n'am putut;
Mnl-a fos murgu ostenit,
De §apte mindre gonit,
Dar acuma mfil-am venit
§'am luat un cal imprumut,
§aptq §ai mfil-am ponosit
§i trel bice-am despletit
$i la pulca c'am venit.
Ce folos dac'am venit?
Vazui pa mfndra 'n mormint
Foae verde, foae lata,
la o sapa §'o lopata
§i halde( la ia la groapa,
Dam (anna la o parte
Digitized by Google
;
112 •
ARGES
§i larba pa jumatate,
Sa v'arat pa mindra moarta
Cu os<joarele M 'n§irate.
Bfibana-Miu Badol, 25
VIII
Foae verde maracine,

Strilor sin, val da mine,
N'am nicl tata, n'am nicl muma,
Cine ma scoala ma 'njura.
Foae verde, ioae lata,
N'am nicl muma, n'am nicl tata,

Cine sa scoala ma bate,
Parc'a§ fi nascut din platra
$f calcal din urma 'n urma
Sa-m fac din striin o muma,
$i calcal din platra 'n platra
Sa-m fac din striin §i tata.
Cine e striin ca mine?

Numa mierla din padure,
Da nicl ia nu e striina,
Mai are d'o surioara,
Pa mica privigatoare,
Cinta noaptea pa racoare,
Scoala voinicil din {oale
$i ma scoala §i pa mine,
Cu inima trista 'n mine.
Babana — Miu Bador, 26
IX
Foae verde rugulet, .
La un cap da pisculet
'Oscioarelc.
Digitized by Google
AR(iE$ 113
Mi-a eît un nucufc^,

Nucu mare, frunza rara,
S'a strins cucil dintr'o (ara
$t cintA da sa omoara;
Mai la virlu nuculul
Cinta tatal cucujul,
La mijlocu nuculul
Cinta mama cuculul, %
Mai pa pa ramurele,
jos,
Cint 'un da turturele,
stol
$'asculta lumea la ele,
Ca sa 'ngina 'n glasurele.
la, mal cinta-m cuculc
In toate diminetile
$i resfira penile
Ca mlndra sprincenile,
Sa te-auza mindrele,
Sa-m porneasca vitele
Pa toate valcelele.
Crumage§tif-dA-sus — Florea Marin Dilaconu, 36
«158
Digitized by Google
Digitized by Google
MUSCEL
Digitized by Google
Digitized by Google
MUSCEL
Tudor Vladimirescu cu Popa Viteazu §i cu Magheru

§i
a strins militari cu banl pina la o vreme. Dala o vreme

'ncolo I-a luat cu sila §'a facut ob mil da solda(. S'a luat
pa urma la lupta cu Turcil, la Tismana.
Cind a mers sa sa la la chlept, a§tla. capeteniile lor,
a fos vlndut Turcilor, §i Turcil I-a batut $i arvatfi lu Tudor
a venit pina aid §'a luat dol RuminI sa-I treaca dincolo,
$ Ruminii a mers pina la uh loc §i Turcil a mers dupa
iel, i-a prins la Rucar, la Valea Muleril, §1 i-a tocat pa to(.
Clnde$tl— NSstase Savu, hO.
II
A venit aiCa trei fra^: dol oamenl, Ion §i lordache,

§i o fata Marila, Cinde§til; 9 venit dala Dimboytya. Fratii
a§tla a avut §'un frate Mihu §'a fost hot vestit; stapinirea
a pus potera pa frazil aluia, ca sa-1 arate pa Mihu, ca lei
§tiie da iel. §1 lei a luat pa soru-sa §'a fugit aid §'a gasit
mo§iia pustiie §'a facut bordeie. Odata a venit apa mare
§'a 'nnecat borddele, §1 atunci a facut case.
Sin patru neamuri da oamenl d'atund.
Cinde^tr — Nfistase Savu, 80.
Digitized by Google
118 MUSCEL
III
Cin m'am pomenit nu era domn in {ara, era o co-

misle, clnd era Gole§tiI; nu §tiu cit o hi {Inut comisla ala,
S'apai dup'ala a venit Cuza.

P'atuncI nu era ocenie care 'nvaâ militarii mustra
cu pu§ca. Cuza a pus plaia§ da paza becheturile. t)in Cuza
s'a 'nceput mustra, ocenla; a pus intil pa Cindea, pa Bratu
§1 pa Savu, I-a pus pa lei sa 'nve(e pin'a scorocit pricina.
1
Pa urma a pus §i pa ai tinerl. Az ne aflam bine cu

mustra ala.
Cinde$ti — Nfistase Savu, 80.
IV
Mai Stoiene, popa vechl,

Pdpa vedil §i da da mult,
Ai urit biserica
§'al indragit pi mindra.
„Mindro, mindrulita mea,
Cinta, mindro, cintecu
Ca ml-e drag ca sufletu".
la din gura ca graia:
„Mai Stoiene, popa vechl,
Dara iau cind ol cinta
Braz inalt s'o legana
Cetioara*mI: o cura 3 ,
Tarimbaâ m'o auzi,

Tarimba§a da voinicl
Pesta patruzacl §i cind."
la cind cintecu 'ncepea
Fintinele sa surpa,
*A pas la cale, a tnvifat.

•Otina.
•Curge.
Digitized by Google
MUSCEL 119
Vai adind sa 'mpreuna,

Tarimba§a ca-m venla:
„0r la lupta sa ne luam
Or in sabil sa ne taiem."
Da Stolan din gura graia
Ca la lupta sa sa la:
,ln sabil sa riu ne taiem,
Ca lupta e mal dreafta
Da Dumnezau lasata*.
lei la lupta ca sa lua,
§i luptara zi da vara
Pina 'n sara;
Da Stoian din gura graia:
„Mindra, mindruliâ mea,
la apa 'n guri$oara
§i ma
uda la feî§oara tt
.
la din gura ca graia:

„Ma Stoiene, popa vechi.
Care mi-{ birui
Ala barba^l mi-^ hi".
Cinde$tl — Ioniâ al Stoical, 70.
Cin s'a facut satu a venit ni§te boeri streini in vina-

toare §'a venit p'aicl $'a vazut loc pustiu, §i ce-a zis iei?
„Sa facem aid ni§te acioale da vinatoare. §'am auzlt
1
a§a ca Negru-Voda a gasit pletrari §i oamenl me§te§u-

gari da.dogarii §i le-a daruit sa faca pa muni, unde-a fos
gasin iei padure, sa faca donite, fara plata. §i le-a daruit
trupu asta da pamint §i sa 'ntrunat* §'a facut comune.
Albert! — Nicolale Nap, 70.
'Ad&posturi, colibe.
'Intrunit, adunat.
Digitized by Google
1 20 MUSCEL
VI
Cind am pomenit (Tarn intrat in §coala era §coala

unde e casa lu Bizon acu, §i era §coala mare cu doo caturl,
§'in §coala, ulte cum era atunci. Ca cum ar hi p'icl, era
patru cercuri, in file^care cere sa baga cite patru copil §i
§adea 'n picloare §i tabla era da hirtile scorâta, pusa 'n

parete. Dupa ce ne asculta din cercuri, ne scotea §i scrilam
cu de§tu pa nasip; slovele era marl puse pa tabla, le ve-
deam de departe ca p'o fata frumoasa.
Invaâtor era popa Ion.
Igzaman nu era ca acu.
Albe$tf — Nicolale Nap, 70.
VII
Foae verde ioile,
Porni Costea oile
Pa toate hobaile
1
§i umplu poenile
Da toate mlelu?alelc.
Az m-e luni,
Mine m-e mart,
Pleaca Costea la Gala^
Cu catiril 'nsamarat,
Daoleo, Cobane mai,
Sa ne faci brinza da oi
§i opincipa la Cobani,
Sare moale
La mioare,
P.olovanl
Pa la cirlanl;
»VSI lnfundate.
Digitized by Google
MITSCEL 121
Dara vol, Cobanil mlel-

la s'avef grija da ol,
Ca mi-s mleil mititel

1
§i fura vilcan din lei.
Berevoe^tir-pamuntenl - Ion Neagoe, 35.
VIII
Am auzit c'a fost unu Bucur, ( ioban burlac. lei a

facut o tlrla da ol in mijlocu clmpulul. §i dupa ala, dupa
ce-a tirlit acolo, s'a 'nstatornicit, a facut o biserecuâ §i
'mprejuru lul s'a prasit unu §i alt §i din lei sa trage Bu-
cure^til.
CetAtenil-din-vale — GhTorghe Minclund, 63.
IX
Ne stringem pa la vorghim ce sa mal faccm.

han §i
Nbl am munci, $i mic mare, da n'avem ce munci. La

§i
nol nu sa tae padurl, nu sa cara platra nicaiurl, nu face

niminea nid un comers. Dac'ar hi un drum da hiar $i
pa Dimbo\ i(a noastra nol ne-am harani mal bine. Nol am
r
ajuns in stare sa nu mal platim nicl darile catre Stat, ca

n'avem ce lua.
Nol ne ridicam cu mic §i mare §i ne ducem la Pe-
tro§i(a; acolo sin da toate felurl da munea: pavricl 3 hia- ,
rastrae. Nu §tiu daca ramine 'n sat douazad da oamenl.

•
Cetatenil-din-vale — Ghrorghe Minclunfi, 63.
H'ultur.
Fabricl.
Digitized by Google
122 MUSCEL
X
Schitu lu Negru-Voda, dupa ce la gonit pa Negru-
Voda a ramas singur, darimat pina la un timp
Tataril,
da anl. Dala un timp da vreme incolo s'a sculat doi ba-
trini, unu Bucur Baclu §i unu Ion Popa Neagoe; ie cin-
zad da ani d'atunci; dupa ce 1-a tirnosit a adus calugarl

in lei din lume. A slujit v'o ctyva anl da zile. Daca ca-
lugaril a vazut ca li s'a luat moîia, s'a saracit. a fugit.
§'a ramas schitu singur, s'a ruenit
1
.
Cetatenil-din vale — Ghlorghe Mincluna, 63.
XI
Xara asta a f° st ° tara strina §'a venit Tatarl sa

robeasca pa Radu-Voda. Girla a fost oprita da Radu §'a
facut stailar. Cind a vazut ca yine Tataril, a ridicat staila
§'a datdrum apil §i apa I-a 'nnecat pa Tatarl.
Cind a venit odata Turcil, doamna lu Radu-Voda a
trecut pa podu da piei care sa ntinde piste apa Dimbo-
yiîi— Radu 1-a facut ca sa poata trece la o§tirea lui §i sa
vaza daca nu yin du§manil. Doamna a vazut pa Turd
venind; Turcii voia s'o prinda, §i la s'a aruncat dl-o stinca,
§i-i zice pina az Cotyu-Doamnii. §i Radu ca sa scape a
potcoyit caii cu potcoava 'ndarat §a trecut dincolo, in
Traxivanla.
Cetatenil-din-vale - Ghlorghe Mincluna, 63.
XII
Numa acu doi ani m'am lasat da oi. Mergam pa

Baraganu cite douazaci; plecam dupa Sinta Mariie $i
]
Ruinat.
Digitized by Google
MUSCEL 123
mergam cite trel saptaminl; era stapinl da dincolo, Sibi-

leni, Sacelenl. Acolo, daca erea larna grea, dam pale la
ol or d&rimam salde. Ne 'ntorCam indarat pin mai.
Mai da mult, cin a fos Mocanil, erea soselile largl
§i nu-I globla; merga 'n voe fara sa-I supere niminea.
Cetatenil-din-vale — Constantin Dilaconescu, 22.
Digitized by Google
Digitized by Google
DlMBOVlJA
Digitized by Google
Digitized by Google
DIMBOVITA
Numele satulul sa tragc din Cindea care a venit im-

preuna cu fralii lul, Volnea §i Gemen. Cindea a ocolit o
zi cu m&garu hotaru Cindesc, Voinea a ocolit §i lei lar o
zi hotaru Volnesc; nu §tiu da unde or hi venit.
Locu Cinde$tilor Ic cam dovinait Cin a venit Cin-

1
.
dea a 'mpartft, pa mo§I, dealurile. Dealu Mircea sa chiama

a$a dala domnu Mircea; a luat in bataie coastele cind a
venit Ungurii.
Cinde^tl — Lisandru Chiritescu, 30.
JI
Foae verde anason,

La fereastra din obor
Bate raurgu din picior,
Ma scoala noaptea din somn,
Sa-I dau fin $i orzi§or,
Sa-I pui §aua bini§or,
Sa ma due unde mi-i dor:
La fereastra c'un oblon,
La casa cu foi§or,
Adlncat.
Digitized by Google
128 DIMBOVITA
La nevasta far de om.

Scoala-te pufca din somn,
Sa te sArut odata bine
Sa-m (ina un an da zile.
Da ce e§tl, murgule, tristV
— Am auzit ca ma vinzl;
Da ce, stapine, ma vinzl,
Pa un t-a plaeut teâm dus.
Gemenea — Sofia Rudareasa, 19.
Ill
— Marin al (aîl lubit,

La ce focu ml-al slabit?
— Am o coasa da batut 1
§i doua da vftrguif.
Tu, pulca, da ce-al slabit?
— Am o pinza da urzit
$i doiia da navadit;
Cum dracu sa nu slablesc?
CA razbolu mi-i 'n Bucure^tl
§i sulele in Ploe$tI,
Vatalele 'n Dragomire^ti.
GheboenI — Marila Purcfirea, 45.
IV
Ma ultal din deal pa luna,

Ionica,
Vazul luna 'mbobocita,
Ionica,
'De bitut muchca.

»Dc pjlit.
Digitized by Google
DfMBOVlTA 129
§'o nevasta tinerica,

Sa cearta cu moartea furca:
„StaI, moarte, nu ma lua 9
Ca n'am fos femee rea\

GheboenI — Marila Purcarea, 45.
Auz, malca, cucu cinta,

le§ afara §i-l asculta
Da vez, malca, da ce cinta,
D'o cinta da halducile
Intra 'n casa $i-m spune mile;
D'o cinta da alceva,
!
U§ue$te-1 la nalba,
Ca-I daii una cu flinta.
GheboenI — Mania Purcarea, 45.
VI
Mama ma minft la sapa

§i leu stau, ca nu ml-e draga;
Mama ma mina la munca,
leu pul coada la maduca

$i apuc la Valea-lunga
Sa pazesc pi la strimtorl,
Sa ucid la negustori,
Sa lau banl §i galbiorl,
Ca sin la purtat u$orI;
Negustori bucure^tenl,
Tree la tirg la Riureni.
GheboenI — Marila Purcarea, 45.
*Zi-i: .t»9 u$; alungi-lv
6158
Digitized by Google
130 DiMROVlTA
Vii
Frunzuliâ maracine,
M'a facut malca pa mine
§i m'a facut pore da ciine,
Nu-§ aude nici un bine;
Da ce bine sa-$ auza?
Ca d'o luna stau in frunza
Da trag cre§tina§ pin spuza,
Copila§ii pin cenu$a;
Sa fi facut §i mai mulÎ
Gemea codru da haiduci,
Da tulpina cite cinci,
Cite cinci §i cite $ase,
Care 'ndraznesc pa la case
§i-m la banii dupa masa,
Cite do! §i cite trel
Care 'ndraznesc pa la bordel
§i-m ia banii din ulei 1
.
Foae verde barlaboi,

Ne-a facut maica pa noi,
Unu miercuri $'altu joi,
Sa temea Giurglu da noi,

Daca facea §i mai mulî
Sa ducea satu d'aici.
Dragomire$tf — Ion Gherghi§an, 30.
VIII
Vara, vara, prima vara,

la zapada dupa coasta
§i bruma dala fereasta,
Sa vaz mindra'n ii§oara,
,
„Ulei u tnscamna de obicei „co^ de stupi" ; aici Inseamna simplu „co$, ladi"
Digitized by Google
dImbovija 131
Sarind ca o caprioara.
Surioara caprioara,
Natya-te 'n doo picloare
î roade codru pa poale;
Roade-m poala codrului
Sa-m yaz matca Oltului,
Unde Oltu sa cote^te,
Volnicl caii-§ potcove§te
Cu potcoave da argint
1
Saval rabde la nisip,
Cu ca6le da o{al
Saval rabde la muscel,
Cu ca£le da sirma 'ntoarsa
Sa rabde la pulbere groasa.
Dragomire^tf — Ion Gherghi$an, 30.
IX
Frunzuli(a ghiorea,
A foculul este dragostea;
Mai bine sa fi murit
Da cind eram copil mic,
Ca plecal dala rimnic 2 ,
Lasal rimnicu 'nflorit,
$i 1-am gasit ve§tejit,

$i da chida 3 napadit.
Gengoe§U — Ghlorghe CTobanu, 25.
'Forma aceasta, care apare si In vechia romlncascS, lnscamnS aici, cum ne-a
spas eel dels care s'a cules, ,,ca sa".
'Vale.
'Bra ma.
Digitized by Google
132 DiMBOVlfA
Esta v'o cind anl da cind am pa Balta, pa mo-

fos
Am
§ie, la gura Clulnitil. plecat intre Sinta Marile cind
clobanl cu §asa sute da ol, din Valea Sperlata am trecut
;
pin Tirgovi^te, am (inut drumu pin ValenI; am facut ob

zile pin'acolo. Acolo am pascut oile pina 'n Cradun §i pe
urma le-am adus indarat, pa muscel. Primavara ne-am

dus in munte, la Mara.
Gengoe§tI — Ghtorghe Clobanu, 25.
Digitized by Google
OLT
Digitized by Google
Digitized by Google
L T
Eream 'n armata la 'ncoronarea Regelul §i m'am suit
pa un zid d'am vazut petrecerea Regelul. Fafia focuri,

artifi^turl pa toate strazile. Regele erea cu Regina in ca-
rets §i Ferdinand erea 'n alta cu frate-saii, §i vine un
domn §1 ma la pa mine dupa zid „Ia vino 'ncoa, ma sol-
:
dat, sa ne {inem dupa careta Regelul." §i domnu asta ma

'nvaja pa mine sa zic a§a: „hura, sa traiasca Regele" §i
fel da fel da mo§i. §i domnu asta a mers tfnindu-sa da
careta pina la palat <ji pa urma 1-a luat in palat; ce i-o
fi zfs nu §tm.
Topana — Marin Constantin. 46.
II
Pa cind erea Turcu 'n âra erea tara manoasa; da

erea Turcu du§man, pentruca trebula sa-i dal din zece o
oale, din toate o zecime.
Cind a venit Muscalu sa bata pa Turc la Potopini,
paste Olt, a vindut Ruminu pa Muscal Turculul §i a batut
pa Muscal Turcu. D'atuncI Muscalu ie jurat sa nu treaca
Oltu; d'ala n'a trecut la §aptezeci $i §apte Muscalu Oltu.
Aluni§u da sus — Ioniâ Toma Stana^ 61.
Digitized by Google
1 36 OLT
III
Pa §alzad §i patru, cin s'a delimitat mobile, eream

in Bucure§tl. Am fos §i cind a degradeat pa Cuzea. Domnu
colonel Hert prubase ca Cuzea umbla sa vlnza tara, sa
pue domn din Ovrei, §i atuncla pa Cuzea 1-au prins, cu
povafa lu Hert, §i 1-au pus intr'o careta, cu o scufa 'n
cap; erea la §aptesprezace lonoare 1 , $i 1-au plimbat toata
strada §i striga toata militia ca sa traiasca domnu colo-
nel Hert.
In anil Cuzii, la §aizad §i patru, am avut innec
mare 'n Bucure§tl, ca am carat trel zile $i trel nopt pilne
pa apa §i mergea armata cu podurile pa apa §i striga la
fifecare casa:
— le om aid? te dal jos?
— Nu ma dau.
— la asculta, ma, daca nu te dal o sa sa surpe
casa da apa.
— Bine, bine.
— Primit pilne?
— Primim, ca murim da foame.
Intr'o dimineaâ aruncindu-ne ochil pa apa la deal,
vedem ca pa apa vine o alble. Porunce§te Cuzea: „in-
dreptaj podurile pa apa da vedet ce vine." Vazin ca vine
o alble, numal dacit, prinzind albla, gasiram un copil §i
pisica la cap. L-au oprit copilu, §i domnu Cuzea a spus
sa-1 dea la culile, la dold, sa-1 creasca la $coala lu Davila.
S'a 'ntimplat pe-atund §i revoliÎe mare, cit omora
Ovreil $i-I pa Dimbovita, §i le-a spart lavra.
da pa girla,
Daca mal sta ferice da nol daca mal sta
Cuzea erea ;
ne facea pa nol RuminI, pa boerl X'ganI

Aluniû da Sus — loniâ Toma Stana v 61.
'lanuar.
Digitized by Google
OLT 137
IV
DA BRiNCA
Brinca brincilor,
Sora clumilor,
Nu junghla, nu cutfta,
Nu te 'ntinde,
Nu coprinde;
Brinca alba,
Brinca tutungite,
Brinca cafeniie,
Brinca. baîcata,
Brinca topsicata,
Ie§ cu junghiurile,
Cu cutitile,
Dala [cutare] din creerii capulul,

Din zgirciu nasului,
Din fa{a obrazului,
Din jugu gitulul,
Din umeril trupului,
Din falcile dinîlor,
Din rostu maselilor.
Sa ie§ din os in carne,
Din carne 'n piele,
Sa plel.
Sa raspiei;
Brinca vaceasca,
Brinca boiasca,
Brinca da noozecl da feluri,
Sa te duel din vad in vad

Pina-I intra in mal.
Constantine^tr — Ancufa Ungurennu, 70.
Digitized by Google
138 OLr
V
DA mAtrice
Matrice matraguna,
Fa-te capra batrina
Si te sue 'n munte
Cu noo clobanl,
Clobanil cu noo land;
§i clobanil 'nfipsera
Lancile 'n. pamint,
§i matricea sa lasa curind
Din inima,
Din cap.
Constantine^tl — Ancuâ Ungureanu, 70.
VI
Te duel la fata Ruminului cu plosca §i pa urma te
ajunge 'n vorba, 'n zestrurl, §i d'acilea vin cu cinsturl,

a§aza nunta.
In simbata, in spre dumineca, incepe nunta. Sa due
baetil §i fetele §i da fedele§. In ziua nuntii mirele
joaca
sa duce la mireasa cu nunu, cu lautari la tatal miresii,
o la cu cinste §i sa due cu toîl la bislerica. Dupa ce sa
cununa sa due la ginere acasa, dau oamenil daruri, mi-
reasa da nunulul pe§chire, §ervete; s'a$aza la masa, dala
prinz pina pa la nimlaza.
Altadata nunta tinea mal mult, acu s'o mal scurtat.
.
•
Constant! ne^ti — Ancuta Ungureanu, 7 J.
Digitized by Google
TELEORMAN
Digitized by Google
Digitized by Google
TELEORMAN
Pa vremea ala-m spunea tata ca arindaû scotea

pa tarani la munca ca pa vite. In ajunu zilil da munca
inchidea satu cu garda sa nu lasa nimenl din sat $i 'n
ziua da munca-I lua dlndarat calaraîl trime§ da zapciu
cu bicele, da pa unde nemerla §i e§a lumea cu totu din
casa, II scotea afara din sat, II ducea la locu da munca
unde §adea pina ispravia §i-I 'ndemna cu bicele. Daca
lipsa vr'unu din sat, cin ducea 'n curtea boe-
venla-l
rului care-1 trintia jos la falanga $i de doiia parÎ cu bi-
cele-I tragea pina-I strivla pielea, apol-l uda cu spirt §i-I
da'nainte, dupa care-1 punea'n plel da berbec proaspete,
sa nu moara. Atunci era dijma din zace una $i p'alocuri
era din douazad, d'ala era bil§ug Im bordelu cre§tinulul,
c'avea'n batatura turma da ol, cirez da bol $i vacl §i
herghelii da cal, nu ca acu cin copilu nu vede lapte da-
cit la (iâ masil §i nol batrinil I-am uitat gustu.
Poroschila — Ion Dumitrescu, 45.
II
Cin eram copilandru era un zapciu, Ciocirlan, care

cin venla la primarile trebula sa gasasca afara din pri-
mariie pa notar, primar cu tot conîlll la rind, daca lipsa
vr'un contiliu da ordin sa bata pa primar §i zicea: „\a-l,
Digitized by Google
142 TELEORMAN
calara§, da-1 jos §i da-I la spete cu tragatoarea; nu I-am

spus da trel zile sa file tot la primarile?*.
Poroschila— Ion Dumitrescu, 45.
Ill
Cin eram in §coala la Turnu-Magurele aveam dascal

p'unu Leuneanu care batea p'ai pro§tI cu prajina hirda-
ului cu care aduce slugile apa la §coala. Da cu ea da-1
darima jos, ca 'n vite, il ranla lara sa zica ceva. Era mai
buna cartea atuncl ca'nvaâ copilu, da 'nvaâ, nu sa juca;
vreai nu vreal trebula sa 'nveÎ.
Poroschifa — Ion Dumitrescu, 45.
IV
Dala Cuza a venit comindu asta $i ciocoil s'a facut

mai da cum a fost §'a ajuns vremea sa dam douA
rai
parti clocolulul $i una noua, care abia ne-ajunge sa platim
biru §i fonciera, ca nol umblam ca Jlganii cu trente

pa nol.
Poroschifa — Ion Nftbdrogu, 90
Inainte vreme aveam vacl cu lapte, o suta, doua

da ol, vr'o douazecl da da acu n'am
stupl, cal cit vrel;
niclcu ce orbi un $oarece; da lapte, da mlere nu mai e
pomeneala, §i asta numa din libartate [din 48] s'a facut rau,
da rati da tot, §i are sa file §i mai rau daca n'o baga da
sama comindu ala din Bucure^tl.
Poroschifa — Ion NftbSrogu, 90.
Digitized by Google
TELEORMAN 143
VI
Bisarica noastra a fos facuta da Glagirtu, era malur,

§i sa vez mneata cum. Eu eram baiat, In libartate [in
48], §i am venit pa la Stavre§tl, a§a-i zicea la Poros-

chila atund, §i m'am insurat atunci. La dol anl am do-
bindit un feclor <ji cind era fecloru meu da dol anl tocm'
atunci a facut Glagirtu §i bisarica. Cind a sfintit-o a adus
vr*o patruzecl da popf, pa tot al din Lixandriia. A taiat
o vaca, a fiert-o 'n cazan, a dasfundat o butle da rachiu
§' una da vin §'a zis: ,bet $i mincat cit v'o lua burta
tt
.
Glagirtu era boer mare, eare'ntrecea pa tot in boe-

rile; la trup era da mijloc, cam maruntac, era om da treaba,
vorbla §i cu copil §'avea drag da nol, §i doamna, cocoana

lul, o punea calare p'un cal mare dorobantesc, d'ala sa
zmintise da nu facea copil. Cind a luat-o boeru, era 'na-
inte da libartate, cin s'a boeru nostru
facut militia'ntil;
a facut cazarma 'ntil in Zimnicea, parca o $tiu ca azi.
Dupa ce s'a luat, s'a facut maJur §'a mers ca malur
multa vreme. El era om tare ', mal tare ca tot boeril.
Apol la cinzecl §i patru a avut un razbel la Magurele;
d'aci s'a dus cu melitla lul toata 'n Rusia la Sevastopol,
unde a stat fugit vr'o patru ani $i d'acolo a venit $'a
facut satu da 1-a numit Poroschila.
Cin era da curin luat venia $i el la hora $i sa uita
la nol cum jucam, $i la al da juca bine ii da citl-o pa-
tacica da trelsprezece, mile ml-a dat o palacica da douazeti,
da parere da bine, ca sa fac adalma§u, cind I-am spus ca
viu in comuna lui. Am dat cinci sfant arvuna §i la dol anl
am dat tot banii pa locu unde am casa.
Cocoana venia la bisarica singura cu sluga, sa'nchina
§i ea, aprindea luminare pa la sfintl, da parale la al sa-
racl $i pleca'ncolo acasa.
Boeru Glagirtu avea mila mare da nol; odata ma
»De?tept.
Digitized by Google
144 TELEORMAN
mu^case pa mine o jiganle pa cimp $i ma umflasem da

tot. Cit a auzit boeru da paânla mea a chemat pa
popa Marin §i I-a zis: „du-te, popo, la Lixandrila $i cum-
para-I retfca \ ca moare ruminu da-I ramine casa pustile*.
S'a dus popa numa da cit §i ml-a adus: „na, loane, da
bea reîca sa nu te'ntimpinez sa morl, ca asta te das-
funda la burta*. Pa sara a venit $i boeru §i ma mal fa-
cusem sanatos §i ml-a dat trel sfanj sa ma caiit.
Glagirtu a venit da m'a dijmuit intr'o toamna, pa la
§alzeci $i trel, a intrat in bordeiu meu, a da^chis u§a §i
geamurile §i ml-a zis: B fa-{, loane, casa ca aid 'n bordel
va maninca broa^tele*, §i'n vara allalta mi-am facut casa
cum ml-a zis boeru— dij ma am dat-o din §apte, $i la trel
an! am dat-o din $ase una, care a Jinut a§a pina la moartea
boerului, acum vr'o cinsprezece anl, §i d'atund ne urea
pa an pa an Bulgaril a§tla.
Poroschila — Ion Nfibarogu, 90.
VII
Mi-aduc aminte ca az din Muscall. El era oamenl

marl $i bea spirt da le ru$a nasu, apol ne lua la batae;
ce ml-este Zau al mare? ca a§a este, ca nu aveam cul ne

jalui, ca daca ne jaluiam ne batea mal rati.
Turcii n'a fost oamenl rai, mal rai a fos Muscalil.
Eu n'am vazut Rumin batut da Turd, da da Muscall,
n'am par in cap.
Poroschila — Ion N&bSrogu, 90.
VIII
$tirbeI-Voda era domn mare din Cervenl. A venit

odata pa Cervenl §'am fost §i eu da 1-am vazut, mi-am
la
luat caclula la el §i ml-a multamit cu zimbet.
iRetinfi.
Digitized by Google
TELEORMAN 145
In urma lu §tirbe!-Voda a Cuza, care era

venit
prietin bun cu Desiu din Brinceni vorbit amindol
$i s'a
ce sa faca, ce sa dreaga, sa facem o§tirea noastra ca sa

mergem la clocol sa dam pamint la (arani, §' atuncl s'a
facut bolintirl §'a mers intil la Brincoveanca de-a dez-
1
.
robit Jiganil §'apoI a mers in Bucure^tl. Lul Desiu §i

Cuza le-a dat Imparatu ragaz §apte zile, ca ce om o muri
sa hiie mort. Daca a trecut §apte zile pa Desiu 1-a 'nchis
boeril §i Cuza a mers inainte cu domnifa.
Poroschila — Ion Nfibarogu, 90.
IX
Pa timpu razbolulul am fost §i eu la Calafat d'am

vazut pa Carul.; era'n caruâ cu cal muty, acolo 'n o§tire
aveam §i pa filu-meu §i pa gineri-meu. In timpu ala Turcil
da cu ghlulele da dincolo §'o ghlulea am vazut-o cu ochii
cum a picat pa cafenea d'a prapadit-o.
Poroschila — Ion NabArogu, 90.
La bisarica noastra a fost intil un popa, zis popa

Niculcea, apol a venit popa Marin care nu lua dala cretin
nicl porumb da gaina, da o{u asta nu sa ma! satura
nici pul
da avere, ne la'n file-ce an tirna da porumb §i pulca da
gaina; da nu I-o dam zice ca nu ne mal cete§te pomel-
nicu la slujba —
sa file, Iac'a§a da bodaproste. La Pa$ti-i
dam francu, da'ngropat II dam zece, cinsprezece francl §i
un pol, la unu ca mine batrin im la un pol, la botezat la
dol francl §i cinzecl, §i la cununat cincl, §ase francl. Sa
n'auza ca fam spus eu ca nu ma mal'ngroapa.
Poroschila — Ion Nabarogu, 90.
»Volintiri.
6158 10
Digitized by Google
146 TELEORMAN
XI
Am vazut pa Domnitoru §lirbel cln venise la Cer-

venl unde avea mobile hamnica , era 'n trasuracu opt cal
1
§i era linga el Glaglrtu ca paharnic.
Pa la 63 am vazut pa Cuzea'n Lixandriia, era

Domn bun, umbla pa jos $i vorbla cu to{ negustorii, §i la
2
tarani ne-a spus ca ne da delimitate .
Pa la 68 am vazut $i pa Domnitoru Carol tot la

Lixandriia, unde a venit la biserica Sf. Imparatl, a ascultat
la slujba, s'a'nchinat ca nol §'a pupat crucea.
Am vazut ?i pa Osman-Pa§a cln il facuse prizonfer
Domnitoru nostru, trecea'n trasura pa la CervenI spre Bu-
cure§tl.
Poroschila — Nicolae Susaf, 70
XII
Zapciu Stamatie umbla calare §i cin venla'n pri-
marile batea din picior da sa dirdiia primariia $i'njura pa

dipotaîi satului da sa scutura carina din pod. Asta era
pa la 45, nainte da libartaîe.
Poroschifa — Nicolae Susal, 70.
XIII
Claca era da trei milnl: frunta$il, cu obzeci §i ob

da lei vechl, mijlocajil cu saizecl, §i palma§ii cu doua-
zecl §i patru da lei care tot H da propitarului §i'n locu
lor facea zile da lucru; dijma era din zece §i la flnaûrl
din patru una atuncl aveam eu zece bioll, patru vite da
;
lapte, trei gonitorl, trei minzate, patruzecl da oi, patru-
*Ohabnica, de mo^tenirc.
*Pamlnturi delimitate.
Digitized by Google
:
TELEORMAN 147
zed da stupl, da acu nu e vita, nu e nimica; copiil, fiu-

mela nu $titi ce e laptele, daca e negru or alb.
Poroschila — Nicolae Susal, 70.
XIV
Eu am Invaât carte la popa Vladu din Beiu, avea
un bat gaurit §'o fringhie; dn nu §tilam letfa-m punea
batu da picere §i ma batea la talpl pina albastriam.
Poroschira — Nicolae Susal, 70.
XV
Aldat lera 'n sat ale§il satulul. Care lera da vina
§i facea rati, il baga la pu§cariie ca $'acu. Atunda lera
batale multa, da-I znopia. S'a f&cut mal rea lumea ca

atund, omoara omu 'n drum. Vine la pravaliie §i d'ar
cheltuiun franc, §i zece sa-I fure. Daca-1 prinde-1 bate 'n
punga, nu 'n palml; il prada §i-I da drumu. Mile ml-a
furat cail; am f
umblat pina n noaptea Simtflor da n'am 1
,
dat pasti lei.
Atunda fameile fac bradocl 2 cu cap, il 'ntfapa cu

trestil $M minja§te cu mlere. Pomene sa fac: stringe lume,
da rachiu $imincare, ca a§a a lasat apostolif — ci§tiga popii;
ca lei nu mal le pa lume. lera la nol un popa mal da dimi-;
neata lera bun ; pa urma sa 'mbata, da nu mai facea nimic.

Mirzanestl — Mo§ Naclu, 67.
XVI
Ia& am facut armata legat cu funia, pa vremea lu

Alixandu Ghica; la cinzed da case loa unu. Ma pome-
nesc cu doi dorobanf la Sintu Niculae lati ieram cioban —
'Sfintii Muccnici.
•Colaci.
Digitized by Google
148 TELEORMAN
— Al furat ni§te berbecl; al! cu nol.

Daca fuglal nu te prindea, atuncia scapal; da nu t
§i
te loa cu funla §i te punea 'n flare ca pa oÎ.

lera trel iscadroane cm a venit Cuzea sa sur-
;
—
pase Alixandu — s'a facut lagar la Flore^tl. Am stat tril
»
lunl, porma ne-a trimes pa la casile noastre.
Mirzane§tl — Mo$ Nadu, 67.
XVII
La Bucure^tl n'am fos la a dala

fos la ispuziîe; am
Lixandrila. Primaru ne-a luat da da nl-a dat apol
beilic,
plug §i vyite. Da unu lera cu patru magari inamat §i *
a§a §i lei unu avea plug cu patru cal §i co§ da pica boabe,
;
trel, pat' boabe. 1-a dat §i lui boi.
A§a leste satu asta; le vechl sat, mare, da mult; le
mal da mul ca Lixandrila —

poa sa file o suta da anl $i
mat bine. Pamintu nostru le al ob§tiI.

Pa timpu Turcilor leram mic, d'abi (iu minte. Cu
Turcil o ducea lumea mal greu, da lera lumea mal do-
moala. §i lei lera alîl mal
unil mai bum,
rai; vez
dumneata, sa 'mpaca. La Glurgiu lera cetate pa Jinga bi-
serica, lera §Ian^ larg §i adinc da doua orl cit casa asta.
AtirnatI — Stan Dumitru, 68.
XVIII
Ai care a luat mo§ila asta la 'nceput nu mal sinL

Aid a fost o cimpile, nimic afara da cimp: fin, mararini
§i nimic alta. Ora§ a fost Mavrodin. Ce le drept ca pa
'Inh&mati.
Digitized by Google
TELEORMAN 149
vremea aia lera oamenll supu§ arinda§ulul ; lera clad,

n'avea vreme sa sa 'ntinza la negot, circluma.
lei ce-a fiacut? fo §apte in§I, d'aicl, dala
S'a unit
1
Zimnice, dala Ru§I, ca sa cumpere loc da ora§. A§a, sa

audfe c'au cumparat mobile; pa timpii ala lera Alisan-
dru Ghica.
— Ce-at luat §i ce vve\ sa facet cu locu?
— Ulte, a§a §'a§a.
— Sa facem schimb, sa va dau eu moîla mea, intre
Zimnicea §i Mavrodin. DuceJ-va da vede^-o, §i da va place,
spuneli-ml.
Sa vede^ mneavoastra: a§tia care a vrut sa faca
mo§iia lera Bulgarl. Ce-a facut iel, vez dumneata: Iel, ne-
gustorl bulgarl, s'a unit sa nu intre docol intre lei, pen'ca
Iel lera epitropile; trebunalu n'avea treaba cu Iel.
Pe-atuncI sa facea u§or cineva Rumin:

— Ce Ie§tl tu, ce eel?
— Sin rotar, sin negustor — da nu lera.
ll da loc §i sa facea ora§an.
Atirnatr — Stan Dumitru, 68.
XIX
Da l-a§ fi apucat pa Cuzea l-a§ fi lubit, ca lera om

bun ; daca traia, n'al mal fi vazut clocol. Cu timpu dasco-
perla Iel toate.
Atirnatr — Stan Dumitru, 68.
»Vre-o.
Digitized by Google
150 TELEORMAN
XX
§i pe la nol sin vetirani; uite, a 'mplinit zece zile
da cin a plecat unii la Dobrogea; a adastat pina cin a

venit orden. Ama 1
le tirziu acu sa mal piece atyil.
Pointer — Marin Geana, 58.
XXI
Un taran are comuna pantru care plate§te. lei (ipa
da pamintu asta, ca n'are da un sa plateasca. lu- Vara

creaza da lama sa stringe zece, douazed, lese pa uli{a da
;
sa 'ntilnesc vine sa manince, pa urma lar pa uliâ pin sa

;
culca. Uite'a§a-§ pierde vremea omu toata ziulica.

La êzatorl vin mul{ copii, fete, flacai, famel; sa
stringe, joaca, cinta or povestesc.
Putintel — Marin Geana, 58.
XXII
Pa da toate: §i dofturl §i babe. Om

la sat sintara
fara boala nu sa poate. Doftoru nu le Dumnezeu; §i mal
opre§te pa bolnav §i da mincare §i mal rati sa bolnave§t
Baba: „maninca, maiculita, da care-t place".
Pointer — Marin Geana, 5a
XXIII
Apol leu am trel baejl: dol sint in armata.

Pal mal mic 1-am dat la me§te§ug, sa'nveê §i iel
cum sa s'araneasca 2
.
Unu le 'n concet 3

, ca le bolnav.
J
InsS.
•SI se hrfineascS.
•Concediu.
Digitized by Google
TE1.E0RMAN 151
Am un vecin, are cind fete, cincl baeÎ; unii sin

marl, unii micôrl. Cum I-o îne, nu §tiu. Sa hile vrednic
numa, ca ala izbe^te treaba.
Putintef — Marin Geana\ 58.
XXIV
Pal vez mneata, cica oamenii dintil din satu asta a fost
adunindu-sa prea putinl pa vremea cin s'o facutcatunu, §i
Ie-a zis „Pi4intei
tt
da le-a ramas numele pin'acu.
,
Putintef — Marin Geana, 58.
Digitized by Google
Digitized by Google
VLA$CA
Digitized by Google
Digitized by Google
VLA § C A
Sa chlam' a§a fincfi 'nainte vrleme, cin s'a publicat

Frasinetu, jicea paring! mlel, lera o balta cu frasinl multe.
Nu mal oamenil da pa vrlemea cin s'a facut La
traie^te
patu§opt am da patru ani §i m'a picrdut paring! 'n
fos
padure. M'a gasit un padurar, care-a ochlat §'a dat cu
pu§ca 'n mine: a zis ca sint o fiara, finca a vazut ca-
ma§a ca sa mi§ca. Alicele, vez 'mniata, m'a §ters numa,
§'acu mal am semne —
ulte, tomite 'n crle^tet. M'a luat
f
in braê ca lau leram chielalaind.
Frfisinet — Mialache Paun, 64.
II
Propitaru ohavnic * sa lumla 3 Slatineanu; d'acu§ica-I

Domnu Costica Distorlan. Era arindata la un Grec, Du-
mitru Sterlade, asta s'a §tramportat la {ara lul §'a lasat
incondratu 4
lu Domnu Partinescu din Glurglu.
Me renil-dft- Jos -— Marin Pfitrascu, 62.
•TLcmii.
•Care avea moîa din mo$tenire veche.
•Sa numia.
^Contractu!.
Digitized by Google
156 VLA$CA
III
Avui trel feclorl. Al mal mare cind are rapaos face

$trapoarte cu carina cu negustori.
Pal mezin l
1-am minat la Cimpulung cu al mio
acu§ica trel anl, ca sa intre 'n scoala acolo sa lasa 'nva-
tator. Hei, §ipa drum a fos rapus da cal §'atuncl mi-am
luat da sama, n'am mal lasat p'al mal mic sa intre'n
§coala; 1-am luat pa linga mine.
Merenil-da-Jos — Preda Cofmtndac, o
IV
A mal fos pa la nol unu ca dumneata cu ni§te irtil

$i car{. Asia ne spunea sa ne sucitam * cu partidu (ara-
nesc la unu Domnu Gogalniceanu din Bucure^tl; apol nu
§tiu cl-o hi facut.
Merenil-dS-Jos — Dumitrache Marcu, 52.
Anu asta fu prapad da §oarecI. Mi§una pa cimp ca

furnicile. A dat gata griuleû. Vez dumneata, ca §oare-
cele-i blestemat da Dumnezeu sa faca dor rau.
Cin fuse lat 3 da Noe 'n corable, oratania 4 s'apu- ,
casa sa roaza fundu corabil ca s'afunde pa Noe. §i s'a

necajit Dumnezeu §i 1-a blestemat sa file uriclos §i stri-
cator §i lumea sa-1 omoare.
Merenil-da-Jos — Hie Nedelcu, 62.
»Mijlociu.
S3 nc asociem.
•Luat.
4 De obicei Inseamna ,pasare", aici ,dihanie" ; sau poate e uo rierivat din ,urtt*?
Digitized by Google
VLA§CA 157
VI
As toamna-m rflsarise grlu, mal mare mindreta. Sa

vez dumneta ce prada f&cu §oareciI, plingl da mila.
Ma ustura la hicat cin ma gindesc ca da nu era
pacostea asta scapam da multe nevol.
Clejanf — Ion Dumitrache, 56.
VII
Sa vede ca e$tl din alta parte, ca nu prea dal vorba

ca nol.
Al fi vr'un taxidar?
Clejani — Ion Dumitrache, 56.
VIII
Cum o Ie$i 'n prima vara griu nu §tiu; da ma tern

ca procopseala n'o s'avem ca 1-a ros $oareciI d'un cap.
Cin treceam noaptea cu cail la cimp, pin $an{u
soselil alergau ca telegaril.
ClejanT — Ioni^ci Stan, 43.
IX
Mihal Ghiteazu spuneau batrinil ca s'a 'nvrajbit cu

Turcu si Turcu a intrat in {ara §'a fos bajenie. Da Mihal
I-a rapus pa Turcl §i numa a§a a venit oamenil la casile lor.

Crevenicu-Mare — Stan M3gineat&, 78.
X
Adica, cum spul dumneta, sa gindesc boeril cum
vorbim nol? De, noi vorbim mal din topor, c'a§a am
Digitized by Google
158 VLA$CA
apucat din batrinl. Ma ult la al da vin din melitfe. A§tia

au vorba supjire, nu-i pricepe orcine.
Crevenicu-Mare — Ion Pasarica, 65.
XI
Pal n'al vazut? Avem §coala §i biserica la felu el.
La nol sin numa Ruminl.

Pin Epure§tl sin Bulgarl; da
vorbesc dor bulgare^te. Sin §i costorarl d'ai da spoesc;
d'al no$tri, Ruminl, nu prea sint.
Bulbucata — StoTca Costache Tufa, 53.

•
XII
Da Barbura 1
fameile 'mbarbureaza * copii cu mlere
s
sor cu apa zaharita ca sa nu-I apuce frigurile da Bar-
bura, ca sin rele; imbarbureaza la frunte §i pa obrajl.
GornenI — Ion Gorneanu, 62.
XIII
In zi da Barbura fac fameile turta §i-I pun nuca

pisata §'o unge pa d'asupra cu mlere sor 8 cu apa zaha-
rita. Asta-I turta Barburil.
Gornenl — Ion Gorneanu, 62.
XiV
La nol n'avem dacit Ruminl. Pa la Bila §i Singu-
renl, in jos, sin mal mult Bulgarl. A§tla-s impestri^ cu
»S-ta Varvara.
•Desclnti (dc S-ta Varvara).
•Sau.
Digitized by Google
VLA§CA 159
Rumini, $'a trebuit Ruminil sa 'nve{e bulgflre§te. Au §i
popa bulgaresc.
GornenI — Vasile Grddinaru, 53.
XV
Foale verdle da moor,
La fereasta din obor
Batle murgu din piclor,
§i nu batie ca s'adorm
$i batie ca sa ma scol
Sa-i dau fin §i orzi§or;
Sa mi-1 tesal frumu§el,
Sa scot §Iaua din camarl,
Sa mi-o a§ez bini§or,
Sa ma due unie ml-e dor.
Popegtl — §tefao Ungureanu, 21.
XVI
Foale verdle trei costrei,

Vrei, mindruô, or nu vrei,
Ca §i colea ma roaga trei,
Trei da logofetei,
Cite trei §tiie condlei,
Cite trei §tiura cartle,
Da nici unu n'avui partle,
N'avui partle nici noroc
Sa iubesc un pui-boboc,
Iubii bocu \ lasai p'altu,
§i ma 'ndragostil cu altu.
Pope§tI — $tefan Ungureanu, 21.
•Bobocul.
Digitized by Google
t60 VLA$CA
XVII
Foale verdle ar{ara§,

Pulu dadil baieâ?,
Drag \'a fos drumu la fa§
Cu marfa da Calara§.
Verdie, verdle da pelin,
Pulu dadil, mai Marin,
Drag fa fos drumu la trin
Cu marfa da Severin.
Verdle, verdle da urmuz,
§i s'a dus pulu, s'a dus
Trel zile cu trinu 'n sus
§i gaicuîl nu I-a spus.
Foale verdie, salbA moale,
§'oi sa fac d'o azimloara
Framintata 'n lacrimloare,
Cu laptle din Mi$oare,
Dospiia la inimioara,
S'o trimet la nelca 'n cale.
PopeÛ — §tefan Ungureanu, 21.
XVIII
Foale verdle, fol da foi,
Sa vil, mama, pa la nol

Sa vez cum ne pune cite dol,
§i ne pune cot la cot,
§i ne plimba Giurgiu tot,
Glurgiu tot §i jumatatie,

Bucure§tii-a trela partle.
Pope$tI — §tefan Ungureanu, 21.
Digitized by Google
VLA$CA 161
XIX
Pal lau sin din Chirlac. A staruit
1
p'acolo un Turc
mare §i dupa ce a fecut satu dupa nu-
s'a tras d'acolo
mele lul. Acu vez ca ie greu, ca arindeaza mo§iile greii
propitaril; da ia mo§iia c'un pol da parale, ial la doi poll;
ial face doiia par{, numa dupa oasile noastre. De, io oi
vorbi $i proaste §i bune; la sa faca o lege: nu mal arin-

Aa\ mobile la arinda§i, sa le da( la (aranl.
Propitaru sa duce la Austria or Merica3 lul, ce-I pasa
da {ara? Tot din spinarea noastra $i tot nol da ris sin-
tem. Vez ca Ruminu ie ca pyiatra, ca sa sparge, da
nu sa 'ndoaie.
lati am zece baie^; unu ie 'n antilerie
3
, unuaici; da
nu ie bogaîle ; ca daca ie pamint, d'acolo muncim, d'acolo
'mparîrii; da nu ie, ce sa fad?
Chirlac — Marin Radu, 50.
XX
Am fos la spuzitfa
4
aia, la zece maL Frumuseûri,
ce sa spul? Regele, conîliii aia. A i§it suprefectu ala cu
cameni irumo§, naty, cu came§, nu §tiu da pa unde, da
pin Gorj. In Vla§ca Ie§a §i primaru cu oamenil lui; cin
iera singuri vorbla, da cin a i§it Regele iji mo§tenitoru,
tacea.
XXI
Am fost in razbel, da n'am intrat la razboi. Qn
dadea atacu noapteq, numa ce auzial (ipind §i racnind,
"Stat.
'America.
•Artilerie.
*Exposi\ia.
6158
Digitized by Google
162 VLA$CA
mal da dal dosu da groaza. Ruminil s'a luptat mal bine,

Turcil a fugit §i Muscalil s'a sucit incoa. Razbelu a limit
din toamna, dala august pina la martie; §adeam pin
gaurt pitit zi §i noapte, ca da vedea Turcu te §i curaja.
Chirfoc — Marin Radu, 50.
XXII
Sin §i la noi d'ai din razbel, da-i mina la Dobro-

gea ; acolo a ramas numa pamfntu al rati, pyiatra goala,
ce sa tad cu lei? nu-I cloban sa poarte

Nu-I bine, nu-I;
turma. Cuza a dat comuna cit a avut nevoie Ruminu,
dupa bol. Cica acu ie la noroc; le da la ai tinerl; da fll
batrini sa moara? La Bulgari Ie bine. Nu sa poate 'n
alta parte clocol ca la noi. Bulgarii n'au clocol lei pleaca, ;
al draculul, da gras d'acolo §i vine la noi §i munc45§te.

Da noi! da prima vara pina larna, la ciocoi: fa-I zilc f fa-i
aratura. Nu-i bine, nu-I bine, da un' sa te mal dud?

XXIII
Am fostarA cu baiatu al mare la dispozlfla l

ala 'n
Bucure§tl. Era frumusaîle da pa lume. N'am vazutara da
cin traiesc a§a mindreê. lera lumea luminatandunata acolo.
Mihale$tl — Ion al Llanchil, 56.
XXIV
Foale verdle margarlt,
Spune, puica, m'al dorit
Cit am fos calatofit,
Iaii da tine m'am topit.
l Ekposi\ia.
Digitized by Google
VLA$CA 163
S'a topit carnia pa mine

To gindind, pulca, la tine;
S'a topit inima 'n mine
Pujinica ci-a ramas *
$'aia s'a fript §i s'a ars.

01 sa te las, pulca, plingin
Dala inima oflin,
Ca lar ma calatoresc
$i ma due, pulca, pin lume,
Nu ma due da ru§ine
§i ma due da frica ta
$i da pasu murgulul
§i da doru drumului.
NovacI — lonitfi Radu State, 48.
XXV
Lunca, lunca,
Mul ml-e§tl lunga,
$i n'am cal bun sa tl-ajung&.
Ca cal bun ce mi-am avut
M'a pus nalba 1-am vindut,
Banii I -am dat pa iubit.
Cine §tile goana luncilor?
Numa muraa cailor,
B&trina cirlanilor
§tilegoana luncilor.
Aruncal ochil pft plal,
Vaz un car cu §Iase cat.
Sile§tle, murgule, sile^tfe,
Ca da gazda nu-I n&dejdfe,

Ca lar gazda mi-am avut,
Sa vez, pulca ml-a murit.
Frunza verdle, fol da balta
Hal sa vez une-I 'ngropata.
Digitized by Google
t6+ VLA^CA
Daca nu-m credlet cuvintu,

A Idle sa v'arat mormintu,
Cat'o sapa §'o lopata
Sa rnl-o vez cum le 'ngropata.
NovacI — lonitfi Radu State, 48.
XXVI
Foale verdle, salba moale,
Batle vintu dala vale,
Vez, ma frige §i ma ardle,
Vez, da strain&tatle,
Fara mama, fara tata,
Fara fra{, far& surorl,
Para inim& cu dor.
Nene, calu mi-1 gonesc,
laii nevasta nu g&sesc.
Sa las calu sa mal pasca,

§i lati sa ma hodinesc
Ca nevestfe mal gasesc.
NovacI — lonita Radu State, 48.
XXVII
Sile^tle, murgute, sile§tle
Ca da gazda nu-I nadejdle,
Ca ninge §i viscole§tfe
§i seara ne-a apucat,
Nu-I vole sa intru 'n sat;
M'oi trage §i iau ling'un gard
Sa dorm ca un cre§tin sarac.
Daca vazul §i vazul
Dadul lar ?i tabarll,
Pusel' §IaQa capatil
Cu mantaQa ma 'nvelil;
Da somn ca ma ingrijil.
NovacI — lonita Radu State, 48.
Digitized by Google
VLA?CA 165
XXVIII
Vara ma mal due pa la Bucure§tl; alte orl cu pe-

peni, alte orl cu castravet, cu buturugl. Cln putem,
alte orl
ma due cu cltl-un baiat, cln doblndim marfa. Cl§tig nu
prea facem. la, mergem $1 nol sa cumparam cltl-o caclula,
bumbac, douo-trel perechl da opine!.
Comana — Ion Btrsan, 40.
XXIX
Cica Rumtnu cln doarme, Iese sufletu din lei §1 sa
duce acolo, la luna, cln o mantnea pa luna, §i sa face
zvlrcolac.
Am vazut cln o maninca pa luna; o manlnca ca
cln tal singe din Rumin, ru§e$te luna.
XXX
Am ales un primar care nicl n'am avut plna'n ziua
da astaz altu mal bun, §i 1-a suspandat $1 1-am votat lar
§1 nu vrea sa ni-1 dea; pricina numa din partea so-
citatil, ca lei nu-1 vrea, ca sa ne frece lei cum vrea lei.
XXXI
Manastirea dala Comana le facuta da ni§te calugarl,
Grecl a fos mi sa pare; s'a darimat, n*a mal 'ngrijit niminj
da la. Aud ca Cuzea I-a alungat. Acum vaz ca ma-
§1 to
nastirea s'a pus In lucrare, s'o faca al dollea, acu§ pa

anu asta, Manastirea are ocol mare cu zid Inalt, In miljoc
le biserica.
Comnna — Ion Btrsan, 40.
Digitized by Google
166 VLA§CA
XXXII
Ala-I moartea noastra — arinda^fiL Mo$iIa noastra s'a

luat da ni§te socitarl, RuminI d'al no§tri, s'acuma traim
mal r&u cu a§tla ca cu aia care a fost inainte, ea cu
Grecil. Ulte ce 'ntocmeala:/ a luat pamiqtu al bun
lei
§i noiia, la ni§te saracl, a ramas pamintu pa unde nu le-a
placut, §t preju tot ala nu vor sa ne dea din ce-a apucat

;
lei 'nainte. S'ar putea face 'ndreptare, da nu vor lei, a
apucat lei putere.

Platim pogonu douoze$ §i cinclda lei; am facut plin-
gere am jbs §i pa la domnu ministu §i ne-a tremes
anchleta, §i nu ne-a facut nid un drept. Pa urma a venit
altu $i a zis sa 'mparêasca §1 la sarac §i la bogat, tot-
dauna sa file. §i pa urma a venit altu, §'a ramas tot cum
a zis lei, ai cu banl..
Comana — Ion Birsan, 40.
XXXIII
Aldata dala nol pinadaparte iera clmp pustiu, numa

gftinu§ salbattce; acu le clorl, numa ca maninca bine din
spinarea noastra ; §'a 'nfipt clonû adinc. Iera aicea cimpii
a$tia da tinea pin la Comasca; acolo te tavallal a§a §i
iera cap§unl da te minca lupu'n capûnl.
Aldata faceam vin da4 bea gi§tele'n batatura.
Est-an dac'a fos vacu bun s'a facut.
1
Am avut dol baie^: unu a facut slujba, casa; n'a

avut parte sa intre 'n la, 1-a luat Dumnezeu, ce sa-I fac!
Astalalt are case 'nfipte, cu rostu lor. Cu plugu munce$te
la clocoi, ca asta ie robila noastra.
Stane^tl — Ion Cucuruzu, 78J
1
Timpul.
Digitized by Google
VLA^CA 167
XXXIV
La cinze§patru a da toamna §i s'a

venit Muscalil
batut colea 'ntr'un tirlog l
pa dupercl, cu
$i I-a tocat ca
ghinhrarl cu tot. Al care a scapat punea foe la poduri pa
un trecea; i\ minca bou da linga tine.
Cin trecu piota *, aveam butoale cu apa la cimp.
Unu s'a 'nnecat acolo 'n butol, ca de unl-o fi venit lei, lera
copt da sete; unu tinea a§a sa-I pice allaty in gura apa
dlnr butol; altu gasi doniâ cu brlnza §i supse, da sete,
zaru, da lasa brinza numa. Pa care-1 auzlal:

— Al vodty, vodty?
— Niet, niet.
StfineÛ — Ion Cucuruzu, 78.
XXXV
Cum sa nu §tiu da halducl? ala-s pandurl, Tatarl,
Cirjalii. Une afla omu cu parale venla sa-1 jafue. Tata
lu tetea* a.stat aci la Naziru, a limbl, a
§tiut cin-§ase
avut dol salciml blana da copac. Balamalele a fost innodate
a§a $i bagate 'n stilp. Noaptea a venit sa-1 calce Cirjaliil,
da lei avea sable, pu§ca §i lance —
cum o fi fost, ma A !
venit noaptea dolsprazece Cirjalii Turd, Tatarl, alte na{il; s'a

pus sa sparga u§ile zovorite a batut la fereasta; nu —
lera ca acu, lera citl-o burta da vaca a legat cail da —
salcimil aia, a loat o grinda §i s'a pus §ase in§ p'o parte
§i §ase p'o parte §i s'a napustit in u§e, da la nu s'a clintit-
Tata lu tetea lera bogat §i lei venla pa vorba lei statea'n ;
4
girlicl $i putea sa-1 tale unu cite unu. Spunea bietu tetea
ca lei lera mid §i s'a bagat da frica 'n leslea boilor.
»Vale.
Hn fan te riai
3 Tata.
4 Pivni{a.
Digitized by Google
168 VLA§CA
Tetea asculta sa vada cum o fi vorbind, da n'a fos

vorbind nid unu. baba a Ie§it in polana. Unu ajunge
pa baba, la striga lu tetea sa da§chida u§a ca n'o mal
lasa Tatarii ala: „nene I vane, da§chide u§a ca-s ni§te oameni
calatorl sa-I gazdule^tl*.
§i auzira contilil, ipota( !
d'ala cum pa vremea
lera
ala, nu ca acu primar — sa strinsara zece, doozed, trelzecl
da oameni. Matuâ din casa da§chise: „Mo§ Dobre nu
le acila?"
Pasa-mi-te lei lera 'n lesle. Le facu turta, pul, le
coapse porumb; cin sa mftnince crapa da ziiia. Unu a
Ie$it afara §i dete cu pu§ca. Allaty, p'aci fe drumu. A§a
n'a putut sa jafue pa tata lu tetea.

Am mal auzit da vitej, da Corbea, da Miai Viteazu,
da ala a fost da mult, nu §tiu sa spul.
Stane§tl — Ion Cucuruzu, 78.
XXXVI
Satu nostru le jumata Bulgarl, jumata RuminI vor- ;
bim §irumine§te §i bulgare§te. Sin din razbelu alantu,

am avut tata beteag §' am scapat da asta.
A fos Muscalu la nol in padure da n'avea loc —
poa sa fi fost o mile da Muscall.
Pa un lera casile noastre le darima, uite-a§a, §i facea
pintru lei bordele. Tunurl, cica tinea pa marginea Du-
naril, da pa nol nu ne lasa sa ne aproplem. Poa sa sa fi
dus unu din nol, da lau n'am fost.
Slobozila — lordan Necula, 5Q.
XXXVII
Cin m'ara nascut iaii a fos razblelurl multe. A ra-
mas Glurglu pustiu. P'aicI lerea strada asta, a marginil;
'Deputatl, delegatl.
Digitized by Google
VLA§CA 169
p'aicl lerea table dala Turd, §Ian{ ca puû da adlnc, cu gropyl

da prindeam §tud ca mina. Biserca Adurmftirea lerea'n
1
pyimnita jos, intrerarele da frica Turdlor; aida lerea po§ta,
,
dudafe 2 mail. Tata-mfieua cumparat pamlnt cu dol lei vechl

stinjenu da paraint. Tot lei spunla da cin cu Turcil, jice
ca tragea cu tunu da facea ghiuleaiia: fyir, fyir, fyir.
— Mama, mama, I-auz, Turcil!
Blata mama-mea, fugla cu mina t!ri§ pa dial. Pa la
patu§opt, Glurglu Iera 'nnecat, iau leream baiat da dnspece-
§alspece anl. Mai sin §i al{il cuporeclaBobrec; muma lor
a fos sor cu tata.
Glurglu — IHIe Bobrec, 72.
iBllirii.
•Bunienr
Digitized by Google
Digitized by Google
PRAHOVA
Digitized by Google
Digitized by Google
PRAHOVA
Dumnezeu a urzit pamintu mare c'a avut pamint

prea mult §1 n'a fos cer mare ca sa cuprinza tot pa-
minlu; a fos mal mic ceru ca pamintu, §i a vrut sa 'n-
trebe pa cineva cum sa-1 faca $i n'a avut pa cine sa
'ntrebe, §'a 'ntrebat: „musca, zice, pa cine sa gasim sa
ne 'nvete cum sa facem pamintu, ca prea 1-am urzit mare" ?
la s'a dus la arid sa-1 intrebe. Ala n'a voit sa-I spue
d'odata, a fos §lret. la s'a 'ntors inapol §i la n'a voit
nid la ca sa fuga §1 s'a pus afara pa parete §i ala a voit
ca s'o vorbeasca da rau pa la. „EI, zice, da ce a minat-o
pa la sa ma 'ntrebe ce sa faca; da ce n'a mlnat pa altu
mal infasonat *, sau sa ma hi 'ntrebat pa mine mal 'nainte
cin s'a 'nceput? Zice acuma, da lei sa sa hi glndit mal
nainte ca sa urzeasca numai dt are sa cuprinza §i a
minat la mine, la un ghemut, sa le dau povata". §i ala
asculta, 1-a furat pa feh„Dace nu s'a gindit sa-1 hi facut
d'atuncia maluri §i vai, sa-1 stringa?" lei cum a zis vorba
asta §i la atuncla a zburat dupa parete, s'a dus acolo da
unde a minat-o. §J la a spus acolo, zice „Da ce nu l-al :
intrebat Intll, ca aridu a zis a§a, a§a, a§a*. Dumnezeu

a strins pamintu §i atund cind a vazut aridu ca 1-a pa-
l
M*i priceput.
Digitized by Google
174 PRAIIOVA
calitmusca a zis: „Nu §tiam leu ca Ie$tl hoata sa ma

cumperl pa mine 44
. §i lei s'a necajit §i s'a ghemuit mai
rati, s'a facut mototol da nacaz.
Telega — Mo$ Ion, 70.
II
Pa vreml,
cutare s'a 'ntimplat §'a pierdut samina-
tura, §1daca s'a gasit un ora batrin, I-a zis Ce facem :
acuma, ca nu mai avem saminatura nol?

—
AtuncI nu putem sa facem nimica, a zis moû,
dar sa aram drumu moril, ca acolo trece cu seminte cu
cam, sar-care ar hi, §i acolo putem sa dobindim samin(a
1
ca sa nu plerdem saminta. Daca s'a arat astea, a rasarit

§t nu s'a ma! pierdut.
Telega — Mo§ loan, 65.
HI
Foale verde da lipan

N'a{ auzit d'un Jilan
§i (fun ho( da capchitan
Care umbla pin padurl
Cu âlsprezece panduri
Cu ghete §! cu paturP
Numa gaitan cusaturl.
Cu pchistoate Inarmat
Cu pu^tl, finte 3 incarcat,
Umbla ca ni$te turbaj
Seaca oamirri la Meat,
Ca fa mfrf da te clobanl
•Ori-care.
•Poturi.
•Flinte.
Digitized by Google
prahova 175
Arm&sarl da la mocanl,
Fara plata, fara banl,
Maiculiâ, ce du§mani.
Ca pazesc pa la strimtori,
Sa daspoale negustori,
Sa la tot la galbiorl,
Ca sin la purtat uôri.
Fara frica da pacat,
Jilanu-umblind diri sat in sat,
Multe case a calcat.
Pa cine 'ntilnia zmulgia,
Madua la tot sugia.
Lumea da iel ca fugia,
Da jalba la Caragea.
Domnia, cit mai curind,
Potera la iel minind.
Da Jiianu 'nêlegind
Sa opri la Olt fugind,
Calare p'un armasar.
Striga:„Mai frate podar,
Trage podi§ca da car
Nu-t mai hie 'ntru zadar.
Trage podu mai d'a-drept
Nu ma face sa te-a§tept
Ca-t trintesc un glon{ in chiept
Si te culc or te de^tept.
Podaru sta pravla,
Sa facea ca sa gindea
Voind poterii sa-1 dea.
Dar Jiianu 'njelegind,
Dete drept in Olt ziclnd:
— Da cit sa ma rog da prost
Pina sa dea podu 'n rost,
Oi hi volnic cum am fost
§1 voi trece 'n adapost.
Da cit sa stau sa ma smeresc,
Digitized by Google
176 PRAHOVA
La to{ &
m& cadulesc.
Halde murgule,. haldet,
Te sile$te, murgulet,
Nu-t mal face paru cret,
Hal la Slatina 'n judet-
Stal, murguletule, stal,
Nu sufla, nu te umfla,
La gazda te-ol rasufla,
. Gazda-ml leste 'n Valea-rea.
Da murgu clnd iml sarta
Po§tIa-un sfert il parea.
Cin la gazda-ajungind
A$a a auzit (ipind,
Potera gazda legind,
§1 da Jilanu intrebind.
Atuncla ca se de§tepta
§i la murgulet striga:
Stal, murguletule, stal,
Sa fugim da chin §i vai,

Tin'te, gazda, nu ma da
Ca da o malotea,
t-ol
Cu florile ,cit palma,
Luata din. Slatina.
Seara cam pa la apus

Clnd fel la curte fu dus
Cu tovara^jl 'n rind pus
A§a cinta cu glasu sus:
— Staii in drum §i ma gindesc
Ce sa m'apuc sa muncesc,
Ca nadejdea ml-a rapus
§edeam pa gindurl pus,
Aminte ce mi-am adus,
Ma ultam in jos pa lund,
Vazul oamenl, mulerl, prunci,
Digitized by Google
PRAHOVA 177
Cu plugurile la muncl,
Ca tot imbrazda mereu.
Ca dol bol ce avusel,
Da vreml rele-I rapusei,
M'am miluit §i m'am rugat
Da chlabur §1 da bogat
In seama nu m'a bagat.
I-am cerut boil 'ntr'un ceas
Sa-ml ar $i leu pre( d'un pas,
Nevoil sa nu ma las.
Dar fiila n'a mal ramas,
AtuncI ma'ntorsel §i leu
§i zisei in gindu mleu:
D'o vrea bunul Dumnezeii
Sa umble §i plugu mleu
Sabghioara sa-ml fac plug

Pchistoalele sa le 'njug
Sa pui intr'o parte fesu
Sa trag parte dintr'ales
Unde-o hi cringu mal des
Sa trag brazda draculul
Da mal susu dealulul,
Dealulul Ardealulul,
Pin' la capu satului,
In dreptu $'al bogatuluL
A spus Jiianu legat

A statut da ml-a cintat.
Telega — Mo§ loan, 65.
IV
Foale verde, foale lata,

La cruciuliâ da platra
Sa 'ntilni fata cu fata:
— Ce-ol sa ne facem nol, surata ?
12
6158
Digitized by Google
178 PRAHOVA
Cam r&mas nemaritata,

Ca luat flacail 'n armata;
Sa dea satu 'n judecata,
Sa dea drumu la flacai,
Sa ne maritam $i nol.
Sl&nic — Voicu Dragomirescu, 21.
Cuzea, lei a dat pamint la claca^L lerea boer de neam,

care nu platlau bir, lerea sudtyl austrienl, a§tia platla un
galben pa an la conû nemêsc 1 §i boeril a via robl Tigan *»
.
§i Cuzea I-a pus la bir pa to{, §i pa boerl §i pa RuminI
$i pa T'8ani d'opotriva pa to{ ' a toa * e darile; dupa cit

»
pamint a avut a platit fonclera, care n'a avut da loc n'a

platit, da contribute a dat.
A§a a facut Cuzea atunri, da n'a putut trai mult, din

pricina boerilor, cad le-a luat mobile.
IzvoarS — Ion PisSu, 70.
VI
Nunta boereasca dar nu

da, lei fac joaca; beau ma-
ninca, §1 nunta rumineasca a oamenilor a§tla da jos sa
face cu dar §i plate§te filecare om dol francl, altu trel,
dupa cum sint §i lei.
tnttl sa 'ntelege ai tinerl, mireasa §i ginerica, pa

urma sa duce ai batrinl §i sa 'nêlege din zestre, ban daca
are il da, pamint, yite. Dupa ce s'a 'nêles pa urma fac
masa, cincl, §ase. douazecl da in§I, asta-I masa fara dar,
da la logodna. Sa ispraye§te apol pina la nunta la doua, ;
la trel saptaminl sa duce §i tirgue^te la tirg. Pa urma

yine sorocu nunîi §i face nunta. La nunta pune lautarl,
*Consulul.
Digitized by Google
;
PRAHOVA 179
yin oamenl cu pocloane; pilne, turte, mere, pere, ce are

Ruminu. Ginerica cu mireasa odata merge la biserica cln ;
merge la biserica dau pistoale cind lesa afara da trage un

pistol, doua. §'apoI dupa ce yin acasa dau mai multe
pistoale, §'apoI sa face nunta la casa ginerichil. Acolo pa-

ring! stau pa scaun §i le toarna apa pa miinl mireasa, §i
sa spala $i pa urma-I da un pahar da yin socru miresil,
$1-1 pune in pahar un franc. Dupa ce merge dala biserica
acasa pune masa, ziua, seara apol lar pune masa, §'atunci
da dar, plate§te dol francl, trel francl, ai mai da jos da
mai pu^ru ai frunta? mai mult.
Izvoara — Ion Pisau, 70.
VII
lera numa acuma sint aproape

v'o cincizeci da case ;
da patru sute; streini nu sint; stapinirea a crapat satu 'n
doua, iera dol pircalabi, unu lua parale pa Ungurenl, alalalt
pa paminteni. Satu s'a despartft acum d'o §aizeci da ani,
in zilele lu §tirbel. Am intrat atunci in slujba, Iera la 51,
atuncl s'a 'nceput cu graniâ pa munte: am Ie§it din slujba
la 60; mi-am vazut da necaz, da tirla mea, da casa mea.
Mined! paminteni — Neculal Ion al lu David, 74.
V1U
Cind a croit a face armata intii cu funia-I prindea

daca nu-1 putea prinde pa flacau, nicl nu-1 punea.
da anl d'atuncl; nu $tiu cine Iera domn
le $alzacl
p'atuncl; m-e teama ca Iera unu Caragea; ala a vindut
robl pa Jiganl la boerl; cum a Ie<$itCuzea I-a dasrobit pa
Jiganl da pin curtf.
Cuzea Iera om bun, galanton, dulce la cuvint, la
Digitized by Google
180 PRAHOVA
treaba; la oamenl a dat paminturl, I-a inlesnit. Sa-I u§u-

reze Dumnezeu carina.
Ceraû — S&nache Spfttafu, 70.
IX
A fost un parat, $i 'mpSrattya fata numa fete, §' acu§a

mp&ratu s'a suparat pa la. Dupa ce face numa fete, lei
I-a zis „numa fete fad, flacai nu-m fad?* Aculel plecind
intr'o calatorie departe, ce a zis: „Sa nu te gasesc ca mi-al
facut lar fata, ca-l tal gitu." Acu$a a venit timpu §'a
facut tot fata. Ce sa faca la? S'a tinguit, cind o veni im-
paratu, H tale gitu. S'a vorghit cu moa§a care a mo$it
fata ca nu un baiat sa §tliimbe: „Sa dam fata §i
s'o gasi
sa luam baiatu/ A dat vorba pa colea §'a gasit la un
vecin, colea aproape da curte, la un olar care face oale.
§'a dat vorba ca „sa poate sa §tlimbfim?
a
„Sa poate/ —
1-a dat ceva parale ca avea parale paratu §'a §tlimbat. §i
pa cind a venit imparatu a gasit-o cu baiat. Apoi parerea
buna a 'mparatulul ca a gasit-o cu baiat. Da numa 'm-
paratiâ $i cu moa§a $tila. Agu ce face 'mparatu da dra-
gostea copilulul? Numa 'n trasura cu lei mergea, il lera
drag da baiat. §'a venit vremea plimbindu-se 'mparatu
cu fcl, dupa ce s'a facut baiatu mare, de zece dolsprezece
anl, a$a mergind pa drum in trasura, ce-a zis baiatu?
„Tata, ce mal pamint da oale tata, aicla, zice.— „Dac£ le
pamint bun, cine sa faca oale?— leu fac oale, a zis baiatu/
Nu s'a suparat imparatu, a stat in loc, §'a luat un §tluc l
da pamint §i 1-a sucit, 1-a 'nvirtit, §'a dat oala gata. Pa-
ratu nu s'a suparat, zice „asta-I me$te§ug, trebe in lume
§i oale/— lei nu §tila ca-I neam da olar.
Mai trece un timp da vreme §i sa face mare baiatu
da 'nsurat. Dupa ce sa face da 'nsurat a 'ndragit fata ola-
»Bucat5.
Digitized by Google
PRAHOVA 181
rulul pa care a dat-o 'mp&r&tita de-a §tIimbat-o. tmparatu

s'a suparat pa baiat, zice: „Mai baiete, da ce pulochilpa
da luam da sama noastra tiete". Baiatu
eel saracl, zice, sa
zice: „asta-m place mie, nu-m trebe alta". §i luat-o. A
Dupa ce a luat-o nu prea tinea 'mparatu sama da la.
A§a, ce sa faca 'mparatu? Avea o judecata grea la o
o parte da loc: scapase un mocan oile intr'o vile §i lea
prins al cu vila §i le-a inchis. §'acu§a al cu vila cl-a zis?
A zis ca sa le ia da cotrobonj 1
, sa le cotropeasca pa
toate. Acu§a s'a dus imparatu la 'nfaôâre; nu s'a
putut despica lesne judecata, hin-ca lera grea. Mocanu
nu sa mutyumla a§a sa la oile da cotrobon^. A§a s'a
2
dat cu idilea 'mparatu, s'a gindit a§a: „Ia sa lau pa
u
noru-mea la judecata, sa vad la ce grae§te. Mers6ra
cu dlnsa la judecata. Dapa-ce a mers la judecata, la a
'nceput a vorbi. P'al cu vila a 'ntrebat acolo ce-a stricat
oile, dac' a intrat pin vile. $i ala a zis: „A mlncat frunza
da pa viâ §i struguril.— Dac' a mlncat frunza §i stru-

guril, vi(a n'a mincat-o? —
N'a mlncat-o, zice, pa vita."
A§a nemincinda vi(a, ulte ce-a zis la acolea Viâ face all :
strugurl la anu; sa la rodul da la ol ce-a rodit oile 'ntr'o

vara; oile face al( mlel d'alt an; vi(a face al( strugurl.
§i s'a mutyumit §i mocanu $i al cu vila da judecata nu-
roril imparatului.
D'acia 'ncolo a luat-o tot pa dlnsa la judecata apol;
la §tila ce sa vorbeasca. N'a mal urit-o 'mparatu, a (inut
sama da la. lera neam da boler, d'aia §tila ce sa vorbeasca.
Neamu da olar §tila sa faca numa la oale; nu §tila sa
judece.
Ceraû — Sanache Spataru, 70.
^Contraband*.
•Ideea.
Digitized by Google
A
182 PR AHO V
La n'avem paminturl d'ajuns; pa-

nol r&u traim, ca
durile care am
avut s'a mintuit, s'o tocit; yiâ numa
v-o zace pogoane sa facea prune pin' acuma le-a luat
; ;
Dumnezau, le-a raincat fermil 1 ; Ie puîn §i fin; Ie loc

sarac, munte, muchil; mai lesne nu create nicl o alimana 2
da pomca salcia §i aninu §i me6teacanu cin sa facea, sa fecea
;
mere§i nucl; cire$ cite unicu singur $i die un siêu.

Batrini— NeculaT Stanciu, 56.
Wicrmii.
Fel (probabil altcrat din , animal";.
Digitized by Google
ILFOV
Digitized by Google
Digitized by Google
ILFOV
Simbata seara joaca flacail §i fetele bradu la mi-

reasa. Sa stringe apol to{ acolo la mireasa; lar ginerica
aduce pa nunl §i stau la masa fara dar. Duminica dimi-
neaja sa duce la un pu{ spre rasarit da casa miresil §i
scoate mireasa o doniâ da apa §'o joaca cu un baiat care
are paring! 'n yiaja1 Pune un $ervet pin coada dontyil
.
2
§i pune cit-va bologani in doniâ §i dupa ce joaca apa
pln'acasa la toate rispintiile, o varsa $i banii i ia lautaril.

Pa la namezi yin fetele §i femeile cu plocon la mireasa.
$i 'nainte da plecare la biserica lar joaca bradu $i la flacau
ce-a jucat bradu un §ervet mare, aduce un pahar da yin
§'o turta §i fringe turta, $o arunca 'n patru part, 5* yinu-1
arunca tot a§a. Soacra mare pune 'n sinu ginerichil ce-
va§ilea cu ce-1 darule§te; lar ginerica-I pune 'n sinu soacril
tot la fel. §'apo! pleaca la biserica. Cin yine da la biserica
il trage 'n casa p'amindol c'un §ervet da git.
Luceanca-Butimanu — Ioniâ Ovazaru, 63.
"Banl.
Digitized by Google
186 1LF0V
II
La Macinici femeile fac colindeê mid, da pin

le
cuptor §'apoi le pune 'n caldare da le fierbe. Le pune pa
urma cenace §i toarna mlez da nuca $i cu zacar pisat,
'n
§'apoi impar{e§te la vecini. Oamenil fac noiia gramez da
gunoale §i le da foe: ci-ca sa'ncalzesc morîl, $'apo! sa-
de§te pomil.
Polenaril-Vulpe^tl — Ion Stan Birligiu, 59.
Ill
Am ramas singur acasa §i tare-I rati. Ma dor pi-
cioarele ghenunchi in jos da nu mal pot. Baba s'a

da la
dus la schit pa la nepoat'-sa ca blata fata-I bolnava da
cin s'a acloat acolo §'ar avea nevoie sa-I dascinte baba,
ca pricepe nevoie mare.
Movila — Alecu Chirita, 62.
IV
La Simbata monitor femeile sa due la chimitiru,

tamilaza la morminte, inghenunche da trel orl §'apo!
ghine §i'mparte pomneêle.
Codfoc — Ene Voicu, 58.
In Jola fumicilor, femeile tac turta $i la brinza §i
sa due cu copil pa baligar §i da da mananca acolo a§a, §i
arunca firimiturile, ci-ca pentru furnicisa nu ghie incasa,

sa stea dor pa baligar.
Bratule^tf — Ioniâ Dobre, 72.
Digitized by Google
ILFOV 187
VI
Nol ducem preduftu da la ghite acilea la laptarila

1
Coroanil. Unil mal smecherl, mal pun apa §'apoi o pat rati
c£nd il gr&due§te domnu laptar. Le da amenda ca sft-I
inveê minle sa mal umble cu hoîl.
Pen's — I°n R^doi, 63.
VII
O anu trecut o cocoana dala Bucure§tl cu pre-

yinit
maru §i cu siglitaru dl-o strlns toale d'ale noastre, ci-ca
sa le duca la dispoztyie 2 sa le vaza boerii, adica dupa cum
ni-I portu nostru p'acilea.
Da nu'§ ce pacatele or hi facut cu lele ca nu ni le-a
mal adus. Te treze^tlca H-o hi dus pin alte {an streine.
Vaienil-BuriaÎ — Ion Gligore Contiliu, 58.
VIII
Cin fata vaca, daca vrel sa a! laptc, duce laptele

§i-l la radacina unul mace§ lar p'orma-1 duce da-1
toarna
da pa girla ca s'aiba lapte mereii ca apa la girla. Unele
faciei da necaz pa altele sa due §i jumule din griu dala
cimp §i-l duce acasa §i-l fierbe $i-l mal dascinta §i vaca
plerde rodu, nu mal da lapte.
TlncabeÛ — Nae Snagoveanu, 68.
1 Productal.
»Expozitic.
Digitized by Google
188 1LF0V
IX
Da cin Ghlorghe-al meu s'a dus

Trel garoaje'n poart-am pus,
§i nicluna nu s'a prins,
Cite trele mi s'a stins.
Arza-te-ar focu da trin
Cin te-auz, mereu suspin;
Pa Ghlorghe mi-1 ocole^tl
§i mi-1 duel la Bucure$U.
Val surata, val surata,
S'a dus baetfl 'n armata,
§'a ramas tigorile,
Sa 'nvirteasca horile.
Sa ne rugam da ciocol
Sa dea drumu la flacai
Sa ne maritam §i nol.
Flerbintil-de-Sus — Sandu Ioniâ, 56.
X
Cind o da cinevaîlea cenu§a cu carbuni in noaptea
da a tunc! vine lupu §i-I maninca cevaîlea da pa
Pilipi,
linga casa; da n'are ce minca, atunci-1 maninta pa el. A§a

s'a'ntimplat cu sora lu Dinu Baila din Meri Petchi. Dinsa
s'a semetit §'a dat cenuâ cu carbuni afara 'n ndaptea da
Pilipi $i cind a Ie§it afar', a sarit lupu la la §'a omorit-o.
Fferbintil-de-Sus. — Sandu Ioniâ, 56.
XI
FoaTe verde da dudau,

Calule, caluû fieu,
Digitized by Google
1LF0V 189
Ce te-abat din drum mereu?

Or greu trup$oru fieu?
t-e
— Nu m-e greu trup?oru tau
$i m-e greu naravu tati:
Pa la cite cirduml tree!
Pa mine da gard ma legl
§i-fi dal fin nulelile
§i graunâ-n beau balile.
BercenI — Sterea Lixandru Conêanu, 29.
XII
Cu boeril traim greu da tot, ne da cite doo pogoane

da loc, im parte: unu al mleu §i unu al boerulul. Apai
ne cere zile da facem cu caru, o zi cu caru{a la un lectar,
$i doo cu milnile. Apai facem straposl
l
citi-o chila la pogon,
la gara sau la Bucure§tl. If dam §i trei pul da gaina; pa
urma douazeci da oo, da lume, da om. §i dijma teste im

parte cu arinda§u. Aminterea ne ia $i cocenl, doozeel da
znopT da pogon, §i cincl bani 2 da pogon da pindarit da-1
8
silve§te la curtea dinsulul cin sin bucatele strinse la tabara.
BercenI — Dumitru DrSghicI, 45.
XIII
S'a bolnavit Jiganca Jiganulul § a trimes un copil

mic la popa: „Du-te, zice, tata, sa vile popa s'o oâleasca
4
§i pa ma-ta, ca I-o oâli §i tata fun topor".
Popa s'a dus la streaîna casii $'a prins un ghlespar 5
transport.
*Cinci gologanl ( = 50 dc bani).
II .serve^te - , II duce.
«Vre-un.
Viespe.
Digitized by Google
19 ILFOV
jji 1-a dat in mina Jiganulul §'a zis: „Sa nu'njurl, ca plerz
anafura din mina".
Jiganu a strins mina pin'acasa; ghlesparu 1-a su-
parat tare la mina, 1-a muscat. Cum a ajuns acasa: „A na,
mama, casca gura, ca anafura ml-a spart mina ; d'o umbla
$i 'n burta ta cum
a umblat in mina mea, tot dracii le la".
Pa urma a murit ma-sa §'a venit popa.
Bercenr — Dumitru Draghicf, 45.
XIV
Pa cer sa schimba ceru da sa face un drum, sa nu-
me§te ca le drumu robilor; ala-I drumu nostru, c'am ramas
nol robl la boerl, robim noi toata vara $i toata larna. S'a
dazrobit figanii §'am ramas nol Ruminil.
BercenI — Dumitru DrSghicr, 45.
XV
La boboteaza, flacail fac steag dintr'o basma mare
$i-l pun in virfu unel pr&jini. Prajina e 'mbracata cu bete*
Steagu asta sa chlama lordan. Sa due la popa §i-I pun
francu jos §i lau caldaru§a cu alasma. In ziua da Sfintu
Ion pleaca pin sat. Pa care '1 intilne§te-l Iordane§te. ll
ridica de trel orl in sus §i-l strope^te cu alasma. Trebule

sa cinsteasca pa flacai.
Daca
cineva cu trasura sau cu sanla, il ridica cu
le
totu. Pala case umbla cu frigarea §'aduna came §'apoI o
vinde $i 'mpar{esc baniL
Grulu — Nicolae Mititelu, 61.
XVI
leu sin plugar az: leu ma due la boerl §L ma 'n-
volesc— dijma una §'una; dup'ala cum nl-om putea'nvoi.
Digitized by Google
ILFOV 191
Afara da una §'una facem aratura, secera, dam pul da

gaina, oo, transport, la filecare pogon o chila, la fiecare
pogon o zi cu caru, o zi cu milnile.
Bercentf-Dobrenl — Petrea Ivan, 40.
XVII
Porumbu-1 culegem §i-l ducem la tabara, tabara ie

un cimp mare a boerulul, Ie plndaru boerulul acolo $i
paze^te; pin nu termineaza boeru la plug nu le dijmue§te
la nicl unu, nu le da vole sa la un porum.
Bercenif-DobrenI — Petrea Ivan, 40.
Digitized by Google
Digitized by Google
IALOMIJA
6158 n
Digitized by Google
Digitized by Google
.
IALOMITA
Greu tata, greu da tot lerea pa vremea Turcilorl..

hi fos ghine §i 'n (ara asta alte da{, da atuncl ghinele-1
lua Turcu. Of! platiam dajdle cincl sfan( la sfert pa an.
Platiam §aizacl da lei claca la ghionoile da arinda§I, sco-
ghi-I-ar cotofenile, §i nu ne lua parale, munclam pina ve-
deam verde §i tot nu ne platiam. lerbarit da yita mare
un sfan{. Of! saracan da nol! Cin vinla cirpalabu 1 pin-
tru ghir §i cu dorobantfl cu calcete 3 ba mal avea §i a§-
,
cherl 5 cu lei... {in'te chleptule sa nu crachi, it vinla sa

lei lumea 'n cap, da n'aveal sa dal in ceasu ala. Punea
ghiclu pa nol §i din pamint, din iarba verde, trebula sa-I dal.
Apii cin pornia Turcu cu razbol §i ne lua da bellic,
p'acolo ramineam. Raminea ghletele neveste vaduve §i
ghletfl cochila§ pa drumurl §i puîn il pasa stapinirii da
nol. Vinia Turd negustori da stringea yite pa ce apa nu
curge §i ne punea da le plimbam cail pina sa usca nadu-
$ala dupa lei; lar Turcu punea pa ghiata
intra *n casa $i
nevasta sa-I faca placinte. Of! Doamne

rau mal lerea ! I . .
Cin ma gindesc par'ca sa cutremura carnea pa mine.
»Plrcaiabul.
•Cizmc r&sfrlnte 91 cusute cu g&itane.
•Soldaî turci.
Digitized by Google
!
196 IAL0M1TA
DA
multe orl netrecea decindea carindu-le cine §tife 1
,
ce. Fel da fel da belele —

s'a isprayit. § am dus-o, a§a, tiri*$-
grachi§ pina la vinirea Domnitorului Cuzea, hi-I-ar farina
u§oara, p'acolo pa undl-o hi ! cin toate cele ce-t spusel sa
duse, par'ca H-a luat zaporu-. Nl-a dat pamint, a facut
o§tire, §colI, a gonit Grecil §i H-a luat mobile, a oprit
ghiru Turcilor §i multe, multe . . . Ocaua lul pa undl-o hi
Drept om a fost §i tare mindruda ferea 'n halnele lul
Domn cu apaleturF. L-am vazut in trel rindurl. §i n'a
trecut mul §i spurcatif da clocol 1-a mincat fript, minca-
I-ar razniriâ sa-I manince Bree par'c'a fost Ten Ce re-
! ! !
pede trece vremea, in pohida noastra.
Valdomir — Pandele Stan, 83.
II
leream in o§tire, granicer d'ai da pa marne 4 Faceam .
parte din cumpania da calara$I §i leream op sute obzacl

da omeni, cu un maiur, un cachitan §i trel ofiteri. Cind
am ajuns la Bucure§ti, ni-a Ie$it 'nainte trel ghinaran la
Cotrocenl. Pa Domnitoru Carol l-am prifiit pa uliâ Gij-
migiului. A trecut pintre cumpania noastra in trasura cu
BrAtlanu §i l-am dus la Nitropoliie d'a jurat ca sa ne hiie
Domn.
Nu t'am S p US cum am jurat no! cind am intrat in o$-
tire: „Juram sa ne varsam singele pa marne ". Pa 4
noi,
da pa linga Dunare, nu ne putea duce 'n r&zbol, in alta
parte, ca pazeam graniâ. A$a jurasem.
Valdomir — Pandele Stan, 83.
*Dincolo de DunSre.
RcvSrsare de apa.
•Epolctf.
4 Margine.
Digitized by Google
IALOMIJA 197
III
Jinem §i noi ca a§a am apucat din vacu da da

mult, cin lumea erea ma! buna la Dumnezeu. Nu le ghine
sa manincl mar nou pina 'n ziua da Sflntu Ilile, cica
atund Dumnezeu pune da scutura 'n ral maru cu mere
da aur §i nu lasa pa mort sa sa aprochle daca ma-sa or
ta-so a mlncat aid mere. Nu le ghine sa s'arunce maru
'n sus plna la Sfintu Ilile, ca din batrinl am apucat a§a,
cic, atuncl bate chlatra bucatele.
Da unde mal tine toata lumea acum, doar ai mal
batrinl sa mal gindesc la Dumnezeu!
Cin tuna §i sfulgera Sfintu Iliie umbla cu caruja §i
cail da foe pin cer sji gone§te necuraîl. §i dn trazne^te

din ghid atund sfulgera.
Nu le ghine atuncl sa til u§a casil da§chisa, nid fe-
reasta, §i sfi gone?tI ciinele dipa prispa casil.

S'aprinz tamile 'n casa $i sa te rogl la Malca Dom-
nului sa lerte toate §i sa sa duca pa pustile, daparte
d'ast loc.
Ceacu — Marila Tudor, 72.
jv
«
Hi, hi. . . apii leu §tiu c'a fos Turcil. Stai sa spul
din cap. Turcil a 'nnebunit pa oamenl. Nu putea sa la
lemne din padure, ca TurciH batea, le lua ochincile §i-I
omora.
Oamenii a trimes carte la Muscal, nl-a spus fiile mo§
Stolan al babil Cula. §i Muscalu a trimis laz cu halne
multe, §'un om s'a 'mbracat cu halne d'alea §i s'a dus la
hora $i Turcil cum 1-a vazut 1-a taiat.
Digitized by Google
198 IAL0M1TA
Tot oamenii s'a 'mbracat atuncl cu halne §'a 'n-
ceput sa tale pa Turd, ca §i lei taia cochiil no§tri.

Ultl-a$a §tiu leu dala Plevna.
Ceacu — Chirana Petcu Simion, 80.
V
Hi ! . . leu vez, leram nica, nl-a ramas un la{ la razboi.
Taman ma duceam la u§a sa intru s<i tes, cind auz clt,
cit, cit, c\\, u§a; am da^chis, i{ele, vatalele §i spata lera

rupte drept in doua. leu strig:„ mama!" lanl-azis: „fugl
d'acolo sa nu mal 'ntrat la razboi. ca sin Rusaliile".
Mama a luat un brat da pel in verde $'a aruncat
peste razboi, §'o saptamina n'am da?chis u$a la razboi
unde lera. Cin nl-am dus dipa ci-a trecut Rusaliile, $i
itele §i vatalele toate lera bune. Rusaliile sin zile da pri-
mejdie —d'ala le tinem nol.
Ceacu — Chirana Petcu Simion, d0.
VI
Bolerule, cl-o hi gindinda cu nol al da sus? Al va-

zut dumneata girla? yine apa gros! Ulte trate, leste mal
ghine da zece anl da cin n'ana mal vazut a§a fiinune.
Q-o hi facinda ghletil clobani j5ln baltai Da ghletele yite!
Da o hi vinita soldat sa sparga ghlaâ?
Calara^r — Petre Radulescu, 37.
VII
El! Domnule profisor, nuntile taranilor inainte vreme

sa facea cu mare alalu §i curat rumine§tl. Incepea tam-
balau da jol seara §i sa isprayla taman la saptamina. Jol
Digitized by Google
IALOMIJA 199
incepea nunta§ii cu bradu flacaulul la socru al mare, lar

simbata 'n vreme ce ginerica sa spala §i tundea §i lau-
taril cinta cintece da jale §i malca-sa-l bocea $i plingea,
la socru al Aic, la fata, sa juca cit il batatura da mare
bradu §i 'n capu fiiresil sa fringea turta spoita pa d'a-
supra cu filere, da care p'atuncl lera mal din bel§ug in {ara
asta. Noaptea sa juca la fatacununile, lar la flacau socru mare
avea masa §i iera veseliie mare, ca $i oamenil avea buluc
mare dala Dumnezeu. Duminica dupa ce 'ncarcam zestrea
etil pa care, o purtam pin tot satu, ne duceam la primarile §i
d'acolo la biserica §i cind Ie§am d'aciia sa hi vazut chiote w pa- :
ze§te soacre mare", strigam a$a ca sa-I dam da veste c'am is-
prayit $i sa gateasca plo§tile cu yin $1 buriile cu rachiu.
§i cind ajungeam acasa soacra mare ne Ie§a 'n prag
'nainte §i 'nfo§ura pa tineri cu un §tergar pa dupa git
§i dupa ce le punea flori la urechl H baga 'n casa. Sa
dadea darurl la neamurl §i pa batatura casii sa juca hori

mindre §i batute, nu 'nvirtiturl d'astea nimte§tile ca acum.
Lunea o 'ncepeam cu uncropu, cu rachiu §i cu toate ghidu-
§iile lui. Marêa iera plarintele, filercurea rufele, §i tot a$a
ntindeam danû pina joi seara cin tineril sa ducea la

socru al Aic ca sa-I lerte. A<ja ierea pa vremea veche, §i
oghiceiurile astea a 'nvechit ca $i noi, acum a Ie$it alte
alea §i sin §i necazuri mal multe.
§ocaricfu — Dim a Ghlorghe, 75.
VIII
Cind am ajuns intil la Plevina am focut radute da

tunurl pintru trel bateril §i dupa ce ll-am fir§it nl-a
simtit Turcii §'a 'nceput sa dea focuri §'a ranit trel in$I
din cumpania noastra, Ierea cu noi §i sarjantu Stan din
comuna Rasa, §i tragindu-ne 'ndarat nl-am supus unor
§anûrl da yil parasite, $'a doua zi am mers in Va-
lea Plingerll 'n care am a§azat bivuacu acolo §'am
Digitized by Google
200 lALOMlJA
inceput a intra 'n garda pa §an(u radutiL Nol am mal

lucrat cu radutele, plna cind am vinit aproape da ra-
duta Turcilorî leram a$a da aproape caunil da §tiiatur-
ce§te, pu§ da ofiêril no§tri, intreba pa Turd ca au ce
mal minca, §i lei raspundea ca au pilne dastula, §'ofiteri i
H-arunca citl-o pilne, §'a§a le ceream §1 nol pilne ere-

zin ca n'are da loc, §i ne raspundea c'a doua zi la opt yine
§'a lor calda.
§'am stat in garda 'n raduta cam nouazeel da zile
far& sa 'ntram in foe. Intr'una din zile pa la ceasu §apte
da dimineaâ am auzit c'a fugit Turcil din radutele
Plevinil §i Ie§ind §i noi din radutele noastre pa unde
s'auzea impu§caturl nl-am pominit c'un ofiêr rus calare
care da o irtile catra domnu colonel* care ne spune ca
Ozman Pa§a s'a predat §i ca nol cu voia lu Dumnezeu
o sa ne 'napolem la casele noastre.
§ocaricIu — Marin DudaY 64.
IX
Teiule cu frunza lata,

Ce ghine fil-al prins odata,
Cin da potera fugeam
Supt umbra ta ni-ascundeam,
Da potera ca scapam.
Foaie verde matostat,
Stau pa gindurl rezemat
Col sa plec la Calatat,
La eel clolpan darimat l
Da scumpe harme 'ncarcat.

La umbra ciolpanulul
Dorm stapinii harmelor,
Da pa nume cum chiama? ii
*Tiunchi.
Digitized by Google
1AL0MIJA 201
Unu-fii leste StaniloJ,

Staniloi din Brailol,
$'altu-iM leste Macovei,
âltu-fil leste Neculaf,
Arabagiu da cal,
Face pin Craiova val!
§ocarichi — Marin Deacu, 35.
X
Foaie verde bob n&ut
§'am sa plec la Cimpulung,
Cimpulung la Asan turc,
Sa-I tnasor grajdu da lung
$i chivnita da adinc,
Sa-Ai aleg d'un cal porumb,
Lung in trup §i scurt in git
Cum le bun da zurbalic.
$ocaricIu — Marin Deacu, 35.
XI
Mai vorghim §i nol pin sat da pirdalnica asta da

razvoluÎe din tara; cica s'a sculat oaminil $i cere sa le
dea stapinirea pamint. le rati acum. Vez dumneata, leu

in vremea mea am apucat timpurl grele. Nl-aduc aminte,
1
leram tingau la patruze§opt cind a fos libertatea, §'um-
bla cuconu Tache cu steagu §F ndemna pa oaminl sa
mearga la Bueure§tl. Ca vez dumneata, clocoii atuncl
lera da mal multe feluri: unil boierl da neam, alîl pos-
tclnici $i unil mazill. Da childa vorghesc leu cu dumneata,
daca vreai sa lei bolerila, o platial cu banl §i nu mal
'CopiUndru.
Digitized by Google
202 ialomita
platlai ghir §i nu facial nici militle. §i trebula sa stal
naintea bolerilor zmirna cadula sup suptfoara

$i stirceai
da crapa. Da ctn cu libertatea a cazut boleriile §i s'a pus

ghiru p'avere; da oaminil n'a facut atuncl ce zice ca fac
acum.
Maltezi— Stan Dragomir, 77.
XII
Nl-aduc aminte ca a vinit §i Ru§ii

la cinze^patru
aici, cari-avea forma ca la calaraîi no§tri. Atuncl am
1
mers salaor la Muscal d'am cosit fin, ca leram otarit a

face hite§-care citl-un numar da cachfye. Da la Cire§ar
Muscalil a plecat dala Silistra 'n {ara lor da s'a batut cu
Franûzu §i taman la Ovideniie, a
Inglezu. Atuncl Rusu,
fos ghiruit, cin daduse un yifor mare. Sa vorghea ca
Bunaparte a fos prins da Muscal §i 'nchis, §1 cica s'a
facut bolnav, §i cind a dat in dirdura sa moara I-a adus
un duhovnic sa-1 spovedeasca. Bunaparte 1-a omorit §i
dupa ce 1-a dazbracat I-a luat ainele da s'a 'mbracat cu
lele $'a fugit in {ara lui fara sa-1 banueasca. §i cica dupa
cl-a ajuns in tara a trimis vorba Muscalulul ca: „rindu
trecut Dumnezeu 1-a batut, da acuma vreau sa te bat leu".
Maltezi — Stan Dragomir, 77.
XIII
A fos domn unu Ghica cari-a pribegit, §i dupa lei
a vinit §tirbel. Asta a stat §apte al, §i dupa iel a vinit

Cuzea din Moldova. Atuncl stapinea Turcu §i noi ieram
claca§.Claculam 2 la prochletar doua zile pa hite§-care
saptamina cu mincarea noastra §i ne platea §i §aizeci da
'Uniforma.
»F5ccam clacS.
Digitized by Google
1AL0M1TA 203
ban! pa ziua da lucru. La Turc cln munceam ca salaor in

Dobrogea ne platea numa cite cinzecl da banl pA zi, citi-
odata da loc. Cind a vinit Cuzea la §alze$patru, am scapal
da obagile §i da strapoarte Dam dijma din zece una,adica
1
.
noua la om §'a da zecea la clocol, §i fAceam un pogon da

hite§-care om. Pii unde roal pu! c'a dat $i pamint!
MaltezT^— Stan Dragomir, 77.
XIV
Am facutarmata cu schimbu §apte ai. Beehetu-i 8
aveam la Dunare, §'acolo soldatil facea *n vac da caraula.
Pa mine ma gradase caprar, §i §til cum aveam fonctfa
asta, duceam mare grija sa nu ma gaseasca v'o stapinire
in neragula, cin vinia dala cAnÂlare sa ne cotroleze. StA-
pinirea vinia mai des noaptea §i trebula sa dai lozinca,
c alfel sa facea bucluc mare,
?
mal cotoroseal da
da nu te
daravela, §i d'ala noi stam toata noaptea da povesturi.
MaltezI— Stan Dragomir, 77.
XV
Din vechime am apucat pa pircalabu da stringea
dajdiile pa raboj. AtuncI nu iera cAnÂlare; lera ni§te
jurat, adicA dipotat ale§ da comuna §i lei facea tot ce sa
cerea da stapinire. Da le Iera frica grozav cin vinia zapciu,
cA-I batea pinA-i znopea.
Da cum vaz, povesturile mele o s'ajunga la Bu-
3
cure§ti, ca sa vede treaba ca d'ala le tot slomne§ti pa
irtile.
MaltezI — Stan Dragomir, 77.
>TransporturI.
•Pichetul.
•Insemni.
Digitized by Google
204 IALOMITA
XVI
Pa vremea mea fetele purta in chicloare hileri §i
flacaii §i batrinii purta cizme turce§ti. Ce, ca
pantohi §i
acum? Acum lumea-i cu toate ca-s vremurile

fodula rati,
mal grele. leu aveam patru, cinci sute da franci, il bagam

in pamint §i nu-i dam pa fleacurile astea da az! Acum
s'a luxitlumea, Domnule. Ocaua da yin iera §i cu doua pa-
rale. Patunci oamenii purta poturi \ Nu sa purta p'a-
tuncea ghete. Cine sa'mbraca nem^te trebula sa §tiie
carte. Fetele purta pistelci dinainte §i dinapoi, nu ca az
doamne fere§te!
Bordu§anf — Tudor Glavan, 76.
XVII
Cind a luat Moscalu Braila —

ca 'nainte vreme Braila
iera a Turcului —
a stat la noi Moscalil §apte ai da zile.
§'atuncia taia yi{a d'aici dala noi $'o duceau. § a§a 4'a
'mputfnat yiile la noi. In timpu razboiulul toata lumea
a fugit da Turci, numa satu nostru a ramas. leu n'am
fugit. Doar am trimes nevasta §i baiatu] cu calabalicu la
Cosimbe§ti pa talomita, iar leu m'ascundeam $i durfiiam
pin pod da frica. Tot oamenii ie§a seara din sat, sa
ducea pa cimp. Aici vinia Cazacii $i fura d'ale mincarii.
Vinia §i Cerchezi dala Turc pin balta $i ftira toate yitele
care le gasia 'n balta.
Borduânf —Tudor Glavan, 76.
XVIII
lera o nevasta <ji s'a bolnayitu bar bat u.

i tras ia A
cu dinsu v'o luna, doua, daca nu mal ghine, <ji dac'a va-
'§alvari.
Digitized by Google
ialomita 205
zutu ci n'o si mal sa'ndrepte, 1-a 'ntrebatu: „ma omule,

zice, vazu ci nu mal mergi spre ghine §i tu al si te
chlerz; da leu ce si facu, si ma maritu daca tl-ol chlerde?"
A§a, omu sa gindi r apil de, nevasta, zice, si te ma-

:
ri^, da si cat omu, zice, totu cam di itatea mea lera

tf
—
omu ca di cinzecl di anl.
Dar la ce-I raspunde? „ApiI daca n'ol gasi unu di
cinzecl, si nu iau dol di cite doiiozecl §i cincl"?
Cind aude lei a§a, i s'a firîtu yia{a curindu, curindu.
§isa petrece lelu $i-l g^te§te dipa oghicilu mortulul. Acuma,
di unde §i nunta 'ntimplata totu 'n ziua ala piste ulija.
. . .
Ce si faca ia? La mortu si sa duca, or la nunta si sa

duca? Zice: „ma ducu si catti o baba simearga dipa lelu
§i leu ma ducu la nunta, ci scapu nunta, zice, pina l-ol
immorminta".
§' a§a merge §i gase^te o baba cum sin babile:
n matu§a, zice, si stai la co§c!ugu pina yine popa §i si-lu
ducet la groapa, zice, ci Ieu-{ platescu; i{ dau un ga-

vanu di faina §'o bucata di slanina*.
§'a§a baba sa bucura $i vinL Femiia, dac'a vinitu baba,
a mersu'n casa §i s'a priminitu §i s'a dusii la nunta. Dipa
aia n'a mal trecutu multu §'a vinitu popa §'a pornitu
mortu la groapa. Tuma pi linga nunta iera drumu. A§a,
baba-1 plingea dipa cumu sa legase; da Ia-§ plingea
pacatu iei:
„Saracu di mine!
Or ni-o da, or fil-o da,
Or ol plinge di giaba..?"
Da femiia 'n ora 1
, cind aude;
„Ba t-ol da, (-ol da,
§i slanina $i faina.
Zi ma!.. u
la-i da coraj figanu ' u ^
Gaita — Ion Burnache, 77.
»Horft.
Digitized by Google
206 IALOMIJA
XIX
— Du-te nelca, du-te,

Du-te di le culca;
Nu-{ mal chierde somnu,
Ci fil-a vintu omu,
§'a vinitu cam beatu,
$ade 'n patu culcatu
§i cata 'ncruntatti
Ca un leu turbatu.
— Unde si ma ducu
Singurii ca un cucu?
— Verde pelini^,
Du-te 'n grading,
Ci {-am a§ternutu
Foi{e di nucu,
Capatiiu {-am pusu
Foite di fagu,
Ca§a Ai-al fos dragti;
A^ternutu tau
ChIepti§oru rieu,
Perni§oara ta
Jtyi?oara mea.
Gaiâ — Ion Burnache,
XX
Verde foaie di mohoru, doru §i far doru,
La fereasta din oboru „
Bate murgu din chiciorti, „
Da nu bate ca s'adormu n
§i bate ca si ma scolu, „
Si-I dau finu §i orziôru, „

Si-i pulu §aua ghiniôru, „
Si ma plimbu pi un' fil-i doru: „
Digitized by Google
:
1AL0MITA 207
Pi la frat, pi la surori, doru §i iar doru,

Mai cu focu pi la puica, „
Care ni-a friptu inima „
§i fiile §i multora. „
Gai{a — Ion Burnache, 77.
XXI
Trei dofturi a plecatu'n {ara si sa araneasca. §i

unde li s'a 'mplinitu beleturile loru a statu di li-a 'nnoitu.
A§a, innoindu iei beleturile I-a vazutu stapinirea. IeI-§ arata
drepturile loru §i omu stapiniril ll-a dat voie. Zice:
— Sloboz si hit in t ara > da si-fi spune{ hiiecare ce
doftorile §tit.
A§a, spune unu — al Jintiiu

— leu talu mina omulul din umaru §i la luna ii
pulu mina la locu §i-lu facu omu cum a fostu.

Ilu lua 'n scrisu $M ajunse rindu pa altu:
— Da ce doftorile ai?
Zice :
— leu il scoû omulul ochlu din capu $i la luna i-1
pulu la locu di-1 facu omu cum a fostu.

A§a, il la §i p'ala 'n scrisu.
Mai rimine unu. Asta zice :
— Doftoriia mea, teu il scoû inima omulul din co§u

chleptulul §i la luna-1 facu omu cum a fostu.
§i-l la §i p'ala *n scrisu.
Vazu stapinirea ci me§terl oaminl trebue si hile a§tla

§i I-a luatu di I-a dusu la unu spitalu si faca 'ncercare.
§i dac'a ajunsu acolo, a tras unu la un patu §i unu la
un patu §i unu la un patu. A taiatu la un bolnavu mina
dinumaru, I-a seosu la altu ochlu cu briceagu §i la altu
I-a luat inima.
Dipa ala, lei a pornitu'n (ara cu gindu ci si yile la
luna, cum a vorghitu —

da lucrurile astea la lei 'n dasagl.
Digitized by Google
208 IALOMITA
A mers lei citu o hi mersa §'a ajunsu 'ntr'un sat unde

avea o gazda. S'a datti la vofba cu omti, s'a cistitu 1 $i
cin si piece:
— Nene cutare, zice, noi avemu ni§te scule la nol
$i ll-am lasa la dumneata.
Omu prinse bucurosu. A pusu scara la gura podulul
§i H-a a§azatu pa dipa co§u.
A§a, dfpa cl-a plecatu negustoril, a vinitu §i nevasta
omulul —
ci la nu fusese acasa. Di unde, catindu la pin
podu, a datu piste mina di omu. Cindu a vfizutu, a ramasu

di lemnu:
—
la te ulta fiinunel Astea nl-a facutu di paguba
cineva. §'a luatu lucrurile dofturiloru §i lf-a zvirlitu'n
focu, Seara cindu a vinitu orau-acasa, I-a spusu femiia
d-a facutu: „ barbate, Ioti-a§a §'a§a, am gasitu'n podu
ni§te fermice §i H-am zvirlitu'n focu.
— Tii! zice omu, cl-al facutu?"
Da femiia ce yina
si alba, daca nu-i spusese lei ni-
ftica? Icl a vazutu c'a greît-o, §'a rimasu lucru-a§a.

A§a, la luna a vinitu 'ndaratu dofturii si-§ la sculile
$i porneasca la stapinire, cum sa legase.
si A cistitu, a
mincatu, da omu hierbea singile'n lelul La urma li-a
spusu dreptu toata paâniia.

data sa ulta fel cite trel unu la altu. Tac iel, tacu,
da al di taiese inima spune gazdii si-i aduca uncaruta$u.
Gazda sa duce di chiama pa vecinu. A vinit omu numai
di citu, c'avea meseriia ala. A pornitu dofloru cu leju'n
goana cailoru §'a ajunsu tuma marnea* ora§ului unde
la
ierea un oû spinzuratii. 1-a taiatu mina §i pina diminea{a
a fostu 'ndaratu la tovari§I:
— leu am scapatu, zice ielu.
Al cu ochiu lese'n pune chicioru pa

tinda la focu,
capu pisicii, ii scoate ochiu §M baga 'n baltonu. Cindu
yine 'n casa, zice:
»Cinstjt.
•MarRinea.
Digitized by Google
lALOMlJA 209
— Am scapatu §i leu.
Al d'al treilea s& duce 'n curte la cocina unde tinea

omu porcu dl craclunii, scoate inima porculul §'o baga
'n dasagl.
A§a, a pornitii lei cite trel lar la spitalu la bolnayil
dM slutise. Ll-a pusu la hilecare ce-I lipsea — la unu mina,
la altu ochlu §i la inima
alilantu —
§i I-a f&cutti sanato$.
§i daca I-a focutu sanatos, I-a trimesu st&pinirea pi la

casile loru.
A trecutu dipa asta citava vreme. Di unde, yine
timpu di sa'ntilnescu lei la moara — ai trel bolnayl:
— Par'ca tl-a§ cunoa§te leu pa dumneata.
— §i leu pa dumneata.
— El! d'apil cum va mal le?
— Ma, zice al cu mina, leu ma ducu cu nevasta la
tirgu §i cu mina di fil-a pus-o ala 1AI yine si ma repezu
mereu §i si tragu totu ce vazu.
Ala lera'nvatata si fure, cicl fusese mina di otu.
Al cu ochlu zice:
— leu, c'un ochlu vazti cumu vazu, da vazu cu
ochlu di fii 1-a pusu atuncla di par'c'a§ avea luminari
in lelu.
Asta vedea noaptea ca pisicile.
Da al treilea zice:
— leu nu ma poclii scula dimineaâ nicl di cumu. Ce
nu-m face nevasta... §i leu pace I
Vez, lelu atirna ca porcu'n streatu 1

.
Gaiâ — Ion Burnache, 77.
XXII
A fostu odata o femile, care lera vaduva, §i pleaca

la 'ntr'o zi la tirgu si la un magarii. Pa drumu sfi 'ntil-
*Paiele pc care se calci porcii.
6158 14
Digitized by Google
210 IALOM1JA
ne§te c'o pretina. Asta o 'ntreaba ce mal face §i un'

sa duce.
— Unde si ma ducu, zice feraila vaduva, ma ducu
la tirgu si iau un magaru ca si ducu cu lei la moara §i
s'aducu lemne din padure.
— Nu lua magaru, suratfca, zice ailanta, ci magaru
trebue si-1 duel di nasu; la-t mai ghine un barbatu, ci
barbatu sa duce singuru.
Facalenf — Costandinu Neculalu, 50.
XXIII
A fostu odata doi fraj care nu sa potriyla la norocii.

Partea care le rimisese dila paring unu din iel a 'mmul-
{it-o, ba inca facuse mo§iI §i alilantu nu putea si lege douo
'ntr'un telu.
Al bogatu vazin citu nenorocu cazuse pa ghletu
merge la un podu §1 pune la un capatu di podu
frati-so,
o punga mare cu bani, ca si vaza daca are fratile lul no-

rocu s'o gaseasca. lar ielu s'a ascunsu sup podu.
Cin yine aia, zice: „ma, da leu di cindu m'am po-
podu asta a fostu pa mo§iia
minitii, lu tata §i niclodata
nu 1-am trecutu cu ochii 'nchi§; ia, si-1 trecu acumu cu
tt
ochil 'nchi§ .
§i trece cu ochil 'nchi§ pa podu §i nu vede punga

cu bani. Fratile lui cind aude vorbile-astea 1-a lasatu 'n
plata sflntului, sa casnise si-1 pricopseasca.
ci distul
Cine n'are norocu, n'are, di cin na§te pina moare.

FacalenI — Costandinu Neculalu, 50.
XXIV
Cuza, sireacu, ala domn! Iel a facut multe bunata(
pintru noi §i ni-a lubit mal abitir ca un parinte. Da nu
Digitized by Google
1
IALOMIJA 21
iera lei, nu raal aveam az pamint §1 tot clfica§I lera sa

murim.
Bora — Toader Rotaru, 78.
XXV
Pin multe r&zboale a mal trecut §i {ara noastra. Ast
din urma, barem, ne feri Dumnezau sflntu §i!sa facu 'n
tara straina. Of
Atuncisa prapadi §i ghletu Stan, hi-fiio.
! . . .
Sarmanu, ce baiat bun iera! Al mal bun fii sa^ prapadi

$i fii-a ramas dracii, ca sa-fii raaninc amaru cu lei.
XXVI
Turcii, arza-i un foe din cer! multe necazuri fil-a
mai adus. Pa vremea lor, nu ieraistapin pa fiifiic. 1\
lua di'nainte §i bucatura §i n'aveai gura [sa zicl o vorba
macar, ca minca gaia. Pa loc te lua la bataie. Ba te
te
§i ucidea §i habar n'avea da nimerea. Ghine c'a dat Dum-
nezau da ni-am cortorosit da iei.
XXVII
Arindaîi ne maninca pa noi. Toata munculita, toata

sudoarea noastra la iei sa duce. Da cum ie$im in prima-
vara §i pini iarna, la iei ne chierdem timpu. Ale noastre
le bateDumnezau pa cimp. Intram in iarna goi §i fara
nici da unelel Vai da maiculiâ noastra!
Digitized by Google
212 IALOMITA
XXV1I1
Propchletaru nostru nu 1-am mai vazut da cind iera

copchil. Cica-I dus naibii, Doamne iarta-ma, tocma. . .
tocma . . .fil-umbla pin gura . . . tocma ... la Vena, bat'o pir-

dalnicu ! Ghletu ta-so nu sa Doar pin la is-
fii§ca din sat.
pravniciie cin sa ducea, §'atuncea rar. §'apil nu iera fodul
ca asta; vorghea cu noi §i ne 'ntreba mai da una, mai
da spuneani da multe ori citi-o bra$oava $i sa-1
alta. li
hi vazut cum mai ridea da sa prapadea. Hi-so asta cica
nu §tiie nici rumine§te, yine pa la noi din an in Pa§te
S'atunci sta cite puîn, acolo la cimp, unde are case. Daca
sa 'ntimpla sa-1 vaza d'ai no§tri, nici nu sa [uita la iei;
nici macar nu morale din cap cind i§ ia caciula la iel.
Sarmanu ta-so, unde ie sa-1 vaza I
XXIX
da mai 'nainte, pa vremea cind avea roghi,
Boierii
ie drept ca ne batea, da tot iei te 'ntorcea cu vorba. A§ti
da az nu te bate cu ba(u, da te frige cu fapta. Aia te
batea, da te fiilula; ai da az habar n'are da tine §i da
nevoile tale.
XXX
Sfintu Iliie, vara,umbla 'n car da foe pa nori §i vrea
sa omoare dracii. nu §tiie cind ii ieste ziua lui, caci ar
Iel
omori pa tot diavolii. In ziua asta, I-a dat Dumnezati pu-
tere sa-i omoare.
Digitized by Google
IALOMIJA 213
XXXI
Rusaliile sa (in pintruca-i rau da boale. le mare

s&rb&toare. Ghletu Marin aide Budu il ramasese o bu-
cata da loc da porumb nesapat $'a vrut sa-1 ispraylasca
tocma'n ziua da Rusalii. Noaptea I-a §1 strimbat gura §i
I-a luato mina §'un chiclor.

XXXII
Negustorila le mal buna ca plugarila noastra; mail

la te ulta la chir lani, or §i la Tudorachl-al nostru. Mai
fiifiica nu lera da capu lor §i poftim da-I vez az! S'au
bolerit. Da par'ca nu fil-ar vini sa crez ca umbla cu lucru
cistit.
XXXIII
Tiii! ma frate, ca mare dandana mal le §f moda

asta. Nu mal cuno§tI copchiil no§tri din al bolerilor. Sa
dus androcu §'altele care tinea cite dol, trel anl; acum
stamburile §1 putrigalurile dala strainl; ne la to{ banil
ce putem agonisi.
— Taicuûle, la §! Aiie o balarina l
d'alea. Nu vez
ca toate proastele are?
„Daiculita fa, ca multe mal fuseram
leltya Rada,
orinduite sa vedeml Fa, a
dracu pa pamint! la te
Ie§it
ulta colo, fata pindarului cu manu§ §i ghete 'ngaloâte §i
»Pelcrini.
Digitized by Google
214 IAL0M1TA
cu paru maduca 'n fruntel — Na-na-naaa! Uite Tuta cu

umbrea §i malal n'are nid cit sa orghe§ti un §oarice. —
S'a dus boii draculul! Sa vede ca nu mal le mult pin la
sflrîtu pamintulul"!
Bora— Toader Rotaru, 78.
Digitized by Google
BUZAU
Digitized by Google
Digitized by Google
:
BUZAC
i
Da r&zbel §tiu c'a trecut Muscalil p'aici §i lera cimpu

asta alb da corturi pina piste drumu da hler; §i treCa
Muscalil la Plcgna ca pa Turcl §i Ru-
sa rogheasca
minil tinea cu Muscalil. S'a batut cica un an da zile §i
citl-un porumb pa z! minca un soldat, ca nu avea da-
mincare. §i cln s'a 'ntors Muscalil dupa un an a loat pa
totTurcildin Plegna, I-a loat in roghile cu trinurile §i i-a
dus in tara rusasca da

roghij. Pari, Muscalil a stat dor
s'a odinit §i sa duCa rindurl dupa rindurl. Unii pleca az,
mllne vinea al(il, $i tot sa duCa 'n Plegna la razbel. Sa-
racil, iera rati da lei ca nu lera damtncare d'ajuns.
Mizil — U{a Anton Manole, 67.
II
Da Cuzea §tiu c'a vinit odata iCa la pod la Brai-

leanu §i frumuseta mare. Cuzea asta a dat pamint
lera o
la lurae. §'atunCa a ieît fata lu lordachita Zapciu, ca
tat-su iera boler mare §i fata lera gatita numa'n hir da
frumoasa ce Iera. §i Iera acolo frumuseta din toata lumea
cinta lautaril; piste o suta da scoarte Iera pa jos a§ter-
nute. $i Iera un umbrar frumos facut acolo da n'oi mal
Digitized by Google
«
218 BUZAU
ulta nu-§'cit ol mai trai. Cuzea asta dac'a vinit, a f&cut

mul ghine 'n tara, ca lei a dat la tot oaminil paminturl.
Ferice §i halal sa-I hile da sufletu lull
Mizil — Uta Anton Manole, 67.
III
|
Bolerl lera p'atunCa: unu Ghinararu Mavru, a lui il
gradina ala da pa §u§a. Fata lu Mavru asta a loat pa

Cantacuzin, care tine Mizilu. Mai lera lordadiita Zapciu,
carl-avea nevastfi pa fata lu boler Ispas din Grindu.
Fata lu tordachi{a a pa unu Paul capitan, malur,
loat
nu§'ce lera. Mai leraGhlorghe Taclu, Spirea Taclu da
az, §tefan Bacanu, unu Braileanu dala pod, §i alîl care
nu-I mai (in minte.
Mizil — Uta*lAnton Manole, 67
IV
Hapil lote ce-I: Sfintu Uilel-a loat melitar §' a facut

melitla trel anl, §i dupa ce s'a liberat, lei lera 'nsurat
§'avea o nevasta da treaba, a vinit acasa §1 cin sa intrc
'n sat I-a i§it dlavolu 'nainte cuchip da uom §i I-a zis: „ma
u
Iliie, mai tt
Da Sfintu Ililezice: „ce zicl, ma? Da dlavolu
i-a zis: „da unde yil tu?* §i Sfintu Iliie I-a zis: „ulte acuma
ma liberal §i lodinarmata*. §i dlavolu I-a zis: „ma Iliie, tu
nu §til una, ma, nevasta-ta sa tine cu tat-tu.— Ce vorghe^ti
tu, ma?* I-a zis Sfintu Iliie. far dlavolu I-a zis: ,da, sa §til
tu ca nevasta-ta nu-I fata curata". §i s'a dus dlavolu. Pa

urma Sfintu Iliie cind lera aproape da casa, s'a 'ntilfiit lar
cu dlavolu, §i lera seara §i I-a zis dlavolu : „ma Iliie, ma,
nevasta-ta sa tine cu tat-tu §i al vez culcata 'ntr'un
s'o
a
pat cu Iel . Sfintu Iliie intra 'n casa §i necajit da vorbele
dlavolulul, scoate saghla §i da cu sete mare 'n capu pa-
Digitized by Google
BUZAU 219
tulul unde lera culca^ ma-sa §i tat-su §1 ll-a taiat la amin-

doi capu, §i nevasta s'a dat sperlata jos, ca lera 'ntr'alt
pat §il-a zis: „llile, Ilile, d'aghlaacum al vinit §' al omo-
rit pa ma-ta pa tat-tu". lar sflntu Ilile, zaparit da omoru
§i
asta, s'a pominit odata cu-o mina §'un chiCor secate, adica
uscate. §i I-a zis nevasta ca 'nêlesese da ce a dat sflntu
Ilile cu saghla, I-a zis: , Ilile, Ilile, sin fata curata, sin fata
curata, §i Ala a fos dlavolu da tl-a amagit*. §i sflntu Ilile
a cazut in ghenuchl §i s'a rugat lu Dumnezeu sa-I dea

ceva sa pedepseasca pa diavol, §1 Dumnezeu I-a dat pa
mina lui noril ca drum, §i I-a dat un car da foe cu dol
cal cu un ghid §i care s' alerge dupa diavol sa-1 pra-
padeasca §i sa-1 trazneasca.
§i d'atunfia pina la sfir§it, or-cin s'aude duruind pa
cer dupa fulger, sa §til dala mine ca Ie sflntu Ilile cu
caru da foe, carl-alearga mereii dupa diavol sa-1 traz-
neasca cu sagata lui, §i cin fulgera acolo pa cer traz-
ne§te ghiciu lui, cin da in cal sa fuga lute. §i d'ala Ie
rati cin ploiia $i fulgera, sa nu {H 'n casa doghitoace d'alea,
cilnl, pisici, c'intra dlavolu 'n lele §i sflntu Ilile da acolo
cu sagata §i trazne^te locu ala.

Mizil — Uta Anton Manole, 67.
La nol a fos bolerl da nlam, mazill. Avea plecetluiri,
sipeturl, §'alte cite. A§tla nu platea niC-o dajdle, numa ai

da jos platea. Da cind a vinit Cuzea, li s'a 'nfundat §i lor,
H-a dat §i lor grija.
Vintileanca — Dobre Dinu, 76.
\/l
El, pacatele mele! Ce sa §tiu, Domnule profisor? Ca

ultc, am ramas lo da due pacatele, fil-a murit tril ftforl
Digitized by Google
220 BUZAU
§i nl-a ramas acuma. Ulte, fetiâ

nepoîi, sa-I ingrijasc lo
ce vez, tat-so i-aramas casa, magazile buna, co§ar pa talchl,
da care 10 trebue sa 'ngrijasc acuma, pacatele mele.
Glodeanu-SSrat — Costandin Tudoracbe, 85.
VII
Daspre asta fil-aduc aminte ca 'n timpu AIu am apu-

cat dijma din zace, $i pa urma, poate sin paste cinzaci §i
§asa da anl da cin m'am casatorit, s'a facut dijma din
uopt, apol din §asa, din cind, §tdoua pogoane resfet, §'a-
pol din patru $i patru pogoane resfet. Acuma le una §i
una, un pogon resfet, apol pindarit, cocarit o baniâ da
pogon, ca la uomu §i coace din lei pina a cules), pul da
gaina, zile cu caru $i cite halea toate.
Mai ghine lera aldata, ca aram cit vream; aveam,
cite cinci vaci da uom fatate, cite dotiazacl da bol §i cite
trelzad, patruzaci da cai in erghiliie. §i-fil aduc aminte
ca mo$ Ioniâ Sitaru avea ijalzaci da cai in erghilila lui.
Suaturile iera otarite cu Jilavele, Dudeasca, Cazota $i pina

'n drumu Cirligului. §i cirez iera doua 'n satucu nostru,
da unsprece sute da yite 'n cireada. Si paza da yita
cite
iera citi-o sfan{oa!ca. Sfan{u iera nouazaS-cinci da parale.
Apii mal 'n urma s'a mai scunchit. Cind iera calugaril,
pa linga plata ierbaritului, mal faCam §i §asa zile claca
§i daca nu le putea sa le faca, sa dea §asa banit da uorz.
Cin m'am insurat aveam patru bol, trel vaci, do! cai §i
v'o zace 01, §'am dat ierbarit unsprece lei vechl. Iera mai
ghine, Malca Precista! Tot uomu Iera cu stare atunci: a-
veam ca§cavele, putinl cu brinza, unt, pasarl, yite §i cite
halea toate.
Glodeanu-Sftrat — Costandin Tudorache, 85.
Digitized by Google
HUZAU 221
VIII
Da Cuzea §tiu ca ftl-a dat pamint. A trecut odata pa

la po§ta cu cocoana lul ; §'acolo a facut ai marl florarii, o
frumuseta mare, a pus scoarê dala fete marl, ramurl da
la salcinl §i lera lume, lume... Ce sa potriye$te! $'a-
proape lera ni§te bostanaril da pepinl $i minca lumea pe-
pini. $i cind a vinit Cuzea sa uita la florarila ala, la scoar-
âle §i la hondroacele alea. §i 'ntreba, ca da cine sin
l
facute?
— Da dumneavoastra sint?
— Da! Da!
§M povaûla Cuzea sa pule cinepa §i in, sa are po-
rumb, gnu, fasole §i sa hile oaminl muncitori. El, saracu
Cuzea, tare ghine ne vinea lei!
Glodeanu-Sarat — Costandin Tudorache, 85.
IX
Da Turcl! $tiu 10! Ca ulte sin cam bolnav, doar le
ani la nijloc, ca sin da v'o obzari da ani §i bolnav pra-

padit. Nu vaz ghine, §'apii am §' o betejala la inima.
Cin m'apuca uniorl Inl tocma id in co§.
ridica sufletu
Daspre Turd §tiu, ca lo am petrecut cu Turcif, da Aiie.
nu nl-a facut nicl un rau. Tare rau faCa sfintelor bi-
serici, spurcaîi. lo am fos, (iu minte, odata la Buzau,
la moara §i vinind indarat, pa la Spataru am intilnit
o ordle turCasca; da nu fil-a facut ninic. Mai incoace, la

Coste§U, alta ordie, §i nl-a loat boil, §i m'am dus la
comuna Stilpu; iar pa mine m'a dat la o caru(a cu
di-ale lor. Acolo am tras la biserica §i lighioanele spurcate
traga din lulele 'n sfinta biserica. Ei! Doamne sfinte! Apil
lera ca'n tara lor aid §i traga nadejde sa ramile lei eget-
^ndroacele? Tesaturile?
Digitized by Google
222 buzau
beget, plateam nol Ruminil un firfiric da cap, haracl la

§i
Turd. Apil a vinit Muscalil $i I-a gonit. E! frate! §til

cum lera atuncl? Cin Muscalil gonea pa Turd, cin Turcil
pa Muscall, a§a ca noi leram todauna da bellic. La Silis-
tra a fos razbel mare. §'acolo a batut Turcil pa Muscal,
ca-I vinduse gheneralil lor: CarCacov §i Lider. D'apii §i
lei a fos lega^ intr'o caruta fara obez, numal cu schtye la
roate, sa-I hodorogasca §i maâle 'n lei, §i i-a trimes la

Rusla. §'acolo a tochit aur §i ll-a turnatcu pilniia pa git.
Nol traiam ghine, lasa ca lera Muscall §i Turd §i bellic
mereu, da lera dijma din zace §' asta ne mai rasufla; da
acum facl o chila da griu §'o dal §i p'aia la priciptor.
Glodeanu-S&rat — Mo§ PanS, 80.
X
Rusaliile sin zile ca toate zilele, da sin cu primejdle.
Al care iucreaza 'n zilele astea muty trebue sa pa{asca
cite ceva: innebune$te, sa'mbolnaye§te, il primejdue§te *.
Glodeanu-SSrat — loan Tudor Sim-Petru, 70.
XI
Al Sfintu Iliie umbla cu miniie cu tunetele §i traz

netele pin cer. Are necaz pa dlavol §i-l trazne§te. Cica
are sa yile dlavolu pa pamint sa sa lupte cu lei la sfir-
§itu luftil, §'are sa-1 omoare pa Sfintu Iliie, §1 din singele
lul are sa sa fac' un foe mare, §'are sa arza toata lu-
mea. Dupa ala are sa yile judecata. D'ala 1 trazne^te.
Glodeanu-SSrat — loan Tudor Sim-Petru, 70.
'Cap&ta boala copiilor.
Digitized by Google
buzau 223
XII
A I Ca ce uom Alexandru Cuzea! lera da

volnic lera
treaba uom. Odata vinise la po$ta §i ne ziCa sa aram d-
nipa, in, sa lucreze nevestile noastre, sa nu cumparam

bumbac, ca sintem plugarl. §i pinza da cinipa §i da in le
mal leftina $i mal tralnica ca ala da bumbac.
Glodeanu-Sarat — loan Tudor Sim-Petru, 70.
XIII
El! daspre razbel $t\\ mal ghine dumneavoastra din
Razbelu asta a fos mare, tare morticlos,

car( dacit nol.
a fos grozav, lume multa a cherit. Din batalionu ala da
vinatorl auzam ca tare puînl solda( a ramas, da s'a purtat
ghine 'n razbel, c'a loat steagu al mare al Turcilor.
XIV
Satu Sili§tea-CotorciI a fost un sat vechi. Spunea aldi

talca batrinu ca-I da pa vremea lu Brincovanu.
Odata a vinit Turcil 'ntr'insu §i s'a vorghit sa ro-
gheasca pa to( oaminil din sat. A
trimes atuncl oaminii
pa un uom, care-1 chema Criva^ §i care fuga mal tare
ca un cal, sa sa duca la Buzau, unde lera Muscalil §i sa-i
aduca ca sa-I scape da Turd. A
plecat pa jos Criva{ din
sat, coalea pa'nserat, a mers cale da doua po§tii §i mal
ghine pin la Buzau, a vorghit cu mal marii o§tiI ruse^ti
§i coalea pin ravarsatu zorilor a sosit cu Muscalil *n mar-
ginea satulul. Turcil, cind a auzit c'a vinit Muscalil, a

14
'nceput a striga: „ghlaur! Muscall ghlaur §'a suna 1
din tobe, a face galagile mare, lutl-a 'nceput a-§ pune
Digitized by Google
224 buzau
§aile pa cai §'a i§it in partea allalta a satului, daspre Bu-

cure§ti. Dupa aia a 'nceput impu^caturile. Turcil a'nceput
a fugi §i Muscalil a-I goni; da cin sa treaca girla Sili§tii
sa 'ngramadesc pa pod §i s'a facut atunci incairare

zdravana §i taiere mare. Din Turci n'a ramas nid unu;
da din Muscali n'a cherit mult. §i sa poveste§te ca Turcii
ar hi fos mult, ca mal la hilecare casa s'afla in fartir
1
citi patru-cinci pin la noua soldaj. §i Sili§tea lera doar

sat mare, ca dupa ce s'a parasit §apte sate din lei s'a
facut. Tot Turcil lera calaret- Cica mult da frica §'aghla
de^teptat din somn s'a buimacit §i n'a §tiut ce sa mai
faca; n'a mai incalicat sa iasa afara din sat §'a ramas
to pa la gazde 'n fartir §i sa ruga da Rumini ca sa-i
ascunza. 1-a chitit dupa cum a cerut lei; da cind a 'ntrat
Muscalii 'n sat, dupa ce isprayisera cu Turcii, Ruminii
I-a aratat Muscalilor §i §i p'a§tia i-a omorit. Muscalii a loat
atunci dala Turci caii §i tot ce jafuise Banet mult
lei.
cica ar hi loat atunci Muscalii; da §i Ruminilor li-a ramas

la mult banet o gramada. Turcii in zarvura* aia a uitat
tot. A mai zaboyit dup' aia v'o doua zile Muscalii §'apii
a plecat indarat spre Buzau.
Vremurile alea iera tare grele. Da citi-ori vinia
liftele astea, Ruminii o duCa greu da tot. N'avea nici o
ticna 'n casa lui. Orcine ar hi tost, Turc or Muscal, sa

faCa stapini Ruminii iera la chilimu lor, zluga lor. Ba
$i
mul mai avura da suferit ghieîi Rumini. Femeile tinere

§i fetele mari §adea ascunse to timpu aia. Da multi-ori
to Ruminu le da §i mincarea. Batai §'omoruri da citi-

ori sa'ntimpla f §i satu Sili§tea iera a§azat toma pa drumu
al mare, care duce dala Buzau la Bucure^ti §i cam
p'un deli§or, §i nu iera trecire da Muscal or Turc ca
sa nu s'abata §i 'n sat. §'atunci lera'greu da tot da Ru-
mini. D'aia s'a otarit sa-1 paraseasca, ca la rati loc
mai iera : toma'n drumu al mare, pa unde nu mai curma
'Cuartir.
Digitized by Google
'
buzau 225
da multi-orl nici ziua, nicl noaptea trecire da Muscal la

Bucure^ti da Turc la Buzau. §'a§a a plecat tot nea-
§i
muri, neamuri, §'a facut satile astea, cari sin $i astaz:

Cotorca, Glodeanu, Sili§tea, Glodeanu-Cirlig, Glodeanu-
Sarat, Slatioarele, Jilavele §1 Urzicenil. Nu vez ci vale
leste aici la Glodeanu-Sarat? Cica atuncl mararini§u $i
balariile irea cit casa; bordeile nu sa vedea da loc.
Par'ca nici nu irea {ipenie da uom p'aicl, a§a buhadil
irea.
Ba spunea talca batrlnu c'odata a vinit Turcii p'aicl,
da nu sat, ci 'n aprochlere da sat. §i lumea a fugit da
'n
frica lamun^. Ba a razghit pin munî! Mu§celului pa

linga Cimpulung, §'a stat acolo pin' a trecut razniriâ $i
sa 'ntors iar pa la bordeile lor.
XV
Da cin cu mari pacat irea pa ghieîl oa-
lacustili,
mini. Vinia lacustili pa sus ca un nor negru. Zbura a§a

ascu(it 'nainte, ca dapa 'mparat. I§am cu fiic cu mari
'naintca lor §i §uiram, lluiram, chiulam, strigam, sunam
din clopote §'ar&muri, sa fa&i ramat 2 mari ca sa nu sa
lase pa bucati. Undi sa lasa, cimpu din verdi raminea
pirlit. Li maturam cu maturli
'n ?anûrl, li pirleam cu
pale.Unlori grapa oaminil bucatili da verz, cu grachili

da mararini, cu pamint mult pa ieli, ca sa li striyeasca.
Cin sa ridica, raminea numa betili la bucati §i ba-
ligaru lor, cari irea alb §i lunguiat ca bobu da ovaz.
Yitili n'avea ci sa mai maninci §i niros urit irea pa cimp.
Padina — lordache Coman, 74.
ûrueni mari.
•Sgomot.
G158
Digitized by Google
226 buzau
XVI
Cind iream baiat mariôr, a§a tingafa$, ma ducam cu

tata la Braila, cu caru cu bucati. Turcif 'ntindca ipin-
gaua pa marginea drumului §i sa oprea hiicari uom
cu caru § arunca citi zeci parali pa ipinga. Vai da mama
lu ala cari nu arunca banl. Ca Turcu, cari pindca mal
daparti, vinia §i-I da o bataie, sor cu moartea. Daca dam,
api aveam vole sa dijugam boil §i sa pasca cit vream.
A$a irea 'n raiaua Brailii, banii pintru Iama$ dam pa i
ipinga.
Padina — Dobre Tei$an, 96.
XVII
Cind iream nici §i vinia cili-un Ovrel in sat, dapa

Una, fftfam citl-o cruce da trestle §'o puneam in caruâ
Ovrelulul. Sa hi v&zut cum saria Ovreiu, ca ars, $i fuga
blogodorind in limba lui. Lasa §i cal tji caruâ >si sta da-
parti §i sa ruga sa-i luam cru£a din caruâ. Ni da citi
zeci lescai §'api o luam, §i Ovreiu tulla la iuga din
ghice cailor; §i toata lumea-1 huiduia. Acum insa li zicem
jupinl §i domni §i rid ii da nol; ba, auz c'a luat §i
mo$H cu arinda.
Padina — Dobre Tei§an, %
XVIII
Ghini mal irea cin a avut tara asta pa Cuzea. Irea

bun Rumin ghletu Cuzea §i mult ajuta iel pa saracimi.
Sa vez dumneata ci paâ ghieîl Rumini 'nainte d'a hi
Iel domnitor. Cocoil irea mal mari, lucram pina nu mai
putcam §i §3dea pa urma noastra $i nu ni lasa sa ni

hodinim o menuta, par'c'am hi fost roghit da tot la if.
Digitized by Google
buzau 227
Da ci sa raai zicl da ghletii Tigan * car * niunCa pintr'o

tandra da maliga. Da dac' o hi fos numa atita nu irea
niriic, da oaminf faCa Joata noaptea da caraule la
ghteîl
casa Cocoluluf, $i val da schinarea alor cari nu vinia sa
faca caraula, c'a doua zi da cu noapte chema pa con(i-
Herl la curte §M suduia. Cum spus, iream flacau da uop-
sprece anl cin spunea talca ca Cuzea-I domnitor. Dumnezeu
sa-i ierti pacatili, ca mul ghinl-a mal facut la ghlata
saracimi. Numa ci ni pominim intr'o z\ c'a dipi§at
Cuzea 'n toata 'mparatila sa sa dazrogheasca oaminil da-
la Cocoi. Ehei, ci chef pa capu nostru
'Nainte da dipi§a !
asta a vinit alta spunea ca hiicari Rumin s'alba pu§ca

$i
'n casa, §i ci mal horghea oaminii $i spunea ci-osa-Isune

ghlata schinan-a boerulul d'acu 'ncolo.
Da Cuzea! ca ti satural cin beai yin, da nu
oca lu
ca acu cin d'aghea pul pa limba. Da cin sa ducea Cuzea

la Gala{ dipi§a sa i§im 'naintea lui; sa hi vazut, ni du-
Cam o gramada laacu Bilhacu §i numa
satu asta cari-i
videai cum vine delegenja cu Cuzea; avea §i pa urma §i
'nainte meletari da-1 pazea. Cin ajungea 'n dreptu nostru
i faCam salotu $1 Iel ni multdmea. stat numa ho citva A
anl §i irea da loc cica din tara Moldovii. §i numa aud
ca plecat din tara asta §i Cocoif credea ca Iel s'a dus
sa vile cu Turcu §'atuncl ii s'a apucat §i s'a dus la Braila
§'a luat pa meletaril granicen §i I-a dus la brazda Tur-
cului ca sa nu yile Turcu; ci s'a mal facut cu Iel n'am

auzit nici az. Da dac'o hi murit, sa-1 lerte Dumnezeu
§i sa-I hile (arna u§oara ca ni-a scos din roghila Cocoilor
§i irea ghini dac'avea fi£ori ca mal capatam §i nol o
tandra da pamint.
Largu — PSun Nica, 66.
XiX
Iream copchil §i spunea multi talca da angaralili da

Turcl. leu sint acu uom batrin §i par'ca ni-aduc aminti
Digitized by Google
223 buzau
ca pin yis cum oamini da chinuit cln vinla

irea ghieîi
liftili da Turc asupra Muscalului. Az vaz ca ghini pitrec
to( Ruminii ca nicl o lifta nu mal yini ca atunci. A vinit
odata Turcu aci la Braila §i s'a 'ntarit ghini, §i Rusu a
vinit sal bata. Da sa hi vazut dumneata ci da chistoali
avea Turcil la briu. Talca irea tllraad la doi Turci §i pintru
ghinili ci li faCa i dadea ban! sa cumpere yite, hiie pintru
casa sau pintru taiet.
A vinit imparatu Rusului c'un ghenerar ? a dipi$at
ca nu-i dovidesc pa Turci §i s'a suit ii pa molament la
moyila dala Braila §i s'a uitat cu ocheanu sa vaza ci
faci Turcu, $i cin 1-a luat cu pu§ca la ochi 1-a loyit pa ghielu
ghenerar §i ghini ci li parea Turcilor ca 1-a omorit. Ni§ti
doituri i-a scos maîli ghenerarului §i 1-a dus la Rosia, i-a
facut o cruce mari; d'aici a dus acolo trii anl.
Da yicleanu da Rus a facut o borta pa su pamint
§"a razghit tuma la ierbariia Turcilor. A luat ierbariia §i
pa urma i-a batut pa Turci §' a 'ntrat in Braila §'a baut

yin §i rachiu, ca Rusu a§a-i bautor. Nu ocsarvyi dumneata
ca ii cin sa batea cu Turcu sa'ngramadea ca lupchii asu-
pra unui ghiet uom cari-a amurgit pa drum. Sa vez ghieîl
Turci cum i ghiCuia cu ghicili Rusu, vai da schinarea
lor; pa atyii i scapa fuga cu chicerile. Az nu ma ie horba
nici da Turc nici da Muscal. Nu li mai vez chi£or pin
tara asta. Az traim mai ghini, da lumea s'a 'mmulît §i-i

greu da trait. Armata cum vaz az ii ghini 'nvatata.
Largu — Toader Cocan, 90.
XX
Iream copchil §i numa aud ca Rusu a trecut brazda
sa yiie sa sa bata cu Turcu. A stat
Muscalu mult aici pa
capu ghie{iloroamini §'am pa(it multi §i dala Turc, ca
irea aici la Dobroge.
Muscalu asta-i rau lifta, sa vez dumneata, rasichitor,
Digitized by Google
buzau 229
n'am vazut; pa undi-ajungea pitrecea. Irea oamini ghini

facut la trup §i ti 'nspaiminta cin sa ulta la tini, (iu minti
ca acu ca iream zburaâl copchil. Vinia pin casa $i li taCam
mincari §ini lua $i ghlata hrana dala ghletili yiti §i
saracili zghera da foami. Da a§a poatl-am fos nol so-
roci( dala Dumnezeu. Mul( RuminI a mal fugit din satu
asta da frica Muscalulul, ca s'auzea ca batea pa Ruminu
cari sa sfadea cu il §*a fugit mul( RuminI cu femeili $i
copchiii da frica c'avea ghice da chleli facuti, §i pa cari-I
prindea-I ghiCuia pa schinari da zghera cit (i-I gura.
A stat aid mult, §i iel a vinit sa goneasca pa Turc
ca sa nu la Jara.
Muscalu asta fa£a volintirl din solda( di-a no$tri §i
li platea un pol pa zi; da vai da capu lui cind a vinit ghietu
var a Aiu, irea umplut da paduchi.

S'a batut cu Turcu, §'un ghenerar Rus a vindut pa
Rusu la Turcu §i s'a batut la Silistra §i pa urma sa facut
la pace, li mare ma Rusu asta, da-I prost ca nu-i ca Ru-
minu luti. loti-acu la Plevna, Ruminu a ndovidit pa Turc
§i ni spunea §i noua profisuru cin ni-aduna la §coala ca
Turcu irea sa 'nneci pa Rusu la Dunare ca pa yiti.

Acu hun an a avut razbel cu Jamponu, da a min-
1
cat ghietu Rus batale la catarama. O pomini-o «?i mort.

Da cum o hi Rusu, cum n'o hi, noi sa ni videm da âra
noastra, ca la razbelu asta irea sa ni unim §i noi cu Rusu
sa batem pa Jampon da daca ni lua, 10 cred ca noi 'n-
; i
dovideam, c'avem imparat bun pa Caru.
Largu — Toader Cocan, 90.
XXI
$tiu ca oaminii fuga da Turci cu calabalicu §i cu

ri§ni(a 'n car, fuga vara pin balarii pa cimp §i pin bait,
»Vrc-un.
Digitized by Google
230 BUZAU
i§ faCa p^ktuli 'n stuf, a§ternea stuf pa c&ma§a

pa apa
apii §'apoi s'acoperea da toati par(ili sa nu hiie vazut da
Turcl pina cind auzea ca s'a dus Turcii. Cari raminea da
avea nevasta, il punea Turcu sa-I plimbi calu $i Turcu
sa duCa 'n casa la nevasta lui. Satili irea daparti unili
da altili §i Turcii sa'nhaita §i i§a naintea oaminilor cin
sa duCa la Braila cu bucati da vinzare, hin-ca nu irea
drum da hler p'atuncl, li-a§ternea ipingaua 'naintea ca-
ralor §i li cerea banl. Uniori scapa oaminii zicin ca n'au
bani, adica-I minêa pa Turcl <ji credea ca n'au, §i ca yin
or sa due in alta parti. Alti orl, suduia §i li lua paralili
§i vinla ghieîi oamini acasa plingind.
G&vane§tl — Neagu Dragu, 75
XXII
A I-am lernat cin s'a batut la Si-

vinit Muscalii §i
da podvada pa la Calara§. Iream ûpu§
listra, nl-a luat
orundi ni cerea cu caru, cu bol, cu podvez, $i Muscali

schiloz cari nu putea mergi pa jos da boala, i puneam
in car.
G&v&ne§ti — Neagu Dragu, 75.
XXIII
Cu tocmelili a fos mai ghini 'n vremili vechl, ca ni

zifia arinda§u, cini irea, sa ni ducem cu plugu 'n cutari
linle, ca s'a da§chis loc da arat. To{ oaminii iream claca§
§i faCam citi patruzecl da zile da claca cu bratali la cimp,
Ierbaritu irea leftin, aveam citi cincl yite scutite; irea
doi sfant da yita mari, zeci ol o yita mari. Dijma, din
trii pogoani porumb faCam zeci gramez, una irea a arin-
da§ulul; din trii pogoane da fin, lua din cinci capi( una;
dintr'alilalti lua din §apti una. La ziua da claca, la min-
Digitized by Google
BUZAU 231
cari ni da un £as hodina la prinz, §'un Cas la naniez.

Az ii destul da greu, n'avem p&mint ca atunci mai ghini ;
o dufiam atunci. Am
avut noroc cu ghietu Cuzea, Dum-
nezeu Sci-1 lerti, ia fos bun, da mai avem citi-o {andara
da pamint da cm cu claca.
Gcivane^tT — Neagu Drngu, 75.
XXIV
He! He! Domnule! Inainti cu 'nvoielili pa mobile irea
di-o suta di on mai ghini ca acuma. Atunci prima vara
ci faCam? Puneam boulenii la plug cin sa faCa di-aratura
§i plecam pa mobile; nici nu $tiiam undi ma due. Undi

videam Ioc bun dl-arat, stam §i brazdam §i aram cit
irii tribuia, §i nimerica nu ma 'ntreba ca cini fii-a dat loc
acolo.
La secirat sau la cules dam din zeci, §'alt nifiica. Acu
le di sperlat. Ghini faci ci faci cu cocoiu cu 'nvofala, da
cind ajungi pa mina logofetilor §' ispramniceilor, pina sa-(i
dea locurl in v'un lac sau saratura, l\ yini sa ti lipsejtl
<?i dl-alea.
El frati, toati ca toati, dinspri altili par c'ar h
mai ghini acum ca 'nainti, da dispri locurl s'a dat dra-
cului di tot cu Cocoii! Barem da a§a dipa cum ti
nu-\
'nvole^t?. Ajj! t-al gasit. l\ da pintru cinci pogoane
la iel
uopt §i la tini pintru cinci pogoane tril. Pii mai ie di trait?
Jinte^tf — Toma Dragan, 80.
XXV
Intr'o zi trieram cu tata linga Moyila Tabli. Pa la
naniez undi videm ca vinia dinspri Cacalet un Cazac
calari di scapara chietrili. Cum a vinit nl-a dat „sdraste",
a discalicat, a legat calu di-o cAruf a noastra, §i pa urma
Digitized by Google
232 buzau
ni-a cerut dac' dam civa dimincare. f-am dat

avem sa-i
ci-arn avut. lei minca

cu ochil rnereu 'n toati partili.
§i
Nu isprayise ghini di mincat, numa-1 videm ca alearga

1
la cal, il dizleaga, incalica pa lei §'o tule$ti 'n goana mari
spri Cacalet. Cin ni uitam intr'acolo, undi videm ca vinia

spri lei doispreci Turci calari. Cazacu dipa ci s'a aproi
chtat di if ca d'o zvirlitura di bat, a tulit-o 'ndarat spr-
noi; Turcii dipa lei. lei fugi, pina cin Turcii s'a 'nîruit
dipa lei, cind o data ca fulgiru s'a 'ntors indarat §'a tai'at
pa citi-unu pina I-a isprayit pa

a luat la tot tot §' a pi '*-
pu^tili, sagtiiili, chistoalili §i pa

a aruncat intr'un
toati II
put adinc $i caif I-a 'n§irat unu d'altu di coade $'a plecat
spri Moyila Lunga, pina nu 1-am mai vazut. A$a master
nici n'am vazut! Unu singur a facut varza doispreci.
Jinte^ti — Radu Dragan, 75.
XXVI
El, ca Grecii dat dracului nu sintaltii! Dac'ar putea
sa-t la §i chielca di pa tini. lera mai acu citva ani un
Grec in hanu asta al Cociulul. Intr'o zi din postu al mare
trcc\im la plug pin fata pravaliii lul pa §u§a mai mult
in$. Xuma laca lese Grecu 'naintea noastra, nI-opre§ti §i
ni spuni noaptea a yisat pa tat-su $i vrea sa-i faca

ca
pomana. Sa hiie al dracului Grec ca noi 1-am crczut.
Am ni-am pus la masa, $i scoati
intrat in circlma,
Grecu la yin, tale la pilni, adu maslini, icre, praz. Dipa
ci ni-am saturat razghit, cin sa ijjim undi sa puni hal
Grec la u$a §i ni ceri parali pa ci-am mincat $'am
baut.
u
Noi: „da ci-I asta jupineV N'al spus a§a§'a§a ?
Grecu: ^da ci, ma, stet nebunl? At mai pominit vol
pomana 'n postu Pa§telul §'inca lunea?
u
Dac' am vazut
ca nu-I chip, am scos frumos citl-un francut §i jumatati,
c'a$a ni-ajungea, am platit Greculul ^'am plecat cu coada
Digitized by Google
buzau 233
'ntre chiCoari, §i Grecu, hir'ar al dracului, ridea $i batea

'n palme. Cui irea sa mai plingem ca irea omu Coco-
ni
iului, a lu Anton Garohide. §i Grecu a§a-I lei facut, daca
nu poati sa-$ faca v'un rati mai mare, l\ scuipa 'n cofa cin
iese din casa.
J inte^ti — Alexe loan, 60.
XXVII
'Xainte di Cuzea oaininii irea 'mpartH in brasle:

neamuri, postelnici §i mazili; ailal^ irea birnid §i mai irea
§i claca§. Neamurli avea sa stringa cara di podvada
pintru Muscali, ca irea Museali muty, Doamne fere^ti, in
tara, §i tre£a mereu sa sa bata cu Turcu.
Neamurli §i mazilii nu fa£a meliîe, numa birnicii fa-
£a mcliîi $i a§tia da citi-un uom doi din sat pintru tot satu.
CIaca§iI irea roghi la £ocoi, il irea 'mparît in tril:
frunte. nijloc §i coada. Fruntea platia o suta patruzeel

di lei vechl pa an, nijlocu §aizeci §i da $'o gaina, $i coada
platia triizeîcinci di lei, $'avea \ oie sa pasca cu yitili r
pa mobile £ocoilor, s'aduca lemne din padure §i daca co-

sea fin, sau ara porumb pa mobile £ocoilor, da dijma din
cinci una. Ehe! oaminii traia atunCa mai ghini, irea mai
'ndestulat din toati, avea yiti multi §i frumoase, §i nu
irea nici fuduli ca acuma, oaminii umbla 'mbracat cu zeghi
alba di diniie <ji iâri $i ochinci in chiCoari, da nu ca
acuma ghete cizme n'avea dicit citi-un postelnic sau
;
mazil or boier di neam §i a§tia rar! A$a a fos pina la

Cuzea. Dipa ci-a vinit Cuzea, a dat tot jos, a stricat
toati breslili §i pa undi irea bani pa la minastiri, iel i
lua; a luat dila Colanu dila Ichiscupiie, §i irea Ichis-

cupiie parintili Filoftei §i i-a luat lada cu totu. §i ci-a fa-
cut ci-a dres, ca 1-a dat jos Caru, §i cin 1-a dat jos irea
formili facuti ali Domnitorulul ?i meliîa s'a sculat §i
Digitized by Google
234 buzau
Oltenii irea mai r&i $'a fos strigind mereu; „AI di-t da
socotcala melitii, ci umbli?* 4

$i pa urma s'a pus Caru
domnitor, Ai sa pari la âlzed §i §ase.
Chletroasa-di-Sus — IonitS R&ducan Frunza- Verdi

(fost mazil pe vremea breslelor), 98
XXVIII
Di TurcT spuni ca irea rai, fa£a r&u la oamini, li
lua yitili cari irea mai buni, §1 fetili sta ascunse di

frica lor pin grochl di bucati, pin ehimni{ §i pin podurli
chimm'tilor.
Grecil irea negustori, circimari, ii înea mobile cu
arinda, stringea cirez di yiti pintru tamazlic.
Ovrei irea §i p'atunci, da nu irea rai; Turcil irea
mai rai.
Chietroasa-di-Sus — IonitS Rfiducan FrunzS- Verdi, 98.
XXIX
Cu tocmelili irea a$a: al cari n'avea pamint, ca

numa mo§nenii avea pamint, sa du£a pa mo§iili Cocofc?tI
§i faCa casa acolo §i platea claca in ban! sau in zili di
lucru, §i a§tla irea mai mult ungureni, ca vinia din âra
ungureasca, §i cin vinia, avea ni§ti lemne 'ncruci§ati, la
un cap strlnse §i la unu ra§chirati §i juca cu lei $i li
ziCa Mo§ di turca <ji li tinea piste an in pod §i numa la
sarbatori li da jos.
ChTetroasa-di-Sus— Ionita RSducan FrunzS-Verdi, 98.
Digitized by Google
huzau 235
XXX
Di Sint-Iliie spuni ca lei s'a suparat §i s'a suit
la cer cu caru §i cu cai ca
di foe, §i lei tinea cu lumea.
Irea un popa Manea $i nol iream la pra§ila §i cind
a 'nceput sa tuni <?i sa popa a zis: „tad, Ilile,
fulgire,
ca-m speril lapa". Doamne fere§ti, ci vorba mari, §i nol
am zis: „tad, parinti, di ci vorghe^tl a§a ca ni chierdi
Dumnezeu"?
Chletroasa-di-Sus — lonita Raducan Frunza- Verdi, 90.
XXXI
Ehe! Atund mal ghini cavea tot >
irea r
iti §i irea
dulCata multa. Xol n'aveam dicit obzed di ol §1 ma
ducam simbata seara cu cotiga cu dol bol §'o aduCam
incarcata cu dulfiata, brlnza §i ca§caval berechet; irea
ghirûg, nevole mari. Acum n'ari ghietu cre^tin undi sa
mai \\\eo vacuta macar; s'a strimtat di tot pamintu, nu
mal le larg ca atund. Talc' al neu avea v'o §alspreci cai
§i platea citi §ase lei vechi di cai §'umbla pa undi li

plA£a. E ! . . da acuma le rati, darli s'a marit.
Chietroasa-di-Sus — Ioniâ Raducan Frunza-Verdi, 98.
XXXII
Cind a luat Bibescu pa cucoana Spatarulul, a pus-o

'n caleasca §'a trecut cu la la Ia§ di s'a cununat §'avea
§aispreci cai la caleasca §i cin s'a 'ntors 1-am petrecut $i
leu dila Buzau pina 'n dreptu nostru, ca iream mari
atund; aveam un cai fuga§, ma tineam la fereasta ca-
le§tii §i irea Chitaru Ghita din Lipla tist da dorobant §i
Oau§ Dobre dila Mere! dipa caleasca cu v'o douazeci
Digitized by Google
236 buzau
di dorobant, ?'am mers dipa caleasca pina la Portia veche

<j' acolo a hodinit cail §i nl-a dat la tot c ^"° râ §i l u
Chitaru Ghi{a o §apca plina cu galbinl. §i doro-
I-a dat
ban(il irea 'mbracatcu minteni albi §i cu gaitani ro§ii,
numa Chitaru Ghi(a irea 'mbracat mai ghini. Numa dila
Cuzea 'ncoaci a 'nceput fudulila.
Chfetroasa-di-Sus — Ionija Raducan FrunzS-Verdi, 98.
XXXIII
Di Sint-Ilile nu-I ghini sa lucre uomu, ca bate chla-

tra rogoadele§i bucatelele da pa cimp.
Da Foca, Doamne pazea! sa lucri ca te pirjole^te. La

mort, cindu-1 ingroapa, hi§te-cari arunca citl-o mfna da
tarina, ca sa nu-I urmeze la groapa.
Breazu — Dumitrache Cotu, 57.
XXXIV
Pripoarele lestea-s rale. Cin ploua, sa dal mult cu
multu §i sa nu imbli cu caruâ pa §Iu§Iele.
S'aude vorghindu-sa ca hile cari cap da familie sa
platiasca citi cincl Hi pintru siguranîe la vreme da Iipsire.
Ghinl-ar hi cum zlc dumnelor, da timpurile-s greli-acu,
n'are Ruminu da unde da. Cinciliile mult pintr'un sirman.
Greceanca — Dinu Samson, 59.
XXXV
leu sin stapln la casa mea §i pa lucru neu. Cin nl-e
foame 'mbuc, cin nl-e sete beau, cin nl-e somn ma culc, da
sint alîl sirmanii d'o due ca roghil.
Digitized by Google
buzau 237
Buc&tele mal nal unde pune; da pa rogoade mal la
sirmanil citi ceva bani.

01 §i Aiel nu prea sint, mal mul capre.
Greceanca — Dinu Samson, 59.
XXXVI
Asta a fos mo§Ha lu Spirea a Jandaroaii, ala irea
hain §i 'nglobla narodu. Acuma n'o ducem nid noi mal
ghine. Popa n'avem, ca nu sa 'nvofe§te cu lacuitorii, ca
nu-I patrofile l
. Da pa vremuri da noroi, vai da sufletu nos-
tru cum traim. §u§elele-s rele ca nu le tine din scurt
premaru.
Vispe§tl — loan Iova, 42
XXXVII
A fost odata un T'S an sarac jj'avea patru copchii.

Intr'un rind nu mincase v'o patru zile, §i ghlata fomela
lul §i copchiii iera lihnit da foame. AtuncI îganu '§ aduse
aminte d'o stina, care iera la marginea satulul, $i spuse
fomeii ca sa duce la stina sa mince maliga cu hurda, ca
sa sa poata lupta cu ursu. $i pleca la stina. Cum ajunge
la stina, Jiganu spune Cobanailor gindu lul; da a$tfa ca
sa riza da lei, I-arata 'n tarcu oilor un bulgare da sare
aninat intr'un cracan, §i-I spune ca acela-i hurda; §i I-a mal
aratat §'o groapa 'n care punea zar pintru ciini, §i-i zico
ca aeolo-I lapte. figanu vazin ca sarea-I tare, s'a pus
pa brind §'a supt la zar, pina i s'a umflat burta ca un
Cumpol, s'apof vru sa piece acasa. Da Cobanaii a zgherat
la lei ca sa mearga sa sa lupte cu ursu cum spusese;
§'atuncl T'ganu sa duse cu lei pin padure ca sa gaseascA
l
Epitropic.
Digitized by Google
.
238 buzau
ursu, cad n'avu ce face. In padure 'pganu vede un Cuf

mort aninat intrun copac; §i la o zburatura §'o arunca
'n lei; da vazin ca nu fuge, a 'ntrebat pa un CobAnau,
ce le ala? Ruminu-I spuse aVi Cuf.

—
Minca te-a§, par'ca yinc 'ncoace. .
Mai merge lei, ce mai merge, §i vedi-o tufa mare,

§i lar intreaba:
— Da ala ce mal leV
— IItufa, Jigane.
— Haoleo, par'calearga dapa mine!
$o tule§te la fuga, da frica sa nu dea chiept cu
ursu.
Laposu — Mi hat Balan, 72.
XXXVIII
Odata Sint-Ilile nacajindu-sa foe pa tat-su §i pa ma-sa

a pus mina p'un chiCor da scaun §i loyindu-I, i-a omorit
p'amindol. Apai lei s'a dus pa un munte §i s'a facut pa-
zitor da oi. Acolo a §azut lei trii ani, $i §'a facut $i lei o
turma da oi. Dala o vreme i sa uri pin ale pustiita{, fj'a
vindut oile, §i s'a 'ntors acasa la fomela §i copchiil lui.
Aproape da casa lei vede un uom ce furase pa sor-sa, §i
1-a 'ntrebat unde sa duce cu la, §i nu I-a raspuns ninic.
Atunci a tras cu bita, 91 cind a dat in ala, a loyit pa

sor-sa §'a omorit-o. DaDumnezeu, care vede toate, I-a zis:
—
Ce facu§ Iliie? Te-a 'nâlat ghlavolu! CacI lei lera
ala care furase pa sor-sa.
—M'a 'n§alat, Doamne! da sa ni-1 mal dal odata'n
mina, cad nu fusel harnic dintii.
§i Dumnezeu i 1-a dat. D'atuncI Sint-Ilile alearga
mereu dupa ghiavoll, §i-I toche§te cu batala, traznetu $i
fulgeru 'n toate parole.

I-apoû — Mihal Balan, 72.
Digitized by Google
:
huzau 239
XXXIX
A vinit pircalabu sa stringa zahara, cin s'a batut
Turcii *n Braila cu Muscalii, §i s'a apucat mama cu v'o
citeva babe sascunza griu, $'a vinit pircalabu sa-I ceara
grid $i ia nu I-a dat. §'a minat-o la virfu plalului. §i cind
a 'ntrat a zis: „buna dimineaia!" Da pircalabu del color
u
„dlsccUicat-o, dasCcdica^-o, «ji la a plins $i s'a rugat s'o
lase ca mai are niêl griule^ supt o putina 'n pod.
Da na$a pircalaghiâ ridea mereur .,ha, ha, ha!
Rumine, or ca dam da v'o pacoste mare, or ca ghine
mare da peste nol, ca lote cum sa bocesc muferile, parca
$i s'a dus mama cu babele §'a dat pir-
u
li-a i§it veleatu.
calabulul griu sa-1 duca la zahara, c'a§a le scriia lor sta-

pinirca p'atunci. $'odata a ragnit o nevasta : „Turcii, Turcii,
pin sili^te!"
4
$i m'a luat mama 'n bra(a §'am fugit in pa-
dure jji nol da colo videam pa Turci cum pirlea oile la
citedoua frig&rl, cit colea, cit colea, gr&majul ca le lera
foame. $ a 'ntrat intr o casa, §i fata murise, §i ma-sa o pazea.
$'a 'ntrebat un Turc
— Moarta, babo, moarta?
— Moarta, Ago, moarta. $'a plecat sirmanil ca le lera
nila §i lor.
Da un unchla$, c'a luat o tralsta cu ban! la schinare
§'a fugit la magura §'a ascuns-o 'ntr'o scorbura, §'a ultat-o
ghletu unchla§ da frica §'a gasit-o mai noroco?! alîi
Da ghietele neveste, ca chitea sapunu pin biserica,

ca-1 fura Turcu dapa ruda, dapa samin(a, ca 'cea ca 1-a
facut cu sare din mall
Odata, cic'a 'ntrat un Turc la ni§te RuminI §i lera
o ghlata fata singura la argea §'a somnu §i cin prins-o
sa intre Turcu pa u§a vede un §arpe maare virit pa gura
fetii §i 1-a lasat Turcu sa sa vire tot, §'apai a sculat fata
$'a minat-o sa-I tale o gaina grasa §i sa-I faca hlertura. §i
?
pin a hlert hlertura a minat-o la apa § a luat Turcu dra-
culul un pumn da sare §'a turnat-o 'n oala cu hlertura;
Digitized by Google
240 BUZAU
§i dac' a facut fata mamaliga

I-a pus Turculul pa masa
sa manince §i Tel a gusta §i numa unde a luat

s'a facut
saghla §'a 'nceput a croi fata pa unde inemerea pin' a
facut-o d'a mincat toata zeama da irica. Cic' a fost inghi-
tind ghlata fata temei, ca ma-sa nu mai vinia dala pra§it.
§'a murit §arpele d'atita saramura §i 1-a varsat fata pa
gura §i cind a vinit masa, a gasit §arpele spinzurat d'o
craca §i nu §tiia ghieîi Rumini cum sa multumeasca Tur-
culul ca I-a scapat feti§oara.
cercurl da bete pa
§'a fos jucind fetele la hora cu
cap, pa cercurl cu ban! cusut da rind. §1 cin spala ca-
$i
me§ile i spala §i pa lei in zoi. Par'ca pa iele le vaz cum

le $edea da ghine 'n hora, §i cin juca mat tari§or suna
banii ca alte halea. §i leu ieream nica $i stam la vatra §i

dapa ce aprindea mama hopaiû vinia Turcu §i ne punea
sa jucam, §i iel cinta cu tambura §i ne da cite patru parale.
Da ce, par'ca noi §tiiam juca? X°P aiam cit puteam da
irica lui.
Bozioru — Baba Neacâ, 88.
XL
N'aud ghine; ca 'ntr'o noapte hodineam afara numa
cu cama$a pie minie âm simît on vint rau §i cin m'am
sculat im duruia capu.
Vintila-Voda — Costandin Matalan, 68.
XLI
Moîia-I a $tatului daruita di Vientiela-Voda. Zidirile

sietaîi lui-s in sus die minastire.
Minastirea si daramasa §'am sarit cu taî: sii cu
minile a dat citie ziese Hi; sii cu boi sinspriziese; aide
Domnu Tache Tocilescu, Alecu Picleanu, rapusatu, citie
doua trii sutie.
Vintila-Voda — Ion lenicfi, 75.
Digitized by Google
buzAu 24
XLII
Nainte lera co§uri da leasa. Cin da Dumnezeu da

sa faca bucaêle, puna hi§te-care cit rindula ale$ii; lar
la vreme da lipsire li da la sirmanl.
Cum s'o fiic§urat ghiru, nu-I greu sa plateasca sigu-
raîa; numa sa teme Ruminu ca I-o prejui sacu da po-
rumb doo§cinci da lii.
BecenI — Dutu Niculai, 48.
XLIII
Ni-aduc aminte da razbolu dala Silistra cu Turcii,

c'atuncea a fos la nol in BecenI o roata da CazacI, il §e-
dea pa case §i da damincare. D'aci s'a dus la Lopa-
li
tari $' a prins ni§te Lehl ce se ivise id §i I-a dus la Bu-

zau. P' atuncl timpurile lera mal bune, cad lera ghil§ug
din toate §i ghine, dor iera rati ca faCam podvez da surda
§inu ni da nici o para chioara, ba da multe ori ghice
cu napirca cu dooasprece ghite.
Pa mine m'a trimes tata 'n locu lui d' am dus me-
rinde la Muscali la Fundeni.
BecenI — Ghlorghe Mo§escu, 72.
XLIV
§tiu ca Cuzea ni-a fos tatal nostru, iel ne-a vroit
ghinele, caci ni-a luat ghiciu din schinare $i dupa urma
lui traim, caci iel ni-a 'mprochitarit cu pamint. Pin'aci
iera vai da chielea noastra, facam la zile da daca, care
nu sa mai isprayia nid-odata, faCam mal mul da dooze§-
patru §i tare rau iera cin ni batea cu ghiciu vatafii boie-
rilor, da ni silea la munca dupa urma cin dadea cu ghiciu ;
crapa chielea.
MargaritI — Lache DSrstoru, 70.
6158 16
Digitized by Google
242 buzAu
XLV
Popa lordache !n vorghirile lul cu tata ne spunea:
ca la vremea d'apol o sa lasa boeri alghl cu Cocu da
hler, carl-o sa Cocaneasca lumea ca ghionoile copacil.
Tata 1-a 'ntrebat, ce sunt boeri alghl? lei spunea c'o
sa sa ridice din saracl boeri §i aia o sa hiie rai. Popa lera
om bogat §'avea §1 stuchina mare. Stupar a avut pa
mo§ Soare.
Oile$tT — Petrea Sorescu, 77.
XLVI
In yiaâ mea am intunchinat 1 multe pa ale cimpuri
pa unde am fos ca sluga, am suferit lernuri $i geruri grele
cu yifore marl, ca cu schinarea aduCam lemne dala pa-
dure §1 le surceleam in tirla. Nu mal vorghesc, ca da
multl-ori yiforu nl-a nemetit ca d'aghea scoteam oile
scormonind cu milnile pin zapada §! la muty din Co-
banl li degera chiCoarele ca treCa apa pin oghele §1
n'aveam unde sa ni uscam, asta sa'ntimpla mal cu
sama la burleticl *. Oile noastre minca pin balta nu-
ma mugur da salcle ce-1 darima cu topoarele da pin salcfl.
Iencule§tl — Ghlorghe Boncfu, 70.
*lnttmpinat.
•Ciobanii cei mici.
Digitized by Google
BRAILA
Digitized by Google
Digitized by Google
BRAILA
i
La nunta $edle iinerica 'n casa pin §e mireasa aghez-

mule§te. Dup' asela intra 'n casa §i stau la masa socrilor,
cin nu sa da nisi un dar.
Vadenl — Ion Turculet, 63.
II
Mai an\&v\ am fos pa la un sat Plaminzeni din

l
(inutu Bucure§tlului §'am vazut pa sleseta ni§tle 7 gAnu ?
j
c'un bot da narol §i-i zisa Calulan §i cinta:
Da §i-I asta, Caluene?

Ca d'atita lunga vreme
£eru nu 1-ai nourat
§i pamlntu s'a uscat.
Vadenl — Ion Turculet, 63.
Ill
it spun drept, domni§orule, orl si Ai-I spune dum-

neta, tot mal ghine eria pa vremurl. £ela §e ne spun car-
*Secet&.
Digitized by Google
246 BRA1LA
turaril nu leaga. Vorba, ca pa cit am trait, n'am s'o mal

due, §'apo! povestea cinteculul:
NiSI nu'm pasa

Ai da Nastasa,
Da Nichita
NiSI atita.
VSdenl — Ion Turculet, 63.
IV
Mo§ Barbu mult lera chiznovat 1 .
ZiSa ca dl-o muri vara, sa-1 duca cu ghloSIu cu trel
cal pin la groapa §i co^tlugu sa i-1 imbrace cu ro§u §i

sa-I pue la cap slubucu §i parchetu di tutun.
Odata lera la nunta la fata lu Pescaru§. Cin fu sa
piece ghloSIu cu dru§tile, lei i$ puse zabunu pa dos §i sa
dete 'n preajma cailor. Cum lera cail lu Pescaru§ cu
melicf dor atit ll-a fost.
, A
zbughit-o pin curte di nu li
sa zarea chiSIoarile. Noroc ca poarta lera 'nchisa. Dru^tile
catara sa sara din ghloSI; da val di lele! Chicara pa jos
care 'n catro. Pescaru§ sa focuse ro§u ca chiperu di necaz
§i gata sa-I sara (andara.
Aghla, aghla sa mal ogoira lucrurile...
Ghletu mo§ Barbu lera lume{.
Fusese 'nsurat di doua oil $i n'a avut parte di mulere.
Nisi n'a avut noroc sa moara vara. Sa dusese s'adune
uscaturl din lunca Siretulul §i dor veni cu croznla pina
'n marginea satulul §i sa fi r§i ca un pul di gaina.
Nlamurl n'avea. L-a 'ngropat primarila cum a putut,
fara co§tIug imbracat §i fara Slubuc §i parchetu cu tutun.
Petrolu — Ilile Dumitru Cucu, 52.
»Ciudat.
•Boala de cai.
Digitized by Google
BRAILA 247
Sflntu macinic Iliie le geamba§ mare. Are caruâ cu

cai di scot foe pa nari. Is potcoyit cu potcoave di argint
§1 cind il gone§te, bat in cochite $i scapara $i d-aia sa vad
alearga caruâ pin cer face mare halalae,
fulgerile. §i clnd
ca-s drumurile rele §'atunci la nol pamintenil s'aude tunind.
§i vez dumneta baiatu notarulul invaâ la §colI
. . .
marl pin venea acasa vara, facea mare haz

Braila. §i cln
cind H spuneam di Iliie. Tot spunea di-o
puterea lu Stintu
dracovenile —
ca nu-I pot zice pa nume; zicea ca cu aia
poate §i lei fulgera §i tuna. De, pal sa-1 rabde Dumni-
. . .
zeu? . Capii nici ca 1-a rabdat

. .
fc
S'arata di ploaie'n
ziua di Paiil. Al lor avea fin cosit §i nestrins. Taica-so-1
mina s'adune finu pin nu'ncepe ploala. Cum o hi facut,
ci-o hi facut, nu§tiu; da pesti citva timp incepu o mare
cumpana cu fulgere §i tunete. Vez, iera 'nnacajit Sflntu Iliie
ca lucrase lumea'n ziua "di Palil. Turna, turna, ca cu . .
galeata. Pa'nserate, ai lui, vazin ca nu sa mai 'ntoarce

a plecat pa urma lui §i 1-a gasit traznit ling'un tufan.
Sa vede ca iel catase sa s'adaposteasca sup tufan §i Sflntu
Iliie nacajit pa iel 1-a traznit.
Naziru — Vasile Ispas, 53.
VI
La da undi-or hi §tind? in noaptea

nol, unii p'ascuns,
da Sinziene cununi da sulhina §'o pun pa casa la bataia
fac
lunii. In zor da ziua, pin nu rasare soarile, trebuie sa
caute cununa. S'arata anume la ce are noroc. Da ai noroc
pa cununa hire da par da cal;
la cai, ie la boi da boii.
Am
cercat §i iau da nu Ai s'a aratat ; niflic. Sa vede
treaba ca n'am $tiut dascintecu.
GurguTetl — Tanase Gherghelu$, 57.
Digitized by Google
:
248 BRAILA
VII
Jiganu vinea dila o nunta, cu vioara sup^loara.

u u
Vazin mogildl pa 1
vali: „olaI ! mal mergind, lar „olaI !
tf
$i pin'acasa tot „olaI !
Ghietu Tigan ajungind acasa, mort

> di frica §i 'nspai-
mintat, a lasat vioara jos, puse miinile dindarapt, $i striga:
— Lisavidfoara I tu dorfil?...
—Da, dorm I
§i plimbindu-sa cu miinile dindarapt pin casa, §i

cu capu 'n pamint, tot zicea:
— Hm Da daca lera altu
I da daca lera altu, I . . .
Lisavicloara hm! I
— Da ci-I, ma?
— Hml v'o,v'o, v'o suta di lupchl fil-o i§it nainte; §i
din to^ lupchil s'alege unu c'o gura cit un bra{ di mare,
§i sa pune 'naintea mea. §'am scos vioara digraba di colo,
§i I-am facut capu prafl am
i-am spart
scos §'arcu§u, di
burta, I-am scos matile.
§i
J iganca necrezindu-1, s'apuca a doiia seara §i leaga o

tivga la pragu di sus a u$il, pa dinafara; §i tivga 'ncepe:
„doc-cioc'\ 7iganca:
— la vez ma, cine ciocane§te!
— Du-ti tu, Lisavicloara!
— Nu ma due ma, ca fii-I frica!
— Da nu-s lau aid, fa? Du-ti, ca sint iau aid!
Jiganca sa duce, §i lute vine'ndarat, cu miinile la
chiept
— Da ci-al facut, ma?!
— Da d-I, fa?
— Ce sa hiie!: tata lupuluT, mama lupulul, na§a-sa
lupulul, sora lupulul, §'un frati-al lupulul . . .
— §i ce vor, fa?!
— Cica di ci-al omorit lupu?
1 Urabre, niluciri.
Digitized by Google
: :
brAila 249
— §i . . . §i . . . §i ce vor, fa? Cica sa Ie§ afara sa

vorghesti cu lei.
— spune ca
Lisavicloara ! . . . ca . . . ca sa hiu al dra-
cului dl-am vazut v'unu!

— Du-ti tu, ca hi-\ frica.
— Du-ti tu, Lisavicloaro I
Sa duce f iganca, la tivga, §'o arunca p'o laiâ.
Facindu-sa hodorogeala, figanu la plapoma 'n cap,

§i tu§tlu! su pat! îganca:
— Undi lejtl, ma?
—
Spune, fa, ca nu-s aid ; spune ca-s bolnav, spune, fa
ca-s mortl
figanca
— Nu-s, barbate, a fugit ... V a auzit gura §i sa . . .
vede . . sanu dea'n doaga celui omorit di tine!

.li-a fos frica
—
Tad, taci, Lisavicloaro; ca sa hiu aldraculul: nu
vaz unu stind in prag?!
lati
Dapa care J iganca i$ scoate yiteazu di su pat, II spune

pacaleala, §i f iganu ramineru§inat. Da-I spune Lisavicloaril
„fa, .sa nu ma spul sa ma fad di ruînea Ruminilor."
. .
Moyila Niresil — Antohi BSIuta, 40.
VIII
A fost odata doi frat, unu mal mare §t unu mal fiic.
Alui fiic il placea todauna dreptatea §i alul mal mare
nu. lei atunci s'a vorghit ca sa piece undi-o gasi pa cineva,
ca sa le aleaga dreptatea. A§a dar lei plecara 'ntr'o zi pa
un drum. Merse lei ce merse, sa 'ntilnira c' un om. Atunci

lei 1-a mal buna dreptatea or strimbatatea.
'ntrebat ca ci-I :
Omu ala li-a raspuns: „ce dreptate? Dreptatea a fos cind a

a
fost, da acum strimbatatea le unde Ie §i lei cind a plecat pa .
drum ca la care H-o alege dreptatea sa-I scoaâ

s'a hotarit
ochil, sa-1 lase chlor. §i dupa ce H-a spus omu ala a§a,
a tacut omu ala, care lera Necuratu, s'a tacut nevazut. A§a
Digitized by Google
250 BRA1LA
lei plecara §i merse mal 'nainte, sa 'ntilnira cu alt om,

§i omu ala lera to Necuratu, schimbat intr'alte halne. lei
a 'nceput „mai creatine, ce le mal buna, drep-
sa-1 intrebe:
tatea or strimbatatea?" Necuratu le raspunse: „ce, ma, sin-
tet nebunl cu dreptatea? Dreptatea a fos cind a fost, da
acum strimbatatea le unde ie a lei plecara §i mal 'nainte .
$i lar sa mal 'ntilni cu Necuratu, schimbat, §i tot a§a, H-a
spus. Al mal mare-I zise alul mal fiic:

—
El, vez ca tot a z is ca strimbatatea le mal buna?
El, acum trebule sa-^scof ochil.
— Halde di ma du la o raspintie §1 sa-fii dal §' o
strachina, cind o trece cineva sa cer sa ma haranesc §i iau.
Atunci lei 1-a dus la o raspintie, I-a dat o strachina'n

mina. La raspintla ala lera o apa. Linga apa ala lera §'
un plop.
Dupa ce 1-a dus acolo §i I-a dat strachina 'n mina
a scos cuîtu $i I-a scos ochil §i 1-a lasat chlor. Cind auzea
§i lei zgomot i§ inchipuea ca yine cineva, incepea $i lei
sa ceara §i li sa facea Aila §i trebuea sa-I dca §i lul ceva.

f el, pina nu-I scosese ochiil frate-su, sa ultara pin prejur
$i vazuse plopu care lera linga apa. lei bijbiira saracu
pin' ajunse la plop §i sa suira 'n lei. Noaptea s'a strins
dracil §i cu imparatu lor. Imparatu a 'nceput sa-I intrebe:
— El, ce-at facut pa ziua di az?
Unu din lei a raspuns:
— Moara nu umbla §i ca sa poata moara umbla
ce s'ar putea face?
— Sa la cineva o nula din pomu asta, s'o duca 'n
apa pin moara. Moara ar umbla.

la
Alt drac spuse ca fata ala nu s'a maritat §i cum s'ar

putea face ca fata ala sa sa marite.
— Sa omoare cineva pa baba ala vrajitoarea §i fata
s'ar marita.
Alt drac spuse ca dol fra{ milne are sa sa omoare,
ca 'mpar^tl-o yile §' un butuc leste mal mult §i d'ala
are sa sa omoare; cum s'ar face ca sa sa 'mpace?
Digitized by Google
BRAILA 251
— Daca s'ar duce cineva §'ar taia butucu ala, lei ar

hi 'mpaca^.
Altu spuse ca 'mparatu §' acuma le chlor §1 ca
sa-$ capete vederea cl-artrebui sa faca?
— Sa la cineva apa din lacu asta $i sa-I dea sa s&
spele, lei §'ar capata vederea.
Baiatu ala chioru, care lera suit in plop, a auzit tot
cl-a vorghit Id. Dimineaâ s'a dat jos, s'a spalat mal
'ntil lei cu apa din lacu ala §'a capatat lei intil vederea.
Pa urma a luat o nula din pomu ala §'a dus-o pin apa
pin, la moara $'a facut moara sa sa fii§te. S'a dus §'a
omorit baba ala vrajitoarea §i fata s'a maritat.
S'a dus la yila ala, unde iera sa sa omoare frazil ala
doii §'a taiat butucu, $i dimineaâ cind a vinit sa 'mparja
a fost impacat. A
luat intr'o sticluâ apa din lacu ala §i §i s'a
dus la'mpftrat, 1-a spalat la ochl §i I-a dat vedere. Imparatu
di bucurile i-a dat o pereche di dasagi di galbinl. lei a luat
dasagii §i s'a dus acasa. Frate-su, cari-i scosese ochii, cind a
vazutca iel, cu cerutu, a capatat attya banl I-a zis sa-1 duca
§i pa Iel la raspintla ala $i sa-I scoaâ §i lul ochii. Iel a 'n-
ceput sa sa roage di Iel sa nu mal faca cl-a facut Iel, ca

val di Iel cum a scapat.
Iel n'a vrut sa-1 asculte. Apai s'a dus tot la raspin-
tla ala undl-a fos §i Iel. I-a scos ochii, I-a dat o stra-
china 'n mina §i 1-a lasat acolo. Seara s'a suit §i Iel in
plopu ala. Cind a vinit dracii a 'nceput sa-I 'ntrebe 'mpa-
ratu lor carl-a fost ala carl-a facut ca toate lucrurile
carl-a fost oprite sa dupa treaba lor. Iel a
urmeze lar 'n-
ceput sa raspunza: „ala nu, ala nu a da unu dintre , Iel
a zis: „al di sus a . Cin sa uita 'mparatu 'n sus vede

pa ala chioru. ll trinte^te dl-acolo §i-l omoara §i 1-a dat
pa apa ala care Iera linga pom. §i la urma am plecat §i
lau 'ncoa §i va spusel dumneavoastra a§a.
Viziru — Mariia Cluclaru, 60.
Digitized by Google
252 BRA1LA
IX
Acu dol anl, pa ar§iâ ala mare, toata lumea sa da

da ceasu morîl ca nu chica ploae §i sa usca toate pa
cimp. Tot e§ise mereu cu icoanele glaba fu ca nici semnc ;
nu s'arata.
Dl-unde pina unde, laca 'ntr'o Vinerl o papaluga.
lera 'mbracata toata cu bojl §i sarea §i juca trecin di-
la casa la casa.
A trecut cintind pa la toate casile:
Papaluga lunga,
Sal sa dee ploile
Sa curga §oroaile.
Pa seara 'ncepu un vintulet §'apai sa racori. Noaptea

s& te (il nelca! Turna di sa rupea bairile pamintulul.
Berle§til di sus — Alecu Neac§u, 40.
In ziua da stintu Ghlorghe, la nol pan oaminil brazda

da larba verde la stilchii porîl ca sa le marga ghine celor
din casa, sa hile veseli ca verdeaâ cimpulul. Da Dumi
nica mare sa due cu fol da nuc la biserica. In alte part,
mal 'n sus, au obicil da due fol da tel.
I greu din partea lemnilor. Nu prea avem padurl

§i lemnile-s scumpe foe. Ardem tizic §i pale. Tizicu le
gunoi putrezit §i uscat la soare 'n bucat marl.
Clod — Ionita Iancu, 51.
XI
un
lera odata om bogat, carl-avea §apte, ob mo§ii,
doua-trel rindur da case, magazil, §' avea numa un ficior.
Digitized by Google
b:ha;la 253
Ficloru asta s^ luase da cralalfc, n'asculta pftrintil. Intr'o

zi mo§u zice babil: „babo, sa-I punem ni§te banld'o parte,
mo$H, chlerde
c'asta chlerde tot. A§a sa facem A chemat
tf
.
un malster, a scoghit grinda casil §'a bagat ban! muty

acoio: asta fara §tirea baiatulul.
S'a 'ntimplat c'a murit baba §'a ramas mo§u.
— Ma baiete, ma, tu o sa chlerz tot, ma! il zise
moiju.
— Tad din gura, hirsa batrina, cauta-(da batrlne(e!
li zicea hi-so.
— Ma bfilete, cu capu ala al tau, vaz iau ca n'al
s'ajungl ghine, o sa yiie vremea sa ti spinzurl, da macar
odatya sa n'o vinz — cind
vedea ca to( ride il di tine §1
nu-I mal avea nifiic, sa ti-agat da grinda asta sa-{ faci
sama singur, dacit sa hii da risu lumil.
f'al gasit hi-so sa {ile 'n sama vorbile lu ta-so ! lei tot
ce §tila facea, p'o ureche intra §i p'alta Ie§a.
Dupa moartea
lu ta-so n'a trecut vreme multa §i
iel ba cu unu, ba cu altu, a chierdut tot,
tot petrecind,
ramasese fara niriic, nici ce minca n'avea, nici ce 'mbraca.

Acu-§ aduse el aminte da vorbile lu tas'o §i zicea:
„unde sin banii aia lu tata, ca cum a§ mal §ti sa-I pas-
a
trez . Da dl-unde, ca lera prea tirziu.
Auzin c' un boier da ban! pa munca la batala po-
rumbului, s'a dus sa ia §i Iel banl d'acolo 'n rind cu aty
golanl, ca §i iel acuma iera 'n rindu golanilor.
Cin sa sa scriie §i iel, il intreba boieru cum il chiama
§' al cui ie. Iel spuse, iar boieru a'nceput sa riza da iel,
sa-1 ocarasca §i sa-1 injure, ca §tila cita ramasese

averi-I
dala paring §'acum ajunsese 'n rindu golanilor, pa toata o
risichise.
A luat banii cu chiu, cu vai, §i s'a dus acasa.
Cind a venit vara a strigat boieru sa sa duca la
munca.
da frica, da ruîne sa nu
Iel hiie Iar bajocorit i§
aduse aminte da vorbile lu ta-so §i zise: „unde sin banii,
Digitized by Google
!
254 BRAILA
44
c'a§ §ti lau ce face pus in gind sa sa spinzure. Puse
, !*>'a
un scaun, sa sui pa lei, puse un §treang dapa grinda casi

$1 ctn puse capu ?i trase da §treang, grinda s'a rupt,
hiind $ubreda, §1 banil clurrr!! gramada'n capu lul.
—Bodaproste lu ghletu tata, ca ghine ma'nvaja lei,
da leu n'aveam cap!
D'aci 'nainte baiatu nostru s'a'nêlepît, I-a vinit minte,
a luat alte mo§H §'a facut averea la loc.
D'aghla atund a bagat lei da sama ca paring! lul
I-a glndit ghine pantru lei §i-I parea rail ca n'a ascultat
da cuvantu lul dala 'nceput.
Qoara-Doice§ti — loan !ene, 72.
XII
Mergea trel in§ pa drum calatori: vintu, geru §i

zadufu, §i cum mergea da dl-o fata mare care secera
la grlu.
— Buna ziua, fata mare!-
— MuûAim dumitale!
Mergln mal 'nainte s'a luat la cearta: ala ca Ala
mutyunit nile; geru: „ba nile", §! vintu zice: „banile\ S'a
'ntors indarat la la §'o 'ntreaba:
— Fata mare, nol {-am dat cu totfl, buna ziua, §i
tu numa la unu al mutyufiit. Cul al multufiit?
— Vintulul.
Zadufu zice:
— Ti-ol apuca iau la vara pa vaile alea
— N'am grija, numa vintu sa batai
Geru zice:
— Ti-ol apuca iau pa cimp la lama!
— N'am grija, numa vintu sa nu batai
A§a c'a scapat da lei, §i le drept ca ghine a mul-
\uf\it fata.
Qoara-Doice$tI — loan iene, 72.
Digitized by Google
BRAILA 255
XIII
lera odat'un pusnic. lei toata yilaja nu pacatuise cu

nifiic. Uciga-1-toaca vrin sa-1 dea'n calea lul, a luat chip
da cal cu §aua pa cu dasagl da chlele §!
lei, da navala la
chilila lul. — lei vede zice: „asta-I cal negustoresc".
cind il
A'ncalicat pa lei §'odata a zburat cu lei In sus.

D'odata s'opre§te §i-l intreaba pa calugar ca ce-§ alege,
daca vrea sa nu-1 trinteasca tuma d'acolo jos.
Calugaru zice: „sa lau beîla, ca nu-I a§a rea*. AtuncI
sa lasa 'ncet §i sa pomini la o crt§ma. Aci dupa ce sa
'mbata Incepu sa chi§te circlumariâ,larcirciumaru-l spune:
„Parinte, astlmpara-te, ca dal da dracu I", da daca s'a 'm-
batat par'ca mal §tila ce face? zor la cirdumareasa, s'o
sarute ; circlumaru sare la 'ncepe a-I cara $i trage-I
lei §i I
lar calugaru cln vazu ca-I groasa a scos cutftu §*a taiat
pa circlumar.
D'aci 'ncolo (in-te plnza sa nu te ruchl ; 1-a legat fede-
le§ §1 la dus la pu§carile.
Ultl-a§a : din beîle les toate naravurile.
Cloara-Doice$tf — loan lene, 72,
XIV
Dol in§ a plecat odata 'n lume sa munceasca. Unu
din a zaboyit vri-o palsprazece anl, a facut parale bune
lei
§i 'nainte di-a pleca 'n spre acasa, s'a dus la un mo§
batrin:
— Tata batrlnule, vreau sa plec spri-acasa §'a§ vrea
sa-Ai spul ccva dispre drumu asla al Aau.
— It spul, da sa §til ca cuvintu ftaii i un galbin.
— Un galbin t\ dau.
A'nceput sa spule mo§u: „tu undi-I ajunge sa cona-
ce$tl, sa maninci, sa nu te bagl in cri§ma, ca'n cri§ma
sint oaminl bet, &
IaQ k cearta, la bataie §i te pune
Digitized by Google
256 BRAILA
martur. Tu stai 'n batatura §i cere acolo ce-t trebule, pla-

te§te §i pleaca.
— Mai spune, tata module!
— Apai sa-rii mal dal un galbin.
1-a mal dat un galbin.
— Clnd ii ajunge la malu girlil sa nu dal tu'ntil, sa
stai pin'o trece afyil.
— Mal spune, tata module, ca-t mal dau un galbin.
— Tu sa {ii minte vorba mea: todauna nacazu da
seara sa-1 til pina dimineata.
A plecatiel sprl-acasa.J Pa drum ajunge la o cri§ma
§1 sa puse sa manfnce'n laturl afara. In crijjma lera
mult. D'odata aude zgomot §i Ie§a pa u§a gramada, bet,
cu cutitele sa sa tale. — lei pleca §i zice „ghine ma'n vaja
:
mo§u".
Merse lei ce merse ; a dat da malu girlil, acolo a stat
pin' a vinit ni§te calatorl §'a trecut lei 'ntii, da I-a luat apa.
lei Iara§ $-a adus aminte da sfatu mo§uluI §i-I multuni.
A plec^t sprl-acasa §' ajunse tirziu. Intra 'n casa
p'intuneric §i chipaie lei cu mina §i vedi-un om ca durfila
'n locu lul, d'odata s'a nacajit, credea ca nevasta s'a ma-
ritat, a scos cutitu sa-I taie. 1-a vinit in minte Jvorbile mo-
§ulul §i zise: n Ia sa stau pina dimineata sa vaz cine le."
S'a culcat la pragu u§H d'a curmezi§u, nid sa intre nicl sa

lasa. Cin sa scula femeia, dimineata, da da lei §1 'ntreaba cini-I.
—lau sin, zice lei, da cine lera culcat in pat?
—Val da mine! ce nu-1 cuno^tl? le baiatu nostru.
—Nu §til c' az noapte leram sa va tal p'amindoi §i
s'a 'mplinit lar vorba mo§uluI „ca nacazu da seara sa-1 {ii
pina dimineata".
Cloara-Dolce^tl — loan Iene, 72.
XV
Do! pochl §'un dilac cu dascalu lor s'a dus la o casa
da Rumin la praznic.
Digitized by Google
brAila 257
Fomela da gazda fecusa dorba da crap. Al mai ba-

trin din pochl, liia capu pe§telul zicln ca la capu car{il
le scris pantru Id. Al doilea popa lua Aijlocu zicln ca
la fiijlocu pamlntulul s'a rastignit Mlntuitoru. Dliacu lua
coada pe§telul zicin ca din rama§ita sa satura multf.
Ghletu dascal innacajit s'a sculat §1 luin cenacu 1 cu zeama
a zis: „vazin Dumnizeu rautatea $1 lacofiila ominilor,
a dat potopu §1 I-a 'nnecat\ §1 ziclnd a§a ll-a turnat po-
chilor zeama pa cap. Pochil oparit a luat fuga. Apai
dascalu stln §1 mlncin lini§tit pe§tile a zis: n numa Nole a
scapat din potop §1 minca 'n tihna stlnd In coraghia".
Cloara-Doice§tI — Vasile Tudoran, 63.
XVI
M'am dus la tlrg di Sflnta Marile sa-fil lau un cal.
Ifil lau calu, bem aldamaû, leram cu hi-su lu Stan Gus-
tarea{a. Id zice c'ar lua §1 lei un cal. li dau ajutor §1
cumpara §1 lei un cal. Zice: n iau a§ mai lua un cal §1 n'ara
banl, a§ vinde boil §i n'am beletile*.
Acuma ulte ce-I zic lau: „gase§te §t tu un om din
sat, c' auzeam pa Stan §arban Istrate, poate sa {i-I la
a
ala, ca-I place boil tai li aduc lati omu §i ne 'ntelegem
.
§1 vinde boil 'ndata. A§a, ce-6Izice baiatu?c'a gasit un cal,

da nu-I placea.
A§a laii ci-I spusel:
— Mai baiete, tu al avut vrl-o vorba cu tat-tu?
— Tata spus fil-a sa-1 a§tept pina milne, c'o sa yile
sa mai cumparam un cal §1 sa nu vindem boil.
— Ghine ma, firi-al al draculul, ce n'al spus? Cl-o
sa zica tat-tu dn U-o vedea fara bol?
lau am plecat din tlrg cu caruâ lu §arban Istrate
care cumparase boil, §1 baiatu a ramas acolo, sa yile lei
cu caruta, cu care ne dusesem Impreuna. Pa drum spu-
iBlidul.
6158 17
Digitized by Google
258 brAila
neam iau: „ma nea §arbane, daca ala o 'ntoarce cu boil,

sa-I dal, ca nu-s beletile vizate §1 sa nu sa 'ntimple ceva,
dracu §tile! Macar dl-a§ chlerde iau dol-trel lei*.
Pa la calea jumatate ne 'ntilnim cu tat-su baiatulul,
Stan Gustareata. Clnd il spul di bol zice: „nu-I nifiic,
hal 'napol sa mat cump&r un cal $1 daca n'ol putea sa Iau
boil lu Dumitru Margarit, o sa 'ntorc \&u boil, macar dl-a§
4
chlerde vrl-o zece lei* .
Ma ajung In marginea tirgulul

'ntorc indarat; cind
ma cu Petrachl-a lu Ivan leni; il aducea dol jan-
'ntilnesc
darl. lei vruse sa vinza o lapa a unula ora. §1 cum da
cu ochil di mine zice jandarulul: „nea Ion asta fil-a dat
Iapa\ laii am zis: „Domnule jandar, daca iau a§ fi hot,
mal veneam indarat la tirg?" lei nicl una, nicl doiia: „hal,
hal cu mine la primarile". Ne 'cem la primarile, cin colo
nu dam di nimeric. Iau atunci: w ma fig^ne, hal sa fugim,
or stal tu aci §i sa fug iau
a
. El: „nu, daca om fugi, ne
prinde §ine leaga ca pa ni§te yinovaf.
Iau H zic:
Ma Tigane tu Ie§tl yinovat, da iau... saracu
» di mine
clam facut?
— El, acum tl-am apucat aid, te (iu cu mine.
Yine primaru §i 'ntreabapa Jigan §M cara citeva
palrae; ma 'ntreaba §1 pa mine §i dupa ci-I spul, zice:
— §i tu albun di batut.
fi
—Bun a§ fi, Domnule Primar, daca sint in mina dum-

neavoastra, da laii nu §tiu nifiic la sufletu fiau.
— la s'aduccm gclrzl §i sa vez cum spul ca I-al dat
lapa figanului.
— Pal, Domnule Primar, daca m'ot bate di ma't
schilavi o sa spul di frica, sa scap, o sa spul ca 1-am
omorit §1 pa tata, macar ca nicl n'am apucat sa-1 §tiu
cum lera; da dumneata o sa costatez, o sa cercetez pin
oaminii cu carl-am fost §'o sa dovede^tl ca nu-I a§a.
— Hm... stal ca nu merge treaba a$a, ma a§ez iau pa tine.
Stau iau §i ma gindesc: „mai dracila draculull yi-
Digitized by Google
HRAILA 259
novat nu sint, nu ma
cu niAic; da, sa-I dau ceva
§tiu
primarulul sa scap dac'am ajuns a§a*. Zic iau:
di-aci,
— Domnule Primar, uite ci-I, yinovat nu-s; da am o
casa di cochil §i bucatile rti sa prapadese pa cimp; it dau
patruzeci di lei, §i daî-ni drumu di-aci, c'o sa costatez
dumneata ca nu-s yinovat.
— Du-te la notar, ca iau sin numa da v'o doiia
zile; daca-t prinie§te iel, di mini n'al ninic.
— Domnule notar> te rog, yinovat nu sint, da ai
fiila ca ni sa chierde bucatile pa cimp, ma înet digeaba
aici, po( sa-ni tal capu, nu §tiu nifiic, it dau patruzeci di
lei §i dati-AI drumu sa-ni vaz di treaba.
— Nu-t prinlesc, da o sa-t fac un procest u§or, ca
sa scachi dila Braila.
Dapa ceni-a facut procest, dapa ce m'a ragulat, no-
taru a zis: „indarat o sa vinit, cind o da Dumnizeu".
Atunci iau am dat cinci frangl primarulul§i I-am zis:
— Ce vorba-i asta,care nl-o spus-o Domnu notar?.
— Ce sa hue? X'° îcut un procest greu, ca sa te
'nchiza la Braila.
M'am gindit Iau fel §i chip §'am trimes o scri-
soare l'alde frati-nu, ca sa vile dapa mine la Braila, da sa
yiie pa la sectia di jandari dila Silistraru, daca yine mai
dagraba, §'am spus acolo, sa saduca *ntil la primariie sa
vaza ci-I di Jacut. Care iel fil-a facut o dovada iscalita di
v'o noua oaminl ?i di preotu asta batrinu Chiriac. Cin
m'a dus la Braila, ma bagat intr'un becl, cind a doua zi
auz pa la ferastrulca: „mai Ion Ba§tlurea, mai Ion Ba§-
tlurea!" Iau §tilam ca nu-I nici unu d'ai no§tri, cin bag
sama, vaz un gardist care facuse melitia cu frati-Au §i
-AI zice:
— Ai o dovada, da cu dovada nu fad ninic, it
trebule o petite care s'o dal judecatorulul.

— Ce sa cine sa
fac, faca? fil-o
— Uite, fac t'o spune-fil iau, pasu tau, fiiie §'o fac
§i t'o dau.
Digitized by Google
260 BRA1LA
—1-am spus \&u tot §i fil-a fftcut-o §i nl-a dat-o

pa drum cin m'a dus la judecator, da Al-a spus sa
-o dau figanulul, daca-1 chiama pa lei inlil. A$a am
facut. Clnd yine figanu, II intreb: „undi-I petiîa, ma
a
Jigane, al dat-o? Jiganu mut. Dau laii sa 1 de§ehel, cln
sa I-o laii, figanu o bagase 'n sin, n'o dase di loc, cind
laca ma striga unu §i ma zmunce§te §i 'n brincl, cruel $i
dumnizel m'a bagat innauntru. lau zapacit ma gindeam
ce sa zic iau acu§ la judecator, care laii nu mai fusesem
la judecata nicl macar martur pantru altu. Am spus cum
ol fi spus, judecatoru zice: „sa-I dam drumu, numa sa-1
mai ducem la police, sa-I mai luam odata interoga-
torlu, lar pa Tigan a parchet". Da un registratur d'aia
'
dl-acolo zice ca mai ghine la parchet cu Jiganu la

un loc. A stat lei judecatoru niêl pa gfndurl, s'apai s'a lasat
§i lei a§a.
M'a dus, m'a purtat pa la judecator; a trela zi cin
m'aduce lar la judecator ma 'ntilnesc cu sergentu ala §i-fil
spune ca dl-aicl nu mai scap pina s'o isprayi judecata,
da daca dau o garantfle ma libcreaza, sa ma judec pa
din afara.
Parale aveam iau v'o doua sute di frangi. Fac
§' o scrisoare lu na§ loni{a, care (era primar la nol, §i
da lal garanîia, da 'n loc di doua sute patruzeel di

frangl nl-a spus c'a dat patru sute douzeci, §'am scapat
dl-acolo.
§i pinA s'a isprayit judecata am cheltuit toata munca
din vara ala; $apte sute cin zeci di franel luasem pa bucate
§i s'a dus tot, nici macar un pachet n'am luat, §i ai doua
sute patruzeel di frangl garanfiie a pus o na§u pa numele lui,
care lei a a mincat-o da mare a fos Dumnizeu,

scos-o, lei ;
ca §i dila lei a mincat pa urma al(il §'az le mai rati di-

cit mine.
Am fos di trel orl citat, Domnule, §'am cheltuit sa.
racut di malca mea . . . numa Dumnizeu §tile, ca laii
Digitized by Google
BRAILA 261
n'am fos yinovat, nicl az nu §tiu, sa hi dat I&u lapa

Jiganului.
Cum a mers §1 cum s'a 'nfa§urat ISlu nu §tiu; c'am
lflat §i v'o citeva zile pedeapsa la urma.
Ru§etu — Ion Ba$tlurea, 50.
XVII
Ion a lu Ion Vlad ma silea mereu sa ma due cu

lei la pinda.
I-am spus:
— Da daca yine niscalva luchl?
— Nu fii-I frica!
amindol cam pa cind cinta coco$H di
$1 plecaram
fiezu nopîl; vorba,vorba —
ba di una ba di alta, pina
ce ajunseram la o groapa facuta di mine di cu toamna,
sus pa Moyila cu macri$.
N'am apucat sa ne a§azam ghine 'n groapa $f numa
ce sa vez? Dol luchl. Da nu marl...! da nu gra§...!
Ie§au din ni§te maracinl la o dipartare, sa nu min^, di
v'o suta di pa$I; vineau drept spre nol pa linga §an{u
di linga drumu Jugureanulul. §H vedeam ghine, ca leraluna.
tati cum i-am vazut am §optit incetinel tovaraûlul: Joane,
u
gate§te-te! uiti dol luchl ! lei nici una, nicl doQa, ca-s
dolsprazece.
$i numa a 'nceput sa tremure ca varga.
Cin s'a apruchlat luchii ca la trelzecl di stinjanl,
parca-1 vaz pa ghletu Ion, dl-aghla mai putea sa vor-
ghcasca §1 zice:
— Hal sa mergem, ca ne maninca.
— Pal a§a nl-a fos vorba, ma? ii raspunsei lau. Ce
ziceai cind am plecat dl-acas?
— Haldet ca mor! ifil raspunse.
— ta sa stau lau aci pa tine, sa nu-I mai vez, $i
nu mai duce nicl o grija, ca nu te maninca.
Digitized by Google
262 BR AIL A
Cln m'am iasat pa lei tremura di gindeai c'a dat

alti-alea pesti lei §i numa odata a ragnit tare: „haidet!
ca mor tt
.
§'a $i Ie§it di sup mine— $i sa te paze§tl fuga!

Luchii auzin ragnetu lul s'a oprit putin in loc s'apai
a plecat indarat. AtuncI am Ie$it §i iau din groapa §'am
plecat dupa lei strigindu-1 mereu: „ma Ioane, ma Ioane",

ca sa sa opreasca. Cin 1-am ajuns lera atita di uifiit ca
ma 'ntreba undi-i le pu$ca; $i pu$ca la lei §i cu coco§u
ridicat. Ma Air ca nu s'a 'mpu§cat. Vorba figanulul: „cauta
tetea luleaua §i luleaua 'n gura".
Asia le toata pricopsala cl-am facut. Iau m'am ales
c'o noapte chlerduta di surda $i tovara§u c'o frica ce nu
I-a Ie§it nicl az din oase.
Ru$etu — Nihar Chila, 35.
Digitized by Google
RlMNlCU-SARAT
Digitized by Google
Digitized by Google
KlMNICU-SARAT
Stintu Haralamble a lasat cu limba di moarti ca undi

s'o gasi o bucaîca din trupu lul, Iocu ala sa hile 'n vecl
ferit di Cuma.
La Sin-Toadir sa lau fetili cu ogrinj din leslea cailor
§i cu par dila coadili minjilor §1 zic: ^Toadiri, Sin-Toadiri,
It dau coada fetil, sa-m dal coada lepir, §'atunCa capata
par frumos.
SHntu Spiridon a luat capu di cal §i 1-a pus la magar.
Sflntu Anton a legat dlavolil pa undi i-a apucat: in
api, in malurl, pa pamint §i 'n vazduh.
Daca tuna 'n ziua di Sint-Ilile sa §til ca saca alunili
$i nucili.
In Vinina-saca sa nu arl, sa nu saminl, sa nu sa-
de§tl ponl, ca toati saca apol.
RacoitenI — Lixandru Ion Anca, 58.
11
Unioarea cin da ploale sa fac bucatili §i s'ajungi:

unioarea cin nu, pil lesti rau.
Pa vreml, iream mititel, irea coûrli op$te§tI §'alea
prindea ghini la nevoi.
RacoitenI — Lixandru Ion Anca, 58.
Digitized by Google
:
266 rImnicu-sarat
III
Ci sa fac? la p'acolea pin prijuru tlrlil. Cu larna

asta nl-am to luptat, nu, zau, crez ca nu mal videm cal-
dura 'n ochl. Da undi s'a mal pominit sa 'ngheê apa
pin pulurl. sa laudi, zau a§a,
Carl-o ajungi'n vara sa
cu larna asta. t&ix nu numa din yili o sa s'a-
crez ca
leaga degirati'n primavara, da $i din Ruminl.
§i auzijj ca iream sa mal paâsc una §'inca cit di
buna in larna asta? zau ca numa di capu naii sa (in
toati relili.
tntr'o dimineaâ ma scoala baba, inca ci zic iau di

dimineaâ? nital trecusi di cin cintasi cucoîl 'ntaia oara,
sa ma due, sa-I aduc pale, sa bagi in soba, ca a§a ari
pacati, sa culca di cu seara, doarmi ghini di un somn
§i numa sa scoala la lucru. la ni§ti puzderil di cinipa to
toarci pintru sacl §i poloagi §1 Ioti-a§a s'a deprins cu lu-
cru §i nu-I yini sa stea In {ol, ba ma scoala §i pa mini,
ca de, iau a§ mal atirna, mal ales ctn sa'ntimpla, di mal
slau seara pa la Mirlan. Aduc iau pale la foe, sa duci
baba sa bagi'n soba, iau raa due sa 'ncarc samanatoarea
di pale sa dau la cal. Cind ajung la co§ar, rami! ca 'n-
crimenit, lacatu nod nou§or spart §1 dat jos, §'alaturl
irea un dananaii di drug di hler, pa cari-1 bagasi sub
veriga, di-a ridicat-o 'n sus dl-a sarit lacatu cit colo, §i
veriga bananaia, par'c'o gasisi Rusaliili, loyindu-sa di
u$a. Hi! s'a dus Sa nu pul veriga §i sa
gainili noastri.
chem vecinil? ca-I prindeam acolo. Co§aru irea bun n'avea
pi undi sa lasa. Ma due in casa la baba
—
Babo! nl-a furat gainili!
— Tad din gura unche$.
Aprindi baba o luminari §t mergim amlndol la co-
§ar. Cum intram, ni ultam sus in patul la gainl. A§I
gainili irea toati neclintiti la locu lor; ma ult la cal, cin
ci sa vez? unu cu coada capastrulul taiata. Hi! babo! la
cal a vinit uciga-I toaca. nu la boalili di gainl §i sa §til
Digitized by Google
RiMNICU-SARAT 267
ca il a zbughit-o 'n urma mea dl-aicl; daca li puneam

veriga I-apucam acolo. Norocu lor a fos c'a sea pat. Da
nu-I vorba ca §i lau daca ma punea dracu sa Intru cu
samanatoarea di pale pisti il, acolo'm fafia alilula. Ma due
la lenica premaru, yini ghietu om, umblam, catam pa dupa
pale, pa dupa Cocani, cin colo ninic. Nu c'aveam cini
§ti ci lupchij di cal, la ni§ti tagirt $i §tii dumneatali, ca
daca nu-i al nici p'a§tia cit di rau i( yini?
Mai toamna am arat §i pa linga §coa)a,
ales c'as'
numa cu am
bagat in pamint op pogoani di ma-
ii
run(i§. Cin la ziua auz ca rs'a furat cail lu ghietu Ion

Neagu saracu, ca dupa ci a i$it di la mini, s'a dus intins
la Ion Neagu. §i lotI-a§a irea sa mal pajasc saracu di
mini. A doua zi toata ziua m'am inchinat cu ghlala baba
c'am scapat di pacatu asta.
Da'n lama asta un an, nu §til ca m'a calcat unil 'n
casa? Ma puni dracu §i'ntr'o duminica seara, ma due cu
baba la masa la nunta lu hinu DuAitru Gubucel, cind
a maritat pa hina Floarea, asta carl-o (ini Pavel a
lu Grama. Ni dam nol la chef, de, §tii ca la nunta.
Di la o vremi, baba sta'ntr'una di capu riau:
—
Al unche§ acasa, al unche§ acasa.
—
No, com merge, no, c'om merge.
Vez par'cai spunea il inima c'o sa sa'ntimpli civa
acasa.
lau n'o ascult, prinsesam §i la o leaca di chef, ba s'a
mal inttmplat cin sa tree pisti masa ca sa les, nu §tiu cum

dracu fac §i-fil alunica chifioru §i caz jos cu chiCoarli 'n
sus, m'am loyit rau in schinari §i di-atuncl cin §i cin

ma doari.
§i a$a, dupa ci mal stam o leacft, cam di cind
am vinit, baba îindu-sa di capu nau plecfim acasa. Sa
vez dracila draculul, cin sa difjehiz u§a tinzil, u§a dis-
culata. Ba irea gata sa lau ghlata baba la trel, c'a

ultat u$a nenculata. Ghlata baba taCa crezin c'a§a
lesti. Cin sa 'ntram in casa ni'nchedicam pin nijlocu
Digitized by Google
268 RJMN1CU-SARAT
tinzii cu o budacicft \ pa carl-o $tilam pusa 'n fundu

odail din fund, cu ni§ti bucat di zlanina. Cin catam
in la, zlanina nicairl. Aveam doua bucat di piece *,
3
doua zlaninl §'un cirnat di eel lung atirnat in chileru
dila spatili casil, ll-a luat §i p'alea. A'ntrat in casa mari,
4
aveam su pat doua pirnai cu untura tochita, o pir-
naie p'a mal mare a
luat-o una fil-a lasat-o; am zis
§i
bodaprosti mal lasat una di mincari. Incolo

ca fil-a
la ci sa mini! pa Dumnezeu, nu fil-a mal luat fiiftic.

Ci fil-a luat fil-a luat, ci nu, nu. Ultal, mal avea baba
aruncat la chiCoru patulul v'o patru franci, sa vedi ca
il clnd a catat untura I-a gasit, c'a§a zic iau ca numa
dup'ali mlncarii a vinit. §i IotI-a§a am paît.
CostTeniT-Marr — Dunitru Stofan, 64.
IV
Drep sa spul, di cin 1-a pus dracu pa Ghiâ Pochil

dt-a di^chis cri§ma ala linga not, mal in toati zili ma
due p'acolo. Incalltea popa cin ma vedi numa auz: „al,
mo§ Dufiitri". §i lul H yini ghini al draculul, ca un ban
ca mergi'n tijghea la hi-su. Zau,
cari-1 cheltue^ti $tii fel
ci dracu cu atitea bogatil! §i ari ni§ti tuica dila
s'o faci
Dedule§tl, spul drept uty neamurli cin bei. §1 cum zic cin
ma chlama ciniva dl-acasa, baba intra'n casa §i-l la la
Western, sa ll-auza fa(a ci H-audi dosu nici spri mini
nu s'ar mat ulta niminea. Intr'o zi iream afara pa prispa,
treci p'acolea Sotir: „at, cumetri Dufiitri, sa ni cinstim
colea la cri§ma asta noua tt
. Babil mat ghini-I dai o pal-
ma di cit s'auza a§a. Sa ulta rati la cumatru, tel sa vedi
c'a priceput, ca-I zici:
Mutinies.
*Carne.
•Camara, chelar.
Vase mari de pamlnt de 4—5
4 litri.
Digitized by Google
rImnicu-sArat 269
— Lasa, cumatra, ca nu stam mult.

— Da §tiu iau cri§ma voastra, H mul pina 'ntra{
acolo ca di i$it nu va mai gindit, rabda ghletili doghi-
toaci 'n co§ar.
§i Ioti-ajja.
Costfenir-Marr — Dunitru Stofon, 64.
Cini nu îni Chilichii 1

, sa §til ca-i rati di lupchl, ca-I
maninca lupchil oili.
Rusalili, Doamni paze§ti, is reli di nebuneala.

La Nez-di-Pere{* sa'nnumara otiali.
Trifu tl-apara di gindacl.

Chletrili- lu Sin-Chletru li lini omucai rati di chlatra,
c'alfel l\ bati grindina porumbu $i yila.
Pintilel calatoru calatore§ti vara.

Tanasi-I bun di Cuma.
Spalacaniili li {ini fimela, §i spala toati C-ari di spalat.
Co9tIenir-MarI — Dunitru Stolan, 65.
VI
Raposatu, boleru Costachi, al cu casili marl pa undi

trecu§, irea muncitor §i filotim. C\\ n'a cununat! Cty n'a
botezat! Pa vremuri di lipsa ajuta pa nevote§.
Slobozila-Galbinf — Ion Dunitru $tetan, 65.
iPilipil (Filipil).
•MiezH-PSresimT.
Digitized by Google
270 RiMNICU-SARAT
VII
Cam in toati parîli 'mprijur obicelurli §i gralu-I

la tlel. Unioari cin yin MuntenI d'ii din (ara ungurea-
scA, pAi ti riinunez di gralu lor.
Slobozifa-Galbinr - Ion Dunitru §tefan, 65.
VIII
Chilichil sa (in cA sint rai di jiganil. Fimeili lichesc

gura sobil ca sa sa legi §i gura lupchilor.
Viniria nu-I ghini sa speli rufi, nici sa coasi ca pa
lumea ailalta li da sa bea zoili rufilor.
tn Simbata lu Sin-Toadir fetili sa le§He cu ogrinj di
la cal §i sa chlaptana ca sa capiti par frumos. Cind H
fata nichiptanata sa 'ncurca caii lu Sin-Toadir in paru ii.
Slobozifa-Cjalbini — Ion Dunitru §tefan, 65.
IX
Lazar a murit di doru platintilor, §i-I ghini sa 'mpart

placinti 'n Simbata lu Lazar.
La Nezu-di-Pere^ 1
nu sa lucreaza, numa sa 'nnumara
ouli adunati dila paserl, ca li prie§ti ghini.
Nici joili dupa Pa$ti sa nu lucrez ca-I rati di traznet.
Slobozila-Galbinl — Ion Dunitru §tefan, 65.
X
Nl-a sfatuit la §coala sa dam citi cind lei pricictorulul
ca'n drept di porumb, cum sa da pa timpu cind irea
coûrli op$te§tI. Da-I greu di noi acum, §i n'avem di-undi da.
Balta-AlbS — Stancu Hire, 65.
îezii-Piresimi.
Digitized by Google
rImnicu-sArat 271
XI
Sintu-Ilile sa plimba nacajit cu caru pa cer §M tot

minios, §1 cind umbla caru iaci sa tuni. lei nu §lile cind
H ziua lul §i tot intreaba pa Dumnezau sa-I spule, da Dum-
nezaii §tile ca-I nacajlt §i nu vrea sa-I spule niclodata ca
sa nu prapadeasca lumea.
Balta- Alba. — Stancu Ilile, 65.
XII
Foca t-apara casa di foe.

Sfintu-Andrel ursa^ti oili sa hile mlncati di lupchi.
La Stmt di Rusali sa poarta pelin la briu $i s'agaâ
§1 pa la fere§tl p'afara §i'nauntru ca sa nu nebuneasca.
Daca lucreaza omu 11 la Rusalili pa sus.
Jola mlnioasa apara di vint §i di traznit.
La Pantilimon sa calatoresc berzili.
Balta- Alba. — Stancu Ilile, 65.
XIII
La ChilichI nu sa cadi sa maturl pin casa, nicl sa

co§, sa nu 'mpungl in chleli, sa nu dal imprumut, sa nu
scot cenu§a, sa nu duel la moara, ca-I rati di tot, it ma-
ninca lupchil ghletili yiti or pa{a§ti omu civa mal rau.
Di Marina sa liche$tl baliga di vaca pa gardu di nuleli
§i sa sa afumi cu la ca-I buna di najit.
Sfintu Spiridon a fos hlerar, §'odata a taiat chiCoru la

un cal di 1-a potcoyit, §'apoI i 1-a pus la loc.
Balta- Alba — Stancu Ilile, 65.
Digitized by Google
272 rImnicu-sarat
XIV
Am facut melinite pa cin cu-arcanu. AtuncI irea greu
nu ca acu. Pa cari-1 cresta la raboj ale§il satulul, musal
tl radica dorobantil §i-l tundea di chica §M tinea §apti al.
Gr&di§tea — Ion Ghlorghitolu, 63.
XV
Nu-I ghini sa lucrezi omu 'n ziua di Foca, ca-I rati
di foe; o tin §i Turcil ca-I cu primejdie.
La Varvara sa'mbarbureaza copchiilcu calini,
Sfinta 1
§'atuncl nu mal zaci di varsat.

In ziua di Trif H ghini sa stroche^tl yiili cu apa sfin-
tita di popa §i sa dal citl-o strachina di malal la saracl,
ca scachl di gtnganil.
Sflntu Haralamble tine Cuma 'n lant §H da drumu
cin vrea, ca n'o lasa 'n vola il sa seciri pa pamint.
In Simbata lu Sin-Toadir firaeili 'ncep capitili *, §1 fetili
sa la cu ogrinj di la leslea cailor ca sa li creasca paru

lung §i frumos.
Gradi§tea — Ion Ghlorghitolu, 63.
XVI
Chilichil sin tril la numar §i sa tin ca-I rati di ji-
ganil: sa nu dal gunoiu afara. sa nu dal imprumut, nicl

saratura, sa nu co§. AtuncI sa string lupchil 'n halti dipa
prada §1 umbla strigoil.
Odat'o baba di la nol a lucrat In ziua di Trisfetitili,
§i ziCa ca n'ari ci sa-I maninci lupchil, §i cind a i§it intr'o
noaptl-afara a §1 ios mincata di lupchl.

Dila Ignat §1 pina la CraCun nu-I ghini sa torcl.
In Marta saca, cini ari rile sa sa duca la riu sa
sa scaldi, ca scapa di la.
Gradi§tea — Ion Ghlorghitolii, 63.
*Se unge pe obraji ?i se descintfi.

•Capetele ptnzel la razbol.
Digitized by Google
PUTNA
6ltf
18
Digitized by Google
Digitized by Google
P U TNA
Sica Dumnezau cind a urzit pamintu, sica facut pa-

mintu mal mari ca 6erlu, §i dl-acoalea Dumnezau 6erea
povatl ba la unu, ba la altu, §i nu-1 spuhea niminea si si
faci. Cin colo laca un aris i§i dintr'o borti. Cin 1-a vazut
Dumnez&u, s'a dus §1 la dinsu §i s'a jaluit. Arisu la 'nse-

put nu vrea ca sl-1 inve(i, ci-I lara frici, §i daca vazu c!
Dumnezau i§ Seri mereu povaâ dila iel, I-a spus cl si
mal ingramadeasca pi pamint la un loc. Cin Dumnezau
a 'nseput a 'ngramadi pamintu, s'a 'nseput a fasi munt marl
§i richi §i vai, §1 di-atuns pamintu-I cu munt §i vai pi Iel.
Dumnezau dac'a vazut c'ari&u 1-a 'nvaât, 1-a blagosloyit

ca si traiasci §i Iel ghini pi nu mu§ti pi nimi-
pamint, si
nea, §iniminea si nu-1 poata omori, $i chlelea cu ghinchii

lui si arda in vatra focului §i si-I bea omu, cl sin bum
di vatamaturi ca doftoriie.
Bolote^ti — Dochra Pirvu, 83.
II
lara un om sarac. Iel avea copchil muty. Iel n'avea

mincari ca si maninsi, H-a spus la copchil ca si §adi acasi
„ci leu ma due, zisi, ca si v'aduc dimincari". Omu seala
Digitized by Google
276 putna
s'a dus. A dat di niscal flacai; il minca pi zi hii-cari

flac&u citi-o bani{i di malal. Omu seala sarac s'a serut di
la flac&il sela ca si mii acolu la il, §i flacail 1-a prinit,
omulul seala sarac si maninsi cit minca il. Flacail
§'a dat
avea un cini §i nul didea di iel mincari, §i omu seala
sarac a zis flacailor sa dei la cini mincari. §'a stat omu
seala sarac pina s'a facut ziiia, atuns a plecat $i s'a dus,
s'a dus, pin'a dat di patru zmel. Zmeii 1-a 'ntrebat daca
vrea si stei la il. Iel a zis ci sta. Zmeii 1-a trimas la
paduri ca s' aduci lemni. Iel s'a dus la piduri §'a belit telu,
§i cu teiu a legat glrne{ili una di alta. §i zmeii cin s'a
dus la iel 1-a 'ntrebat ci di si s'a apucat Iel si facl. Omu
seala sarac li-a spus zmeilor ci di si sa yii mereu la
lemni, mal ghini si lei padurea toati acas). §i zmeii a luat
un lemn acasi §t pi om 1-a trimas la api c'un burduf di
seale mari ci aghia-1 putea radica a§a di$art di zos. Omu
s'a dus la pu(u, §'a 'nseput a sapa pu{u 'nprizur. §i clnd
a vinit zmeu 1-a 'ntrebat ci di si s'a mai apucat §'acuma.
Omu i-a spus ca di si sa yii mereu mereu la apl, sa sapi
mai ghini pu{u 'nprizur si su-1 duci acasi. Zmeu a luat
Iel api §i s'a dus acasi. §'acasi 1-a 'ntrebat pi om citi parali
si-I platlasci ca sl-I dei drumu. §i omu I-a spus sM pla-
tlasci atitea parali citi sasurl I-a slujit. Zmeii s'a sfatuit cu
totf ca sl-1 omoari, §i s'a sfatuit dl-o parti ca si-1 tai, §i'n
noaptea cari vini si-1 culsi 'ntr'o telca, §i noaptea cind omu
ari si doarmi si-1 opareasci. Saracu a ascultat §i Iel, §i
pisti noapti s'a sculat din pus in loc un tumurug
telci §'a
1
.
Zmeii s'a sculat noaptea §'a oparit tumurugu. §i omu cari

lara dl-o parti a'nseput a striga la zmel ca si vrea sa-1
opareasci. Zmeii a spus ci n'a vrut su-1 opareasci, il a
crezut ci nu-I acolu. Dimineaâ omu n'a vrut si pleSi, a
zis ca si-I mai platlasci odati, §i zmeii dac'a vazut a§a, ca
si scapi di Iel, I-a umplut burdufu di banl. §i daca 1-a
umplut, saracu H-a spus ca si i-1 duel s'acasi. Dl-acolea un
Stilp.
Digitized by Google
PUTNA 277
zmeu a luat burdufu dl-a-schinari, §i pi omu seala sarac

1-a 'ncalicat pi burdufu §i s'a dus acasi. II cind a aiuns
acolu acasi, saracu I-a zis zmeulul si stei afari ci ari ni§ti
baiet cam rai §i si-I leii mal intil di chisoru patulul. §i
zmeu cind a vrut si intri 'n casi, baieî tot H zi ^ : *" a ?
Ai-I a minca di carni di zmeu, Aa, a minca di carni

fii-I
di zmeu!" §i zmeu a trintit burdufu aista cu banl ios

§'a fuiit.
§i 'ncalical pl-o llunguri scurti, si hii pintru sinl-
asculti; §i 'ncalical pl-un fus, si hii pintru sinl-a spus.
Bolote^tl — Dochra Pirvu, 83.
Ill
Armati n'am tacut, di v'o doui ori ma prinsesa cu

fringhia, asta a fost la §alzas. lara atuns vornicu, praz-
nicu, §i lara 'nprteuru lul somi ca si ni prinzi mal mul
ca hot?, §i noi ni aparam cu cuîtili. Pi mini m'a prins
Coôfani, mo§u-fiu; iara ca vata§al acu. Am scapat a§a
di ghini §i nl-a dat cty-va in§ la plug la Asanachi, §'a
spus ci sin di vadani. lara citi $apti ani treaba aSela.
Bolote^tf — Lixandru Dedlu, 68.
IV
DI LICHITURl
A plecat [cutari] pi cali, pi carari,

A azuns supt o ripi di parau
§i 1-a 'ntilfiit mari rati:
Lichituri cu sas rau
Lichituri di ma-sa
Lichituri di ta-sau
Lichituri di boi
Lichituri di ol
Digitized by Google
278 PUTNA
Lichituri di api
Lichituri di foe
Lichituri di ve&inl
Lichituri di streinl
Lichituri di nouazas §i noui di feluri.
Pricolis tl-ai facut,

Pi sup chleli I-al intrat,
Carnea I-al mincat,
Siniili 1-ai baut,
Ca un bu§tean a ramas.
leu tl-am discintat
§i curat al ramas,
Cu matura ti-am maturat,
Cu ghisu tl-am pleznit,
Cu cuîtu tl-am taiet,
§i baietu s'a curatit.
Bolote§tI — Marila Buleandra, 60.
DI NAjfT
Najit ro$u intocat,

Sl-al intrat la cutari 'n cap,
Dint, masali, sa-I zdroghe§tI?

Nis masali sa-I chIora§tI,
Nis urechili sa li surza§tl.
Du-ti 'n dialu Delileulul
Acolo lesti masi 'ntinsi
§i faclii aprinsa.
Di nu v'a asculta,
Cu mini inapol v'a lega
$i'n mari v'a arunca
Bolote§tI — Lixandru Dedlu, 68.
Digitized by Google
putna 279
VI
DI ZUNGHl
Bolerl din tara munteneasci

A vinit In {ara moldovineasci
Ca si cati calu iunghlului,
Cu §aua di hier,
Cu friu di hier.
2unghl pi cal a'ncalicat,
§i la nagra mari a plecat
§i $aua §'a atirnat
$i pi 2unghi cl 1-a 'nnecat
§'a ramas curat, luftinat
Ca malca si 1-a lasat.
Bolote^tf — Lixandru Dedlu, 68.
VII
DI DIOCHl
Pasari alba cudalba

Din Serl zbura
Pi chlatra crapata sa pusa,
Sa crapi ochil cul o diochlet pi [cutari].
Dl-a hi [cutari] diochlet di fumei,
Sa-I crapi Mili;
Dl-a hi di fata mari,
Sa-I chisi coadili.
DidiochI cu 'ntilnitura,
DidiochI cu positura,
DidiochI cu saiitatura,
DidiochI cu trimas,
DidiochI cu frigari
Digitized by Google
280 PUTNA
Didiochi cu sasu sel rati.
Sa ramii [cutarij curat, lufiinat,

Ca Dumnezau si 1-a lasat.
Gfiie^tl — MSrifa Neac§a, 64.
VIII
Lichitura-I din suparari; daca m'a batut sini-va,

laca ra'am spariet, ma 16 turfiis, techf, din vinili chisoa-
ralor di ios §i m'adusi pina pin mu§chil schinaril; sa
bati inima §'o 16 pina la chlept di sa 'nneaca; i yini
suflitu la chlept, sa 'ngramade§ti acolo §i nu-§ poati
tra£i suflitu.
Ga£e§tf — Mariia Neac§a, 64.
IX
A chlerit credinâ dila oaminl. feu is fumei acu

di §alzas §i patru di ani, a§a §tiu leu sa hiu, a trait
ghini oaminil In timpurli selea §i paralili avea spor.
Dae' avea parali-l da, §i leu dam, da acu-s vadana.
Dam la oaminl §i la saptamina adusea. Acu s'a stricat
rati, nu-( da o strachina di faina, sta sa sa maninsi unu
pi altu, to{ sa ^n tar! §i marl, §i nu sa ulta la o vadana.

Am fisori patru; $'am un fisor prostolan, 1-a batut Dum-
nezau di s'a prostat di batai, acolo undl-a fost la meli-
tile. §i platesc §i pensia melitarle, tore cu furca §i platesc.
Chlar §'acu am sa dau pi do! ani §i n'am putut. Munsesc

cu sapa, alsiva n'am cu Si sa ma suptil, cu furca, mal
cu discintatu; cu alestea am trait.
Ga£e«ftl —Mariia Neac§a, 64.
Digitized by Google
PUTNA 281
X
DI BRiNCA
tnapol groaza pamintului
tnapol sa ti 'ntors
Sa n'apuS sa ti cos.
Brinca porseasca
Brinca caiasca
Brinca vacasca
Brinca giscasca
Brinca cu raseala
Brinca cu herbintala,
Brinca cu sazitatura,
Brinca cu positura.
Ga£e§tr — Marira Neac$a, 64.
XI
DI NAjIT
Pleaca noua feti
Cu noua sapi,
Cu noua lopet,
Merii pin' la niljoc
Di cali, di carari.
Intoarsi-va-t, noua feti,
Cu noua sapi,
Cu noua lope(,
Intoarsi-va-t.
Nu sapa( maru mari
Din radasina,
Intoarsi-va-t <ji sapat
Najitu din crieril capului lu [cutarij
Najit cu frigari
Najit cu sazitatura
Najit cu positura.
G&£e$tl — M&rila Neacâ, c4.
Digitized by Google
282 PUTNA
Xli
ClNTICU NIOARII
Pi chisor di munti
Merg oili 'n frunti,
§i-s noua sobani
Cu vatafu-i zasi.
Unu-I ungurean,
Di zili mai nicu,
Di trup mai voinicu,
Nant §i suptirel.
Feti§oara lui
Spuma laptilui,
Ochi§orii lui
Mura tfmpulul,
Mura di pamint
Nlazunsa di vint
Coapta la racoari
Niaûnsa di soari.
— Nioara, fiioara,
Si-m ie§tl nazdravafiioara,
Di trii ztli 'ncoasi
Gura nu-t mat tasi.
— Tovaraîi tai,
II ni s'a vorghit
Ca sa ti omoari
§i sa rii ti 'ngroapi
In dosu stinil.
— Nioara, fiioara,
Fluiraû neu
Tu sa ni-1 pui
In virf di paltina§,
Cin vintu o bati
Fluiru ni-o zisi,
Digitized by Google
PUTNA 283
Oili s'or strinii,

§'or insepl-a plln±i
Cu lacrifi di sinzi.
Gfize§ti — Neculal Purdel Mare (fo9t_'cioban), 76
XIII
— Lelit& din Brebu

leu stam sa ti 'ntrebu
Al bar bat or n'al?
— Barbaâlu nl-am
Tinar §i galant
§i 1-am di barbat.
Merindi I-am pus:
Chisor di cuco$
Din ienunchi 'n gos;
Putins cu brinzS,
Didisuptu-I frunza,
$i diasupra-I brinza;
Putina cu unt,
Didisuptu-I lut,
§i diasupra-I unt.
GSze$tf — Neculal Purdel Mare\ 76.
XIV
Codruli, codruju des,
leu din tini n'oi sa les,
Cam intrat di Aic copchil,

§'acu§a mor di batrin;
§'am intrat far di mustaâ,
§'acu§a-s cu barba groasa.
Gaze^tr — Gavriia Purdel, 34.
Digitized by Google
284 PUTNA
XV
Foai verdi lemn domnesc,
Stau in loc §i ma gindesc
Cu Si zili mal traiesc.
Foai verdi marara$,
Nl-am avut un pul cu haz
§i 1-am scapat in alt ora§,
S'a f&cut c&lugura$.
G&ie$ti — Gavriia Purdel, 34.
XVI
Foai verdi §tejarel,

Pi sel dial pi colnisel,
Cum sa primbFun voinisel
Cu calu di dalozel,
§i cu mindra dupa lei.
Mindruâ-m zisea-u-a§a:
— Puni-ma voinic calari
Ca nu mal pot di chisoari
Ca fii-i drumu glonûros
§i nu pot merii pi zos.
Volnicu zisea-u-a§a:
— Aleoleo, mindruâ mea,
Nu ti pos puna calari,
Ca fii-I murgu fiic di zili
§'aghia ma dusi pi mini,
Pi mini §i armili
Disazii cu galbinii.
Mindruâ zisea-u-aâ:
— Dar-ar unu DumnezAu
Potihneasca calu tau,
Calu sa sa potihneasca,
Digitized by Google
PUTNA 285
Tocma 'n git sa ti trinteasca.

Mina dreapta s£-\ scrinteasca
Mina stinga sa t-o fringa,
§i sa îl friu cu dintf
§i sa mil calu ca muî.
Gaurli - Neculal Bobelca, <*).
XVII
Foai verdi fol di nuc,

Di sins anl fusai halduc,
§i la var' o! sa ma due
Sa maninc carni di cue,
Sa beu sinii di halduc
§i sa zic ca sin volnic.
Foai verdi tril aluni,
Sini-I mal strein ca mini?
Numa riirla din paduri.
Amindol fasim bordel
Cu martasil sel di tei,
Cu u§a di clocotis,
Sinl-a mal tresi pl-ais
Pomineasca di volnfe.
Gaurli — Neculal Bobefca, 60.
XVIII
Foai verdi di tlutlun,

Drag fil-a fos caluû bun
Pripoiiit chlar linga drum.
L-a§ fura §1 nu §tiu cum,
L-a$ lasa §i nu ma'ndur.
Daca vazul §i vazul,
Sffnta crusi nl-o facul,
Digitized by Google
286 PUTNA
§i la dinsu n&v&lii.
Pripona§u i-1 taiai
§i pi dinsu m'aruncai,
In 2os la Oltu-1 indreptal,
Ca dl-o minii §i di-un foe
Ifil lual drumu la Olt.
Cin la Olt, Oltu varsat.

Stau in arma razamat
Cu murgu di briu legat,
Cum ii omu suparat
§i di beleli mincat.
Gaurli — Neculal Bobeica, 6C.
XIX
Foai verdi di macri§,

La temniâ lu Ghimi$
Acolo-I Corbea inchis
Pintr'un lucru di nifiic,
Pintru-o gloaba di cal

Pintru Ro§u nazdravan.
Dara Corbea to striga:
— Malca, maiculita mea,
Nat chela dila lacata
5i-AI discui grajdl di chlatra,
Ca sin tril cal
Dila tril crai
Unu ro§u ca focu,
Unu-I alb ca omatu,
Unu-I negru ca corbu.
Puni §aua pi Ro$u
$M ad' di daruiala,
Ca sa lasa Corbea-afara,
Da baba di'ncalica
Pin sati undi tresea
Digitized by Google
PUTNA 287
Tot boieril o'ntreba;

— Di {i-i Ro§u di vinzari
Ji-1 dramuiescu cu parali.
— Nu ni-I Ro§u di vinzari
§H datu di daruiala,
Sa lasa Corbea afara.
Da baba cind a azuns
La §tefan-Voda s'a dus.
—Buna ziua, §tefan Voda,
Nu-I prini o baba'n vorba?
—Si lesti babatii ^
— Sa dflm pi Ro§u di darulala
Sa lasa Corbea afara.
§tefanVoda si vorghia?
—Baba, hai, tu Ie§tl batrina
§i Ie§tl cu mintea di copchila.
Pi Corbea 1-am logodit
Cu jupineasa Carpina
Adusa din Slatina,
Numa din topor sloplita
§i din barda barduita,
Lu Corbea lesti gatita.
— Daca-I a§a, sa traie§tl,
Doamne, Mariia Ta,
Da pi Corbea sa ma vaza.
§tefan-Vod\ Mariia Sa,
Pi Corbea-afara-1 scotea.
lei pi Ro§u 'ncalica
§i da 'ncolea $i 'ncolea,
§i la scara tot trazea.
Da §tefan-Voda-l fntreba:
—Si primbli, Corbeo, calu-a§a?
Dara Corbea-I raspundea:
— Sa sa uiti la mama
§i sa sa 'nve\\ cu 'mneata.
Cin ghini I-a vinit
Digitized by Google
288 PUTNA
Pi masa-o-a zmln£it
§i din curti a porfiit.
$tefan Voda si zisea:
— la vez hoju nenhlerat
il prifiil lea la sfat.
Gaurli — Neculal Bobelca, 60.
XX
Oi, §oicana, malca mea
Qnd irea cu mini grca
Draga-I mal irea lumea.
Daca malca m'a facut
M'a nascut un pul di lup,
Codrilor m'a daruit,
Codril mari m'a facut,
M'a facut un pul di lup.
GSurli — Neculal Bobelca, 60
XXI
Foai verdi izma creaâ,

Duminica dimineaâ
Bati âta la fereasta.
Las' sa bata ca nu-ril pasa,
Ca mal am v'o §apti 'n casa.
— Foai verdi otraâl
— Si ca{ teli pi musel?
'
vaca §i c'un yiâl

§'un drac di ibovnisel.
— Foai verdi di pasat
Si cat lele pi Barlad?
Ima^ dc vite.
Digitized by Google
PUTNA 289
— la vaca §1 cu minzatu
§'un blastamat di barbatu.
Mai barbati blastamati,
Nu baga in sama toati.
l
Foai verdi necoreti,
Su peal i di codru verdi
Mititel foe hi sa vedi.
Nu §tiu focu-I potolit,
Or di haiduS ocolit.
Nu §tiu zasi or sinspraSi,

Or pisti suta mal treSi,
Ca-m friii d'un berbeSi.
Un berbesi ochiâl,
La trii ol aplecaâl,
Nu irea 'n turma ca lei.
§i nu-1 friii cum sa frii
§i fii-1 friii pin cirliii,
§i-l intoarsi pin belsiuii.

Ca sa-I hiicarnea dul§i,
1\ strochlesc cu salamura
Sa tfi la bautura.
Foai verdi griu marunt
Drag fil a fos drumu cotit,
Cu troscat verdi 'nvalit.
Foai verdi trii alun
Puica ma 'ntreaba pi mini
Si fiiA fiii drag pi lumi?
Saghioara dintr'o nii
§i armi di halduSii,
PotiSeaua pin paduri
Pardosita cu aluni,
Cari merg halduS pi la
Frunza H-astupa urma.
Gaurli — Neculal Bobelca, 60.
*Un burete care se face prin pomi, prin nuci.
6188 it
Digitized by Google
290 PUTNA
XXII
Foai verdi di aclaz,

Mori murguli di nacaz
Ca n'am undi sa ti las.
Tl-a§ lasa la talca-fieu
Taica-fieu H uom batrin
Nu cosa§ti vara fin.
Tl-a§ lasa la maica-mea

Malca mea i boghitoari l
,
la boghii §'apuca 'n 6at

§i tu stal di gard legat,
§i di foami roz zabali,
§i di seti schinghi ' din speti.
Ti-a§ lasa la sora-mea,
Sora-mea i fata mari,
Sa dusi la âzatoari
§i mori, murguli di foami.
Tl-a§ lasa la frati-fieu,
Frati-fieu ii uom bogat
L-a dat satu neputat 3 ,
§-Ia bastonu, apuca 'n sat

§i tu stal di gard legat.
Hal, murguli 'n pasu tau
Sa aiung la satu neu.
Haidi murguli la pas,
Ca doara n'ai da in nas.
Plinii-^-or urmili,
Strochi-t-or cararili,
Tot cu lacrifiili.
Hal murguli 'n pas di vremi,
TreS Nilcovu, nu ti temi,
»Di In bobi.
Schimbi.
•Deputat.
Digitized by Google
:
PUTNA 291
T-oI da fin cu yioreli

§i larba cu floriseli.
Mai volnisi Rimniseni,.

tntra'n casa nu ti temi,
Ca di §ini U-al temut,
A. pus spata la pamint
§i ochi negri-a putrizit.
GSurli — Neculal Bobefca, 60.
XXIII
Cin s'a ficut pamintu a fos serf mal mult §i pamint

mal puînel. §'a trimas Dumnezati pi la toati lighloili ca
sa 'ntrebi sa vaza §i-I di facut §i nu §'a dat sama niminea.
A trimas la aris, a trimAs pi corbu, §i corbu a gasit o
mortaSIuni undl-a hi gasit, s'a-u-oprit acolo sa mininsi, §i
Dumnezati a fos silit ca sa yii digraba §i 1-a blastamat:
Corbuli, sa hii penili teli cum
ii inima mea. §'a trimas
alta lighloai, alta pasari $'a adus arisu. A 'ntrebat ariSu,

„si sa fac leu? — Vez ca am pamint mal mul §i seri mal
putinel*. lei o data s'a lun£it $i numa s'a 'ngramadit cum
H bulzu: „a§a sa fas, zi£e, cum is leu, sa-1 strini pamintu
gramada la un loc*. §i hinca a strins pamintu s'a facut
munt §i dlaluri. [§i Dumnezau i-a mutyafiit §i I-a zls
„Iac'a§a arfeule sa trae§tll Atita-I povestea.
Vizantea — $arbu Grozavu, 84.
XXIV
Foai verdi §tejarel
Citil uomu tinirel
Sa (ini doru di lei,
Daca uomu 'mbatrine§ti
Doru sa calatore§ti.
Vizantea — $arbu Grozavu, 84.
Digitized by Google
292 PUTNA
XXV
Asta lama ma 'nsural,
Tinirica 31-0 lual,
Dl-o suta sinzas di al,
Din^t 'n gura staQcnnuna,

Ca paril la curaturt;
$1 la git ari mSrzeli
§i 'ngura n'ari masali;
Dint n S ura nu " s di loc,
*
Fara §apti nu sint uopt.

Vizantea — §ftriHi Grozavu, 84.
XXVI
DI mu$cAturA di $Arpi
Sulimindrita prisma
Intra 'n uos di cheliâ
§i cheliâ-I di uos
§i uosu-I di carni.
Vizantea — Nedelea Neculal Slobanu, 70.
XXVII
DI 2UNGHI
Sa stal sa ti ostuIe§U, c'apoi am sa ti trudescu truda

cinichil. sap, $'o samin, §'o încanescu, §'o culeg, §'o to-
chlescu, $'o melty, o rayil, o fac cair, o torcii, o ri§chilu t
o coc ', o deapan, o urzftscu, o 'nvalesou, o navadescu,
tn crabftr.
Digitized by Google
PUTNA 293
o minjascu, o {as, o dau pin spata, pin i{&, am {asut-o,

am 'nafghit-o, am facut-o val, am croit-o, §'am cusut-o,
§'am lmbracat-o.
Vizantea — Nedelea Neculal Slobanu, 70.
XXVIII
Zvircolacil manlnca luna §i soarele §1 sa 'ntunica;

:iu-I vedem ce slnt, ca sa pun pe cerl acolo §1 pe luna.
La un an la doi sa 'ntimpla odata. Trage popa clopotu,
sa 'nchina §1 oamenil, £ocdne$te doud Ware sau doua cu-
\ite unu 'n altu §i piste un Cas §i jumatate lar s' arata.
Nu $tiu C-o hi, doar sa pune nor derep luna §i lumea
zice c'o manlnca zvircolacil.
Dragoslovent (Soveja) — Marina Gosavu, 75.
XXIX
DE DEOCHl
Fugi deochl dintre ochl

Ca U-ajunge vint saratu,
Sudor! de om botezatu,
Sa crape ochil cin' tl-a deochlatu.
Sulemendriâ pistrtya
Intra 'n tufuliâ,
Cum intra, cum fata,
Puil-jj minca,
Cum rnlnca, cum crapa,
Crapa-I-ar ochil cul tl-a deochlat,
§i sa ramiie curat luftinat
Ca argintu-al strecurat
Cum dela Malca Precista 1-a lasat.
DragoslovenI (Soveja) — Marina Gosavu, 75.
Digitized by Google
294 PUTNA
XXX
— Niortya fiica,
Ai fos nazdravafiica,
Di trii zili 'ncoaSi
Gura nu-{ mal tasi,
Ca la apa tl-am adapat.
La larba tl-am pascut,
£i lupu mfnca-tl-ar?
Oai lai, buealai,
Nioriâ fiica,
Cu Hna pi tini cladita,

Di Si gura nu-{ mal ta£i?
— Stapini, stapini,
lo ^-a§ spuni
Ca s'a voroghit
Trii stapini a tai
Ca sa ti omoari
Ca ai ol mal multi,
§i sa ti ingroapi
In dosu stinil,
Uni zac cinil.

— Nioriâ nica,
Di m'or omori
Sa-m pui la chisoari
Busima§ di fag,
Fluira§ la cap;
Cin vintu-a bati
BuSima§ sa-m cinti,
Fluiru sa-m striii
§'oili s'or strinii.
Pi mini m'or plinii

Cu lacrifi di sinii.
Qmpurli — Toadir Bodea, 70.
Digitized by Google
PUTNA 295
XXXI
DI DlCOCHl
Pasari alba cudalba,

In chlatra calca,
Chlatra pi patru p&r^ sa crapa,
A§a sa crapi uochii
Cui a diochlet pi [cutari].
Dl-a hi di fata mari,
Sa-I chisi pletili,
S'o riza fetili,
Sa-I hii suda.

Dl-a hi di fumiei
Sa-I crapi Will,
Sa-I curga laptili,
Sa-I moara pruncu di foami,

Sa-I hii suda.
Dl-a hi di codru,
Sa-I chi&i frunza,
Sa ramii fiegru,
Sa-I hii suda.
Dl-a hi di cimpu,
Sa-I chiSi florili,
Sa ramii slutu,
Sa-I hii suda.
Dl-a hi di apa,
Sa-I sa£i izvoarili,
Sa-I ramii chletrili,
Sa-I moara pe§tili,
Sa-I hii suda.

Dl-a di vint,
Sa-I chiSi arichili,
Sa-I hii Suda.
Aista uom
Sa ramii curat
Digitized by Google
296 PUTNA
§i lufiinat
Ca malca-sa si 1-a facut.
Ca spuma di mari,
Ca r6ua di soari,
Ca sfinta zi di azi.
Cimpurli — Mania lu Todira? Toma Potopu, 66.
XXXII
DI DlOOCHI
Fu2 didiuochi
Diijtri ochi,
Negru ca corbu,
luti ca focu.
[Cutari] sa ramii curatu
§i luAinatu
Ca Dumnez&u si 1-a lasatu.
Ca spuma di mari,
Ca r6ua di soari,
§i ca sfinta zi di azi.
Cimpurli — Marifa lu Todira$ Toma Potopu, 66.
XXXIII
DI DlOOCHI
Vini suta di la munti

§i linii ghtyalu 'n frunti.
Nu vini suto din munti,
Di linii ghtyalu 'n frunti
§i linii pi [cutari |
Pin 26ni, pin sprinSeni,

Pi uochl, pintri uochl,
Pi faâ, pintri faâ,
Digitized by Google
PUTNA 297
Din inima, di supt inima,

Din rinza, din osfnzft.
DiuochI cu positura,
Diiiochl cu'ntflnitura,
DiuochI cu sas rau,
DiuochI p reeled tu,
DiuochI di uom intors di la ttya,
DiuochI cu frigari,
DiuochI cu trimasu sel mari.
Cimpurli — Marila lu Todira§ Toma Potopu, 66.
XXXIV
Strlgoil cin chleri luna sa fac zvircolas; sa fac $i
din copchiil 6ela cari n'apuca botezu. Copchiil din rucli,
din verl primari §i din fra{ sa fac $i il zvirc61as, cari

mor niboteza(, dintr'aistea-s facuj. Sin cu coada §i sa sui
sus la serl di maninca luna; cin sa'mpline^ti luna, atuns
cln chleri. Numa di clt traii cloputu §'aprindi zmlerna
§i tamii §i sa'nchina, $i toaca 'n coasa §i 'n tilins, tran-
canesc tilinsili, daca prindi lumea di vesti 'ngraba, daca
nu, o maninca vrut nevrut, rupi dintrlnsa ca cum ar rupi
mascurii din bostan. Sa vedi dol baie{ acolo cum sa raped
unu dl-o parti, altu dl-o parti. Acu numa di v'o ci\-va
anl n'am vazut, da 'nainti di cfti orl! Da sini n'o vedi
cin sa'ntimpla!
Clmpurii — Mania lu Todira§ Toma Potopu, 66.
XXXV
Nioriâ draga,
Di trii zili 'ncoasi
Gura nu-l mal tasi.
— Stapinl-a§ tasea
Digitized by Google
298 PUTNA
Daca Ai-a§ putea,

Ca lo-u-am auzit
Di dol verl primarl
Ca sa ti omoari,
§i sa hi ti lei
Din zburdu l oilor,

Din iocu fieilor,
§i sa tii tl-omoari
§i sa fii ti'ngroapi
Din dosu stinil,
Undi za6i cinil.
lo nu ti-ol lasa
Stapini, stapini,
In braja ti-ol lua
§i ti-ol arunca
In ftijlocu stinil,
In zburdu oilor,
§i 'n iocu fieilor,
§i 'n verdea(a cimpulul.

§i ia umbra codrulul,
In florili cimpulul.
Cin vintu hi-a bati,
Codru cind a cadi
î umbra \-a faSi,
Cin vintu hi-a aburi

Ninus* di flori (-a vini
§i noi toati ti-om boSi.
Clmpurile— Marita lu Todira§ Toma Potopu, 66.
>
C!nd sbunli oilc de sr joaca
•Miros.
Digitized by Google
PUTNA 299
XXXVI
DI DISFACUT
Sculatu-m'am az sfinta Mart

Gras §i frumos
Bun sanatos,
Cu minteili suplicati
Cu minuli albi 'mbirnati,
Cu sprinsenili mindri 'nchinati,
§'am i§it afara 'n prag
Sa vaz du§manii nel si facu.
Du§mafiil §i du§man£ili
l§ pustiisa casali
§i Al-aînea drumurli,
Cu toati farmisili.
Cum du^manif m'a vazut
Ca lo-u-afara ni-am i§it,
La mini s'a rapezit,
Drept in faâ m'a stuchit,
Cu palmili pisti uochi m'a palmuit,
In casa di speti m'a hujuchit 1
.
Daca 'n casa m'a bagat,

Par di drac pi cap nl-a-u-aruncat,
Cu camera di lup m'a 'mbracat,
Cu ochins di urs m'a 'ncatyat,
Minu§ di bursuc in min' ftl-a bagat
Schin §i marasin pi limba fil-a aruncat,
ChiSoarili fix li-a inchedicat,
Minili fix 11-a legat,
Limba ca fii-a fericat
Oochii 'n cap ni-a painjinit
Faâ ca fil-a \ i^tiiit
lo daca m'am vazut
, Iml>rlncit.
Digitized by Google
:
300 PUTNA
Atita di negru §i slut,
lar afara ni-am i§it,
In sus m'am ultat,

In ios m'am ultat,
Altu ftica
1
n'am v&zut
Un §tejar mindru 'nfrunzit,
La tulchina masa di-ariint.
Da la masa sini ?adi?
§adi Domnu Dumnez&u

§i cu Malca PreSista.
Cu Air sa ftirue^ti,
Cu pini sa hrane^ti
Cu yin sa sinste§ti,
Cu nleri sa 'ndulse?ti,
Di [cutari] pomine^ti.
Malca Pre&sta auzirft
Bind §i mincind,
Jiplnd §' olicaind.
Malca PreSista 'n chisoari s'a sculat,
Pi potica s'a ultat,

Pi [cutari] 1-a vazut
PHngind, olicaind,
Slut §i urit,
Negru §1 pirlit,
Di chisoari 'nchedicat
§i di trup fericat
§i di min' legat,
Di uochl chiorit,
Di limba muît,
Di faâ sluît.
Malca Presista fuga-u-alergat
Di mina dreapta 1-a luat
§i din gura I-a 'ntrebat:
— Si plini, Si ti-olicaie^ti
1
Nimic.
Digitized by Google
PUTNA 301
Negru §i pdrlit
Di feâ slutit?
— Cum n'ol plinii
§i m'ol olicai,
Ca nu sin negru §i urit,
Dintfa mea nascari,
§i sin fiegru §i urit
Di faptu sel mari,
Ca lo-u-az m'am sculat
§' afard 'n prag ca m'am plecat
Gras §i frumos,
Bun sanatos,
Du^mafiii m'a-u-aflat
Dl-a fuga-u-alergat,
Par di drac pi cap nl-a-u-aruncat,
Cu camera ftagra 'mbracat,
Cu siuboti fiegri m'a 'ncatyat,
Manu§ negri 'n min' fil-a bagat
Fa(a ca fii s'a schimbat,
Potretu fieu hi 1-a luat,
$i pl-a mortulul fii 1-a <*at.
Paru din cap fil-a luat,
La propreli 1-a legal,
Din urma ca ftl-a luat

§i 'n tochila 1-a bagat,
NicI cu-atita nu m'a lasat,
Cu muJti fapluri m'a 'mbracat,

Cu lut dila tosila,
Cu lemn dila tochila,
Cu zmoala dila moara,
lo pi undi-am calcat
Lumea-am suparat
Cu sini-am vorghit
Tot ma horopstt,
— Nu plinzi, nu U-olicai
Ca lo pi Uni nu ti-oi lasa,
Digitized by Google
;
302 PUTNA
D mina dreapta tl-ol lua,

Pi potica 'n slava seriului tl-ol ridica,
Pi potica ti-oi indrepta,
Potica lu Adam,
La fintina lu lordan
Cu stilchii di !eu§tean,
Cu m&r£eli di margaritar,
Cu piriu di yin,
Cu spuma di ftieri.
Nis cu-atita nu ti-oi lasa
tibli di busuioc
In mina dreapta ni-oi lua,
§1 di cap tl-ol aplica,

In fintina tl-ol arata;
Cum tl-ol videa di slut,
Nu* ti 'nspaiminta
Ca 10 pi tini nu tl-ol lasa
Cu apa din fintina lu lordan ti-ol spala,
Cu stibli di busuloc ti-oi matura
§i di fapturi ti-oi discurca
Chisoarli ti li-oi dischedica
Minuli ti li-oi dizlega,
Ochii U i-oi dispain£ini.
Fa(a t-oi disvi§ti£i
Sprinseni di corb in frunti t-oi lichi,
Ochi di §oim in cap t-oi darui,

Faâ di coala di hirtii t-oi zugray ,
Buzili (i li-oi inrumini

Dint di margaritar in gura t-oi arunca,
Suflital di yin t-oi
da
Di mina dreapta ti-oi lua
Pi pamint ca t-oi lasa
Ca un vi§in frumos inflorit,
In poali poliit,
In virf zugrayit,
Cu florili diar£int
Digitized by Google
PUTNA 303
It sari §i-t ras&ri

Pin stoara, pin stoboara
Pin seti di feti
Pin stoboara di flacai
La mese di oaminl batrinl.
Cit vor hi 'nainti,
Or sta §'or a^tepta;
Cit or hi in urma,
Or da di fuga §'or aiunii
Or intreba stoboarili seli tiniri
Pi seli batrini:
lotl-on pom frumos inflorit
Din rai slobozit.
Or zice sil batrinl
Ca nu I pom frumos inflorit
Ca s*a disfacut
§i pi leac s'animerit.
lar 6ini lor 11-a facut
Ca lemnili 'n codru s'or usca,
Ca lerghili s'or legana,
Ca florili cimpulul s'or scutura,
Ca ni§ti buturui: pirlitl-or raminea.
Ca ni§ti buturu£ pirliti,
Di vinturl batuti,
Di pasarl Suchiti,
Di Dumnezau nivazuti.
Cimpurli — Marila lu Todira$ Toma Potopu, 66.
XXXVII
Plecal pi cali, pi carari;
La ficljoc di cali ma'ntilnilii
Cu noua lupchl intaritat,
Inherbintat,
Cu gurili cascati,
Digitized by Google
304 PUTNA
Cu linghili spinzurati,
Cu din(i di hler,
Cu maslelili di o^l
— Undi va du^Hi?
— Ni du&im la paru lu Salim,
Frunza sa I-o 'ngalbinim,
1
Otraza si I-o vi^tijim.
— Nu va dusit la paru lu Salim,
Frunza si I-o'ngalbinit,
Otraza si I-o vi§tijty]
Sa va dusty la [cutari]
C'a facut cherit,
Cherit piclisit,
Cherit cu ro§aâ,
Cherit cu albaâ,
Cherit cu negreaâ
Cherit sapaslos,
Cherit mincasios,
Cherit di nouazles §i noua di nlamurl.
Cu diny sapati-1,
*
Cu maslelili roade^H,
Cu limba Unziî-l,
In Marea-Neagra aruncaî-1,
Calini departati-1.
Si iasa:
Cheritu din chleli. di sup chleli
Din criiril capulul,
Din fa(a obrazulul,
Din sfircu nasulul,
Din toati 'nchiiturili lul.
Si Iasa din chleli, di sup chle ,
Si ramii curat,
Ca ariintu di stricurat.
Balca — Marila Busutoc,
'P'lterca.
Digitized by Google
PUTNA 305
XXXVIII
A fost odata, mult d'atuns,
ii pi cind umbla Sfintu
Petrea cu Domnu Isus pi pamint $i sa'ncatya cu ochins
di hler.
A fost odata tril fra(. Pi unu-1 chema Zoridizi, pi
unu Sara §i pi unu NIezdinoapti. Li plasea la citi§-trii
si umbli pin toati padurli dipa vinat. Si dusea pin toati

locurli fara chic di frica.
Odata pi cind a§tl trii fra( umbla la 'ntimplari pin-
tr'un codru des ca perila, a dat d'un palat mari, cari
Iera a lu Barbacot.
Asta Iera dus la vinat cind a azuns acolo, §i ii na
gasit la palat di cit p'o fata, cari fasea mincari pintru
Barbacot, stapinu ii. Doi din fra{ s'a dus la vinatoari, ca
si mai aduca siva, §i fratili a! mai Aic, NIezdinoapti, a
ramas si faca mincari pintru ii, la bucatarila lu Barbacot,
la un loc cu fata pi cari a gasit-o il acolo. Fata-I tot
zisea si fuga, si s'ascunza undi-o §ti, ci d'o vini stapinu-su,

ar'sa hii rau di capu lul. Da lei par'ci nis n'auza §i-§
vidia di treaba.
Cind a vinit Barbacot, s'a suparat focpighletu uom*
ci di sia 'ndraznit si intri 'n casili lul. Pi urma §'a luat
sama ?i 1-a iertat, da I-a spus sa nu-i mai calsi p'acolo,
ci-i nevoi. Apoi Barbacot, s'a dus iar la vinat §i cind a
vinit Iar, a gasit la palatu lui pi fratili al niljosiu, caruia-i
vinisi rindu si iaca mincari. Pi asta mai a fos sa-1 bata
di suparat si Iera, da Sara s'a rugat di lei §i 1-a Iertat,
da I-a spus si nu cumva si-1 mai gasasca acolo ci-1

omoara. Vez Barbacot, credea ci-I tot al dintai, ci
. . .
samana ai tril fra( unu cu altu, ca cind ar hi fos zemini.

Tuma pisti v'o citiva zili cind a vinit Iar Barbacot,
a gasit la palat pi Zoridizi facin mincari. Acu nu s'a
mai putut tinea §i I-a dat o palma zdravana ilacaului. Da
§i asta nu s'a lasat §i cin I-a luat odata, §i cin 1-a trintit
di pamint, a ramas mai mort. Nu s'a multafiit voinicu
G158 20
Digitized by Google
306 PUTNA
numa cu-atit; da 1-a luat un copac traznit,

§i 1-a dus la
pi cari-1 $tila 'n paduri, §i 1-abarba 'n tan-
'ncurcat cu
darli copaculul, ci Barbacot avea o barba lunga di si i
tira di pamint §i d'ala ii zisea a§a.

Cind a vinit ailant fra^, 1-a gasit foarti vesel $i
cind a aflat di isprava lul, 1-a rugat sa li ariti §i lor undi-i
Barbacot. Cin s'a dus la copac, ala fuzisi cu copac cu
tot, 11 scosasi din pamint §i fuzisi cu iel, ca nu-§ putusi
dascurca barba. Hinca si cuno§tea urma pi undi tirisi

copacu, s'a dus dipa Iel, pina a azuns la o borta mari,
undi si virisi pisti un balaur, cari-1 mincasi.
Acu ai tril fra( a ramas stapinl pi palatu lu Bar-
bacot $i s'a a§azat acolo.
Balca — Ion Rachleru, 1 1.
XXXIX
Odata uri leu s'a 'ntilnit c'o mita §'a 'ntrebat-o:
— Di si Ie§ti tu a§a nica, fa?
— Apil, cum sa nu hiu nica, daci traesc tot in
casa cu oaminil $i cu copchiil lor, cari ma bat hojma.
— Fa, la asculta ! A§ vrea sa vaz §i leu un uom, si
§tiu §i leu si tel di lighioana-I Iel.
— Daci vrel si vez, apli hal cu mini la capu podu-

lul, ci p'acolo tree ii mereu.
Pi cin §adea ii acolo, a trecut un copchil la §coala.
— Asta-I om? intreaba leu.
— Ba nu, asta acu
si iasi, a zis miâ.
Dipa ala a trecut un unche§ batrin di tot.

— Asta-I om? intreaba leu.
— Ba, asta a fost, zisi mi\a.
Mai la urma tresi un soldat insins cu saghle §i cu
pu§ca pi umar.
— la, asta-I om, zisi mtya. Daca vrel sa-I vez pu-
terea, la-ti cu Iel la lupta.
Digitized by Google
PUTNA 307
Leu si dusi minios la soldat §1 asta cind il vedi,

puni pu§ca la ochi $i tra£i 'n lei, §i-l rane$ti in citi-va
locurl $i dipi si a mintuit gloanîli, a scos saghla $t 1-a
loyit di I-a rupt falca §'o laba.

— Cum ti si pari uomu"? 1-a 'ntrebat mija cind a
vinit la ia fugind di uomu, cari-1 virisi'n sparie^.
— „A dracului-s oaminil a§tia! Ma Air ci tu al
mai ramas atit di ftica §i n'ai murit di mult!
B&lca — Costandin VranSeanu, 10.
XL
Strugura§ batut di bruma

Rau-I, Doamni, fara muma
Strugura$ batut di chlatra,
Rau-I, Doamni, far' di tata
Rau-T, Doamni, pin streini

Ca discult pin m&r&sluni.
Rau-I, Doamni, pisti tot
Cind omu n'ari naroc.
Hal naroc, naroc, naroc,
Di U-a§ prindi la un loc
Sa-t pul lemni, sa-t dau foe
Ca sa zis ca n'ai naroc.
Foai verdi di aclaz,
Pulca nu-t mai fasi haz,
Cas ca mini-o sa ti las
Cu coatili pi zaplaz,
Cu lacranili pi obraz.
Dl-a§ avea un drum mai lung,
Sa ma due pi lei nauc
§i 'napol sa nu ma tilt
Foai verdi marasluni

Sini ma §tii pi mini
Digitized by Google
308 putna
Cu si foe traiesc pi lumi

Amarit §i val di mini
$i nipitrecut pi lumi.
Mara$e$tf — Vasili Sfobotarfti, 40.
XLI
Foai verdi hir mohor,

Cuculet di pi razor,
Tu n'al nila n'al nis dor

Dar lo-u-am nila .sidor,
Numa n'am arichi sa zbor,
§i sa zbor pi sup pamint
La maicuta la mormint,
Sa-I vaz oasali 'n$arati
$i sprinsenili 'nghinali;<
Sa-m pul capu pi chisoari
Sa ma jalul di ma doari;
Ma doari'n chlept §i*n schinari,
To di doru dumnitali.
Foai verdi §'un lipan,
Uiti, neni, sui dlalu
lo-I cunosc urma $i calu;
Calu-i sur, nelca amur 1
L-a§ blastama §i nu ma ndur

Ca nl-a fost on an amur.
Mara$e$tl — Vastli Siobotariu, 40.
XLII
Foai verdi odoleana,

Ghiti§or di pisti dial,
N'ai vinit la noi di-un an

l
Amor.
Digitized by Google
PUTNA 309
N'am vinit c'am fos bolnav.

Aai fos bolnav §'am zacut
§'am zacut pi prisp' afara
Pl-un serSaf $'o plaponloara.
La Dumnezau m'am rugat,
Di pi boala m'am sculat
§'am facut cum am putut,
§'am fmprumut,
loat calu
§'am vinit di v'am vazut.
Si folos ca v'am vazut,
Ca fil-am gasit pulca 'n pamint.
Foai verdi tril maslini
SI-oI sa fac s'o leu cu mini,
Macar calea 2umatati,

Sa nu-m pai a§a diparti.
Mara$e$U — Vasili Sfobotarlu, 40.
XLIII
Am
facut o§tiri pi vremea lu Cuzea. He, he, sireacu,
Si mai barbat lara Tomna 'n noaptea cin 1-a da ios
! . .
din tron, laram di garda la palatu lui. Nu §tilam ninic

ca 6i sa hii. Tomna noaptea vazul ca 'ntra tunarl
tirziu
cu roatili di la tunuri imbracati cu rotogoali di pai. Si sa
ztc, n'am vazut cum l'a zgonit. Spunea unii ca Tar hi in-
velit cu'n §er§af §i Tar hi suit intr'un radvan §'a luat-o
la goana.
BlihanI — Ionita Marinu$, 67.
Digitized by Google
\
Digitized by Google
COVURLUI
Digitized by Google
Digitized by Google
:
COVURLUI
lera dol batrinl §'av6 o ghiati fati numa $i 16 s'o

amurizat di-un flac&u, dl-un tinir §i tiniru s61a lera strigol
§i 16 nu l-o $tiut ci-i strigoi. Acu lei — ca fetili la {an
„Fa, tu Ie§ la mini disari?" Ci $i 16-1 IughI6. Uo i$it odati,
di doui on §i iel nu I-o facut fiifiic.
§i piurmi fata asela o spus la altf fati: r Fa, cutari

vini la mini, da nu §tiu cum 11, il rasi di tot §'ospus: fa,
tu merZ dupi mini, leu vreu si ti ieu\
§i 16 si s'o gindit, si furl-un val di pinzi dila ma-sa
din ladi §i s'o dus cu lei, cu strigolu. Cin colo, o dus-o la
bisarici, in ograda bisari&I, §i s'o dus tocma la mormintu
lul acolu §'o zis:
— Intri, fa, acolea tu!
— Intri tu 'nainti, I-o zis fata, si vad cum intri §'apai
intru §i leu.
Dupi si o intrat Iel, 16 I-o dat capitu pinzi! §i pin'o

tras iel pinza toati, fata o fuiit. Cind o a2uns fata acasi,
crapa inima 'ntr'insa di frici §'o dat Dumnezau $'o cintat
$i cuco§u $'o ramas Iel, strigolu, acolu pi urmi.
Fata o spus la paring §i s'o dus acolu la bisarici

oamtnl mai muty $i adivarat o gasit pinza acolu, cum o
spus fata §i pi Iel l-o gasit cu gura n 2os. Pi urmi l-o diz-
gropat oaminii §i I-o batut un par in inimi $i cu atita o
scapat fata.
Galati — Anica Ispas, 60.
Digitized by Google
314 COVURLUI
II
mort in casi §i sar mtyi,

Si fac unii strigol, cindu-I
cini pisti lei Cindu-I mort in casa nu si prime§ti mtyi or cini
in casi, §i atunS ii pazi mari 'n casi: astupi oglinzili, as-
tupi cadrili, ca si nu si vadi §i nu maturi casa par' nu si
ridici mortu. Pi urmi cindu-1 ridici, stric'o oali in urma
lui, sici si nu mai moari nimea acolu 'n casi. A§6 si

zisi la nol, la RuminI, da §tii Dumnezau!
Galatf — Anica Ispas, 60.
Ill
Cindu-i fimela lahuzi, nu si lasi singuri 'n casi par'la

ob zili §'atari si nu lasi, s& nu lipsasci dl-acolu, ci vini stri-
goiu §i schimbi copchilu : ii lasi pi-a strigolulul §i-l 16 pi-a
lahuzil. Da undi mai iesti acu a§6! A§6 lera pi-atuns,

spun£ ghlata mama. Ci strigolu asela cin'o cre§ti mari, i§
omoari paring!, umbli par'al noulea neam, noaptea, Tel tot
cauti si faci rau.

Moartea lor, a strigoilor, si-i bati un par in buric.
Alfel daci moari, lei tot si scoali, n'ari odihni.
Galatf — Anica Ispas, 60.
IV
La Boboteazi, fetili fac pi ursiti, ca si visazi pi ur-

sitoru lor. Fac citi-o turti sarati: puni o coaji di nuci di
sari §'o coaji di nuci di faini $0 coasi. S'o pui la cap, sup
perni, da api si nu b£, nis la fereasti si nu si ulti, si-§
vadi ursitu lor.
La anu nou si pun trii fol di seapi §i daci H-o gasi

plini cu api, ari si hii timpu bun, ari si hii sloati la cimp.
Digitized by Google
COVURLUI 315
La zili marl, la Craslun, la Sfintu Vaslli, la Pa§tl, si
dijjchidi serlu §i cari vor si nu doarmi, stau toati noaptea

§i pazasc, §i cin si di§chidi seriu, il ser or sanatati, or banl,
or naroc. Saraca mama a vazut: sicl si fasi ca o carari
§i 'ntr'o parti $i 'ntr'alta.
Cindu-i sasiti, si udi o fimei 'ngreunati, ca si ploai.
A§6 zic oamenil, da noi par'ci §tim!
La Sfintu Andrii, si nu maturi, si nu dei gunolu din
casi, si mi dei fiifiic afari, ci-I primijdlos. Si (ini Sflntu An-
drii pintru oaminil cari sin drume(, di lupchi. Spri aiunu
lu Sfintu Andrii, si unz ferestili cu usturol, u§ili, di strigol.
Galatt — Anica Ispas, 64.
V
Radasini di calamb o amestis cu rachiu di drojdil, il
buni pintru vatamaturi §i 2unghi. Burueni altili: larbi

mari pintru aprins in casi, o aprinz — fereasca Dumnezau !
—
pintru toati boalili — duci-si pi pustii!
Pintru durerl di cap, frunzi di nuc, daci-f proaspiti,

o hlerghi §i pui aseia 'n cap §i ti culs cu 16.
Di buba iniriil sini ari — fereasci Dumnezau ! — si
coaci tril alamii §i si pui tril hiri di tamli albi, tril hiri di
chiperl negru $i aseia o mininca. $i legatura cari o puni
la inimi: puni tril sechi 1
, tril capatfnl di usturol §i faini
di sacari §i s'o pui la stomag. Si mininsi alamiili aselea,
cin'o puni legatura aseia.
Pintru frigurl i burulana puturoasi. S'o pui s'o chisaz
§i zama s'o be! $i burulana so pui la cap. Daci nu-I tr6si
cu a6ela si 16 di zasi ban! rom curat §i si bati un ou
proaspit, si-1 strisi 'n romu s61a §i si-1 bati ghini §i si-1 dei
pisti cap.
»Cepi
Digitized by Google
316 COVURLUI
Cin ti dor tari mas&lili, un hir di usturol in urechl.

Di gils, si si §tiu, pul o luminari intr'un Slorap §i-l
cats in pragu u$H §i-l pui la git. Asta iar ii buni.
Galatf — Anica Rotaru, 65.
VI
Cindu-I diochiet Siniva, strinz noui carbunl §i cu cu-

{itu discing apa §i zis: „Aista-I di vint, aista-I di posituri,
aista-I di 'ntilnituri. Din vint al vinit §i'n vint si ti dus,
si ramii cutari curat §i luninat*. §'apo! azvirll apa pi un cini.
GalatI— Anica Rotaru, 65.
VII
Pi vremea m6 umbla: sorocoveîi di citi doi lil §al-

sprizaSi; fifirisi di ariint §alsprizasi parali unu, §i golo-
ganl di arami lera di sii di zasi parali unu, irmilis sins
Hi unu, da nu lil ca acuma, di si! vechl; carboavili sins-
sprizasi lil, a§6 umbla carboavili, §i galbini marl, aur.
Galati — §tefana Petrescu, 70.
VIII
DI DIOCHI
Pasiri albi,
Cudalbi
Zboari din creangi 'n crcangi,
Din coadi-i chic'o chiatri.
Chiatra 'n patru crapi,
Diochiu dintri ochl crapi.
Di-o hi diochiet vintu
Si-I 16 puterea,
Digitized by Google
COVURLUI 317
Dl-o hi diochlet dlalu

Si crapi calu,
Si fugi diochlu lu [cutari|,
Cum fu£i lepurli di ogar:
Si ramii curat lufiinat.
GalatI— $tefana Petrescu, 70.
IX
DI DIOCHI
Chicat-a tril chicaturl din seri

Una di yin,
Una di led,
§'una di diochl.
Sini-o mincat ledu,
S'o saturat;
Sini-o baut yinu,
S'o 'mbatat;
Diochiturili §i poSiturili
Din inima lu [cutari]
crapat.
Din inimi,
Di supt inimi,
Din rinzi,
Di supt osinzt,
Din sfircu nasului,
Din fata obrazulul.
[CutariJ si ramii curat
Luninat,
Ca malca-sa si l-o nascut,
Ca auru, ca arzintu stricurat.
Galatf — Elena Dimitriu, 48.
Digitized by Google
318 COVURLUl
X
DI GILS
§tefan mer£6 pi cali,
Pi carari,
Inset, ci Malca Presista-l auza,
Di mina dreapti-1 apuca,
§i-l intreba:
— Di si plin±, §tcfani,
Di si ti olicaie^tl?
— Gilcatura,
Znochitura,
Din fa{a obrazului.
Din zgirsu nasului,
In a§ternut m'o gasit,
Chemat pi Mania discintatOrla,
Sa yii, si discinti,
Cu mina si framinti,
Si dipartezi gilcatura,
Znochitura,
Din fa{a obrazului
Din zgirsu nasului.
Ie$, parasa§ti-ti, du-ti,
Undi cuco§u nu cinti,

Undi om nu umbli,
Ci tl-a§teapti cu mesili pusi,
Cu facliili-aprinsi!
Acoli si bei, si minins,
Si ramii vStefan curat.
Luninat,
Cum Malca Presta,
Ghini l-o cuvintat.
Galati — Manila Balan, 32.
Digitized by Google
COVURLUI 319
XI
Cin tati-nu o vinit odati dila Ie§ cu patru can cu

pini, 1-0 i§it Talari calari 'nainti §i taman lingi cari I-o
luat capu cu saghla unul om cu briu ro§u, §i omu o mars
cu capu taiet, in chisoari pini lingi ni§ti stub $'acolu o
chicat. lei merz6 in chisoari §i sinzili ca pin ni§ti (ayil
tf§nla in naltu serlului, din yinili gitului.

Tatarii apoi o vinit la oamini §i H-o spus: „Nu vi
'nspaimintat, ci nu vi faSim voui fiinic. Merzi( sanato$!
Aista n'o fos bun!"
Gala{t — Mariia RApizasca, 62.
XII
Qnd o trecut Ru$ii la Turc, noi ni gatisim calabalicu

§i cu copchii cu lot, ca si fu£im dl-ais din ora$. Rusu n'o
stricat fiifiic: ii adus£, sarasi, dila Plevna cu minili §i chi-
soarili rupti §i undi îpa §i si vaicara... II adusisi la
malu Dunaril §i priyia norodu. fl dus£ la spital, ci facusi
un spital la dial, printru if. Aluns s'o stricat multi lumi
in razbol.
Dintai o vinit Cazasi calare^ $i drept la Jiglina o
1
stat. §i tot s'o tuchit £os $i pindea pi Turs. §i Tursii si
plimba pi Dunarea cu vaporu cu tunurl: vinla la vali cu

pandela lasati, pi urma lar pleca spri Braila §i ridica
pandela.
§i Ru§il di is6 o pindit, cin s'o dat la vali dila Braila,
la gura Siretlului $i o §i dat cu tunurli in vapor §i s'o
risichit tot, §i vapor $i lumea toati din lei.
Daci nu lera Ru.?ii, lera si faci larni Galaû... §i pi

ormi s'o potolit $i norodu,
Galatf — Mania RSpizasca, 62.
'S'au pitit.
Digitized by Google
320 GOVURLUI
XIII
Boerii sel marl nu I-am apucat leu. lera cluseru

Ghiorghi, Malel, lera unu $i unu tot §i, cum spun6 §f
ghiata mama, undi si mai afli negustorl di asela acuma!

'Nainti vremi vinia mai multi vapoari, ci^liguri lera
mai multi. Ui cin cu vafiili s'o stricat ... Nu lera vami
'nainti: vinia marfa $'o lua negustoru fftri vami, nu-1 m-
treba niniinl. Atuns, cum si spul, lera mul di lucru. Lucra
oaminii aisl la portu, §i lera multafiit di ci§ligurl. Oca di yin
iera douzas di banl §i bea patru oaminl din oci. Luam
pinea sea fiici di iumatati di oci cu zAsi banl. Toati lera
leftini-atuns, traia oaminii mai ghini.
Galatf — M&riia RApizasca, 62.
XIV
DI NAjIT
plecat pi cali plingin §i vaitind, $i s'o 'ntilnit cu

Malca Domnulul §\> 'ntrebat-o:
— Di Si plin£?
— Cum n'ol plinzi §'oI ofta, ci leu m'am intilnit cu
vintu turbat, cu najlt amesticat, pin urechl m'o saiitat.
— Nu mai plinii. Du-ti la Sofiâ, ci 16 cu fum di
tariff t'<i da: ca fumu s'o risichi, ca tanâ s'o 'nnegri!
Galati — Cfttinca Martinoala, 70.
XV
DI DIOCHI
lestl-o salsie rotiti §f c'o fati 'mpodoghiti, c'un ochl

di api, §i cu unu di foe. Sel di api o stins pi sel di foe,
stinga didiochiu dila Vasili.
Galatf — CAtinca MSrtinoala, 70.
Digitized by Google
%
JT'TTO^ ' r
*
•
'
'^' :
"T
COVURLUI 321
XVI
In vremea m£, vinla Tursil §i lua pi vornic §i pi
paznic pin mahalali, si string! ghiru. §'apll si duse pi

la casi §i prada, §i oaminii di frici s'ascund6 'n grochi
§'acolo sta pini pleca Tursil.
Cum afla citiva dugheni, vinla Tursil §i li dad£ foe.
Galatf — Ileana Teodorescu," 60.
XVII
Cind lera Cuza, iel serca pin cri^mi si hii osili drepti
§i poruns6 yin:
—
Da-nl oca dreapti a lu Cuza!
— E§ afari, m£i siobani, zis6 cri§maru. Cul porun-
se§tl tu, si, tu ie§ti Cuza?
Diminea{a, cin si scula, cri§maru, nu-I da voi si
di^chidi dugheana §1 plat6 §treaf J

§i-l pune la gros.
, Galatf — Ileana Teodorescu, 60.
XVIII
Cind leram la mama fati,
Mincam turti coapti 'n vatri
9' rasi pi rAzatoari,

Ni-era fata ca o (loari.
Casa-nl pArea zugrAyiti

§i ograda poliiti,
$i cararea chetruiti,
Da paili di pi casi
Numa sculuil di matasi.
Da di cin m'am maritat,
1
Pedeapsa, amends.
SS57
Digitized by VjOOQ IC r
;
f^C^PP
322 covurlui
Mininc pini §i beu yin,

Pui la inimi venin,
Mininc pini §i beu api
Pal la inimi otravi
Casa*fil pari putrigai
§i ograda schin §i seal,
Da paili di pi casi
Numa stiriyii
1
arsi.
Gala^r — Gttinca lu Ghlorghi §ch!opu, 35.
XIX
— Cinti, cinti, cuculeu!
— Nu mal pot, volniculeu,
Cam cintat la munt di chlatri,
Mi cunosc ci ISu n'am tatil
Cam cintat la mun( dl-arami,
Mi cunosc ci iau n'am mami! 9
— Nu mal i>ot, volniculeu,
Cam cintat la munt di braz,
Mi cunosc ci ISu n'am fra^!
— Cinti, cinti, cuculeu f
Cam cintat la mun( di florl,
Mi cunosc ci n'am surori!
Galatr — Ion Buzeac, 50.
XX
leram baejandru cam di doIsprSzSsi an! §i numa laci
ci yin Tursii 'n satu nostru §i ni-a dat afari din casi, §i
*Funingine.
Digitized by Gp2
, f yr - "^ .î-M
Y WtT-TJrT^"*^" \»*
Y^*.
*_!'** '
"^^V*' *W; •*
covurlui .323
•
lei hlerb6 mereu la ol di-a noastre din zasi una, §i le

minca. Pa§a lor lera dus la min&stirea Maxineni, pisti Siret,
1
de fas6 o taghie la Braila. §i di-acol6 Tursil ni-a luat carile
cu citi patru boi de I-am dus spri Braila, §i gheîl oa-
minl a vinit inapol acasi fari boi §i fari parale. §i undi
s'a zvonit ci yin Cazasil, §'apil' si hi vazut cum mal
iui.6 TurSil. V
Si mafoaminl voinis mal lera Cazasil i^tiat Av6
paru mari di tot §i ratezat par'd pi mariina strachinii cind
1-0 pul in cap.
Tursil o schelmasi 2 ,
par'ci nu mal fusisi di cin lu-
mea pi la nol.
Cazasil o r&mas pl-aisla §i numa pisti il o vinit §i
Ru§il, tot simotii

3
di-a lor, di pflza brazda4 dispri Siret,
§'av6 cu il tot si li trebute. II o stat pi la nol h'o5, §asi
lunl §i d'isl s'a dus.
Di-aghla ni dizmetisisim o lead §i numa lad d yin
Nemîi dispri Tlecust, sict si li-azute Ru§ilor si bati pi
Tursl.
6
Nemtfl lera cu ni§ti §epci irt cap, di postav, tir§iti
ca fainarii dila tirg ; §i mal av6, mai nene ! ni§ti §alvaroI

,
larzi di ncap6'ntr'un crac doiia chisoari, ca val di om!
Nemîl, pi urma, cind a vrut sa plesi, nl-a luat pi
no! di beilic cu tril sfan(, di caru cu patru cal, §i I-am dus
in Braila la Hanu-Ro§, lingi bisarica lu Sfintu Ghlorghi,
oleaca mal 'nainti cum apusi la stinga.
Cind a vinit intii §i 'ntil, merz6 pi ios sarasil $i
val di chisoruîle a tricut pi urmi pi la podu lu Za-

lor,
harii, §i vinia, dragu moûlul, ca negura di pi pamint

D'apil n'a vinit il diiaba, ci §ici a gonit pi Tursl
pini ftite la Maru-ro§, undi-I Calara§u di astazl.
'Tabira.
•Fugise.
•Neamurl.
«Hotarul.
•Vre-o.
•Turtite.
Digitized by Google
!
324» covurlui
Doamne ! Doamne, si a fost si-ni vazi ochi§orii

§'apai si gasasc nandrisi * di i§tla §i sp.uni cf li-I rau azi
Par'ci il a mal vazit seva? Pai, sa li spul I&Q citi nizdra-
vanii cad6 pi ghietu capu nostru, cind vinla Tursii, Ru-
§11, Nemtii §i mal ales cin mi gindesc la boeril sil gu-
leraÎ cari lua doui chei di pi o oaie, las ci §i az tat a§6
'
am ramas. •
Independent — Dunitru NihalSea, 70.
XXI
Hei dragu mo$ului

! Acu-i greu... Acu-I zoaca? !
Sid munse§ti la boer! Apai si munse§tl di cind si dij-

ghiaî. pamintu §i pinfn zeru bobotezii si nu mai dis-
caty ochinca din chisor nis sa diiuzi doghitocu dila zug,
sH plesneasci §i ochil §'apai si zisi c'al munsit! D'apai
a§a In vremea m£, nu (il minte cum ol hi fost, am apii-
!
cat pi mo$Ha noastri pi Manolachi Grecu cu nasu cam

2
cosorit jj'a luat dila guvern pi sama lui zilile di mere-
ment 3 di pont §'apai las sa ti frese Grecu cind cu api
,
hiarti di ti hierb£, cind cu omat de dezerai.

li dadeam di vaci citi sinsi lil nama§
4
§i 4 zili di cal
la armair' §i undi pun£, mal baete! snochii di arnaut in
chisoari unu Hngi altu, § apai baga cAiôril no§tri 'n *arie
di si fasa numa api.
Di pi si triiera, ni dad6 o (idulici la mini cum c'am
scapat di beleaua di nama? a calulul. ii mal dad6m §i
citiun §fert di icu$ar di cap di oaie cu pel. N'a trecut

mult $i numa laci ci si veste§ti ci chir Manolachi s'a
dus intr'o buni diminea(i p'isfncolo §Vn locu lui a
vinitHazi Enachi IstuJur cari ni pun6 di-I fasam citi
1
Tineri.
2 lncovoiat.
3 Mcremct (in infjles *\c «reparatia $oselelor»?)

4 Ima§.
*Arie
Digitized by Gqq;
!
=*-
covuruji 325
sinzasi prajini di popu§oi, arat, saminat, cu s&minta lui, pr&-
§ty di doui on, dus la co$, tafat socanili §i citi sinzasi

prijini sesere pusi'n §uri.
Par'ci scapal cu aisteaJ Da di undi dracu! ii mai
caram,ca colac pisti pupazf, §i citi douasprazasi chile di pod-
hoada la Galat la hambaru luj, sici undi a $azut mai pi
urrni Cuza.
§i numa s'a dus §i Hazi Enachi $i 'n locu lui a
vinit alt impelitat, minca-1-ar ciinii, unu Zaiman Grecu, sarbad
la fa{i, slab prapadit §i aista; ni-a dat din patru trii $i
una boerulul pusi'n §uri.

Daci ti tfnel di vorbi, dragu moûlui, §i li fasal
treaba la vreme, tu leral uom, di undi nu, val. di chelea
di cre§tin.
§i laca a$a, module, cu boerescu din vretnea noastri.
Independent — Dunitru XihalSea, 70.
XXII
— Logofete Dinule,
N'asculla minsunilc,
Yinp 'n toate zilile.
Foai verdi barabol,
La moari la Dorohoi
Yini-un om cu §asi boi
Co vargi pi dinapoi.
lac'un boier gulerat
Cu stramurarea dinapoi
I-trase §asi pi schinare
Di-I facu dl-o vin&tare:
— Mai t&rane, tu bat e§ti
— Latri, socoi, gulerat
Di trii zili-s nemincat.
Independent — Dunitru Nihaisea, 70.
A Digitized by VjOOQ IC J
"
326 oovurlui
XXIII
Eram ca di v'o paisprazasi anl cin laci ci ni pomenim

cu holera, of! mami, multi ril-a mat fost si vazl cam pi
yremea pra§H, §i apucat pi ghletu tata, Dum-
undi fii 1-a
nezau si-1 lerte; susit, nl-am invirtit, $i numa am

ni-am
auzit ca iesti pisti Siret un unche§ me§ter, §i 1-am luat
l
pi tata §i 1-am trecut pisti Siret la Minastirl cu lun-
trea, §1 unche§u sela I-a luat sin£i la cap, la mini, la
chiScari, la safa. Trupuôru lu ghetu tata-nu Iera negru

cum ii saunu, §i 1-a mai uns cu usturoi chisat, §i numa
a dat Dumnez&u §i s'a 'nhiripat.
DI-acol6, a vinit la noi in sat un barghler, trimis
sici di stapiniri, §i aista lua sinzi dila oaminii atin§ di
molima asta, §i unii a murit §i al{H cari a avut zili a dat
Dumnez&u §'a scapat.
Di noi ca di noi, da numa a dat o molima in ghie-
tili doghitoaSi, di mur6 sarasili cu dulumu, §i daci a vinit
unu dila Gala( cu ordin dila boleri, ni H-a 'mpu§cat pi
toati §i nl-a lasat fari chic di doghitoc in bataturi.
Independent — Constantin Neagu, 72.
XXIV
Racule s&racule,
Hal tu, broasc&, dupi mini
C'^mindol om trai ghini,
Ci Ai-I moara dibi casi,
Chiscoala * Ai-I pi fereasti
$i-fil cur# feint 'n casi.
Independent —- Constantin Neagu, 72.
^Maxinenl, ziditi de Matei Basarab.

Java moril.
Digitized by
r&W?**** '! t .- :
t
m
" V^^t^' Tv* „ • ^_ - J« 3UJ
!
COVURLUI 327
XXV
Sici a fos doui surorl alaturea §i una a fos luma-
rtyi, lar Salaltl cuminti.
Sa lumari(i lera §i mal bogati, lar sa cuminti mal
saracuti.
— Doamne ! soro, leu (ii credit lu Dumnezau §i traiesc
mal greu, iar tu sedracu fasi cu dragestea ci traie§ti mal
dihal dicit o cucoana? Am si m'apuc §i leu di ighit 1
.
— Numai si §til si fas! §i si disfasl.

Dipi si plead barbat'su la moari, ia s'apuci §i bagi
un dadalet in casi, §t numa laci §i barbat'su ! . . . Dizugi
boil, bati la fereasti si intri'n casi, da fimeia nu-i da drumu,
§i tot spun£ pin casi:
— Ghinl-a zis gaga, nu §tiu niSI si fac nisi si disfac
Barbat'su dus la cumnat'sa §i-I spuni posinogu:
s'a
— Haidi ci nu vr6 si-ftl di§chizi u$a!
— §til una? Stai tu aisia si mi due leu intil in
casi.
Intri 'n casi, la putinelu cu Japti §i-l varsi togma-
niti 'n niljocu casil *§i varsi laptili tot, §i da drumu aman-
tulul afari.
Numa laci' yini §i barbatu sori-si.
— Di se, fa, nu dai drumu?
— loti bre 1 insepi cumnat'sa, di frici a varsat
chi§leagu pin casi $i-I lera frici si n'o ba^ §i dl-aseia tat
striga ci nisi nu §tile si taci niSI si disfaci.
— Doamne, bre, fa fimee! Si dracu! pintru atita
lucru sa sal di£aba la batae? Si mi fereasci Dumnezau
di a§a sminteali.
§i iaca a§a cu istoria fimeil hatalue!
Independenta — Gherghina D. NihalSea, 69. ,
Uubit.
i^Lj^J Digitized by LjOOQIC

328 COVURLUI
XXVI
Mai barbati, hil cuminti
Cum ai fost $i mal 'nainti,
la cinipa §i nl-o vindi
§i ni-o vindi tat cu pre(:
Lunia, raar(a nu lucrez,
Nercuria-i farmacatoare,
2oia-I rail di doghitoasi,
Vinirea dracu nu toarSi,
Simbata-i di ghilosit 1
,
Duminica di iughit;
Ci ninica n'am facut,
Cu nifiica nu m'am trezlt.
Independen{a — Sofila N. §tefan, 65.
XXVII
Sici'n vremea di dimult, Ruminu §tiia cind ari si

moari §i di Sela nu mal muns6 di loc. Numa iaci Nihail §i
Gavril si s'a gindit il: „si-I di facut?' ci n'au si minca daci
u
nu munsesc citi dol-trii anl! Di-aseia ii s'a vorghit amindoi
$'a gasit o fimee vaduvi pl-atunsl, in §i s'a dus la
lumi
vaduva sela, §'a 'nvaât pi vaduvi un discintic ca si
munseasci omu pin'o muri §i cu sticla di doftoril si dis-
cintisi la cap.
$'a fos si moari un Rumin in ziua sela, §i oaminii
din sat il paza si moari *n zori cum ii leiea din batrini,
ci §i numa iaci. fimeea seia vaduvi
asela scapi di pacati,
s'a dus la Ruminu sela c'o stecla cu api §i a. zis oami-
nilor: „oamini buni! daî-ni drumu si intru leu in casi
§i voi i§ty tot afari".
»SpSlat, gStit.
Digitized by Goo
covurlui 329
§'a discintat vaduva sela cu apt, di diochl:

„Pas&re cudalbi zburari,
Trii fchieaturi di sinzi chicari
§i leac si si scoali Ruminu 'n chisoari
u
§i si Seari dimincari .
§i cind a intrat oaminil pi urmi 'n casi, Ruminu si
si cMnuIa di moarti, a serut dimincari, §i di-atunsl a ra-

mas obiseiu ca si si discinte §i omu sa munseasca pini
o muri.
Independent — Sofila N. $tefan, 65.
XXVIII.
M'am sculat mart dimineaâ

Buni, sin&toasi,
Grasi §i frumoasi,
M'am si vaz soari rasarind
uitat
§'am vazit Muma-padurii viind
Ca o iapi nichezind,
Ca o scroafi gifaind,
§i cum a vinitcu gura m'a luat,
in pamint m'a trintit,
Frica'n trup bagatu-nl-a,

Sinfili suptu-nl-a,
Oasili sdroghitu-ni-a,
Carnea mursacatu-fti-a,
Minili legatu-nj-a,
Chisoarili 'nchedecatu-ni-a,
*
Limba incurcatu-AI-a,
In stobor di eame?i 'nfa§uratu-m'a,
Pisti drum m'a aruncat,
M'a facut din om, neom,
A tipat §i s'a vaicarat,
Nimini nu 1-a auzit
Numa Maica Marila, stinta Mania,
Digitized by VjOOQIC
330 COVURLUI
Zos din Seri s'a scoborit

Pi-o scari di-arînt
$'a'ntrebat: „se tf-I? se ti vaiÎ?
— Cum n'ol (ipa $i nu m'oi v&ita
Ci m'am sculat bun sinatos,
Gras ?i frumos
Si vaz soari rasarind

§'am vazit Muma-padurii viind
Ca o lapi riichezind,
Ca o scroafi gifiind,
In guri m'a* luat,
Zos ci m'a trintit,
Frica'n trup bagatu-ni-a,

Sinzili bautu-iii-a,
Minili legatu-ni-a,
Oasili sdroghitu-ni-a,
Carnea murs&catu-fii-a, .
Chisoarili inchedecatu-nl-a,
Limba incurcatu-ni-a.
— Nu (ipa, nu ti vaicara
Curind la [cutare]
§i la cu foe §i cu tamie,
§i cu topor,
Oasili s'or dizdroghi,
Carnea s'o dizmaSelari,
Frica din trup \-o i§i,
Minili s'or dizlega,

Chisoarili s'pr dischedeca,
Limba s'a discurca,
Cu toporu-i taia,
Cu tamiia-i tamiia,
Cu minili-oi lua,
Pisti marl negn-ol arunca,
Toati boala lui,
Toati frica lui,
Toati lichitura lui,
Digitized by Goo
: ;
*&**&:* s^
COVURLUI 331
Din inimi, di supt inimi,

Din criiru capului,
Din sfircu nasulul,
Din faâ obrazului,
Si r&mii curat luninat
Ca Dumnizîu se 1-a lasat
Discinticu dila mini

§i leacu dila DuranizSu!
Independenta — Sofila N. §tefan, 65.
XXIX
Badluleasa sea frumoasi,
Patruzasi di BuzuenI
$i sinsizasi di Gaidar. I
II la mal ca ni-s trazea
La cri§ma lu Badlu era,
Pi Badiuleasa'ntreba
— BadluleaSa sea frumoasi
Undi-I Badlu? 'nchis in cast?
— Valeu! Badlu nu-i acasi,
§i-i in tirg la carni grasi
Si la carni far di oasa,
Si ia carni di cuco?
Di pi la zenunchi'n zos tt
.
Dslt un Turc mal Ailitel,
Fratili lu Sucargel
lei in chivniâ intra
SinSI bu^ cu Y in ridica,
Pi Badlu ci fii-1 gasa
Cu palo§u pus pi chept,
$i lei trii palmi-i trazea,
Ghini§or ca fii-1 lega
Cu ijtorili di matasi,
Cu trii yi(i 'mpletiti'n §asi
Digitized by Google r
:
332 covurlui
§'afari cl Ai-1 scote

La chisoru hornulul ni-1 lega
Pi trii zili, pi tril nopp,
. Cu sfircu girbasiului
Pi fa(a obrazului,
Ca si spui galbinil top.
lei a§6 ni si gindla
Pi Baduliasa chema:
— Badiuleasa &a frumoasi*
Cu statu di iupineasi
Ia-^ cofili, garofili,
Coghiliâ, craita,
§i plead din vad in vad
Par' la hanu lu Arghir
u
Ca Neculsea bea la yin .
la cofili ci-$ lua,
La api ci ni-$ pleca

Coghiliâ ni-arunca
Cofili ci li-azvirlia
La Niculsea oa-nl intra,
Nisi buni ziua nu-§ da,
§i Niculsea lei ni-§ b6
Cu sinsl feti-al&turea
Una-1 chi§ci, una-1 mu§ci,
Una cu yin ni-1 stroche§ti,
Una cu basmaua-1 §terzi.

— Valeu, cumnati Neculsea,
Ci tu bei §i vesele$ti
§i de Badiu nis ginde§ti,
La chisioru hornulul,
La duhoarea foculul
Pi trii zili, pi tril nopp,
Cu slircu girbasiului
Pi fa{a obrazulul
Pin spus galbinil top*.
si-a
Niculsea cum auza
igitized by Qpp
** *
*V« '* *'
\ ,
r-r-5^—/-rnr , f
covurlui 333
Fetili ci-§ arunca,

Oca di yin r&sturna,
Buzduganu ci-§ lua,
Palu§u ci-§ ascuâ
§i cind lei ni-1 azvirlia
Togma la Badiu ci sta,
In prag di tril ori si rasus6;
Acolo cind azunze
La Neculsea c& merz6:
— Valeu, frati Badiule,
Cum fai l^sat spetili
De tl-a legat babili".
TursiJ pi Badlultfasa 'ntreba:
— Badiuleasa sea frumoasi,
Si cat-aista la vol?
— Aista-I Tiegustor di boi
§i îni gazdi la nol,
A vindut sirezili
Ca si-nl be dobinzili".
lar Neculsea cind vinla
Palu§u ci-1 InvirUa,
Cu buzduganu-i omora
$i pi tot ci ni-i taia.
Noua gnlmez ci fas£,
A fail marfa scot6
$i TurSii 'n pod d-I suia:
Badiuleasa citi unu,
Badiu cAra citi doi,
far Neculsea citi tril,
§i foe crijjmil ci-I pune;

Carau$ii cit tres6:
— 0! sarace Badiule,
Cum it ardi crifjmili,
Cri§mili, sklninili.
— Las' si ardi pini mini.
Digitized by Google
/ r ~\ - [* . •--J*"
334 covurlui
Nu-I facuti la Joe bun

§i-i facuti lingi drum!*
Independenta — Sofifa N. §tefan, 65.
XXX
Hasa-marsa, n'am se âsi,
Cam avut dotii fuloare
§i li-am dat la o muiere
Si fii-a fatat pisica 'n lele;
Hasa-marsa, n'am se (asi,
Usuci-ti rufi tari

Ci iau siht o nunl mari;
Nuni 'n sus, §i nuni 'n zos,
La came§i poale nu-s,

Da li am §i nu*H-am pus,
Is la soacri-m£ pi fus,
Di sichici, di urzici,
Di cinipi salbaîci,
Nuni§oari tat si-fii zici!
Independent '— Sofila N. §tefan, 65.
XXXI
Valeu, soro, Si si lac
Ci fti-a chicat puiu drag,
Da nu am imbrac;
cu 6e sM
§'am si-I fac un bulbarac
Cu sinsl nodurl dipi cap;
§'am o pinzi di fuior
§i-i in pod pi raschitor,
Am un petic di bumbac
Nu mi'ndur ca si i-1 fac,
A chicat la atyil drag.
Independenta — Sofila N. §tefan, 65.
Digitized by GoosJe
-y- -- ***'
*f r^~r*^v ^"T 5
covurlui 335
XXXII
Mi 'ntreghi cam se-nl mai aduc aminti din vre-

mea m£. Doamne, donmule profesar, se vi mai yini'n
cap? He! He! la si folos \\ esti vorbili meli? Dumnia-
voastri sitiÎ pin carÎ, toati selea> §i pi urma ni li spu-
nit noui, da noi si prisepem, si ni dusi capu pi noi? Tat
ascult §i iau cili-odati cin vorghesc dol-trii boeri dila noi, §i
numa si-i auzi : „tichir, bichir" §i'n colo nu mai prisep

ninic, ci ii vorghesc in lezea lor, c'a§a o hi 'nvaât §i ii,
ci caftea asta-i mare lucru, Doamne paze§ti !
Pal, hinci m'ai chemat, o sh\ spui §i iau seva,

da numa di nu m'o puni siniva la h'un §treaf 2 ci-s slo- 1
bod di guri.
fii minti ca acu§, c\\ anl or hi nu-fil aduc aminti,
ci paznicu din satu nostru di diva|e, la! n»o§Dunitru ista,
il vez, pun£ di ni prind6 cu harcanu, sici si ni duci la

oastea lu Cuza. Apil, si hi vazut baiete, cum fuzeam si
nu ni prindi, §'a§teptam doar o prindi pl-altu §-oi scapa
iau. f-ai gasit: cum li-i scris! Cum mi due acasi dupi
v'o saptamini, lera 'nt'o duminici pi la afiiazi, puni mina
pi mini §i mi orindue$ti pintru milîie. Numa laci yini
ghiata mama, Dumnlzau s'o ierti, §i s'a rugat in sus §i'n
£os „ci-s fisior di vadana,da {-a! ci atita baiet ari",

gasit! Ini tunsi ghlati chiculiî de nl-a lasat capu ca
un bostan §i m'a dus taman la lzmail, dincolo pisti Prut
ca si fac slujbi (aril. Bulgarii di pi acolo nu vr6 si fad
nisi carauli, nisi gardi, ci sici spun6 ii nu sint dia
no$tri, &i di-a Ru$ilor. $i undi ni i-a inâpenit odati di
sus pus §i pi ii
§i i-a la treabi. Iau n'am mult acolo
stat
ci m'a adus pi urmi la Bucure§ti la cazarmili lu Cuza.
«Vre-un.
•PcdeapsS, a men da.
Digitized by Google
>* iiiî -
336 covurlui
Mai mai si mal om chipe§ $i bun la inimi Iera

! !
Domnitoru Cuza!
Di citi on ml nimer6m la curtea 'mparateasci, numa
si-1 vid6I imbracat in haine solda{a§ti frumoasa §i vkria
la nol §i ni spun6:
„Fase(i-vi datoriia catri tari, baeÎ! ci, nu vide^? §i
iau sint tot soldat a tarif, §i dupi si v'a^ dusi pi la casa

voastri, am si vi dau pamint, vi scap di boleresc" — 91
multi di-aistea.
Sflnt si-I hiie slolanu, ci mult ghini ni-a mal facut
uomu aista!
Independent — Ghlorghi Costiri, 70.
. XXXIII
t
Locu-I mal scump acu ; iera din patru una, din trii
una, §'alti riinic; la suhat iera douzas di franzi.parechea di

boi, da fase, ci Iera larbi din ghel$ug, §id6 bou 'n larbi
pini 'n chiept; acu dai o gramad di parali $i larbi niscum.
La arle tfn6I pin dade omatu §i tot nu iera ghini
mintuit, ci nuiera martini.
Vinia boerlu §\-\ lepada banii acas, numa si ti dusi
si-I fasl treabi.
La cladit plate pin la trii franzi pi zi; la arat Iera

zumati di galbin pintru o zi; a§a cind Iera doui-trii zili pinfn
Pa§tl ni dus£m di aram luam dol galbinl pini
§i 'n Pa§tl.
Ghirila pin la Gala^ Iera un galbin di chili, disi dac'
i§it trinu ista stat chirila.
Di arat aram cu §asi orl opt boi cind sparzem la
talini; d'apil boi di-ai§tla? si hiie dl-asila, acu ar fase
§asi suti di franzi parechea ; disi mal 'ncoace aram cu patru
boi §i cari n'av6 si'ntovara§a ;
§'acu ar put£ si si'ntova-
ra§a$ca, da nu si'ntovaraâsc ci-s rai, n'o scot la capai.
Digitized by Goo
covurlui 337
Inainti dac' avei car §i boi eral frunta§ in sat, nisi

nu ti 'ntreba nimi di loc; carili nu si mal mintue pi drum,
si fa§6 colbu dl-o palmi di nu si mai vide obada.
Smultl — Costache M. Cilishi, 70.
XXXIV
Un om av6 o fati. §i hinci av£ numa una, ghlata

fati nu pr£ vr£ s'asculte di nimenl. Val di ghletu ta'sSu
si p&(a cu 16.
Si facu mariôari, togma buni di maritat. Yini unu

§'o seri. Tatu fetil-I spuni ci i-o da ; insi ca si nu-1 blastami
pi urmi, H spuni drept ci fata lul H foarte ra §1 nisi lei
n'ari si-I fasi §i-i sfatue§ti ci mal ghini si-§ caute di treabi.
Ghletu petftor pleaci, si dusi §i dupl un timp yini altu.
§i aista pa{a§te ca §i sel dintil.
Din unu din altu si svone§ti ci fata omului di cari
s'a vorghit H ra §i pasi buni.
lera un flacaii cari-§ lua inima 'n dinî §i-§ zisi:
„si-o hi o hi: ori iau, ori ia*. si mi due s'o ser. Pleaci.
Batrinu-I spuni §i lui ca §i la Sillalt ci I-o da, insi-i

amarnici di ra. „Cum o hi, cum n'o hi, da-fii-o fiile". Logo-
desc, fac-nunta §i de, dupi nunti si tragi §i lei la bir-
logu lor. Nou 'nsurat av6 din pacati pi lingi Selalalti
averi §! un cine.
Puni calu la trasuri, in trasuri i§ la o arm! pi
drum sau pintru orisi'mprejurari o sacuri, §i si dusi
si-§ nevasta si
ia §I-o aduci acasi. In capu lui nu lera,
nu umbla altseva dicit frica ci ia le ra §i si si faci, cum
si dreagi s'o ia pi pirtie buni.
1§ la ramas bun dila parintile §i socru-sati, si
suie 'n trasuri §i mini. Cinile di cari fu vorba si luasa

dupi dinsu. In drum si 'ntimpli si ploae §i cinile asi si suia
8857 22
Digitized by Google
1
338 covurlui
'n trasuri, asi si dad6 zds, a§6 ci-i murdaria di glod. lei
zisi cinilui: „mai cuslule, or $azl in trasuri, or merii pi
a
ios, ci iau numa odati zic . Si-I pfisa cinilui? hop sus, hop
£os. Opri calu, si deti zos §i-l batu cu capu di roata tra-'
suril pini si-1 omori.
Si sui 'n trasuri §i pleci 'nainte. Drurau lera lung,
cind aproapi di casi iera un deal mari §i calu aghia mai
put6 mer2i, cind diodati calu statu. Omu zisi calului:
„de, calule ci iau numa odati zic". Calu iera ostenit §i pasi
buni, nisi nu yrola si audi ci iel numa odati ziSi. Si deti
omu nostru £os din trasuri, lui sdcurea §i 'nSepu a taia
calu pini si-1 omotf, zicind in §ir ci iel numa odati ziSi.
Lui hamurile pi urma di pi cal, le pusi'n trasuri'n locu

lui. Lui hublele in mini §i 'nsepu a trail Dumneail §ad6
1
poponet in trasuri. Tra£i la stinga, la dreapta, inainte, totu

dizeaba, trasura $ad6 pi loc, Di drumu hublelor §M spuni
nevesti-sil si si d£ 2os §i si puni mina la roati, si 'mpingi,
casi-i apuci noaptea pi drum „§iiaude: numa odati zic!"
Dumneaii si si mai spui? ra era, dar o cam luasa di gind,
ci: „numa odati zic. Si deti zos, puni umaru la'mpins,
tt
ridici trasura 'n deal, si lasi di vale 'n sat, a£ung acasi la
Dumnealui. Pin sat to{i si ulta §i li part rati la sii cari

o seruseri §i no luasi — ci si bun suflet di om iera —
imping §i la trasuri. $i to( i§ zis6 ca §i mine: „a§ vr6
si am $i iau o nevasti a$a di buni §i di cuminti ca a selul
cu 'ntimplarea, ci de „iati odati zur.
§i astaz ie sea 'mil gospodini din sat.
MSlu$tenT — C. Ursu, 16.
XXXV
fost trii vinatori $i s'o dus la vinat. Unu Ion, unu
Vasili $i unu Neculai. Ion o avut o bardi 'n brfO §i o
rubli 'n chimir §i cu(it la briu $i pu$ei *n spati, §i Vasili
»Hlubele.
„• .:*
Digitized by
^fo
wm »?" -»'-
.
*****-
covurlui 339
numa pu§ci tot In spati §i Neculal iar a§a. Mergind ii
dup! vinat, o o mers pini cind o aiuns intr'o

mers cit
padure. A§6 o 'nsarat §'o aiuns la o flntini $1 la un §te-

iar §i ii av6 la din§il fainL O facut cum si ziSi 'n
munteneasca burci sau p&lanci dl-a noastri moldovineasci

§i s'o pus la hodinit la $teiar in padure. Pisti noapti o
1
vinit un balaur §i l-o 'ncuniurat pi cutitrii §i o pus capu
pi dinîl balauru. A§6 s'o trezit Va9ili din somn §'o va-
zut ci-I balaur, o tuchit capu ios, o vazutd-1 balaur. S'o
trezit Neculal §i iar daci o vazut ci-i balaur Iar o tuchit
capu ios. S'o trezit §i Ion §i cind o ridicat capu sus ^V
vazut cW balaur, o r&cnit: »sarit mai ci ni mininci ba-
lauru, nu videt vol?" Balauru s'o dizvirtit dim prijuru lor
§i s'o dat dl-o parti. — §1 cind o plecat ii cutitrii, a§6 pi Ion
l-o apucat minki balauru §i lei daci o vazut ci l-o apu-
di
cat di minici o dizbracat Uanca 2 §'o lepadat-o ios.

A$6 balauru dac'o vazut o dat drumu len&I §i l-o
apucat di schinari §i l-o luat in gura §i s'o dus cu iel $i
lei rdcn£: n dusi( raspuns la fimela m6 acasi ca si-Al
fad prftznuirca m6 ca unui mort u Tovari§iI lul, Ne- .
culal §i Vasili, s'o dus acasi la fimefe hi! §i o spus si-i

faci mormintarea. A§6 balauru l-o dus pint la malu unii
ape, in guri pi Ion, acolo la api l-o dat drumu. Atunsla

o grait balauru, zisi: „ai vizut, loane, d din tot numa tu
al grait ridicat capu Vasili $'o vazut ci-I balaur, o
tuchit capu §i n'o zis niAica, Niculal tot a§£ n'o zis fiica;
Iar pi tini, Ioani, tl-amvazut c' al o lead di simtiri „'n tini
c' al ridicat capu di io& §'ai grail, ?i di 6e*a ti-am ltiat
pi tini »'n guri $i tt-am adus aisl c'o si-t arat Seva. Vez —
tu, la colo 'n malu apil un balaur o intrat in casa m6 §i
m'o dat afari. Acolo am iau chietri scumpi $i daci t»-l
pot scoati a tali si hiie chietrili seli scumpi".
Ion atun§Ia o grait:
— Numa pintru atita nu mi mai sup&r.
•Cite trei.
'Sumanul.
Digitized by Google
! :
"v-wr
340 covurlui
— Iau-J mal dau altseva, Ioani.

§i
— &i-m mal dal, balaure?
— Du-ti Ioane, o cucuti lungi ca s'o pul
§i tai, la ochl
sf ti prev&z pintr'insa.
—
El, am adus, asta, balaure?
AtunSI balauru zise „bini, di-acu fa-{ treaba, Ioani, $ty
:
scoati balauru din casi". A§6 Ion o scos rubla din chimir
§i §'o regulat pu§ca. §'o cautat un chetrol pi malu apil §'o
pus rubla pi chetrol $'o scos barda din briu §i cuîtu. Cu-
•
tftu l-o pus pi rubla, o batut cu muchea berzil §'o taet
1
rubla §'o facut-o halfei §i li-o pus in pu$ci. Balauru din
nuntru cin sufla sa umfla gu§a a§6 di tari ci si 'n-
i
tind6 pini la api; Iar Ion s'o pus in ienunchl la pindi.

$'o luat pu§ca la ochl §i cind o fiacut trosc, i-a sfarmat
capu §i di hierbinteali §i zvircoleali o i$it afari §i s'o
batut £umlta di zi. AtunsI balauru cu casa o intrat §'o
scos chetrile Seli scumpi §i H-o dat lu Ion: „§i-{ mul-
{umasc, Ioani, fil-ai facut ghinili aista. Puni 'n guri cu-
cuta la mini, o zis balauru. Puni §i la tini, Ioani, tot in
guri, §i a§a o suflat balauru intr'insa §i l-o 'ntrebat pi urmi
— Simî Siva, Ioane
— Putin, pr6 pu(in, zi§i.
— Mai puni odati.

Iar o suflat §i iar l-o intrebat:
— Da acu, Ioani?
— Aghe, aghe simj balaure!
§'o suflat balauru AtunSI Ion o zis ci
di tril ori.
simti §i cunoa§ti seva. AtunS balauru o zis: „iau tl-a§

minca pi tini, Ioani, da nu pot ci di-acu tu §til cum §adi
inima m6 $i cumu-i in air, §i §til cind raii vaca §i §tii
cind Aihohoe§ti calu $i po{i Seti carte citu-i de i§I pin
la Gala{ di diparti— a$a di ghini si ti-am invatat"— o zis
balauru.
§i §I-o multaAit unu altula pintru ghinile §i $'o facut.
»Alice.
Digitized by Gogs
! :
•y'—V T -*'>* - "^^"V
C0VURLU1 341
Dupi asta balauru l-o mai inva(at pi Ion ca si nu spui

in toatl yiiata lui tril cuvinti fimeil §i insamneazl:
^Ti-I dusi acasi §i tu si nu spui fimeil ci tu §tii si
zisi cuco§u cind cinti, cinddnili latra $i cind Iapa nechlazi*.

A$a lei s'o dus acasi; cind s'o dus, oaminil e$a din
ograda lui, mincasi pomana, o mai stat v'o doua tril zili
§i o pus iapa la ghiosi —
Iapa iera a fata §i cu noatinu
dupi dinsa. Mergind in spri tirg, lei $i cu fimeia 'n carutf.
ghiosi, cum si zic, numa Si ramini noatinu 'n urmi
pascind larbi, nechiazi noatinu — raspundi §i iapa. Noatinu
o zis: „stai mami, c'am ostinit"; iapa o zis: „al ostenit tu
ci e§ti slobod, dar iau nu mai zic nifticci due doi in ghiosi
u
§i ghio&u dupi mini §i alt minz in mini Atunsi Ion s'o zinghit .
di ris. A§a fimeia pi loc o stat §i o prins a'ntreba mereti

— Di si ti-i zinghit di ris, Ioani?
— Nu-I niftic, fimee, hai 'nainte
Fimeia o spus: „iaii ma 'ntorc inapoi daci nu-nl
spui di §i-I ris". A§6 s'o 'ntors §i Ion cu dinsa $i I-o zis
ca „t-o! spuni acasi di Si-am ris". A§6 s'o dus la lemnar,
s'o 'mpacat §'o facut sacriu, l-o adus acasi §'o facut lu-
minarea §'o aprins-o §i s'o suit in sicriu §'o prins a spuni
fimeil ci di SI-o ris. Cuco§u numai zup pi cheptu lui in
sacriu §'o cintat cucurigu. In cintarea lui o vorghit cu
Ion §'o spus a§6: „nu vezi, miêlule, ci iau port dupi mine,
patruzasl $i gasasc un graunte §i pi la toati-1 port in guri
§1 tot iau il mininc. A§6 scoali-te $i tu $i nu spuni toati
ale tali fimeil. B£, mtninci, vez ghislu sel din cuIV
§i
Puni pi fimeie £os, §i-i puni ytyili sup chteor $i traii cu

ghiSIu pini sl-o zi§i ci nu tl-o mai intreba di si rizi".
§i i-am lasat gospodari pi amindoi. Minsluna gata.

Maiu^teni — Panaite Talpa\ 38.
XXXVI
Di cind am inseput si cunosc $i si Îi minti, ni-a-
duc aminti ci Iera alti vremurl, alti lumi, da §i alt Dum-
Digitized by Google
r
342 covurlui
nizau, cari matinci 1

iera mai tinar ca scl dl-acu§, ci aista
o pre 'mbatrinit di nu si mai ginde^ti la nol. Pl-atunsI
omu pun6 fimela 'n car §i copchil §i si du66 trii zili pini
undi Iera bisarici, da nu ca acu$! Nu vez, undi mai toaci
pochil acu la Si. Aftene, ori la Anton? Ba mai nisi dumi-
nica, d'apfl §i lumea ra grozav!
I, ha I Domnule profisar, eram copchil di doispriz&si
ani cind o vrut Tursil si si duci la Catrina imparateasa $i i-o
apucat larna 'n satu nostru §o iernat di sela parti, undi-s

acu yiile §i prima vara cind i-o puît Turcului a Rus o fu£it
2
$i di graghit &iiera o oitat sfanducu cu bani, ba §i buzdu-
ganu lor. Dupi sl-o plecat ii s'o dus unu Siobanu §i atyil
pi-acolea undi-i zl& „Podu Oarbil* ca si pui yil in urma
lor §i cind sapa o dat pisti sfanduc §i cu buzduganu sel
di aur.gonla porsii, ci iera lumi proasti, nu ca acu§. I-o
dus pila le§, da n'o scos dila ii bani, da n'o avut parti
di din§ii ci i-o 'n§alat unu Caranhil, cari iera croitor, ci li-o
spus ci lei ari cunoscut in Rosiia §i-I schimba acolo, §i s'o

dus §i-I bun dus §i azi. Pircalab iera tatu lu Ghica, amar-
nic mai iera.
Dupi si-o fuiit Tursil o vinit Ru§ii cari si dus6 si
iei Braila, §i dupi si-o luat-o o stat un ghinarar aiSI in

sat la nol §i av6 §i xazasi §i iera §i un starosti di dara-
bani, ghietu mo§ Gavrila, cari 'nva(a la darabanl, colea
in medianu ista, §i cind fas6m mlmaligi, mi du£6m de-1
strigam, ci §tila doar moldovine§ti ; §i-ni aduc aminti cum
spun6 iel c'o luat setatea Irdime-^- undl-o hi nu §tiQ —
§i sici o porunSit ghinararu ista cari iera 'n satu nostru
ca tot soldatu si faci zesi focuri ca si sperle pi sii din se-
tati^ §i cu amaieli o 'ncunzurat-o. Cind in setati iera doi
ghinarar! frantuji, nepoîi ghinararului istuia. S'o aiuns
cu din§il §'o'nseput a cara cu cofile la galbini, §i ghina-
rarlu dupa si s-o saturat di-atita banet o lasat pi Turc
in pasi.
»Ma tem ca.

*Lada.
Digitized by Go
ttfJVvN- r.'i:
COVURLUI 343
Dupi si s'o mintuit cu rezbelu o vinit ghinararlu 'na-

pol tot pl-ai£i $'o rimas in sat. §i cind pitresea mal ghini
o vinit porunci dila 'mp&ratu ca si tochlasci aur §i ar-
oint §i si-I toarni cu pilnia pi &it ca si-1 saturi di aur §i
arzint. Si adunasi norod pisti norod §i lei \lpa de-{ iera

mai mari nila, $i l-o pus pi urmi 'ntr'o ladi di plumb
§i pi dinsa 'ntr'un olac §i l-o dus si-1 vadi 'mparatu.
§i iera polata asta plin& di pu§ti, saghil §i etane, §i numa
o dat Dumniz£u o slumi stra§nici di-o fuiit Ru§ii, da $i
satu s'o spart. fu2it cari pi Chetroasa, can la Virgolisi

ori la Poland. §'o murit lumi avan di multi. Preoîi i-o
prohodit tocma'n primavari, a§a, la morminturl.
4
Kogojenl — Toader a Popii, 87.
gitize^l by Google
J
Digitized by Ga
TULCEA
Digitized by Google
Digitized by Gooal
TULCEA
I
A fos do! fra{: unu lera foarti bogat, de nu §tiia ce

averi ca nu avea dupa ce bea apa.
ari, lar alaialt sarac,
Al sarac sa dilcea mal totdauna la fratile lul de-I mun-
cea, dnd il chema. Saracu avea numa o fata §! vazin
ca n'o poati s'o scoaâ la capat cu saracila dipa lei, s'a
dus In toata lumea sa-§ gaseasca norocu. Pa drum s'a 'n-
tilnit c'un om, cari lera alt noroc,§i la nu lera al lul
'ntrebat pa sarac:
—
Un' ti dud, mai, omule?
—
la ma due sa gasesc norocu.
™
Ti 'ndreptez iau, mai omule, iau sint alt noroc. Sa
ti due! pa campila 5sta 'nainte §i al sa dal dl-un bed
§i 'n bedu ala la o masa 'n fund le norocu tati imbracat
c'o §uba.
in bedu ala sa stringea toati noroacile dipa lume.
Unile venea di stetea la masa, altile pleca. §'a dat
di lei :
— Da
omule, ce caut p'aci?
tu,
— Ce nu
ce caut? caut norocu.
§til
—
Iau sin norocu tau. Sa ti duel atund in tirlaua 1
cutare* ca iesti un par acolo §i sa stal, ca am sa yiu

iau acolo.
'Bucata de pSmtnt cultivat.
Digitized by Google
348 TULCEA
S'a dus saracu §'a dat di par. Cum a ajuns 1-a apu-
cat somnu §'a aduriiit. fata ca-I yine §i norocu §i vazin-
du-1 adurnit 1-a di§teptat §i-I zice:
— Ce faci, mai creatine?"
— la ti a^teptam, sa yil §i m'a furat somnu.
— Pal nu a§a. Sa yil milne c'un om credinclos al tau
'§i am sa yiu lau tot aci.
Saracu pa cini sa la mai di credinta? A luat pa fi-
meialul, §'a doua zi lar a adurfiit. Yine norocu §i gase§ti

pa nevasta lul Iinga lei durfiind.
— Da ce stal aci fimele?"
— la am vinit aci la par cu omu A&u §'a adurfiit a§-
teptind sa ni yile norocu.
— lao sintnorocu pa cari-1 a$tepta{. la asculta, fimeie,
uiti ce sa fad. lo vaz ca norocu le pantru tini, nu le pan-
tru barbatu tau. Ca sa nu §tile nimenea na cuîtu asta $i
tale capu lu omu-tau $i al sa mergl sa dazgrochl comoara
unde t-ol arata-o lau. Cind a'ntins cuîtu casa-Itale capu,
odata s*a sculat !n sus omu, §'a vazut ce lera sa-I faca
nevasta-sa, cacl norocu a facut di 1-a sculat sa vaza §i
lei cini-I di credinâ. Atunci norocu I-a spus: „pai, omule,
nu t-al*ales omu di credinta, cad vazu§ singur tu cu ochi

ce leral sa pa^tl dila firnela ta. Adu, §i yino cu alt ci-
*
niva, da sa-t hile di credinta.
Atunci saracu vini cu fata lui la paru ala §i a§tepta
acolo sa-I yile norocu. §i cu hilca-sa a paît-o tot a$a ca
$i cu nevasta. Norocu I-a mai spus §'a trila oarfl: „yino,
mai creatine, c'un om al tao di credinta, nu cum al f&cut
pina acum".
S'a dus saracu §1 sa gindea pa cini sa la cu lei §i
n'a gasit altu. A plecat a$a singur indarat luindu-sa dipa

lei un ca(elu§ fiic gonea inapol, yinea ciinile
§i lei tot il
ce yinea §i iel tot il gonea

Clnd a ajuns acolo la
inapol.
par, 1-a ajuns §i caêlu§u. lar 1-a apucat somnu pa sarac
§i vinind norocu, catelu a 'nceput a latra §i 1-a sculat din
somn. „Vez, zise norocu! Asta le al mai credinclos al
Digitized by jocjîa
: :
TULCEA 349
tati, ghini al f&cut acuma. Al acu s£-\ ar&t undi al sa

sachl §'ai sa dal di comoara. Uiti aci sa sachl. Du-ti $i
adu un car mai intil*.
Saracu a gasit un car pa la vecinl ziclnd ca s'aduca
.
lemne. Sapa undi I-a aratat §'a ridicat comoara In car §'a
dus-o acasa. Undi sa pule banii, undi sa-i pule ? i'ngropa
su pat. Dupa citava vreme laca ca yini fratile saraculul
la lei sa-1 chleme
munca. Ultindu-sa cu ochii roata pin
la
casa vazu su pat ni§te bani afara ce ramasasera dasvalty
§1- 'ncepu a-I zice lu frati-sau „uiti, nene, al bani rama§
:
mo$tinire dila tata-nau §i nile nu fil-ai fecut parte Tura,.

44
.
vura incepura sa sa la la cearta, pana ajunse treaba ca

frati-sau al bogat sa-1 dea 'n judecata p'al sarac. Hiin
chemat inaintea judecaîl, judecatoru ll-a pus. intrebarea
la amindol: mai iuti pa lumea asta, ce le mai
„ce le
"moale §imai gras".
ce le
A raspuns mai 'nainte al bogat ca ce-I mai iuti le

calu, ce-I mai moale le salteaua §i mai gras le porcu.
Saracu n'a raspuns di loc hinca n'a §tiut ce 'nsemneaza astea.
Neraspunzind nicl al bogat ghini le-a aminat judecata.
Cind a vinit al sar^c acasa I-a 'ntrebat fata lul cari iera
nazdravana
— E, ce al facut, cu judecata, al scapat?
tete,
— Ari sa ma ramina du§manu di frati-nau.
— Da ce 'ntrebattl-an'ai §tiut'ce? di
— M'a 'ntrebat judecatoru: mai pa lumea
ce-I iuti
asta, ce-I mai moale §i ce-I mai gras.

— Sa te 'nvat iau cum a! sa raspunzl. Sa spui a§a
mai Iuti ie focu, mai moale le palma cin ti culci pa la
§imai gras le pamintu.

Qn s'a dus tata-su a raspuns
lar a doua oara
intocmal dupa cum il invatase hica-sa. Judecatoru a ra-
mas incrimenit di raspunsu lui intrebindu-1 ca cini 1-a
'nvaât; I-a spus ca fata-sa. lar ll-a aminat judecata ca sa
cheme $i pa fata. Cum a ajuns saracu lar acasa a spus
tot di cum s'a 'ntimplat §i ca acu§a ari s'o cheme §i pa
Digitized by Google
350 TULGEA
fata. Fata i-a spus: „lasa, tete, ca iSu am sa §tiu ce sa

raspunz $i i&u am sa ti scap $i di judecata^sta".
lnfa{i§indu-sa §i fata la judecata a 'ntrebat-o a§a: ,Ia
asculta, fata, daca tu al sa §tii sa raspunzl" a zis judecatoru,
,
„po{ tu sa pui un petic la oala £Sta noua sparta, atunci-i

$ti ca ari sa scape tat-tu di judecata?" Fata a raspuns:
„daca dumneavoastra, Domnule judecator, putet sa 'ntoar-

cetf oala pa dos, atunci laii pot s'o cirpesc". Judecatoru n'a
§tiut ce sa mai raspunza §i a§a a d§tigat fata scoînd pa
ta-saii dila belea.
Luncavi(a — M&rgSrit Malcea, 62.
II
Isus Hristos s'a 'ntilnit odata cu Mahomed §i vrincL

sa 'ncerci puterea lu Mahomed, ii spuni sa 'nhiga o suliâ
'n pamint, §i sa ^neasca apa.
Mahomed ceru lu Isus sa-i dea doiia zile §f apol II
va 'mplini dorinâ.
tndata chema Mahomed la dinsu mutyime di Turd
$i le porunci sa 'ngroapi 'n locu ala o suta bordufe di
capra pline cu apa §i sa le acopera cu puîn pamint.
A
triia zi sa 'ntilnira lar amindol pa locu ala, da
cari nu fi cluda lu Mahomed c!n. vazu ca toati bordufu-

rile era scoasi din pamint di-o turma di porci, minca
din iele. Dec! Mahomed ramasese Minios zice:
di ru§ine.
„blestemat sa hiie Turcu cari-o mal minca carnea Ii-
ghioanilbr astea".
§i porunca fu d!-atunci pantru to{ rurcii.
Cerna — Vasilca L Chim, 47.
Ill
tn vremea unul imparat sa 'mbolna-

di dimult, fata
yise di lepra. Leac nu sa gasea nicairL tmparatu deti
Digitized by Gqo
fi\ k H\h WF9 \
'
s ^ *' >>*>>"&'* "^"^"
TULCEA 351
porunca, in imparatiia lui, ca cini va afla un Ieac sa sa

tamadueasca hiica lui, alula I-o va da di so{iIe §i pa
dl-asupra §'o jumatati din imparatile.
Sfintu Vasile traea 'n acel timp §i lera di vrl-o
douazeci §i cinci di anL Cum auzi Iel di porunca 'mpara-
teasca, a plecat sa cauti o burufana, cari va hi buna di
Ieac pantru fata 'mparatulul. A njers tril zile §i trii nopt
pana ajunse la un izvor dintr'o padure; bau apa §i sa
pusi jos ca sd sa odihneascS puîn. Pa cind §idea aproapi
di lei auzi un glas nabu§it §i cautind deti pisti un urcior.
Distupind urcloru incepi sa lasa un §arpi lung di vri-o
zeci pa§I. Ci lera §arpile ala?
Aproapi di izvor, in nijlocu paduril lera chiliia
unul pusnig Anton. Negru 1 sa prifacea 'n $arpi §i 'n hiie-
cari seara, pa cind sf. Anton i§ facea rugariunile, intra
'n chiliia lui, §i virindu-sa 'n caldarea undi sfintu-§
tinea apa zgomot.
di baut, facea
Sf. Anton cu mari truda-1 prinse 'ntr'o seara; il
baga 'n urcior, astupindu-1 ghine, §i-l duse 'n locu undi
sf. Vasile deti pisti urcior.
Dupa ce §arpile a i§it vas, a 'ntrebat pa stint
din
sa-1 ceara tot ce vrea $i da ceva pantru bunatatea
iel I-o
ce i-a facut. vSfintu Vasile-I ceru o burulana cari poati

vindeca rila.
Atuncl. §arpile spuse sfintulul sa 'ncalice pa iel §i
r^pede ca gindu, trecind pisti multi mari §i tan, ajunsera

pa varfu unul deal.
Aci sa oprira.
„Vezi 'n valea cari-i 'nainteata? acolosint dracl; lei
lucreaza o burulana buna pantru ce caty tu, da sa nu
vorghe§tI ninic trii an! di zile. Ce fac Iel, la $i tu. Dupa
tril anl o sa-t dea trii hire din burulana
lei aia drept
plata. Cind if ajunge la vol in {ara, seamana hirile alea
»Dracul.
Digitized by Google
'
352 TULCEA
4
trii. Dupa cl-o cre§ti hierbe citiva frunze ntr'o oala ; le§ila'
ala o sa vindece pa bolnavu di rile.
Sf. Vasile cobori 'n vale §i s'apuca di lucru, alaturea

ru balaurii, da nu zicea niciun cuvint.
Dupa trii ani, unu din balaurii, li deti trii hire $i
sfintu sa urea lar in deal, undi-1 a§tepta §arpile:

— Incalica pa mine.
§i 'ntr'o clipa fura iar la izvoru din padure. §ezura
ga sa odihneasca. Sfintu inêlesesi cini Iera §arpile.
— Cum al incaput tu 'n urclor ? Intreba sfintu
nirindu-sa.
— M'am supîlat §i a§a am putut intra, raspunse
§arpile.
— Nu-fil yini a crede, zice sfintu. A$ vrea sa vad
§i lau cum al intrat.
$arpile sa supple §i 'ncepu a intra 'n vas.
— Ma mal vaz ?
— Coada pu(in.
§arpile sa mai ghemui pu(in §i intra tot; lar sfintu,
di colo, clap ! odata puse dopu, astupind ghini urcioru.
— Ce fad? striga §arpile.
— Cinl-a pus dopu 'ntil §i tl-a 'nchis in urclor, ala
sa vile sa-1 ridice, ca sa Ie§ afara.
Apoi pleca §i-§ cauta di drum.
Ajungin la locu sau, semana hirile alea. Dupa ce
foile sa facura galbine, hierbe vrl-o trii patru intr'o oala §i
duce le§ila la 'mparat. Fata spalindu-sa, sa vindeca.

fmparatu plin di bucurile zise sfintulul:
— Rami! la mine, hiica mea a ta o hi §i 'nca juma-
tati din imparatile!
— Nu, raspunse sfintu.
— Ce vrel atuncl, pantru ghinile facut?
~7 Sa ti cre§tinezl tu §i hilca-ta.
— Bucuros.
Burulana ala Iera tutun.
$i d'ala sa spala lumea cu tutun ca sa nu alba rile
Digitized by Go<
#***. ir l
TTJLCEA 353
pa trup; trage 'n chlept ca sa nu alba 'nauntru §i trage

'n nas, ca sa nu alba lepra la creler.
Balabancea — Xihal Pogurschi, 55.
IV
Pa'cind Hristos traea pa pamint, mal muty Ovrel

pusera supt o covata o Ovreica §1 'ntrebara pa Isus ce
ieste supt covata ala, vrin sa-1 ispiteasca.
Isus suparat di „ Ieste o scroafa".
ntrebarea asta zise:
Ovreii ridicara covata vazura mare minune, o scroafa.
§i
Di-atuncI Ovreii nu mal maninca carni di pore.
Balabancea — Nihaf Pogurschi, 55.
V
Un Turc porni odata pa la sate, sa cumpere fiei. In
ziua plecarii 'ntreba pa Hogea dac' o sa hile timpu fru-
mos. Hogea-I zise: „du-te fara grija, ca vremea ari sa
hile buna*.
Turcu ajungind seara 'ntr'un sat gfizdui la un popa
dila cari tirguea di multe orl nel. Noaptea, Turcu spuse
popil ca lei ari sa doarma afara pa prispa, hinca 'n casa
lera cald. Popa-I zise:
— Bre! Hasan! yino 'n casa, ca timpu ari sa sa
strice §i poate sa §i ninga!
— Da dupa ce cuno^ti, Popaz Efendi...
ca fiile ml-a
spus Hogea ca timpu ari sa frumos? hile
—
Ulte, bre, Hasan !... Porcu riati umbla cu gunoale
n gura $i dupa asta cunosc ca timpu ari sa sa strice.
Popa vazin ca Turcu nu vrea sa intre, inchise u§a
§i sa culca.
noapte 'ncepu un yifor. Turcu aproape
Pisti 'nghe-
ât batu la u§a §i popa-1 primi 'n casa.
8857 23
Digitized by VjOOQ IC
354 TULGEA
— Adev&rat, Popaz Efendi, ghine ni-al spus dum-

neata aseara.
A doua zi Turcu ducindu-sa acasa sa .abatu pa la
cafeneaua undi §tila ca gase§ti Turd mult §* P& hogea.

Intra 'n cafenea §i dupa ce deti „buna ziua", po-
runci o cafea §i sa puse la o masa.
To( Turcii sa grabira, cari sa-1 intrebe mal 'ntil cum
I-a mers pa drum.
Turcu Ie povesti $i la urma zise:

— Ce §tiie hogea al nostru? NiAic. To mal mult §tiie
porcu popii, ca lei a spus drept ca ari sa ninga.
Cirjilari — Petre loan, 57.
VI
Cuza-1 strimtora Sultanu sa-I dea ghiru. lei s'apuca

§i face sfat cu boeril lul. §-a ales v'o douazecl di oamenl
voinicl dl-al lul, $'a purees. Da li-a zis ca „dI-oI muri sa-fii
trimitet trupu sa-1 Ingropat aid*. §i s'a duscu vapora§ luti
§'a ajuns acolo la Constantinopole. A luat cu lei v'o zeci

oamenl dl-al lul, §i s'a dus la palatu Sultanulul. A vrut
unu sa-1 propeasca sa disease cismile da lei I-a dat brine! ;
§'a intrat la Sultanu, ca Iera volnic ; ca di iera prost, n'ar

hi facut o treaba ca asta... Sultanu toma §edea 'n tronu
lul §i bea cafea §i 1-a gasit, a intrat la Tel §i I-a dat „bon-
jur* §i I-a pus cartea §i condeiu pa masa:
— Iscale§ti colea ca sa nu mal plateasca tara ghir;
iscale§ti or te tal!
§'a scos saghia, §i Sultanu di frica sa nu-1 tale a
iscalit. §'a luat cartea §i ni§ca baete ! S'a suit in vapor, §i
drumu 'nainte la Bucure§tl. Cica sa sa hi luat dupa lei,
da nu la putut ajunge. §'a§a a scapat ghietu Cuza (ara

di ghir. Sa hi trait Cuza, he, he! Dumnizau §tile cl-ar
hi mai facut! Oca lu Cuza Iera dreapta!
Ci§Ja — Toader Elmedi, 75.
Digitized by Go.
TULCEA 355
VII
In vremea r&zbelulul dila 77, lumea lera oropsita,

fugita pin batyi, pin ora§uri. Cerchejii vinea ca sa ne pra-
deze. Auzin plingerile noastre, ne-am dus la pa§aua din
Tulcea. §i pa§aua ce-a facut?
Ne-a trimes pa bimba§a lul, §i ni-a aparat bimba§a
ala §i ni-a pus §i cite zeci calara§ in comuna, Pa urma
a trecut Ru§ii la Macin, Turcii a fugit la Constantinopole.
lei, bimba§a, cum a simjit dl-a trecut Ru§ii, Iel atunci a
chemat pa t<H din Tulcea, §i H-a spus a$a: w pin' acuma
v'am aparat, da di-acuma 'n colo, plec §i lau. Or $i ce-t
videa ca yine sa dea navala 'n ora§, sa sarit cu chis-
toale, cu topoare, cu ce a vet, sa va apara^ tirgu". $i
atunci a cerut iel iscalitura cum „m am ?
purtat iau cu vo\ u .
§'apoi 1-a ajuns Turcii din urma in Megidiia, ni sa pare.

Iel §-a aratat indreptarile §i purtarile lul di cum s'a
purtat §i atunci Ru§ii 1-a 'ngradat §i i-a dat midalii, 1-a
laudat §i i-a dat drumu. Ba sa nu hi fos bimbaâ asta,
multi paêam noi. Ce paêam! ca ne strica.
Ci§la — Trofim Dobriân, 60.
VIII
Cine a patinit vri-o data di urcior ia ochi, sa nu

manince aripa di gaina, ca far sa 'mbolnayie§ti.
Hagilar— Aglaea Braileanu, 42.
IX
Pamifitu ie (inut di coarnile unul ghivol culcat; crnd

obose§ti pa o parte, sa 'ntoarce pa ailalta. Atunci sa cu-
tremurfi pamirrtu.
Hagilar — Nihaf Stancfu. 47.
Digitized by GooqI r
356 . TULCEA
X
In vremea Turculul tot §i pisti tot lera slobod: ti
duceai in padure, puneal caclula p'o ureche §i taial di

undi vrel §i ce vrei. Scoteal un bilet pantru o suta di
doage §i taial tril suti §i nimen nu ti 'ntreba.
Trecind pa la casa padurarulul II lasal un lemn, doua
§i 'nainte baete.
Vitile le pa^teal pa undi vrel. Cu pamlntu lera mal
ghini ca az : sa platea dijma numa pantru pamlntu saraa-
nat; pantru al nesamanat nu lua nifiic.
Pantru stuf din balta lar nu te 'ntreba nimenl.
Ghini lera, da yitile trebuia sa le paze^tl cu patru
ochi, ca le fura di prapadenle.
Cind intra Turcu 'n sat, venea la casa unul om,
dadea calu stapinulul casil ca sa-I plimbe, iar lei intra 'n
casa, mlnca §i benchetula cu fimela ta; nu puteal sa zicl
nifiic, cacl te taia §1 judecata nu lera.
Di frica Turcilor, tetile marl umbla cu hainile rupte,
nu sa spala cu lunile pa faâ §i-§ inticsea paru cu cenu§a
ca sa para urite, batrine §i bolnave.
Hagilar — Alexe Dimu, 60.
XI
leram in satu Greci, copchil di patru anl, cin bintuia

ciuma a mare. Hei, ce lera atund Di frica boalil (iu minti!
ca pu(inl cre^tini a ramas pa Ioc; a luat unil fuga n {ara

rumineasca, alîl spre Rusla, cari 'n cotro a vazut. lera
zapada mari, di 'nnotam intr'insa pana la genuchl, cind
Iara§ ne 'ntoarseram indarat in satu nostru, pustiu, cacl
doar yitile §i alelalti yiletaj, atit mal ramasese 'n sat.
Doamne, ca urite mal lera! Numal videal cum li sa
umfla citl-o parti a capului, cu faâ, cu ureche cu tot, §i
Digitized by Go(
TULCEA 357
'n vlrfu umflaturii numa odata spargea o buba urita. —

Sa ne fereasca Dumnizau di-a§a batae ca aia!
Ba$chror — Duditru Radfef, 86.
XII
leram timpu ala ar-

di vri-o §alsprezeci ani; lera 'n
mate turce§tl in Babadag. No! caram acolo cu carale, faina,
orz, ovaz, lerane, ce nu caram? Qn s'a inceput raz-
belu, di-a trecut incoace, §'a izghit intil Tulcea, Isaccea §i
Macin, nl-o rinduit pa vri-o trelzed cu carale; ctyl din-

tre nol putura inca fugi, fugira sanatoî; da nol ai§ti-
laltf, laii §i 'nca dol batrinl, cari nu avuram ast noroc,

mlnaram tril zile, zi §i noapti, boil dila . caraie noastre
incarcati cu pu§tl §i praf. Spre §umla 'ncolo nl 7a pornit.
La Megidile ni-am oprit; acolo fil-aduc aminti, am fugit
lasind In mina Turcilor bol, cara, tot ce lera al nostra.
Am ocolit drumu togma pa la Caramurat, ca sa ne 'ntoar-
cem la nol in sat. Altfl dintre cre^tinil no§tri fugi(I I-am
gasit taiat la Podu Camumgila, lar cind am trecut din-
coace laCabgagla, nl-a Ie§it inainte dol oaminl din sat
§i nl-a spus: „nu va ducet indarat, acum sa tae Lipo-
venil, la venit numa 'n satu nostru §i sa videt ce ris
§I-a facut.
tt
Lipovenil a§tla dadea solda^ Turcilor. A§a nl-a
luat di mina
§i nl-a dus in Cabgagia §i ce-am vazut
atunci, am
vazut 2au cu ochil fiel, sa fereasca Dumnizau
sa mal viz vri-odata. Atunci am vazut, Doamne fere§ti,
in chinurl grele pa preuteasa satulul; dupa ce a amenin-
tat-o cu tot felu di cruziml, era arsa, fripta, o Doamne,
I-a taiat la urma cu saghla tîle, pantru ca nu H-a dat
banl — trii zile s'a chinuit sarmana pana s'a sflrît. Popa
lipsea togma atunci din Cabgagla, era dus la Camumgila,

pantru ni§ti 'mmormintari §i apucindu-1 razbelu acolo,
nu s'a putut intoarce 'ndarat. laca, aste am vazut cu
;
358 TULCEA
ochil rid, fac §i cruce c'am vazut. §i astazi cind !AI aduc
aminti hi sa faci feci 'n schinari.
Ba§chioi — Dunitru Radfef, 86.
XIII
«
Ei, omu ista-i ca copacu,

di-I vara, cu vara trae§ti,
di-I lama cu Iarna, pana sa 'ndura Dumnizau di-I la
zililc
am trait §i vazut multi> ca nid
Da, drept graind,
nu ma mal
duce capu sa ie spul. Alta -lilme-I az, alta
iera pa vremea cind leram nol copchii. Tralu $i toati Iera
alfel. Pa timpu Turcului, frate, toati Iera alfel. Ce grija
a veal tu? Pamint berechet, undi vreaf, acolo ti duceal di
puneal plugu §i 'mbrazdal citI*o bucata cit videal cu ochil
lumea nu Iera lacoma ca az. Odata ce-ai 'mbrazdat tu, ni-
menea nu vinea sa-J intre 'n tarla. Fin §i yite, nicl nu
le §tial rostu. Di pineal yita 'n balta, plateal numa flnu.
$i ce piatai Dl-o pineal la clmp, plateal §i mal putin.

Pinea di sa facea plateal zeclulala, §i acela cum?
Sa uita zapciu pa deasupra §1 potriyila din ochl. Di nu
sa facea n'avea ce-\ lua. Cu flnu tot a§a. Chema dol, trii
gospodarl §M intreba: „oaminI bunl, citi cara sint aid?"
Poati iera zece cara. Dar oamenil §til zicea „trii, efen- . . . :
dim\ §H scrim trii cara.

Da Iera rati, ca sa facea hoîl multi §i nu sa mal cer-
ceta ca az. Nu puteal tu lasa partea femelasca sa sa duca
di id pana colo. Di-t vinea la casa, tu trebuea sa-i plimbl
calu, <jinu 'ndrazneal sa intri 'n casa pana ce hu ti chema*
Daca vinea! calare di undiva $i videal vinind spre
tini un Turc, apoi trebula sa ti dal jos di pa cal $i sa
stai in genunchl pana ce trecea lei, semn ca ti supul, ca
alfel ti omora. Di ti duceal cu caruâ undiva 91 ti sosea
din urma, trebula sa dal in laturl, sa ti dal jos din ca-
ruja sa (ii caii di capestre, pana ce trecea iel, c'alfel iera
Digitized by Go
. .
TULCEA 359
bocluc. Trebula sa ai cal prea buni, sa nadejde *n iei

ai
ca sa ti 'ncumeti a nu-I baga 'n sama. El, da li s'o trecut
vremea.
lera §i din lei unil A§a poate
oamini cum sa cade.
c'al auzit D-ta di a facut satile:
Ri§ic-Pa§a. laca lei
Satu-Nou, Letea, $fi§tofca, §a dat porunca ca §apte anl

di-a rindu sa nu la nimeni nici o dare. Lemn puteai
lua cit vreal. §i iera paduri pa vremea ceia cum II bradu.
Daduse porunca sa pue lumea pofii pin sate. In Catirlez
§'acum sint salcii puse di Ri§ic-Pa§a. Vez ca iel iera ca
un fel di profect. Iera cam cruci§at la videre. Cin sa
sfadea lumea, vinea Ri§ic-Pa§a §i-i intreba »ce aveî :
oamini buni? a $i le facea 'nlesnire,

Odata, ce I-a vinit lul c'a dat porunca sa yina la
Sulina tot oaminii ai mai vechi Cara-Orman di pin baty. In
iera un om, Tudorica Bugeacliu, mai vechi om di p'a- al
tund, di loc din Letea. Frate, Ri§ic-Pa§a avea §i semne
di a fi om mare. Sa vezi D-ta, oaminii mari au semne,
da nu-i cunoa^ti ori §i cine. laca §i iau cunosc o leaca.
Sa nu-fii uit vorba. Mo§ Bugeacliu avea tapie pantru balta 1
$i girla Sulimanca (noi ii zicem §i Magiara) §i a scos cartea
§i a aratat-o lu Ri§ic-Pa§a. Iera scrisa cartea cu slove di
aur. L-o sarutatin cap Ri§ic-Pa§a §i I-o zis: „ia, uite ra-
u
faua noastra cea veche. §i i-o dat lu Mo§ Bugeacliu pa-
mint pa la Ro§u, Ivancea. Bugeacliu a murit, Dumnizau
sa-1 ierte, da di tapiTa lui sa folosesc §'acuma strainii. Ei . .
iera cu dreptate Ri$ic-Pa§a ! . .
Iau 1-am vazut pa Ri§ic-Pa$a la Sulina. Vinise cu

Cuza-Voda. L-am vazut pa Cuza, sa nu spul minciuna,
iac'a§a la doi pa§i. .Cuza iera om nalt, balan, coroetic la
nas. ll vad §i pin potrete, da nu samana, il arata prea

inchis ;
§i nu, iel iera balan. Parca-1 vaz cum multA-
nia la tot cari-1 saluta. A tiers la comisle. Acolo-i facuse
un palat §i masa. §'a chemat oamini mulî la masa.
*Act de proprietate.
Digitized by LrOOQ IC
360 TULCEA
Scaunu lul iera mal sus, iar a noastre, to mal jos, to mai
jos pana la capat. A pus la hilecari om
ocaua mincari 9!
cu yin a lu Cuza. Parca-1 aud cum ne zicea: „bet pantru

sanatatea lu Cuza." $i ce mincari minca lei acela
ne da §i noua, atit dor ca lei §idea 'n palat, da noi
in ceadir*. §i scaunu lu Ri§ic-Pa§a Iera mai jos ca a lu
Cuza. Sa hi vazut lucea hainile Pa§alei de-t lua ochil,
iera numa 'n aur, da ale lu Cuza nu atita. La hiie ce vorba
sa 'njunghea a ride2 §i toata lumea-1 lauda ca-I bun stapin.
.
O stat trii zile 'n Sulina §'apoi a plecat. Di-atunci nu 1-am

mai vazut nici pa Ri§ic-Pa§a, nici pa Cuza-Voda.
Morughrol — Ghiorghe Parfene, 70.
*Cort militar.
Sc zimbea a ride, expresiune care sc mai aude tn unele par{i, dar ajunsa
neinfeleasa alci.
Digitized by Go<
CONSTANTA
Digitized by Google
Digitized by Gaofil
CONSTANTA
Patru bozgunurl am pitrecut, taica! Intiiu bozgun

1
le al dala Sevastopol cin Cremenil a trecut la T ar *g ra d

la imparatu turcesc da le-a dat tot cite doi boi, o vaca $i
$ase poll p&ntru casa. Cremenil a fost a§eza{ da Said Pa§a

la Carasuia care era o sili§te. Da imparatu a spus lu Said
sa pue numele lul unde s'ar a$eza Cremenil §i d'ala-i zice

Megidila. Dala noi §i pana la Megidiia era numa o apa
§i mergeam cu §aica pan' acolo. De multe ori te pome-
neai pa drum cu musahiri nepoftit care-t dadea drumu
daca le dadeai banl. fy da §i un bilet la mina $i cu iel
scapai §i da hoîl care era mal incolo, in drum. Said Pa§a
fusese un Tatar care dupa ce furase ni$te cai dala un-
chi-so din Alibei Chlair fugi pin Jarigrad dupa ce vindu
caii §i sa'mbogati. Pa lajjarigrad facu ce facu §i ajunse
Pa§a da ^nea Rusclucu. Asta, Said, care pazea caii pa
linga Boazgic im spunea: „da ce n'am banl ca sa hiu
un pa§a\
Alt bozgun a fost cin s'a batut Neamtu cu Rusu;
iera 'ncurcat at unci. AtuncI a umplut p'aicea Nemîi pan
s'a astimparat. Alt bozgyn cind a luat Silistra s'a batut
Rusu cu Turcu. Ru§ii a fost vindu( da un Ungur; aceluia
i s'a turnat aur pa git ca sa sa sature da aur.
'RSzboae.
Digitized by GoogI r
364 CONSTANTA
Apol a bozgunu cu Ruminil

fost §i cu Turcii. Daca
nu vinea. Rusu, batea pa Ruminl.
ii
Ne-a dat atuncl Dobrogea asta.

Cernavoda — GhTorghe Dima, 95.
II
A facut multe istoriJ ala — Cuza. A dat §i calugaril

afara din manastirl. S'a facut ca-I cloban, s'a dus la calu-
garl sa vada ce fac. Calugaril minca §1 bea ghine §'apo!
sa lua la lupta. Cind a vazut a§a le-a zis Cuza: „a§a
facet voi ? stall" §i I-a scos afara. — Da, era §i posna$, \\
placea mult muterile. L-a prins odata c'o mulere. Ca sa

scape trimitea butoale ca ale da bere, pline cu aur, numa rile 1
.
Cernavoda — Ghlorghe Dima, 95.
Ill
P'atunci vladica dala Silistra pochia. Da prio( p'aicl

lei avea grije, or da lera v'unu yinovat. Atuncl pa pochl
nu-I prea 'ntreba carte multa.
Era dreptate pa timpu Turcilor, nu te eilea da ghir
ca acu. ll dal un leu ghir, or cit aveai, scrila pa raboj
§1 pleca. Nol sintem TurcanI, a§a ne zice.
Da Turc nu ne-am pllns niclodat. Cerchezii lera da
fura, nu Turcu. Da-I batea da raminea lungl §1 sa scula
§i nifiic n'avea. N'avea frica, nu sa shila nici da su-
prefept.
§i Ru<jil pa Turcl-i feria, da pa Cerchezl-I bella, unde-I
prindea cu ceva.
Apol la patruzecl §1 opt ftn s'a batut Unguru cu
Neamû a vinit Id, ca lera cinchil pustil p'aicl. La cinzecl
§i patru a vinit Tataril din Crim.
»Lire.
Digitized by ÔQ,
CONSTANTA 365
Cerchezil umbla sprinâri, c'un singur glorachel 1 um-

bla pa zapada; §! cal buni avea.
Da cadea v'unu mort, !1 baga'n apa §i nimenl nu
$tila, nicl femela nu plingea, a§a biastamat lera.
Cochirleni — Dunitru §chiopu, 71.
Mai la vale da Cochirleni le o gaura ; ti-I frica sa te

bag! acolo. §i cetaîle astea tot oaminil le-a facut, d'ala acu
s'a farimat. Ghelmeaua2 e din malu Dunaril pina'n Con-
stanta $i pa dadasupt le gaura, da nu poate nimenl sa
intre acolo.
Cochirleni — Qarri] lordache, 69.
in timpurile mal da da mult pin parole astea lera

numa Turd; lei traia ghine, facea plugarile. Mai in urma, v
dupa razbelu Crimeil, dala Sevastopol, a vinit §i s'a
a§ezat Tataril. Aghla dupa razbel a vinit in Cavaclar
ni§te Grecl.
Allalt lacuitorl al Cavaclarulul a 'nceput sa sa a§eze
dala 1895 incoace. A§tia sint viniÎ din multe par(I, mal
mutyl din Vla§ca $i Teleorman $i din Ardeal.
Cavaclar — Radu §tefan, 70.
VI
A fost un halduc, Sail Mandagi, §i lei a umblat noua

anl §1 pa lei nu 1-a loyit nimenea, §i un Arnaut a taiat un
'Cforap.
Valul loi Traian.
Digitized by VîOOQ IC
"
366 CONSTANTA
icusar d'argint $t 1-a bagat in pu§ca §'a tras in Sali Man-

dagl §i cu lei 1-a omorit. §i a fost §i o femee cu lei, o ca-
dina, o chema Anife 91 tovara?u lul a fost Badatli.
Pa lei 1-a loyit la satu Alfatar intr'o pe^tera. A
ho(it noiia ani da zile. Femela lu Sail acu Ie maritata
$i trae^te.
Alt hot mare a fost §* Deli Ali ; lei a hotit pin par-
tile dala Silistra.
Cavaclar — Radu $tefan, 70.
VII
A fost un hot, H zicea Chlorourlo. lei cin s'a 'nsurat

avea §'o lapa ; lei n'a stat cu nevasta dacit luna da zile
§1 nevasta a ramas ingreunata; cind a ramas nevasta §i
lapa a ramas ingreunata. Cind a fatat nevasta a fatat $i
lapa; iel cind a plecat d'acasa, a zis a§a: „fa nevasta,

loti iau ma due, indarat nu mal yiu, d'o hi fata copchilu/
pazvanta 1 asta s'o dai lu gineri-tau, cind s'o marita fata;
dVhi baiat s'o dai baiatului". S'a 'nttmplat da s'a nascut
un baiat; cit create lumea in zece ani atita a crescut iel
numa 'n doi ani da zile; iel a apucat da sa ducea la
§coala turceasca, la hogea; ii zicea baetil cind e§ea din

§coa!a: „hal sictir, baiat fara tata". Iel yine 'ntr'o zi acasa
la ma-sa: „mama, iau tata n'am? Undeie tata? Dacezice

lumea ca sint fara tata? a Ma-sa zice catata-sau a murit;
iel sa duce iar la §coala ii zice baetii iar a§a „copchil fara
; :
tata*. Iel din gura ce grae§te? „Iau am avuttata, dar a

murit". Altu, cari-o fos mai bun da cap, baiat mal mare:
*hai sictir d'aicl ma, ca tata-tau n'a murit, tata-tati Ie hot
mare, §tie lumea da frica lur. Iel yine acasa §1 Iar in-
u
treaba pa ma-sa: „ mama, tata unde-I? la tot a§a-I spune
ca-I mort.
«Un fcl da dicora{Te», cum 1-a cxplicat persoana dela care s'a cules,
Digitized by
;
T^^nr
CONSTANTA 367
S'a facut seara, pus la culcare, dimineaja cin

Iel s'a
sa scoala sa face-ca-I bolnav: ma-sa-1 intreaba:
— Ce ai, malca?
— Ulte ce-am yisat in noaptea asta. Sa ridicl, §tii,
talpa casil, sa-m dai tH& d'acolo, pa su talpa. '
Ma-sa sa duce cu Iel acolo §i iel ridica talpa casil §i

pune \i\i\ pa su talpa casil sa-I dea tâ §i cind a pus
tHa, Iel a lasat talpa casii pa tiâ a'nceput sa strige ma-sa.
;
— Sa-m spui tata-nau unde-I?

— Tata-tau a fost hot mare §i acuma hole§te. Pa tata-
tau hoîla 1-a mincat §i pa tine tot hoîia o sa te manince.
AtuncI I-a dat drumu ma-sil.

Iel §i pune atunci §eaua pa noatenu care sa nas-
cuse cu iel da'mpreuna §'a plecat; cind a plecat a dat la
un ora§.
Ta-sau s'a batut noua an! da zile ca sa la o fata
d'acolo din ora§u ala.
Ta-sau prinsase un loc, care nu mal trecea niclun
ora pin locurile alea; a apucat drumu ala §i
Iel s'a dus,
ca ta-sau facuse ni$te palaturi acolo da ho{ime: numa a
dat in drumu ala §'a ie§it ta-sau inaintea lul; nu-1 cunoafjte
ca-T le ficlor, da unde sa-1 cunoasca? Cind a Ie§it inaintea lul:
— Mai bae{a§, ce-al fost tu d'al vinit p'aicl?
— Poate 01 hi $i iau un volnic cum a fos tata.
Ta-sau a zis a§a: „in saghia sa ne luam, sau la lupta

sa ne luamr to
Ba Iel ce-a spus? „tn lupta sa ne luam, ca lupta le

voiniceasca, da saghia muereasca*.
Iel cin s'a luat la lupta, baiatu 1-a trintit, §i numa
a scos saghia sa-1 tae pa ta-sau; iel a sumeât mina §i
s'a vazut pazvantjn ala, care iera dala Iel lasat.

— Ho, nu ma taia, ca iau sint ta-tau, ce ce-I pazvantu
asta? ca iau {i 1-am lasat!
$i lei acolo bea §i sa vesele^te, iar nol spunem vor-
bile aid.
Cavaclar — Kadu $tefan, 70.
368 CONSTANJA
VIII
Pllnea nu s'a ispr&yit da cin ne-am ajuns la talca,

da dulce n'am mincat niclodat. vrut sa maninc odat Am
cu dulce $i m'a luat ni$te frigurl, d'am zacut doo sapta-
minl. A§a-I, macar sa-1 intreghl §i pa talca.
Oili sint bune, §til vorbafiganulul: „buna-I moarta,
buna-I vile.
Acu fe rau ca nu-I larba, s'a uscat d'atita caldura.
Mirleanu — Vasile Toader, 27.
IX
Fugi junghi ca te 'njunghi, ca te zmulg §i te leg 5

te topesc 91 te scot, te spal, te usuc, te chisez, te melty,
te daracesc, te fac caere ca pa cinipa, te deapan ca
pa tort, te urzesc, 'nvelesc, te navadesc, te {es, te
te
tai, te 'nalbesc, te fac trimba ca pa pinza, te croesc ca pa
trimba, te fac cama§a, te port ca p'o camaâ, ca p'o
camaâ te rup, te fac zdrenê $i te arunc In foe §i te scot
dala [cutare], din cap, din oase, din maduva, din ochl,
din fa{a obrazului, din zgirciu nasulul $i din tot trupu.
Techederesi — §tefana Lache Dobre. 62.
Afost odata ca niciodata ca daca n'ar hi nu s'hr

povesti, pa cind sa potcoyia purecile cu 99 da oca da hier
§i cu noua da oêl §i sarea *n naltu cerului §f tot u§or lera.
A fost un popa care avea vaca §i iera atita da rea

in cit nu sa mai putea, ziua trebula sa alerge paste noua
hotare §i noaptea sa baliga noua care, a§a ca ghetu popa nu-§
mai gasea pa cine sa-i hiie in stare sa-i vaza da vaca. A§a
Digitized by Goc
.
^ ~*y^~ -"
—i,
«k**i^"- ^r^ ' *»• *
' '
"*" » * •
Â
CONSTANTA 369
sa hotari popa ca sa-§ bage dol servitorl sa vaza <ja dinsa,

§'a plecat popa dupa servitorl ca sa-§ gaseasca la ,un
ora$. Din intimplare gase§te dol frajji, baie^ s&racl, fara.
paring, §i le spune popa ca daca vrea sa hile servitorl le
ptete§te un pre( bun §i c4 are numa o vaca. Baieî! sa
'nvoira.
A§a dar pleaca popa impreuna cu servitoril acasa,
aci le arata popa vaca care era legata 'n grajd $i apol
mersera 'n casa; a stat la masa cu toîl.
A doua zi pleaca unu din

cu vaca la cimp, ce sa iel
vez? Vaca hodinita puse coada pa schinare §'p lua la

goana; alearga ghetu baiat dupa la; a aruncat §i tralsta
cu merinde §i 'n sfir§it o prinse seara; a adus-a acasa. ll
spune popil: „Parinte tot a§a umbla vaca Sf. sale da rati?
ca astaz m'a tacut d'am aruncat §i tralsta cu piine dupa Ia a .
—
Ba nu umbla baiete, da acuma este hodinita, §i
pantru ala.
A
doua zi lar pleaca sluga cu vaca la cimp §i
tot a$a pate§te ca §i ziua dintil. A§a, da ghine, da rM, s'a
facut seara §'a dus vaca acasa la popa fara sa mai zica
ceva: dupa ce a stat la masa cu toîi s'a dus sa sA ho-
dineasca. Acuma al care lera pantru curaênle, grajdaru,
la hilecare lopata da gunoi popa care lera totdauna linga
dinsu il da citl-o palma zicindu-I sa dea mai repede ca
sa face seara §i nu-i grajdu curaât. Asta insa nu-I spunea
lu fratesau care sa ducea cu vaca la cimp. A tunc! sa 'n-
trebara unu pa altu zidnd:

— Cum traie§ti tu?
— Traiesc ghine, ca la hilecare lopata da gunoi iha
cinste§te popa cu citl-un pahar da rachiu.
— §i iau traiesc ghine la cimp, ca ie vaca buna, toata
ziua pa§te 'n juru nau.

— Atunci mai ramil §i tu la grajd sa ma due §i Iau
cu vaca.
— Ghine, atunci mai du-te §i tu.
A trifa zi pleaca grajdaru cu Vaca, dar asta hiind
-
1857 21
Digitized by Google
370 CONSTANfA
raal tSax §i vazind umblarile vacii incepu s'o 'njure, cum

o hi zis, ca nu m'am intimplat aproape sa auz;
da vaca
'
indata ce a auzit s'a facut nevazuta §i pazitoru a
chlerdut-o din ochi; atuncl s'a'ntors ghetu baiat noaptea
acasa la stapin fara vaca, a intrat in curte fara ca pofca
S&-1 simpta, §'a luat pa frati-sau §i s'a dus dala popa,
da sint du§ §i 'n ziua da azi.
Vaca s'a dus la poalile munîlor unde s'a a§ezat
intr'un loc ferit §'a nascut, in loc da yi{el ca toate va-
cile a nascut un om sail cum sa zic? un pul da vbinic. Din
ceasu na$terii mama baiatului, adica vaca, 1-a botezat in-

tr'un parau care trecea pa linga locu ala §i I-a pus nu-
mele Craiovisin, hinca vaca vorghea cu gura ca orcare
om, insa nu §tiiav nimenea.
Aproape da locu na^teril iera un copac mare. Dupa
ce Craiovisin a supt lapte dala mama lul §ase luni atunci
vaca i-a spus luT: „scoala, dragu mamii, §idu-te la copacu
d'alaturi §i nu poÎ sa-1 scoti din pamint afara cu numa
miinile §i sa-1 cu radarina 'n sus §i virfu 'n pamint".
intorcl
Atunci baiatu s'a dus §'a scos copacu dfn pamint, dar
n'a putut sa-1 intoarca cum ceruse ma-sa; atunci a mai
supt lapte inca §ase luni §i s'a facut un an; atunci s'a dus
la altu copac mai mare $1 1-a pus cu virfu 'n pamint $i
cu radaqna 'n sus. Vazind vaca atita putere la hiu-sau
i-a spus: „dragu mamii, acuma te-am crescut §i te-am
facut voinic, te poÎ duce 'n lume, fara sa al teama da
cineva, pantru ca a§a ie scris da Dumnizeu §i sa §tiicaiau
api tril suflete cu care te pot inyia inca da tril ori daca
al fi chierdut da cineva". Zicind a§a vaca scoase un inel
din cornu al drept §i 1-a dat baiatului zicindu-i: „ia inelu
asta §i'ndata ce-I vedea pa iel trii chicaturi da singe sa
§tii, dragu mamii, c'am murit".
Atunci §i Craiovisin i-a dat ma-sil o batista zicind:

„tine, draga mama, batista asta §i cind ii vedea pa la tril
chicaturi da singe, atunci afla ca m'am prapadit, §i'n pa-
Digitized by
'.
Gse
1
^wsr
CONSTANTA 37
mint or su pamint sa cau(I sa ma gase§tP. Apol luindu-§I

ziua buna pleca und£ l-o *nva{a Dumnizeu.
Merse Craiovisin pin paduri §i-s puse 'n gind sa-§
faca un clomag da halduc; cind sa duse sa tae un bat
sa facu ociata strimb; apol 'ncearca altu $i tot a§a pina cind
vazu ca tiu-I lucru bun §i-$ facu socoteala ca trebue sa
hile cineva care sa-I stfimbe lemnele §i'ncepu sa strige:
„cine este alacare-m strimbeaza lemnele §i nu ma lasa sa-m
fac clomag da viteaz"? Atunci iese unu dintr'un copac mare
§i zice:
— lata-ma lau sint.
— §i cum te chlama?
.*- Ma chfama „Slrimba-lemne u .
AtuncI sa luara la lupta 51 luptara pina ce-1 trinti

Craiovisin cu atita putere in cit il ingropa 'n pamint pina
'n genuchl; atuncl Craiovisin vru sa-1 omoare, iel striga:
„nu ma omori, Craiovisin, ca t-ol hi frate pina la moarte".

Atunci sa 'mpacara-î plecara amindoi, §'a facut be{e §i
ce-a dorit atunci, ca nu sa mai strimba lemnele.
Dupa amindoi voira sa bea
ce mersera citeva zile
apa dintr'un izvor; cind sa aplecara sa bea apa da undeva
ma! limpede odaia sa turbura §i sa facu ca pamintu a- ;
tunc!-§ facura socoteala ca trebue sa hile cineva §i 'nce-

pura a striga, §i lata ca iese un om dintr'o stinca da chiatra
din marginea riului §i zice: „iau sint §i ma chiama „Freaca-
chietre a Atunci sa luara la lupta cu Craiovisin $i-l trinti
.
Craiovisin a$a da tare da la 'ngropat pina 'n briu in pa-

mint §i cind a scos saghia sa-i tae capu a strigat: „nu ma
taia, Craiovisin, ca^-oi hi frate pina la moarte*. AtuncI 1-a
lasat §i s'a facut trii fraÎ da cruce. A trecut mai mult

timp umblind Iel in vinatoare ijfntr'una din zile ajung la
ni§temuny da chiatra §i acolo gasira un bordel in care
ieratriiiete singure; atunci Iel sa hotarira sa le la da ne-
veste, dupa cum a §i facut, §'a luat hilecare cite una din
cu vinatoarea, ziua facea vinatoare §i seara
fete §i traia
venea acasa; a trait Iel mai mult timp cu nevestile, da ne-
Digitized by Google 1
u
372 CONSTANTA
vestilorlor nu te mergea da loc ghine, slaghise,a$a da tare .
da nu le mal ramasese nicl singe *n fcle: barbattl vazin-

du-le a§a slabe le-a 'ntrebat ca ee sufere lele, §i n*a vrut
sa le spue ce paêsc vazind iel ca nu vrea sa le spue

lele ;
nevestile nifiic, sa hotarlra sa pazeasea cu rinclu, fara sa

hiie vazut da neveste, sa vaza cine yine ziua la lele. Ra-
mase 'ntii Strimba-lemne §'a pazit pina 1-a ajuns un somn
§'a adurftk da n'a vazut nifirc; a doua zi ramase Freaca-
chletre §i tot a§a a facut ca §i Strimba-lemne; a triia zi
veni rindu sa pazeasea §i Cralovisin, lei a pazit toata ziua,
cind aproape da seara vede ca yine un zmeu mare §i tare,
calare pa cal ca un ducipal §1 cu ghici da foe In mina vinea ;
§i punea o alghie mare acolo *n bordei, apoi lua femeile cite

treli, le punea cu capu pa alghie §i cind trasnea cu ghici
da foe lele varsa singele da frica. Zraeu bea slngele §i pleca.

Vazindu-1 Cralovisin ca face a§a a pus mina pa lei, §i cind.
a vrut sa-1 tae a zis zmeu: „nu ma taia, Craiovisine r ca
paste tril zile i{ aduc zmel cita frunza $i larba sa te bat
cu lei". Atunci Cralovisin I-a dat drumu zmeului 91 cind a
vinit tovaraîi seara J-a 'ntrebat pa hiiecare cita putere
are. Strimba-lemne a raspuns ca iel tae zmel- pina I-o vini
singele la genuchi Freaca-chietre a zis ca tae pina o trece
;
singele da briu; atuncl Cralovisin spuse §i lei cit poate,

zice: „iau tai pina trece singele da mine 'n sus §i cit o
ajunge saghia mea 'n sus §i atuncl moare §i iel a Peste tril .
zile vazura ca yine din toate parole ca frunza §i ca larba,

atuncl s'a pus pa lupta care pina unde le-a vinit singele
$'a murit tot, ramiind numa Cralovisin; a taiat §i asta cit
a spus §'a murif $i Iel, a§a ca din tot zmeil care a iost
acolo a mal ramas tril; le-a luat nevestile lor §i s'a dus cu
lele. in timpu asta vaca $'a adus aminte da baiat 91 cind
s'a uitat la batista a vazut-o cu tril cbicaturi.da singe pa

la; atunci vaca a plecat sa-§ caute baiatu in nijlocu morti-
lor; 1-a gasit §'a trecut paste iel odata §i s'a sculat baiatu.
Acum ce sa faca iel singur? a rugat pa ma-sa §a-i scoale
$i pa tovaraîi lui zicind: „mama, amavutî iau inca doi
Digitized by ^Qft
k
? iV;,,,
•— ~ *T r ~ v vc V r " •fy-**-
•;\
-,/"""
'CONSTANTA '
373
tovard§I in aceste pustietati §i cu to{ am murit, acum tu

bines {-a dat Dumnizeu atita putere seoala-I $i pa din§ii, ca tot
e§tf batrina §i lau tot singur rami! §i noi te 'mmormintam
ghine". Ghlata vaca s'a 'ndurat da lei §'a sculat tova-

ra§il, dar o murit la. Vaca a 'mmormintat-o lei cum s'a pri-
ceput, §i s'a dus acasa. Cind acasa nevestile le liiase zmeii
rama$I din lupta.

Vazind lei ca nevestile nu sint, a 'nceput sa le caute
in toate parole; a§a cautind iei pin padure a gasit o
pe^tera mare. Ce sa faca §i cum sa dreaga ca sa intre
acoloV cad numa acolo '.n pe^tera nu cautase. A§a dar
vazind ca pe§tera era mare s'a apucat sa faca o funic
mare §i groasa din coaje da tei. A lucrat la la un an §i
dupa ce a sfir$it-o s'a dus toî cu ia la gura pe§terii; s'a
pus Strimba-lemne pa funle ca sa sa lase 'n pe§tera zi-
cind la ailalî: „cind oi ni§ca tare da funie sa ma scoa-
te{ afara". A§a a facut $i s'a dus cale da patru ceasuri
§i fii^clnd tare da funie a ifos scos afara cu macaraua

facuta la gura pe?terii. Dupa ce a Ie§it afara spuse ca n'a
vazut niriic, §'apoi s'a dus Freaca-chietre. S'a dus §i asta cit
s'a dus §'apoI-a facut scmn sa-1 scoaâ afara, apoi s'a pus
$i Craiovisin; asta le spuse: n iau din ce oi ni§ca d'aia sa-rp
da{ drumu 'n jos, ca vreau sa ma due cit ie funia da lunga
§i trebuie sa vaz lau ceva tf
. S'a dus cale da trii zile §'a
ajuns in fundu pe§teril, aci vazu lume, sate §i yite; iel sa

dete jos din funie §i pleaca pintr'un sat sa vada ce fel
da lume o hi p'acolo. Mergind Iel $i nirindu-sa ca unu

care nu mai vazuse lume $i sate, iaca din ihtimplare sa
cu nevasta lu Freaca-chietre
'ntilne^te cind ; 1-a yazut
femeia a 'nceput sa plinga §i sa-1 intrebe ca ce cauta;
Iel zise :
— Pa vol.
— Ne-a adus ni§te zmei.
— Si toate sintet aid?
— Da, toate sintem.
— Atunci unde este zmeu tau, o 'ritreaba Craiovisin.
"
Digitized by Google
:
374 CONSTANTA
— - Zmeu riau este la vinatoare, zise femela.

—t Cita,mincare maninca zmeu ala?
— Maninca tril cuptoare da piine, tril ghivoll §i doiia
bu{I da yin. ,
— E gata masa zmeulul?

— Da, le gata.
— Atunci iau 01 minca acea mtncare a zmeulul §i
ma due inaintea lul la vinatoare, pa unde yine lei? J
— Pa la podu da arama.
Atunci sa duse Cralovisin acolo §i pa ctnd zmeu
vinia dala vinatoare §i ajungind la pod sa opre§te calu
cu lei, lei insazise: „ce-{ e cal da leu §i paraleu? ca nu ni-I
frica da nimeni pa lume
tt
§i zicind asfel laca ca Icse §i
.
Cralovisin da su pod $i sa luara la lupta, dar parca n'ar

hi fost zmeu da clnd lumea, ca 1-a tocat §i pa zmeu §i
pa cal. Apolmerse la sat, unde gase§te §i pa nevasta lu
Strimba-lemne §'a'ntrebat-o
— Unde este zmeu tau?
— le la vinatoare.
— §i tot atita mincare mlnca ca §i alalalt, §i pa
unde yine dala vinatoare?
— Pa la podu da argint.
Apol sa duse acolo; cum ajunse la pod laca §i zmeu,
care fu tocat cu cal cu tot, ?i sa'ntoarse la sat; apol sa
duse cu doua feme! §i la soîia lul care vazindu-1 a ramas ca
moarta da bucurile, apol intrebind-o §i pa dinsa da zmeu
ii raspunse ca este la vinatoare, §'o 'ntreba:
—Cita' mincare minca zmeu tati?

—Maninca patru cuptoare da piine, cinci ghivoll §i
bea un butoi da rachiu §i trii butoae da yin la o masa.
—Cam mult zise, Cralovisin, nu §tiu daca le pot
minca §i lau.
§i s'a apucat sa manince, dar a ramas un cuptor da
piine §'un ghivol nemineat §i dupa ce s'a mal plimbat
puîn mincat toate §'a plecat inaintea zmeulul.
le-a
Zmeu vinea pa la podu da aur; ajungind zmeu ia pod
Digitized by Go<
rpFr^r-nrr
CONSTANTA 375
s'a oprit calu cu lei in loc fara sa mai mearga: „hei cal
da nu ni-i frica da nimenl pa lurne", §i
leu §i paraleu ca
zicind a§a iaca ca lese Craiovisin da su pod, apoi sa
luara la lupta §i sa luptara trii zile §i trii nop^ $i nici unu
nu cadea, cind a patra zi trecea ni§te pasarl pa sus in zbor
$i zmeu a zis catra lele: „ciorilor, ciorilor, muia{i aripile
voastre 'n apa rece §i vinij da ma racoriÎ §i pa mine ca
sa-m yiie putere, sa va fac un hoit sa mincaî came din
a
iel .Dar Craiovisin zise: „mai zmeule, tu nu te lasa 'rt na-
dejdea pasarilor". $isa opinte^te Craiovisin odata ghine $M

puse pa zmeu la partiint §i numai da cit ii §i scuria zi-
lele, apoi pleca vesel acasa la nevasta-sa §i strinse tot ca-
labalicu §i toate avuturile care le avusese zmeii acolo 51
pleca cu lele la gura unde a$tepta fralii luL A§a

pe§terii
dar s'a apucat sa Scarce tot avutu §'a ramas nu-
ma iel in pe^tera, iel s'a gindit §i $-a zis „ tao nu prea :
sint sigur cu frazil a$tia ai nei, caci iei cind or vedea

atitea bogaîi ce le-am trimes lau d'aici, te pomene§ti c/l
tae funia cind 01 hi pa la calea jumatate, §'apoi ghfata

mama a murk §i nare cine sa mai ma scoale". §i zicind
a§a puse un chetroi mare 'n funic <ji caciula de-asupra <ji
apoi face semn da tras, §i 'ntr'adevar ca frazil i-a taiat

funia cind iera pa la calea jumatate §i chlatra a cazut jos.
„Hel ghine ml-a dat Dumnizeu in gind da nu m'am pus
pa funie, iaca ieram mort acum u $i pleaca ghetu ne- .
cajit §i amarit in toata lumea; a mers el cit a mers pin
ni$te paduri mari §i'n riijlocu unii paduri gase§te o baba

batrina §i chioara care pazea ni§te capre; merse Craio-
visin la baba §i zise:
— Da de ce batrina nu te duci cu caprele 'n padure?
— Nu ma due, dragu nau, ca sint singura §i'n toate
parole sint moîid'ale urîlor, lupchilor, $*a mai multor, care
daca nvor gasi rha maninca cu capre cu tot.
t
Atunci Craiovisin sa facu cioban la baba §fn trii zile
omori pa toî mo§ierii cu mo§ii, aducindu-le cheile pa ba{

acasa la baba ;
ghiata baba nu §tiia cum sa-i mai multuniasca
Digitized by VjOOQ IC L
376 CONSTANTA
lui Cralovisin §M intreba da unde a rSmas lei singur in

acei codri; lei il spuse taraênia 1
babii §'o 'ntreaba pa
baba incotro mal sint mo$ii cioco!e§ti oprite; baba ras-
punse ca nu mm sint, dar ii arata cu mina intr'o parte
da loc zicind: ,sa nu tedud, dragu maniii, incolo ca este
mo§iia lelelor §i-t ia ochii da telasaca pa mine", lei cum
auzi pleaca cu caprele acolo la moîla lelelor, cintind cu
flueru; $i cind ajunse pamo§iia lelelor lata ca vinira §i lele
zicind: „cintabaete sa jucam tt

. lei ce safaca? sccase dopu
dala fluer §i zise: „stat sa-m fac dop lafluer §i va cint cit
vre{\ Apoi sa duse §1 tae un copac mare sa-§ faca dop la
fluer §i cind a dat sa-1 sparga le-a zis lelelor: „vinitl da
pune^ mina §i daî-m ajutor sa sparg copacu asta ca-I
bun pantru dop da fluer". lelile a pus miinile in crapatura
lemnului ca sa traga 'ntr'o parte §i 'ntr'alta, dar Cralo-
visin scoase toporu din lemn $i lemnu sa strinse la loc
§i lelile ramasera cu miinile prinse 'n lemn, apoi le ltia
la batae cu coada toporului zicindu-le: „pina nu aduce^

u
ochii babii nu va dau drumu d'aici §i va omor .
Atunci lelile vazind ca nu mai pot sa scape i-a dat

%
ochii babii, §i s'a spalat baba da trii ori $i vedea ca una
da zece ani. Atunci le-a dat drumu lelelor §i le-a zis: „du-
ceî-va d'aici sa nu va mai gasesc, ca nu mai sea pat da
mine". §i dus lelile. Adouazispune baba lu Cralovisin
s'a
ca daca s'o duce cu caprele spre rasarit nu sa mai 'ntoarce,
ca ie Cimpu cu doru §i-l ajunge doru §i sa duce unde o
vedea cu ochii. Cralovisin nu asculta pa baba §i pleaca
acolo, dar cum a ajuns p'acolo 1-a ajuns un dor §i jale §i
a lasat §i capre §i tot, a plecat cautind pin codri. Mer-
gind lei pin padure aude ca cineva-1 striga pa nume,
cind sa uita iel ghine sus intr'un copac iera ni§te pui da
gripsoroaica, o pasare mare da tot, $i puil aia-1 striga pa
Cralovisin zicind: „Craiovisine, te-a lasat Dumnizeu viteaz
mare, nu trece pa linga noi §i ne lasa in gura balaurulifi
»Paânia.
Digitized by
^ . v^rvr -rxyi*' ^v";v,rty^>- \>*<"A -
CONSTANTA 377
itiafe care se sue la nol sa ne ttiantnce". §i baga da sama,

vede un balaur mare da §arpe eare vrea sa sa sue la pul
§1 s&-I sfi§ie,dar balauru zise lu Craiovisin: „ba tu vezl-\\
da drumu tau, Cralovisine, cfl^ fac §i tie ca §i lor".

Atunci cum auzi Craiovisin a§a dala $arpe §i_ cum lera
da nacajit, cind s'a repezit la balaur 1-a facut numa
gramezl. L-a omorit §a voit sa piece, da puii a zis
catra lei „stal, Cralovisine, nu pleca, ca yirie mama noastra
:
§i cind o vedea balauru mort are sa te manlnce da bucuriie,
hinca da noua anl scoate pul iri copac §1 pina acuma nu

I- a putut sa-I creasca din pricina astul spurcat*. §i l-a luat
pa Craiovisin al mai nic din pul §i second o pana dala
aripa la bagat pa Craiovisin acolo §1 §-a pus paria la
loc §i paste puîn timp a sosit $1 gripsoroalca batrina, mama
puilor, cu nouazeel §i noua da ghivoll 'n spinare, merinde
pantru pui, §i cind l-a vazut pa balaur mort a leînat da
bucuriie; mai tirziu §'a vjnit in fire §'a'ntrebat bae{il:
— Cine ne-a facut noua acest mare ghine?
. — la un ghet cre§tirt care a trecut p'aicl, mama ; sa-1
g&se§tl p'acel om da bucuriie?

ce I-al face
— Nu I-a$ mai face ninic acum.
Atunci pulu al fiic scoase pana dala aripa §i-l lasa
jos in culbu lor; ghlata gripsoroalca a 'nceput sa 'ntrebe
pa Craiovisin ce rasplata cere pantru ghinele ce l-a
facut :
— Ninic mai mult dacit daca po{I sa ma scoÎ la

lumea mea.
— Te scot, da cam greu.
A doua zi lua in schinare gripsoroalca zece ghivoll §i
pa Craiovisin §i pleca cu lei in zbor catra lume; $'a mers

pina aproape da cer §'apo! a 'nceput sa sa !asc 'n jos
pina a isprayit gripsoroalca §t merindele §i l-a taiat Cra-
iovisin din chicioru lul $i l-a dat sa manince, si de-atunci
sa zfee ca are omu lipsa la talpa chiclorulul. A§a a ajuns
pa pamint §i gripsoroalca a plecat Kiindu-Î ziaa buna
dala Craiovisin. Acum ghetu Craiovisin sa vazu lar pa
Digitized by Google
:
ryw r
\
378 CONSTANTA
lumea liii t d^r trecuse timp mult cit statuse lei p'acolo.
Cralovisin avea un baiat nascut inainte d'a sa bate cu
%
zmeil; mergind lei vesel p'un drum gase§te un baiat cam
da zece anl §i-l intreaba ca al cul e baiatu §i de unde este.
Baiatu I-a raspuns ca este sluga la ni§te cfocol:

—
§i cum H chlama pa ciocol.
~ Pa unu-1 chi«ama Freaca-chletre §i pa altu Strimba-
lemne, zise baiatu.
Vez, Iera chlar fcaiatu lu paza porcil
Cralovisin §i
clocoilor §i pa ma-sa baiatulul o pusese dupa curd; cind

a auzit Cralovisin da numele lor, nu §tila cum s'ajunga
mai da graba la acele curÎ. §'a stat P' na Seara cu baiatu
.cu porcil §i seara s'a dus acasa cu baiatu §i I-a spus ba-
iatulul ca-I leste tata §i I-a mai zis: dupa ce-I inchide porcil
sa spui ma-tilsa yile afara, da vez sanute vaza cineva".
S'a dus baiatu, a chemat pa ma-sa §i cum a vazut femela
pa barbatu-sau 1-a cunoscut, $'a 'nceput sa-I spue cum a
trait. Cralovisin zice: „acu nu mai avc^ fric£, am vinit
iau §'oI face toate bune." I-a lasat in pace pina diminea{a
§'apoI s'a dus la din§il dimineaâ,, dar lel.ca ni§te marl
boerl nu sa mai sculase, sa sculase numa cocoanele lor.
Cralovisin a batut la poarta, da da hier §i

porîle Iera
gardurile 'n juru cursor lor. Vazind ca nu yine nimerea
sa-I deschiza porîle, a dat odata cu chicloru n poarta §'a
f&rimat-o, apol a intrat tnauntru. Boerii da zgomotu facut
la poarta s'a sculat. §1 cind 1-a vazut pa Cralovisin a
ramas ca ni$te lemne, fara sa §tie ce sa mai faca. Dupa
ce s'a lini^tit lei le-a zis Cralovisin: „pai ghine, mai fratilor,
vol ghine ca iau v'am facut pa vol in starea da sintet
stitl
astazl v'am inyiat din morÎ. Apol vol nu va gindip

$i
la Dumnizeu ca le pacat pantru nevasta mea s'o punet sa

va pazeasca curcile §i baiatu nau porcil vo§tri? Vol a^
vrut ca sa mor iau, da n'a vrut Dumnizeu; lata-ma c'am
vinit iau lar la vol. Acum cum credet da cuviinta sa
facem nol, or ma punet §ipa mine dupa vacl?" Iel nu
zicea nicl alba, nici neagra, ca ala cu musca pa caclula;
Digitized by
n^™ inrtrfc-
p* ?r*v
t
CONSTANTA 379
atuncl Cralovisin porunci sa faca o cama§a larga §i sa

intre to{I cite tril intr'insa; dupa ce s'a facut a intrat
§i
cite tril in cama§a, apo* a luat un hare, cum lera

p'atund, §'a tras Cralovisin cu Iel. §i lul Strimba-lemne 1-a
vinit sageata drept in cre§tetu capului §i 1-a sfi§iat pina

jos. Al triilea a tras in Freaca-qhietre §i tot a§aa paît §i
a ramas singur Cralovisin §i cu femeile. lei a 'mparît
toate averile fraê§ti §'a ramas Cralovisin mare §i tare
p'acele locurl §i cu femeile lul Strimba-lemne §i Freaca-
chietre. §i 'ncalecal p'o §ea §i ,v'am spus D-voastra po-
veste a§a.
Musca alba pa perete,

Mai mincinos cine crede.
Techederesi — Ion I). Ba^coveanu, 50.
XI
Mai 'nainte vreme, cind umbla holera pa pamint, ca

sa scapam da la, iaca ce-I facea: s'apuca o femeie, lua
cinipa, o torcea, o navadea, o (esea §' facea o cama§a
din asta pinza, care o punea 'ntr'un par la marginea sa-
tului. Cind vinea holera la satu nostru, daca gasea cama$a
la marginea satului o lua §i pleca. Alfel nu sea pat da la.
tntr'un sat, dac'a vazut *ca nu mai scapa da holera,

oamenii a luat un baiat voinic, I-a &cut o groapa 'n pa-
mint, adinca cit iel §i strimta, a$a ca sa poata sta un om
A luat apoi baiatu, 1-a pus in groapa
in chicloare. §'a pus
pamint paste iel da yiu §i iel a murit acolo.
A$a o scapat satu da holera.
MustafacI — Marila Ionescu, 70.
/Google
Digitized by
—
. -x ~»«?
î
380 CONSTANTA
xn
Mogo§ pune §eaua pa murg
$'o plo^chi^ ftititica,
D'o vadra §i cind oca,

Tot la Stancu{a-ml pleca,
Tot buna ziua mi-$ da,
Niclunu nu-I,muHufta;
Dar indracitu al mai Aic:
„Multufiescu-l* dumitale
Ca unul cumnat mai mare,
Poftim, Mogo§e, la masa
S'oi sa bem §i sa mincam,
Bune chefurl sa facem,
Pa Stancuâ sa \-o aratan)
Da frumoasa, da urita,
Da bogata, da saraca.
Pleaca Mogo§e 'nainte
Ca yine Stanca pa urma
Cu dolsprezece telega rl
Mutyl sint negri armasari,
Pa schinare zugraytyf,
Pa chicere carlaoan{e u .
Trecu anu, trecu dol,

lar buna ziua mi-§ da
'
Niclunu nu-I mutyufifa.
Dar indracitu al mai Aic,
Tot ala era cu cuvlnt,
Ca unul cumnat mai mare:
— Dar cum ne-a fost prinsoarea?
Sa vara da §apte orl
yil
Ca slnt multe sarbatorl
§i-I ghine da omu calator,
§j larna da tril orl

Ca le frig §i geri§or,
§1-1 raii da omu calator.
Digitized by Gooa
:
HJtfW'/^*^ * ^, - >:,-- ~. -,r

r *
v^ .
' ** - -^*^-r- t^t 1 "*•
CONSTANTA 381
Stanca unde ne-al lasat-o?

% ,
— Stanca mi-I pa urma
Cu caruâ moldoveneasca, *
Mare 'n dric, marunta 'n roate,
Cu dol bol moldovene^tl,

CluÎ da coarne,
Clu{Ida coade,
Stanca invelita 'n rogojina
Ca sa nu-I hile ru§ine".
Stanca sosea, da Mogo§ intreba
„Da ce nu mi 1-a^ lertat
Ca 1-atf vazut ca le beat?"
D'ar da Stanca pina *n yife,
Sa razbeasca la domnile
Sa 'ml vaza tril spJnzura^l,
Pa patru in ocna baga^L
MustafacI — Dunitru StancTu, 60.
Digftized by Google
Digitized by Googl
*!*> v -'.„., -
,
TECUCI
Digitized by Google
Digitized
»£2SSi
TECUCI
Am avut o daravela c'un Ovrel, am avut ni§te acte

date caselor, ca ne-a dat seva parale. Noi i le-an
lul, actile
platit la vreme §i lei a fuzit in America §i actile le-a lasat

la un bancher din Foc$anI. Un an ne-a urmarit bancheru
§i I-an dat §i lul un rind de ban!. Pe urma bancheru s'a
apucat $i le-a -vindut lu lancu Bulal, §'acu lancu ne-a

apucat lar pe noi sa platim a treia oara.
De-acolea lei a luat banl dela §tat §'a fuzit in Ame-
rica, lei iera presiptor, a luat banl incasaj de pin sat § a
tutit Tar in America.

§'acu ne urmare§te pe noi §tatu cu ipoteca aseia cu
actile, ca s'a gasit la dinsu. $'acu ba§ca ca ne-o pus
casele, da ne-o pus toate selea, an ramas sa murim de

foame pe drumurl §'acu vinim la judecata. Advucatii sere
banl mult S n'avem sa platim, daca sintem sechestra^ §i
j
bulendrele de pe noi.
Duminica are sa ni sa vinza tot, 91 boi §i cai §i zestrea
fietelor care le-avem in casa —
pe ziua de opsprezese.
Apai sa vezi cum ne-a 'n§elat. lei ne-a dat chitan(a
§i 1-an ramas la judecata, da lei $-a luat talpaîâ 91 s'a
dus. Acu chitanêle nu sa (in in sama.
Cind suta cind douo, pina la §apte sute de lei i-an
dat pe rind. Contestable an facut ^Ja dimistraîie, da nu
ni s'a luat in sama.
Lie$tl — Ion Paul, 48.
8857
Digitized by GooqL r
386 TECUCI
II
Traim cu plugarile §i cu yite. Dam cite singes de

fran2I $i patruzes de pareche, la suhat la boler, ca no!
n'avem de pascut. §i daca nu-s parale sa dal la vreme,
loc
apai una o dam lul §i una ramine nouo.
Uneorl le ca lemnu de uscat locu §i yita o adusl slaba
ca cind ai lernat-o.
Acu da un sa hile frumoase? Acu socanl le dam se-am
facut asta-vara. Se nu ne-ajunze ne'ndatorim tot la boler.
§'avem famille grea, êm copchii cite patru, sins.
h dam la §coala, ca leste §coala de §tat. lestc o catuna,
tot de comuna noastra tine $i are $coala §i la.
I.ie^tl - Ion Paul, 48.
Ill
Anu aista o lecu{a ne-a mai u§urat la pra§it §i ne-a

pus la aratura, jji tot acolo le.
An facut trei $i patru prajini de pra§la, patruzas
sesera, §alzas arat §'o zi cu caru §i nouo boleru §i ne-a dat
o false. Cu zi, cu sela cu seia, cu 'ncarcatura-I inc'odata
mai mult ca cit fase o false.
Acu pine alba nu s'a facut; numai porumb pu{intel,
1
cam §apte chile, opt, la false. Da griu nu samanam, ca

nu-i pamint §i n'avem saminta, numa la boier ie. ^
Lie§tl— Ion Hamzu, 56.
IV
Noi sintem umbla^ dela LieijU §i^ pin ia Tecus, in-

colo nu mai §tim.
Daca n'avem cu se, un 'sa ne dusem? Chirila-i cu
•AdicS: griu, orz, ovis.
Digitized by GaoQk.
tecuci 387
trinu acu,nu mal fee oaminil cu caru{e. Avem cite doi

bol,adusem de pe cimp, incolo zaba-I (inem. N'au ima§,
n'au unde le tinea oaminil. Inainte lera, (II minte leu. Dela
obzas incoas s'a scunchit locu, de cind a i§it griu alsta de-1
samana toamna.
Cind ieran copchil lera din trei dijma, §i din zase
spune oaminii c'a fost. lera dooz&s de lei §'acu-I $apte-
zas falsa.
Apai hinc'a vinit boierl aisa muty, a vinit Gres; sin

multe najil ais.
Lie§U — Ion Hamzu, 56.
V
Cu daravela noastra an facut la minister jalba §i nu
yine 'napol raspuns. S'a hi trimas, nu s'a hi trimas nu §tim.
Avem §i resipisile. §i daca ne-am dus §'am intrebat a zis
tt
ca „nu ne-a vinit niAic .
A§a raminem pe drum, alta n'avem se sa fasem.

Advucatulul il darn §alzas de lei §i nu vrea a§a.
lei a§a ne fag$dule§te c'a fase seva. Parale cheltuim
$i n-ie ca n'om putea reu§i fiinica.
Lie§tl — Ion Hamzu, 56.
VI
Noi ne-am munsit cu copchil cu tot, §i §tatu-I mal
rati ca Jidanu. Noi gindlan ca sa ne dea $tatu pamint, da
nu sa ni sa vinza §i casili §i yitili.
Lie$t! — Ion Hamzu, 56.
VII
laca si'ntimpli! vezl, nisi nu-t yine 'n gindu; leu

nu mi dus£m mal saptamina carf-a trecut la deal, cu ghloslu
Digitized by UOOQ IC
388 TEGUCl
cu fimeia Sanda
§i cii lul frati-Ao, cind pi dincolo di n&-
sipuri laca un drac di lepuri §i leu n'am di lucru, m'apuc
di huhurat §i undl-o plead, glupine, calu cu mini; §i fimeili
di-I {ipeti §1 leu tra£e di hajurl §i traze §i {ini. .. pSn'an

intors lar in n&sip a fos chip? DisI de-acole m'an dat glos,
s'a astimparat fimeili sele, s o lini$tit §f calu $i ne-an dus,
da cit pi si s'o patim.
Lie§ti — Constantin Matel, 63.
VIII
N'am o fasiri, §ad chiar £aba a§a, Ais parali,

nis
iiis tu z&bunu ista trazi-a nou; m'a§ puni §i leu
f&ini,
acol6, cu luna, cu anu cum i\ vr6, n'am Ais fimei, ni§ cop-
chil nic, is singur, s& munsesc §i si traesc; daci nu v'a pl&s6
cum ol munsi, si nu-n da( Ai§ o para.
Lie§tf — §fetan Bor§an, 50.
IX
Da n'am mai ninic; la si si hii? doi giunc&na§, nis nu

posi tresi n&sipurili cu ii, da si-I mai pul la chiatri! Da si
mi pul s'o fac cu palmili aisi in sat bat-o s'o bati di §u§i,
c'ap&I la anu, dac'a hi, oi iasi-o cu boil, ci doar a da Dum-

niz£u di-or mai cre§ti §i ii, c'acu ii o si hii di citi doi
ani —
minci zaba acu.
Lie^tl — Nihal Panaite, 40.
An luat dila boieri pijâizas di pr&jinl di pra§i,

paz&sl di s&siri §i dou&zas di frunzi [in mini., §i cind a
vinit, cum an zisf,£vrem6 munsii m'an dus §i Ai-an fa-
cut-o. Acu la mSsurat, cind la m&surat, vatavu lul ga-
Digitized by Goofil
. .
tecuci 389
sa§ti §&si prajini mal puîntel §i m'a dat pi listra cu §a§i

prajini lipsi. DisI de-acol6 cln man dus la socoteali rii-o
dat mal puînteli parali, §i an a$a, §'acu a§a, §i diJa tot

a$a. la ti 'nchipue§ti citi furaturi?! Apai ... da . .
Lie$tf — Nihal Panaite, 40.
XI
Si si hii, ma rog dunitali? laca 'ntimplarea, Dumni-

zau, orl sini mal §tiisi pacat a dat pisti capu neu! nisi
nu-{ ymi 'n gind; am saserat leu, de-a-puterea hi din
copchilarii §i n'am pa^lt ca'n ziua asee; mai, parci-n luasi.
minîli, cin m'an trezit leu siniili {i§n6 dl-un stinjin din
mlna m6; am mal pus leu mina pi sasiri o luni di zile?
Dea . . . pasi ! a saserat ghiati Stanca pazasl di prajinl sin-
gurici, §1 era griu cit fii {i-I omu, laca a§a. Da acu^di asta
ca di asta, da nacazu fieu pi urma, tot n'am umblat la
rani chlarfiiS di tell, ca doar si n'o zadarasc; cin colo
6 mal rail ... s'a pus colb, ba sudoare, §i cind m'an dus
la doflor, cl n'a mai fos di chip, si ti hi facut neni si \\-
pam Da ! §i lei ca cinili nu-1 lera fiili, di fell, di fell, tra£6

cu pamatuvu Seala cu vati multi di mi tris6 sudorili ; el ! . .
a mai trecut v'o tril saptaminl, §'a dat Dumnizaii di nl-o

contenit durerile §i s'o sghisit.
Lie§tf — Andrer Sandu Panaite, 27.
XII
Ba nisi nol n'am ingropat AisI di cum yila dila

Vladimire§tl ; daci-I diparti di tot §i ne-am zabayit ba
cu popu§oiI, ba cu plugu §'a ramas a§a; de'gh£ am in-
gropat- o pi las'd-Iacasi, da nu §tiu cum si mai zic §i leu,
da laca Ais an n'am mal ingropat-o §i s'a facut, laca tot
s'a facut, am umplut o polobosici di sinzasl di vedri; si
nera unil cind o auzit; mai lesti §i norocu omulul.
Digitized by Google
390 TECUCl
Apai laca mal zisim? ne-a prins larna di git lar;

si si
lemnili este di salsii nu fac foe mai di loc; par' hlerghi

o ulsicum tresi foamea di sinsi on. —
Nu-I hi §tiind mai
ghini, ne-a mai da boeriu ista loc di primavari, nu ne-a
mai da? ci, zisi, le£6*se6 nu mai iesi, o astupat-o boleril §i
pi asta, sini §tii se-a mai hi?
Lie$tl — loan Susanu, 38.
XIII
Avem o judecata, de sins anl de cind ne judecam.

Sintem §apte fra{ pe ni§te pamint. S'o hotarit sa hile asupra
noastra §i un frate-o vinit cu marturl sa ni'ncurse pe nol.
Dela paring! no§tri-l avem pamintu, poate dl-o suta de
anl de cind le.
Cit o fost paring! 'n vilaâ nu s'o 'mpartit, ca l-o sta-
pinit un frate mai riio La urma ne putindu-ne ^mparî de
buna vole 1-au dat la domnu judecator, ca sa-1 imparîm
cu judecata. lei ne amina terminurile ca sa fo strise §i §-o
pus avueat.
Asta a fost acu. Dupa aseia dupa se am adus toate
dovezile ca nol sintem iisorii tatalui o ramas pamintu
nemparît.
$i ni s'o dat hotarirea ca sa vinim sa trazem lotu-
rile. S'atuns piriîiau scos dol marturl ca sa ni strise pe
nol, §i s'o aminat terminu pin la treizes, ca sa se la 'ntre-
barile dela marturl.
Matca — Chiriac Lazu, 60.
XIV
Satu nu-I departe, un §fert de po§ta de ais pi jos.
Numai singuri nol sintem, bolerl n'avem, lei sint afara
de sat cu mo§H.
Digitized by Goo'
TECUC1 391
Tr&im cu munsile pi la al{ll, pi "la boler, care din

douo, care din trei, cum ne-an putut fmpaca. BoiH dam
la ima$url, ' vasHe acasa le ttnem. Da
vfndut oaminil
le-o
ghitele, le-o dat la nevole ca n'au un'le tinea, faca de£aba
traim ca n'avem cu se.
Anu an ramas cu samanaturile ca n'am avut

aista
unde. Am
a§teptat sa ne yile de-acolo de sus seva. De-acu
•
samanam la primavara une-om gasi.
Nainte lera bine, da acu s'o schimbat socotelile. Nainte
iera din sins, apoi o ramas din patru, acu-I din douo,
$'inca ne mal sere seva, ba§ca jiin douo, o aratura.
Matca — Chirlac Iâzu ft

60.
XV
Cln cu revoluîla nol n'am facut ninic §! ne-an dus la
§coala, ne-an sfatuit cu parintele Toader §i cu profesoru
cun sa fasem.
§'am facut o hlrtile §'am iscalit cu toîi, an dat-o la
domnu prefect, am trimes patru delegat §t nol sellant an

stat lini^tit.
Ma tea — Chirlac Iâzu, 60.
XVI
Nainte timp Iera foarte irumos timpu. Acu ne-an
sarasit cu topi. Acu§ daca am dol bol, acas ii til. Vaca,
seva, pore, nic nu putem tine. Nainte avem o. mile de
1
fals pintru yite ; si dan cite trii lei de yita, acu trilzes de
lei de parechla de bol §i trilzes de care de snochi sa-I

dusem la arile. Acu cit luom locurl dela bolerl d'e§tia, ni
le da'n munca. Pintru-o juma2 de false o false I-an munsit,
carate bucatile de mine acolo la arila bolereasca.
Matca — Ion Pohrib Juchel, 73.
,
Nimic.
*Jiftn5tate.
Digitized by Google
392 tecuci
XVII
§tiu de Ru§ ca am avut un serpent, l-»an tinut in
casa. Ru§ii vinia §i vorghia cu noi. Pe aista, pe frati-Aeu,
l-o batut un Rus §i serientu pe to{ I-o batut, hinca Iel s'o
batut intre lei in alta casa. §i iel i-o chemat §'o zis: „se-al
avut cu Ruminu? —
ca §tila moldovene§te §i sa nu va —
mai aflu cu 6eva! a
Av6 sarta cu sineva, o hi avut razboi cu Turcu,
ca la noi vinia 'n tresere §i se opria cite pu(in.
Matca — Ion Pohrib Juchel, 73.
XVIII
Noi puftam halne de-astea ca la tara, mocane$tI: ca-
ma§a, antereu, fu§te, jumetaj. La fete-s rochii de sit or
de Una.
Fimeia toarse, de-acolea chlaptana, meliâ la dnepa,
coasa, tasa, urza§te, nevede§te, pi-urma-i leaga gura la
pinza §i s'apuca de rostit, adica da cu suveica pin rost.
Aistea-s la fimeie.
Slobozila — Marghioala Nichifor, 32.
XIX
An fos fata nacajita §i m'am maritat tinara numa
de âptesprezese ani. L'an luat vaduol §i m'o batut mereu.
Acu hiie cumetriie, hiie se-o hi, ma las paguba§a;
nis la cri^ma nu ma due cu iel. §'acasa daca vad ca sa
'mbata, ies di-acasa, fug.
Slobozifa — Marghioala Nichifor, 32.
XX
La nunta chiuie, joaca, §i cind inchina de bea paharu
de yin le spune din gura, da io nu le-an prea bagat sama.
Digitized by Goo
y™».r -~
? i* LfUl
tecuci 393
La botez boteaza, yine acasa, pune masa $i ma-

ninca. Da moa?a scalda cochilu, -1 infa§a ?i-l da 'n mlna
mini-sa.
La botez chlama oaminl de pin sat. Apai spune sa
traiasca cochiii cu paring! din preuna, cu nana?, cu tata §i
„cum l-a( botezat sa-1 ?i cununat:
Sa faset hiu de hiu,
Sa va hile chefu deplin.
lo cind an fos lehuza, 10 singura iVan facut tot.
Apai cum ii cre^tem? Ii infasam, il primenim. Caz-
nim care cum ii cochilu de bun §i rau.
lo 'n §apte am an facut §apte baie( ?i traiesc sins.
Unu-I la §coala.
Slobozila — Marghfoala Nichifor, 32.
XXI
Acuma rar daca-i videa catrinte. Toate o facut cons

ais indarat.
lo pi-aselea an 6uda mare, lo sa hiu ca §tatu pl-aseia
a? tunde-o 'ntil care are cons.
Acu fete marl cu paring §i au cochii §i-i (in lele §i
paring! lor.
Li-I mintea lor a?a. Fisorii sa due in armata §i daca

yin nu sa mal ulta la lele. De! muierea-I poale lunzi ?i
minte scurta.
A§a-I fimela blastamata' de Dumnezeu, ca n'ar fase
daca n'ar cauta alîl la la.
SloboziTa — Marghioala Nichifor, 32.
XXII
S'o facut omor la noi, o vinit ni?te ho( dela Bacau —

lo leram in poztyile. §'o chicat pe oaminii di-acolo politila.
Digitized by Google
394 tecuci
M'o dus ca martura §'an jurat. nacajit multa lurne atuns

pe drumurl. Pe urma o dat Dumnezeu §i s'o prins aseia
§'o sc&pat lumea.
Daca sineva jura strimb, n'ajunie nis sins zile. lo
cum an vazut a§a jur. An cochii §i-s tlnara, an de gind
samai traiesc.
§i daca-s martura spun: „io vra sa zica m'an dus
dumineca acasa §'an mas acolo §i m'an sculat de di-
mineaâ, cin o fos douo sasurl pin la ziua, §i ra'ara intilnit
cu hoû cu vaca de funile §i cu sumanu pe ba{ §i 1-am
intrebat: un te dus? §i lei n'o vorghit cu mine. lo viind
in sat m'an dus la cri§ma §'am intilnit paguba§u. lei ma
'ntreaba: de unde yii? n'al intilnit pe nimeni? lo zic:
am intilnit.
A§a trebuie sa juri cum ai vazut.
Slobozifa — MarghToala Nichifor, 50.
XXIII
Hal leliâ 'rt deal la vile

Sa-t arat curdle pustii,
Numa una nu-i pustile,
leste-un scriitor de scrie,
§i nu scrie bunataî.
Vinde, mama, boii tot
§i ma scapa dela sor(.
— Dela sort §i dela moarte
Mama nu te poate scoate.
TecuSI — Neculal Alexe, 12
XXIV
Pasare alba codalba
Din sef s'a coborit,
Digitized by Google:
\$f*>*Tfi^
tecuci 395
Din arichl o batut,

Tril chicaturide sini:e o chicat,
Sa crape deochlu
Cut o deochle pe [cutare].
Dl-o hi deochiet de fata mare
Chise-I costya,
Plinga de pe dinsa,
Dl-o hi deochiet de fimele
Sa-I crape Mele,
Plinga-I pruncu,
Plinga de pe dinsa.
DeochI de hina, v
Deocht de vesina,
Deochi de fata mare
Fuzit, deochi dintre ochi
Sa ramile [cutare]
Curat luAinat
Ca ariintu strecurat,
Ca malca-sa se 1-a fapt,
Cum Dumnezau pe pamint 1-a lasat.
Cozme^ti — Alexandru Bulhoi, 30.
XXV
Nol cu plugarila traim. Anu aista o pus oaminii §'o
coltivat §i tiutun. Apol mai le cite-o yile unde §i unde,
cite la zese gospodarl o ramas un coôr, incolo s'o uscat.
Daca n'avem yile nu ne yine bine. Cu yinu lera lumea
'ndestulata nainte, da acu te Jine douozes de franz o
pomana.
baba vaduva fosa atuns cite zese pomenl §i lua
cite un balerc de douozes de vedre la una. Inainte pe
timpu asela dovedla 'n yil omu. Sel se fasa atuns douo-
zes de vase az nis poame de mincare n'are sa pule o
pdmana.
Digitized by Google
396 tecuci
Nu §tim de se-o cherut t din prisina fjlocsarii sau de-a

sesetil ? Capoi §i pofiii din grading, cherzis, zarzdl, o
cherut tot.
feste la nol $'o leaca de padure de nulele §1 de

h reaped 1
, mare nu ie, $Fncolo pamint de hrana, tril par(
rati §'oparte bun. Pune orau pe iel papu§oi pentru casa,
pentru hrana, pentru gospodarile; clte-un chic de orz, o
leaca de griu, da numai parte din oaminl. Care n'are pa-
mint nu samana nis de cum. Care n'are alt venit mai
munse$te cu ziua or cu luna, cu opsprese §i sinprese
franz luna. Jinem §i yite care putem; altu cite doQo, trif,
altu nis de fel numai parte din oaminl au yite cornorate.
;
Ghizare$tl ( Vizure$tf) — Eftenle §tefanache Oi(a, 50.
XXVI
Til minte ca ieran mititel. Cind invaân la §coala,
Iera §coala 'n primariie. Priotu Ghlorghe Sinionescu —
acu o murit — iera profesor. Cu litere de-aistea latine§ti
am invaât. Car{ iera: arimetica, setirea, hiiiena. Le îi
minte numele lor, da nu §tiu se-i in lele acu.
Tot mai ghine ier-a pi-atuns. Atuns un popa invaâ
patru clase primare, invaâ §i la Roman patru §i iera gata,
sa fasa popa.
Ghizare^tr (Vizure$tl) — Eftenle $tefanache Oiâ, 50.
XXVII
Az nu-m mai yine sa prind a cinta. Cind iera de

iasta, yin, cinta Ruminu, da acu ie 'n stare sa moara decit
trai d'esta.
Care-I asela care sa nu beie ? S'aude §i pe la noi
tPariure de un an (de lastar).
Digitized by Gooak
:
—*= .• *v -~ -<r\'
TECUCI 397
de lezea asela §*ar hi ghine sa nu s'aprobe. Ca de! Ru-

minu-I nacajit §i sa-4 mal pule §i la §treaf l , ca bea?
Ghizare$tr (Vizure$tf) — Eftenfe §tefanache Oita\ 50.
XXVIII
Ion Manaila a fost ales ca hot P'a& lei s'o streinat

d'acasa, o umblat incolo, incolo, pin laturi, pina s'ogasit
cu unu Drago§. §'o vorghit, s'o sfatuit §i s*o unit §i d'asi
o umblat amindol, 6 plecat incolo. Da o facut ghine, n'o
facut rau. Serea dela boierl, trimetea scrisori sa faca rost
de parale *n cutare loc, ca de nu „vinim la dumneaUr
zisa lei. Cu oaminil sta ghine. Odata i-o murit unula un
bou $i plinzea 'n drum. lei —
Manaila— s'o dus la lei
„ma! na o suta sinzes de franzl*. Da boleru nu s'ar hi
'ndurat sa dea. lei o 'mprumutat la nevole pe oamint. Le
da de-§ cumpara la d'e§tia scapata^: „na ma! ca m-et
pomeni §i vol pe mine*.
Ghizare$tr (Vizure§tl) — Eftenfe $teftnache Oita, 50.
XXIX
Cu posturile estea, cun s'o dusem? Postesc daca n'au

se minca. Jin oaminii batrini, tin §i lunea post.
Se sa ginde§te Ruminu? macar de-a§ avn leu in
selelalte zile de dulse. Citeodata le dumineca §i maninca
fasole.
La noi cit a fost vara de mare pin an luat §i no!—
varza de post acu pe toamna —
mal rar sa fac mincare
cu carne, mai mult sec an mincat. Se fase Ruminu? vine
dela cimp cu fumeia, pune Caunu cu apa la foe, presoara
faina'n apa §i fase ters, §i-§ (ine de sa{. Doar pune sarea
Amends.
Digitized by Google
398 TECUGI
'ntr'insa numa sa hile s&rat §i-l maninca, nis cu udatura,

gol a§a. Faina singura cu apa sa chiama ters.
In casa cum sa hile? Altu are rogojlnl a§ternute pe
Altu n'are nis rogojioa, pune cite-o
pat In loc de paiere 1 .
bucata de pe scindurl, sara cin sa hodine$te.

{ol
Ales la timp de larna murmura de frig cu baieîl,

mal mare Aila sa vezl! ll pune linga cheptu lul de-i
incalze^te.
De-acolea care-s mai boga{ da mlna sa faca cite le
un minder2 §i a^ternut de âra, de lina de oale,

sau pla-
—
puma de tirg. Pe jos e lichit cu lut amestecat cu balega
de cal or de bou, ca singur nu-1 poate lichi pe lut. Amin-
terea crapa, sa co^coyle^te3 .
Pare(II-s goll, numa cu var da(, la care-I da mlna,

care nu {ine §1 mal a$a numa lichi^ cu lut. Priotu $i §coala
au case bune,. Selelante nu-s.
Tapu-lon Vasile Oiâ, 40.
XXX
lera bine atuns, petres6m cu oca Cuza. lei o dat pa-

mint la gospodarl, la ponta§, cite §ese fals. Nu l-an a vadzut
faâ, da putretu si vid6 'n primarii, da nu lera primarii

ca acu.
Lum6 vorghia bine de lei, §i lei tin£ cu gospodarii,
cu lum£. Daca mai traia fas6 bine.
Cuza o 'ntrebat pi boieri: „can cit pamint ar trebui
pintru {aranl"? lei o raspuns ca doospredzese fals. $i iei
cind o simît ca Cuza vr£ sa dele pamint l-o §i cherdut.
Atuns o spus lu Bratianu !ca-I da bani sa-1 impu§te pe
Cuza §i lei sa hile ca §i reze. §i iel H-o spus ca-! da zos.
âltele de paie.
•Saltea de Una.
3 Se gaure$tc, sc ridicu'n *u8 scoarâ uscata dc lut.
Digitized by Goo
, tecuci 399
Pi urma o spus tot Tel: „Doamne Cuza! sa vorghe§te

tt
boieril sa ti d6 afara !
Bre — dzlse — sa»'ndoim strazile, unde-I unu sa pu-

nem doi.
§' opus strafe 'ndoita.
Dup' aSela s'o dus Bratlanu lar la lei in casa §i I-o
pus cuîtu 'n chept §i l-o silit sa dzlca ca n'a mal hi domn,
sa-§ d6 demisiia. §-o dat-o §i l-o pus in trasura $i l-o scos
afara din Bucure§tl $i 1-0 tras clopotile sa dzica lum£ ca-I
mort. $i Iel pi urma o mal trait doodzes di ani §i s'o'ngro-
pat la o mobile a lul.
Bratlanu o facut treaba a£ela §i pi urma Iel o adus

pi Rezu aista.
Si vorb6 bine di Cuza. Iel zis6 sa hile unire §'un
duh in lume, sa traiasca oaminii unit unu cu altu.
Gohor — Vasile Clisu, 55.
XXXI
Apol cu se sa traim? Anu aista an samanat §i tiu-

tun. Daca ti-i {ine di Iel lese seva, da-I munca Aigaloasa
§i n'ai spor. Alfel, lo dzic c'ar samana boieril. lo an mun-
sit §eptespredzese pr3£inl.
Alfel omu traie§te greu, ca n'are pamint. yita
n'ai undl-o pa§te, ca sela o hirile di colo, sela di dincolo.
La nol sin zumatate di au yite, zumatate di n'au,
ca n'au undi li tin6.
Nainte lera u$or c'o fos falsa dolsprese §i s'o ridicat
pira la obzes.
Acu pamintu-1 la Gresil 'n posasile $i-l da la oaminl
citl-un frang prazina. A§6-1 speculeaza. Nol sintem radze§,
am avut pamint, da s'o'mpartit din parint la fisorl.
Gohor— Vasile Clisu, 55.
Digitized by Goog\£
400 TECUCI
XXXII
Fasa chemarea a doua §i n'an fost in razbel, nu m-o

consetrat. Pi $epledzes §i §epte I-o consetrat, pi nol nu.
Cin s'o sfir§it razbelu s'o facut o masa mare §i 1-0
'ntrebat Rezu: „baiet, dacS ave^ o l&cr&ma pintru pamint,

sa lacramat!"
Din audzind cuvintu sela o spus ca „murty vol
boierl
§i Rezu vostru pamint nu sa va mal da vouo u
§i !
N'an fost acolo, da ni-o spus care-o fost in foe. Sel

di-p vinit riniV dintr'inît are penile cite douodzes^di
frans pi luna.
Gohor — Vasile Clisu, 55.
XXXIII
Chirvasuâ o fos rinit la Griviâ §i dupa se I-o rinit,
soldatil o prins a zise „ura" $'o sarit in pirapete turse§tl

$i i-au atacat.
Intorcindu-Se un serzent inapol 1-au gasit pi dinsu
rinit §i 1-au luat di mina mergind cu iel la corpu principal.
Atuns o vinit un glorf^ §i l-o lovit in chisoarele amindoo
pi serzent §'o cazut zos alaturea di Chirvasuâ. §i ser-
zenlu asela care-1 dusa di mina 1-imbarbata pi Chirva-
su(a sa hiie cu curaz §i pi urma o cazut iel. Oiirvasuâ
o stat patru luni in spital, s'o facut bine §i traie§te §i azl,
are o penîune di doozes di lei.
Gohor-Gavrila Beldea, 42.
XXXIV
Avem §coala acu, da iera si pi timpu rezbelului,
in §eptezes §i §epte. Atunsa iera numa 'nvatator, acuma
Teste §i 'nva(atoare, sin sins- cu toîi. §i les bunl baieî,
ca I-o dat oaminii §i la Ie§ la §coala.
Digitized by Ga<
TECUCI 401
Avem doo cu dol prio{. Despre partea reli-

biseris
zlel meriem bine. Cin cu revoluîia o fos oaminii aiming
n'o facut divastari. Noi auzlam mai mult in zurnale se

leste.
Sin bunl oaminii, §i posturile, da mai mult cu

în
fasole; dl-aistea brinzaturl nu prea au. Cind are omu, cin

poate sa ci§tiie, mai cunpara dila casachile carne.
Acu s'o strimtat locurile, munsim greu. Nolamavut
intretinerea mai mult in yil, da s'o stricat di filocsara.
Gohor — Gavrila Beldea, 42.
XXXV
Ma due la Tecus §i trag la un prleten, un Ovrel care

s'o premutat dl-acolo dila noi ais. Ma due pintr'un pu^.
Puû asela le facut di tata-neu, di obzes di anl trebuie sa
hile facut. In locu lul trebuie sa stapinesc leu acuma. Iel
— un vesin — di undi I-o pus masura op§tea satului, la-
cuitoril, s'o 'ntins pi§te loc di'nchidi locu asela §i-i rati
di yiti.
an chemat §i primaru la fa(a loculul §i nl-o
1-an spus,
spus: „du-ti lacrama la procoror".
§i
leu fac o 'nlesnire la lume cu pu{u §i ticalosu asela

o declarat inaintea primarulul ca are sa ma 'mpu§ti. mai
fost Iel inchis la parchet c'o taiat un T'gan -
Apai nu §tiu«sa fasi seva?

Scari§oara — Ghforghe §tefan a Lupoaii, 57.
XXXVI
Scari§oara le ca un chilumetru §i jumatati di Cor-

basca.
Avem §i §coala, chlar acu§a s'o 'nfiinât. Is dol
dascall.
8857 2U
Digitized by Google
r
;
402 TECUCI
Acu !1 amandeaza pi om daca nu da baie^H la §coala.

Avem §1 biseris buni §i prio^.
Sc&ri§oara — Ghforghe §tefan a Lupoail, 57.
XXXVII
lesti o catuna di-o parti, numa ursarime, nu-s Mol-

doveni di loc acolo. Apoi di cfn m'an trezit acolo I-am
apucat.
Ursarii au me§te§ugu herariii §i scripcarita. Au casi
?
mai puînl au bordele n pamint. Munsesc, aduna ban! §i

cunpara §i fac se trebuie.
Tiganii-s mai aprochlet cu Corbasca §i-I dau acolo
baietii la §coala. i§it unila buni, o 'nvaât bini.
Is oamini bum, nu s'acaâ di furti§agurl. Au §i pa-
minturi.
Sc&ri$oara — Ghforghe .Stefan a Lupoail, 57.
XXXVIII
La noi n'o fos revolutile. O fos pujina la boler. Zisi

c'ar hi stricat o leaca di zAplaz §f boleru o Ie§it §i li-o
spus ca li da pamint. Apoi nu §tiu di li-o hi dat.
Sca>i§oara — Ghforghe §tefan a Lupoail, 57.
XXXIX
Pini alba n'am putut puni anu aista. Noi a§a zisem
la grlu, pini, $i la porumb, p&pu§oI.
Avem §i yiie «;! yin bun, dol franz jumati deca, cr
cumu-I §i yinu.
Noi traim §i cu pinea. Samana oaminii pini §i pla-
tesc datoriile, ghiru, beilicu. Adica, daca nu faserp §u§aua,
dam triizes di franz, §i poati n'al sins banl.
Digitized by Google
'
tecuci 403
Fasem drumurl buni pin sat, din sat pina'n satu

selalalt, pi undi sint o leaca di surpaturl. Daca nu fasem
ni sevastreaza 1
. II dusi pi om pi la prim&riie. Nu po(
sa ti opul inaintea lezii. Sa dau pleca( oaminil, daca-s da-
torl trebule sa platlasca.
§tim noi cum ari sa mlarga cu lezea? Cari credi,
cari nu credi.
Scari§oara — Ghiorghe $tefan a Lupoaii, 57.
XL
Apol cun sa faca? Sa dusi o data, di douo on §'o seri

la paring §i pi urma daca paring! nu vor §i fata ari pla-
seri cu flacau r ia-l di mina §i pi luna cum le vorba. Daca
:
tt
,
vr£ paring! atuns o dusi cu nunta cu lautari, cu treaba.

Asta dumineca, §1 cum le disara pun masa §i dau cari
doi, cari-s rudenil dau citi patru fran2 di parali, citi sins
Asta-I nunta cu dar, da sa fac §i fara dar. la omu o oca
di rachiu dila cri$ma §i da la rudi. La nunta cinta, fac
chef, joaca, inchina pahari di yin. Sini'nchina sa zisi vornic.
A§a stau la masa §i daca au yin sa mai apUca di joe,
daca nu be apa §i sa dusi acasa. Di-aldi mini nu-I mai
da mina sa joasi, numai tinerii.
Scari§oara — Ghiorghe $tefan a Lupoaii, 57.
XLI
Nainti o trait mai bini, n'o fos darl, lera timpurile

mai buni. Fasa paring! nei citi sinsprezesi chili di griu,
da acu orz doar sa mai fasi, de-t plateau nevoile, belelile.
l
Sccvcstreaza
-
Digitized by Google
404 TECUCI
Acuma nu sa fasi, asel di vara o cherit; di sin, <jasi

anl sa fasi numa di ista banatu, a§a-I zisem la ista di
toamna.
Sc5ri$oara — Ghlorghe §tefan a Lupoaii, 57.
XLII
Avem §i paduri. lesti fag, tlel §i stejar §i carpan,

alîi Mai lesti schin $i padure(. Schinu-I bun di facut
nu.
garduri. Padureû fasi poami galghil, ca §i merile, §i 'nflo-
re§ti primavara.
La noi sint §i perzl. La tot omu sint citi patru, sins
perzi. Ii platim laprimarile pintru ca-I avem. Zisi ca avem
folos di lei.
Scari§oara — Ghiorghe §tefan a Lupoaii, 57.
XLIII
fost odata un hot, unu Balcaneanu, pi-acolo pi la

noi. Intii o fos ca vataf pi mobile §i pi urma s'o apucat
di potlogarii, di dauna, di nasdravanil. §i l-o prins, l-o dus
la temniâ. Di-acolo si-o hi mai facut, nu §tiu. lera nant §i
balan §i volnic strajnic.
Undi-or hi or mai hi ho{, da ais nu, di v'o §apti opt
ani di cind nu mai le asela pi la noi.
Scari§oara — Ghiorghe Stefan a LupoaiF, 57.
XLIV
Purtam iminei, ochins, iâri, suman, came$e §i ca-
sula §i antereu.
Pleti numai di-ai§tia di sama m6, da tineretu nu
poarta. Tot in chipu neu sa poarta §i 'n alti sati.
Digitized by Good
TECUC1 405
Umbla unila cu chimir, unila cu briu. Fimeia ari ca-

trinta, §tergar, polca. Jot dila tirg li cump&r&m toati.
Fimeile, leli cu tortu, (as bumbac §i fac came$ or {as
in rAzboi pintru suman §i-l dusem la chiiia di-1 batem.
Scari§oara — Ghiorghe $tefan a'LupoaiT, 57.
XLV
La no! in sat ie azil de infirmi, la minastire. Intiia
oara o fostca un castel, ca ie mobile minastireasca acolo
$i Ie zidariie multa 'mprejur. Hramu sa fase la Sinta-Mariie.
Are trei sute de fals de codru cu fag, stejar, tie!,

afar de brad. Sint c&prioare acolo, pors salbatis.
De lezi am auzit, da oaminil vorbesc care cum il
duse capu §i mintea.
Io darea catra stat n-o platesc; d'asi m'apuc de beîie,
fac se vreau, sin sa ma opriasca?
Io carte nu §tiu, da îi cri^ma, ca n'am nevoie de
slugaret. Io gasasc pe om la nevoie, ii dau bani §i-m mun-
se§te pintru iei pamintu vara.
Rachitoasa — Petrache Bu$ila\ 48.
XLVI
§'o mers, §'o mers pan' o agiuns

fundu Boroii la in
$ipoti. §'o cautat 6 pin paduri, §'o cautat pre{ de giumata
di zi §i nis n'o gasit vasile §i dac'o vazut §'o vazut s'o

'ntors §i £ 'napol. Cind si scobora dila lutarii la vali, numa
si audi c'o striga din urmi: Jlinci, Ilinci"; da 6 §-o adus
aminti ca nu-i ghini si raspundi §i cum era pin fiijlocu
padurii o palit-o o frica di s'o ridicat paru masiuca §i la
i
goani, la vali, §i fuzi §i fuzi §i din urma o striga mereti,

Nicuratu pisani 1
. §i numa o dat Dumnizau di-o agiuns
'Pesemne.
Digitized by Google
406 TECUCl
acasi. Cind o v&zut-o ta-so §i m&-sa galbini §i nu-i mal

1-0 apucat nabAdaili. „Da si-I Ilinca, si vil tua§aV
tt
vin^suflet
$i numa o'nseput ghiata fati si spui saraca, §'o prins-o
frigurile toata verisica. laca a§a, erau mal di multi vremi
multi bizdig&nil §i stahii pin padurile est6, da acu chlar
§i oaminii is stahii, z&u a§a!
*
Buda-Colone^tl — Constantin Ifrim, 62.
Digitized by GooqI
TUTOVA
Digitized by Google
Digitized by Google
r-
TUTOVA
la pacatidi fimeie vadana! ri'a murit omu §'aldi

socru-neu ma da afara din avere. Ian tot lasat pir irfan
trezit cu nifiic. leu an plat it tacsila di mu$tenire §i lei nu
vorsa§tiie. Unu §i altu o dzis: „nu mai plati mu§tenirea
ca-i averea socru-tau" da iel m'o ama£it sa platesc, c'o dzis
;
ca ma lasa 'n casa, ca leu n'am bait^. spus in fa(a pri-

marulul §1 primaru chiar o dzis: „numa a§a sa hiie, mo-
dule, sa nu schinghi horba". lei dzise: „nu, nu!
tt
.
§'a§a an stat in casa, nu m'o suparat nimeni pira

o nepoata 1-0 spus: „uite ti {il leu; la se s'o mai îi pi
noru-ta acolo ?"
§i soacra-mea o vinit §i n-o dzis: *oare vinde-o lor
oare stric'o, ca ai$tla nu ti mai prine^te*.
An Odata ma due la sesera la frati-Aeu, §i-m
tacut.
pui lacatu la casa. Cin yiu gasesc u$a descuiata. An prins
a plinie: „val di mine, di se-a( stricat lacatu?" Caut in
lada, patrudzes di cot di pinza nu-s.
Fimeile o vinit horba sa ma vada. Apoi o vinit
la
socru-fieu: „cu-a cui horba ai intrat in casa?" ma 'ntreaba,
§'o prins a da cu pumnii. M'an dus la primar §i 1V0 spus:
„sa hi fu£it mai di mult sa nu ti bata".
§i 'n dziua aseia m'an dus la paring! nei.
MinSstirea lu Adam — Marila lu Sihion B&lSanu, 45.
Digitized by Google
;
410 TUTOVA
II
La noi sin ponta§, munsesc oaminiicu dzua. Fimeile

pune pinza, alta ninica. Mai pune altele §i fu§te, cadrelurl —
layisere di pus pi layt, a§a si chiama.
Minastirea lu Adam—-Marila lu Siriion Balsanu, 45.
Ill
Buna vilaâ dusem. vSintem raze§ vechi, avem mo§-

tenire parinteasca, dila stramo§ii no§tri. Nis nu sint la
no! arinda§, filecare are pamintu lui; mult puîn, iel il
stapine§te. Nis mo§ii di-a §tatulul nu-s inprejuru nostru.

Avem ima§u nostru, sintem regular in treghile noastre,
avem §i yii. Nu sintem dat la boier, nis claca§ nu sintem
pin'acu n'avem nic dila §tat.
Daca $tatu ni mal da, daca nu, cumparam
mat da, ni
dila al(ii. Daca nu sa mai vinde §ez, a§a.
Falsa-i o mile di lei.
Cin cu revoluîia oaminil o fos cumin^ la locu lor.

Xoi auzian ca-i revoluîle, da noi nic nu <jtiian se-I. Noi
n'aveam pintru se sa fa§em. Dac'ar hi seva 'nprejur fasf;
daca nu, stai ghini§or la locu tau.
Balabane^tl — Petrache Sfocan, 56.
IV
Leat sint §eptezes §i patru. An fost consetrat in timp

di rezbel. An fost pir Dunare §i cind sa ni triaca Du-
la
narea ni-o dat drumu. Noi ni dusam pi drum pin Bucu-
re§tl la Calafat, cu trinu, §i d'acolo ni-o 'napolet.
Ni-an dus bine, ca ieran tineri, cintind ni dusam.
Balabane^tf — Petrache Sfocan, 56.
Digitized by Google
r
TUTOVA 41 I
Foale verde trii masline,

Alelei frate peline,
Amara-I frundza pi tine
Ca §i inimioara 'n mine.
Cind lera sa mai petrec
1m vine ordin ca sa plec,
Sa ma plec la Calara§
Vid6-I-a§ pirliV §i ar§,
Sa ramina numai pari!
Sa si'nâpe zineralii,
Zineralii, capitanil.
§i la urma tot du§manil.
Du§manii, du§mansile
Care strica casile;
Nu cu ghiozile,
le strica
Le cu vorbile,
strica
Vorbile sele adincoasa
Care strica dzase easa.
Docanf — Ghforghe Tataru, 21.
VI
§'an dzis verde lozioara,

La moara la salsioara
Sa masina griu di vara
Sa fasem o turli§oara
Plamadita'n lacramioara,
Coapta'n sin la ttyiôara,
Dospita la sfintu soare,
S'o dau pulului sa moara;

Sa la §i du§manca m£
Sa plesniasca ferea 'n ia.
DocanI — Ghforghe Tataru, 21.
Digitized by Google
!
412 TUTOVA
VII
§'an dzis verde petrunêl

La umbra di sire$el
Frumos doarme-un volnisel,
Cu poturl cu coiosel,
Cu cu$ma creaâ di miel.
Da-ma mama dupa lei.
— Draga mamii, nu ti dau,
Casela-i volnic Ziian.
Cind ii dragostea mai dulse
li vine ordin §i sa duse,
$i mi-1 duse is col6
Pir mi-1 trese Dunarea.
Dunare apa vioara,
Fase-te-ai apa u§oara
Casa scriu o hirtioara,
S'o trimat la pulca'n {ara
Sa'n d6 banl di cheltuiala
§i haine di primeneala.
Docani — GhTorghe Tataru, 21.
VIII
Aho, ho, ho
Bucuraî-vi, boieri marl, bucurati-vi
Di ist clopoâl varsat
Din ziua lu Sflntu Vasili lasat,
Precum s'o bucurat
§i Alixandru Machidon ImpSrat
Di seli doui meri§oari di aur,
Din poala lu Sfintu Ghlorghi;
S'o aruncat
Sfintu Ghlorghi, pi ochl negri s'o spalat,
La icoani s'o 'nchinat,
Digitized by GoogLe,
TUTOVA 413
La slu# T
c o strigat,
Sluzili l-o ascultat,
Fuga la grajd c'o plecat,
Un calut negru scosari
$i l-o 'nâuat §i l-o 'nfrinat
Foarti bun di'ncalecat.
Sfintu Ghiorghi e<jir'afari
Voios, bucuros,
Cu basmau^ fluturind,
Sulita 'n pamint pusari
§i pe rolbu s'aruncari,
Fuga la rai ci plecari.
Cin la rai, ralu 'ncuiet,
Trii matanii ci baturi,
Rugaminti ci facuri;
lar Dumnezau ca on sfint
Trii inieri ii trimasari,
Doi di mina Ai-l \\v\6,
Unu raiu-i discufe;
$i la rai cinfii-1 daduri
Si vazul mi bucur&I,
Tot mesi 'ntinsi §i pahari plini
§i cuvinti buni.
Stramo§u nostru Adam
B6 §i vesal£,
Di pacati nu ginde
§i din gur' a§a grate:
„Bct, bae{, §i ospata^
Di poraani si vi dat;
Ci sini §-a da pi lasta lumi
A av6 pi seie lumi,
Sin' nu §'o da pi iasta lumi
N'aav£pi seie lumi".
Dila rai ci pursesai,
Sulita 'n pamin pusai
§i pi rolbu m'aruncai,
Digitized by Google
414 TUTOVA
Fuga la lad ci plec&i.
Cin la lad, ladu cSscat,

Si-am v&zut m'o spaimintat:
Tot muieri inôlomoniti 1
$i cu luda 'mpotriviti;
Fimeie f&rmac&toari
Umbli cu drasi in chisoari,
Fimeia cari iube§ti
Drasii nl-o sghihue$ti,
Fimeia cari le mana vasilor
Ie gonita drasilor.
Umbli Vladica calari,
§'o mini vScaraoschi sel mal mari
Cu ghls di foe dl-a schinari,
Pi dealu cu schinii
M-o 'ntind pAginil
$i nl-o julesc cre§tinii.
Copchiii niboteza(
$&d in ramuri 'mbracat
.Si 'n turûri inturûra^
$i di limbi spinzura^.
§t mal avem v'b doisprez&si
Copchil cherdut,
§ad£ 'n vai cu neguri
§i 'n bait cu pacuri
$i din gur' a$a striga:
„VaIdi noi, §i di noi
$i di sii si ni-o fflcut pi noi,
Greli pacati-o avut".
La podu lu Satachi
Suduiedoi h&e\ di crusi
Pintru trii lingurl di lapti dulsi,
far o babi b&trini
Si vAita di-o mini
'Fermccate.
Digitized by Google
;
TUTOVA 415
Pintr'o linguri di spumi.

Mi rog, bolerl marl,
Si nu b&nuH
•C'avet o farmAc&toari mari
In virvu cursor Dumnevoastri
$i ie viv ca si ni faci noi rû
Si nu-I azuti DumnezAu.
$'av6m si leu doi copila§,
Ni-I frici ci i-oi prApAdi,
Ci 1-am mai prApAdit odatA
§i i-am cAtat o lumi toati,
1-2 m gAsit la capu pAmintuluJ,
La tortili senului.
B6 §i vesAle
§i di mini nu gind£.
ScrisAr'o cArtAluie
Xaramzile
Cum nl-era dragi §i niie,
Pi la colour] incolûrati
S'o privasc'o lumi toati.
Cind om vini la anu
'
Si vi gAsim
Cu curtili fAcuti
Pi timilil di chiatri,
Cu flori §i cu busuioc incunzurati
La mult an! cu sAnAtati.
SirbT - Ion Gh. Popa, 45.
IX
A cui sint aceste curtf?

Mult is nanti, minunati;
Dinaintea sestor curtf,
Ler domnescu.
Digitized by Google
416 TUTOVA
Sint doi braz marl 'nrotat

Di trupini departat,
Di virvuri amesteca^,
Ler domnescu,
La trupin' asestor braz
Estl-on pat mindru 'ncheiet
Cu stilchii galbini di fag,
Ler domnescu,
Cu scindun albi di brad
Dar pi dinsu si-I a§ternut?
Cohor verdi mohorit,
Ler domnescu,
Dar pi dinsu si-I culcat?
Tot zupinu dumnialui
Cu-a lui dalbi zupineasi,
Ler domnescu,
Cu-a lui drazi di cucona§.
Alei! dragi soû lieu,
Multu-ml dorml §i-ml hodicne§tI,
Ler domnescu,
De niriica nu ginde§U,
fe§ afari §i prive§ti
Cum ni ninzi vivora§ti,
Ler domnescu,
$i gr£ oasti ni love§ti,
Vint di vari nl-abure§ti,
Din spri ponii ralulul,
Ler domnescu,
La curtea 'mparatului;
La muty anl cu bucurii
$i la nol cu ves&lii,
$'amin bolerl si vi hii.
Sirbi — Ion Gh. Popa, 45.
Digitized by LjOOQIC
r*~
Tin ova 417
X
(si zlsi di tril ori fdri rdsuflari)
Icdi'li pestri^t,
Mu$cd di peli|,i,
Peli{a di carni,
Carnea di os,
Osu di maduvi,
§&rpili-§ be veninu
§i oniu apa.
Sirbi - NeculaT Gheâii, 49.
XI
Un X g anJ ° ru P t on cap&t la car. wSi 'n calea lui era

ni§ti bordei cu Tursl. El s'o dus la din§ii sa sele on sfrcdel,
o cuîtoae §'on topor. El §-o facut socoteala si horbasci
turse§ti cu Tursii, nu îg&ne§ii: „Turchilinghili, d&-fii on
§oil£, on se se... §'on hacan& cu coada ia a§a u .
SirbT— Necular GhetACi, 49.
XII
Da on 'I'igan sici pornisi cu foili di-a schinarea dupi

lucru. Azunzi pintr'o padurisi §i cum era noapti, vedi-o
radasini $i pi dinsul-o cuprins frica, o gindi ci-I lup. §i si
sfatuie cu foili, cu barosu §i cu chila, or tine cu dinsu si
omoare lupu? $i li 'ntreabi:

— Da vol foiV
— $i nol.
A
— Da tu chili?
— Nisi o tiri.
— Da tu baros?
— Eu $i mai fricos
*>57 X
-
Digitized by Google
418 TUTOVA
figanu si dizbraci di suman §i lasi chila 'n drum §i
barosu, §i ie foili §i li puni 'n faâ lui §i sumanu 'n cap.

Cum §&d6 el si'nc&lzisi cu sumanu'n cap $i zisi: „§tii ci-i
cald su coada lupulur.

Strbi — Necular Ghetau, 49.
XIII
Unu s'insurasi §i luas'o fimeie cirni, da el n'o vide

ci-i cirni, ci-1 discintasi §i aproapi di moarti I-o ar&tat
fimela lui o ulsici legati la guri §i i-o spus cu zuramint
ci dupi sl-a da-o 'n groapi si strisi ulsica di racli, ci 'ntr'insa
ari bani. $i dupi si moari fimeia §'o dusi la biserici, i§
16 §i ulsica §i spuni popii ci intr'insa ari bani §i baba o

l&sat cu zur&mint ci la moartea ii s'o strisi di racli §i si
16 banii. Popa sici s'o deie la dinsu, Ruminu nu vra. In
sfir§it o popa §'o trinte§ti di racli §'atunsi Ruminu vedi
16
ci fimeia lui n'ari nas, fari si vadi v'un ban. Popa ra-
mini scirbit c& n'o fost ninica 'n ulsici $i Ruminu c&uta
prisini popii ci i-o loyit fimeia pisti nas §i i-o rupt nasu.
— Vez pftrinti c'ai stricat nasu babii?
Sirbf -— Neculai Ghetau> 49.
XIV
— $*am zis verdi alior,

Ghiîsor di pisti deal
N'ai vinit la noi di-un an.
— Nam vinit ca n'avui cal.
§&pti sati am umblat,
Sapti frii am putrezit,
§clpti ghisi-am displetit,
Jâpti §&li-am ponosit,
Cal pi gust nu ni-am g&sit.
§'am facut cum am putut
Di cal mi imprumutAI
Digitized by Google
TUTOVA 419
§i la puica ci vinii.
Si folos c'ara mai vinit?
Cam gasit puica 'n mormint.
§'am zis verdi di doi braz,
Dl-a$ azunzi pari mart
Si-fii dizgrop puica 'ntr'on slas,
Si-i trag {arna la o parti
Si-i vad fa{a el s6 albi.
Sirbl — Anica N. Jacota, 22.
XV
On Jigan umbla cu ni§ti fol dl-a-schinarea pintr'un sat
pi cind lera oaminii la pra$it. A£un2i la o casi undi lera numa
fimela Ruminulul. Dinaintea casii la Ruminu aseala lera on
sire§§io scroafa §ad6 sup sire§ §'a§tepta si chisi sire§i pi cari
a
liminca. „Glupindeasi, la's! maninc §i leu o lead di sire$I .
§is'o suit in copac §'o prins a scutura la sire§I — §i iel li
scutura §i scroafa li minca, §i iel 16 barosu s'o goneasci,

§i scroafa cam blindi nu si paza, §i Iel di cu barosu §i
omoari scroafa Ruminulul. Iel dac'o vazut c'o facut pozna
i§ 16 foili'n schinari §i vra si plesi. Tocma atunsi vedi §i
fimeia, dintr'o bojdeuci di undi fas£ mincari, scroafa moarti.

Sari la Tte an: » sta * m &i T g an
j '' si n-ei omorit scroafa? 14
— Auleu! fa Ruminico, n'am omorit-o leu, a murit le
singuri di jali.
— Si jali, mai Jigani?

— Stal sa-{ spui. M'am luatdi vorbacu dinsa §'0 spus
ci ari neamuri in sat la noi, §i cind i-am spus c'o due
ghini §i-s sanatoasi 16 o murit di jalea lor.
— D'apai si-i fac leu acu?
— Pal si si-i faSI? Da-iii caru cu boi s'o pui in car
§i due la neamurili ii.
s'o
Fimeia s'ama£e§ti §i-i di caru. $i Jiganu puni scroafa'n
car §i foili §'o ie rara la drum.
Digitized by Google
420 TUTOVA
Nu tirziu dupi asela vine §i Ruminu, §i 'ntreabi di

caru cu bol undi-s. Fimela-I spuni c'o dat cam cu boi unui
Xigan si duci scroafa la neamurili il, ci murisi di jalea lor.
Rumfnu insepl-a si scarchina'n cap §i a-I zisi:
— Bati-te mama lu D-zau, tl-o amaît pganu. Di
mult o plecat?
— Ccm di multi§or.
Incalici Ruminu pi cal §i si 16 pi urma Tig anu u *- l
Jiganu vedi viind unu rapidi 'n fuga calului §i-I da'n gind
c/ar hi Ruminu cu caru. §i cum lera 'n manfcina unui tu-
fari§, traii boi! cu caru 'n tufari§ §i lei i§ 16 toili'n schinari
§i Ie§i luti la drum §i porne§ti 'nainti. Ruminu-1 a£un2i:
— Mai f Igani, n'al v&zut tu unu cu caru cu boi §i
c'o scroaf in car?

— Ba am vAzut.
— Da-1 azung leu calari di grab?
— Pal, da, lo §tiu, calari 1-ii aûnzi? Ca calu si mai
baligi §i ti zabave§tl, mai ghini pi zos po^-sa-1 aiunil.
Si'n§ali §i Ruminu §i zisi si-I lase calu la T gan Dar
j -
Jiganu il intreabi:
— Mai Ruminico, da calu tau n'ari v'un nArav?
— N ari.
§i Ruminu o7 'iganu ramini si-I file calu.
le pi zos, §i
S'apuci Tig^nu coada calului dupi si si dusi
§i tale
Ruminu, $i pi cal il di la dos, §i coada o 'nhizi cu rada-
sina'n pamint in nijlocu drumulul §i si tine cu minile
amindoui di coadi, §i striga: „sarit ca-1 scap in p&mint".
Ruminu pisani sa 'ntorsftsi 'napol si-§ ie calu, vid6 ci
pi zos nu mai azunzl Jiganu cu caru. — Jiganu c ' nd "

vedi: „haidi mAI, ci scap calu'n pamint. Sl-al zis ca calu
tdu n'ari naravV* Ruminu si rapedi s'azuti pi Jigan si
tragi calu 'napol.

§i cind apuci di coadi si opintesc, chic'amindol cu
crasil 'n sus. „VezI mai ca calu tau o avut narav? Ci lera
si mi tragi §i pi mini 'n pamint*.
Digitized by Google
TUTOVA 421
Ruminu porne^ti vaitindu-si 'napoi la fimeie c'o pra-

paclit §i caru cu boi §i calu.
Sirbr — Nevarachi Jacota, 29.
XVI
An fos la larmaroc cu yite. ios timpu rati, §ed6

carele a§£ £aba.
le drumu rati §'an loat un baiat ca nu li-an putut
aduse singur. Baiatu le'n caru istalant, dincoase. is yitele
di ris acu. Nainte o fos tril sute triizes di lei parechia di
boi. zuncci o fost azi patruzes di frans. Numa cin s'o
nimerit sineva di-1 trebula o vita di casa atuns o chicat
mal bine. Se vrai? larmarocu a§£-I.
Acu-I bine sa cumperl yite §i sa li \\l, cin s'o scunchi
sa li vinzi. Cum le azi merz£ §i sinzes di lei do! boi mal
slaghi.
Care-o avut vaca cu ghital mititel o facut parale bune.
Coste^tl— Toader Trohin, 30.
XVII
Un lisor a fieu o fost in rezbel, lo n'an fost. Pe urma

s'o liberat d'acolo §'o vinit la Galat, §'o murit acolo. Ni-o
luat altu pe sins ai §'o murit §'asela.
Am avut §epte fisorl §'o murit to(. Acu-s singur
cu baba.
Pope$U (Tule§tF) — Ion Mure§, 89.
XVIII
Cin o vinit Tursii de fasa parada la Mihai Sturza,

dup'aseia o vinit Nerntii §'atuns m'an casatorit lo.
Digitized by Google
r
u
422 TUT0VA
P'atuns lera bolerescurl, §u$eli, fasa omu ponturi la

propitarl, ca lei ne da p&minturi de ne hranlam noL
Care cum put6 traia §'atuns. Acu se chiama ca ne am
pamintenit. Nol nu leran raze§ vechl, nol sintem dela Cuza
'ncoase pamintenit.
Atuns ne scutla boieru yitile pe mobile. Av6 cum
iera§i omu de chiabur: altu mai multe, altu mai purine;
da raze§ii sta mai bine. lei unbla cu antirele lunzi, nol
nu;noiunblan cu cozoase §i cu sumane ca §'acu. Chlar §i
boleril unbla cu antirele, de-un tinp incoase o prins a fase
surtuse de-aistca.
Noo ne zisa Ungureni pintru ca n av6m pamint, mo-
bile; lor le zisa mazili §i raze§. §i nu da un raze§ fata
dupa unu din nol, ca zisa ca sintem Ungureni. lei lera fu-
dull nu prima fisor de-ai no§tri sa-i sara fata. Nis nu se

ischitiia sa d£, ca zisa: „cum sa dau 10 fata dupa unu care
munse§te §i fase boierescuri?*
Pope§ti (Tule§ti) — Ion Mure$, 89.
XIX
Pu(ina armata lera mai 'nainte. Atuns prinde cu fu-
niia. Daca-1 vide ca-i om voinic, bun, il zgarda §i-l dusa

la Ie§. Io am unblat fugar, ma
dusan pin padure, pin
Daca nu ma
alte sate. prind£ se av£ sa iaca? Io marata-
sam, ca atuns fasa septe ai armata.
Atuns numa la sinzes de oamini lera unu soldat,
in sat. §i numa ghirni§H da atuns solda{, raze§ii vechi
nu da. Pe urma dac'o i§it sortii incoas o prins a lua fisorl
muty.
Pope^ti (Tule$ti) — Ion Mure$, 89.
Digitized by Google
___ —
TUTOVA 423
XX
£e obisel sa un flccau o fata §i nu
hiie? Daca lua
lera cum se cade, ii fasa cite pozne toale. Gin vinla tatu
fetil ii da sa b6 cu paharu spart, or se suie 'n gura po
dulul sineva §i-i slobozia itele'n cap.

Az o lost dumineca, cum fe mine lunl iera uncrop,
vinia paring! fetil la ai fisorulul §i iera masa mare. La
masa 2uca paharele §i lautarii fasa „vivate".
§'acu petrec; vara se strinze tineretu la un copas <ji
fase zocuri la umbra. Zoaca or ruse§te ori altu, cum ii
plase fisorului.
Pope^tf (Tule$ti) — Ion Mure§ 89
XXI
CONVORB1RE iNTRE UN RAZE$, UN CLACA$ §1 UN TIGAN LINGrRAR
Raze§ul. — Buna ziua, Domnu Ghiorghi!

Clacaûl. — Mutyariesc dunitali, Domle Dufiitri!
R. — Da, si lucrezi acolo?
C. — laca, m'am apucat sa'nfund o balerca de zin.
Am §i lo o lecôara de poama'n ziie <fam sa m'apuc so
culeg, ca tata rti-o zdroghit-o §i nl-o calcat-o 'n chisioare
ni§ti ziti.
R. —
D'apoi ±iia netali nu-i ingradita?
C. —
Ba, chipurili i'ngradita, da ari frati-fio ista trii
giuncani §i sar ca vraghja pisti gard. Iri ii paza pi-o
niri§ti di alaturea o siorcobana di Jigan, §i s * ve<Ji c'o adur-
nit sioara §i haramurili o sarit in ziie §i fil-o facut-o chi-

seliâ.
R. — N'a hi oare Tiganu ista cari-o vinit la mini azi?

C. — Pol io §tiu! 1m pari ca l-o ferchezuit frati-no
asara §'a hi fuzit coôfana dracului.
R. — O vinit azdimineata la mini Jiganuû lui
Digitized by Google
?
424 tutova
Burghel §i riio spus sa-1 prinescsaculeaga la ghile. §'acum

1-am tasat sa vii cu caru cu boi din urma.
C. —Pol tocmai ielu-1. Da duneta nu ti dusl?
R. — Ma due, sa-nl ieu ni§ti her pintru poloboasi.
C. — lira... Iaca§iioam mintuit seru. Nu-I fasi du-
neta un ghini, siind c& ti dusi cu caru, sft-ni adusl $i pintru
mini v'o citevachilogrami?
R. — Ba, t-aduc, cum nu?
C. — Am la un poloboc trii sercuri cam slabi §i li-a§
primini, c& §til neta, zinu cind serbi ari puteri §i trebue
vas bun.
R. — Pol la mini, intr'un an, in timpu hlertului, n'o
plesnit un poloboc
Tiganul. —
A ho! ho, ho! Bun ajuns.
Plopana — (comunicata de D. Constantin Coman, invaâtor).
Digitized by Google
BAG AU
Digitized by Google
Digitized by Google
BACAO
i
Care are pamint de coltivat, de samanatura de-azuns,

traiesc ghine; care nu, rati.
§coala avem stra§nica'n BerbeSenl, §coala facuta de
§tat in anteprize. La noi le §coala intr'o casa.
Sa'nyaâ §'atun§, mai 'nainte, da care vrea care nu, ;
nu'nvaâ; nu lera silinta. Acu daca-1 pune la ameanda-i

silit omu sa dele copchilu la §coala.
Acu sa bucura omu

de §coala, ca iaca To nu §tiu §i
m'an rugat de mata sa vez se-i ais. Da a§6-I mai ghine,
sa §tiie hiiecare.
S&cuienl — NihaT Proca, 48.
II
Oaminii munsesc la boier §i cu sinzes de banl ziua

la posasile, la care tin mo§iile'n arinda. Daca da pamint
omulul, boieru-I da primavara o prajina un frang, care-i
mai slab cu §eptezes de banl.
Care n'are pamint sa due de munse§te pentru hrana.
Frati-neu o fos pe§te Dunare, in Costantinopol.
pazit yite, o facut se servis o putut gasi, sa traiasca. Sa
due tineri care sa poate duse, care-s slaghi nu.
SScuIenI — Nihai Proca, 48.
Digitized by Google
824 BACAU
III
Satu-I vlechl, a§e am apucat. Imprezur sint paduri a

§tatului. Au §i raze§n cite-o leaca de tufi$, da padure mare
nu. Padure de nulele, de facut garduri, vra sa zica. De! —

oamini saras!
Cre$tinatatea-I bisericoasa, avem biserica. Pe aiurea
sint Unguri, da au §i lei a lor biserica. lei is catolis, da
nu-s oamini rai.
La noi ^n oaminii post; la tirg nu prea (in.
Lasat sac a trebuit sa lasam leri drept — — , da an
lasat mar(, ca ierJ sa chiama c'o fos nercun.
Acu s'o modelat lumea. Tinereaâ s'obraznise§te, nu
mal (in la batrineate. Acu fiete de-a raze§ilor is cu pa-
la rlute.
Nu de mult, acu de vr'o citva am s'o fudulit lumea a§a.

Sa'nêleze ca n'ar trebui sa hiie omu cu inima buna
cin vlede ca-I rati.
Priotu-I cuminte, din oamini de-a no§tri din sat.
Sacufenr — Xihai Proca 48.
IV
lo an cunparat zese prazinl de loc, ca
vinit ais, c'an
am un sa stea? Le-an luat de la un
dol baiet. Dac'or trai,
ghet Rumin batrln. lei nu are nis un sprizin. An dat o
suta de lei, da sa-1 (11 §i pe lei §i sa-1 ingrop, cind a hi,
sa nu*moara ca un doghitoc, sa nu §tiie nimini de capatu
lui. Nu-i batrin, da-I slabanog, o munsit pe la boleri, vai
de capu lui ! le om netfnut, nehranit.
Sacuieni — Nihal Proca, 48.
La noi sint Unguri §i Ruminl. Ungurii §tiu rumine§te.

Ai§tia de cindu-i pamintu sint ais. In Calugara mare
Digitized by Google
BACAU 429
o fos §i rSze?. Pe urma s'o'ntors un boler §i le-o luat pa-
minturile, cind lera domniia la Ia§. Nu pos sa §tiu sine

lera domn, Sturza or sine, ca iera 'nainte Cuzil.
Tel ne-o fos bun —
Dumnezeu sa-1 lerte ne-o scos !
din robile, ne-o dat o leaca de pamint. §i ne-o scos din

ghis, ca lera ghis p'atuns, ne bat£ cu arapnisile ;
gre§el
or nu gre$£I, av£ gust sa te bata, te bate.
Noi leran claca§, munsam cu pont. Fasem zile de
sesera, la pra§ila; de-acol£ zile de maramet 1
. lera rati,
da av£m yite 'n tinpu aseia, ca nu popria dela lemne,

dela pa§une. Insuram un fisor, indata-I da pamint boieru,
pintru cit munsa claca aseia.
Nis cin cu Cuza n'o dat la muty pamint. zis ca
ba o fos co§erari, ba padurari, prisacan, §i nu le-o dat.
lei, ghetu Cuza, o dat la tot, da boierii o facut aseia. Pe
iel il ferise toata lume, ca dela Cuza 'ncoase an trait ghine;

§i az il ferise§te lum6 §i sa multame§te.
§'aista domn ar hi facut seva, da no putut de rau
boicrilor, I-o fos frica sa nu mearga pe urma Cuzil, ca pe
iel l-o nenorosit, cred ca boierii I-o facut se i-o facut, de-o
murit Iel a§e de graba.
De iel sa zis6 multe. Unbla $i mocane§te — a§e sa
vorghla — , lua cite-o oca de yin in cri§m&. §i oaminil
citeodata-1 suduia, ca nu §tila ca-I Cuza. Iel pune amanda
— da nu-I bat6 — ca sa'nâlaga ca-I Iel, co \
r
orghit cu
Cuza.
Doamna Marina (Letea) — 'Ion Basu. MO.
VI
De-aiste yite (in6m, ca <j'acu; tfn£m si ol. io am avut

stina m6. Atuns iera bucuros boieru sa al yite, sa-I fas
avant 2 pe mo.sile.
l
Pc dc-asupra.
•Polos
Digitized by Google
430 BACAU
§'acu le due la munte sel din tara unguriasca, da

noi le-an tinut acasa, am
avut locu nostru.
Aseia au 01 multe, unbla 'n toate p&rtile; pe la Calara§,
pe-acolo ierniaza lei.
La munte na-I fin $i chica om&tu dela Ziua-crusii

§'atun£ sa slobod in vale la cinchi mai larzi, unde-i fin,
unde-i loc de iernat. lei cu ol $i cu cai sa tin.

Acu nu. Odata tres6 ?i pe la noi o sama, da o sama
sa duse 'n zos.
Doamna Marina (Letea) — Ion BnSu, 80.
VII
Cu munca traim. La noi sint §i claca§ $i raze§.

Sintem can §uguba( cu lipsileastea: yin puîn, poame
de ftel, papu§oi tot a§a. Alta ocupaîie n'avem ; nu-i fabrica
nu-i ninic. Aghia sa fase papu§oi, ovaz §i o leaca griu.
La noi sa zise griu, ca pinea-I s6 coapta.
Satu-I viechi, de cin s'o delimitat pamintu, de-atunsa le.
One$tf — Toma Bratu, 48.
VIII
Omu itari, suman, carnage de cinepa,

poarta casula,
ochins; cu chimir.
§i-s insin§
Fumeile unbla cu fu§ta, ca{aveicA, papus §i cu casinca 1 .
Sumanile sA mai fac §i'n casa; care n'are cunpara

dela dughiana.
Pinza de city o fac in casa fumeile, ca sa nu $adA
a§a de zaba.
One^ti — Toma Bratu, 48.
UJroboada.
Digitized by Google
HACAU 431
JX
La noi le rinp, da-s §i prundurl, locuri chetroase,

daca sintem in scursufa apil. le apa Ca$inului, vine dela
Saritoare, de unde izvora^te la 'ntii — a§a sa nume§te, ca
sare apa de sus. Da io.n'an fost acolo, spun oaminii
batrinl.
D'acolo n sus nu sa mal duse pie§tile.
leste'n apa seia ple§te nic: morne, giri( *i §talcu^ $i

scobaie§. Giriâ le numa ca a\a, puîn mal groasa; ca
fusu, a§a le.
Sa due copchiil cu sasii §i prind. le numa amazala

de copchil.
One§tI — Toma Bratu, 4p.
X
Poa sa hile pin la grani(a triizes de chilometre,
dela noi.
Transporturi de Hemne nu fac oaminii no§tri, ca-I de-
parte de padure s'avem yite marunte: vas §i yiêi.
le gara la noi, da aduc liemne numa sei de pe linga

paiure.
One§tf — Toma Bratu, 4a
XI
Sin din tinpu cin m'o prins cu fringhiia.

A§6 prind6 atuns. Pi tilhar il duse §i-l spinzura, fa§6
moarte pintru moarte.
Atuns traia grleu omu, ca platla unu pintru altu,
ca daca n'ave lei, ma pun6 pi mine §i la fum di sucalai,
ca sa dau banii.
Xile-m pare mal ghine az ca atuns.
Digitized by Google
432 BAGAU
Di se ? Ca-m platiesc datorila m£ §i n'am nifiic cu

nimini.
A§6 am o leaca di yile, da-m platiesc 10 $i locu §i yiia.
TescanT — Costa c he Blere, 90.
XII
§tiu cind o vinit Ru§il, ca. io I-an dus In car la fara

unguriasca. Vinla §1-1 dus£ omu din sat in sat §i di-acolo
ii dus6 atyii.
1{ da drumu, da numai cu sufletu. Atuns si bate cu
Unguru, da o batut Rusu.

Tot pi-ais s'o 'ntors Ru§il cind o vinit. Alfiel lera
oaminl buni.
TescanT — Costache Biere, «X).
XIII
La noi i bine, ca au oaminii cu se si hrani, au

fabris — imprezur — de butoale, de scindurl, de stravele 1
;
munsesc §i cu ziua §i lunar, $i carusen. 16 un palma§ tril
sinzes, trii §i obzes pe zi, dupa cum il §i omu mal voinic

de lucru.
La noi ie bine. Daca ar hi 'n tot locu ca la noi !
Numai boierescuri pin alte par{. Piste Siretu ista 'n zos
traiesc ca lau banl pe boierescuri, fac angaâmenturi cu
boieril. La noi ie de laudat §i'n curataniie §i'n toata fata.
A azuns si d£ palma cu prefectu! N'au paminturi bune
de hrana, n'au locuri intinse, is slabe, locuri de^munte.
—
Da munsesc cum an spus la herastraie de lemne, la —
fabris de petroliu.
In tinpu pra§ilii §'a coasii §'a seserii nis barbat nis
Digitized by Google
bacAu 433
•
fomele nu-s acasa. §ed cu lunile 'ntreil pin mun{, ca daca
16 cite tril, patru lei pe zi, se nevole are si vile si mun-
sasca la pra$lla c'un leu?
Ai§ la nol in partea mal de sus, nu numai la mine
'n sat §i'mpre£ur, vezi la {aran covoare pe p&re\. §i vezi
vara halne de cite-o suta de lei pe cite-o fata.
• §olont — Panaite Pu^cfilau, 50.
XIV
Ulte de se s'o stricat: lei daca are 'n punga mult
le 'nparat. S'o narayit in fabris de aistea. Sint cite obzes
de proSese la o iudecatorile 'ntr'o zi. Si due netotil §i
si 'nbata §i si bat. Daca leste un gospodar bun nis nu lese

'ntre din§il, ca §tile ca si bat, ca-s tot be{. Daca are parale
multe lei trebule si bele, nu poate rabda. Lucrurl de aistea
fac, da numai netoîl.
Da devorûrl is multe. Ulte din se cauza. Si lau §i
pe urma plase pe altu orl pe alta §i si Searta §i dau devor(.

§olon( — Panaite Pu§calau, 50.
XV
Padurile s'o pus in esplotare. Le la sineva'n antre-
piza §i pe urma
oaminl de da lemnele la vale.
la
La nol le greu de dat de vale lemne. Nis n'al crede
cin te ui{ la padure pe munte. Da (aranu {i-1 aduse cu Ra-
pine 1
fara si al nevole de fiic. Si pun cite tril, patru pe-un
,
brad §i'ntreg ti-1 aduse de vale.

§i (aranii mal gospodarl la'n esplotare dila propetar
padure §i pe urma pune oaminl cu plata §i ci§tiga mult,
zes de mil de franil.
§olont — Panaite Pu§calau, 50.
'Un instrument cu care se coboara copacil taiafl din munte.
8857 28
Digitized by Google
.
434 bacau
XVI
La nol le sat di claea§. Traim cu munsile, cu boie-
rescuri. Unil au pamint cite-o leaca, da unil n'aven di loc.
Sintem muty di n'avem. Traiesc oaminii nacajij, ca-I loc di
munte. leste §i padure, da-I a boferilor; mal au §i oaminii
cite-o leaca, da-I huiac, tihlarj§ 1
. Fag §i stajar le numa
la bolerl.
Dl-asela si calna oaminii, ca n'au cu se trai. Tata-neu
o fos z&selnic— cu zese prajinl— §i are tril flsori; vine cite
tril prajinl di om.
BihnSênr — Neculaf Viierfu, 35.
XVII
An fost In r&zbel. leran leat §eptezas §1 Sins, (il
minte.
An trecut Dun&rea §'an stat la Nicopol, pe urma ne-an
dus la Plev&na §i la trilz&s §i una agust an f&cut atac
la raduta Griviâ, cin so $t loat. S'o facut atacu pe
ploale §1 s'o loat raduta. spus colonelu Fotile:
Intii ne-o
„haide(, baie{, la atac!" An mers, ne-an dus §'an facut a§e
§'o perit lume multa. Merz6m pe brins §i ne aprochilam,
§i Tursil da focuri din radute. fera ghine de lei, I-an scos
de-acolo §i s'o dus In alta §1 de-acolo nu I-am mal putut

scoate pin spre ziua de Andril. Atuns o i§it lei singuri,
pe la riezu nopîi, §'o i§it cu atac pe Ru§ spre Vidin, ca
s'o nimerit liniia rusasca pe la gura Plevanii. O taiat Tursil
tril linii de Ru§, ca ?ed£ cum §ed butusii'n padure; ca da
§i Ru§H, da §i Tursil
De nu lera Ru§ii, de nu lera Plevana imprezurata de
Ru§ §i de RuminI si dus6 Tursil 'nainte. Pin la ziua o
tinut Ru§il ?i cin s'o facut ziua s'o vazut, §o dat impreûr
'PSdure m&runU (tufi$uri).
Digitized by Google
BACAU 435
§i o vinit §! Ruminil. An fos $i leu acolo; §i pe urma

s'o predat Tur6il.
La tril atacurl an fost: la triizas $i una agust §i
apoi la loatu Plev&nil.

Cin s'o predat Tursil, $ed6 armele cum §ed creniile
'n padure; §i carele cu ghlulele slobode §i boil loa{. lera
slaghl §i I-o dat la pascut incolo Ru§il. lera a$6, ca Tursil
inearcase ca sa lasa la Vidin.
L'an vazut pe Osman, lefa un om raititelut.
§1
lo an raghimentu al palspreSelea dorobant. Nu

fos In
ne-o tos frica. Daca Ie$tl acolo se a! sa mal fas?
NTo pazit Dumnezeu, n'an patft nifiic, c'am agluns §i
la chept. Da numa m'o fulierat pu(in la chisor.
Bihna$enl — Alixandru Nitf, 53.
XVIII
La noi le sat claca§esc. Acu stam maf bine, ca s'o

facut o leaca de pine anu ista. le loc de arat, da-I mal
mult ripit nu se fa£e pe iel.

1
,
nic
Sintem cu pamint din loturl. Pe §aptezes §i §epte
an tras sort §i pe §aptezes si nouo n-o dat pamint.
Racova de sus — Neculai Anton, 54.
XIX
No! an fos la calariie, an pazit a$6 can mariinile
An fos la culoana de monitile. Cin soldatu gate cartuîle
vine la noi la culoana ca sa-§ lele gloan{a.
r,
\ o triizes de al trebuie sa hile d'atuns. Nu leram
insurat, ieran' can de douozes §i patru de ai.
La ifanteriie o fos can cu groaza, cu frica. Noi cu
pravalila stan can la dos, ca daca no vid£, ne usid6.
1
Cu ripl, cu pietre.
Digitized by Google
436 BACAU
Pe-un c&chitan 1-0 rupt chisoru §1 s'o suit pe cal §'o

zis: nu va sui{ calari ca va pune zilele ai£;
„baietl sa
1
merie\ in dosu cailor §i-I luat de capastru. Mai bine sa

uSida un cal decit pe vol!
14
dat Dumnezeu §'an scapat din atac dela Grivtya.

Pe urma sVnsetat focurile $i ne-an ratras pe dealu Coi-
lopsiP, dela Griviâ.
De-acolo nu ne-au mal bagat In foe, da o perit multa
lume'n atacu aSela. §'art vinit apoi acasa pe la Nicopol,
de-acolea an vinit la Turnu-Magurele. De-acolea an vinit
la Bacati.
Cin cu razbelu, la pompier! an fost intii §i ne-o pre-
mutat la antilerile, la baterila a patra.
An fos §1 la tun, da ne-o premutat la culoana, la
monitile, ca de-acolo m'an §i liberat.
Racova de sus -— Neculaf Anton, 54.
»Probabil Koilovtzi, sat in Bulgaria, districtul Svi^tov.
Digitized by Google
NEAMJU
Digitized by Google
Digitized by Google
NEAMTU
Roznov; chip m'a crescut un. Rumin da

lo sint dala
suflet, §idaca n'am avut zapis ca da fisor m'a dat afara
din pamint unu Cantemir. Am
fost insurat §i am dat
piste o dihanle da fimee, ra amu, m'am dus la Silioara,
;
la s'a dus la locu lai. P'orma m'am dus acolo sa vad

n'oi put£ rauî cu la, sa fac lar gospodariie; fimela ra m'o
facut di am da an! aisl.
vinit lar inapol §i stau di treidzes
Stapinu mo§H o fost un boler §i boieru o avut un
baiet. Pi asala l-o dat la 'nvaâtura pin alte strainatat, sa
nu invefe rautaÎ ca pi la noi. Da une
§i pina une o intrat
inarmata — §i tata-so o fost colonel— $i daca o fost in

armata, laca lu! I-o fost timpu ca sa sa'nsoare §f o gasit
acolo o copila foarte buna, fara paring numa mama o
avut. Trimete ial raspuns la tata-so sa yiie pina acolo.
Daca s'o dus acolo, mama copilil I-o facut masa §i s'o luat
da vorba cucoana seala cu ial „sanm da! mnile pi copilu
:
dumitale ca zinere, ca §i iau am numa o copila*. Ial o

dzis a§6: 41 I-a§ da, .da numa pi ista-1 am; cui ramin
averile mele? Nu-I mal ghini sa ramina la copilu mleu?
Da oi vid6 lo §I-oI fase\
dzis lu fisoru-so: „dragu tatil, daca n'ai asculta,
laca sa nu te mal raspunzl cu mine." I s'a stricat inima
baietului — ca iara tari inimos; nu multa zabava o fost,
Digitized by Google
440 NEAMJU
c'a hi fost doiia, tril lunl, §i s'o alacat b&ietu da scirba

§'o murit. Vorba seala: da dragosti dza$I §i morl.
Roznov — Ghlorghi Rusu, 71.
II
Cuza tari o mal fost dulse §i bun, cum n'o mal fost pi
lumea asta. Pi-atunS lara oca la gura strimpta §i la fund
larga — cum il bardaca* or! Subaru. Facuse stamboaia 1
ragulata driept, di doiiaspridzaSi oca driapta; I-ofacut lan\

§'o pus-o intr'o odatya, in mijlocu tirgulul. Seala lara ca
sa nu inhale Jidanil —
ca Jidanu-I ca lupu da lacom : vinde
tati bunatatile, came, zahar. Di Si n'ar av6 driept sa
vinda Moldovanu?
Di sela o trimas hirtile pi la BucurestI ca sa dele Ji-
danil afara, sa-I duca la Jara lor, la America. Da I-o pu-
tut? ! trimas banl, ca iai sint intrupaÎ, da nu I-o putut
da. Ca Sica amu o dat foe la pap§oI, o facut pozne di
Sele mal marl. Amu
sel §e o atlharit sint la arest, hiinca
o facut atite o dat foe la pini, la dughene; o scos
§otiI,
catifele din dughene §i H-o aruncat la drum.

Amu sa las pi Jidani §i sa spun da Cuza.
Cuza s'o dus singur sa vada si ghine sa fasi'n {ara.
un saldat, cu §Iapca, saghle, da
plecat imbracat ca
nu-1 cuno§t6. laca un popa meria la tirg in caru(a.
Cuza lara calare §i-I dzisi: „Parinti, la-ma o lecu(a
in caru(a; amu ma dor chisoarele, ca staii tot in scarl.
laca platesc" — §i vru sa scoata din bozunar.
S'o dat glos §i s'o suit in caruâ calu
; l-o legat la spate.
Pi drum l-o 'ntrebat:
— Hal parinti, cum va mal lauda^ cu Domnu aista
Cuza?
'Dimerlie din doage.
Digitized by Google
NEAMJU 441
— caI, tari-I §arlatan — dzisi popa.

— Cum saracu, di Si? I
Da popa av6 nacaz himca Cuza nu-I lasa sa faca tSti

Intorsurile lor. Amu ajunii cu popa la tirg. Cuza merze
la un barghler.
— Hal, parinti, sa luam un £in.
Da popa dzisi:
— AisI H barghlerile, nu-I cri§ma.
— §'apoI? Trimat lo s'aduca o oca im. di
Numa o vorghit cu barghleru ghine brislu : „s'ascutl
ca am sa rad pi popa". S'o 'ntors in dughlana, §-o dat
glos haineledi saldat: „iaca Cuza, lo sint Alexandru loan
Cuza; altu nu mal Ie. u §i l-o ras pi popa trumuêl §i i-o
luat daru.
Altadata, Cuza sa duse la Manastirea Niam(, intr'o
sarA, ca saldat cu saghle. Acolo s'o rugat da sluga calu-
garulul al mal mare: „ma rog Dumnlavoastra sa ma
lasat sa dorm aiSI, ca sint nevoIe§; batir intr'o bucatarile
cit da ra. Pomanft a( av6, ca doar di aseala laste manas-
tire, sa primasca pi nevole^r. S'o dus sluga inapol la
calugaru seala §i I-o spus. Amu l-o chlamat glos in bacata-
riie $i s'o culcat pi un (uhal rau 1
di tot.
— Du-ti la stapinu-tau sa-ml vinda o oca da lapte, ca
sint trudit.
— scump tare,
I o dzis sluga, §aldzasl di bani.
— A§6,-t dau.
Numa 'ndata o bagatu mina in bozunar §i o platit.
In noaptea seala lal n'o durmftit, o scris o scrisoare $i dimi-

neaâ o Ie§it di s'o dus la Nlamt §i acolo o lichit scri-
soarea in mijlocu tirgulul da un butuc. trecut pl-acolo
din sel se stiu seti carte§i o setit: „Alexandru loan Cuza
o durmfiit in cutare bucatarile pi un {uhal plin da glod, la

manastirea NlamJ". Tat in scrisoare lara porunca sa mearga
la Nlamju mal-maril tirgulul, ca lal ii acolo. S'o adu-
*Sac, pinz& ordintri de a^ternut pe jos.
Digitized by Google
442 NEAMJU
nat tot §* Cuza o dzis calugarulul: „io am durmfiit ca porsil

$i tu dormfil in palat. Di Si-s manastirt, daca nu ajuta pi
fimeile vadane, pi aroarit §i prapadij"?

$i H-o luat tati mobile.
Roznov — Ghforghi Rusu, 71.
HI
Codrule frunza supjire,

Lasa-ma sa intru 'n tine,
Nu fac nisl-o stricasune;
Nisl-o creanga n'ol sunti,
Ol lua numa un ot da brad
Sa pul coada la baltag,
Nisimal lunga, nisi mal scurta,
Numa cit incape 'n gluga.
§'am sa leu un comanac,
Verde ca frunza di fag;
Trii chistoale $i trii flinte
Dala paring juruite
Ca sa posl trese pin munte.
Roznov— Ghforghi Rusu, 71.
IV
Muntele aista din faâ il dzisi Chletrisica ; il dzisi a§6

hiinca in vale ii ora§u mare Chiatra. Da di mult o fost
razbelurl. Care o fost in armata §i o avut putere §i o pu-
tut rau§i in slujba lor s'o dus la razboi. fost Nlemtii
da toamna §'o §edzut pina 'n postu el mare o facut vietre ;
piste o suta. NlemtH, sarasil, nu §tla si-I Moldovanca, pina

cind s'o 'nvaât, apol merz6. Dupa se's'o 'nvajat, fimeile
rale umbla dupa Niemti §i cind s'o dus plin£Ia iale dupa
iai. Vedz ca lara oaminl tineri, voinisi §i frumoÎ. Prla
Digitized by Google
NEAMJU 443
li plas£ {ara §i Mihal Sturdza indat'o trimas sa sa ri-

di£e Nleratil din Chlatra, une av6 iai gust §i plasere sa
hile stapinl. §'o plecat.
Pi linga Chlatra mai sint sate. La Cut, acolo o fost
un iguman, care o §azt la §aldzasl da anl. Amu laste un
priot care sluje§te ghine la §Iasa sute da lacuitorl. Dum-
brava-Ro§e il dzisi a§6 hiinca il pi un dimb §i cind ra-
sare soarele dumbrava sa vedi ro$e, din vale. La Bahna
ofost nisti piriuti §i cur£6; la girla sa gluca ni§ti baie(
§i o dat fntr'o ^tloala §1 I-o stirnit nume Bahna.
1
Dochla H sat mare §i amu s'o facut a§£ cit ar hi

ora§u Chletril — daca n'a hi doua mil di oaminl. S'o adu-
nat Unguri, mazill, raze§I din vechime, oaminl da strin-
sura di pis'tot locu. Pamintu !I dulse §i bun, ca-I numa
ca o masa. Cari o vinit la stapinire sa sara pamint I-o
dzis: „du-ti la Dochla"; §1 s'o facut a§e sat vrajma^ 2 .
Pi la mariinea oraûlul cur£i Bistriâ. Pi pluta

tari-I cu intimplarl rale, cind sint apile marl cu puhoale.
Sa fase pluta buna da lemne, sau dulachl, sau scfndurl,

sau tabanl 3 §i apol d'acolea pleaca pi riu in glos. Sint
podurl, sintlazurl; daca-I omu mi$el $i sa love^te di selea,
sa prapade§te. Cind il apa potriyita, merze ghine. Da-s
mai mult puhoale 'n lumea aiasta da rautate, dacit vrieme
buna. Daca omu sudule pi Dumnedzau, di sela sa prapa-
de§te mi§elu cu pluta cu tot.
Dochia — Mo$ Albu, 64.
Nai vadzut pi malca-me?

Ba am vaz't-o 'n Bucure§tl
ûltoare.
2Mare, intins.
'Lemne groase, dar <.eva mai scurte.
Digitized by Google
'
444 neamtu
Curatfnd mere domne^ti,

§i ml-a scris o hirtioara
Pin la mindrulita 'n {ara
Sa yile la primavara,
lar pa unl-o hi sa yile
Calea trandahir sa-I hile.
Dochla — Mo§ Albu, 64.
VI
Un tinar odati s'o'nsurat $'o luat. o fati tare har-

nici, cumintse §i gospodiini. Dii citse orl si pun£ la
masi, insuraêlulul nostru nu-I mal plasa mincarea, orlcit
dii buni I-ar hi facut-o.
Az a$a, mine a§a, pani cind fumeia bagi dii sami
ci barbatu el fase fete cind si scoali diila masi.
Intr'o zi fumela-l intreabi:
— Da si al barbatse, nu-( plase mincarea care t-o
fac eu?
— Nu, fumele . . . Nisi o mincare n'o po( nimeri ca
dzl-asele care-fil fasa mama m£ acasi.
Fumeia si lui pi gindurl.
Intr'o zi la nu pr6 §adz6 pi lingi foe §i scapi min-
carea afumati.
Cind yine barbat-su §i si pune la masi o 'ntreabi:
— Fumele, o vinit mama pi isl azi ?
— Nu, si-I?
— Asta-I mincare dzi sele care-nl fas6 mama §i
care-AI plase nile
Fumeia raspundze: „ghine, barbatse, dil-acu ol §ti si-t
fac numal mincari c^z'e^tsea".

Ru£inoasa — Vasile §t. Mofsd, 50.
Digitized by Google
SUCEAVA
Digitized by Google
Digitized by Google
SUCEAVA 1
§i pi la nol si ari ca §i pl-alurlia §i plugaril au cu

2
il tir§ , bghisi, pchistol, fluir, urs, babi, mo^nlag, capri,
jidan 8 §i alti budihali uriti, meniti ca si sp&rii pi seli cop-
chili §i nevlesti dim sat. Dupi sl-o gati dl-arat si eu §i
si string cu casi dim sat, namfiiti di cu vrlemi
taîl 'ntr'o
di baietanil sii mai din uaminl uniI-§ aduc dzicala§4 §i bAu- ;
turi. Si string pi urmi ca la prepenatii 6 barba^ fumel, :
fieti §i ori sini vr6 §i ari plaseri.

Seli fieti harnisi aduc mincarl ca asella, gata di-acasi,
colasi, plasinti, pui fript ; las ci la noi dl-om timp di
vrlemi nu mai adusl-a§6, da in si ti fasl

si pisti hraniti
di sela parti 'm Cordun §'apu si viedz . . . pitrecanil §i
mincarl, di si ai dzasi pintisi, nu unu.

Tot amu mamili-§ aduc copchilili cari n'o mai Ie$it
in sat di loc, §i la gloc mfil-o a§adzi lingi fata sel mai

harnici §1 mai di gospodari din sat §i i-o arati s'o alvi ori
§i cin di pildi.
Da vidlet mfi£vuastri, amu dl-o buca di vriemi s'o
'nseputu-si a si strica lumia §i pi la noi, batir ci stam in
criilii muntilor: les la gioc tati po§odicurili nintrebati di
l Toate textele din

accst judcf slnt reproduse dupS cele publicatc de D. I.
Teodorescu in $ezdtoarea II, III, IV 91 culese din Cotlriaja?.

•Brad Impodobit.
•Diferitc papugi din Vicleim.
LSutari.
8 Circium5.
Digitized by Google
448 SUCEAVA
nimi §i a§6, nitam-nisam, far dl-om pchic di ru§Ini macar.

Nu-I cum lera pi vremla cia nenil mo§H nostri lera tinirl
ca nol. Insepl-a si §i pi la nol t'icalo§H §1 mfii§alil ca la
tirg. Duamni, §i numa si nl-om trlezi 'ntr'o buni diminlati
c'o prapadlenila lu Dimnadzau, nu ti-I §ti tu Si ti fasi.
di
Al si sil -bucuros si sil primnit §i'm gauadza §arpilui, si 1
tl-amfiistul, da §i dl-acolu-al si Sil scos cu tupi§a.

§i cum dzic, dupi si si string, apu si eu §1 s'aleg
doi-tril flacai mai dim uaminl, mai cu trlesiri dim sat; si
pun la capu miesii §i string di pi la fi§ticari uom citi-om
lucru: o verigi, o mar^6, iei... om §irag di marieli, lei...
o para bortiti, §i orlsi anumi adus, §i si

lucru insamnat,
pun tati la om loc intr'om vas cu api. Amu-I inSeputu
Verzelulul.
Dupi si-o gati di pus lucrurli, om flacaii le duaui
linguri ori duaui verieli dila stativi $i dzisi: *
— Si suni, si rasuni?
Altu raspundi:
— Lunsili cu giunsili,
Vaili cu uoili,
Zmnidzili 2 cu caprili,
Verzelu cu fietili.
Amu dzisi to sel dintii:

— Da pirn vaduri sini triesi?"
— Triesi Toma sel bogat,
Cu sinsi bghisi-1 bat.
Suni din ineli,
Bati din verzeli, *
Arodiia Duamni.
§i sel dintii scuati-om vas $i dzisi c'olucru pus in
scos pi Sfeti Vasili — pi cu iel si'nsepi
iel il scuati 'ntil, ci
anu. Tati lumia sti §'a$tiapti si-i iasi norocu $i sorosirea.

A cui o fost lucru scos, dl-asela-I ferisi, ci-i ca §i Sfeti
l Gaura.
a Padure care a ars $i a crescut iara§i.
Digitized by Google
SUCEAVA 449
Vasili. Si scuati pi urmi Bobotladza, Sfeti loan §i pi rind
t&t sfintil §i sinstitfl Paring dzicindu-si la fiicari sfint: „si
suni, si rasuni
Dupi sl-o gati di scos t£\ sfintii seli duauispresi praz-
nici imparate§tl §i tati sarbatorili citi-s intr'on an, insep a
si scuati : casa, masa, plugu, cuasa . . . §i tati bichisurli
omulul din casi §i di pl-afari: §tladza, pchiua, muara, ba-
tocu, ilau, barosu, foil . . . tirla oilor, co§arfu, strunga, stina,
trimbghita, comarnicu, spatarili, budaca, gallata, virtleju,
taujarlu, culiârlu, hirzobu, stP&catoarla, fidilleû, zgirfasu,
slaunu, brighideu . . ., mi rog tati lucrurili citi trebi omului
orlcin §i la ori §i si.
urmi 'nsep cu pasirl, intil seli dumlesnfei §i pi

Pi
urmi cu seli dim tir§ 1
gaina, rata, ginsca, pichirla, gai- :
-
nu§a, ullu, hukanu, lerunca, cirstielu, vrabghila, mfierla,

suarea, buha, huhuriedzu, pupidza, bou di balti tati . . .
sella, di-a-siru-paru pin §i dihaniili.

Amu la mul^ li si pun porecli cum H-o fost norocu,
pi cari l-o scos o dihanii uriti ori sini §ti si dihanii ramini
cit a si lumla. Numa la sarbatorl si dzisi: „si suni, si ra-
4
suni...- , la alti sella nu.
Dupi si s'o fir§it Verielu si pun pi bauti $i pi glu-

cati si mai triaci din naduhurli §1 nacazurli omulul si si
dusi. — Amu fiicari-^ adusl-aminti di vorba sela: „&eli buni

si s'aduni, seli rali si si spleli." Baietanil si 'nsoâsc $i au
adusi din buni vriemi sinsti. ll serb cu mneri, cu cafe §i
cu chiperi $i si to bei §i si cint:

Holircuti $'o rachii
Cum ar b£ badla si sii,
Holircuti cu chiperi,
N'am baut dl-alaltileri.
D apu inci cu dzahar,

N'am baut puici di-om an.
'Padurc.
8867 2»
Digitized by Google
450 SUCEAVA
Si bel si ti 'nvesale^ti,
Inimnluara si-{ tomncîf,
Sinzili si-^ primine§tl.
Si be! amu ca si-t sii
§i pi-on an intreg si-t \\\.

Tot amu flac&ii-§ due rii mini la capu miesii pi draga
inimnioaril lor §'o sinstesc dimpreuni cu paring! ii ori v'o
rudenii, di-i cu ie.
Pi la cintatori si due fi§ticari pi la casa cul-a ari. Si

ti fasl numa dl-o parti §i S'audz:
Bat'o crusa bauturi,
Ci mni-o lega limba'm guri,
Cum o beu mi 'nvesale^ti,
Limba'm guri si 'ncilse§ti,
$i 'nsepi a vorbghi turse§ti.
la di ie§tla, cintisi cole batrine$ti $'a§adzati, da nu
ni§ti nimriicuri di Tes[ti] si les amu cu „hamori u $i citi §i
mai citi, di ni fac bghietili copchili si-§ sai dim min^ dupi
sii gulera( $i pintina^. $'apu . . . marâfoii-^ fac chefu $i leli
to pi no! soricarii ni nimeresc.
II
S'o poali di codru verdi

Gro turmi di ol si vedi.
Da la eli sini §edi?
On frati c'o sori <jedi.
Pi-on munti pasc oili,
Pi unu adapi-li,
Pi unu tundu-li,
vSi pi unu mulgu-li.
— Frati, frati, fr&tioari,

Sui-ti cole'n bitcuî 1
$i-m tai, frati. o varguî.

'O in<ilîmc pe roa^telc muntclui.
Digitized by Google v
SUCEAVA 451
Mul£i una, mulzi doaui,

Da-li drumu citi noaui;
Mul£i una, mul2i tril,
Da-lidrumu mnii di mnii,

Ci ni vini-on nor di ploai.
— Sori, sori, sorioari,
Bghini vedzi, da rati cuno§ti,
Casela nu-I nor di ploai,
Casela-I leu cu zmau,
Vin la tini si ti iei.
Da pini capu'n sus mfii-a sta,

leu pi tini nu ti-oi da;
Li-oi da lei cu cumpina,
Galbini cu galeata,
Ci n'am cin di-ai numara,
Da nu s'or impaca
di
Li-oi da mnii di mnloreli

Citi di-on ochi ochi§eli,
Li-oi da mnii di mindzaruî
Gulerati pi la gu§i,
Li-oi da suti di berbcsi

Cu coarnili prepelesi
1
.
Nisi vorba nu sVmplinit,

Leu cu zmau o sosit:
— Buna dziua, mai cumnati.
— Da di pi si-m e§ti cumnat?
Ci nam fraîi di'nsurat,
Nisi surori di m&ritat.
— Noi ninica n'om lua,
Numa drept pi soru-ta.
— Pi soru-mea nu v'ol da
Pin si capu'n sus miii-a sta.
Singurel, far di datorii
Am cu si di-a v'o plati.
— Sa ni dai tu lumea ta,
l
Drepte, Jepoase.
Digitized by Google
,
452 SUGEAVA
Nol nimnica n'om lua

Numa drept pi soru-ta.
— Frati, frati, fratioari,
Tal-o ii\i din cositi

§HI fa a(i la trimbghiti 1 .
Mneta cin H trtmbghiâ,
Oili s'or inturna,
Vaili s'or tulbura.
Tai-o iija din seafi
§i-tl fa bairl la galeati,
Aîjjoari la sazati,
Cu 6 cin il saieta,
Munîi s'or cutremura,
Si vadi §i mdmuta,
Ci ieu nu-s cu Dumneta.
Dl-a sta paru galbior,
Si §tii ci mni-I bghiniôr;
Di-i vid6 ci s'o negrit,
Si §til, frati, c'am murit.
Ill
Frundzi verdi di pasat

In poarti la T^Hgrad
Un volnic injintilat
Si sfad6 cu malci-sa,
Si-I dei pi soru-sa.
— Mai voinisi 'ntintilati,
Uni'n lumi si mai poati
Si si lei sor cu frati,
Si faci'n lumi pacati?

El din gur'a§6 o dzis:
— Sori, sori sorioari,
*BuciumuluI ciob&nesc pe aid i se zice «trimbija».
Digitized by ---*-
SUGEAVA 453
Jipi naframa'n chilii,
Hal cu mini'n cununii.

— leu naframa ol (ipa,
Daci mfii-i adusl-a$a:
Sflnta luni,
Nuni buni;
Sfintu soari,
Socru mari;
Lusefiril vatajftl,
Stelili dru$cutili.
El afari c'o e§it
$i din gur'o fi§ciit,
Tatl-aselea c'o viniL
§'apu'n casi c'o intrat:
§i din gur' o cuvintat:
— Sori, sori sorioari,
Xipi naframa'n chilii,
Hal cu mini'n cununii.

— leu naframa 01 Jipa
Daci mfii-I mai fasi-a§a;
Pod dl-ariinl
Pi su pamint,
Pod dl-arami
Pisti vami.
El afari c'o e$it
§i din bghisl cin o pocnit,
Tatl-aselea s'o facut.
§'apu'n casi c'o intrat
§i din gur'o cuvintat:
— Sori, sori, sorioari,
îpi naframa'n chilii,
Hat cu mini'n cununii.

£ naframa o tipat,
LacrimI ca bob o varsat,
La cununil-o plecat.
Digitized by Google
454 SUCEAVA
Cin in biseric'o 'ntrat, ,
Sfintil i&\ o lacramat,

Icoanilio pchicat,
Lum&n&rili s'o stins,
Maica Domnului o plins.
Da icoana Presistii
Din fundu bis&risil:
— Noi pi ctyl am cununat
Icoanili n'o pchicat;
Lum&n&rl ct nu s'o stins,
Maica Presista n'o plins."
IIamindoi c'o audzit,
Afari ci mAI-o e§it,
^'amindoi c'o 'nnebunit.
Frazil lor cin o vadzut,
Dupi din§il o e§it,
Da fratili sel mal mari

scos pu§ca dintri armi;
Fratili sel mnijlosiu,
scos pchistolu di su briu;
Da fratili sel mal mfiic:
— la stati traÎ,
Mai stati,
Nu da{I,
Ci il amindoi o fost datl.
IV
Frundzi verdi dl-alunici,

Di doru lu Ionici,
Ras&dil o florisici
In co§eriu oilor.
Burulana o cuprins,
leu n'o posl pltei di plins.
Digitized by Google
SUCEAVA 455
leu cin mi due s'o plteesc,

Lacrimnili mi orbghesc;
Nisi cu-atita nu mni-i'n sami,
Ci ll-ol §terzi c'o naframi,
Di mari-s ca bobu
§i di serbinÎ ca focu.
Mni-i mai mnili di obraz,
Ci ramine fript $i ars.
V
Frundzi verdi di mar dulsi,
Cue mindru cinti di crusi;
Scoali, badi, di ti-I dusi,
Caud pi-afari vorbghin
§i di noi di rati dzicin.
— Da tot frundzi salsioari
Tu pulcuji Marioari
Las si cintl a doua oari
$'apu vini di mi scoali.
— Audzi cint'a doua oari:
Mai badiî, di ti scoali,
Caud pi-afari vorbghin
§i di noi di rau dzicin.
Cin si 'ntilnesc dol cu doi
Nu graiesc di-a lor nevoi r
Si li-i vorba to di noi.
Du-ti, badi, §i iar vini,
Tot ii gasi oca plini.
Amu mni-I barbatu-acasi r
Car si oca plini rasi.
Digitized by Google
456 SUCEAVA
VI
Frundzi verdi larbi niagri,

Coalla 'n vale pin dumbravi
Pa§ti-o pas&rulci larbi.
Tresi doru §i mril-o 'ntreabi
Di si-I tiniri §i slab!.
— Tasi, doruli, ci \-o\ spuni
Citl-am patimit in lumi:
Am fost crudi ca larba
§i m'o dobindit scirba.
§'am fost luti la lubit
$i 'ntaleapti la cuvint
§'am pitrecut cu urit
§i di asta am slabghit.
VII
Frundziôara m&sile§,
Lungu-I drumu 'n gios la E$.
Daa... el... lungu-I §i b&tut,
Nu-I batut di car cu boi,
Nisi di sobana§I cu 01,
Si-I bAtut di ochil mnel;

To mi ult amu §'apoi
Si ti vad viin la nol,
To ma ult amu §i lari
Si ti vad pi prisp' afari.
VIII
Frundzi verdi larbi neagri,

Trandasir crescut in larbi,
Digitized by Google
SUCEAVA 457
Dragu mni-I omu di treabi

Ci i-I cuvintu di grabi;
Dragu mni-I omu blajin,
I-I cuvintu cu stapin.
IX
Florisici floari-albastri,
Tati lumea-I cu nevasti, '
Numa leu ca cucu'n coasti;

Tati lumea-I cu soîi,
Numa leu ca cucu'n yii;

Tati lumea-I cu dragu\i,
Numa leu ca cucu'n frundzi.
Frundzultya odolean,
Tati lumea-I dintr'on neam,
Numa leu pi nimi n'am;
TaÎ cu fraÎ §i cu surori,
Numa leu pchicat din nori;
Ta(I cu frati, cu suroreli,
Numa leu pchicat din steli;
TaÎ cu tati §i cu mami,
Numa leu stau si-m fac sami.
X
Frundzi verdi salsioari,
Tu leltyi leli§oari,
Tu la tirg §i leu la tari;

Tu la tirg dupi lubit,
leu la tari la pra§it,
$'amindoI ne-am potrizit:

Tu n'al tati, leu n'am mami
§'amindoI sintem di-o sami;
Digitized by Google
458 SUCEAVA
leu cu dor §i tu cu jeli

$'amindoi cu iniml reli;
Tu streini, leu strein

§'amindoI sintem di chin.
XI
Frundzi verdi di-alunuti,

Coalea'n vali pi luncuy
Cinti cucu §'o mnerluî.
Cinti cucu §i nisi pr£,
Dar mnerluâ saleaca
l\ r&puni inima.
Cinti cucu, mnerla dzisi,
Inimnloara di \-o frinzi;

Cinti cucu §i mnerluâ,
leu mfil-a$tept pi Hernia!
XII
DI POTCI
Ma luai pi cali,
Pi carari;
Cin o fost la miadzi carari,
M'an tilnit cu noauidzaSI §i noaui di potsol,
Cu noauidzaSI §i noaui di potsl,
Noauidzasi §i noaui di ghiotori,

Noauidzasi §i noaui di ghiotoriî,
Noauidzasi §i noaui di diochitorl,
Noauidzasi §i noaui di diochitoari,
Noauidzasi $i noaui di rihnitorl,
Noauidzasi §i noaui di rihnitoari,
Noauidzasi §i noaui strigol,
Digitized by Google
SUCEAVA 459
NoauidzasI §i noaui strigoalsi,

NoauidzasI $i noaui moroi,
NoauidzasI §i noaui moroalsi,
NoauidzasI §i noaui sumol,
Noauidzasi $i noaui sumoalsi,
Noauidzasi §i noaui sazetatorl,
Noauidzasi §i noaui sazetatoari,
Tati cu citi noaui sapi,
Noaui hirleî,
Noaui cuîti
BrisI ascuîti.
— Uni mer^t, un va duseÎ?
— Ni dusem la [cutari]
Capu si i-1 taem,
Carnia si i-o minc&m,
Sin£ili si i-1 bem,
Sas di moarti si-I las&m.
— Nu va dusi{ la [cutari]
Duseî-va 'm marla,
C'acolu-s pe§tl albghl,
Capu li-1 taet,
Carnia li-o mincat,
Sinzili li-1 bet,
Sas di moarti li lasa^;
§i va duset pisti Vineîi,
Cacolu v'a§tlapti
Cu mesi 'ntinsi,
Cu faclii aprinsi.
Acolu si va topchi^,
Acolu si va izari{,
Acolu si pcheri(,
Si raspcheri^:
Din moalili capulul,
Din fa{a obrazulul.
Din zgircu nasulul,
Digitized by Google
460 SUCEAVA
Din tati masalutili.

Din tati osutili,
Din guri(i,
Din masaluti,
Din ochl,
Din urechiuî,
Din rarunchl
§i din plomini
§i din tati 'nchieturelili;
Sa pchei,
Si raspchei
Ca roua di soari,
Ca spuma di mari,
Ptful!
lar [cutari] si sai,
Si rasai
Bun sanatos,
Gras §i frumos,
Ca Domnu Hristos,
Ca Dumneadzau si l-o lasat,
Ca ma-sa si lo fatat,
Ca soarili din sanin,
Amin!
la a§6 si discinta: si adusi o liaci di api ninseputi
intr'o ulsici; tra# apu trii carbuni cu virvu cu^ltului, ii
lei cu mina $M pui in uls6 §1-1 stinÎ §i dzisl la seldintii:

„aista-i di potci", la al doilia: „aista-i di diochI", la al
trillia: „aista-I di mfierari, di cascari, di strigari".
Pi urmi lei om cuît §i to tai crusi§ $i discing cum
tl-am Invaât. Si dlscinti §i far di carbuni stin$ orl §i'n us-
turol. Din apa mujdeiu facut
orl din §i discintat sa b6 di
trii orl §i si spali bolnavu pi frunti, la inimi §i pisti tat
trupu. Si mai ramini tornl la îna u§il §i rastorni vasu
cu gura'n gios, daci-i noaptea ; lar daci-i dziua, torni pl-om
doghitoc di ti-i d'amini; lar di nu, torn! pl-om par §i ras-
torni vasu cu gura'n gios $i-l le§ in virvu parului.
Digitized by Google
;
SUCEAVA 461
XIII
DI NEJIT
Si discinti mai ales cu bochlol 1 ori §i cu alt-seva pirn

pregluru urechil, dzicin:
Fuzl, nejiti,
Pricajiti,
Ci tl-agiunî ursu mari
Din paduria mari,
Cu gura cascati,
Cu sula-ascuâti
Cum tl-agiunii,
Cum ti'mpunî.
XIV
DI mArin*
Si i£ saminti di cinipi §i putrigal di rachiti ro§i. Cu

putrigai si afumi; iar sSminâ si fasi lapti di samin^ §i
si discinti 'm el §i si da calului si bei: „s'o dus taî crail,
taî imparaîi la batalii $'o audzit §i Marin dim pintisi, §i

s'o dus §i el uni cuco$ nu cinti, gomot di om nu s'audi;
s'o dus dim frunti, dim urechl, dim inimi".
XV
DI RIHNl*
Dummici dimineaâ, pi inima goali, adusi dila pirau

ori dila o fintini ori dila on §iput o uls£ di api §'o pui
su icoani.
"Ni^tc flori galbene care se culeg la Ziua-Crucii.

O boala la cai, umtlatura la pintcce.
•De deochi $i de spurcat.
Digitized by Google 1
;
462 SUCEAVA
Luni dimineata torn! pisti i£ o ulsici di api din cofi,

di sei ramasi di duminici sara, m&I adusi, to luni, o
$i
alii uls6 di api proaspiti. Marî lari mai torni pisti ite o
ulsici di sei din cofi §i pi la cintatori ti dusi la pirau c'o
cosift el api $'apunu ti 'ntorsi to pi uni ai vinit, si pi di
alti parti §i nisi nu vorbghe§U cu nimi cit îni discinticu

nu trebui si ble$te?ti-on cuvint, c'apu nu-I di leac; vil
acasi, tomi apa intr'on sorb o amestisi cu sei strinsi dim
1
,
buni vremi di duminici §i di luni, apu to dim buni vremi

si ai om foe bun di fag si sii facut jar —
bun cin ii vini
dila pirati. Pi urmi iei cu virvu cutitului di trii ori citi
noaui carbuni si to fasi mo£ilu(i; chite§ti a§6 ci si sii citi
di trii on noaui carbuni in mozilu(i si fasi noaui moziluî

di-aestia. Stin2i pi urmi pi fistieari gramazoari §i la tati
gramazoara cin o stinzi dzisi:

„Nu sling carbunii e$lia in api, da-i sting in rihni
§i'n potci, in diochi si'n strigari, in mnirari §i'n cascari;
cum s'o potolit carbunifm api si so stins, a§6 si si poto-
liasca §i si si stingi tat beteûgu si tali plinsoarea si dio-
u
chiu di pi [cutari].
Carbunii-s stin^ intr'om vas larg. Dupi si i-ai firsit
di stins lei cuîtu si to dai crusi^ pin ii si dzisi:
Capra neagri'm pchlatri calci,

Pchiatra'n trii si'm patru crapi
Crapi ochii cui dioachi.
XVI
01 MAN I
lei on talzir cu tariti si c'o îr ^li sari si sara dupi

si-o rasarit stelili, es afari si dzisi:
Vol noaui steli,
Surorili meli,
l Yas stricat. /
Digitized by Google
r^r-^
SUCEAVA 463
leu mi culc si mi hodinesc.

Da voi si nu vi culca(,
Si nu vi hodinit,
Si hrana §i mana vasii lu [cutari]
S'o aduse(;
Dl-a si'm p&duri r&t&siti,
Di-a si'm cimp culcati,

Di-a si'm ocol inchisi,
Di-a si'm doniî mulsi,
Di-a sfm oali prinsi,
Vol lespidzili si li liP a k
Hrana §i mana vasii lu [cutari]
S'o aduset
§i si sii di unsuroasi ca untu §i di spornici ca sarca.
Pul pi urmi talziru intr'un loc a§e ci si r&sai soarili
pi el, cin a ras&ri int&ia§ dati. Li el pi urmi §i li dai la
vaci §i pi urmi. . . si-^ rnoi donija §i si-tf cumpiri oali
§i si ti (ii.
AVlI
Frundzi verdi barabol,

Saliasii di noi flacai.
Cum ni strinzi di pi vai
Cu primari, cu vataj&f,
$i ni mini ca pi boi
Si ni tundi ca pi 01.
Si ni de paru'n gunol!
$'apu frundzi simbri$or,
Paru mneu sel galbioru
Sup maioru;
chisoari la
PAru mneu sel mindru eret,

Mamuci, n'ai si-1 mei vedz.
Saliasili meli pleti,
N'or mei sta pirn sin la feti.
Digitized by Google
464 SUCEAVA
Numa frundzi larbi lati,
Si-u-ai malci blastamati

Daci nu m'ai facut fati.
Si n'am a fasi armati
§'amu s! siu maritati,
Si-m sii grija luati.
M'ai facut, maici, fisor,
Si-( siu mini dl-agiutor;

Da cin am crescut mai mari,
MAI-o §i pus pu^ca'm spchinari
§i m'o luat la catani.
Frundzi§oari iarbi crudi,
E§ maicuî di ti uiti
Cum ni leagi cot la cot

Si' ni treaci pisti Olt;
§i ni leagi §fari'm §fari
Si ni treaci'm sela tart.
Numa frundzi jj'o aluni,
Sini-a lua arma'm mini
N'a mei mulzi ol la stini,
Nisi cosi iarbi'm gradini,
Nisi n'a pa§ti sterpili,
Nisi sta cu fetili;
Galiata i-a musidzi,

Coasa'm pod i-a ruzini,
Casa i s-a pustii,
Ogoru i-a êleni,
Malcuta i-a batrini,
Puicu(a i-a nebuni,
Copchiii pi drum l-or peri.
XV HI
Frundzi verdi-a nucului,
Cint'om pui di-a cucului
La virvu molidului.
Digitized by Google
suceava 465
leu ginesc ci-m cinti mfiii,

lei cinfa (ari pustii,
Ci due flac&i la catunii,
Cu pauni la palarii.
Fetili pling §i si roagi,
Neviestili nu-i di $agi,

Ci li si le Jara 'ntreagir
Li le casi,
Li le masi,
Li le mnili
§i hodini
§i li lasi di suspchini,
$i 'nci cu copchii mfiisi
Di si trag inci pi brinsi,
Copchii mnisl pi linga vatri
Di to strigi: „tati, tati!"
li di plinsoari n'asculti,
la mfii-i prind pit&\ §H leagi.
Da nu mni-i liagi cum si liagi,
Da mni-i liagi ca pi bol
Si mni-i tundi ca pi 01;
Mni-i liagi ca pi ziâi,
Si mni-i tundi ca pi mfiei:

Mtii-i liagi ca pi ziteli,
Si mni-i tundi ca pi mfieli,

Si-\ pari ci-s alti sell.
XIX
Frundzi verdi iarbi grasi,

Ma cata muartia pi-acasi,
leu la crismi dupa masi,
Ci n'am si pazi acasi:
X'am nisi cuasi, nisi n'am plugu,
XLsi n'am bouleni si 'ngiugu.
8857
Digitized by Google
;
466 SUCRAVA
Ma rog, muarti, ma mei las!
Cam acasi $i copchii

§'o mhu di datorii.
01 mei vindi din copchii

§'oi plati din datorii.
Muarti. atita-s di datorl
Di n'am vremi nisi si mori.
XX
§'apui frundzi odolian,
Le2ea ta di cue balan!
Tl-am tomnit si-m cin^ om anu,
Nu mni-ai cintat nisi di-om banu
Cin col£ la Simdziieni
Tu t-ai pus clonû'ntri peni,
M'ai lasat cu dor $i j&li,
§i cit mni-ai cintat o (iri,
Mni-ai cintat la curmaturi:

Mni-ai cintat pi-om mu§unoi
Tot a sfadi §'a razboi;
Mni-ai cintat pl-o marasiuni
Tot a sfadi §'a ru§ini.
Lc2ea ta di cue nebun,
Nu mni-af cintat la loc bun.
XXI
Pi plaiu pl&ielilor,
Pi virvu virvArilor,
Meri badia cu lella.
Da lella a§6 dzis£:
— Badi, badi, mari badi,
fe §i \ip\-\ pu§ca'm spati
Digitized by Google
:
SUCEAVA 467
$i mm-apuci pi sel lunci

Dup'om pul di criierunci 1 .
Crilerunci n'o gSsit,

§'o gasitom prunduniel 2
Pl-o criangi di alunlel,
$'o vru ca si pu§ti'm lei.
Prundunlelu-a§£ o dzis:
— St&I, badi,ma pu§ca nu
Sl-\ mai spul seva citi
Ci nu-s pui di prunduniel

Pi criangi di alunlel,
Da sint pui di prundunie
Pi criangi di alunfe.
— Di e§ti pui di prundunte
Pi criangi di alunte
Tu iarna uni lernledzi
$i vara uni-m veriedzl?
— Acolo iarna lerniedzu:
Su linuâ oilor,
Su gluga sobanilor.
§i vara uni veriedzu?
In gradina florilor,
Im stratu garofilor,
Ori'm sinu fietilor.
§i to frundzi cadalma,
Siai, badi, nu ma pu§ca
Si ti'ntreb citi seva
Di tata §i di mama:
Nu I-eivadzu unevaV
— Pi tati-tu 1-am vadzut
Pi ultya arminiasci
La o §atri îgannsci
Murgu si $i-l potcozia^ci,
Dupa tini si porniasci.
•Etimologic popular^ din rieruncd t gainu^c*.
•Probabil pasarea numita aiurea prunddraf.
Digitized by Google
468 SUCEAVA
XXII
Frundzi verdi trii maslini,

A§6-i inimfiiuara-m mini:
Tuturor H-a§ fasi bghini;
§'as£ inimi am leu:
Nimarul n-a? fasi r&u.
Da im aHii nu-I a§e,
Nu-m cried nevola m6.
i
Digitized by Google
ROMAN
Digitized by Google
Digitized by Google
ROMAN
N'aven catolis la not. Da undi sint ni aven bini.

pi
lei tot ca §i Da
nol stau. lei is mal negustoro§, mai gri-
culturo§. Ruminii numa cit sint munsitorl. Ruminil fac
pintru lei, nu pr£ vind, da lel-s negustoro§.
Hirle$ti — Ghiorghe Grigore Munteanu, 60
II
N'an fost in r&zbol, ca n'an tras sort, dicit pi sepli-

zes §i noua. leran slab, leran nic atuns nu m'o luat.
§i
P'atuns nu lera — pi cind m'an nascut lo nu iera —

actili staril sivile, ca aistea-s dila §eizes §i sins incoas.
Pi §elzes §i sins sint condis. Nainti la popa, la catastiv
si'nsemna, §i nu si mal gas6 cind m'o chemat pi mini.
Atunsa daca ti vid6 mititel di trup ti lasa pi mai

tirziu.
Acu chica mai rati, ca n'am tras sor^ la vreme, ca-s

di seizes di al §1 n'an scapat di §u$6, ca zise c'an tras
sorîi tirziu.
Hirle^tl — Ghiorghe Grigore Munteanu, 60.
Digitized by Google
472 ROMAN
III
Cin s'o dat pamintu la seizes §i patru unbla Siretlu

pl-acolo pi undi-i mo§Ha noastra.
§i pi urma la peptizes §i trii s'o mutat Siretlu, §'o
mutat matca, §'o ramas acolo apa mari statatoari, aghla
tres6I cu luntr6.
Pi urma dupa asela stapin6m §i nol £umatati din apa.
Casili noastre ramasesi pi malu rama^tyH di apa a Sire-
tlului §i nu ni oprla dila undit dila prins cu volocu, cu
1
,
crisnicu. Volocu-i di pinza §i cu douo beî $i un om si vira

la adinc §i unu la mal, §i prinzi pe§ti cu dinsu. Crisnicu
vini cu patru covert 2 §1-1 bai: in apa $i-l scot cu pe§ti.
,
Dup'aseia o scazut apa la v'o douozes di ani, o ramas

loc di si fas6 stuh, papura, larba §i pa§t6 vitili. Pi urma
mo§Ha s'o vindut §'o luat-o boleru di az $i nol an stapi-
nit-o §i cu boleru aista §i pi urma o zis ca lei vra si hile
stapin $i pi mal, si nu mal hiie al nostru §i ni-o scos dl-
acolo §i noi 1-an dat in Judicata. Ni-an zudicat la zudicator
di trii ani.
Hirle^tf — Ghlorghe Grigore Munteanu, 60.
IV
Dupa si s'o facut ziua an plecat di-acasa, nu-I diparti.

La no! numa Rumini, nu-s Unguri; intr'acosi n'am,
unblat, nu §tiu.
Acu flecaii li-o dat amanda, s'o cumin^t, s'o astin-

parat. Sara numa strazeri §i aiutoru-1 intilne^ti pi drum,
incolo ninic.
Casi-s putini, una is, una colo, ca'n biserica seia.
'Pescuit cu undiâ.
•Bete.
Digitized by Google
ROMAN 473
La noi nu-s nunti; daca nis flecai nis fieti nu-s sin
si faca?
Linga sat le loc di arat, nu-I munti; si samana pa-
pu§oaie §i griu.
Hirle§ti - Ion Necuiai^, 25.
V
Cun sa nu ^1 minti di Alesandril? An fos la mor-
mintarea lul.
lera carunt cin 1-an vazut lo. Am

avut a fasi pi mo§iia
*ui,da nisodata n'an vorghit cu iel, numa 1-an vazu §i
44
ni-o spus oaminil: „aista-I Alesandril .
Iel o fos prin^ Jn a ^

\& v & ° servit, n'o staruit in {ara
la noi.
B&l§e§tf— Tamas Fichet, 50.
VI
le sat nou. Noi an vinit dila Cotu Vamaûlui, sat

vechl; nu (II minte, sine §tile di cind a hi.
Tata-fieu o capatat ais pamint. Ais s'o capatat tril
tieluri di pamint. avut zase prazinl. Al doilea

Intil sel carl-o
s'o dat dupa 'nsurStei. Ai§tla lera 'nsura^ cu pe§, a§6 si

zis6 pi la §alzas. Adica si dus6 la popa c'o gaina §i-I cu-
nuna §i si chema ca-s insura{ cu pe§.
Apoi s'o dat §i la sel di pi septezas §i §epte. le sat
di adunatura, da-s numa RuminI cari-o vinit di pin prezur.
Panait Donis o facut bisarica. Iel o 'ntrebat oaminii
daca voie§te sa li faca bisarica §i s'o 'nvoit §i li-o facut.
Lisaveta — Sinion Lep&datu, 40.
Digitized by Google
474 ROMAN
VII
Sint v'o doiiozes di ani; am apucat rfcjniâ la pa-

rintil nel. Vinlal cu graun(ile §i li masinal. Fas6I citi-un
cau§ di faina. Purina da cu gust, numa la moara masinf

cu mlerâ.
La ri§ntya lera o chlatra £os $i una dl-asupra §i tot
invirtiai pi s6 di df-asupra c'un lemn §i pun£I citi-o leaca
di graunê 'n borta seia.
Fastf, cind i\ trebula, citi-o leaca di maliga.
lera §i mori di vint, da acu n'a mai hi. lera pi la
Birlad. An vazut, ca leran la manevre acolo. Se manevra
gr6 o fost asela! Nl-o plouat douo staminl. murit douo
suti di oaminl, §ed£ 'ncremenit to^.
Cordun — Ghforghe Martin, 50.
VIII
La noi si poarta omu êranejjti. Fietili la lara a§a si
poarta ca §i la ora§: cu fusta, cu bonda, cu broboada. Da

fimeili cum o'nvatat dila paring: cu fusti di lina, di casa,
cu catrinte, minten; o polca groasa — ie ca o £acheta —
cu suboti §i cu bariz in cap.
Dul§e§tl — Paraschiva Dunitru, 25.
IX
Vasili Alisandrii o fos ministru 'n }ara Moldovil.

lei cu batrinii graia, cu tineril nu. Cu tata-fieu o
grait, c'o fos di nouozas di al atuns. Numa cu dol oaminl
batrini sta, ca st loyia la horba cu lei.
Poviste iel pi undl-o fos, pi undi-o unblat. lei o un-

blat — spune tata-neu — pi undi daca i§6 soarili unbla
Digitized by Google
.
ROMAN 475
oaminif cu covata'n cap si nu-iTriga soarili, ca acolo-I soa-

rili £os. Undl-a hi acolo, la capatu lumil . .
§i I-o scris lu tat-su ca nu mai poati merii 'nainti §i

tat-su il scriia 'napoi ca to si mai miarga nainti ca si 'n-
veî, si afli si-I pi lumi tot.
lei o'nv&tat douozas §i patru di linghi; §i p8sare§ti

vorghia ca'n (ara sela undi-o fost.
Am auzit io dila parintH fiei. im spun£, ca ieran

flecaua§, ca: Jaca cucona§u Alisandrii.
s'o povistit
La ziua lui ded6 douospresi viedri di yin la oamini;
la tumei li ded£ iumatati cit la oamini.
Nu mai îu minti amu toati.
In strainatati s'o trezit iel. Cind o vinit dl-acolo o
vinit alb.
Iel vin£ numa vada mo§iia. §i lama si vara vin£
si
cind i s'abate lui. Sta trii patru zili, mult o saptamina §i

si dus£ iara.
14
„Vasilica Alisandrii minti multa a§6 i-o zis in {a-
rili aselea undi-o fost iel.
Apoi iera nilos tari. Trimit6 cu balerca cu rachiu

pi cinp si li d6 la munsitori diminâ. §i cind iera cald
spun£ si unbra la copas, la rachi^, pin s'a
iasa oaminii la
racori vrem6 munsasca iar.
§'apoi si
li-era nila tari, nu vroia si vada 'n faâ lui ca si taie

gaina or miel, si nu vada ninic!
Nis n'am avut boier bun ca iel, nis n'a mai hi.
Iel numa poruns6 vatavului, ca iel nu ie§£, numa
pina'n antrit. Iel o fos zingas tari. Trebuia sa hi fos vremi

frumoasa si iasa iel afara.
A§6 mer£6m cu colas la iel 'la Crasun §i iel zis£:
„tari vi-i frig, bre, bre, cum putet unbla, sarasilor, amu?
laca io nu po sufari. Pune^ casula 'n cap" — ni zis6. Da
no! n'o pufiem, si hi crepat di £er.

Apoi di daca iera zumatati crai Iel numa din gura
! !
li spunS la oamini ca asta o vazut §'asta, da din cartf nu.
Digitized by Google
476 ROMAN
Multa lumi s'a pietresi §i n'a mal hi ca lei. Atita §tiu

$i spui, ca §tiu ca n'ai si ma cheml nicaiuri!
MirSe^tr — Nihar Lungu, 70.
X
lo an slu£it la lei
1
trilzas di anl, vizitiu numa. Numa
pi la Ruiinoasa cit 1-an purtat!
lo m'am insurat din ograda dila dinsu. lo I-am
adus fimeia lul din Tirgu-Frumos. lei o fos pin lumi, o
unblat. fos pin Bucure§tl cu bolerimi dl-a lul §i nu po
si §tiu ninic.
Mir$e$tl — Petre Gavriluga, 75.
XI
La nol sin mul( Ungurl, da Sabauoanil-s mal amar-

nis. In alti sati-s mal putuntel, ca sin §i Moldovenl.
Undi sintem nol ie mo§Ha lu baron Vitor. Acolo
train greu, ni-o strimtorit cu tati selea. Sinten claca§.
fost o leaca di pamint, da l-o 'mpartit omu la sela, la sela.
lo an douoies di prazinl §i sinten sins in casa. Sluiasc
la un boler §i îi copchiii.
Propitaru undi-I un spulberi§, acolo-i da loc Rumi-
nulul, undi nu-i trebui lui, nu ca 'nainti undi vroial §i
cit l\ trebuia.
Cin m'am insurat av6m di tati selea, amu nu, n'avem

chip. §i an copchii, a§ munsi, da n'am undi munsi, ca pi-
ais Ie cu sinzes di bani ziua. La noi nu-s fabris, dac'ar
hi fabris totan trai §i noi mai lesnty.
Amu daca poati omu si d6 la un copchii trif, patru
praiini, mai mult nu.
MorenI — Costandin D&nila, 58.
»La Vasilc Alexandri.
Digitized by Google
m^^r
ROMAN 477
XII
Di v'o dol ai aven §coala, ca tot an serut nol §i cu

mare greu an cSpatat. Nol nl-am indemnat unii pi atyil
§i cu primaru.
Dl-amu nu si mai due copchiil la §coala la Valeni,
ca lera diparti §i si bolnayia, si prapadla, ca altu ari cu
si-1 imbraca, altu n'ari.
Cind an fost 10, atuns lera rati nu si 'nvaja, numa
rar. Atuns6 lera pisarl —
ca primaru, amu — §i vornis, la
din§il lera socotiala. Sini vr£ si 'nveî si dus6 la dinsu, ii
platla cit si pute lovi.
Atuns invaâ 'n tagada; vra si zica, daca-1 luam in
casa pi pisar, ii dam o cafe, seva, l\ lua copchilu si-1 in-
ve(i, daca mi, nu.

La sel saras nis nu si uita. Nu vez amu? Cari ari r
cari poati nis nu si uita la altu cari saracu poati moari
di foami.
MorenI — Costandin DSnilS, 58.
XIII
Oaminii-s foarti supu§, calca^ amu. vinit melitila

acolo §i I-o batut sarasii di I-o spart, cu tragatoarea. Da
p'ais o facut multi socoteli §i i-o batut §i pi iei di I-o ars
la inima. O $i murit v'o dol.
§i p'alurea o facut posne §i nu ll-o facut ninic, n'o
paît ninic.
Vechilu, nu baronu, o pus la cali, lei o adus meli-
tila §i I-o dat di baut.
$i oaminii cin cu yicolu 1
asela mari o stat pin pa-
duri. §i pi urma li-o spus si vile 'napol, ca nu li fasi
Wiscolul.
S*
Digitized by Google
478 ROMAN
nifiic. $i pi urma o vinit gheîi oamini. s'o astimparat la
locu lor fte§ticari.
MorenI — Costandin Danila, 58.
XIV
§i popa s'o aiuns cu curte. facut banca, -I a lui.
An luat §i lo sinz6s di fran£. Pi urma, dupa &i 6-am

facut treaba cu lei I-an dus inapoi §1 nu hi I-a luat, ca
n-o serut §i 'nca sins franz, c'o zis ca-s abunat §i lo acolo.
Da io di dau? ca an copchil; cum si hiu abunat?
un si-I
Dac'oi vid6 nevoia an sa-i dau sa ma mintui di bucluc,

ca pi zi si mer£i tot cre§ti buclucu ista.
MorenI — Costandin D&nila, 58.
XV
Satu vini pi§ti Moldova, si hotara§ti cu Ghiraie§tii.
Amu s'o douo primarii
tras loc, s'o trupat una,
la un
cum o vinit lezili amu.
Moldova vini din mun{, nu si $tii, dila nol sau din
ungurlasca. Da-I diparti. $i merze 'n £os §i da 'n Siret,
Siretu da'n Trotu§ §i Trotuû da'n Ghistrita, §i si dusi tot
la vali 'n 2os.
Moldova-I apa a§6 can pu(una. Citiodata sta §i dl-
aseia nu merg pluti pi la, numa pi Ghistrtya.
Morem — Costandin Daniia, 58.
XVI
La noi poarta omu suman, coioc, boanda di chieli

di oale, tyari supîrl cu bunbac; cu lei i frig, da si si fac?
§i ochins $i casula.
Digitized by GoogIe_
ROMAN 479
Fimeili-s slabuî, goali. Unbla cu fu§ta, cu catrinâ.

In cap cu tulp&na§, da slabut, di sinzes di bani, ca nu-I
puteri di luat mal mult. Ari §i came§e {asuta *n casa 'n
razbol.
MorenI — Costandin D&nila\ 58.
XVII
In razbel n'an fos, ca nu vid6 maica-ri6 §i m'o scutit.

Da o facut un frati a Aeu, o fos la Plevna. Da o murit
lei
§'o ramas opt copchii $1-1 {in atyii, strainl. In patru sati-s
impart^.
MorenT — Costandin Dan i 13, 58.
XVIII
lera boler bun, bun o fos conu Alisandrii. Ni chlama

la hora 'n ograda dumisali §i ni prav6.
fos boler sinstit, di treaba. N'o batut pi niminl, o
vorghit or cu si baiet.
Da-i di multi§or di cind o plerit. leram 10 flacaii cin
1-an vazut.
S'o dus âstept dl-amu si ma due §i io.
lei nu bazocur£, nu bate, la si si vorbasc di rautati

daca n'o fost? lei ni dus6 di drag. Ca la noi lera §1 sin §i
az borûri Mer26m la bisarica §i pi urma zucam, §i lei
1
.
ni chlama di drag, sa pravasca. Da amu s'o stricat lucru,

amu-I ca amu.
BirtisestI — Nihaf Iacob_TYlefa$, 80.
•Jocuri.
Digitized by Google
Digitized by Google
VASLUI
8857 31
Digitized by Google
r«-g_ r*~ '
•
1
Digitized by Google
**
VASLUI
i
Train greu, ca n'avem si ni triebuie, cu si ni hrani.

Paminturile-s scumpi §i nu-i di a£uns. Raza§ sintem noi.
Tata avut pamintu $i l-o 'nparît la fisori. Acu trebui
l-o
sa ni £udic&m, ca sela o luat mai mult, sela mai puîn.

Douozes di praiinl pi patru fiSori o fost §i nu ni putem
imparl §1 dl-aseia umblam pi drumu aista.
Noi cu pamintu traim, incolo nimic, alt mejjtesug nu
avem. Pintru yite platim la suhat.
Curse^ti — Ghiorghe Onofrei, 39.
II
La noi o fos boll toata vara, chiar §'acu sint bolnayi

oaminil di tifos §i di vintre. Chfar §i lo am fost §i m'an
dus la doctor. le miedic in Pun£e$tl, are §i aiutoru lui.
Noi crledem in doctor.

Mai din nainti nu putem §ti dicit si-o fost anu aista.
Doara altil mai batrinl (Tor hi apucat, da noi n'am apucat
boll mai griele.
Curse^tl — Ghiorghe Onofrei, 39.
Ill
La sat, vini-o apa pintr'insu di curzi §1 di-asela ii
zisi Cursa^ti, c'ari scurzeri pin iel apa seia.
Digitized by Google
484 vaslui
le sat vlechl, razaêsc. le can di pi tinpu lu $tefan

sel mari. Chlar dila dinsu sint §i inpamintat 1 batrinil
no§tri.
Strabunisil no§tri dac'or §ti seva di dinsu, da noi di
undi sa §tim? Di poviestit si pov!este§ti, da nu li {inem
minti. Chiar la noi nis nu sint batrini cari sa ni spuie po-
vle§tl di aistea. La noi mal mult ca pin la s6ptizes di
ani nu lesti batrin. La noi nis cri§mi nu sint, i lini^ti, nu
cinta nimini.
Curse^tl — Hie Hordel, 33.
IV
Trimat un vlesin: „du-ti la omu cutari $i viez n'a da

fata dupa mini". §i vini cu raspuns, §'apoI ma due c'o
ruda la ia. Paring! vorghesc in casa, da tineril triebui sa
iasa afara, nu faâ, ca sa nu auza sel batrini, ca li-I ru§ini.
Afara si da'n vorba cu la §i'ntreaba nirili pi fata
daca-I plasi, ca a (inea-o ghini, n'ari s'o ocarasca.
Daca-I plasi intreaba §i la: „dufiata im pla§I, da nu
$tiu lo nitale".
§'apo! daca si'nvolesc intra'ntil fiirili'n casa §'apoi la.
Parin^H'ntreaba: „maibaiet, le „fin u or „pale?" Daca-I

bini ziSi „fin% daca-I rati zisi „paie
tt
. Apol logodle^ti, intra'n
cheltulala.
Daca nu si'nvolesc si due inapol filecari §i si strica
lucru.
Daca paring! nu vor $i lei-s placu{ o la pi fata fisoru
§'o fura $i pi urma trimat al( talmas §i Ser lertari la pa-
ring Spun ca baieî si potriyesc unu cu altu.
Curse§ti — Hie Hordel, 33.
'ImpSmfnteniti.
Digitized by Google
vaslui 485
V
Amadus la un 2idan ni§te ol la v&rat intr'a lui, 1
,
noua ol. Dinsu o vindut oile toate $i pintr'a lui §i p'a

mele, acu di sfintu Dufiitru. §'acu nu po sa scot oile dila
dinsu.
L'an dat la domnu $i l&cr&ma mea o dat-o
procoror
la police, s'o serseteze Acu sa videm sl-a hi, ca ma
la.
due sa vad sl-o dzise domnu poli(ar, sa vorghesc cu dinsu.

Nol fmem ol purine, cite sins, §ese un Rumin, ca-I
greu nevoie, is paminturile scunpe.
Deleni — Ion Pascal, 50.
VI
leran racut pi §eptedzes §i septe. An plecat pi dziua

di opspredzese octomvre; ni sa pare a§6 ca-s v'o treldzes
di ani d'atuns. An plecat cu raghimentu trelspredzese. Cin
nl-o bagat pi nol in foe, Ie$ise tot Tursii din Plevna $i
gonia pi Ru§, peste apa Grivi{a. A§6 pi no! ni-o 'n$irat
§i urma la batale, ca nol leran tilariori. A§6
I-an loat din
cin Rusu o vadzut ca-i armata rumina s'o 'nturnat in fa(a
Turculul. Turcu cin o vadzut ca vin Ru§li s'o 'ntors §'o
dat faâ 'n fa(a cu raghimentu al treispredzeSelea le§. §i
n'o avut incotro $i s'o pus £os §'o lepadat armele §i a§6
s'o loat Plevna pi dziua di opspredzese can (ii minte a§6 —
o leaca.
Pin urmare i-an {Unit in pirapete v'o sinspredzese
dzile. Di-asi 'nainte an plecat la Bucure§tl cu prezonetu.
Dila Bucure§tl am Ie$it cu din§il la Ie§, pi zos, pina an
vinit acasa, §i lera vreme di larna.
Delent — Ion Pascal, 50.
*Sa le tie vara.
Digitized by Google
!
486 vaslui
VII
Amar di greii Iera, d'apol se sa fasem, daca Iera

greu? §i multa lume o plerit.
Nouo mil di calarime prezoneri o loat Ru§H §i Ru-
minil to nouo mil pedestrime. Mineam noaptea pi cimp, pi
omat, §i raminea dimineaâ cite douodzes, cite treidzes
pi trolan. Tursil Iera 'nbraca^ supîre, di vara, cu colûm
di bunbac cu papu§. §i
Vorbeam bine cu Tur£ii, Iera oamini di treaba §i
$tila rumine$te.
Tursil o dzis catra noi: „ca daca an hi §tiut nol ca
sinte^ numa un raghiment, cum era{ voi in§ira{ in tila-
riorl,cu stuchit va omoram. Dar a§6, voi a\ avut noroc

ca v'at aêdzat di-at parut lume multa". De! s'o 'n§elat §i
lei. azutat Dumnedzau ca leran baie{ tinerl. lo an fos
prins in locu altuia, eran numa di §eptesprese anl. IVTan
dus, daca m'o loat din napoi cu monitna la schinare.
Pi urma s'o 'nparît prezonerii, ca s'o 'npacat §tatu
§i li-o dat drumu 'napol.
DelenI — Ion Pascal, 50.
VIII
Di foame an rabdat trel dzile §i trel nop( odata, ca

s'o stricat podu pi Dunare §i n'o putut aduse proviziie.
Ca ista, ca raghimentu al trelspreselea, nis unu n'o
intrat in focurl a§6 An tras §i lo op focurl, op
multe.
gloanê, la Se sa mal multe? ca poate sa 'ntreaba
spui
undeva di asta. Dl-acolea n'a mai fos niriic, s'o strigat in-
setare §i s'o dat prezonetu.
A§e o fost. §i §tatu nu ni da paminturi ninic, nu ni
fase macar scutire di ghirurl, di avalele. Lemnele, pamin-
turile li-o loat Zidovii, boleril, <ji nol §edem val di capu
. . .
nostru . . .
DelenI — Ion Pascal, 50.
Digitized by fie -—
vaslui 487
IX
Uite la nol cum le:
fost o fata a unui Rumin, copchila curaîca, mal

avuse fiete iel, da-I murise.
Un baietan se vinise din armata ii dus6 lucruri din
cri§ma mereu. Ma-sa marturisla ca fata lei nu vorghe§te
cu niminl.
Intr'un tinp vine o fimele sA-I descinte §i baietanu iera
'n easa. Ma-sa o dzis ca fara vola fietil o fost acolo fisoru.
Toamna o vinit s'o seara unu §i fata sta 'n tinpu sela
supt un padure^ cu caporalu, cA cu Iel s'av£.
in cursu treghii vine un alt fisor §f-m dzise nile di
fata. Da 10 I-an spus ca nu si poate pina n'ol da ochiicu
fata. — vadz, o trag di-o parte: „uite Sifilon se spune tt
.
$i la dziSe: „vreau, im pla§e

tt
—
„Da, Marina, cum fasem sa
dzis §i fa(a di mama a§6 a ?
'ntreb pi urma pi ma-sa $i-m spune ca fata nu

vr6. Ii spui pi urma fisorului: „ma, Sifiloane, nu {-an spus
io ca nu si poate"?
Cind aude tat-su fietil, s'o suparat §'o sudule §i la
'nsepe a plinie. Si mai framinta iel ca nu vr6 s'o dele
clupa sela, pina n'o vinit §i pochil di I-o spus Iel nu crede
ca fata lui o i§it din casa.
l-o spus: „ma, lart-o, cA-t fas caraghloz di fata".
Pi urma o lertat-o §i I-o dat se I-o vinit Iel §acu
traiesc amindol.
laca a§e o min{it fata parintil.
Ales acu nu mal gase^ti sa si talmasasca paring' cu
paring!. Daca Iel $tile sa zoase, sa cinte, asela-I bun. Numa
'ntre din§il di si talmasesc, ca treaba parinîlor o ramas.
Acu s'o stricat lucrurile.
Fisoril si 'nsoara di nis, di cite palsprese, di sin-
sprese ai, dl-asela si 'mmulâsc a^6.
Am §i Io fata §'o vinit fisorl §i la mine, da H-an spus
Digitized by Google
488 VASLUI
ca n'an fata di maritat, pina n'a hi di vrista di douodzes

di al. §i n'o las nicaiurea.
Corbu — Mihaf Mihfillescu, 45.
lo dzic a§6, daca vine cazu di aleiere sa merzem

tot s^ 'ntrebam: „ teste dziua alezerii astadz? Daca leste,
are sa spule preêdintele. „Domnule! sa dzisem ale2e^ — —
daca va trebute, $tatu s'aleaga se-I plase lul. Daca el nu
ni da nifiic di se sa-I ale£em noi oaminil"? §i sa videm —
se are sa faca. A§e mal bine dicit somagu, cum o fost
cazu acu. S'are sa faca, daca nu aleg lo? An sa traiesc
§i lo ca un vinit din alta {ara.
A§6 ar hi mal bine dicit s'aleaga omu cu un pahar
di rachiii $i pi urma lei sa fa mil di lei dila (ara.
lo a§6 li-an spus.la oaminl. Elldalumea noastra nu
vr6 a§6. Omu nu trebuie sa lele frangu, ca tot pi spatele
lul il la.
Corbu — Mihaf Mihariescu, 45.
XI
M'an luat la sfada din partea averii cu fisoru. M'an

dus nora o sarit la mine §i m'o'nbrinsit, m'o is-
la lei §i
ghit „Da-s facute di mine casile an dzis, §i
$i 16 §i lei.
16 s'o dus la ma-sa ca sa vile frazil cu taîi. lo an tras
u§a dupa mine.*§i cind I-an dzis: „se, ma, a! vinit cu

cumnaîi sa ma bate{
u
?, Tel: „tas ca cin tl-ol isghi intri'n
u
pamint !
Barbatu-neu o murit §i lei fase se vr6 cu mine

§i ma trimete la vreme di batrineê, pi larna, pl-ais. Nu
s'o mai facut pin'amu dl-alestea. Si mal sfadesc lei oami-
nii, da nu si bat. lo nu pot rabda a§6. lo am nevole cu a
Digitized by Google
vaslui 489
mele lucruri, nu cu a lei. Daca traia barbatu iera ghine,

da Iel o murit, o dz&cut o larna, o avut o buba la gittya.
lei o dzis cin traia: „ai, fimele, la Vaslui, sa regulez
cu tine da lo an gindit ca osdmd 'mpac cu fiSoru ghine
tt
,
§i nu m'an dus.
Amu di se merit di se si fase mai rati. Daca n'ar
hi niAic ! ll vine Iel o furle a$6 §i-I comedie. Alfel i§ cauta
di treaba, da-I r6 di gura.
A vinit asta larna un doftor §i l-o facut di tata ba-
2ocura pi ghetu om, ca o mas la mine noaptea. Vinise sa
caute copchiil di gils.
lo an dat o hirtiie la procurorl sa vile iandari la

faâ locului sa'nserseteze.
Amu si catolnisejjte 1 lumea, nu mai {ine leza. Isghe§te
fisoru pi mama. $i io 1-an scos pi iel dila ienii, di l-o dus
la casulari. unblat ghetu ta-su, ca Iel o fost in razbiel.
Iel fas6 pliniere mereu sa vindem zuncanii §i sa-1
scoatem dila 2enil, ca-I greu. N'an §tiut c'are sa hile a§6,
ca-1 lasam acolo. Amu numai a§6 mai dzic: „cum 1-a mai
'ncaldzi Dumnedzaii".
Fere^tl — Marina lu Stamache Coman, 55.
XII
Fimeile lucreaza, âse, tore. Cu ^jstea traim nol, cu

lucru'n casa §i la cinp.
Avem halne diaistea: came§ âsute 'n casa. Cunpa-
ram bunbac, depenam, urdzim.
Mai purtam ilic, jjalurl, beltisoare2 §i vara bariz §i
fu^ta. Alestea li cunparam dila tirg.
Fere^ti — Marita lu Stamache Coman, 55.
1
Se face nelegiuita.
•Broboade.
J
;
490 VASLUI
XIII
Pi copchil il boteadza, il incre§tineaza, il create, il scalda.

Moa§a-l duse 'n brate, nana§u-l {ine 'n braje la botedz.
La trel sari vine ursitorii, §i sa-I pul atuns un pahar
cu apa copchilulul pi masa cu pine, ca sa-1 gasasca
§i
ursita a§6, ca-i ghine. lele vin la fereasta §i spun cum are
sa hiie copchilu.
Apol si fase cumatriie, petresere.
Fere§tl — Marina lu Stamache Coman, 55.
XIV
Lumea unbla §i la doftor, ca doltoru mai mult poate
§i la descintese, ca nu §tii di unde si tinpla leacu.
Barbatu-fieu o fos la doftor, io nu ; nu m'o dus Dum-
nedzau, m'o ferit.
Lumea dzise ca ia doftor si lecuie§te mai ghine.

fata a m£ s'o facut sanatoasa dila doftor, numal din tril
hapuri pi dzi: unu dimineaâ, unu la afiadza §i unu sara.
Fere$tl — Marina luf Stamache Coman, 55.
XV
Postim pin la Qasun, la sfinta na§tere. $i postu
mare §'al Sin-Chefrului il postim, da sel dila melinite nu.
Io ma due todauna $i la bisarica, da Sele golute nu
si due. Piste an si due mai rar, nu ta^. La Pa§ti apol tata
suflarea si strinze.
Fere^ti — Marina lu Stamache Coman, 55.
XVI
Lu ghetu omu-fieii, ca iera omu §tatului, lul H plas6
poblicatii di-aiestea. Asculta, ca nu §tiia carte, da iera
Digitized by Google .
VASLUI 491
capos, princte tat. lera lute araan, piste sama, dl-asela s'o
prdpadit.
Chlar cind o murit]f-o adus una dl-a§elea galbine —
cum sa-i dzic? —
decurate, dl-o pune la chlept. l-o adus-o
cu douo dzile nainte di-a muri. lera cu capu Re£elui pi 16.
lei o'nSeput a plinze.
Fere^tf — Marina lu Stamache Coman, 55.
XVII
Can greu o dusem. Pamintu s'o scunchit §i-I pu(in la

noi. Se fas cu doua fals §i cu $epte fisorl? Daca al o zita,
seva, un s'o til? Li tinem la boler §1 platim di vaca cu

lapte douozeS, di parechea di boi triizes di lei, da-I mult.
Noi sintem claca§. Dila Cuza-I dat la paring pamintu
se-1 avem.
Nile sa-n dele statu pamint c'an fos viteran nu-n da. —
Se sa fac? tmpartase dintr'asela care-1 am la fiSorl,
cite sinsprezese, cite douosprezese praîni la un fisor.
Moara Gresilor — Vasile Anton >SchIopu, 56.
XV11I
lo sin leat §eptezes §i septe §'an fos la razbel.
An Dunarea an trecut-o in ziua

plecat la'ntii aprile.
di sfintu Ilife, la Nicdpol. Di-acolo an trecut la Grivi(,a, la
Bucova, la Vferbita §i s'o mintuitatacu la Plevna, la podu
Hirletulul, desprc Sofila.
Pi urma pi noi ni-o ratras napoi cu prezoneril, c'an
ramas putini din foe. Ob mil §i sin sute di prezoneri o
adus raghimentu nostru al treisprezeselea di dorobant, di Ie§.
An luptat §'o mars bine, c'an fost Indr&snet. lei 1 sta'n
radute §i noi ni dus£rh la din<=>ii, la ghizunife. lei bat6'n
'Turcii.
Digitized by Google
.
492 vaslui
carne §i nol bai£m Acolo iera grozayiie.

in malurile aselea.
lei sta'n radute §i nol ni dus6m dupa
din§H, il scotem din
festa si dus6 'n selalalt §i nol trebula sa-I scoatem §i
dl-acolo, pira acolo mereu, pira unde I-an prins.

Acolo nu-I ca ais, sa da! 'napol, ca te pu§ca coman-
datu dila schinare, trebule sa dal nainte, sa reu§a§ti. Alfel
cum H mai prind6I pira nu te'ncheptial cu lei? Pi mine
m'o rinitcu baineta o leaca, da n'an simtit ninic. Par'ca
§tilai acolo la se te dus? Atuns l\ luai gindu di casa, di
masa, nu te gindlai sa mai scachi 'napoi.
Cita grtea an dus! Mincam papu§oi cruz. tncal, daca
te'npu$ca odata scapal di griza, da a§6 . .
Moara Gresilor — Vasile Anton §chiopu, 56.
Digitized by Google
FALCIU
Digitized by Google
Digitized by Google
FALCIU
r
— Foai verdi maghiran,

Ghiti§or dii pi§ti deal
N'al vifiit la nol dii-on an.
— N'am vifiit ca n'avul cal
Am loat cal imprumut
§'am vifiit cind am putut.
Si folos c'am m'al vifiit?
Cam gasit puica 'n pamint;

Am sa stau §i luni §i mart
Sa-m da( sapa §i lopata
Sa ma due sa fii-o dizgrop,
Sa-I vad fa(a s6 curata
Carl-o sarutam odata,
§acu-I plin dii promoroaca,
Sa-i pui la cap un trandasir,
La tsisoari-un grazantsin 1
,
La o parte un salcim.
Cornf — Ileana Sumanu, 24.
II
S'o porfiit tril cral mahnit

Pintr'o st6 ca s'o ascuns,
'Tuflnicft.
Digitized by Google
496 FALCIU
Nu meri& 'n spre apusoafe

$i 'n sprl-anadza av6 carafe,
Cin sta dii sa hodzin6
St6ua lor le'ngadufe.
Si umbla^, si cautat
j,
Sel nic prune ca sa-1 aflat?

Dii s'a afla sa-1 gasty
Nile dii veste sa-m da(,
Sa mlerg sa ma'nehin §i Io\
§i o miers dzi s'o 'nchinat,
Scumpi daruri §-o luat:
Aur, zmlerna §i tamii
Precum $i la carte scrile;
Cu dar §i cu veseliie
Amin, bolerl, sa va site
Dzi astadz pana 'n vesiie.
CornI — Ileana Sumanu, 24.
Ill
Diila noi dumbrava 'n ios

Mult e mindru §i frumos,
Numa 'n larba §i ragoz
Cre$tsl-un trandasir frumos.
lo ma plec sa-1 aniros,
El i§ lasa floarea 'n zos,
lo ma plec sa-1 pul in sin,
El im spune ca-I strein,
Dzi strein Tel s-o ramas

Mult il negru pi obraz,
Mult II negru §i patat;
Dzi paring s'o dzipartat.
— Malca, dzicit pin streinl
Mai dzine intr'un vas cu st'inl,
Ca streinu-i ca sulina
Digitized by Google
FALCIU 497
$i tse'mpuni:e ca aldzina;
Ma due la cofa sa beu apa
Ni§tse lacrin ma adapa.
Bate, vintse, pint re bradz,
Nl-adusl-un dor d£ila dol frat,
BatSe, vintse, pintre florl
Nl-adusl-un dor diila surori.
Com! — Ileana Sumanu, 24.
IV
D2in zos dzila rasarit f
Vifii-un car acuperit

Cu covor verdze 'nvelit,
Covor ro§ acuperit,
Dar in nuntru sine iestse? .
Unu singur Dumnedzaii,

Maiculi(a Pfesista,
Mihaila Hranghelu,
Vina sa 16 sufletu
A raposatului isfihal.
Pi diipartse sa ruga
$i di'aproape 'nzenunta:
„Vinty frat, vini( surori
$i ma 'npododii^ cu flori,
Ma strops cu strop! dii apa,

Ala pitfeset pin' la groapa,
Stropiti-ma §i cu zin,
Ma pitfese^ la am in.
Sa nu ma scri( cu morîl,
Ca morîi nu-s frazil nil,
Sa ma scri{ cu viii,
C'asela sint frazil nil,
Sa nu ma cu sernala,
scri(
Ca sernala-i multa 'n âra,
8857
Digitized by LjOOQ IC
J
498 FALC1U
Sa ma scrty cu aroint,
Ca arîntu-I su pamint,
Viaâ m6 s'o mintuit.
Inierii vor strundîâ 1
,
Paring! fata rii-or sta,
Ca pi fil 61 -or zudzica.

Sa merz6m la zudzicata,
La scaunu d±i ves dzi chlatra,
Undze merzl-o lume toata,
Sa-m seu Iertafe dzila tata;
Sa merz&n la Zudzicata
La scaunu At\ arama,
Sa-m seu Iertafe dzila mama;
Sa mer£6m la Zudzicata,
La scaunu cu doi bradz,
Sa-m seu iertafe dzila fra(;
Sa merêm la Zudzicata,
La scaunu Sel dzi flori,
Sa-m seu Iertafe la surorl,
1m seu Iertafe dzila to( vesinii fiii.
Caen sin pornit pi drumu dzi vesii.
Cornf — Ileana Sumanu, 24.
V
DZI HAS RAC
Amin, amin.
Cum sa 'ngadule sefu cu pamintu
A§a sa sa 'ngadule zunghlurile §i duferile lul [cutare]
Suzetatura §i spulbaratura,
Spalma §i frica.
S'o pornit omu d^'acasa

Gras §i frumos
»Trlmbita.
Digitized by Google.
FALCIU 499
$i bun sanatos,
Pi cale, pi carafe
Cin la nizloc dzi cale
S'o 'ntilnit cu sas rati dzin scirba,
Sas rati cu lichitura,
Sas raa cu 'ntilnitura,
Sas rati cu spaima,
Nimin n'o vadzut,
Nimin n'o audzit,
Numa Maica Pfesista,
Supt o poala dzi sef s'o coborit,
In cirze dzi aur s'o sprteifiit
§i dzin gura 1-0 vordzit:
— Omule, se tse rii§eledz,
Se tse vaicaredzV
— sfinta Maica Pfesista,
Cum nu m'oi ni§ela,
Cum nu m'oi vaicara?
Ca m'am intilAit cu sas rau cu lichitura,
Sas rau cu 'ntilnitura,
§as rau cu spulbaratura.
— Omule, nu tse mai vaicara
§i nu tse mai ni§ela,
Ca lo la dziscintatoafe tsl-oi indfepta
Ca 16 s6rale n foe o arunca,
?
Cu gura \-<x cinta,

Cu limba {-a dziscinta,
Cu mina î H-a diiparta,
In fundu maril lf-a arunca,
Undzi-or sta, s'or farama.
In puslil loc s'or a§adza
§i la bolnavu n'or mai cata.
S'o mai pornit dz'acasa [cutare]
Pi-o cale, pl-o carafe
Dzi s'o spariat §i mai tafe,
Nu §tsiti dzl-un lup cti-o lupoaica
500 ,
FALCIU
Sau dzl-un urs cu-o ursoalca,

Sau dii om bat,
On dii v'un cifie turbat,
Ori dzi om cu capu mafe,
Ca s'a sparlat $i mal tafe.
lo pi dziua diVadz
Am mintuit dzi dziscintat.
Nis a§a nu vol lasa,
In gvaid 01 alerga,
Pi d2i6 d±i foe ol incalica,
Cal inaintse vor dziparta,
In pustil loc vor a§adza,
Undzl-or sta s'or farama
§i la bolnav n'o mal cata.
Bolnavu o ramiria
Curat §1 luriinat
In $tsirea lu Dumiiedzau dat,

La dflapta Tatalui a$adzat
Sa site dii boale gfele Indreptat.
Aistse citseva cuvintse
Dzila Dumfiedzau fii-s menitse,
Sine H-o puts£ dzise
$i H-o dziscinta,
Diiscintsecu diila mine
§i leacu dzila Dumfiedzau
§i dzila Malca Pfesista.
CornI — Ileana Sumanu, 24.
VI
D2I URSiTA
— Ohoho vaca dzi late,

Ohoho vaca plavate,
Ohoho vaca balate,
Dzi undze vii tu?
Digitized by Google .
FALCIU 501
— Diin noua tari

§i dzin noua marl,
Ricfiind $i boncaind,
D2in tsiSoafe brazdê azvirlind.
— Stai, nu tse rincai
§i nu tse boncai,
Ca lo nu ni-oi da
Patu cu barbatu
Nis blidu cu mincafe,
Nis sacultseû cu safe,
Ca lo s^ra 1 am catat,
In foe H-am aruncat,
In apa H-am stins
La ifiima tsl-a 'mpuns,
Siniele t-o curs,
Acolo tsi-ai tavalit,
Acolo tsl-al forfotsit
§i lo am ramas
Curata lufiinata
Dii ursita indfeptata.
Com! — Ileana Sumanu, 24.
VII
Sici o baragladini di Jigan umblln pi cimp sam-

bura, numa si deti pisti o co§cozemite moyili dijgalghinl
auril ca §i sflntu soari intr'asfintit, la radasina unul schin.
Di dus di cap si lara crezu ci-I alti dihonle di mincari.
Inserci si-I mininsi, da nu putu. Insudat ii lasi &oara
naibil 'n pasi §i si diparti mlnios.
Intilni un soban cari-§ pa§t£ oili, durluind din tri§ci,
culcat cam intr'o rili lingi un §lpoti cu apa ca la-
crima. „Bre! Rominico, H zisi Jiganu, lo posl si-( dati
'Pluralul dela ..fier".
Digitized by Google
502 FALC1U
tii pitas! di aur, pi cari nisi cinil nu-I mtninci, si-t umpli
gluga ta, da sl-nl dal §i tu nile o oai, bre, intr'ales."
Ruminu vazu ca sinstita pasarulci il proasti di da
'n nas §i-I minincl cinil din tralsti, ca la totf 6il din stolu
lor, $i si 'nvoicu Jiganu. Ramin6 lucru la aleiere. Da §i
aisl o pali ca Irinila cu oi§t£ 'n gard, pasar6 noastri. El
lul a$i: „s'o eu pi s6 din frunti i pr6

l
si chiti 'n troaga
slab!, ci di se6 fuii tari. S'o eu pi s6 din niiloc nu-I

s£ scofali". Ochil sorolulul sf bunghiri atunsl spri coada
turfiil, uni o oai rebeiiti di larni agh6 vin6 dupi seli-
lanti, di slabi si era, §i musii il curz£ pi nas. „La do! la
cio! croncini balauru, ase6-i di mini, la ti uitl netali, di
grasi si-imal tira§ti, §1 untura-I cur2i pi nas u

agh6 si .
Si 'nvoi cu sobanu §i o lui. dusl acasi §i o trinti

dinainte bordeulul; lar dansu cu mamaliguti 'ntinsi pin' si
saturari 'n untura si cur26 din oa6 Jiganului. iuchiri §i
2
o tripsin 'ntreagi in sobi; mal haliri §i o cofl di yin,
dar poveste se6: prostila din nSscari nisodata leac nu ari;

i$ adusari aminti inainti di a si puni la masi ci n'au
scobasl3 — mi rog fietali tabet boeresc. Hal cu toîl la sco-
basi. Pi drum si 'ntilniri lar cu un afurisit di Rumin.
Soara nisi una nisi doui'nsepi: „bre Rominico! si nu ti'SI4
bre acasi che6 dlasupra u§il, oa6 fripti'n
la mini, cil
cuptior §i masi, auz bre?!
cofa cu yin su Ruminu bun tt
mehenchl raspunsi: „cum nu! Si poati si fac lo una ca

a
asta? Dar in inima lui nu-§ put6 stapini risu $i chisoa-
.
rili pin' la bordeu Jiganului. I§ mal lui vrl-o dol to-

vara§I, si dusi la bordeu soaril §i facu bo§Uoara 6 pin
sobi §i pin cofi. SatuI di put£i usidi purisili pi pintisili
lor o tuliri.
$leahta di JiganI fiiecari cu citi un schin di masle§

in spati si 'nloarsari §i si viriri'n casi.Cin colo pasi,
'Tidva, capul.
*inghi{ira.
a Un fel de pe$te.
4 Te duci.
6 A lasat gol.
Digitized by Google
FALC1U 503
nisi tu oai, nisi tu yin, nisi fiiros macar, (apenle nu si

auza, numa un bondar di sii mari bizte ca Totol a nos-
tril din cobzi. Nisi una nisi doui Jiganu nostru cadi pi
ghetu bondar, cum ci el $i nimini altu I-o facut aist na-
caz. Amande la baros $i fuga dupi bondar. Bondaru si
a§azi pi horn, Jiganu pilose cu barosu §i darimi hornu;
mai darimi §'un parete §i numa parci 1-ar hi 'nvatat sineva,
si pune pi nasu Jigansii. Jiganu clicht din ochl §i trosc
cu barosu 'n capu Jigansii dl-o culci lati la pamint.
Dupi si vazu balauru c'o facut cotoarba, puni luti
un sere di cofi 'n capu Jigansii §i prindi a bati peni di
zur impre£ur ca si nu lasi sufletu; apoi trimasi rapidi pi
dansucu al mai mari la popa din sat zicindu-I: „du di
chlami pi talca parintili si prisistulascl pi mi-ta, §i spu-
ni-I ci i-ol otali §i io un topor". Dansucu si dusi §i gasi
pi popi la masi, mincin brinzi cu mamaligi caldi, di i
s'o facut pofti puradeulul. Cu ochil la popi §i cu gindu la

brinzi zisi: „Mo§ Brinzi, o's tata ci si mei2i si oâle§tI
pi mama, ci (-a prisistui §i el vr-un topor".
Corn! — Vasile Andrer, 90.
VIII
Bre, Unguri, di si \U\ camera groasi?

Avut di uni fasi!
Da di si-I scurti, bre?
Atit fost!
Coral - NeculaF Vasile Andrei, 38.
IX
DI $ARP1
Li(i pistriî,
Din pamint in farbi,
Digitized by Google
504 FALC1U
Din larbi'n par,

Din par In cheli,
Din cheli'n carni,
Din carni'n vini,
Din vini'n os,
Din os in m&duhi,
Duci-si vestla,
Niaduci povestia,
Din maduhi'n os,
Din os in vini,
Din vini'n carni,
Din carni'n cheli,
Din cheli'n iarbi,
Din larbi'n pamint.
Vutcant — llinca lu Gavrili Purine, 40.
X
DI BUBl DUL6I
Mi sculai duminici dimineaî

§i facul o masi mari,
Chemai toati bubili,
Toati buboaili,
Toati plescaytyili,
Toati cirtUili,
Toati udmili,
Numai buba sel dulsi n'o chemai,
S'o miniet §i s'o uscat
Ca baliga'n gura cuptioriului.
Vutcant — llinca lu Gavrili Purine, 40.
Digitized by Google
FALC1U 505
XI
DI DIOCHI
Di hi diochet di femei crapi-I \l#\\ 9
CurgH laptili,
1
Di hi diochet di fati chisi-I glttli ,
Di hi diochet di cimp si si ususi,

Di hi diochet di codru si-i chisi frunza,
Si ramii curat,
Luninat
Ca ariintu
Strecurat,
Ca malci-sa si l-o facut,
Ca Dumnez&ii din serl si l-o lasat.
^ Vutcanf — Tudora Ion Co£ocarFu, 50.
XII
Fosto un mari imparat $i si chema Savian. Di

sici
uni $i pani uni asel imparat av6 urechi marl ca di co$-

coiemite magar. §i taii si mai fer6 asel imparat si nu
cari cumva si afli supu§il lul asasti mari taini. Umbla
numa cu capu acupirit, di nu i si vid6 urechili seli mari.
Nimin6 dar nu §ti6 dispri asest sicret, fari numa barghieru
l'u imparatu Savian il §tte. §i, doamni, si fer6 §i el si
nu-1 dei 'n poblic, casl val §'amar di vilaâ lui: spinzura-
toar£-l a§tepta. Din prisina asta, ci §tte asasti taini §i
nu pute si vorgheasci $i altu6 dispri 6, insepu ghetu om

si i si fad rati, a si umfla, ci si string 'n co§u lui rautati.
Cazusi ghetu om in dropici.

Si dusi dar sarmanu la un doftor neaml, foarti di-
parti, §i-I spusi cum sti lucru. Doftoru sela si vedi lucru
ci lara di§tept a draculul, ci l-o putut vindeca, mai tali,
u§or di tot. I-o spus ci si si duci pi cimp diparti $i si hiie
U'iêle de par.
Digitized by Google
506 FALCIU
singur, si nu-1 audi nimine. Si si pui si s&pi o borti 'n

pamint, si si pui cu gura la borti tuchit £os la pamint §i
si striit tari, di tril ori: imparatu Savian urechi di

„ari
magar". Di acolo va e§i o burulani cu frunza ca urech6
di magar; si o tai maruntal §i si faci din 6 ni§ti su&u-
leê, pi cari noi li mal chemam §i tfgari; P* cari si li be6
§i si va v indeca.r
§i si vezi c'o avut dreptati Neamû draculul, cisi cum

o facut a§i, cum o 'nseput a si disumfla §i a nu-i mai
fasi rau sicretu pi cari-1 $ti6 dispri imparatu.
Di atunsi s'a nascosit pustiu ista di tiutlun; di a6e£
samini frunza lui cu urechi di magar; far sini ari citi un
alean la sufletu lui §i nu-1 poati ulta nisi spuni altu6, be
tlutiun ca si-1 mai poati uita.
Vutcanf — Dunitrachi Popa Sobotaru, 90.
XIII
Numa sici un pre sRnt vladici si dusi la o bisA-

rici 'ntr'un sat, ca si faci ispectiie popii di-acolo, ci nu-i
pr£ anirosa ghini vladicii di el. Numa colo dupi 6i s'o
•
pus vladica 'n strana arhlercasci, cin i$I a$azi minile pi
razAmatori, numa si da di co§coi:emiti Hul6 ticsiti di tlu-
tiun. Numa uni s'o suparat, mai

$i# chlami tati, vladica,
pi popi din oltar. „Da chiami asta?
ghini, parinti, si si
Aisi §ad asfel di lucruri? Popa si facu galbin ca lipanu

tt
§i si uiti manios la dascal, apoi raspunsi: „sarut mina,

pr6 Sfinti, iaci afurisitu ista §-o pus-o acolo. E a lui. A m6
n-o tiu dicit in oltar pi sfinta masi! u
VutcanI — Va9ile Stolca, 38.
XIV
DI RfiE
r
Xoui rii am avut,
La oasti s'o dus,
Digitized by Goos
*r I
FALC1U 507
Numal opt o vinit

§i una n'o vinit.
Da di si n'o vinit?
Cu unturi fripti,
Cu sapi lichiti,
Cu pusoasi tamaduiti,
Cu chiatiTnchetriti,
Si chei,
Si raschei
Ca spuma di mari,
Ca roua di soari.
Stuhule$tl — Zanhira Gavrili Dascalu, 45.
XV
Si nu vi hiie lucru cu banat, boierl mari!
Ci s'o bucurat
Mari Marchidon imparat;
§I-o vazut s'o bucurat:
Doui meri§oari di aur
Dimineaî cin s'o sculat,
Pin curti ( i ll-o aruncat,
Curîli s'o cutremurat,
Sluzili s'o di§teptat.
scos un cal graur,
Cu §aua di aur,
Cu friu di matasi,
Cit yi{a di groasi.
Dumnezau cin o discAlicat,
Brazdi niagri o rAsturnat,
Griu di vari o sAm&nat,
la s'o's la luni, la saptamini,
Si vadi griu di frumos.
Griu di diparti inverz6,
Di-aproapi frunti di copt fase.
y 1
:
508 fAlciu
Di grab di calari s'o plecat,

Tril schicuôari'n de§ti H-o luat,
In palme H-o frecat,
In naframi ll-o legal,
§i la iupineasa gazdi o alergat
— Vallo! Vallo! mai flmei,
Griu nostru c'o si chei.
— Mai barbati blastamati,
Nisi o grizi nu ti bati,
Nisi in sami nu baga,
Ca nisi tirgu nu-I diparti.
Te'n 1
tirgu§or col£ la Barlad,
Cam auzit ci-I tirgu§or laudat,
manunâh
§i 6 sasireli
Cu manunchlu di yioreli
Ca si tal griu cu eli,
§i si strinii tot nevesti ochiâli

§i copchili tinereli.
§i ales selilanti tra£6,
Nu pr6 tra££,
Dar o babi batrinl,
Cu sesir6 strimbrn mini,
Fas6 din znop, clai,
Din clai, hodobai,
Cara la sel faârie di arle.
Adusera dolspresi ghidiiil2
Negri ca corghil,
Pi uni calca,
Scintel varsa.
Cu cozili felezu6,
Cu narili vint tra££,

Cu urechili'n sac pun6,
»Du-te.
•Bidivii.
Digitized by Google ^
;
FALGIU 509
O'ncarcat douaspresi cari mocane§ti

§i douaspresi moldovine§tI
Pursesara la moari la Ivane$ti,
lar blastamata di moari,
Cln vazu atite cari
Cu pohoari,
Carauîl pocnind
Boil muzind,
Puse coada pi spinari
§i pled la lunca man*.
§i e§i un morara§ mititel §i buzat,
N'ar mal av6 parti di el §ini l-o botezat,
Co mini di tlriî
§i'n mini pr&iim\i;
Cu tiriti nl-o ama26,
Cu praziniâ ni-o cro6
§i din gur'a§i-I spun6:
u
„Ptru, ptru, ptru, §i na, na, na!
Moara sta §i si uita,
Ca la un stapin si-I lara,
§'o luari di codtyi,
$'o trintiri 'n pirpariti,
§'o luari di dirlog,
§'o daduri hop la loc,
$i-i dadur' un pumn in §ali,
Di cri^cari din masali,
§i-I daduri unu 'n guri,
§'o daduri pi faini,
§i 'ncaiicari pi-un coco$,

§i prind6 a turna 'n co$.
Nu cur£6 faina, si cur26 aur §i margaritar
Pin curâli fievoastri, boieri marl.
lar iupinu gazda cu poala mantalii-1 lua
§i 'n chilna harabalii ci-1 turna,
lar cu poala sumanului ci lua
$i 'n chilna carului ci turna.
Digitized by Google
; ;
510 FALCIU
Acu$'a 'ncarcat douaspresi cari mocane§ti

§i douaspresi moIdovine$tl
Plecari acasi la zupineasa gazda;
Zupineasa gazdi cin o auzit
Carili scdrtlind, carau$H pocnind,
tndat'o sarit numa 'n fusti §i 'n tulpan,
Ca §'o madami di divan,
§'o purses din camari 'n camari,
Pan l'al noule camari,
$'o facut un colac mindru §i frumos,
Ca §i faâ lu Hristos,
§i l-o pus in cuiu din zos,
Ca si hile 'n sara lu Sf. Vasile
Nout plugaraîlor di folos.
L-o taet in trii,
dat §i lu Andrii:
L-o taet in patru,
dat §i Selor dl-afari,
Ci stau cu gurili cascati;
lar matanl c'am batut,
trii
Dol inierl ci m'o luat,

La por{ili ladului ei m'o dus,
Si-am vazut, lo singur m'am sparlet:
To mesi strinsi §i faclil neaprinsi;
Femee farmacatoari
Si primbli pi dinsa Faraoschi pin lad calari,
Femee cari 6 mana dila vasi,
NI-o calaresc doispresi drasi
lar trii matanl c'am batut,
Doi inieri ci m'o luat

§i la porîli raiuluY ci m'o dus.
lar in rai si-am vazut
lo singur m'am bucurat:
To mesi 'ntinsi, faclii aprinsi,
§i pahari plini,
Cum i§ dau cre^tinil
Digitized by Google
1
FALCIU 51
Di pi draga lumi.
Copchiii sii niboteza^
Zboari din pom in pom
Si strigi ferisi di ii §i di ii,
Da mai ferisi di sii si I-o facut pi ii.
§i tot v'am mai ura boierl marl,

Dar stem tocma dila Galica,
Uni-I mamaliga numa cit nuca,
Cin ol scapa farmatura,
Doispresi mi palesc cu dischicatura;
§1 tot v'am mai ura, v'am mai ura,
Da-s numa 'n ilic
§i mi e nalba di frig,
"Cam un cozoc cu ityili di cini,
Ci de'gh6 si mai Jini pi mini,
CM tocma di cind lara tati-Ao Aire;
§i tot v'am mai ura, boieri marl,
Batir ni-{ da §i noui v'o doui, trii parali,
Batir cit om lua la baieî sari.
Trandahir batut pi masi,

Rami! gazdi sanatoasi.
M&lfte§tf — Ion Teleganu, 8-1.
Digitized by Google
Digitized by Google
I A $ I
8^5;
Digitized by Google
Digitized by Google
I A $ I
un imparat $i 'mparatu Florea o avut un cal

lost
di aur; avut §i trii fete. S'o sculat Imparat u Ro§ §'o
§'o
furat calu sel cu paru di aur dila imparatu Florea. $i
s'o pus la mas! cu lacrinl pi obraz, mult suparat. S'o
sculat in rapedesune §i I-o tras o palmi fetil lul mal marl
§'o zis:
— Si rti-I folosi, daca t-oi spune?
— Poate \-o\ folosi §i leu cu seva; da-ni, babae,
halne di primineali s! plec leu dupi Iel.
$i I-o dat §'o plecat dupi Iel. $'o mers pin' la o fin-
tini, undi lumea s'aduui; api buni lara. $'o vinit la fin-
tini, $'o vinit un mo$neag c'o cani di api $'o zis:
— Calator, baet si Ie$tl, si caiit pi-aisi?
— furat calu tatini-no §i vrau si plec dupi iel.
— N'ai si plesi, . baete, dupi Iel; al si plesl inapol,

sa-t dee cal di calarile, cari o fost imparatu Aire, §i co-
roana, cari o fost nire, §i hainile sele si-o fost nire.
S'o 'ntors, lar tati-sau cind o vazut a§i:
— A§i-I ci nu nl-ai facut treabi?
— Nu {-am facut treabi, da ^-ol fase. Da-ni aestea
si-( ser; coroana §i straele $i calu, cari-ai fost nire.
—
EhelL. undi am leu aislcalu asela $i undl-o ma!
hi coroana §i straele! S'o mal gasi pin sel pod?
—
Babae, lasi-mi si mi due in ostrevile marilor, si
gasesc calu, cari al fost Aire. Da-mi, babae, o dimirlile di
Digitized by Google
516 ia$i
zaratic $i una di carbuni stin$i, ca si g&sesc calu 'n

ostrevile marilor.
S'o sculat tati-sau §i I-o dat o dimirliie di zaratic §i
una di carbuni stin$i. $-0 luat un ghisi pi mini §'o plecat
cu dimirliile sele doui §i s'o dus in ostrevl. §i tare I-ar
hi placut si yile un cal frumos. $'o vinit unu rapsigos
$i mult urit, §'o tras un ghisi in cal. „Hal, minca ^-ar
cinii carnea, si nl-e§ti tu bun Aile!
tt
$i tot striga: „nea,
cal frumos!.." Cail sei frumo$I si dipartau, lar seal rap-
sigos vin£. I-o mal ded<H un ghisi in cap: „hal, minca t-ar
cinii carnea!... Di-ar veni al trillea oari am si-i mal
trag un ghisi in cap §'am si-l prind". §i 1-a prins, §'0
'ncalecat pi dinsu, §'o plecat cu dinsu la parinte acasi.
Cind o vazut imparatu, s'o 'nspaimintat $'a§i zis: „alei,
dragi, cuasel cal rapsigos si ti dusl pin strainatate" ? §i s'o
dus sus in palat. §'o 'nseput si si 'mbraSi cu straile im-
parate^ti, cari lost tat-sau nire. Cind o i§it afari fata cu
straile tatini-so sele di nire §i cind s'o scuturat odati calu
s'o cutremurat pamintu §i dealurile §i yiile §i s'o tulburat
nourii. „Tati, zise, s'o facut calu mal frumos di nu s'o putut pi
pamint". §i calu zise fetii: „stapini, scoati mina ta dreapti §i
viri'n urechea m6 dreapti, scoati hainile di primineali §i pune
a tatini-to in disazi. §i tu mal viri mina 'n urechea dreapti
§1 scoati §aua §i friu §i ghislu. Ca vintu al si porne§ti,
stapini, ca gindu\ §i §-0 luat si i-o trebuit §'0 'ncalicat
pi cal, §0 strigat calu: „suf, stapini, pi mine §i haldem!"
Cin s'o tulburat calu cu nourii nu s'o §tiut si s'o tacut
fata se6. §'o azuns la fintini, cari o tras intila§ dati, $'o
vinit mo§neagu to cu cana la api §'0 zis: „baete, dl-acu
44
ai si fasi treabi . §'0 zis calu: „sui, stapini, <ji haldi"! §i
s'o tulburatcu nourii, cari asesta cal nu mer£e pi £os,
mente'n aer. §i dila un timp di vrcme i-o dat drumu
din naltu seriului pini aproapi di pamint. §i s'o rape/it
rapede §'0 apucat-o iar pi cal. $0 zis calu:
— Stapini, cum \-o parut?
— Ca Ie§inaîl sii di monrti ni s'o parut.
Digitized by Google
ia$i 517
— A§i ni s'o parut, stapini, §i fiile ghisiu, cari rii
1-ai dat dintil. El, stapini, al si mal trail doui, §'al scapat.
Merie, merie §1 merie §i Iar ii da drumu di sus §i
s'aiunie aproapi di ios. Rapede s'o rapezit §i 'napol pi

cal s'o suit, §'o zis:
— cum ^-o parut acuma?
Stapini,
— Nu leram nisi cu yii nisi cu morîl.
- A§a fil-o parut §t fiile ghisiu cari fii l-al dat al
doiie.Mai al odati si mal trail §'apoI al scapat.
Mai merie, mal merie pin aer, §i dila o cale §i dila un
timp di vreme Iar 1-0 dat drumu. Mal mal s'o prapadeasci.
$i s'o rapezit calu rapede §i Iar o suit-o pi dinsu §'0 strigat
iel, calu:
— Cum {-0 parut, stapini?
— Ca un minunt n'am murit.
— A§i fil-o parut dat a trim
§i fiile ghisiu cari ni 1-ai
merzl pin
oari. la, dl-acu, stapini, al scapat. Stapini, al si
ora$u sel mare. §ade fata lu Sf. Soare pl-un scauna§ afari
$i sete§te 'ntr'o carte. Din fuga §i din rapedesune si-I
apusl coroana din cap §i inelu din deiit.
§i si duse, si duse Iel §'a 'nvaât-o calu si lei sama
ghine. §i s'o dus ... §'0 aiuns la 'mparatu Ro$ la poarti,
§i 16 o strigat: „nu vi trebue un vezeteu bun". §'o i$it
afari rapede un soldat: „ii trebue imparatulul vezeteu la
calu cu par di aur frumos". §'o chemat-o 'nauntru §1 s'o
tocmit vezeteu. $i I-o dat pi-o zi §'0 noapte litri di
undilemn. §i ii nu-I plas6 luminarile, ii plas£ coronile

$i inelu. Pi grindi li-o pus §i si vid£ 'n grazd. §'o pin-
dit-o al(i graidlerl: „si luftini lesti mal tari ca la im-
paratiie"? §i s'o dus la 'mparatu §'0 spus: „nu lesti
la Sfinîla ta a§i lunini stra^nici ca cum lesti 'n graidlu

sad". §i 'mparatu o alergat cu fuga, §i cind batut
in u§i s'o 'nfricoât a§i di tari, §i s'o dus §'o luat co-
roana §i inelu. §'o strigat imparatu si-I aduci stapina
coronii §'a inelulul; neaducind-o si chlerdi vilata. $i
i
16 s'o dus la cal $'0 'nseput a plinze, $0 zis: „stapini,
Digitized by Google
518 ia?i
a?i-i ci nu tl-al putut pazi, §'al si tra£L... Da nu-I ninic,

du-ti 'napol, stapini, spune s&-\ deeyin di noui anl §i pine
di noui ani\ §'o ptecat §i I-o dat yin §i pine di noua anl,
§'o plecat in ora§ §i calu §-o facut o gradini frumoasi,
cari nu si lumea asta. §i calu o suflat asupra
mal put6 pi
stapinil §i s'o facut un mo^neag cu sprinsenile pini'n barbi
§i barba pini'n briu. §i iel s'o facut gradinar. Toati lumea
s'o dus §'o vazut gradina cu florl. fns'o zis §i fata lu Sf.
Soare ca si si duci si pravasci 'n gradina cari si poves-
tea§te, §'o zis Sf. Soare ?i cu malci-sa si si duci, nu I-o
stricat hatiru, §i I-o dat drumu, §i s'o dus §i 16 si pravasci
§i pravind s'o zaboyit. §'o aiuns sara §'o flaminzit §'o zis:
—
Module, n'al o bucaîci di pine $i n'al $'o leaci
di api?
— Am yin, cam vechi.
— Hiie di noui anl, c'om
§i b6.
§i so 'mbatat cum o baut. Calu s'o dat di trll ori
pisti cap, §i pi urmi s'o facut cal la loc. In scurt, in grabi
o suflat asupra stapini-sa §i s'o facut frumoasi cum o fost.
§'o zis: „fere§ti-ti, stapini, ca s'o 'n§fac pi mine". §'o

'nfa§cat-o pi dinsa. §'o zis: „sul, stapini, pi mine, ci dl-acu
am furat pi fata lu Sf. Soare §i si merzem rapede, ci
ni-azunze din urmi tatu-sau". La iumatate di cale o

simtit calu ci vine Sf. Soare. A<ji 'nfocat pi undi mer£6~
locu s'aprind6. §'a$a di tare s'o suparat pi fata s6 di
'mparat, o blastamat-o, ci : „di Ie$tl barbat si ti fasl fimee,

4
da di Ie§tl fimee si ti fas! barbat* . §i cin s'o uitat 16, s'o
zaluit la cal:
— Calule, m'o blastamat Sf. Soare.
— §i?. .. nu-I ninic, \-o prinde.
$'o azuns la 'mparatu Ro§ cu fata lu Sf. Soare. Cind
o dus-o 'nuntru, o zis fata:
— Ticalos $i blastamat, am socotit ci pintru tine m'al
adus, nu pintru unu ca aista, lar tu daci nl-al facut a§i,
ni-ai adus coroana §i inelu §i m'al adus §i pi mine; am

si-fil aduc herghiliile mele din ostrev.
Digitized by Google. ^
:
ia?i 519
— Toate si-mi adusi isl la fa(a loculul.

S'o dus la cal plingind. Acu lara barbat. §'o zis a§i
„e, e, hel! avem si nacaiim greu. Du-ti'napol, spune si-t
dee 19 chite di cinepi §i si-t dee 19 chei di ghihol $i si-t
dee 19 oca di ri§ina. §i yini, stapine, §i si mi 'nvale§ti

ghine, si mi 'mbrasl ghine cu cheile estea §i cu ri§ina §i
cu cinepa".
§i 1-a 'nvalit ghine.
§'o incalicat pi cal §'o plecat la ostrevu di mare.
§i s'o dus, §'o zis: o „fa groapi aisa §i si mi vir ieu
44
intai §i fa §i tie o groapi $i ti viri §i tu'n groapi . §i cin
necheza citiodati, s'aprind6 marile. Calu sela si sfr&minta
virtos. §i l-o sfrAmintat calu cailor $i si nera si poruncl, si
stra§nisii mari iesti di-1 sframinti pi dinsu nu §tile sine.

$i
Si lei §i dup* ase6 l-o munsit virtos §i l-o trudit. Atuns o i§it
din groapi calu istaltat §'o zis: „Ie§, stapine, §i tu din
groapi §i praye^ti 1
di lupta m6, c'am si mi lupt cu tatu
cailor". Calu cin o nechezat inc'odati, o i§it calu asela mun-
sit §'aprins, §'o strigat calu asela: „in lupti si ni luptam,
u
sau din trinti si ni trintim sau din mincari si ni mincam ?
§'o zis istalalt cal: „di mincari si ni mincam, ci-i mai
buni dreptatea dicit noi ni-om lupta §'a fi cu strimbatate;
mai ghine ni-om minca ca si fasem pi dreptate §i s'o
44
.
apuCat ii la mincat, §i s'o mincat, s'o mincat, pini o ramas

sel din ostrev fari carne pi lei §i istalalt o rupt cheile din-
tr'insu. pintru ci aista o dorit si-1 mininse pl-asela, si-1
poati dovidi mai rapede, si-1 prindi. §'o strigat dupi

si mincat ghine: „pune, stapane, capastru 'n cap, nu
l-o
ti temedi-acu nainte
44
§i dupi sl-o strigat: „incalici pi
.
dinsu §i chite§ti doua ghise: unu'n mine §i doui 'ntr'insu

§i mini virtos*. §'o i§it toati herghiliile afari. N'o ramas
nisi o cochiti di cal. §1 l-o dus in rapedesune toati her-

ghiliile §i ll-o adus la imparatu Ro§ in ogradi. §'o strigat
fata lu Sf. Soare ca si li vire toati lepile 'n ogradi §i
Uirijeîe.
Digitized by Google
"
520 !A VSI
to{I cail. $'o strigat fata lu Sf. Soare si lei suberile, si-i
mulgi lepile, §i s'aduci laptile sus. §i s'o dus la cal plingind,

§i lei I-o zis: „tasl, ticalos di stapin; leu am si mi due
la poarti §'am si-1 prind di bot, §'au si §adi toati lepile*.
laca calu o vinit la poarti si H-anirose. lesta o facut
clamp din bot pi calu sila a Sf. Soare. §'o luat suberile,
§'o muls lepile, §'o adus laptile cu suberile sus. §'o ^ cut
un cazan sus, §'o facut o vatri di schi£i, §'o pus cazanu
pi foe cu laptile, §'a§i di stra§nic si serb£! §i l-o chemat
§i pi ista cari l-o adus §i 16 s'o dizbracat cu chelea §i
s'o virit in clocotit. $'o i§it mai frumoasi di cum o fost,

§'o strigat ladinsu: „viri-te§i tu. Coroana nl-al adus, inelu
fii-al adus, pi mine m'al adus, lepile nl-ai muls, feredcu
u
s'o facut. Acu si ti scalzi §i tu . lei o strigat din guri:
„scaldi-si asela si tl-o serut". Soare o zis: §i fata lu Sf.
„ia rapede §i ti scaldi, ci m'af adus cu toati a mele. Mi

rog matale si mi lasa( si-ni aduc calu neu si prayiasci
di canonu l'leu*. fe s'o dus la calu s&u §'o plins: „calu,
caluû neu, pi undi m'al purtat nu m'ai prapadit, §'acu
o vinit timpu si mi prapadesc leu; hal §i praye§ti di
canonu neu*. §'o strigat calu: „pur^-ti, stapine, nu ti teme

ci sint leu; hai si prayesc leu; ghin ci \-o vinit in gind
pintru norocu tau §'a vieîi tale di mi iel pi mine". L-o
luat §i l-o dus sus §i l-o legat di toarta caldarii aselii §i
cind o suflat odati calu s'o facut rese §i serb6 'n rese, a§i
putere mare si av6. $i s'o virit in lapte §i s'o scaldat fari

grizi, §i mult s'o nerat, cum nu s'o prapadit. §'o i§it afari
§i cind o suflat iari s'o inserbintat a§i di tare ca uncrop.
S'o strigat fata lu Sf. Soare si si vire §i 'mparatu Ro$.
$i cin s'o virit o ramas ca rasituri; to s'o disfacut in
saun. §'o strigat fata lu Sf. Soare: „tu, ticalos §i blastamat,

tu ai si hil so(u neu, trimete un rava§ la paring! tai, ci
di-acu nu vine fati, vine fisor insotit cu nevasti". lar

ta-sau o spus a§i cu rava§ inapoi: „ieu n'am trimes fisor,
am trimes fati
u
. $i s'o 'ntimplat pintru asasti fati di-o
ramas fisor. §'o vinit rava? la dinîi. $'o trimes alt rava§
Digitized by
ia$i 521
inapoi, cl vra ta-s&u rezbel, ci lei o avut cumpene mulle

$\ marl di-o ramas fisor din fati. $i fata zise 'n rava§: r si
mi prime§ti cu ghine $i cu plasere, ci (-am fos fati §i sint

fisor". trimes un rava§'napoi: „ghini ci nam murit, c'am
azuns si vad din fati fisor. Si-mi adusi prube, si mi
^cred ci-ni ie§ti fisor, din si-al paît §i s'o facut*.
§'o zis fata lu Sf. Soare: „pune toate miltyiile tale
la cale, jj'om stapini $Fmparatiia asta. §i da drumu cailor
si si duci 'n Jocu lor in ostrevi napoi. $i haldem. leu am
si marg calare pi calu tatini-to sel cu paru di aur, ci teu
1-am scos. §i haldem la parintfl tai si-i vad §i ieu, ci sint
dipartati paring nei dl-acu

di
tt
.
§i s'o dus la 'mparatu amindoi calari §i n'o putut

si marga pin aer, penci asela cu paru di aur s'o za-
boyit. lar margind a§a, o mars la fintini §i vine §i mo§-
neagu §'o zis": „brava, baete, stra§nic cal di bun ai avut,
di nu ti-ai prapadit §i soîle t-al capatat §i calu 1-al gasit.
Mai baete, si nu prapade$tl aist cal al tau. Aist cal ii
nasdravan, jjtiie si-i in sen §i pi pamint $i 'n pamint. Si
nu cumva si-1 dai tatini-to, ci aista cal ie daruit dila
Dumnezau cu ^tiinte bune di-i nasdravan, ci ti-a scoate d,n
multi pi tine. Si {i-i bun calu cu paru di aur, dar ii prost
la cap? Si nu dai calu. Calu ist prost la cap si i-1 dai.
Aistalalt si nu-1 dai, ci-i di folos". lei o pornit §i s'o
dus acasi la ta-sau.azuns la hotarile 'mparatiii, i-o

$'o
tacut paradi dupi cumpenile si li-o tras. S'o farut paradi
trii zile §i trii nopti. Imparatu pitresa, da tot cu inima
ra, ci nu si'ncred£ ci fata lul ie fisor si nu hiie §oltieariie. —
—
Dragu tatii, nu ti pot increde ci adici si ti hi facut
fisor. Fata m6 av6 un semn dupi cap in zos.
—
Daci nu mi crede( pofti't §i vide^.
§i I-oaratat semnu§i l-o cuprins§i l-o sarutat, §'o cu-
prins-o cu mari phlseri $i pi copchila lu Sf. Soare, i-o saru-

tat $i cu mari plaseri i-o 'nsofit pi amindoi. $'o zis fata
lu Sf. §oare: r doresc pi tati-neu. Dl-acu nu-1 mai putem
Digitized by Google
522 ia$i
vid£. Alelui di paring! neV. §'o silit $i 1-0 gospodarit, cari

mul s'o bucurat §i Sf. Soare di copchila lul.
Ia$I — Dunitru Dumbravi, 40.
II
Foai verdi di mohor,

M'o facut maica fisor
Si-I scot boil din ocol
$i plugu di sup §opron.
$'apui foai mar rotat,
Nisi o brazdi n'am arat,

Potira m'o 'ncunglurat,
Cot la cot ci m'o legat
$i la sort ci m'o luat.
— Numal foai ca larba,
Vindi-t, maici, rochiâ
$i-mi discui chivniâ,
Vindi-{, maici, papusil
§i-mi discui butusil;
Vindi-^, maici, boii to{
§i mi scoati dila sor{.
— Foai, foai tril granati,
Dila sort §i dila moarti
Nu ti poati maica scoati.
Circhitl — Baba Cretoala, 60.
Ill
Foileana di mohor,
Paru neu sel galghior
Cum cadi pi glos posmol
Su chisoari la malor!
— Numai foai peliniî,
Digitized by Google
ia$i 523
Vini, maici, m&iculiti

$i mi-1 srinzi 'n basmaluî,
Basmaluti di matasl
Pin preglur cu aur trasi.
§i mi-1 strinii tu cu dor,
Si-1 arat ,a sarbatori
Selor cari m'ati lubit,
Selor si m'o cunoscut.
lari daci 01 muri,
Maiculiti, s'ai a §ti:
Si mi-1 fasl o perinuî
Cusuti cu m&t&suti
§i 'nvaliti 'n busuioc,
$i cu flori di siminoc.
Circhitr — Baba Cretoaia, 60
IV
Liâ foai lozioari,

I-audz cucu, Marioari,
Cum ii traii di vrajma§
Pin sel des §i lung ha{a§!
$'a!ji-I traii, bati-1 2ina,
Par'c'ar §ti cu nol prisina.

le§, mindruî, di asculti
Cum padurea, codru svinti
Nerla s6 ispititoari
$i di multi §tiutoari.
fe§ di-asculti cu si pari,
Cinti sel privighitoari.
Ie§, mindruî, 91 H-asculti
Grija, toati mi li ulti.
Foileana larbi saci,

leu sarac §i tu saraci
Ie§ afari $i ti roagi;
Digitized by Google
524 ia$i
Ti roagi lu Dumnedzau
Si traesc si ti Ieu ieu.
CirchUt — Marioara Padure{, 42.
OONVORBIRE iNTRE TREI TARANl BATRlNI (TOADER A IFTIMIli, 51 ;
GHIOROHK UKSAGTTE, r>6 COST ACHE MATE!, 44) ;
Toader — Vorghesc Ieu di tati-neu; c'acu dufiata

§til, c'ai fost la tocmala noastri cin m'am insurat Ieu.
Iacoboala di colo dzisi: „dau tat pomintu Domnicil,
ci selorlalti U-an dat distul; Anicil nu-I dau fiinica, ci m'o
ru§inat".
„Nu si poati, dzic ieu, trebui si-i da! §i il, ci trae§ti greu.
Mo§neagu ci: „dau §i Ieu u .
Amu dac'o vinit le£a ... las ci mutyefiesc lu Dum-

nAdzau, nu pot si dzic ci n'ara, c'am tot luat $i ieu di
pi undi-am putut, am §epti falsi diloc; frati-fieu Ghlorghe
ari §i lei sinpridzesi, di-am av6 dzili si tot tr&im . . . amu
daci vini le2a mo§neagu ie tat pomintu, las si-1 lei ci-i
a lui, nu-i pari rati nimarul di alasta; dar amu, si dzisi

lei? „taca mai, cum m'am potriiit Ieu §i v'am tat dat po-
mintu voui! Am suti di fransi §i ta^ I-am pra-
avut patru
padit! Co pomint in fiicari an, di pi la
trebuit si tot ieu
Ghty'a lordachioaii $i dila comuni!"

ll pari rau mo§neagulu! ci ni vedi c'avem §i nol;
da di &i si-i pari rau? Seli patru suti di fran§I daci
li t»n£, sini §tii si si put£ 'ntimpla! chica 'n mina m6
sau la altu ... orl d i li fura siniva, or! ci li ascund6 lei
singur undiva . . . li 'ngropa la o furci undiva §i li gasam

ieu sau frati-neu sau o sori §i li lua numa unu. Nu-I mai
ghini ci nl-am folosit cu taîi?
Ghlorghe — Tasi din guri, cumnati Toadiri. N'a§ credi

ieu ci mo§neagu s'o dzici din inimi ra; a§M sirea lui, si
tolocaneasci di £aba. S'ar pute oari ci unul parinti si-I pari
Digitized by Google
'
iasi 525
rati di copchilu lui ci ari, sau si si bucuri la iel ca si-I
mal din
lei dat? Cari va
si 1-0 si dzici, amu v'o luat po-
mintu, siind c'o vadzut c'ave{I . . . laca ieu, dac'am vadzut
ci zineri-neu n'ari ima§, ra'am lasat pi nimi $i i-am dat
ima§u lui.
Costache — Ba nu, ci ca Ghiorghi a lui Ntyi sinstit,
drept si-t spul, mal rar s'or gasi. Zineri-so da zuncanii,

intri iiie. Cin colo la numaratoari, si gase§ti §i iel cu do!
zuncani §i socru-so cu dol cai to pl-on ima§.
Ghlorghe — Atuns leu di colo si dzic? Las si ramii
zineri-neu... leu mi ratrag . . . No fost la §tiin(a m6 ci iel
§-o dat zuncanii, insi dac'am vadzut a§i, §i §tiu ci iel n'ari
di undi ... si si fac ? Las mai ghini pi dinsu $i ramii

Ieu. Mai lesni m'oi invirti ieu Da, vini vremea n
fell §i chipuri, da tot mai di grabi fasi un chip, la nevoi,
unu mai batrin dicit sel tinar. Pi Iel ii intind in tati par-
îli, noi am mai scapat.
Goe^tf — (com. de D. G. Georgescu, inva^tor).
Digitized by Google
Digitized by Google,
BOTO$ANI
Digitized by Google
Digitized by Google
ii^Hmtimtfmimmmaik
BOTOSANI
i
Sici Floar6
Toadir o dat di beleaua nacazului.
lui
S'o condrat cu presectu 2 par' I-o luat 2unca §1 sici I-o vin-
1
dut-o la Hirlati. cunparat-o Molsa Gitlan cu opspresi

fransl. Gligori II spun6: „Floare, $adz, Floare nu ti puni cu
presectu, Floare hai. Capu pleacat saghla nu-1 tai J-ai
tt
.
gasit! Moari stricati.

facut §i e ca figanu cind in loc di fe$tili o pus
busl la luminari, di nisinu arde. Amu-i mai ghini daci
o dat sinste pi ru§ini?
Hirlû — (com. de D. Const. Gheorghiu).
II
Mai, ca popa ghini sl-o dusi, ales aista dila nol, nisi
nu mai ari chip.
Si fasi lei si drezi, mai cu ghini§oru mai cu tflumi,
malcu dragu parintilul o ?jurughe$ti mai dihal die mini.
Da la vari nu lucru la dinsu si §tiu ghini d ri-Ie
mama. Popu§oI am aproapi o cutile cu chibriturl. Mi rog,

is chlabur cu tril came§, una 'n sat §i doui 'n E§I. Las
ci ghini o dzis sini o dzis ci dila popi §i dila Zidan nisi
dracu nu lesi cu farmatura 'n barbi.
Hirlau — (com. de I). Const. Gheorghiu).
>S'a certat.
•I'crceptorul.
8857 31-
,
Digitized by Google
530 BOTO$ANI
III
Doamni, doamni, mai fimei. D'apui cu zupinu Cos-

tachel so cu diochlu. An si-I torn o calcavuri di
trecut
ar' si pomineasci §i tH a dila mi-sa. Sici dl-o sitamini n'o
calcat pragu §coliI, §i noi gindim ci lei si fasi dobi di carti,
da lei si bufte§ti di somn. Vedz ci profesuru ista nu-i cine
la inimi ca sel si-o fost. M'a chiamat dl-o parte §i fil-o
spus: „Mo§ Ghlorghi, iaca si §i iaca cum.... §tii ca si nu

mi pui amandi".
la
D'apui doari n'ol da ieu cu crus6 pisti Costachel.
Or! an si-1 fac om orl an sa-1 cotonoiesc.
HirlSu — (com de D. Const. Gheorghiu).
IV
Sici iara o cucoani bogati §i av6 o fati. Amu odati

si primbla cucoana cu fata pi ultyi §i li-o i§it in cali un
sarac §i saracu seala o serut si-I dei sinsi bani. Cucoana
o scos sinsi bani §i i-o dat. Atunsa saracu I-o dzis cu-
coanii: „cucoani, fata dunitali ar'si traiasci c'un om mort.
Orisl-a fasi tot nu scapi di dinsu". Dac'o audzit cucoana
a§i o luat pi fati §i pi vezeteu §i s'o dus incotro i-o 'n-
dreaptat Dumnadzau.
dus cu trasura; §'amu dila o vremi o azuns
§i tot s'o
pintr'o paduri §i iara 'nainte lor un dial mari c'o trebuit
si si scoboari cu taîi pi zos. Amu, numa si vedi fata
inaint6 ii on palat frumos Jji dinainte palatulul o florarii

mindri. §i Iara portili di$chisi §i s'o dus fata si iei o floari.
Da cind si iasi, porîli s'o 'nchis §i i£ o ramas acolo.
Dac'o vadzut §i vadzut ci n'ari nisi un chip si Iasi
di-acolo, §-o luat dziua-buni dila mi-sa §'o 's ci: „si vedi
44
c'a§i fii-o fos soarta ! $i s'o 'ntors mi-sa acasi.
Amu, dupi si s'o dispaît fata di mi-sa o 'nseput a
imbla pin palatu seala. $i s'o dus in intila odai §i n'o
Digitized by Google
BOTO$ANI 531
vadzut a doua odai §i iar n'o vadzut

fiinica, §i s'o dus in
fiifiica; o vadzut on imparat mort
cind s'o dus in a trila
§'o moltime di-a oasti, da tat mort- §'o gasit o carti lingi
imparatu $i scrte intr'insa a§i: „sini a seti cart6 asta
§apti ani, $apti luni, §apti saptamini, .§apti dzili §i §apti
sasuri aseia nl-a si sotii".
Di-acol6, 16 dac'o vadzut a§i luat $'0 setit §apti ani

intr'una §i n'o durnit di loc. Amu, intr'o dzi, cind set6 Ie
a§i, numa si audi strigind pi sus: •
„hal la roabi di vin-
dzari, hai la roabi di vindzari" ! fe, cind audzit, o
'ntreabat cit i-o roabi. Asel6 cari iaraii roabi dzis ci
doui rubli. Atunsa fata luat §'0 cumparat roabi §'0

pus-o si s£teasci 'n locu ii, §i 16 s'o luat $i s'o culcat si
doarmi oleaci, ci tari iara ostiniti: mi rog, daci setisi §apti

ani 'n §ir!
mai oamini buni, §apti luni, §apti sapta-
$'o durnit,
mini, §apti dzili tot durn6 'nainti §i nu si mai scula.
§i
Amu, roaba seia in timpu ista tot setit inainti pani si

s'o 'mplinit §i seli $apti sasuri. Cind s'o 'mplinit sell §apti
sasuri o 'nziiet imparatu §i cu tati oaste lui. §i s'o apucat

imparatu §'0 luat-o pi roaba seia di neavasti $'0 facut-o
'mparateasi.
Di-acole, o's ci 'mparatu 'ntreabat sini-I asel cari
doarmi. Da roaba, cari si facusi 'mparateasi, fasi: „ei,
u
sini si sii? la o roabi di-a meli ! Atunsa s'o sculat din
somn fata cari setisi §apti ani §'0 vadzut ci roaba pi cari
dasi ie doQi rubli iesti 'mparateasi in locu ii; da n'o dzis
ninica'o tacut morcu. Numa ci ve§nic iara scirghiti. Da
imparatului i-o vinit in minti ci trebui si sii seava la niz-
loc. Amu, intr'o dzi spus imparatu ci si dusi *n seia

parti §i vr£ s'aduci la fi^ticari om dila curte lui citi Seava.
9*o 'ntreabat pi tat si si li aduci. Di-acol6 'ntreabat §i
pi fata sei scirghiti si prezant si-i aduci. lar 16 o spus

si-i aduci crusiti, un cutit §'o oglindi.
Amu, dupi sl-o vinit imparatu din se£ parti o adus
§i fetii silil scirghiti crusiti, cutit §i oglindi. Di-acole ie o
Digitized by Google
532 BOTO$ANI
muliafiit imparatului pintru prezant §'o luat §i s'o dus

intr'o odai, o 'nchis u§a cu zavoru pi dinuntru §'o 'nsepuL
si plingi $i sispui: „dragi crusî, dragi oglinioari §i dragi
cutlâ§! leu am setit In carti §apti anl §'am vadzut ni§ti
roabi cari dzis6u ci-s di vindzari §'am cumparat-o pi asei ;
cari-I amu imparateasi si Ieu m'am culcat^'am adurfiit $i cind

o 'n£ilet oast£ §i cu imparatu ieu duritem. §i roaba o
dzis ci 16 o setit,, §i 'mparatu o luat-o pidinsa di neavasli,
lar leu am ramas roabi 'n loc
tt
! §i si zalu£ 16 a$a.
Da imparatu §i cu logofatu imparatului asculta la

u§i, s'audi si vorbe§ti. Amu 16, dupi si s'o zaluit cum o
'n§alat roaba if pi imparatu o luat §'o inseput si dzici:
„oglin£oari, vedzi-mi! Crusiliî paza§ti-mi! Cutita§ iniun-
ghii-mi!" Atunsa imparatu o stricat u§a, o sarutat-o §'o
facut-o 'mparateasi, iar pi roabi o spindzurat-o.
lar Ieu am incalicat pl-o linguri scurti
S'o bag in gura silui si n'asculti.
Criste^ti — Mariia Mascan, 50.
Unu av6 o oai di §apti anl §i nu mal fata. Dl-acol6

iel dac' o vadzut a§i o luat-o §'o dus'o 'ntr'o paduri
dlasi. §'o lasat-o acolo. Amu oaia si 16 §i si dusi pin pa-
duri. Pin paduri s'o 'ntilnit cii-o hulpi. Oaia o dzis hulpii:
„hai §i"ni-om prindi fra{ di crusi". §i s'o prins oaia §i
cu hulpia fra( di crusi. Amu hulpia fasi citri oar

— Hal 'n spri sat.
— Nu marg in sat, c'amu am vinit di-acolo.
— Apu atunsa hal pin paduri.
— Hal!
Si due il pin paduri §i s'intilnesc c'un lup. Amu fasi
hulpia §i cu oaia citri lup: „hal §i nl-om prindi frat di crusi"
Lupu s'o prins. Fasi hulpia:
Digitized by GooqI
BOTOÂNl 533
— Pi oai s'o chemi cumatra Paraschiva; pi mini cu-

matra Ileana §i pi dunata cumatru Grigori.
— Ghini, las si ramii a§i! fasi lupu.
Amu si Teu due spri sat dupi vinat.
tustril §i si
Hulpia intri 'ntr'o ogradi §i o 'nseput a si 'nvirti pi lingi

poiata cu gainili; lupu §i oaia ramin in drum. Da lupu
'nsepi si sersi pi oai cit il di grasi. Oaia 'nsepi a behai
§'a racni. Hulpia si 'ntoarsi si vadi si-i. §i fasi citri lupii:
„da si tl-apusi di rupi eozocu cumatril Paraschivii"?

Lupu-o 'nseput a si zura ci feritu-o sfintu, nu! Hul-
pia fasi:
— Nu ti cred, cumatri Grigori, ci doar ti-am zapsit 1
cind lara si 'nsinghi colîi in cumatra Paraschiva.

— Zau ci nu, mi zur pi si vrei, cumatri lleani!
— Hai §H iura! dzisi hulpia.
§i marg cu tatii in ogradi undi lara un lemn gros di
steaiar o lecutf dischicat §i cu pana 'ndischicaturi, pisani

s'o munsit omu si-1 dischisi §i l-o lasat a§i.
— Viri laba isi, cumatri Grigori, §i zuri ! fasi hulpia.
— taca 2ur, cumatri lleani, daci nu mi §tiu iino-
vat, zur!" §i viri lupu laba 'n dischicaturi. Hulpia scoati
ghini$or pana, dischicatura si strinzi §i prindi laba lu-
pului, virtos. Lupu o 'rtseput a schelalai — schelalau, sche-

Da hulpia fasi: „vedz, cumatri Grigori, bataia
lalau. lu
Dumnadzau pintru c'ai zurat strimb. Ramii sanatos ci
noi ni dusim\ $i s'o dus oaia §i cu ;hulpia la paduri, da

pi chel6 lupului trebui si si luat omu seala v'o sins! lei.
Criste§ti — Patru Sobanu, 60.
VI
— Mi due la notariu si-fil fac un condrat.

— J i-1 fac, Frundzoai, da uiti si pini una
: alta du-ti
$i-nl puni ni$ti fasoli'n gradini. J-oi da patrudzasi di bani.
'Surprins.
Digitized by GoogI
r
534 BOTO§ANI
leu IKi §i mi due §i-I pun

gradina cu fasoli, douf-
tati
dzasi di pra£ini. Dl-acol6 vini A$tept si-nl dei condratu

lei.
§i paralili — da lelfasi: „dl-amu si ti dusi, Frundzoai, si-fil

pul fasoli la ogor". Av6 patrudzasi di prazini la Mascan.
Da leu dzic:
— Asta n'ol mal fasl-o! §tiu leu undi \iA ogoru? Cum
si mi due si-{ pun fasolili'n ogor strain §i s'avem di vorbi
pi urmi? Hal, dunata §i-nl arati uni, §i t-ol puni.
— Apui nu, ei am treabi la primarii.
Sta $i mai ginde§ti, pi urmi fast:
— ifii pari rau, ci n'am arat inci la cuconu Aurel
ci nl-al puni acolo. Ni-al puni acolo patrudzasi di prazini
§i la ogor patrudzasi §i pi urmi (-ol da patrudzasi di banl.
M'am ultat $i leu la dinsu — da am dzis: „da, §i fiii
ifil pari rau. ci \-a$ puni". Numa gind£m in gindu Aeu:

atunsi si maninsl tu fasoli cin ti H-oI puni leu! Vedz
dunata; daci dila o fimei vadani §i nevoie§i — §tii-mi
Dumnadzau — vr6 si iucheasci dzasi chei, d'apul inci dila
altf! mal gospodari!
Nu I-am pus fasolili, da nisi patrudzasi di banl n'am
mal vadzut nisi in dziua di adz.
Criste^ti — Marila Frundzl, 40.
VII
Am si pun pi Ghiî a Aeu si faci o petitf di seli
cu drasl, am si lichesc pi dinsa o marcuî di trildzasl di

banl §'am s'o trimet tucma la Domnu Minister!. Las' daci
nu s'o fasi treaba!
Criste§il — PStru Rusu, 60.
Digitized by Google . _.
I '
r
-i ' ' V i !™ # ' nr »
BOTO$ANI 535
VIII
Am un ârc cu Ael alghl.

Gura cu clinjii.
Am un sac cu mac; st& cu gura'n zos §i nu si varsi.

Hornu
Doui lemni odolemni, selealanti mining.

Scara.
Dulsi, dulsi $i pi talzir nu-1 po{ dusi.

Somnul.
La m&tu$a su p&rete §adi tril gain! bogheti.

Geamurile.
Cinilici nititici, nisi di Vodi n'ari frici.

Scinteia.
Aî'ntinsi, ghemi strinsi.

Bostanul.
Ulsicuî verdi, in fundu ii nu si mal vedi.

Oglinda.
Turti pi§ti turti §i la nteluc urdi.
Supt un carpana§, zoac' un epura§.

Furca cu iusul.
UrlHupu la hotari §i s'audi'n seia âri.

Ciuperca.
Cri9te§ti — (com. tie D. C. IordSchescu, institutor).
IX
Cind ii moali vrem£ la Boboteaza ar si sii oaminil

slaghl pisti an.
«
Ca si nu si dioachi copchilu nic si le glod di pi talpa

siboâlil §i i si fasi un bench! in frunti.
Digitized by Google
536 BOTOÂNI
Nu-I ghini di scaldat copchilu duminici dimineaî,

pintru ci cit cre§ti intr'o saptamina da 'napol.
Xu si lasi copchilu singur cit nu-i botidzat; da dacf

esti numa dicit nevoi, apuT trebui di pus o mituri lingi
dinsu.
Duminici sara cind si scaldi copchilu ii ghini si-1 fasi
si pa§asci 'n scaldatoari, $i spore§ti la crescut. vScaldatoar£

nu si arunci afari dupi asfinîtu soarilul, ci atunsa nu
doarmi copchilu pisti noapti.
Cind copchilu ridi si dzisi ci atunsa ii intindi Maica

Domnulul trii mm di aur, iar cind plinzi, pintru ci i li i£.
Sei intii rufi cu cari mbrasi copchilu si sii din ve-

chituri, ca si sii 'n viiaî crul&tori.
Daci suili copchilu pre tari si ?til ci ari trii suileti;

asta din prisini ci mi-sa cind iara gr£ cu dinsu o vadzut
pi sineava aducind api cu trii coli odati. A§a ci pintru
a-1 scapa pi copchil di sullari gre sii fasi scaldatoari cu
api adusi'n trii cofi.
Pimcla gre si nu dei cu chisoru'n pore ori in cini,

c'atunsa cre§ti pi schinarea copchilului supt cheli par di
pore, cari-l inghimpi iji-1 fasi si tipi.
Nu si ie foe sara din odata copchilului, pintru ci i si
furi somnu. Tot df-aseia nu si lasi alghiturile copchilului

afari, in asfinîtu soarilui, nisi si nu doarma copchilu in
timpu siala.
Cind copchilu nari somn, ii ghini a fura somnu dila

alti casi. A$tep^ si'nnoptezi $i cind si vedi lunini la casa
Digitized by Google
BOTO$ANI 537
di undi vr6I si furl somnu, lei copchilu 'n braî $M ara^

lufiina dzicind din guri a§a:
— Vedz asel focu§or?
— Vad!
— Vedz asel focu§or?
— Vad!
— Vedz asel focu$or?
— Vad!
— Du-ti §i ti'ncalze$ti §i 16 somnu §i hodina §i vin'
la manuka fuguâ!
Somnu si furi dila o casi nipriminiti, adicilea uni
barbatu §i fumeia o avut numa o singura cununii, adi-
cilea nisiunu dintr'in§ii n'o fost vaduv §i cununat a doua
oari. Nu si 16 somnu dila o casi cu copchii di nili.
Cristesli — (com. de D. C. Iord^chescu, institutor).
X
polozAnii
Asti vari la Crasun

M'am suit intr'un alun
Si mininc v'o doui men,
Da m'o vadzut seal cu perili
§'o dzis ci si-I las sire§ile,
Ci-s a lui periili;

Da n'am
leu ascultat,
Atunsa lei o luat
Un putrigai di chiatri
§'o zvirlit §i m'o palit
In calcii, drept dupi urechi,

§'am dzacut un an a§i di tari di masali
Ci nl-o chicat unghiile.

Cristestl — (com. de D. C. Iord&chescu, institutor).
Digitized by Google
538 BOTO?ANI
XI
Foai verdi frundzi neagri,

Tati lum6 tat mi'ntreabi
Di si port camera neagri.
A§a port c'a§a ni-I dragi,
Cl fii-I neavasta beteagi,
Da fii-i beteagi dl-o mini,
N'o spalat came§ dl-o luni.
— Da-ni-li si li spal leu
Cu surseli dila trunchi,
Cu le§ii din parau,
Cu sopon dila Hirlau.
CristeÛ — Dunitru Sandu, 35
XII
Foai verdi ninti creaî,

Duminici dimineaî
M'o trimas tata la coasi
^'am cosit iarba pi roui;

S'o rupt coasa drept in doui,
M'am culcat ^'am adurfiit,
§arpi verdi c'o vinit
Zumatati m'o 'nghilit,
Zumatati m'o lasat.
Vin' maicuî §i mi scoati
Dila chin §i dila moarti.
Criste$tl — Dunitru Sandu, 35
XIII
Foai verdi fir matasi,

Cinti cucu sus pi casi,
Digitized by Google
BOTO$ANl 539
T&l flacaii stau la masi,

Nisi nu b6 nisi nu m&ninci,
Numa cu ochii si uiti;
Stau masi 'n suparari,

la
Li-o chicat un ordin mari
Si margi la r&cutari.
leu di cind m'am racutat
Multi lacrafri am v&rsat;
Cum mi scol di dimineati
Lacranili-nl curg pi faî.
Nu-i o sari si 'nsarez

Si nu pling, si nu oftez.
Cinti cucu nercuri, zoi
R&culil marg dila noi;
Cinti cucu luni §i mar(
Tree soldaîl pin Galat;
Cinti cucu vinir6
Tree soldaîl Dunur6,
Marg in £os ca nouril,
Negri ca calugaril,
Nu-s negri di nispalat,
Da-s negri di suparat,
Ci s'o disparît di frat,
§i di frat §i di surori
§i di gradina cu flori.
Criste§tl — Dunitru Sandu, 35.
XIV
Cind laram la racutari
N-iara fa{a ca o floari,
Da di cin m'am corpurat

dzi mari n'am sarbat,
Plug di coarni n'am luat,
Boi la zug n'am in£ugat.
Digitized by Google
.
540 BOTO$ANI
Sarbatoar6 cum vin6

lei in gardi mi num£,
Ini da drumu daci vre
Pin ora$ a mi primbla,
Citl-o oari, doui, trii
§i-nl spun6 si nu 'ntirdzii,

tar slava di 'ntirdzifem
Cu pedeapsi mi trez&m:
Dzasi dzili di 'nchisoari
Pintru-o lead di primblari.
Criste$ti — Toader On(anu, 30.
XV
Amu stau leu si stau, a§tept on seas, doui. leu mi
(in6m, draga m£, ci-I la prim&rile. N'apuc a zaboyi ca di
cin graim §i numa si aud pin tindi hodoronc tronc. Cin.
crap o leaci u§a la tindi si si vedzl? Omu Aeu agh6-§I
purta capu di treaz si lara. S'o fost intilnit la ratu§ cu
Gligori a Popii §i cu ista, cum sorile-I dzisi ... cu Bo-
lohan. Mai GhIorghIe§ in sus, mai GhIorghIe§ in £os, par
l-o v&dzut in ratu§. Curat parci o tunat §i I-o adunat.
Unu da on socan di rachiii, seala on sinieap, par s'o suit

rachiu la titvi. Man, cum vini insepi di pi la u§i: „bre
da drumu, bre, ci s'o'nbatat casula m6 u Amu Ieu jsi pu- .
tem si dzic cind el lara crai comisari? „Mai, omule, ii

minca tu &eava? Iel tasi. „M&I, omule, da di undi vil?"
tt
lei tasi. „Mai, omule, nu cumva tl-ai afumat incotrova?"

- Adicilea ti tai pin cap ci ieu is cam a$i?
Fimei, fimei, mari pacati,
Cin barbatu nu ti bati.
Ghini o dzis sini-o dzis ci fimela nibatuti ii ca moara
nifericati. . . . Gligori a draculul . . . d'apul §i purisile di
Bolohan. Da §i Ieu . .
BOTO§ANI 541
Dl-amu Ieu mi culc.

Flu ... flu . . . ci ghini an trait. la a$a cum is leu,
fa Ileani, cit ol &i 'n vliata an si traesc.
Luparila — (com. de D. Const Gheorghiu).
XVI
Si? Cohîliu? D'apul conîliu doar din pacati an fost

§i ieu. Tu §til, mai Toadiri, pi tinpu cind lara Sava pri-
marl la Cotnari. Vedz daci gasam o £iti gheteagi pin sat
o luam paguba§u vin£ la mini. Adz una,
la mini. Cin si iv6
mini alta, dupi o iumatali di an an facut ca o strachini di
gologani. Fimeia cind H trebufe un gologan lua di pi
politf.
Amu, n'am leu di lucru? mi puni sorile §i leg go-

loganil 'ntr'o naframa §M rapad la primarile. Da Sava, cum
ii iel mehenchi a draculul:
— Module, d'apul aisl ii borti mari.
— Da, cucoani Sava, astup'o §i nata.
— Lipsesc gologani, module.
— Pruteanu o dat la noi izvod di tati paralili si o
primit. $i daci nu s'azung parali au si ti'nchidi.
— leu cind prim6m parale ta6m pi rabu§. Izvodu
1-am prapadit. Rabu§u 1-am insipt in stuh §i nu-1 gasesc.
leu paraH
citi am
adus atite sint §i citi sint atite am
adus. Dac'o luat fimeia di-o sari, diseava, asta nu si chlami
lipsi. Da nu 'nâleg la si vi mai trebui izvod? Nisi u
presect, nisi tu cu leafi, ninici, ninicuî. §'apul tot Ieu zi-
novat? Daci-s prost ieu §i li dau. Li fasl on ghine §'apul

dl-acolo n'audzl? Sic'al si stai inchis? Neam di neamu Aeu
n'o slat inchis, §i Ieu?! . . . Ra s'o mai facut lum£ amu.
Luparila — (com. de D. Const. Gheorghiu).
Digitized by Google
. :
542 BOTOÂNI
XVII
He . . . he . , . hei . . . saracu $tefan-Vodi. S'in£ile lei,
alt! faini s'ar masina. §i cind a si la vrem6 vremil credzf

ci n'ar' sl'niile?
Calu lui il cal, nu §mirtoagi ca a m6. Di una pa§ti

pin paduri, da sini-i poati prindi?
Si? . . . Cuza? ... El, Cuza o fosfmal 'ncoasi. Tatuca
o facut oasti cu Cuza.
Si'n£iie lei ar punl-o di mamaligi Zidanii. I-ar lua
cu pirghla.
Luparila — - (com. de D. Const. Gheorghiu).
XVI11
Ghini o dzis sini odzis ci din pulin prindi omu la ninic.
A<?i an sclintit-o leu cu posasaru ista din Berezlo£I. Mi

due la canâlerle, mi socotesc §i la urmi si vedzl! Asti
vari an facut o suti di praiini di sasiri; cin colo in
condisile sel£ a lui minca
pamint ci n'am dicit v'o lut §i
§aptidzasi §i v'o citeva. Pra§ila an facut patrudzasi $i noua.
Amu, nu ci-( mininci prazinile, da nisi adunaturile nu li
fasi acatar£.
Cuconu Molsi ar si iel cum ar si, da §oil, ardeiu
dracului di contabil, ghini ti mai §urughe§ti. Ar§isii §i
curalile lu tatu-su ! . .
Vatavu Ghlorghi ii fasi chip ci adicilea am prazini

mai multi.
Vorba siluia: sinzile api nu si fasi. Da cinile di §oil
„Ian asculti, Domnu Diordi, sini numiri cu a£eli trebui si
vurde§ti\
Luparila — (com. de L) Const. Gheorghiu).
Digitized by Google
DOROHOI
Digitized by Google
DIN PUBLICATIUNILE
INI8TERULUI W8TRUCJIUMM $1 AL CULT E LOR
OU PfULCJUL
A
M. S. Regelui CAROL I
, GRAIUL NOSTRU
TEXTE DIN TOATE PARTM LOCUITE DE ROMAN)
PUBLICATE DE
I.-A.OANDREA OY. DENSUSIANU TH. D. SPERANTIA
VOL. II
BASABABIA - BUCOVINA — MARAMURE§ —

TARA-()A§yLUI — TRANSILVANIA - rRI§ANA —
BlNAT — SERBIA
GRAIUL ISTRO-ROMANILOR, MEGLENJJILOR

§1 AROMANILOR
BUCURE§TI
Ateliehele Grafice SOCEC A Co., Societate Anonima
1908
Digitized by Google
Digitized by •oogj&i
!
X"*W """ w~
DOROHOI
i
— DzAu a§i, mai Ioane, ci daci n'al on mo§neag

batrin, apul si-1 cumpirl . . . Amu fiindrci ni-am luat di vorbi
dispre alasta (-oi spunc §i leu o pataranle.
Mnadzau sM lerti pi tatuâ, ci-s atfya amar di a! di
atunsa di cind o murit §i tot nu l-oi mai utta, si om
di§tept lara da §i ! di §uguba(lahi §i bun tilcuri ... di
comedie mari... Mi rog da! i( spiin ci cind spun6 lei citi

una di-a lui, apul nol ni taval6m di ris; da lei agh6 zin-
ghc a ridi o lecuâ... adicti!6 a§i numa ca si ni stirneasci
pi nol. Da §i cin da lei a§i citl-un sfat seava, apul cum
ti-l da §i cum tf-1 spun6 nu-1 mai ultal. Ci laga chlar

di alasta m'am §i luat di vorbi, ci ni-am adus aminte di
drasil i§tea di copchil a nil, cum impr&§tii ii maliga a$i
§i nu $tiu ci §i farmaturili-s cu socoteali.
Aiunsesem leu baitana§, da! agh6nl ni£au muste-

Vile, nu tin minte cam ci( ai ol hi avut, da fiindrci leu
iaram mai ridicat intri siilanÎ frati, apul mi lasa pi mine
di umblam cu ârabana a§i. ca la o paduri ... la o moan,
1
. .
o chirile ... da ca puntru casa omulul, ci la casi cit

. . .
nu trebui! mai ales ci si chiami ci la nol iarau §epte

gun. Amu vini rindu si mierg la paduri. Tatuta §ti£
ghini ci noi azvirlim farmaturili di maligi acasi inci fund,
da pi cimp nisi di vorghit nu ramini.
»Caru».
8857 35
Digitized by Google
5^6 DOROHOl
Ca si mi 'nveî lei si nu mai zvirl a§i, si-i da lu!

in gind? '
— MAI Ghiorghlej — fasi lei citri mini — I'ute si-i
mai: tu ti dusl la paduri; maligi ô pus mi-ta 'n traisti

cit o trebuit ... a§i ci chitesc ci tot ari si-t mai ramie o
lecuî di farmaturl. Mai, amu citi discintisi am siarcat
leu cu boala iasta a m6, da cu farmaturl ramasa dila
paduri n'am siarcat, cum m'o nvaât Ioana lu mo§ir Ni-
halachi. laga si ti rog: ci si farmaturl di maligi t-or
ramine dupi si-I minca 'n paduri, si li lezi intr'o peti-
cu\\ §i si fii-li adusl di Hac acasi; ci da! a si a§i, n'a si,
dator i omu si sersi §'apui dI-acol6 sl-a si a si.
— El ghine, tatuti, las c'a§i 01 fase, dzic leu §i 'n£ug

$i o §i pornesc . . . Hadi-hal, hadi-hal... boil 'n puteri, leu
ii cam sil£m. A2ung la paduri. Tal, li cladesc lemnili,
li a§edz pi car una alta soarili tresi di anadzi,
. . . pari
dar §i leu flamind ca un lup nu alti slava. tmbuc leu si
imbue §i mai hodinesc o leaci boil, string frumu§el far-
mAturili di maligi 'n §tlargarl §i o Icu in spri casi, ci vi-
dem leu ci am pr£ 'ncarcat.

Amu cind si cirnesc leu pi drumu slala si fasi citri
Cordare§tI — adictiI6 spri satu nostru — laga bou din brazdi

si sparii di-un drac di bondarl <j'odatA ril-o 'ntoarni 'n loc
$i-fri rupi capitu la §arabani.
Eeel! si mai GhIorghIe§? mi rog, lara
ti fasi tu
amu par'am tras-o. par'am susit-o, am
soarili la chindii §i
invirtit-o, laga ci s'o facut noapte mare. Da! di priseput
a.si ghini la treghl dl-alestea nu mi cam ta6 capu, da di
nevole mam inghizuit di am me§terit-o, di-t par6 ei-s
harda§ vechl... Cu chiu, cu val, am facut-o si si tirile.
Da pftr'sl-am inchipurluit leu caru rii s'o facut foami dl-a§

hi mlncat cit §epti. Si si minincV In traisti mai avem leu
v o dol pepinl muratl, v'o douA casulii di usturol $i v'o
mini di bandraburci 1
siarti, da maligi numa atituca citu-I
duscm taiulii di Icac ... Si dracu si fac? Din prisina lea-
H'artuli.
Digitized by Goo
D0R0H01 547
curilor tatuîi si chler leu di foame? M'a credi Tel puntru

si li-am mincat, ci doar ii om . . . Scot leu farmaturelil,
sell laram si li zvirl §i pi cari li adus6m di leac
pi cari
mai si av6m in traisti §i mininc leu hat ghini§or,
tatuîi §i
ci mi rog nu iarau putuni, or si fost ca la v'o dol

pumni. Amu, nacaiit leu nu-i vorbi, da dupi si ni-am pus
la cale pintisili, o leu insetu la vali . . . hal, hal, hal §i
rasare §i luna, a§i ci cu azutoru lu Dumnadzau aproapi

di fiedzu nopîi am fost acasi . . . Apu dupi si m'am dis-
socalat 1 leu, dupi si-am ragulat caru §i boil, si mal vedzi
sfat! Tatuâ so§molindu-si a§i a lene §i zinghind a§i...
ci adicti!6 mi lua pi§ti chisor, fasi citri mini: „si amu
selilanti si li lasam la naiba; da in adi traista si-ni leu
leacurile, ci agh6 ti-a§teptam tt
.
Cind aud leu alasta am prins a schimba fe(i te{i di

ru§ini §i dzic : „d'apui ... iii . . ; iii . . . ista . . . ci, tatuî, da
leu laram si mor di loami . . . daci nu avem leacurili du-
nitale ... Da ! si nu banue§tl, ci laga ol vorghi leu cu
Vasili a lui Toadir si-J aduci mini liacurl di alestea, ci
mer£i §i lei mini la pftduri".
Siilanî din casi $ti6u il si vre si dzici, a$i ci tatuta

cind o 'ntors capu spri din§il apul cind ii o buhnit a ridi
leu am ramas ca un prost . . . a§i, nisi nu-nl dam soco

teali ci si au ii di rid a§i.
§'apu dupi si ni-o spus ii ci adictil£ si pildi o vrut
tatuta sa-ni dei cu treaba iasta, fasi tatuta citri mini si
citri siilanî: „apui laga, mai baeî, alasta am vrut leu

si vi arat, ci mi doari gura di cind vi spun; si §ti(i
vol odati ci si nu impra^tie^ maliga §i orise alt lucru, ci
si chiami ci nu $tii cum ari si vii lucru sala".
§1 laga a§i li tot spun §i leu amu la drasil i§tia di
copchii,da si vedzi ci pari n'or paî n'or prindi ii minti,

da atunsa or vini ii la vorba m6.
Ghiortenl (Pomirla) — (com. de D. Constantin D. Diaconescu
invatator).
*Desbracat.
Digitized by Google
548 DOROHOl
II
Aho, haho, sara lui vSfintu Vasile,

La mult al sinstit boerl
Si va hii di ghine.
O pornit 2upinu gazdi
Intr'o sffnti di 4oI
Cu doispresi zuncalai
Si cu fisoril lui amindol,
Mai indemna( mai!
La m&ru rotat,
La cimpu curat,
Cacolo mai multi plugurl so adunat.
Intr'o sfinti dzi di vari
De'gh6 o arat §i lei un corn di (an:
Zoili vaili,
Marîli finatili.
aninat plugu 'ntr'un os di rimi

§i l-o facut tat firimi,
§i l-o dus la covallu 1 seal mai mari
Plugu di §i-I togfi6,
Brazdi neagri rasturna,
Griu ro§u ravarsa,
Griu marunt §i arnaut
dat Domnu s'o facut.
Dzise(, mai copchii!
Cind o fost la arat,
Mindri dzi s'o luninat;
Cind o fost la grapat
Mari omat o chicat;
Boerii s'o suparat
S'acasi o plecat.
I-o i§it inainti un fisor
Cu doaui faclii aprinsi'n mini.

Boerii s'o culcat,
l Fierar.
Digitized by Goo
DOROHOI 549
Diminea(a s'o sculat,

Pi ochi negri s'o spalat,
La sfinti icoani s'o 'nchinat,
§i pi sluzl o poronsit,
Calu di i l-o impodoghit.
$i 1-0 scos un cal graur
Cu §aua di aur,
Cu friu di margarintari
Ca la boerii sil marl.
Indemna^, fisori!
strigat cinii §i ogarii
Si meargi dunealul la primblare
Si vadi §i griu§oru dunisale.
Da $i griu lara a§i di mlndru §i frumos
Ca faâ lul Hristos:
In schic ca vraghia
$i'n hir ca mazir£.
Boerii tari ghini s'o bucurat,
Di pi cal s'o disc&licat
$i pin griu s'o primblat,

Schisi-o apucat.
Cind li-o pus acasi pi masi,
Copchiil s'o bucurat
Ci'n casi s'o luninat.
— Mai nevasti, griu nostru-i copt.
— mai barbate, blastamate
Tasi,
Cal samanat §i'n an v'o zasi falsi zumatati. .si
Mai ghini du-ti la Hirlau

§i ie s&siri di-on leu
Cu m&nunchlu di suc&l&u,
Ci $tii ci s£sir §i leu.
lei r&u s'o suparat
$i la Tirgu Siretiului o apucat.
§'o luat sasireli minin^li
Cu manunchlu di floriseli,
Ca pintru copchile tinireli.
Digitized by Google
X
550 DOROHOl
S&serica sei intoarsi

Di copchila s<u frumoasi;
S&serica sei mal nici
Di nevasta ochi§ici.
Minai, b&e\U
Cu stinga sftsira,
Cu dreapta leaga;
Sta znochii ca droghii
$i claile ca nourii.
Dintr'un schic, un nertic,
Dintr'o clai, o odobai,
Dintr'un znop un oboroc.
Sta do! fisori §i si sfatu6:
Aria 'n se loc s'o f&sem
In capu p&mintului,
in iali§te vintului.
Si facf aria di arami,
Cari nimi si n'o bazi 'n sami.
$i m'o trimes pi mini la munti,
S'aduc noaui epi
Suruepi
Citi di-o suti di ai sterpi
Nisi minzu nu i 1-arn v&dzut,

Nisi laplili nu i 1-am supt,
Cu cochita di arzint
Bati schicu la p&mint.
Minat mail
Cu ndrile^suila,
Griu si vintura,
Cu codzili felezue,
Cu urechia 'n sac pun£,
Cu dinîi int&po$a,
La moari rii-1 gat6,

La moari la Ibane^ti;
Da blastamata di moari
Cind o v&dzut atite cari
Digitized by Google
:
DOROHOI 551
Cu povari
pus coada pi schinari
$i s'o dus la lunca mari,
Frundzi n'ari,
Lunca-I Aici
Frundza chic!
Tot in patru si dischici.
Da §i murara§u me§tir bun,
S'o 'nsins c'o aî di lini
§'o luat o cohiî di linti,
Parca nevasta lul s'o scoati din minti,

Ptu, ptu, ptu §i na, na, na,
Moara sta §i si ulta,
Ci cam flamindi iara,
Pin 'o pus mina pi i£
§i i-o tras un socan in §ali
§'o a§&dzat-o pi mAsAli.

$'o m&sinat un tabultoc
§i l-o dus la zupin gazda di noroc.
Da §i zupin gazda ari o copchili(i
Cari aprindi la flacai luniniî
§i $adi cu minicutili suflicati

$i cu sprinsefiili r&dicati,
Bati *n siti §i 'n covati
§i fasi lu Ghi(i un colac indati,
Cu zahar z&h&ruit
$i cu nere indulsit.
Minat, fiscal!
Da dufiavoastri, boeri marl,
§tiu ci pi mini nu v'H supara,
Ci v'ol mal spuni seva

Lua( cheîli §i merzi^ in camaru(i,
Ci esti un sipit cu pfiralu{i;
Pintru a nil flac&e§
Ave( un porlofel cu galbana§,
Xu ni-{ da un galbana§,
Digitized by Google
552 DOROHOI
Da ni-( da o patroanci di sins fransi,

Ci la b&etil nil tari li-s drazl.
Si trai(, si 'mbatrinit.
Vatra — Neculal Cotevanu, 40.
Ill
'nblat fisoru 'nparatului dupi nsurat si s'o 'ntilnit

cu altu, tot fisor di 'nparat. Nisi aista n'o avut parin-
tile. $i s'o pus la vorbi dupi si inbli. Unu dzisi: „inblu
dupi 'nsurat", da sialalant dzisi: „ieu am o sori, cin ridi lesi
trr.ndahir din guri, da cin si chlaptini scoti din cap aur
$i arzintu, da cin plinii api curzi di poti 'nneca lumia. Da
sialalant dzisi: „da-u dupi mini". Da iel o avut o Tiganci
c'o fati slugi la dinsu. $i trimeti pi figanca cu lata §i pi
sora lui pi api la fisoru 'nparatului, cari av6 si iei pi
sor'sa. Iel pi api, D-dzSu §tii cit, sor'sa o flamindzit
Merzi
$i Tig anc i c'i mincat. Da Jiganca o dzis si-§ scoti
seri dila
ochii ci I-a da, da 6 o spus ci nu vra. Dupi si o fla-
mindzit ghini, o scos §i I-o dat o bucîci pini. Pi urmi
seri api. Jiganca dzisi: „da §i sealalant §i (-ol da, di nu
u
nu-( dau razbatut-o satla, 6 16 §i da. Di cole o Hapa-
.
dat-o pi sela 'n api. Seia o 'nnotat cit o 'nnotat §i s'o prins
di Murariu o audzit §i o scos-o pi dinsa
rachiti §'o strigat.
§i o luat-o acasi. Da frati-su s'o dus acolo §i dzisi: „asta \Ul
sora", dzisi: „asta\ E ridi, nu lesi ninici, si chlaptini nu

lesi ninici. El inchidi pi frati-su 'n grazdiu cailor §i-I da
o faliu(i di pini §'un pahar di zin. Da sor'sa a§i chlori

cum lara tot s'o chlaptanat §'o facut dol perl di aur §i o dat
murari(il si vindi. Sinl-a da dol ochi si li dei, da pi parali
nu. E n'o gasit pi nimini, e dzisi iar: Jn du-ti la 'nparatu
$i-i vindi". Si dusi 6 la 'nparatu figanca §i dzisi §i-I lesi
ci cunpiri. E dzisi: ^leu nu dau pi parali, leu vrau ochr.
Fata dzisi: „nuda, mami u da mi-sa dzisi „ihi, hi, dl-amu

; :
dragu mamii, leu dau si leu aleste doui". I-o dat ochii, 6 16 §i
spali, puni unu vedi, puni sialalant, vedi. Di cole puni pisti
Digitized by Google^
:
D0R0H01 553
spati mlnili $i $-0 facut aripl §'o zburat la 'nparatu §i s'o

pus pi copac. Da 6 crusuliâ o avut la git Si I-o luasl '{*!-
ganca §i dziSi:
—
CruSulita m6.
— Aud, stapina m6?
— Frati-fiu-I atel?
— Aisl.
— Si fasi?
— §adi 'n gra£dl 'ngropat pana la 2enunchl §i b£
un paharu^ di iin §i manlnci o bucaîcl di pini pi dzi.
— Da 'nparatu-I acasl?
— Acasl.
— Si faSi'r^
— Dormi.
~ Si dormi ghini §1 si si scoli u$or.
— Da 'nparateasa dormi?
— Dormi.
— Di dormi, si dormi si nu si scoli.
Di col6 zburat iar la murarlu slala. Da copacu
s'o uscat. Da 'nparatu s'o sculat §i taiet gitu la liva-
darlu si paza copasil. A doua dzi vini iar, si puni pi altu
copac $i d2i§i tot ca lerl. §i Iar o zburat $i copacu Iar
s'o uscatu. Inparatu si scoli §i iar vr6 si tai gitu §1 la
slalalant livadarl cari l-o fos pus. Da lei ascultat $i
dziSi: „stal, Inalâte, ci laca cum §i laca cum o vorghit di

-
mata §i di frati-su . Di col£ a doua dzi o adus lumi multi §i
coniurat t&ti ograda si prindi pasarica sela. Cind a doua
dzi o vinit 6 s'o pus pi copac, da 'nparatu nu dunfte, asculti

Sela si grai 6. Da 6 prindi a grai ca si di§ehidi feriasta.
£ intri 'n casi §i 'ntorni minili ?i s'o facut Iar fatl fru-
moasi. Rldi, lesi trandahir din guri. Di col6 dzisi inparatu
„chlaptini-ti
tt
. £ si chlaptini, lesi aur. Di cote chlami §1 pi
frati-su din graM §i spus £I-o patft cu Jiganca. §i 'npa-
ratu o legat pi fata Jigansil §i pi mi-sa di codzili harmasa-
rilor §i ll-o farmat citl-o bucaîci §i lei s'o cununat cu dlnsa.
Tureatcl — Ani{a Bulgaru, 50.
Digitized by Google
Digitized by
m
Google .
o
DM PUBUCAJIUNILS
WWTERUUH IMTRUOJIWIII fl AL OOLTELOR
ou mmluui
A
M. 8. Reqelui CAROL I
GRAIUL NOSTRU
TEXTE DM TOATE PARJ1LE LOCUITE DE ROMANI

VOL. II
BASABABIA
BUCOVINA
MARAMURE§ PUBLICATE DE
TARA-OA§ULUI
TRANSILVANIA
CRI§ANA
l.-A. CANDREA OV. DENSUSIANU TH. D. 8PERANTIA
BlNAT
SERBIA
GRAIUL ISTRO-ROMANILOR
MEGLENIflLOR
§1 AROMANILOR
BUCURE§TI
ATCLIIftKLt GltArtCS SOCEC A CO., 800ISTATI ANOMUiA
1908
Digitized by Google
Digitized by Google
prefatA
In acest al doilea volum incheiem culegerea de
texte pe care am inceput s'o tipdrim acum doi am.
Am ft voit sd concentrdm tot materialul Xntfun sin-
gur volum, dar bogdfia de texte pe care le-am avut
la indemdnd ne-a silit sd trecem peste planul pe care
rd-l fixasem la inceput §i sd impdrfim lucrarea in
doud: de o parte Romdnia, de altd parte celelalte
pari locuite de Romdni.
Dacd tipdrirea a intdrziat peste prevederile noas-
tre, aceasta se datore$te greutdfilor pe care le-am in-
tdmpinat la culegerea textelor din unele regiuni.
Cum o colecfiune de acest fel se da pentru intdia
oard, poate infelege oricine cd procurarea materia-
lului nu ne-a fost totdeauna u$oard.
Exppimdm mulfumirile noastre D-lui C. Damia-
novici care ne-a pus la dispozifiune mai multe texte
din Vla§ca §i Neamf; deasemenea D-lui I. Giuglea
pentru materialul din cdteva judefe (Tecuci, Tutova,
Bacdu, Roman) §i din Bucovina — §i D-lui Papa-
hagi care a avut bundtatea de a controla textele
aromdne.
Digitized by Google
Digitized by Google
TRANSCRIEREA SUNETELOR SPECIALE
ri, sunet intermediar intre a §i o deschis, cum se int&lne§te

in Istria $i in cdteva sate din B&nat.
<5, sunet intermediar intre tl §i ki (ca in serbo-croata).
<5 = c(e), forme ca dard, pidor.
c(i) in
dz, sunetul intermediar intre dz §i g(e) : dzeal = deal.
e = e deschis.
f,
=e deschis din istro-romana care corespunde lui d final
daco-roman.
y= g(e), g(i), in forme ca gand, $oc.
Y, sunetul identic grecesc (in aromana).
n, sunetul corespunzator francezului $i italianului gn:
rief = miel.
6 =o deschis.
p, sunetul din meglenita corespunzator lui I $i a accentual
din daco-romana.
s, sunetul intermediar intre s §i £, ca in Banat, Moldova:
Sins = cincij dulse = dulce.
t&, sunetul intermediar intre / §i cfe^: t&e du&^teduci.
ft, sunetul identic grecesc (in aromAna).
z, sunetul intermediar intre z <i j: &oi=joi, iinere =
ginere.
y, sunetul rezultat din palatalizarea lui v dinaintea lui i:
yin = vin.
12607
Digitized by Google
Digitized by Google
BASARABIA
12607
Digitized by Google
Digitized by Google
BASARABIA
i
Foileana §'o aluni,

Colo'n vali pi la stint
Tresl-o fati §'o batrini,
Citl-un toi&el in mini.
Fata mer2i l&cr&mind
§i din gur' a§a eintind:
„Foilita bob naut,
Maiculiî, cin mi uit
Colo'n luncl pi§ti Prut
Un' AM satu §i casuâ,
Frazil, tata §i manuka,
Mi cuprindl-un foe §'o pari
Cole, isl, la inimioari.
Numal foai m&rgarint,
Di cin Rusu o vinit
Pi$ti noi, n'am mai avut
Vesalii ca'n trecut.
Toati lumea parci plin2i
§i di 2&li cisi stinî:
Oleo foai lozioari,
Rau ni-I dor di c£su§oari,
Di livadi §i di moari,
§i di flori §i pasareli
Cairi*m cinta cu z&lf.
§i AM dor, maicufr tari

§i di bol §i di-ogoFu cari
Digitized by Google
BASAHAB1A
Fasem pine, papu§oI

âlungam multi nevol.
Numa foai mar rotat,
Rusule, neam blastamat,
Pi la nol la sl-al catat,
Lini§tea di nl-al stricatV
Osindi tl-ar §el pacat
Mari, greu §1 nilertat!"
DftnutenI — Neculal Gologan, 65.
II
Foilita lozioari,
Prutule apl vioari,
Prutule volnic barbat,
Si-m tot vil, bre, tulburat?
Doamni, Doamni, cum nu pot
Si ti sorb ca pi un strop
$i si tree la fra{ in {ari,

Ca si scap di foe §i pari!
Leana foai §'o para,
Doamni, doamni nu ploua,
Poati Prutu a saca
§'or ramin6 chetrHi,
Si li ardi soarili,
cu chteoarili,
Si-1 tree
Si-m vad surioarili.

Daouteni — Neculal Gologan, 65
III
Foileana tril laleli,

Pi df-asupra casil meli,
Sufll vlntu'n valureli,
§i-nl adusi dor §i iali,
Dor di frat §i di surori
§i dl-aseli mlndri florl,
Si'n razoari cule£6m
Digitized by Google
BASARABIA
§i cu frazil mi glucam.
Oleo foai lozioari,
Zalea mamil mi omoari,
CIn glndesc cum 6 ml plinii
§i minutlli t§ frinii,
Foileana mar barbat,
Rusule, neam blastamat,
Di-a ta uri am fu£it,
Paring cas'am parasit,
§i tot umblu, rata§esc
Di nu §tiu cum si traesc.
Foiliâ §'un dudati
Dei-k dei-{ Dumnadzau
Ni6I mal ghini, nisi mai rau
Didt numa cum §tiu leu:
Si ti u§tl cum si usuci
lerbuliâ di pi lunci
Cind o ardi soarili,
Vintu §i cu brumili,
2eru §i furtunili!
Danutenr — Neculal Gologan, 65.
IV 1
Frundzullani margarit,
C!n matcuta m'o facut
Tari ghini i-o parut;
Cind o dat la leginat,
AtunSI rati m'o bl&stariiat.
Din chisor mi legina,
Din guri mi blasUJma.
leu di cin m'am ridicat
M'am pornit dupi 'nsurat;
Nou âri am tulburat,
•Textele dc sub n-rele IV-XI slut rcproduse dupft Madan, Sumpine.
Digitized by Google
BASARABIA
Nou cal am obosit,

Nou §ell-am risichit,
Nou friiâm discusut,
Nou ghisl-am displetit,
Pi Chirutf nl-am gasit
§i vinerl c'am logodit,
Simbati nunt'am pornit,
§i duminici am aiuns,
Mi-sa 'n poarti fil-o e§it
Cu par galbin displetit,
Cu lacrafil pin'in pamint,

§i din gur'o glasuit:
„Luat calu Airilul
§i caruâ nunulul
§'o purta( pin bosuioc,
Cum si prinbla Chira'n ioc;
§'o purtat pin calapar,
Cum si prinbla Chira'n par*4 .
Virzire^tr.
V
Is in vali la izvoari
Cre§tI-on nuc cu frundza rail,
Cint'on cue di si omoari.
La truchina nucului,
Dzasi makra cucului,
Nu $titi dzasi ori si fasi,
Da guriâ nu-I mai tasi,
Dar mai sus pi rimureli

Cinti doui pisireli:
Una cinti glas mai gros,
Pintru-a nostru traf frumos;
Alta cinti glas supîri,
Pintru-a noastri streiniri;
Pintru-a noastri streinari
La toati masa oftari,
Xis pamintu roadi n'ari,
Digitized by Google
;
BASARABIA
Ci ticilos fti-i vonicu,

Cum §-a mincat cunpitu,
Cunpitu di voni&ii,
Di nu 1-ar mai av£ 'n veSii,
In vesila vaculul
La poarta 'nparatulul.
Chiîneu.
VI
Frundzi verdi mirisluni,
La focu cu dol tasiunl
Fac fliciii rugfi&luni,
Ca si moara mo^nezil,
Si'fei il babili.
Da Si-Om fasi nol, fetid?
Ni-I mihala mititicl,
CH flicii ni si ridici
Pi tot babili-I apuci,
Si fasim on rivi§al
Pi-o frundzi di pitrinjel
IM-a §i riviâlu prost,
Si lisim tot cum a fost.
Da baba firmicitoari
Inbli pi dracu calari;
Da §i mo^neagu draculu!
Cu niravu calului
16 rasteu iugulul
Frinfi cornu draculul.
Chiîneft.
VII
Frundzi verdi mar rptat,
Pui§or t-a si picat:
Tot cu vorbi m'ai purtat,
Cu cuvintu m'ai legat,
Digitized by Google
8 BASARAB1A
Ca pl-on doghitoc di gard,

§i flimind §i nladapat,
Par' cl V am f°st iinovat,
§i dac'am §i fost 2inovat,
Micar apl fil-al si dat,
Dar m'al lubit §i m'al llsat,
Mai ca pl-o copchili,
lubit
M'al ca pi-o striini,*
lisat
M'al lubit ca pl-o cucoani,

M'al lisat ca pl-o sirmani.
— Oh, dragi pulcuja m6,
Nu cita'ci tac §i tree,
Da cu ochil ti pitrec;
Nu credi ci ti-am lisat,
C'asestla-s vorbi dia sat.
Truênl.
VIII
Frundzi verdi patrinjel,

Lelita cu testemel
N'ari vaci cu ii\el,
Numal bor§ cu pastel
§i puni §'on patrinjel,
§'amu plinii §i suschini,
Seri brindzi cu smintini.
Leli(I, di n'ai capot,
A murit la pod on pore,

Jipoafe-1 $H fi capot:
Lelitt, di n'ai colan,
A murit la pod on cal,
Jipoate-1 $l-\ fi colan.

Lelio, nu ti legana,
Ci rochi(a nu-I a ta
§i casinca tot a§a.
Truênl.
Digitized by Google
!
BASARABIA
IX
TOMA LUMO$
Hanea-Manea cinchilor,
Stipinu monitor
lei pi cal incllica,
Mo§Iili 'ncuniura;
Gisfi lerbili plscuti;
Glsa apili biuti.
NiS nu prindi, nis audi,
Dar Sini-i W apili?
— Mil Toma cu turmili,
Tu apili fil-al b&ut
§i lerbili fil-al piscut;
Nis on ban nu nl-al plitit.
Toma din guri dzls6:
— Tu si-i Seri leu {-ol da,
Dl-ai§ea nu m'alunga,
Ci Al-o fost iarna mari
§i nam banl di cheltulali;
Dar tu strein $i leu strein
Aidi ghini si triim.
Tu-I cosi lerbili,
leu ol tundi oili
§i nl-om inpl6 puniili.

Fra^ di crusi, doamnl-aiuti
Dar pi Manea si-1 ascutyl;
Si-I d6 Manii ascultari,
Ci lei il frati ma I mari.
§i covoru-fil a§tern£
§1 lumea si grlmid6,
Mari sinsti-m fa§£.
Pi Manea fii-1 tot chite
Di disuplu briului,
La fiijlocu trupulul;
$i odati ni-1 &inst6,
Digitized by Google
10 BASARABIA
Cutitu'n chept ci-I pun6,

Incilica §i-m fu£6,
Manea singur. rimin6
§i zos ci si pleca,
Maîli ci-m lua
§i in co§ ii a$idza
Cu chinga si'nsin£6
Dupi Toma si lua
Di diparti-1 a2unz6,
Pin negurl fii-1 zir6
§i din guri H dzis6:
— Alelel Toma Lumo§,
Di &i al fost minSinos,
Di m'el dat ma^li £os?
§i la lupti si lua
Intr'o 2oI dimineaâ;
Intr'o dzimari di vari
Di dimineatf pin'in sari:
Clnd soariH indisari,
Pi Toma ci ni-1 oboari

Toma-I cini spurcat,
Manea-I cre^tin botizat,
Di dinsu ci s'o'ndurat
§i o groapi i-o sapat
§'acolo 1-a astupat.
Toma av6 fluera§,
Fluera§u lul di soc,
lar cu glasu di foe:
§i pi mormint ci iel pun6
§i vintu ghini ci tra4£
Singur flueru dzteS:
„Scoali, Tomi, din mormint,
Ci oili t-au vinit
$i patrudiesi di meoari,
Toati la lini gilghioari.
Digitized by Google
1
BASARABIA 1
§i cum plinzi o raeoari,

Parci-I sorioari.
Scoali, Tom!, .din mormint,
Ci oili t-au vinit
$i patrudiesi di &obani,
Tot H* erafl ver * primarl,
Verl primarl §i veriôr
Ficut din patru surori,
§i patrudzesl di berbesl
Cu coadili pi teleti;
$i berbeSI ca a lul
Nu si afli a nimarul;
Cu coarnili bel&ugati 1 ,
Cu aur, cu arzint suflati.
Scoali, Tomi, din mormint
§i pome^ti oili
Si tirasci 2 ierbili,
Si moari §irpoaisili,
Si risai sluper&ili,
Si culeagi tetili.
Tru§enf.
X
V I D R A
Vidru§ci din Jarigrad,
Fati di viziri bogat,
Si ieu di cind tl-am luat
Tu on cintic nu m'el cintat;
Ian cinti-ni on cintisel
Cu cuvinti birbite^ti
§i cu glasuri muere^ti;
£ sama di-1 potrize§tI.
— Ba, Stoeni, n'oi maF vra.
Untoarse.
•Sa bata, sa netezeascS.
Digitized by Google
:
12 BASARAB1A
leu (ii cind Vol clnta,

Viili s'or risuna,
Hotfl ci s'or di<jtepta,

Dupi nol ci s'or lua.
Slolan ci si minte,
Vidril o palmi-i $terz£,
§i Vidra si minte
§'a cinta ci in£ep6.
Cind 6 prind£ a cinta,
Viili si risuna,
Hotfl ci si dujtepta
Piuna§u-m audze
§i din gur'aâ dzis6:
— Ian audz-o, Vidra m£,
Carl-am logodit cu 6
A aiuns-o jalea m£.
§i armili-§ insin£6,
La $leah mari ci e$6
Cu din§il si intiln£
§i din gur'a$a dzis6:
— Oh, Stoeni Procovisi,
Cichitanu pi voniSI
Si ti prinbli tu pl-aisl?
Pi-aiî-s locurl cu vami
§i mai rari vonisi si afli.
Di pi Vidra din cu§ini\
Cisi dore§ti sa-( sii dzili;
Ori hadem §i nl-om lupta

§i cari a dovidi
Asela birbat i-a si.
— leu pi Vidra nu t-ol da,
Cam luat-o cu luna

§i si i-o due maici-sa.
$i ia iupti si lua
l
Fundul cftrutei.
Digitized by Google
3
BASARAB1A 1
tntr'o zol dimineaâ,

Intr'o dzi mari di varl,
Di dimineaî pin'in sari.
Cind soarili in disarK

Pi Stolan ci fii-1 oboarl.
Stoian din guri dzi£6:
— Vidru§ci soîla m6,
Puni mina'n Sel poclit 1
1
lestl-on cu(it raistuit
Dila m!-ta zuruit,
Ci mi vedzl la §i hal sint.
Vidra din guri dzls6:
— Ba, Stoeni, n'ol m'al vra
Ci Sini a dovidi
Asela birbat ftl-a Si.
Stolan cind audz6
Lul lacrifiili il cur26
§i la Dumnedziu gind£,
Cu inima la nisip,
Cu gindu la Domnu sfinf,
Dumnedziu li aiuta
§i 'n unghii fii-I lua,
In p&mint Ai-I turna,
Cu colb Ai4 acopir6,
Siniili fti-I povid6*
§i pi tot AH usid6
§i 'n bri§cl si su6,
La cisichii mer*6
§i din guri a§a dzis6:
— Vidru§ci soîa m6
La pristol tu ti-al iurat,
Cu mini ti-al cununat,
*Cutie.
•Ascutit.
*Ii umplea.
Digitized by Google
14 BASARAH1A
J-a trebuit alt birbat:

Si Ian scubor din cu§lhi
§i poftim lia clsichii.
§i (itili il t&6,
Pi tibia mi li pun6,
La maici-sa si du§6
$i din gurl II dzl&!
— Soacri, soacri, poami acri
M'el dat sifca si tin casi,
O Stoeni Procovisl.
Cichitani pi vonisi,
Hal si bem 91 si mincim,
Nisi di pomani si nu-I dim.
Tru§enl.
XI
BOGHEAN $1 CU BlRGAN
Frundzi verdi lehu§tean
Pisti Prut in sela mal
La cri§muta lu C&siean
B6 Boghean §i cu Birgan
§i cu tata lul Stoean
— B6, Bogheni, nu pr6 be
Ci potira-I pI-acol6.
— Las si sii, ci nu-m pasi,
Ci pu§culita dreasi
ni-I
§i $ed cu Birgan la masi.

Tru§enl.
XII
COZMA §1 CU DAFTA
Pi^supt dialurl, pi supt munÎ,
$adi CozmulisI ascuns,
Cosma $i cu Dafta
Carl-au pridat haznaua.
Digitized by Google
HASAHABIA -J5
Domnu ci i-o prins

§i'n temniî I-o 'nchis.
~ Dragu malsil Cozmulisi,
Si mar bei; si mal maninsl?
— Maninc putregai di fag
$i beu api din bilhac
§i cint temntyii cu drag.
Malca m6, milcuta m6,
Mi rog du-ti la domnii
$i ti-I ruga pintru mini,
leu micar c'am fost om rati,
Da sint tot din trupu tati.
Du-ti, maici, la domnii,
Bati'n ptirti si-t discui,
§i ti r6gi pintru mini.

Malci-sa ci si dus6
Bite'n p6rti, discui,
fnzenuch6 §i-m plin26
§i din gur' a§a dzis6:
— Of, D6mni, Miriia Ta,
Mari iesti nila ta,
Mi rog iartM pi Cozma,
Ci nu mai p6ti rabda
Di §ueru $archilor,
Di riclitu bro§tilor,
Ci-i br6sca ca scafa,
Pui di §arpi ca puha,
§i ?arp6ica cit grinda,
$i fati'n UJtl lujia
§i 2ime§ti temnita
§i patime^ti Cozma.
— Ba, ba, ba, nu l-ol ierta,
Ci fil-o pridat haznaua,
§i haznaua 'mparatesci
Iera gata s'o pornlascfc;
Lasi'n temniî si putridzasci.
Digitized by Google
16 BASARAB1A
— Da daci nu l-ol lerta,

Cu amar tl-ol blistama,
§i sU\ m6ri Domniâ,
§i si ti 'nsorl di tril orl,
§i si fasl nou fteorl,
§i la urmi o domnitf
Cu paru lasat pi (Hi,
Si can api la temniî
Nou anl §i nou dzili,
S'ajungi §i 6 ca mini.
Si vadl jale pi lumi.
Domnu fiili i§ fls6
§1 bilauru ta6,
La Domnu in curti ci ard6,
§i ardi $i lumineadzi,
Cind §ad boeril la masi.
Bilauru mari 'n cap,
L-ar inghit! nerugumat;
Bilauru mari 'ii guri,
L-ar inghiti ca pl-o aluni.
Truêni — (Z. Arbore, Basarabia, 185).
XIII
Frundzi verdi $'o sulSini,

Doui florl intr'o gradini
Ca doui surorl di mini:
leu mi plec si H-afiiros,
leli si plead pan! glos;

leu mi plec si li apuc,
leli si plead la pamint.
Tru$enr — (Z. Arbore, Basarabia, 185).
XIV
Dl-a$ atuntVn slrbitorl
La Pa$U la Floril,
Digitized by Google
BASARABIA 17
La claci la §idzitoari,
La cules la til;
Anicu(a §61 frumoasi,
Ibovnica ra6,
Cum 2oaci pi dinainti
Ca o turtur6.
Dila una pin la dou
Florisici nou,
Dila dou pin la tril
FloriSici 'ntil;
Dila tril §i pin la patru
Dzac puicu^'n pat,
Dila patru pin la sinsl
A m6 pulci nu-i aisl.
Tlpiliuca.
XV
— Buni calla, lupule,
Nu til-al vadzut oili?
— Li-am vadzut $i ll-am pascut.
Pin pirloaiP-s tot svirloaii,
Pin cachitf-s numal fi\\i,
Pintr'o groapi cu urdzisl,
Ni-I plin trupu di be§isl;
La flntina lul Gheorghitf
Numal capiti di nelu^l;
La flntina lu Ion
Numal capiti di Aeol;
La flntina lul Vasili
Numa? capiti di oi bitrini;
Dar la capu §antului
Dzasi capu (apului.
DInSenr.
l
PIratnt care a fost arat $i pe urma lasat sa se pSragineasca.
12607
Digitized by Google
18 BASARAH1A
XVI
BKATU
Supt poali di codru verdi
zari di foe si vedi;
§&d vonfeil codrulul,
Nu $tiu-s noaui or is dzeSi,
Or! §i pisti suti tresi.
La Aijlocu codrului
Beu fesorii Bratului
Cu Dobrea Ploscariulul
§i-m inchini din ploscuî,
§i ploscuâ-I di-o vedriî,
Di-o vedriti §'o oca,
Cum ii ghini dl-a 'nchina
lari sor!-sa Soîâ:

— StanSIule, Stanslule, hai!
Ian inchini $i nu pr6,
Ci nu $tiu vintu di hue§ti
Orl potira tropie^ti.
— Sori, sort, sorioari
Niî in sami nu baga,
Ci flinta d'oi slobozi,
PatrudzeSI c'oi obori.
Nisi cuvintu n'o sfir§it,
§i potira c'o sosit,

Ci flinti o slobozit,
PatrudzeSI c'o oborit.
— Stanslule, Stanslule, hail
Ian di-ti tu dz&u legat,
Si nu merzi la E§i stricat.
— Qchitani Calaoari.,
leu ti las di marturii,
Ca si spui tu la domnii,
Ci fii-$ ari Bratu,-fil ari,
§i rii-§ ari doi fiSorl
Digitized by Google
BASARABIA 19
§' amindoi is negustorl,

Di a(in calea la strimtori
§i fti-§ ari Bratu,-fil ari
§i fti-§ ari o fati mari,
Di inbli pi hil (cal) c&lari
Cu sinSI tocurl di chistoali,
Di potiri habar n'ari.
Ci a voastra poronbreli 1
Nu pr6 stau la nol in cheli,
Numal plunbuôru di-ariint.
Strici rau ci la vonic.
Nisporeni.
'Porumbrele, adicl alice.
Digitized by Google
Digitized by Google
BUCOVINA
Digitized by Google
Digitized by Google
BUCOVINA
Minastirea Volovaûlul i facuta di §tefan-Voda, le
scris d'asupra u§i.
Numal care are minte §tile, alti nu. Intrebi: „$e-o

a u
spus popa la bis6rica? lei: „Am auzit setind, dar nu $tiu .
— leu §tiu. Azi o setit ca tril anl §1 tril lunl o stat seru
inchis, §'o fost foamite mare, §i n'o pluat §i §e s'o gasit
pa pamint s'o mincat tat. lera o vadana saraca §i sflntu
Ilile s'o rugat catra Dumnezeu plntru vadana §'o dat

drumu la Sen
Amu ma due, c'am lasat fisoru 'napol cu caruâ §i
nu mal vine.
Volovaf — Dumitru Vicol, 45.
II
Nu pr6 §tiu leu a$6 mult'e. lesti goc $i striga fisoril;

da lo nu umblu la goc, la §e?
Se sa-t spul?
Nuntfe s'o facut d'estulle, v'o doiia dzeSI. Am mal
fost; la tate nu.
Oaminil traiesc tare bine, oil cu 6e. Amu mal string
d'e pie cimp: mal fin, mal alt'e.
Vinim la tlrg cu pul, gi§t'e, cu vit'e. adus pa- Am
pu$oI d'e an, veld 1
.
iVechi.
Digitized by Google
24 BUCONINA
Cu pllet'e amu nu pr6 sint, !1 tale paru, il tundi.

Am vinit d'e diminea^; la amriadz mdrg lar inapol.
Izdovftt — Ion Solov&stru, 17.
Ill
fost rati cin o vinit lacusti. $i apa di pi p&r&u o

secat §1 larba s'o uscat. Matca lor s'o dus la tril zili.
facut oaminil foe din stogurl di fin ca sa fuga.

lera senin ca lamura §1 soarile nu si videa. lera ziua
di ProbajenI, nol vinlam, i?Iam di la bisgricd ?1 numai s'o
intunicat soarile.
$i'n §6IzecI §i §6si o fost foamite, scumptti man.
lera §6Isprez6ci lei
1
o suta di chili di farina; o parfehi di
bol douazeel di lei. Dl-atuncI pina azl, nu cunoa§tem la
gura scad^ri.
Mai bini moarti, decit s'ajungem a$6.
Putna — Nicolal Cornea, 58.
IV
La nol o vindut oaminii pdmtntul Ieftin §i l-o cum-

parat streinil.
§coala lera la minastiri, di calugarL Parintile Galac-

tion invaâ.
tnvaâm relighila, cetirea, scrierea, rafulala2 , tot ro-
min6§ti, nu nem^6§ti ca amu. Copchii dl-amu nu ni intrec
cu nifiic.
M'o ferit Dumnezeu, tari puîn bolnav am fost. Tati-s

bune cin i omu sanatos.
Amu strajnic ni stringi fondul 3 . Sint poami, vara,
l
Un leu = 1 florin.
•Socoteala.
Fondul religionar gr. or.
Digitized by Google
BUCONINA 25
fragl, zneura. Di v'o tril-patru anl n'al vole — trebule sa

plate§tl o coroana — nicl sa stringl burulenl; zici ca strlca
vitile, dar nu strica; §i daca li prindi platim §traf.
Amu mal multi li duci pin munî.
cari ari
Tarina o cumparat-o streinil cin o fost foamite. Di
tril orl, di patru orl H-am da sa ni dea acelea 'napol.
Nicl pI6§ti 'n vali n'avem vole sa prindem, sintem

propU2 .
In alti par(I aminterea grai£§ti; nol tat tfnem limba

velchi di la Stefan eel mari.
Cum n'om hi mindri di lei?
Putna — Nicolat Cornea, 58.
V
Plesti dlalul ista o vinit lei, undi traia sahastru — pie
parau Vleîu — cin l-o batut dujmanil. vinit pi cal ca-
lari §i flamind,§i so pus sa si hodineasca ca calu lera
slab. vazut o lumnina in fereasta la lei, la chilife, ca

sahastru faCa rugaclunl di sara. vinit §'o zis: w Io-s Ste-
fan". Sahastrulul di ru§ini nu-I vinia sa crlada.
lera acold chihniâ di disupt §i §'o dus calu,
L-o pus pi Stefan la ospat cu prescuri $'un p6§ti.
§i s'o culcat un Cas, doua. Diminiaâ o zis sahastru: „al
cu mini!"
La un loc,i-o zis: „Calca cu chiCoru sting! Auzl
ceva?*
4
— „Ninic. — u
„Calca cu dreptu!" calcat. Apol o
zis Stefan: „Amu auz preot, cintind la un paltin".
— Sa faci acold o minastiri ca-I dovedi dujmanil, o
zis sahastru.
Stefan: Dar voinicil s'o pierdut.
Sahastru :Dar puni nad6jdi 'n Dumnezeu.
^menda.
•Opriî.
Digitized by Google
26 BUCOVINA
Apoi s'o strins volnicii din tati parole §'o dovedit

Stefan.
AtuncI, in zilile acele o dus §i biserica noastra, din
Volovat, o bis6ricuâ miîca, di lemn, amu Ie propita.
Asta pov6sti, nl-o povlestla batrinil, §'o spunem $i
nol urma§ilor.
AtuncI o adus Stefan robghl din tata lumla, $'o lucrat
§'aicl o ramas.
Putna — Xicolaf Cornea, 58.
VI
Ma due la batut chlatra in prund.

Plata opt pul 1 o moyila, cu a mea mincare, putin-
tel da.
Cin chiatra sa farma mal ghine fa§ una §i jumatati
pa zi.
Mai lucram o sama §i la padure §i la stinjinl.

Satu Ie di patru orl mal mare ca ista, da-s mal muty
RominI §i mal puînl streinl.
festi'n dial hat o fintiniâ, acol6 mal stam un rind la
hodina; acold sus Ie polana ovasului, Ie §es §i umbra, ca
ma doare capu di soare a§6 cin §ed gos in soare. Oalile
li dus6m acold la stina ca sa ni dele o (ir di Una.
Care au ol la stlna mlerg — da greu — cu barbanâ,
cu calu.
Care are trai6?te ghine; care n'aveno, cumparam di pi
la cri§me.
Cu lemnu o dus6m greu, ca lemnu chlere pin padure
a§6 §i nu da un gatej di tl-o prinde cu'n gateji§or a$6 'n
;
spate trebule sa plat£§tl $trof.

— A§6 §i leu am munsit; am statut §6se saptaminl
acolO, dar scumpe tate selea; nu vine mal niAic vinit.
»Un pul 10 creitari.
Digitized by Google
BUCOVINA 27
Apol cu ftemefa a§6, daca n'al bate-o tl-ar bate te
di §6se orl.
Marginea — Gavriil Grigorianu, 56.
VII
I goc Duraineca. Da nu goaca Nemî goaca Ro-

cit
minil. lei (in mal puîn la goc. Mai de mult nu lera goc
fera trintell, da amu pintru batai s'o oprit nu si fee.
Vatra Moldovitil — Ion Popescu, 19.
VIII
le sat mare. In sus incolo teste: cimp lara, toloaca $i 1
loc pe linga casa; dar !e mal multfondus impregur. Pla-

tim palspredz6se lei dl-o par6che de yite, la fondus. Daca
m6re un copchil la zfieura-1 bate, il batgocur6§te. Poate
li-I dor la ni§te copchil §i nfe la asela nu po-ite m6re.
Avem deputat Neam^. fost Romin §i in tril anl

n'o facut nifiic. facut mult pintru preot, da pintru saraSI
nu. lei le om bun §i pintru aiasta I-o dat Rominii glasurl2 .
La nol sint $i Nem{ §i RominL Unil-s dl-o parte, al(i
amesteca^. Nemî au mal multa trtesere ca nol, la stat,
pentru pa§une.
Vatra Moldovitif — Gheorghe Popescu, 50.
IX
Sobanu poarta vara came§I unse cu unt di oale §i

cu sterigile3 $'o moale 'n dzar. Da larna 'nghe{ di frig
,
1 Vr atra satului.
•Voturr.
3 Funintfine.
Digitized by Google
28 BUCOVINA
intr'insa. Pina la Sintamarila fiica o poarta, ca la munte

da omatu curind. lama dam un car di fin pintru o oale.
in ist an o fost iarna mare.
Vatra Moldovitif — Nicanor Le§anu, 35.
X
Din tate satile si due citl-o sute deoaminl ca nu-Ise —
lucra — si due pin Rominila. Dila (ara si due mal mult;
ais din padurl lese seva lucru; acolo {ine omu un purSel,
un ghi{el, §i cu aSela trate$te.
Jar& unde nu-s mun{. Acolo tat pine si fa§e, le

le
§es; ais nu, doar sa golim padurile. Acolo si fa§e papu§oI

bun ; le locu naslpos §i si coaSe r6pede. La munte n'agunge
soarile, le umbra.
Vatra Moldovitil — Miftode Istratel, 32.
XI
Ais le rati, trebule sa tasem molcom ca ti la jan-

daru §i ti du£e.
Daca ar hi ni§care, ar veni Unguru care n'are du-
r6re §'ar hi rati. lo a§ hi in stare sa fac inca trii an!
la oaste acolo, in Rominila. Ais le limba nemâsca §i-I
greu.
Rominu si aduse mal lute la capat. Da la 'mpu§cat
le bun, ca-I inva(at; di miêl culca Serbu cu pu§ca.
Carnea o mureaza §i coarnile-s scumpe. Nu-I sloboda
vJnatoarea, da Sel se marg laolalta, nu spun.
Nainte si batea la oaste; am capatat lo d6tia palAI,
d'am ameît. Da amu nu si bate, o palma nu capet amu.
Vatra Moldovitir — Miftode Istratel, 32.
Digitized by Google
BUCOVINA 29
XII
Am Dzi §i noapte 'n ploale. Da bini-o

fost in Bosniia.
fost c'o dovedit inatyatu imparat a nostru ca-I spurcat
tare Turcu.
Nl-aduc aminte ca'n yis. fost §i Toader Saghin,
da lei o fost {ugscaprar, lei porun§a da lo di rind, ghe-
maln cu to(i.
Vatra Moldovitif — Cbiriac Bic, 75.
XIII
Cita lume Teste la noi? apai trebuie sa hiie aproape

la o mAiie cu mfiisl cu marl nl-o ; spus pfeotu odata. Pfeot
avem dila Buc§oaIa dl-ai£. Tat o fost rezbel in Moldova?
— A! vadzut ma Nicolai? pintru asela trlaba s'o sculat
oaminil, pintru pamint. Odata iera tat o {ara, tat un
neam ais. Amu ai£ nu tl-a 'ntreba nimenl nimfiic, sine e§tl,
cff-une Ie§tl?
— Traim cu lucru, cu minurile. Sint locuri, da II-o
'mpartit oaminil la fteorl. Rar une-I unu sa alba cite pu{in
ne*mpartft. Amu s'o tat strimtat, tat o cuprins fondusul.

Avem §treafurl destule pintru yite ori daca r
tai seva d e
foe din padure. Tare §uda are pi noi. Vfezi: buruiana, 16

tat si usuca, §'o prope^te. Padurea amu-i putfna ca m6re
. .
la ma§inurl tata.
Dorotel — Vasile Lehas, 45.
XIV
fost putere, da amu s'o potolit.
Marg cu pchisoarile, cu trasura care mfil-o dat-o Dum-
nedzau.
Traim §i mai bine §i mal rau.
Digitized by Google
30 BUCOVINA
Oaminil sint §i bunl §i rai §i di tata mina.

Amu-I boala 'n sat; copchii mor tare, tril odata.
Intr'o dzi o murit o baba batrina §i tril copchii. Cite unu
si mal indreapta.
— Am avut durere mare di cap §i d'asela am in-
carun(it.
Am avut greutaj, copchii muty §i la fie§te care il
trebule multe.
Apai se sa purtam? Cam6§e §i pristoara 1 cu birnet;
se al por^ nu se n'al.
Vama — Ivana Gheorghe Baltag, 50.
XV
Traim cu minurile, cu pchlatra. cu Hemnu, da n'aduna
omu mal nifiic.
Di supre pascatorile yitelor §t fondus ni ardi §i ni
frizi. Daca tl-a prindi ti jupche^ti. Pintru dobghitoc puni
§treaf, cit vra lei, felvaltaru 2 ; cin ari driept {-a lua pchlelea,
tat si al.
Dl-ar da Dumnedzau sa traiasca §i lei a§£.
tmparatu nl-o lasat sa traim bini, da lei nu §tile nifiic,
nu vini ate.
Ti 16 amu pi dinnainti jidanu Romlnu ; il fricos, si temi.
8
tost antistu 'n Rominia; nl-o povistit c'o fost
frumoasa adunare §i mult norod acolo.
Plotonita — Paraschita Petre lancu, 30.
XVI
Tinem yite da n'avem uni li pa§te.
Marila sa imparatul nu §tile citi si fac p' ais la tate selea.
*Catrinti.
•Administratorul padurilor.
*Primare.
Digitized by Google
BUCOVINA 31
Sa am ban! mal ca m'a§ dusi pin la 'mparatu. lei
singur, sa §tile, ar fase seva.

laca astadzi Ie sfintaDumineca, m'am dus sa culeg
o cofa di afine §i m'o inturnat dila grindel inapol tte^terul l
§i yilile li popresc.
fn tara Moldovil sint oaminil maicuprin§; acolo tdta
vadana poate tine o vaca.
Ais prindl-o yita la burulana §i ni puni la §treaf.
Dumnedzeu numa ar fase mal bine.
Voronet — Costan Cucu, 29.
XVII
Di podu di pfeste Dunare povistesc sel dl-o fost, ca

tare-I fiinunat.
Ni pare rau ca n'am fost, c'o fost u§or drumu. hi A
mal mult cimpchiie acolo, $es pI6ste tat?
Da {ara Moldovil trebul sa hile mult mal mare ca
Bucovina.
Voronet — Costan Cucu, 29.
XVIII
In hotaru Voroneûlul leste loc di pascut, numa sa

ni lase mal leftin.
Ais o fos Serut oaminii §1 Onclu s'o fagaduit, o dzis

ca nl-o da cu aSela pre{ cu care pre{ capata §i jidanil cu
sinspredz6se cu §6spredz6£e lei falSa. A§teptam §i nol amu.
lei o trimas raspuns c'om capata; ôm hi bucuro§
tare. V'o nouadzes di oaminl o scris, s'o iscalit.
Voronet — Dunitru Cucu, 57.
iP&duraru!.
Digitized by Google
32 BUCOVINA
XIX
La nol le ragula. leu ma tern sa marg dincolo di

hrani(a.
Ca sa merem acolo la minastire la Slatina? Oaminil
nu marg ca si tern, acolo-I aminterea. Cin ni dusem acolo
ni popr6§te; d'acolo incoase nu.
Trebule sa merem cu pas, alfel nu ti lasa.
La nol tare buna dreptate-I, nu-I slobod sa-{ dzica
seva, sineva; alfel ti duse la ari§te. Numa sa fas rati, ti
I6u jandarii.
Voronet — Toader BeleagS, 56.
XX
Satu ista-i vechl. Omu fieu o vinit c'o foamite di la
Mora$eni ais.
Acolo o fost greu di trait §'o vinit ais, s'o facut gos-
podar §i nl-o 'mpreunat Dumnedzeu, §'am avut copchil.
leu traiesc cu mo§itu. suta doauadzes di copchil am
mo§it, I-an scos din pacate.
Se putem nol §ti §e-a mai hi, §e-or fa£e, ca-s cite
§6se amu 'n casa §'or hi casl linga casl.
Apai am aguns, multamasc domniilor voastre.
MSnSstirea Humoruluf — Rahira Moroân, 57.
XXI
CIINILI BATRlN
Un taran o avut un cilni bun, cari si chema Sultan,

lei o fost imbatrinit §i nu mai av£ dint, incit nu pute
fiimfiici apuca cum si cadi. O dati sta {aranu cu fim6i-sa
la poarti §'o dzis: „pi batrlnu Sultan mllni am si 1-impu^c,
lei nu-I nis di-o treabi*.
Digitized by Google
BUCOVINA 33
Firaeli i lera mnili di bghletu ciini, §'o dzis: „daci nl-o

siujit atiâ ani credinsos §i cu prilin{a, tot I-am put6 da pilni
di mnili*. — „lnci mai se, o raspuns {aranu, tu nu Ie$t cu
tati; Iel n'ari nis din{ in guri, §i nis un talhar nu si mai
temi di dinsu amu las' si margi. Cit nl-o siujit, o avut §i
:
mincaria sa pintru asela".

Bghletu ciini tocma atunsa sta nu diparti intins la soari,
iel o audzit tati §i s'o intristat, pintru ci dziua di miini
ave si-i siie se mai di pi urma.
Iel o avut um prtetin bun, pi lup: la as6sta s'o furi-
im paduri
§at citri sari §i i s'o tinguit, ci se av6 si paâsci.
„Audz, o dzis lupu, nu ti teami, 10 ti-ol scoati din nev6Ie,

lo am iscodit seva.
Horodnic — Gartner, Zeitschr. f. rom. Phil. XXVI, 242.
XXII
(URMAKE)
Milne dzez dze dîminiaâ m£rie stapinu-tau cu fie-
vasta sa la cosit, §i iel leu coptsilu lor sel mfiic cu din§il,
pentru ca nu ramiine nime acasa. Iel, cind lucra, o obisel

di:e a pune coptsilu sub gard la umbra. Tu culca-tse linga
dinsu, ca §i cind l-al pazi. Io oi Ie§i dip'aseia dzim padure
$'oi rapi pi coptsilu. Tu trebue s'aleri: v^pedie dupa mifie,
parc'ai vrea sal scot dze la mifie. Io il las sa ptsise, §i tu
1-adus innapoi parinîlor. Iel or gindii, ca tu l'al scapat die
mine, §i pr6 mulâmitori, spre a-t fase vfun rati. Togma
atunsa I-ave mare tresere la din§ii, §i iei or griji die tsine,
ca nu \"a mai lipsi fiimnica*.
vSfatu asesta i-o placut cilnelui, §i cum s'o inâlies a§6
o §i Tala o strigat cind o vadzut ca lupu allarga
facut.
cu coptsilu pestse cimp; insa cum o vadzut ca batrinu
Sultan i l-o adus lar innapoi, s'o bucurat, l-o netedzit ?'o
dzis: 4He fiimnica sa nu {i sa 'ntimple, tu-i capata pilne
de mnila, cit ii trai\ $i catra fumfela sa o dzis: „mer£
12607 3
Digitized by Google
34 BUCOVINA
indata acasd §1 S6rbe-I batrinului Sultan sir, In asesta nu

trebule sa mu$t£e, §'ada-I plerina diin patu mfifeu, a£6Ia
i-o darufesc s'o alba die culcu§". Die af§ incolo H mer46
batrinului Sultan a§6 dz6 birte. cum nu s'ar Si mal pu-
tut dori.
Schela — Gartner, Zeitschr. f. rom. Phil. XXVI, 242.
Digitized by Google
MARAMURE$
Digitized by Google
Digitized by Google
MARAMURE?
i
FATA SOARELUI
Pa cununa d'ealulul
Mere fata soarelul
§i frat'e-sau dupa 6.
— Hel, tu sororeaua m£,
Hel, lu sora, tu mfiiriie
Fa colac d'm n<Jua grile,
Bl'em 1
, sora, la cunufiiie.
— Hel, tu frat'e vi^^craifi
Ce hazna Ji d'e craile
Daca mint'ea \i brud'ile?
Eu atunci frat'e m'ol duce,
Daca tu numa (i fa(ce)
O mori§ca arama,
d'e
Sa macifie fara vama.
lei atita §I-o dimblat,
Pina moara §I-o gatat,
Fara vama-o macinat.
§i'nnapo! s'o dinturnat.
— Hel, tu sora, tu mfiirile.
Fa colac d'in n6ua grlle,
Bl'em, sora, la cunuriile.
— Hel, tu frat'e viti?craiu,
*Sft merge m.
Digitized by Google
38 MARAMURE?
Ce hazna {i 1
d'e craile
Daca mint'ea \l brud'ile?
Eu atuncl frat'e m'ol duce,
Daca tu numa \l fa(ce)
Pod d'e-arama
Past'e vama,
Pod d'e-argint,
Past'e pamint.
lei atita §I-o dlmblat,
Lumea tata-o 'ncungiurat
Pin'alest'e l'e-o gatat.
Innapol s'o dtnturnat.
— Hel, tu sorureaua m6,
Hel, tu sora, tu mnirlle,
Fa colac d'in n6ua grile,
Bl'em, sora, la cunufiiie.
— Hel, tu frat'e viti§craiu,
Ce \i hazna d'e craile,

Daca mint'ea ti brud'ile?
Eu atuncl, frat'e, m'ol duce,
Daca tu-I Incunglura
Tat numa tata lum6
§i Aecarl nu-I afla
Tat o soaâ ca §i eu,
Sa-t placa, frat'iuca, dzaa.
lei lumea o'ncunglurat
Numa tat In lung §i lat,
Soaâ ca 6 n'o aflat.
Innapol §I-o dinturnat
§i d'in gral o cuvintat:
— Hel, tu sjra, tu mfiirlie,
Bl'em, sora, la cunufiile;
Lumea o-am incunglurat,
»Folos.
Digitized by Google
MARAMURE5 39
Ca §i fine n'am aflat.

— Hel, tu frat'e viti^craiu,
Ce \i hazna d'e craife,
Daca mint'ea \i brud'ile?
Eu atund, frat'e, m'ol duce,
Daca tu frat'e-i t'ema
Tat st'el'el'e
Dru§t'el'e,
Cacel'e mfii-s verel'e,
Luceferii d'e st'egari,
Caceii fii-s veri primari
§i soarel'e socru mare
Caeela ni'o fost tatare 1 .
lei atita §I-o dimblat

Pina pa el I-o t'emat;
Innapoi §1-0 dinturnat.
—Hel, tu sora, tu mn'irile»

Bl'em, sora, la cunuftile.
Cite-ai dzis tu cu gura,
L'e-am facut eu cu mina;
Cit'e-ai gind'it cu gindu,
L'e-am pl'ifiit cu sufl'etu.
— Hel, tu irat'e viti§craiu,
Ce î hazna d'e craile,
Daca mint'ea {i brud'ile?
Eu colacu l-ol gata,
Da lume $I-a fi,
und'e'n
Und'e'n lume fif-om gasl,
Und'e-om gasi popa-anume,
Ca pa nol sa he cunufie?
— Sora, sorureaua me,
Eu atlta mni-oi imbla,
Pina popa ni-om alia,
»TatS.
Digitized by Google
40 MAR AMUR PS
Nol, sora, rti-om cununa.

E d'e nunta s'o gatat,
§i griu( o macinat
§i colacu l-o gatat;
La beserica-o 'nd'emnat,
Mars-o <ji s'o cununat.
Popa-o prins a-i cununa,
Icoafiel'e-a blastama
§i pa gios tat'e-a pt'i< a,
§i icoana Precest'iT
D'in fundu beserecil
E o prins a lacrima
$i d'in gura-a cuvinta:
Ca nu-I popa cu dreptat'e,
Cununa sora cu frat'e.
Sint feciorl pa alt'c safe,
Sint §i feciorl cu struturf
Sint $i fet'e cu cununl,
Pa carl lei sa'i unlasca
Dupa legea omenlasca,
Dara nu frat'e cu sora,
D'e mn'inuriea tuturora.
S'o gatat d'e cununat,
lei pa drum s'o ind'emnat.
Cind o fost pa pod d'e-arama:

— Lasa-ma, fra'te, d'e mina,
Sa-m rad'ic o pod'6 'n loc,
Sa vad, av6-om noroc?
lei d'e mina o lasat-o,
E pod'eaua o rad'icat-o,
La apa ca s'o ultat
$i d'in gura-o cuvintat:
— Hel, tu frat'fuluû mrieu,
Spusu-(-am fratiuca tie:
N'al noroc sa a! so(ie.—
Aiest'e d'e l'e-o grait,
Digitized by Google
; :
MAHAMURES 41
tara la drum o pornit.

Cind o fost pa pod d'e aur
—Lasa-ma, frat'e, d'e mina,
Sa-m rad'ic eu o pod'6,
Sa ma uit la Dunar£,
Camu cura lacramni pin 6,
Frat'iuca d'e jel'ea m6;

D'e jel'e §i d'e banat,
D'ept ce not ne-am cununat.
— lei d'e mina o lasat
O pod'£ o rad'icat
§i-acolo s'o aruncat,
Tat d'in gura o cuvintat:
— D'ecit pacat'e cu frat'e
Mai bine cloant'e 'nftecat'e,
Tat hranuâ pe§t'i!or
§i culbutu racilor,
Radacini rat'itilor.
— lei atita 9-0 dtmblat,
Pina pa 6 d'aflat
§i pa e o dingropat
La beserica su prag.
$i d'e jel'e §i banat
Inima'n iel crepat,
§i pa iel l-o ingropat
La beserica su prag.
Cind o fost pa la anut
D'in Iel rasare un rugu{,
§i pest'e vo tri dzile
£ s'o facut floric£;
Cind Iera slujba mal mare,
Ruguû sa intind'e,
Rujtya o cuprind'£,
Tata lume sa clud'e.
Biserica-Alba — (Tiplea, Poesii pop. din Maramure§, 5).
Digitized by Google
42 MARAMURE?
II
1NELUL i?I NAFKAMA

Pe c6 coasta, mama, arsa
MIndra ploale sa ravarsa,
Da nu-I ploiâ curata,
Da-s lacrimAIoare d'e-o fata,
Ue o fata tinaruâ,
Ce-I la curt'e slujnicu\a.
Co batut-o doamna rati,
Co ibe$t'e hiu-sau.
Hiu Jola l-o nascut,
ViAerea l-o mol'itvit,
Simbata l-o bot'edzat,
DumiAeca l-o 'nsurat,
LuAI in catane-o pl'ecat.

Cind d'e-acasa §'o porAit
Cata ma-sa §'o grait:
— Hel, tu mamul'ica fn6,
TiAe-m dragudoara biAe:
Cu colac int'ins in mAere,
Da d'ela nol n'a mai mere;
Cu colac in lapt'e dulce,
Da d'ela nol nu s'a duce.
Cata mindra i§i dzic6:
— Mindra, mindrul'Ioara m6,
Na oAelu 1 d'ela miAe,
PuAe-1 in ged'et la t'iAe:
Cind a hi cu pt'iatra 'n gios,

Mindra n'ol mai hi d'e 'ntors.
Dara e a§6 dzic6:
— Na §i tu naframa m6.
Acolo daca-i sosi,
Mnelul.
Digitized by Google
MARAMURE? 43
D'emineata t'-i scula,

Pa obraz d'e t -i spala, f
Naframa d'e t/-i cata

Pa mnijloc d'e-a hi poposlta 1
,
2
§i pa marginl d'est'iita ,
§t'i-i bifie ca-s murita.

Bin' d'e-acasa n'o pl'ecat,
Ma-sa doi sol'i o catat,
Mint'en 3 pa 6 o l'egat-o
§i'n Pisa o aruncat-o.
lei d'e-acasa cum pl'eca,
Bine-acolo nu sos6,
La naframa sa uita:
Pa margifil lera d'est'iita
§i pa mnijloc poposita,
§t'i£ bifie ca-I murita,
iy\n ot'I lacramfil i pt'ica,
D'in ifiima sust'ina,
Cata casa sa'ntuma.
Ibd'ita §1-0 cata.
— Mamo, mamul'ica m6,
Und'e mni ibd'ita m6?
Ma-sa d'in gura grate:
— Dragu mami, hiu mami,
Fa-t tu ot'i§oriI roata
§i 'ncungiura lume tata,
Ca mai sint in lume florl,
Ca sa-t placa ot'ilor.
— Ot'il roata I-am facut,
Da ca mindra-m n'am vadzut.
St'ele-s mult'e mit'it'el'e,
Puîn sa ved'e d'e lel'e;
Da lunila-i singur£,
»Patata.
•Dcstivita.
•indati.
Digitized by Google
44 MARAMURES
Mindru sa ved'e d'e £:

A§<M da §i mindra m6.
lei d'e acolo so luat,
Pa oameAI d'e-o dintrebat.

Oamenil a?6 dzic£:
— Dut/e, volfiice, §i cata,
Und'e-a hi pFisa mal lata.
lei o mars §'o §i catat
§i'n pl'isa s'o aruncat,
Ma-sa-atunci s'o suparat,
Numa 6 d'e §o sculat
Tat un sat d'e lobagei,
Ca sa-I gasasca pa lei.
Apa 'n T'is# o stirt'it,
§i pa din§ii 1-0 gasit
Info margiAe d'e balta,
Cu fet&l'e laolalta.
D'e-acolo d'e I-o luat,
Pa lei doi I-o dingropat,

Pa lei numa in altar,
Pa 6 numa Hnga prag.
Din £ numa ca cre§t'£,
Tat o mindra floric£,
Da d'in lei un rugut sfint;
§i ruguû s'o intins
§i rujtya o cuprins.
Ma-sa daca audz6
Sa duc£ §i o ved'6;
D'in otfl lacramfil i pt'ica,
D'in inima sust'ina

§i d'in gura cuvinta:
— Cine-a face ca §i leu,
I batut d'e Dumnedzau.

Cine strica dragost'I dulci,
Care-I carnea cronci 1
'n huciu
»Croncani.
Digitized by Google
MAKAMURES 45
pa sub butugl;
Cioant'el'e
Cine strica dragosti dragi,
Care-i carnea corbd'i 'n fagl,
Cioant'el'e pa sub copaci.
Biserica-Alba — (Jiplea, Poesti pop. din Maramure§, 19).'
Ill
FATA CET'INII
Frundza verd'e d'in tri florI ;
Sint la Bradu tri feclori

§i sa gata a pe(i
La fet'el'e cet'ini.
C6 tinara atuncigrafe:
— Mindru, mindrulutul'e,
D^cit nor a mine-ta,
Mai bine ieu ca m'oi fa
Tat cblbutu vintului
Pa mhijlocu drumului.
— §i ieu, mindruca, m'oi fa
Un vintu§el
L'ini§el
$i'n atita oi sufla,
Pulberea oi rad'ica
$i pa fine t'e-oi afla.
Tat mami nora t'e-oi da.
— D'ecit ieu nevasta ta,
Mai bine ieu ca m'oi fa
Tat mincarea pe§t'ilor
§i culcu§u racilor.
— Mindra, mindrul'ioara m6,
$i ieu numa ca m'oi ia
Un pascarel
Frumo§el
$'atita mrii-oi pascui,
Apa 'n Pisa oi stirl'i
Digitized by Google
46 MARA MURE?
§i pa t'ifie t'e-ol gasi,
Tat a m6 ftevasta-I hi.

— LVecit leu nevasta ta,
Mai bifie leu ca m'ol fa
Tat o ald'ina galbina

§'oI zbura past'e tarina,
Pina 'nt'o padure l'ina.
— Mindra, mindrulloara m6,
§i leu numa ca m'ol fa
Un lagarel 1
T'ifierel
$'atita mnl-ol legari*,

in padurl.ol pribagi,
Pina mindra, t'e-ol gasi,
Tat a m6 fievasta-I hi.
— Hel, tu mindrulutul'e,
D'ecit nora mine-ta,
Mai bine leu ca m'ol fa
rujita mindra, plina,
§'oI hi la doamne 'n grad'ijia.
— Da leu, mindruca, m'ol fa
Un coci§el
Frumo§el
§-atita mfil-ol coci§i,
La doamAe 'ncredzui ol hi
§i'n grad'ina m'or lasa,
N'icI o floare n'ol clunta,
Far, mindra, pa dumata,
Tat mami nora t'c-oi da.
— D'ecit nora mine-ta,
Mai birie leu ca m'oi fa
Dotintei'e8 minin^l'e
La Armefil in boldurel'e.
>Vlnator.
•A vlna.
•Nasturi de xinc cusuî pe !?erpi.
Digitized by Google
MARAMURES 47
— Hel, tu mindrul'ica m6,

§i leu numa ca m'oi fa
Tat un frumos volnicel,
Dotintel'e lua-mfil-ol,
Dac'acasa duce-t'e-ol,
Nora mami face-t'e-ol. —
— EKecit nora mlne-ta,
Mai bihe leu ca m'oi fa
Floricica cimpulul,
D'in mfiijlocu rltului.
— Mindra, mindrul'Ioara m6.
§i leu numa c& m'oi fa
Tat un frumos cosa$el
§i 'nt'atita mril-ol cosl,
Pina leu ca t'e-ol gasi
§i la clop t'e-ol rasad'i,
Dac'acasa duce-t'e-ol,
Nora mami face-t'e-ol.
— nora mifie-ta,
D'ecit
Mai bine leu ca m'oi fa
Tat floarea sint'ierti
D'in funduju poefii.
— §i leu, mindruca, m'oi fa
Un pastorel
Frumo§el
§'atfta mftl-oi pastori,
Pin pa fine t'e-ol gasi,
Tat a mami nora-I hi.
— D'ecit nora mine-ta,
Mai bifie leu ca m'oi fa
Un dosfiic d'e cata soare,
Cit i umbla lume mare,
Pa mifie nu mi aflare.
Cind i hi la rasarit,
M'oi intoarce la sfin(it.
AtuncI doara fie-om ved'6,
Digitized by Google
48 MARAMLRE$
Cind luna cu soarel'e.

§i atund ne-om aduna,
Cind soarel'e cu luna,
Pin'atunci, bad'iâ, ba.
Biserica-Alba — Cpplea, Poesii pop. din Maramure§, 26).
IV
Sus la T ara -R umi fi iasca >
La barila clobafilasca,
Est'e-omasa, straluce§t'e,
Batuta cu soldz d'e pe§t'e.
Dupa masa cifie-m §ed'e?
§ed'e Mirce cu Codre.
Numa lei d'e sa mustra:
— Und'e-al varat Mircio, hel,
D'e \i ta\a ca la zmfil?
— Cam varat la JaFigrad,
Und'e bat cirlanl In cap.
Cirlanu-i cu §ese coarne
§i la coada-I d'e tri palme.
§i taiel un fel'I pa masa,
tyint'o data cit'e §ese.
Care lera fara sau,
L-am lasat la Dumnedzau.
§i mincam col'aja race,
Unsa cu sau d'e berbece,
§'am mincat col'e§a goala,
Unsa cu sau d'e mnioara.
§'am mincat pt'ita prajita,
Tat cu carne 'nvaluita.
— Spune-m, Mirdo, ad'evarat
Cit'e oi gras'al mincat?
— N'am mincat a$6 d'e mult'e,
Numa cinci o $ese sut'e.
— Da cu Una ce-al facut?
Digitized by Google
MARAMURE§ 49
— Co ink o lama gr£

§i ne-am inv&scut cu 6.
— Da cu ca§u ce-al facut?
— Cam facut ca Tarn vindut,
Tat d'ept baAI $i d'ept potari
Ca-I bun ci§t'ig la clobafii.
Biserica-Alba — (Tiplea, Poesii pop. din Maramure$, 33).
V
DE IZBITURI
Matrice matricata,
Cu bob mest'ecata,
Najita cu urbalt,
Urbalt cu matrice;
Izd'iturl, imbalaturi,
Izd'ituri de n6ua fel'Iurl,
te§ d'in ma(a,

fe§ d'in braâ,
!e§ d'in crerii capului,
D'in fa{a obrazulul.
D'in cloantele nasului,
EKin cap,
De dupa cap,
D'in tat'e clontâl'e,
D'in tat'e 'nt'ieturital'e
§i t'e du la MarIa-Ro§ie
§i la Dunare
C'acolo bifie t'e-a§t'eapta,
C'acolo t'e a§t'eapta
Cu mesa int'insa,
Cu pahara
Cu bauturl.
Acolo (i locu,
Acolo (i sorocu.
Acolo strica,
12607
Digitized by Google
50 MARAMURE§
Acolo d'est'ica.
Aid n'al loc,

Aid n'al soroc,
Nu strica
Nu d'est'ica.
Bifte t'e-ol al'ege,

BiAe t'e-ol cul'ege.
[Cutare] sa ramile
Lumninat
§i curat
§i ca soarel'e cind r&sare
$i ca Malca-Precurata.
L'eac §i vac,
L'eacu-I d'ela Dumrtedzau
Nu \i-\ pot da feu.
Biserica-Alba — (Jiplea, Poesii pop. din Maramures, 98).
VI
Ie$ mindra pina'n port/iâ
$i-m da apa §i guriâ.
Ie§ mindruca pina'n prag,
§i manvaâ, ce sa fac,
te§ mindruca pin'afara
§i-ml arata drum d6 tara.
le§ mindruca pina'n poarta,
le§ mindra Ie§i-o-aI moarta.
*
Mai mindrule pentru t'iite

Mult rabd scirba §i ru$irie
Probozala 'n tat'e dzile.
Mindru{ pentru ot'il tai
M'au urit paring mftei.
La flntina nu ma mina,
Far odata'n saptamina.
La prilaz nu-m dau ragaz
Digitized by Google
MARAMURE? 51
Far d'e fine sa ma las.

Nol atunci fie vom lasa
Cind popt'il biserica,
Nol atunci ne vom lasa
Cind mata a numara
Frundzuca d'int'on stajar
§i larba d'ela hotar.
Fa mandrule cit'e-I fa
Numa 'n ghleze§ 1
nu urea
§i d'e mifie nu ulta.
Fa mindrule cit'e-I §t'i
Numa 'n ghleze§ nu sui,

Ghlezejju-i cu mult'e roat'e
Duce t'I-a tare d'epart'e.
Lasa, lasa, mindra m6,

Numal doua dzile-ori tre
Duce-m'oi nu mi ved'e. —
Frundza verd'e d'e pa balta

Fostu mtil-o §i binl-odata,
Dar s'o'ntors frundza pa tau
$'amu mni-I buget d'e rati.
Ci
Cinl-o dzis focu-I „daina
Rail l-o durut iftima
Ca pa mine pa una.
Cifil-o dzis focu-I „dulnu- w
a
Tren.
»,Daina* sau ,duinu tt eun rcfren obicinuit dupa fiecare strofa, cine clntS fetclc.
Digitized by Google
52 MARAMURE?
R&u l-o durut sufletu

Ca pa mifie pa unu.
*
Namûle 'n §ireagu l&u

Nu-I omut ca mindrul mfteu!
Namûle 'n compafia ta
Nu-I omut ca $i bad'fal
Mai Namtule limba ra
Mindru 'n cinst'e t'e sluj6,
T'e sluj6 fara sfmbriie
Lasa-1 acasa sa ziie;
T'e sluj6 fara togmala,
Lasa-1 sa ziie p'o sara.
«
le-m volnice, fata m6

Ca t-oi da doi bol cu 16.
Nu mni-I jele dupa (ara

Far dupa mindra ca zdlara.
Nu mfii-I jele ca ma due,
Ci mni-I jele dupa plug.
«
Spune-m, mindra, vola ta

Agod'i-mi tu on ba?
1
Spune-m, mindra, ginduû,

Agod'i-mi tu ori nu?
Trai, mindruca, cu banat,

Daca nu m'al a§t'eptat;
Trfn mindruca cu urit,
Daca nu m'al agod'itl
tA^teptam&vei.
Digitized by Google
MARAMURES S3
Toata supararea-I mare

Dar ca mi/ie fiime n'are;
Toata supararea-I ra,
Nime n'are ca §'a m6.
Suparare vole ra
T'e-alpus la ifiima m6
EVe o vreme pu{ifi6
7-aI f&cut acolo loc
Ca un c&rbuna$ d'e foe;
T-al facut a§ezamint,
Pin mi duce in mormint.
Ce poat'e asta sa sile

Ca tu nu-m scril cart'e mftile,
Cart'e tu mfiile nu-m scril
N'ici pala mifie nu zil.
Cit II Barsana d'e mare

N'ici o fata dragut n'are,
Strimtura-I un sat mfiicut,
Tata fata-I cu dragut.
«
Frundza verd'e bob §i lint'e

D'escununa-ma parint'e,
Ca d'e mi d'escununa
§ept'edzecl dl-argint j-ol da
§i 'nt'o vara t-ol lucra!
— leu-s popa, nu-s mincinos,
Ci-am ^topt'it 1 sa ling d'e jos.
Cununia o fo la mifie,
Ot'il 'n cap o fo la t'ifie,
'Scuipat.
Digitized by Google
!
54 MARAMURE?
Ce n'al luat sama bine,

Cu cifil-al venit la mifie?
— Noaptfl-o. fo nu lam v&dzut
EXe cu dzi nu 1-am §t'iut
Far la zarea lumni'irril,
Am gind'it ca hat a si;
Amu-i dzua §i sa ved'e,

N'o mal fost d'l-a mamel fet'e
Barsana — (com. de I)-ra Elena Fabian).
Digitized by Google
TARA OA$ULUI
Digitized by Google
Digitized by Google
TARA OASULUI
i
DE ZGAIBA
Spata alba pe alba,
Neagrft pe neagra,
Buba de n6ua neamuri,
Buba pe mniratura,
Buba pe strigatura,
$i pin dedeot'u
§i pe mincare de strfga,
Acolea nu te-alipt'i,
Ca [cutare] nu te ptite salaÎui,
Ca maninca pt'ita cenu§6sa
§i b6 apa tulburtisa.
le§ din creerii capului
§i din female obrazului
§i din brata
§i din ma(a
$i din tate 'nchieturile
§i din tate Entile
$i te du in codrii pustii
Unde coco? negru nu cinta,
Mija neagra nu mlauna,
Acolo-s Cute grasa, sau6sa.
In codrii negri pustii,
Acolo te-ol sala§lui
Pe tine buba ra.
Ttrsolt— Larin Ioneasa Vadua, 60.
Digitized by Google
58 TARA OASULUl
II
Dol ai §i d6ua lunl om sluji pe-aicea ca cotuna.

Tata §i mama o murit, lo nici nu-i §tiu, a§e de mi-
titel am fost. MAile tare rati mi sa strica irima, tare rati
facu ca ma ducu departe.
Cam&rzana — Ro§cu Grigor, 21.
Ill
Xiganu s'o dus cu racil la solgabirau dela Domnu

notara$. S'o 'ntimplat c'o hodinit ling ori-ce apa, da lei o
vadzut racil acolo in co§arca cum sa caznescu. Da iel o
dzis cata raci: „de-at hi a$e de bun! sa m'ascultat, ca lo
u
v'a§ napusti in apa sa va r&cori\ . I-o tfpat in apa. AtuncI
figanu s'o culcatu §'o adurmnitu. Daca s'o sculat, o strigat
racil sa yile afara din apa. Da racil n'o Ie§it din apa. Ji-
ganu ar m6 (= merge) la solgabirau, n'are cu ce; tat o
mars, da n'o avut ce sa-I dele, numa co?arca g6la si cartea
dela notara§. Solgabirau, dac'o citit cartea, ospus: „unde-s
racil, X gane
J i ca aicea-i sdris o suta de racl? tf
Da J iganu
o raspuns: „cit I-am cotat, n'am stiut ca-s in carte, am
credzut ca-s in vale". Solgabirau o dzis: „aicea-I scris
numa cit so tremas, da nu-s acolo". îganu o spus numa
4
atita: „bd'ine ca-s acolo 'n carte* .
C&marzana — Grigor Glodorean, 35.
IV
So 'ntimplat odata co durmnit un T*gan

in capatu
satului sup cruce. yinit un vint
'mburdat crucea §i s'o
pe dinsu de i-o rupt mnijlocu. poftit pe popa sa-1 spo-
vedeasca, §i popa I-o dat sa sarute crucea. Da figanu o
dzis: r val! domnule parinte, lasa-ma. ca §i aiasta a hi
Digitized by Google
TARA OAÛLUI 59
tat a$e de pagina cind a cr6$te mare ca s'aceia din capatu

satului care mrii-o rupt miiijlocu.
Camarzana — §tefan Berindei, 20
V
R6ga-te la clopotafu
Ca sa sune clopotile,
Sa r&sune deal u rile
Sa sa stringa neamurile.
Camarzana — §tefan Berindel, 20.
VI
dzis un solgabirau cata un popa ca sa pule tril
sute de nuci c'a capata tril sute de cor6ne.

Popa o pus nucil §'o marsu la solgabirau dupa co-
u
r6ne. Solgabirau o 'ntrebat: „prinsu-s'o nucii? Popa o
raspunsu ca nucil s'o prins, $i placa la solgabirau sa-I c6te
nucii. poftit cor6neie. Solgabirau o spus: „a§teapta ca
a rodi nucil §i r6da a hi a dumitale*.
Camarzana — Grigor Glodorean, 35.
VJI
Popa o adus in Camarzana un clopot fana de §tirea
6menilor. Clopotu daca l-o 6menil n'o lost in-
ridicat sus,
vatat cu glasu clopotulul, §'o dzis cata popa ca 1-or pune
in clopot §i 1-or tramete la §opron de unde l-o adus, ca
6menil o dzis ca clopotu-I ungurescu, nu ruminescu. Popa
o marsu la bes6reca info Dumineca §i dupa cl-o Ie$it dela
slujba o vestit in bes6reca ca cinl-a grai in potriva clo-
potulul, a muri. §'acela s'o §i 'nlimplat, ca din acel mai
guri§ o murit unu. Atunci popa far o vestit in bes6reca
ca de nu s'or int6rce cata glasu lu Dumnedzau, ta^ or
muri. Atunci o murit §i altu, apol dinte iei o yinit $i s'o
'mpacat §'o platit clopotu.
§i popa o adus un injelefu $*o masurat clopotu §'o
Digitized by Google
60 TARA OA§ULUI
dzts ca-I rumlnescfl, nu ungurescu, ca nu gice „buza ke-

ny6r a , ce „pt'ita de malal".
Camarzana — Grigor Glodorean, 35.
VIII
Un Tfean o mars sa sa spovedeasca. O capatat ca-

nunu sa sa r6ge de o suta de orl la mfielu§elu lu Dum-
nedzau. Da T^ganu nu s'o rugat. In anu urmatofu lara s'o
spovedit. —
„tmplinitu-t-al canunu?" Tlganu o raspuns:
„inca nu!" Popa o dzis: impline§te-ti-l aicea naintea mea
canunu din anu trecut, §'apo! lara te spovedesc". figanu
o 'nceput sa sa r6ge: „berb£cele lu Dumnedzau, care an
al fost mfielu§el, r6ga-te la tatal cerescu sa-m terte pur-
celu eel furat".
CfimSrzana — §tefan Berindel, 20.
IX
O un viteaz mare Pintea acela. O avut pignija
fost
la Conja, avut n6uadzed §i n6Qa de fedorl, cu fel o
§'o
fost o suta. Apol dupa ac6Ia o 'mblat pe tara ^ 'mblat

pe lume cu iei. Cind o avut imparatu nevole cu alt im-
parat, atuncl l-o aglutat Pintea, o mers in aglutorinta. Unde
s'o dus tat o 'nvinsu pe tot imparati. Plumbu nu I-o prinsti.
Apol s'o dus la perirea lul; l-o pu§catu *n Bale-Mare. O
avut o draguta §i l-o pu§catu cu tril cule din potc6va §1
cu tril graunta de griu de prima vara.
Rac§a — Babut I6n, 63.
X
Ma hat daunadz o Ii§it un mit tare rau §i s'o tilnit
acolo cu un leu, mitu. Apol leu o 'ntrebat:

— Ce tajti tu?
— Mit.
— Da ce ie§ti tu de Ie$tl a$e rau, unde §edz tu?
— laca 'n sat cu 6meni, o dzis mitu.
Digitized by Google
TAR A OA?ULUI 61
— Da cum is 6meni ac6Ia, rai-s tare?

— Ba nu, da nu-s sanatos lo din lontru, o dzis mitu.
— A§ ibd'i sa-I vad, o dzis leu cata nity.
— Arataû-I-oi cu mine, o dzis mtyu.
sa-I vedz, hai
Da s'o dus la drum, apoi o yinit un feclor tinar
pe drum.
— D6ra, gice, alesta-I uom?
— Banu, o dzis miû, a hi de-amu inainte.
Apo o yinit un mo§u batrin.
— uom?
D6ra, gice, aiesta-I
—Ba nu, ca aiesta o fo pan'amu.
Apo o yinit un cotuna hormeghiescu calare§te cu
sabd'ie §i cu pi§tI6le. Da o dzis leu:
— Aiesta d6ra-I uom?
— Aiesta-i uom.
Apoi leu s'o dus sa-1 vada de-apr6pe. Apo cot una o
scos un pi§t!olu din teaca §i l-o pu§cat intre of la leu.
Leu s'o facut mai apr6pe sa-1 vada mal biine. Apo o scos
sabdla din teaca, apoi tat o dat pe leu pana s'o dus tat
paru pe leu. Apoi s'o dus la mtyu, o dzis:
— El, ba rai-s 6meni! M'am dus sa-1 vad §i m'o
§topt'it intre of. Apoi o scos o limba lunga §i pe unde
m'o lins tat paru s'o dus de pe mine.
Rac$a — Bdbut Ion, 63.
XI
Pe vrSmea 'mparatului Eliazar s'o ascuns sorele §i
luna. §'o avut imparatu acela trii feclorl, §'o dzis ca la

acela I-a da glumatate imparatiie la care a afla s6rele $i
luna. §'o dzis eel mai mare ca lei sa 'nvote la ac6Ia s'o
afle. Da o dzis cata tata-sau sa-1 imbrece cu haine albe
§i cotunil lul §i pe lei, §i cal albl, care sa vada de iei ca
de s6re.
§i s'o luat §i s'o tat dus pina ce-o 'noptat. §i s'o lasat
de mas pe-o cimpt'iie. $i 'ndata§ cit s'o pus glos, o audzit
Digitized by Google
62 JARA OA$ULUI
ceva rahnet mare, $i s'o dus sa vada ce-I. §'o vazut ca-i
un cerb in gura unui balaur. §'a§e s'o spartet cit tat o
'mplut lumea, de-abte o fost dol laolalta, §i s'o dus pan'
acasa la 'mparat. spus ce-o paît.
Atunci celalalt de mfiijloc o dils cata tata-sau:
—
Nu-I de treaba frate-mfieu, tata. lmbraca-ma pe
mine cu cal negri $i halne n6gre, sa sie n6pte pe unde
m'oi duce §i dzua, ca lo le-ol afla.
§i s'o tat dus §i ala fecior. §i lar o nemerit $i ala
fecior chlar in locu ala ce-au masaluit celalalt fecior. §i
lar o audzit ceva larma §'aiesta, cit a§e s'o spartet ca tat
s'o 'mplut lumea. §'o marsu la tata-sau, la 'mparat, §'o
spus ca ceva dobitoc I-o spartet cai cit nu i-o mal pu-
tut opri.
Atunci eel mai mnic fecior o dzis cata tata-sau:
— Tata, spusu-t-am ca nu-s de treaba celalalt fecior!
a tai. f-am spus mai 'nainte ca io de nu le-oi afla s6rele
$i luna, nu le-or afla nicl-care.
$i s'o luat §i s'o dus acel mai mfiic §i §i pe-acela l-o
spartet dobitocu acela care o spartet pe celalalt feciori. S'o
ratacit pint'un deal §'o dat de-o baba ca §ede int'o casuta
mfiica in dealu 'nt'alt pustii. dzis:
— Naroc bun, matu§a.
— Dzua buna, fartate.
Da o dzis baba:
— Bun naroc te-o batut ca mfii-ai dzis matu§a.
— §i pe tine bun naroc te-o batut ca mni-ai dzis
fartat, ca t'a§ si data o 'mpro$cata, de §i u$a ti s'a si farmata.
Da o dzis baba:
Dupa ce te p6rta pacatele pe-aicea pin deal pin-
t'aiste pustii?
— Da ca-i bai, baba, ca vadz ca nu-i nici s6re nicl
luna, §i tata vr6 ca sa deie giumatate imparatiie cui a
afla s6rele §i luna.
Atunci o dzis baba:
— Hei, fartate, io am trii feciori, un Mihaila<j, §'un
Digitized by Google
TARA 0A$ULU1 63
T6dera§, §'un Petre tare frumos, §i de nu or afla ac6Ia,

nu le-a afla nimeni.
— Da unde {i-s feclorii baba?
— A haitui.
— Ce-I haituit 6re?
Da o dzis baba:
— Sa prinda ceva galiâ bun de minca.
§i'n besedzele ac61e o §i zinit tustril iecloril, §'o dzis
ca lei sa prind c'or afla s6rele §i luna. Numal sa le dele
cal $i sa marga §i cu lei.
fecioru 'mparatulul
dus Mihaila§, T6dera§ §i cu Petre
§i s'o luat $i s'o
eel frumos, §i so tat dus pana 'nt'un deal §'o §i audzit

sbd'erind cerbu in gura balaurulul. AtuncI Mihaila§ cu
fraî lui o sarit la balaur. Cerbu, cum o dat cu ot'i de
ei, o dzis:
Mihaila^ sc6te-ma din gura balaurulul alestul spurcat,
c i de-un an ma tat cazn£§te, ca vr£ sa ma 'nghiâsca
$i nu ma p6te, ca mi-s marl ctirnele. Taie bala a spurcata
de pe mine, sa les din gura de la Iel, ca Io §tlu dupa ce
imblat vol
AtuncI balauru o dzis:
— Ba nu, Mihaila$, ce lov6 c6rnele cerbulul ca sa-1
poci inghiy.
Atunci cerbu o dzis:
— Mihaila§, taie bala a spurcata de pe mine, ca io
§tiu ca imbli dupa s6re §i dupa luna ca s'o afli, ca Io te-oi
Jndrepta ca unde sa le co(.
AtuncI Mihaila§ odata o tai6t balauru. Atunci cerbu
odata o saritu §i s'o dat de trii ori peste cap $i s'o facut
din iel un fecior frumos. §'o dat mina cu Mihaila^ §i s'o

giurat ca sa sie fra( pana la m6rte, ca l-o scos de la perire.
§i Iel I-o dzis:
— S6rele §i luna, le-o 'nghitft do! fra^ de-a m6el, Da
tare cu greu I-el prinde, ca-s mal tarl decit cerbu eel mal
mare. §i daca I-<eI prinde, il omor $i tale irima 'n Iel, ca
n irima la Iel afli s6rele §i luna. Da te du la podu eel de
Digitized by Google
64 JARA OAÛLUI
sier de sub dealu codrului 91 §edz acolo pina mniadza-

n6pte. §t bags de sama ca cind a zini, a tremura drumu
ca tare multe sieri a aduna inaintea lul. $i stai la pod §i
nu sari 'naintea lul pAna n'or tr£ tate sierile, ca fel a si
dinapola lor.
Atunci Mihaila^ I-o bagat pe celalaty so{i sup pod §i
leio stat pe pod §'o stat calar6§te cu sabdzia 'n mina. §i

cind o fost in mfiiadza n6pte o 9! audzit ca tramura drumu.
Atunci Mihaila^ strigat pe cela fra{ §'o sarit inaintea
lui. Atunci cerbu o dzis:
— Mihaila§, Mihaila§, da amu pe ce ne-om da, pe
tatete pe-aruncate, ha te vad ca vrel a bate?
— Vr£u dara, mai fartate.
Atunci Mihaila§ i-o §'apucat capu cu sabdzia §'odata
l-o belit, §'0 cotat in irima la iel, §i n'o aflat nemrtica.
Atunci 'nturnat la cerbu care 1-oscos de la balaur
§'0 dzis cata iel:
— Ce ma adatuie^ti, frate, ca sa imblu dupa nemfiica,
c'al dzisl ca-m Ie§ti frate giuratu.
—to nu te-adatuiescu, frate, da c6ta ca 10 trii frat
am. n'am bai dip'ce i-ei omori pe tustrii, ca iei o §tiut
$i
ca l-os in gura balaurulul de un an §i nu m'o cotat. Da
io-t spui sa te duel la podu de arama ca ti-I aduna cu
celalalt frate a mfieu. Da grij! ca acelai cu trii capuri §i

pe tustrii v'a ifighiti de-odata, $i pe tine §i pe fraî tai.
Atunci Mihaila$ s'o luat §i s'o dus pana la podu de
arama. §i cind o fost in mniadza-n6pte o §'audzlt ca tra-
mura drumu, a$a aduna sieri cu dinsu. Atunci Mihaila§
$i sarit la iel $'o dzis cata iel:
— Hei, frate §i fartate, da amu pe ce ne-om da, pe
taiete pe-aruncate?
— Nici ma tern de tine pe tatete, nici pe-aruncate.
$i s'o prins pe-aruncate §i nu s'o putut fa nici-unu
nemnica. Atunci Mihaila§ o dzis cata Iel:
Digitized by Google
:
TARA OA$ULUI 65
— Stai tu de dzece pa§ de la mine mai incolo.

Atund in besedzele alea s'o ?i repedzit fraî lu Mi-
haila? cu sabdzia la cerb §t I-o §i tatet d6ua capurl de-odata,
§i la alta repedzita I-o tatet $i cela cap; s'odata l-o belit
§'o tatetu'n irima la lei. Atund la cea dintile taietura o §i
zburat luna din irima de la iel. §i s'o bucurat ta(, §*o baut,
§'o mincat. $i s'o dus la podu de o(el §i s'o 'ntales Iel la-
olalta ca cum sa-1 prinda pe ala zmau, ca ala o fost cu
cincl capurl. Atund Mihaila$ s'o pus sa hodineasca cu fra^l
lul, §i cind o fost in mfiladza-n6pte o §i audzit ca zine cum
zin traznetele. §'odata s'o sparfet Mihaila§, §'o dzis:

— Sa sarim la Iel numal nol tustril §i ceflaty soî ce-i
avem sa $ada sup pod, §i sa pule o 61a, cu singe la foe, §i
sa bage de sama ca cind a tr6[ce] slngele peste 61a, atund

sa sale $1 Iel afara de sup pod, ca atund perim §i noi.
dnd o fost in mfiladza-n6pte o §1 sosit slerile
§'odata
la pod cu zmau acela. Atund Mihaila§ o §i sarit la Iel.
§i
Da zmau de spalma o §i saritu de cincdzeel de pa§ cu spa-

tele inapol. Atund Mihaila§ so dus la Iel.
—
Da ce-I, cine de zmau? Da amu pe ce ne-om da,
pe tai6te o pe aruncate?
Zmau o dzis:
— Pe-aruncate, Mihaila§.
§'odata s'o prins pe-aruncate §'atita s'o izbzit pana
ce-o asudat de pe Mihaila§ sudorl de singe. Atund Mihaila§
o dzis:
— Hel, frate, nu-I bd'ine a§e a sa bate, da lo m'ol fa
o r6ta de o{el $i tu te fa una de sler,, §i tu te sui in cela vir
de deal §i lo m'ol sui in lestalalt vir de deal, ca aicea simt
d6ua dealurl §i ne-om repedzi cata olalta, §'a carula r6ta
s'a farma, ala a si invlns. §i s'o repedzit mai de multe orl
unu cata altu. Atund Mihaila§ o dzis cata zmau
— Hel, pretine, ca sleru numal sa ple§te, da din oêl
tat sforgacl m6.

Atund zmau o dzis:
— Ne-om prinde pe tai6te, Mihaila§.
12607 5
Digitized by Google
66 TARA OASULUI
§'atita cu sabdzie, pana s'o f&cut tina de

s'o tai6t
singe pana susuorl. AtuncI il invingea zmau pe Mihaila§,
§'odata o sarit fra^t lu Mihaila§ la zmau §i tustril nu l-o
putut omori, ce a 'nceput lara a-I tai6 pe ta^. Atunci o
mars un frate de-a lu Mihaila§ la celalaty sotf sup pod §'o
vadzut c'acela dormu. §'incitu I-o stirnit o §1 vadzut ca
tr6[ce] singele peste 61a. AtuncI lute o sarit la frate-sau, c'o
§tiut ca m6re, daca o vadzut singe. §'odata m!nio§ o tafet
cu sabdzie $i I-o §i tatet tate capurile la zmau. Atunci
odata l-o belit §'o taiatu'n irima la Iel, §'odata o zburat
s6rele pe cefu. §i lei o'nceput a b6 §'a sa molatui de bu.
curie c'o aflat luna §i s6rele. §i s'o 'ntors pe drum voIo§
caia casa. §f s'o dus pe la fratele zmailor pe la al ce l-o
scos de la balaur $'o vadzut ca nu-I acasa. Da n'o cutedzat
a 'ntreba de ma-sa ca unde-I fecloru lei, §i s'o facut Mi-
haila§ un mi( tare frumos §i s'o bagat pe fereastra In casa.
AtuncI boresele zmailor l-o prins pe mi( §'o prins a-1
dragosti, §'o dzis cata lei:
— Coforu mo§uluI, eel din dzile din cele tinere, ca
tuma a§e o avut §i tata unu cin m'ara maritat.
AtuncI rrama zmailor le-o audzit cum graiesc de ml(
§'o dzis cata lele:
— Ian aduce{i-l inc6ce, ca sa-1 vad §i lo.
§'a$e o fost de batrtna mama zmailor cit nu ved£

de g6ne, §'o dzis cata tele:
— Impingetl-m g6nele de pe oi ca sa vft vad §i lo miû.
r
§i cind I-o gatat de 'mpins gSnele de pe of, 6 §i

dzis baba:
— No fete, mitu alesta-I cinele de Mihaila§, $i v'o
omorit pe tustril barbaî v§tl.
— De, du-te, o dzis fetele, ca nu sa temu acela de-un
co{or ca alesta.
AtuncI o dzis a mal batrina dinte I61e:
lo sa §tiu ca l-o omorit pe barbatu-mfieu, da m'a§ fa
o caldura mare 'naintea lor §'o flntina linga drum §i taj
or sari la mine §'or b6 apa. §i care-or b6, tat or muri.
Digitized by Google
TARA OAÛLUI 67
Cealalta o dzis:
— lo sa §tiu ca l-o omorit pe-a mfieu b&rbat, m'a§
faun mar cu mere aurite naintea lor §i care-or mlnca din
mine din mere, ta( or muri.
A trim fata o dzis cata mama zmailor:
— lo sa §tiu ca l-o omorit pe-a mfieu barbat, da m'a§
faun par cu p£re, ca care n'o mai vadzutu de cind il
lumea a§e frum6sa p6re.

Da o dzis baba:
— pana nu m'ol scula io.
N'et fa vol nemfiica
Da Mihaila$ mtyu o fugit cind o audzit tote aI6$tea.
Atunci fecloru babil, acel care l-o scos de la balaur
Mihaila§, le-o audzit §1 lei ca ce graiesc, $'o §i sarit cu
fuga dupa Mihaila$, §'o dzis cata lei:
— Grij ! Mihaila?, ca Ian c6[ta] ce-o dzis alea c'or fa

cu tine.
— De c'audzitu-le-am io ca ce-o dzis I61e. Ca m'am
facut un mH $i m'am bagat la I61e in casa §i §tiu ce vrSu
sa faca ca mine.
Da
de tele nu ma tern, de nu s'ar indemna baba
dupa mine.
Da te du $'o 'ntreaba pe baba, ca ce are gind $a faca
16 cu mine.
Atunci o mars cela la baba §'o dzis cata ma-sa:
—Da ce-I fa, mama, cu Mihaila§, ca laca \-o omorit
pe tustril fecloril? Da nu-I paguba dupa lei, ca nicl lei n'o
avut balu de mine, batin c'o §tiut ca-singura balaurulul.
Atunci o sarit baba la lei §i l-o dat d6iia palm! peste
obraz §'o dzis cata lei:
— §i tu stal cu Mihaila§, da lasa ca ma 'ndemn Io
dupa lei.
Atunci fecloru babil o si marsii la Mihaila§ §'o dzis

cata lei.
— Grij I ca s'a indemna mama dupa tine ?i te In-

deamna la fuga, §1 grij 1 ca de v'a aglunge te-a §i omorit.
Da d'il ved6 ca te-a aglunge te 'nt6rce inapol §i fugl pana
Digitized by Google
68 TARA OA§ULUI
lamine ca lo pan'atuncl 01 fa o casS de sler §'oI infoca o

buzduga de sler §i I-om (ipa in gura.
AtuncI Mihaila§ §'o luatu dzua buna dela fecloru
babil §i s'o luatu pe drum. §i cind s'o indemnatu Mihaila§
pe drum, numal o leaca o marsu pe drum §i l-o §i agluns
baba pe Mihafla$ §'odata o vrut sa-1 om6ra. AtuncI Mi-
haila§ s'o 'ntors inapol la fecloru babil cu fuga. §1 cand o
sosit la fecloru babil odata s'o bagatii In casa c6 de sler.
AtuncI baba a$e o zinit de mini6sa ca cindu o datu cii
capu in paretele de sler, atuncl o §i dat cu ot'il de Mi-
haila?.
— Bd'ine, Mihaila$, amu §i lo Vol tai6 capu ca §i tu
al tatetii capurile feclorilor mfiel. Tlpa-mfii-1 in gura, dragu
mamil.
— A§teapta o leaca, mama.
$1 odata o luatu cu Mihaila§. buzduga c6 infocata $i
l-o (ipat in gura babil, $i odata baba o c6sta
s'o §1 facutQ
de otal. §'o dzis fecloru babil cata Mihaila^:
f'ol fa din oâlu alesta un cal tare frumos ca care
n'o mal fostii de cindu-I lumea. §i odata i l-o §1 fecutu lu
Mihaila^ $i s'o luatu pe drum Mihaila§ pana la imparatu
cu care o facut tirgu sa sc6ta s6rele §i luna.
imparatu o avut o fata $i l-o dat lu Mihaila§ de
§i
female $i glumatate din imparaîla lulo datu lu Mihaila§.
§'o facut un praznic mare imparatu ?i lo luat de ginere
pe Mihaila§.
§i p6te ca traiesc §i astadz de n'o si muritii.
Bicsad — Moticfi T6der, 23.
XII
DE MARIN
Marin de n6ua dzile,
Marin de optu dzile,
Marin de §apte dzile
Marin de $asa dzile,
Digitized by Google
TARA OA$ULUI 69
Marin de cincl dzile,

Marin de patru dzile,
Marin de tril dzile,
Marin de d6ua dzile,

Marin de o dzi,
Marin de nicl-o dzi,
Marin de nicl-un ceas,
Atita sa hile dur6re
Citu-I amu dimineaâ.
Descintecu mtieu
§i porunca lu Dumnedzau.
Marin de n6ua felurl,
Marin vinat,
Marin galban,
Marin ro§Iu,
Aicea nu te cocini,
Nu te saia§lui,
Ca descintecu mfteu,
§i porunca lu Dumnedzau,
Atuncea sa cre§tl,
Clnd or cr6$te ptletrile.
Atita sa h'ile du»6re
Citu-I amu dimineata.
Bicsad — Bandrea Marife, 70.
XIII
Tata lumea-I stramutata amu, s'o $t'imbat tata lumea.

Cind am fo lo prunca, in forma de v'o §apte al, o fost
amintrile lumea atunce, nu-I nemfiica cum o fost atunce.
Amu a§e-s de hami§ prunci, cum o fost 6meni batrini de-
atunci. Mai muuta 16ge §ti, ca cindu-I de dzece dolspra-
dzece al sc6te cu{itu §i mintenl te-a tai6. Nu §tiu ce-om
aglunge, §tie-ne Dumnedzau.
Bolne^tl — Bercea Marica, 60.
Digitized by Google
70 TAHA OA?ULUI
XIV
DE DEOCHI
Sa lua [cutare] pe cale pe carare
Sa-§ imble imbletele,
Sa-s grijasca grijetele.
§isa timpfina
Cu deof de cina,
Cu deot/ de vecina,
Cu deot' de mfiladza-n6pte,
Cu deot' de ceas de m6rte.
sa cinta, sa vaieta,
Nime 'n lume n'audzi.
De-o hi deofat barbat
Curat, necurat,
Boreasa curata,
Necurata,
Feclor curat,
Necurat
Fata curata,
Necurata,
Pruncu curat,
Necurat,
Prunca curata,
Necurata,
De-o hi deofat of 6che§,
De-o hi deot'at of mfieril,
Of capril,
Of tarcat,
Of de murol.
Of de strigol,
Deof de n<3iia dzecl §i n6ua de felurl.
Deof pin miraturl,

Deof pin rinzaturl,
Crape-le (itale,
Marga-le singele,
Digitized by Google
TAR A OASULUI 71
Ca Io nu le-am descintat
Dumnedzau leac le-o dat.
Din gura m6,
Din limba m6.
Vol, mo§,
Balo$,
Nu va mirat,
Nu va cludit,
Ca [cutare] nu v'il dat6re
Nid cu masa,
Nid cu casa,
Nid cu pat,
Nid cu barbat,
O mere( in mare,
C'acolo teste,
mreana de mare,
Souz pe sine n'are,
Carnea I-o minca(,
Singele il be(.
[Cutare] sa ramile curat
Luminat
Ca malca-sa ce l-o zidit,
[Cutare] sa ramile curat
Ca malca-sa ce l-o facut,
Sa ramiie curat
Ca argintu masurat,
Ca laptele strecurat;
Atita sa (He deot'etura
Citu-I amuia sara.
BoIne§tI — Bercea Marica, 60.
Digitized by Google
Digitized by Google
TRANSILVANIA
Digitized by Google
Digitized by Google
TRANSILVANIA
Sus, opinca pina po{,

Sus opinca sus,
Pin'mal ai v'o dol-trel zlo(,
Sus opinca sus,
La girgol om pune flori,
1
Sus opincS sus,

S'amindsa pina 'n nori,
Sus opinca sus,
La noji{a zurgalau,
Sus opinca sus,
Sa ne-auda Dumfiezaii,
Sus opinca sus.
lara cin te-I gauri,
Sus opinca sus,
Cu matasa te-omcirchi,
Sus opinca sus.
Mdna^tur (Kapolnok-Monostor), comit Solnoc-

Doblca —
Gheorghe Adam, 43
II
Malca, maiculiâ mea,

jy'm pragut pana'n gardut
Tata fata-I c'on dragu(,
Gurgui.
Digitized by Google
76 TRANSILVAN1A
Numa lou mafca cu tri,
Nici unu nu-I aci.

Unu 1-am mina[t] la jift\
Pt'ice frunza, nu mal via.

Unu 1-am mlna[t] la m6ra,
Pt'ice pt'atra, §i-l om6ra.
Unu 1-am minaft] la tirg,
lei mfiile sa-m tfrgulasca
On scul d'e matasa fieagra,
Sa-m fac o cam6§i draga.
Nu §tiu cum mAI-o tirguit,
Ca napol mftl-o poruncit

Printre pa tri §ire* dl-alun
lou sa ma due sa-1 cunun.

lofi napol I-am poruncit
Printre pa tri $ire dl-odos,
Sa sa 'ns6fe stnatos.
Gherla, comit Solnoc-Dobtca — (Weigand,

Jahresbericht VI, 57).
Ill
Trimasu mfil-o bad'a dor,

Pa un mar d'in maru lor.
Da iau lara 1-am trimas,
Sa-1 maninse jumatat'e,
Ca d'e mifie n'afe part'e.
N'afe part'e, ca-s d'epart'e,
D6ua d'61uf fie d'esârt'e.
D6ua d'61uf §'o padufe,
§i calle d'e d6ua dzille.
Telcl, comit. Bistrita-Nas&ud — (Weigand,
»Vie.
•Fire.
Digitized by Google
;
TRANSILVANIA 77
IV
Frundza verd'e d'e stajar
Rami! sinatos Ard'eal,
Ca leu les p'aici la d'eal;
Stsicut verd'e d'e sacara
Ramil sinatoasa (ara,
Ca leu les d'in t'ine-afara.
Cin am trecut granita,
Raii m'o durut inima
Dupa mindra saraca.
Mindra-I nalta suptirica
Gifie^t! ca-I trasa'n veriga,
Gura lei pahar cristafu;
Buzalle margaritaf u
Fa(a lei pt&cur d'e sinie,
Ufie-o vedz inima-t plinze,
Pe d'in sus d'e ot£i§orI
Naframa (asuta'n flori,
Pe d'in ilos d'e guri$oara
Naframa d'e paioara.
— Spufie-m, cum t'e teama?
bad'e,
Maieran buna sama.
d'e
— Da pe t'ifie mindra draga?
Mazeran §i vizdoncuâ,
Ca mnl-al fost dulce draguja
§i m'al ars la ifiimuta.
Zagra, comit. Bistrita-N&saud — (V. Oniôr,

Doine §i strig&turi, 1).
LuAita, mindra luAiâ,

Tine bad'ii lumfiiAita,
Sa vie d'ela oi(a.
Tipe-sa luptsil 'ntre ol
Batar d6ua-za§I $i dol,
Digitized by Google
78 TRANSILVANIA
Nice unu sa nu lasa

Fara d'e-o mAioara grasa,
Nice unu sa nu hie
Fara d'e-o mAioara tie.
Zagra, comit Bistrita-NasSud — (V. Oniôr,

Doine $i strigaturi, 25).
VI
Sufla vintu, dor aduna
EVila {ara mea cea buna;
Sufla vintu, dor alearga,
EVila tara mea cea draga;
Sufla vintu, cucu cinta,
ViAe-m dor d'il'a mea mindra;

lyila munt'e iese-un nor,
EVila mindra viAe-m dor;
jyila munt'e ies tri st'elie
EVilamindra-m vine jelie.

Val mindruta pentu t'iAe
N'o ramas iAima 'n miAe.
BiAelie ce 1-am avut,
Nu-1 mai pod avea mal mult;
L-am mincat dint'un pahar,
Dulce-o fost §i mult amar.
Vai d'e miAe mult a$ da

lye urit sa pod scapa;
N'al Aed'ejd'e d'e scapat,
Ca miAe s'o 'ncarcat
d'e
§i pe miAe m'o 'nvellit
Ca cet'ina pe mollid.
DoamAe, scoat'e-ma odata
Sa ma ult in lumea toata,
Pe uAe-am imblat odata,
Sa mAI-aduc batar amint'e
De-a mAeu biAe d'inaint'e.
Zagra, comit. Bistrita-Nfisaud — ( V. Oniôr,

Doine $i Strigfituri, 31).
Digitized by Google
TRANSILVANIA 79
VII
Cit'e hid'e, cit'e mut'e,
Tat'e au dragut in curt'e
Num'a mfieu sus
la munt'e.
II
— Nori$or mindru d'e ploale

Nu sui la munt'e tare,
Ca-I acolo mindru mfieu,
L-i ploua §i 1-i uda
$i la ol n'a pute 'mbla.

Cin coboara 'ntre isvoare
Stau hid'ele sa-1 omoare,
Cin coboara la Ned'ee1
Stau hid'ele s& mAi-1 lele.
Zagra, comit. Bistrita-N&saud — (V. Oni$or,
Doine §i strigaturi, 44).
VIII
Suparat ca mifie nu-I,
Nu pod mere *n tirg sa spul,
NicI la luna, Aid la st'elle,
NicI la surorille melie;
NicI la st'elle, Aid la luna,
NicI la malca mea
cea buna,
NicI la Aid la nor,
st'elle,
NicI la maicuâ cu dor.

Zagra, comit. Bistrita-Nasaud— (V. Oni$or.
IX
Dzis-al, bad'e, §'al dzis, ciAe,

Ca n'al draga ca pa miAe.
Daca men la Fagadau
*Nedeea e o parte a muntclui Jlble^, In partea nord-est a Ardcalului.
Digitized by Google
80 TRANSILVANIA
lesu-t d6ua 'n drumu t&u,

Lie Iube$ti 'n butu mfieu,
Tu giAe§ti ca-m pare r&u.
Bad'â d'e-m pare r&u,
U§ce-mfii-sa stru(u mfieu,
Ca larba pe linga tû
§i bad'H& rati d'e-m pare
U§ce-mAi-sa cununa
Ca larba prima vara
Cin o tale cu coasa
§i o greabla cu grebla.
— Halda, mindra, halda bllem
1
La vlad'ica sa fluram
Dreptat'ea sa fie-o aflam,
Cin o prins lei a iiura
Pisa 'n t'isefu verd'e sta
§i d'e r6tia sa 'ncatca.

Cin o prins ea a ilura
T'isa 'n t'isefu sa usca
IKe r6ua sa scutura.
— Las' mindra, nu mal £Iura
Camu-t vad leu dreptat'ea,
Ca dreptat'ea d'ila t'ifie
IIca sirma d'e suptfre
Cin o trai pin ac nu \ihe.
Zagra, comit. Bistrita-Nfisaud — (V. Oniôr,
X
Pin padure d'e nulelie
Marg ragut'e t'ifierelle,
Marg ragut'e cit'e patru

Marg ragut'e la 'mparatu.
- InaHat'e imparat'e!
*S& mergem.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 81
Sa fie cet'e§tl n6ua cart'e

Pe o frundza d'e porbal
§i sa fie dud In Ard'eal,
Cavern mindre t'ifierelle,
De-a nost dor, d'e-a nost banat
§i cerceil I-o Jipat.
Zagra, comit. Bistrita-NasSud — (V. Oni§or,

Doine §i strig&turi, 95).
XI
Frundza verd'e barbinoc
Zmulturile Cloaca 'n zloc,
Fislori! sa due la foe
§i stau noapt'ea ôloboc 1 ,
Zmulturile (as la feara
Fisloril sa baga 'n para
§i H-i ifiima d'amara,
Ca sa due d'in a lor Jara
§i li-i jelie §i banat,
Ca sa due tri al din sat.
Tri al trece-or ca o noapt'e,
Da ll-i mint'e d'e-a lor moart'e
§1 d'e celealalt'e toat'e.
Ca poruncilie-s nemte§tl,
Cata sa He impliine§ti;
Vine porunca pina 'n sara,
EVemineaâ t'e plecara
P'o suta §i tri d'e cara.
$i 'n bataie t'e bagara,
In bataie mare foart'e
§i nu po( sa scaptsi d'e moart'e.
Vin plurnbdzii ca grtu curat
$i nu-t mal vedz a tau sat,
Nice maica, nice tata,
l
Sentinel5 (=Schlldwache).
I2t>C»7
Digitized by Google
82 TRANSILVANIA
NicI a ta draguâ draga,

Nice frat, fiice surorl,
Fara-'ntre straifil s& moil,
Intre straiAI $i-'ntre paginl,
EKe nu ma petrec vecifil,
Nice pret'inil cil buftl,
Nice fieamurl, Aid fartaj,

Fara *n slnjfe ta{ scalda^,
Fara 'n sinie §i 'n durere,
Fara 'n sinie $i pin t'ina.
Fara leaca d'e lumnina
Ramil malca 'n v6Ie buna,
Veac nu sint'em Impreuna.
Zagra, comit. Bistrita-Nasaud — (V. Oni$or,
XII
Cinta un cue intr'o padure;

Nime'n lume nu-1 aud'e
Fara o d6mna d'intr'o curt'e.
— Mai, cuculle, dragu mfiau,
Hal cinta *n curt'ea mea
Ca lo bifie t'e-ol \ite
Cu în 1 ro§u stracurat
§' cu pita d'e griu curat.
— Ba lo, d6mna, n'oi vefii,
Col minca frunza d'e fag,
§'oi cinta 'ncodru cu drag,

§'o! minca frunza d'e chlel*
§'oi cinta bad'i Maftei.
Baita, comit. Mure^-Turda — (Weigand,

»Vin.
«Teiu.
Digitized by Google
:
TRANSILVANIA 83
XIII
bolboCanu
Verde foale da secara,
Da negara da secara
Ie§i BolboCanu 'n Jara,
In tara dintre hotare
Bate Cocoil la scara
Sa-I dea bant da cheltuiala
§i alne da primeneala.
Frunzultya crad da tei
§i cu o{u da Matei;
Verde foale da susai
§i cu Creju Neculal,
Care fura §apte cai
§i ziceMoldova val.
Foale verde §'o lalea
lar Voichifa§a-m graia
„Bea Vasile nu-m prea bea
Ca potera-I id colea*.
— „Las'sa ile §i pa cruce
Ca cum ine-a$a sa duce,
Nu-s mulere cu cirpa 1 'n cap,
Ci-s volnic cu comanac,
Cu §apte poteri rria bat.
Las' sa iie nu-m pasa,

cind,
Ca §ez cu frazil la masa;
§i A-Ie ocaiia plina rasa
§i maninc pine frumoasa
§'o gaina fripta grasa.
Durduliâ 2 -'! plina rasa,
Chistoalili-s pa fereastra,
Coada la Comag n-Ie groasa,
1 Basma.
•Pu$ca.
Digitized by Google
84 TRANSILVANIA
Unde-al da sa-m foloseasca.

— Cuvintu nu-$ ispraia
§i potera ni-1 sosla:
— Da-te Vasile legat,
Sa nu te ducem stricat,
Ca§a porunca ne-a datl
— Da ce sa ma dau legat
Ca nu ma §tiu inovat?
NicI cu ma-tan'am unblat,
Cu soru-ta n'am jucat.
Satulung (Sacele), comit. Bra$ov — Stoica Popchila, 75.
XIV
Verde foale salba moale
§'apucai p'un drum la vale,
Ma 'ntilnil cu Leana 'n cale,

la pa jos §i leu calare.
Ma plecal sa lau o floare,
Nu fu floare ci hi izma
Tot boieril 'm prinse chizma.
Verde foale bob naut
§til, Leano, ce leu {-am spus,
La sapa da cucuruz?
Sa-t fad ile da sulfite
Sa-m hil draga numa Aile.
Tu t-al facut da fulor
Sa hil draga tuturor,
Tuturor volnicilor.
— Verde foale avrameasa,
Numa Leana-i manioasa.
— Ce §ez, Leano, manioasa?
Oar n'ai dat paAr la masa, 1
Oar te ul( ca Ie§tl bor{oasa

Cu logofe{iI din casa
iPahar.
Digitized by Google
TRANS1LVANIA 85
Cu zapcii da pin plasa?

— Verde foale §'o lalea,
Leano, din pricina ta
Murgu neu apa nu-m bea,
§i-l dusei la o ci§mea,
Facu apa ca le rea;

§i 1-am dus la o fintinft
Facu apa ca nu-I buna.
§'ar bea apa strecurata
Dala Leana din galeata;
bazma
Strecurata pin
Ca§a Murgu vrea sa bea.
— Verde foale undalemn
Al pa Leana s'o catam
La minastirea d'un lemn.
S'o catam s'o blastamam,
Cu blastam dala hicat
Ca-I jurat da §apte fra{.
Satulung (Steele), comit. Bra§ov — Stolca Popchila , 75.
XV
Verde foale tiriplic,
Pa pa eel colnic,
eel deal
Pa eel drum can parasit,
Ine-o prunca $'un volnic.
Volnic ine §ulerind
§i pa murgu bulestrind.
Prunca-m ine suspinind
§i din gura a§a graind:
— Verde foale $'o cicoare
Pune-ma nelca calare
La spatele dumfiitale,
Ca nu mal po( da chiCoare,
Ca fi-Ie drumu gloduros,
Nu mal pot merge pa jos.
— Verde foale maracine,
Digitized by Google
86 TRANSiLVANIA
Bucuros, pulca, te-a$ pune,

Da-I murgu tlnSr da zile,
Aghla ma duce pa mine
§i fi-Ie murgu mititel,
Nu pot merge dol pa Id.
— Frunzuli'ta §'o lalea,
lar pulcuâ a$a-m graia:
— Verde foale maracine,
Nu-I murgu tinar da zile,
Poate duce dol ca mine

§i nu-I murgu mititel
Po sa mergl $i dol pa Id.
— Frunzultya §'o lalea,
Dupa murgu sa pleca,
Frumu§el fii-o saruta
§i pa murgu fil-o punea
Drum pin codru apuca:
— Ma rog codru dumAitale
Sa ma la§ supt unbra ta
Cu pulca ala tinerea
Sa-m fac dragostea cu la.
— Bucuros ni te-a§ lasa,

Da fe pulca tinerea
§i-{ fad pacate cu la,
$i frunza fii s'oa usca
Volnicil ni oa blastama.
— Verde foale larba grasa,
Ceaja, ceaâ, negureaâ,
la-te mal da dimineaâ
Dupa lungu drumulul,
Dupa coama murgulul,
Ca m'apuca ziua 'n Siit
§i ii-\e murgu da furat
§i fi-Ie frica da legat.
Satulung (S&cele), comit. Braôv — Stolca Popchila, 75.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 87
XVI
Cind leram baiat ftic am trecut p'aid §i ne-am dus pa
Doftana leram poate-o suta da oamenl, cin cu razfiirita. §i
;
ne-am dus la PloIe§tI §'acolo a venit Rusu §i d'acolo a

plecat sa lie p'aid pin Bratocea, sa lie la Ungur §i aid
Unguru a incurcat padurea. $i d'acolo a 'nceput lei a da
da dupa copad in Ru§ §i Rusu s'a 'ntors §'a prins v'o
zece doozed da spionl d'al Ungurulul. §i in spionii aia
a fost §i vo doo trel fete 'nbracate volnice^te. §i a§a a
pornit Rusu al dollea din PloIe§tI dupa ce s'a strlns multe
conpanii. §'a venit pa Praova Rusu, d'acolea, §'a gasit
ne§te Rijnovenl pa drum care I-a 'ndreptat pin paduri
spre Bra§eu. §i'n Tinpla Bra§eulul s'a pomenit oamenil
cu Rusu §i d'acolo a dat lei cu tunurili. D'atund e miila-
mentu pa virfu Tinpli 1
.
Atund a venit Rusu d'adreptu pa la Predeal, da vale,

pa TimnAi§. §'atund ci ncj a sim(it Unguril c'a trecut Rusu
Predealu dincoace, a'nceput a fugi. A
fugit care-a fugit,
da pa cty I-a prins I-a robghit §'a dus atund v'o op sute
da Ungurl la PloIe§tI pa care I-am vazut leu cu ochil fiel.
§i I-a gonit Rusu pa Ungurl p'aid incolo pina la pod la
Chichi? §'acolo s'a inchinat Unguru, dac'a vazut nevola.
Catanili lu inparatu nostru fugise 'n PloIe§tI §i'n Bucure§ti.
In Bucure^tl $i'n Braila lera loagar da Turci atund.
Aid in Sacele lera loagar da OltenI tot cu land §i
cu sarid inbraca(I.
Cind a venit ravalutila ungureasca oamenil a Ie§it
cu steagurl albe da pace §i le-a loat steagurile din mina
la ghe{il mocani §'a 'nceput a-I inblati cu lele. mal §i A
omorit pe cite unu. Apol s'a bagat in sat §'a 'nceput a
loa malurl §'a sparge u§ili. §i oamenil a fugit tot din sat,
care cum a scapat, peste Ighi§ a peste Taiturica3 pin pa-
, ,
'Muntele «Timpa» de llnga Bra?ov.

VMunfi mai mici de linga Satulung.
Digitized by Google
8d TRANSILVANIA
durl. numa burdu§I da

Pin curtea lu Hler al batrin lera
brinza §i cu lancea; putinl da lapte
ca§cavalurl taiate
sparte §i butoaie da in daêrtate. AtuncI a omorlt pa mo$
Vlad Gologan, pa Voiculet §i pa atyil. La Golea al batrin
a dat Sechelii foe §i I-a topchit bandorile cu seu din chim- 1
ni(a §i chimnita avea uluce 2 $i seu a curs pa uluce in

vale8 §i brinza §i in 4 §i ce-a mal avut a jefuit tot.
,
Satulung (Sficele), comit. Braôv — Neagoe Gologan, 70.
XVII
Tot atuncl s'a dus mocanil la Beldea 'n Budila §i
I-a jefuit cur(ili §i din pricina lu Beldea a jefuit Sechelii
Sacelili.
Din mocanl a fugit §i la Rijnov $i la Braêu §i s'a
'nchis acolo §i d'acolo din cind in cind sa slobozla zece

doozeel calari §i jefuia §i lei ce putea.
A$a Fa gasit pa popa al saculesc din Satulung
acasa $a ars soba §i i-a pus-o'n cap arsa. lei a gindit ca
sa-§I spule banii. Oa banil a fost ingropa(I in gunol ?i lei
n'a spus §i I-a gasit al(il.
Satulung (SScele), comit. Braôv — Neagoe Gologan, 70.
XVIII
Oamenil a§tia d'aicl sint venial din toata lumea. Sint
aduna( din toate parjili mocanil, ca lei sa trag pa linga
itili-astea.
Sint venial din tara rumineasca dupa la munte, din

gaurl, dupin Fagara§ — strinsura din lume.
Ca lei ce fac? Ciobane§te la mocanl §'apoI nu sa mal
duce acasa la lei §i sa'nsoara aici.
Mocanil mai 'nainte avea antirile, zeichl albe, lalbare
*Stomacurile de la oaie.
Tuburi pentru scurgere.
Parafi.
« Vin
Digitized by Google
TRANS1LVANIA 89
da pinza d'asta da casa le cosea frumos croitoril, atuncl,

;
cu florl. Nevestili 1§ facea alne da pinza da casa ce-i —

derept — $i le cernea 1
apol.
Chlar muma-mea avea rochile da pinza da casa
vacsita vinata. Apol da dulama2 d'astea avea bunda
in loc
§i cojoc fara mined. §i purta fetili cizme d'astea cu §tecal8 .
Pina cind lera da cinsprezece anl avea cizme ro§iI §i dupa

ce sa raai marea le cumpara galbine. Purta §i saricl. La
biserica venia cu saricl §i cu cheptare da chlele p'atund.
§colI a fost §i mai 'nainte. leu aid am invaât.
Satulung (SScele), comit. Braôv — Bucur Gaftan, 86.
XIX
strigAturA ciobAneascA
Da'n pamint sa bubulasca,
Ca-I opchinca stapinescai
— Da A-Ie fiila da oghele,
Ca lucrat malca la iele.
Satulung (SScele), comit. Braôv — Ion al lu Urs, 27.
XX
POVESTEA NOROCULUl
(Norocu teste ca o flu6re.)
Au un imparat, §i imparatu asta au avut

fost iiodata
§apte fete. pana n'au nascut a de-a §aptelea au fost
lei
tare norocos, da dupa ff au nascut a de-a âptelea, n'au
mai a§a norocos. A§a s'au jeluit lei odata la al( im-
fost
parat, da un imparat 1-au intrebat, cl( copchi are? §i iel
I-au spus ca §apte fete. Atunci I-au zis imparatu asta ba-
trin sa m6rga sara, dupa ce sa culca tu6te §i sa sa ulte
»Le vopsea.
*Scurteica en mined lungi $i cu blan& de samur ori jder.
Toe.
Digitized by Google
90 TRANSILVANIA
la lele, cum du6rme. A$a dupa ce s'aQ culcat tu6te

care
au imparatu la lele §i s'au uitat, §'aii vazut, care
intrat
cum au durAit. Una lera cu mlna sup cap, alta cu minile
peste cap, da a de-a §aptelea au durAit cu minile incruci-
§ate intre ghenunchl. Apol s'au dus lei la imparatu ala ba-
trin §i I-au spus C'au vast. Atund lei I-au spus, ca fata a
a de-a §aptelea au nascut fara fludrea noroculul. Nacajit
au vint apol acasa §i I-au spus impdratesel lul C'au auzit,
da fetiâ n'au fost durAind, §'au auzit to[t] C'au povestit tata-
sati cu muma-sa. §i daca s'au sculat fata dimineaâ au
zis: mama, leu am auzit C'au povestit tata az nu6pte tu6te
lelea, ca leu am nascut fara flu6rea noroculul §i ca-s fera
noroc in^casa dumneavu6stra. Da dumneata n'al decit sa
stringl fetele de 'mparat, sa dal o masa, ca leu vreau sa
ma due dela dumneavu6stra, ca sa nu hiu leu ina neno-
roculul casi, sa hiu numa leu nenorocita. „Nu, draga malchi,
n'au zis tatl-tau sa te dud tu dela nol, cum sate ducltu
dela mine draga malchi"? atund muma-sa. „Nu,
I-au zis —
malca, leu ma due §i n'aldecit sa-m solza§t' o cama§e cu
galbin". Muma-sa n'au avut ce sa-I faca, I-au cusut cama§a
§i imbracat cu la pa chelea gu6la §'au plecat.
fata s'au
Dupa un birt mare au cerut sa-I dea sala§.
C'au ajuns la
Acolo lera tomna zi de tirg §i traga carele cu but cu in
in curte §i cu alte marfuf. Peste nu6pte au vint norocu
lei c'un sfredel mare in mana §'au dat cep la tu6te buîle
§'au pornit inu pin curte, §i sfredelu 1-au pus la capu iel.
Cind s'au sculat dimineaâ u6meni §'au vast paguba, au
cautat sa vaza cine-au dat gauf la bu^ §'au gast la capu
lei sfredelu. Atunci la au zis: „Nu-I Ainica, dragi Aei,
asta-I nenorocu neu, socotty cit face paguba §i leu sa v'o
platesc". Apol s'au dat la o parte, au luat baA din cama§e,
au piatit §'au plecat mal departe pana au dat de alt birt,
unde lar s'au oprit sa du6rma. Acolo au fost lar zi de tirg
§i in curte lera o gramada de cara cu vase. Peste nu6pte
au vint lar norocu Iel cu o maduca mare §'au inceput a

sparge la vasele din cara, pana ce le-au spart pa tu6te,
Digitized by Google
TRANSILVANIA 91
§'apoI au pus maduca la capu lei, unde durfia. Dimineaâ

o de§teapta utimeni §'o intreaba „Cine te-au pus sa spargi :
vasele cu maduca"? Atund s'au nacajit §i la §'au zis:

„Dragi Ael, n'am ce face, asta-I nenorocu fieu, socotit cit
face §i va platesc
tt
. Apol s'au dat de-o parte, au luat gal-
befi din cama§e, au platit paguba $'au plecat mal departe
nacajita. Acuma, ca sa nu mal dea de nacaz au tras la
un croitof.Croitoru lucra tomna o alna de ftireasa la o
fata de'mparat. Peste nu6pte au vint lar norocu lei, au
facut alna toft] zdran{e, au pus fu6rfecile la capu lei §i s'au
dus. Dimineaâ sa scu6ia croitoru §i gasa^te numa petece
din alna Ca scumpa de Aireasa, §i cum cauta, vede fu6r-
fecile la capu lei, futirfece de care nicl n'au mal vast. §i o
intreaba: „ce-al facut §i ce-al gindit? Cum al vint in casa
mea cu fu6rfecile estea? Cind ol mal tafia leu o alna ca
asta? Ce-ol face leu acum"? la au inceput a plinge §'au in-
trebat cit face alna? au ramas
Apol au platit paguba §i la
acum fara nicl un galbin. De un fiila croitoru I-au dat

galbin, ca sa alba cu ce sa sa [du]ca mal departe. Apol s'au
dus saraca plingind §i nacajita mal departe, pana Cau vast
o lumAina. Acolo lera scorbura nor6celor. Ajungind aid au
gast o casa frumu6sa §i curata, in care lefa o mulere urita,
urfta, de mal ghine-J vinla sa sculpchl pa obrazu lei, decit pa
podifi. §i muierea asta I-au zis *leu $tiu de ce-al vint tu :
aiCa, da sa-m caut o {ir in cap". Caiitindu-I fata in cap

I-au vint sa sculpe, s'au ultat in dreapta §i nu I-au vint
sa sculpe nicaief, s'au ultat apol §i in stinga §'au vast,
ca faâ babi le mal au sculpat.
urita, §i pa Ca fa(a lei —
lei u6 sculpat.— n Sa-{ fac §i leu (ile un
I-au cast ghine, ca
ghine. Sa vez ca punt la 12 ine tii6te noru6cele cintind,
norocu tau le al dintil, §i le mal cu vole ca tu6te noru6-
cele, ca-I cu flu6rea ta la lei, §i tu cind te-I intilni cu lei
in faâ, sa pul mina §i sa-I zmulgl flu6rea §i sa pled inainte
cu la jji indarat sa nu te uty de fel, ca lei nu mal pu6te
veni dupa tine, daca I-al luat flu6rea noroculul". la au
facut cum au invajat-o baba §i a§a §'au ci§tigat flu6rea
Digitized by Google
92 TRANSILVAN1A
norocului, cu care s'au intors apol acasa. Cind au fost

venind fata cu flu6rea in mina §'au intrat in ora§, impa-
ratu sta tomna pa pa uli(a. Trecind
fereastra $i sa ulta
fata pi linga casa imparatulul, au strigat-o imparatu: „Fe-
tija, fetiâ, stal o tir in loc, ce eel tu pa flu6rea ala din
mina ? la au zis: „Cit va veni la". AtuncI imparatu au

tt
chemat-o inauntru $'au pus flu6rea 'ntr'o cumpina $i'n ailanta

au to[t] pus la ban pina §'au pus tu6ta averea, da flutirea
to[t] nu s'au ridicat dela pamint, atita au fost de grea. AtuncI
s'au fiirat imparatu, ca ce flu6re pu6te hi ala, dac' au vast

ca lei n'are ati{a bafi s'o pu6ta cumpara, I-au dat feoCru
de barbat. §i unde sa [du]Ca barbatu cu flu6rea izbindea.

Acuma s'au ginit la: sa vedem cu flutirea la mine ma
pot prapadi? Au pus §'aii ars cuptoru o zi §'o nu6pte,
s'au dezbracat §'au luat flu6rea'n mina sa sa bage 'n cuptor,
da n'au apucat sa intre §'au vint o furtuna §'au aruncat-o
'ntr'o livade cu flu6re cu tot, §'au vint aid barbatu-sau
§'au intrebat-o ce-au paît. la i-au povestit to[t] ce-au avut. lei
au imbracat-o §'au a[du]s-o acas, s'au trait zile dulcl §i de
n'au murit, mai traiejte §i astaz.
§i leu m'am pus p'o $a,

§i v'am spus a$a,
§i m'am pus p'o pana de gaina,
§i m'am da[t] pin tina,
§i m'am pus p'o rata,
§i m'am da[t] pa ghlaâ.
Bra$ov — (Weigand, Jahresbericht VIII, 67—70).
XXI
Au uodata un clisiier batrin. Clisileru ala avea
fost
o fata vrenica §i frumu6sa, de numa lera mai vrenica §i
mai frumu6sa ca la. la in tu6te dumineel dimine(Ia matura

pa malu biserici. Intr'o dimineaâ —
cum ine boleri din
tara — sa [du]ce un bolef (din {ara) la biserica §'o vede, $i-I
zice: „da, fetijo, to numa singura maturl p'aid"?
Digitized by Google
TRANSILVANIA 93
„Numa, bolerule, I-au raspuns fetita, ca leu sin[t] fata

clisilerulul §i numa pa mine ma are taica*.
„Da acasa-I talca-tau"?
,Acas".
AtuncI negustoru s'au dus la batrinu 'n casa, I-au dat
binefe §i batrinu I-au multafiit, apol 1-au intrebat boleru:
„mo$ule, ce-am vint Ieu u ?
$ti la
*§tiu, daca fi-ei spune".

,Am vint sa-m dal pa fata asta fiile".
„0 bolerule au zts atuncl mo§u, sa (-o dau dumni-
I
tale? cum sa t-o dau? ca slntom batrin §i neputinclos, §i

ce sa fac leu far de la"?
„Nu-I riinica, module, leu vreau s'o lau de nevasta
§i grijesc leu §i de dumnlata".
„0 bolerule! pu6te-t bat joe, cum sa lal fata mea? o

fata de uom sarac*?
Nu, module, fagadule§tem, ca AI-o dal fiile §i leu it
fagadulesc de az incolo, ca fi-el hi tata.
Atuncl I-au fagaduit batrinu, ca I-o da. lei n'aii mai
zis Aiftica, dupa ala s'au luat §i s'au dus in tirg §i I-au
luat feti la cama§, alne, ca s'o 'mbrace §'au vint cu lele,
§'au luat cu lei §'o nevasta mai batrina, care-au §tiut sa
'mbrace, au chemat pa popa §i I-au logodit, §i mai tirziu
au f&cut §i nunta. Pa batrinu 1-au luat cu lei §i 1-au in-
grijit, §i lul I-au umblat a§a de ghine, §i din nevasta lul
a§a o mulere au Ie§it, incit au fost fu6rte mulânit de la.

Intr'o sara lei sa gatea sa piece la drum cu negot §i ca
sa nu lase pa nevasta-sa singura, au lasat o batrina sa-I
tile de urit. La drum au plecat cu mai mult u6menl ti-
nef, §i 'ntre lei $i un feclor. Pa drum au inceput hie§te-
care sa-§ laude nevestele, da lei nu §tila cum sa §'o laude
p'a lul mai tare. Atuncl cralu de feclor I-au zis: „Ce tot
it laoz nevasta, ca nevasta ca a ta nu mai leste? Al sa
ne prindem amindol pa tu6ta averea ta §i pa tu6ta averea
mea, ca ma due leu la la".
Pot merge, leu ma rama§esc cu tine pa tot ce am.
Digitized by Google
94 TRANSILVANIA
Apol s'au dus In treaba lul, nu I-aii fost frica, c'au

lei
$tiut ce nevasta are, §i cralu de feclor s'au intors indarat.

lei nu §tila acuma cum sa intre la la, ca la cum
f
Ins&ra Inchidea tot. Intil s'au facut ca caiator beteag $ au
cerut sa-I dea laca§, da la n'au vrut sa-1 primnasca 'n casa.
Apol s'au facut cer§itof §i nicl a§a n'au putut sa intre, ca

la I-au dat batrlni un §tuc de chita, sa-I dea sa sa duca.
A§a lei ce sa faca, ca lefa ramaît §i-§ cherdea toata ave-
rea? S* cu batrina, il fagadule^te bafi mul^ §i
'nvoIe§te
batrina ce sa-I faca? Avea o lada a Iel afara, 1-au bagat
in la §i s'au dus la stapina-sa s'o ru6ge s'o lase sa §'o
bage In casa, sa du6rma pa la, ca pa la du6rme mal ghine,
ca pa or ce. Stapina-sa s'au invoit §'atuncl baba au che-
mat dol utimenl §i §'au bagat lada 'n casa. Sara s'au ul-
tat cralu de feclor pa gaura dela lada §'au vast tot ce-au
facut la, cind s'au culcat. la §'au luat cercei din urelchl,
inelele §i le-au scos din degete §i le-au pus sup capatil.
Peste noapte il de^chide baba lada, lei lese afara, sa duce
trumu§el la patu lei, trage frumos cheile de sup capatil §i

de§chide incet scrinu, $i-I ia un inel §i sa §terge uo{u cu
iel. Apoi s'au dus sa dea de barbatu-sau, §i 1-au intilnit
intr'o circluma, unde bea uomu neu §i benchetuia vesel
ca au ci^tigat rama§agu. Craiu de feclor s'au dus fru-
mos la iel $i I-au zis: „Te mal rama§e$ti tu cu mine?
Al cui le inelu asta? Vez de drag ce I-am fost, iil-au dat
a
§i inelu asta Atunci Iel s'au intristat foarte tare §i n'au
.
mÎ avut ce sa zica.

A$a am zis §i a§a sa hile. A§a au vint acasa trist
tare. Nevasta-sa au vast numa decit, ca are ceva bar-
batu-saii §i 1-au intrebat: „ce-al de Ie$t' a§a nacajit, n'al
vindut cumva marfa de Ie§t' a$a trist"? Da Iel nu I-au
spus fiinica, I-au strins tot ce-au avut la dela tata-sau §'au
bagat in ne§te dasagl, §'au porincit slugi sa prinza cai, §i
lei I-au zis sa sa gateasca, ca are pofta sa sa [du]ca cu la la
plimbare. Pa la au pus-o dindarat §i Iel s'au pus de-au

minat cai. A§a s'au tot dus pina la marginea Dunari,
Digitized by Google
TRANSILVANIA 95
acolo I-au zis: „da-te jos, nevasta, §i te dezbraca de ainele

alea, ca v&z ca n'al fost vrenica de lele §i te 'mbraca
cu ele dela tata-tau, §'au Inbr&cat-o cu alea §i I-au dat
drumu in Dunare, fara s'o intrebe ceva. lei au vint apol
Indarat. Da s'au sfetit treaba, ca polijila 1-au tras la ras-
pundere, ca ce-aii facut §i ce-au deres §i unde-I leste ne-
vasta? $i 1-au Inchis:
Dumnezau au vast credinta lei §i n'aii lasat-o sa sa
'nece. Peste nutfpteau batut vlntu §i I-au adus o salcile,
la s'au agaât de la §'au tot mers pa la, mai un an de
zile. Dela o vreme s'au oprit la o margine. Ce-au facut la,
s'au tras §'au Ie$it afara aid lefa o scorbura §i hinca

§i
ploiia tare s'au bagat in la. Peste noapte aude un cintec fru^
mos, lefa lelele. Vinla cu curaje mare, ca losese puterea
la un 'mparat §i cinta $i jura, ca atuncla I-o trece imparatulul,
cind s'o spala cu apa din scorbura asta. AtuncI la minte-
na$ s'au descutyat de cizme, au luat apa'n lele §i le-au luat
de-a umere, §'au vint pan'au dat de ora§u ala, unde lefa
imparatu beteag. Acuma la ce sa faca, sta in loc §i sa
ginde§te §i sa duce la un croitof §i sa ru6ga sa-I dea un
rind de aine barbate§t', ca daca-I ajuta Dumnezau u6 sa-i

hiie ghine platite ainele alea. Croitoru I-au dat ainele, ca
sa vaza cI-u<J sa faca. Apol fata I-au cerut §'o sticla §'au
golit apa din cizme §i s'au dus cu la la palat, unde cite
zece rinduf de doftof intra §i Ie$a $i n'avea ce sa-I faca
imparatulul, ca I-au fuost cherit tutita puterea. Aici s'au
rugat (§i) la de straja dela pu6rta s'o lase sa intre sa
'ncerce sa vindece §i la pa'mparatu. AtuncI s'au dus slu-
un doftor strain sarac,

gile sa'ntrebe ce sa faca, c'au vint
sa-1 lase or nu inauntru? L-au chemat apol sus, ca sa
vaza C'-are sa-I faca. la au dat pa tot a fara din casa,
au dezbracat pa imparatu in chelea gu6la $'au inceput
a-1 spala cu apa dl-ala, care au zis lelele. Dupa ce 1-au
spalat, parca I-au lu6t cu mina betejala, apol s'au dat

imparatu jos, §'au zis: „Cine Ie§t' §i ce sa-{ dau, ca m'al
facut odata sanatos?" la n'au vrut sa spule fiifiica, $'au
Digitized by Google
96 TRANSILVAN1A
zis: „Ca alceva nu vreau, numa sa hiu mal mare peste

inchisof,* ca lefa to[t] cu gindu la barbatu-sau, c'aii §tiut
c'u6 sa hile inchis, imparatu I-au facu[t] pa Vole.
§i
Acu§a au porincit la, sa slobutiza pa tot robghi sa-I

vaza. Cind au Ie$it barbatu-saii cu ne$te hlara de chi-
£u6re, lei I-au vint rati, da §i lul lefa frica, ca domni
1-au osindit la mu6rte, ca lefa mal anu. la porince^te
mintena§ la slujba§ sa-I la hiarale dela chifiitore §i sa-1
aduca sus. Dupa ce 1-au adus sus, 1-au intrebat: Ce-ai
facut de al avut hiarale de chi£u6re §i de cind Ie§t' Inchis?
Da lei n'au ascuns fiifiica, au spus tot C'-au fecut. Atund
la I-au z!s: Pacatosule, de ce n'al intrebat pa nevasta-ta,
dac'al vint acas sa vez, I-adevarat cu inelu, or ba? AtuncI
lei au zis: 1m pare rau, ca n'am intrebat-o.
Da tu crez, c'au facut la lucru ala?

lei zis, ca n'au intrebat-o §i nu $tile. AtuncI il ine
au
lei rau dela inima §i imparatu lefa acolo §'au intrebat-o ce
le, §'au zis, nu-{ cherde hirea pentru un pacatos ca asta.
AtuncI la au strigat: leu il lert, ca le barbatu-fieu.. §'a-

tuncl au cast lei jos §'au le§inat. la au pus numa decit
de 1-au trezit, 1-au dus numa decit la bale §i 1-au imbra-
cat in alne faine, s'au imbracat pa urma §i la cu alne
mulere§t' imparatu 1-au facut pa lei al dollea imparat
§i
$i pa la imparateasa §'au luat pa batrina la'ntrebare §i pa
un^futu ala de tinar, §i I-au osindit imparatu la mu6rte

pa amindol. 1-au lega[t] la cu6dele telegarilor §i I-au facut
to[t] Ail §i farime. Iel u6 mal hi traind $i astaz, daca nu-6
hi murit.
Bra§ov — (Weigand, Jahresbericht VIII, 70—74).
XXII
Tu, mindruô, Ie§tl catea,
Ca lo §'asar' am fost la vol
§i tu $AdeaI intre dol;

Care §adea linga tine,
Digitized by Google
TRANSILVANIA 97
lera preten bun cu mine;

Care §adea linga masa,
Inima fripta §i arsa,
Ca mine pe la fereasta.
Mucundorf (Moha), comit. Tf rnava-Mare —
Paraschiva Qorea, 26.
XXIII
Ridica-te, negurice,
De pe-o \if de padurice
De pe pari, de pe nulele,
De pe doru mlndrel mele,
De pe §a(u x drumulul,
De pe coada murgului.
Murgu-I negru $i 'ntintat,
Badea merge suparat,
La i§coala la 'nva{at.
— fe$, badeo, de la i§coala,
Ca ficlorii tot sa 'nsoara
$i fetele sa marita
§i tu ramil inima fripta.
Mucundorf (Moha), comit. Tirnava-Mare —

XXIV
Qobana$ la ol m'aj duce,
Oile nu le §tiu mulge;
Qobana§ la 01 am fost,
Oile nu le cunosc;
Da cunosc doiia riiori.
Care umbla 'n §azaiori,

La fete §i la ficlori.

>$es.
12607
Digitized by Google
98 TRANSILVANIA
XXV
Cite mindre fif-am avut
Sa le-adun a$ face-un tirg,
Cite-am avut $'am lasat

Sa le-adun a§ face-un sat.
Mucundorf (Moha), comit Tirnava-Mare —

XXVI
Pe sub pe sub padure,
deal,
Fuge-o nevasta *n lume.
Fugita de la barbat,
Cu pruncu nebotezat.
§1 pruncuû tot plingea
Ea din gral a$a zicea:
— Tad, tad, tad, pruncuûle,
Ca padurea asta-I mare
§i ne-or Ie$i hotil 'n cale.
Nid vorba n'o isprayla
Hoîl 'n cale le Ie§Ia
§i din gral a§a-I zlcea:
— Nevasta, nevasta noasta,
Ingroapa-t pruncu 'n pamint
§1 hal cu nol la hotft.
Ea din gral a$a zicea:
— Ba lo nu l-ol ingropa,
Ca pruncu-I sufletu Aeu
§M pacat de Dumnezau,
Dara fa-I un leganel
Dintr'un virf de §tejarel
Ca vlntu cin va sufla
Pruncu iii l-o legana.
Paraschiva Cforea, 26.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 99
XXVII
— Hal, mindru(o, deal cruce 'n la
De vez Neamtu cum ma duce.

— Duma, badeo, pe mine §i
Badeo, 'n catane cu tine.

— lo te-a§ duce bucuros
Da ni-e drumu glonûros.
— Nu te leme, badlu-fieu,
Ca dac'o fi drumu greu,
Fa-ma lufiina de seii
§i ma baga 'n sinu tau.
De-i vedea ca sa tochIe§te,
Scoate-ma din sin afara,
Fa-ma de ceara;
lufiina
Ca, bade, unde-I insara,
lo cu drag (-ol lufiina,
§i, badeo tin' te-o intreba:
Ca ce lunina-I asta?
Tu sa-I spul, badeo, a§a:
^Casta-I luAina de ceara,
Mindruâ din a mea {ara
Asta-I luAina de seii,
Mindru{a din satu fieu.
Mucundorf (Moha), comit Tirnava-Mare —
Paraschiva Gorea, 26.
XXVIII
De cin, bade, ne-al lasat,

Multe lacrafi ftl-am varsat,
De-am facut fintina 'n sat.
Fintina cu tri izvoara,
Cine b6 din ea sa moara.
lar de-o b£ lubitu niau,
Sa fii-1 tile Dumnezau.
Digitized by Google
100 TRANS1LVAN1A
$i de-o b6 dujmafiil fiel,
Sa sa cufunde cu lei.
DanSs, corait. Tirnava-Mare — (Weigand,

XXIX
— C&r&ru§& pe deal,
di
Ce vil badif a§a rar?
— Cararu§a di pe §as,
A$ veni, mindra, mal des.
Cin pornesc sa viu la tine,
Striga malca dupa mine.
Cin pornesc sa viu la vol,
Ma striga malca napol.
DanSs, comit. Tirnava-Mare — (Weigand,
XXX
A§a ne spunea Mitropolitu la biserica cind eram lo
tinAr la 'nvaâtura: „ulte cum s'o schimbat toate ! in uliâ
aiclaau fost RuminI, acu§Ia vad tot lucrurl schimbate, nu
sa mal vad RuminI de al no§U, numa Sa§I. Dar nol n'avem,
Ruminil, doua mini §i cap sa nu ne lasam sa nl-apuce
sup chicloare? Sa punem §i nol sa facem d'elea cu poml,
sa ne luam dupa treaba lor, cum fac §i er. §i mal zicea:
„al no§tI nu 'nchepe 1
numa Sa§I s!nt in slujba".
'n slujba,
Sa hi tot ascultat cum ne spunea Mitropolitu. Ulte
dela patruzeclcum s'o ridicat Ruminu, o vint in rind cu atyil-
Sibiu — Laz£r Vintiia, 60.
XXXI
Aid daca are omu baieÎ $i vrea sa §tudieze mal
departe n'are putere sa-1 ajuture, il da la meserile. Citlodata
mal capata §tupendlu, daca 'nvaâ bine.
Mncap.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 101
Baietil 'nvaja multf acuma la $coala de cadeÎ. In-

va(a §i fetele, sa due la preparandiie, invaâ patru anl §i
les Invajatoare.
Sibiu — Lazar Vintila, 60.
XXXII
La mama — lo acolo am
tata-fieu $i crescut, in poarta
turnului peste riu, — era un doctor dela MuscanI, §i aci s'o
'ntimplat in vecinl c'o murit ficlor juni§an $i cin o fost
immormintarea o f&cut pomana $i o dat §i la Muscani §i
tomna fomela acela carl-o avut baiatu o zis a§a c'o pus
o cloca intr'o ladita cu cenu§e §i 16 de frica Muscanilor
o chitulat svanîhii su cloca 'n cenu§e, I-o chitulat sa alba
sa faca pomu. §i Muscanil I-o luat pe totl §i mulerea I-au
vazut §i s'au dus dupa din§il ca sa-I dele 91Muscanil o
alungat-o. §i a§a fomela vint la doctoru §i 1-au pirit §i
numa o adunat militia 'ntreaga §'o zis doctoru cata
decit
fomeie: n cuno§tI pe soldatu ala care furat?" facut
a
doua glide §i fomela l-o vazut §'o zis: „no, asta-I §'atuncl
1
.
numa decit au pus pe soldaîi to(I §i 1-au dezbracat in

chlelea goala §i l-o batut cu joardele, §i dupa ce §-0 luat
§trofu 2 l-o 'nvelit fn lepedeu 3 $i l-o dus la spital.
XXXIII
Unchi-neu, in vremea rezbelulul pe patruzeci §i opt,
s'o dus sa duca gunol pe cimp §i "aicla la provlant, une
face pine la catane, sa 'ntilne§te cu MuscanI §i numa de
cit il inhama sa duca pogaja 4 lor. Unchi-fieu o fos dezbra-
cat §'o vint sa-§ lele ceva de 'mbracaminte, §i a§a Mus-
canil zice: ,une-al fost?
rt
D'apai zice a§a unchi-fieu: „am
*GrupurI.
•Pcdcapsa.
*Cear$af.
'Bagajul.
Digitized by Google
102 TRANSILVAN1A
fost sa-ml aduc ceva pentru ite 1 §i pentru mine". Nu §tiu

cl-o mal zis unchi-fieu catra Muscan §iMuscanu o zis „am :
vint sa-{ scap capu tau §i tu ma 'njuri". §i a§a o luat gir-

baclu §i o dat la unchi-fieu §i l-o purtat v'o doo zile cu
cam §'apoI o scapat noaptea cum o putut.
Sibiu — Lazar Vintila, 6a
XXXIV
Ulte acolo la laponla Muscanu nu sa mi§ca, I-ar ma!
da inc'odata §i nu sa duce. Muscanu n'o tras oastea 'n-
darapt.
XXXV
Polana-I 'nt'un deal sus... a§a. §i de icia pin' la
Polana mal trecl Gale§u §i Tili§ca, apoi sul Butila la deal
§'ajungi *n Rod. Dup'acela mal meri ca trel chilometri §'ajungi
'n Polana. Din Polana Ie§I afara din sat, mal meri ca trel
chilometri §'ajungi in Jina. Apai din Jina to nainte dal pe
ni$te locurl rale, pe coasta Dobril, numa potec de om §i
de cal, §i cobori in §ugag. Pal de 'ci 'ncolo prinzl mun-
tele. Apai meri ca o zi $'ajungi 'n pamintu Ruminiil.
venit $i Ferdinand nepotu Regelul, pin munte —

sa hile cincl, $asa anl d'atuncl 1-am vazut la Lotru, eram
;
cu oile pe muntele Carbunele, spre Jil punea clobanl d ai ;
no§tI de cinta cu fluera. Pe Regele 1-am vazut cind o ve-

nit acu trel ani cu vaporu la Bistret. lera un om a§a cam
uscaîu $i carunt.
Polana, comit. Sibiu — Dumitru Flntlna, 58.
XXXVI
Oile, toamna la Sinta Marile, le dreptam la tara ; pu-
nem pe magar caldarea $i dasagil §i bota cu apa §i sacu
cu malal tn dasagl §i burdufu cu brinza tot in dasagJ, cu
»Vite.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 103
leguma la ciobanl, §i pe urma unu chlama dinainte §i

ailaty mal mid aduna oile de pe urma §i coboara la \ar&
de pe munte. §i merge pe drum pina ajunge la mobile,
acolo un s& 'nvoesc de erneaza pina primavara la Sflntu
Constantin.
Ne ducem cite zece zile, ne ducem pina la balta, in-
voim oile la cite un clocol. Boleru-t cere de oae doozecl
de ban! pe filecare luna. Ne ducem cu oile noaste, cam
pina la o mile, cite cinci.
Polana, comit. Sibiu — Dumitru Fintinfi, 58.
XXXVII
Jina e a§a o comuna aproape de op sute de numa-
ru$e; oamenil sa ocupa cu oile $i cu lucrarea paduril. In
tarl straine puînl umbla. Sin numal Ruminl, cu stare mi-
jlociie, ca iel au hotar mare §i {in vita
Jina, comit. Sibiu — Pamfille Budrala,38.
XXXVIII
Unguru are putere mare, infurmeaza la dete 1 , la adu-
narl, §i voteaza cu minclunl $i birue iel.
Am cetit pin fol ca §i Ruminii de dincolo i§ pune

parte la Ruminii de ici, §i sa dea Dumnezau sa puna tot
mai mult parte, doara mai izbute^te
. §i Ruminu sa iasa
la lumina.
In Jina avem §coala cu §asa clasa §i Unguru baga
car(I ungure§tl mai cu de-a musai, ca sa sa 'nfurmeze
limba lui.
Jina, comit. Sibiu — Pamfille Budrala, 38.
XXXIX
Dela ris $i dela scarchinat nu te poate opri nimenl.
Ridem $i noi de UngurL li socotim ca pe venetici. Din
*Diete, adunfiri.
Digitized by Google
104 TRANSILVANIA
patruzecl §i opt au prins putere Unguril, de cind au su-

pus pe Maiestatea cu vicleûg.
Jina, comit. Sibiu — Pamfilfe Budrala, 38
XL
Dela nol din Apold o plecat odata op ficlorl, acuma-s
cind anl in primavara asta al dolle o plecat patrusprece,
;
§i 'nsuraÎ §i mestecati, $i acuma la cinci anl sin doo sute

§i obzeci §i cinci du$I, $i 'nca mai pleaca dolsprezcce peste
v'o zece zile.
Acolo slujesc la ma§inuri, la drumuri, numa pamint

nu lucra. Ai care pleaca sa 'ntorc dupa doi-trei anl, sa
'ntorc cu ban!. Ruminil o ajutat dl-o facut biserica acolo,
in America; o dat unu un icusar, altu o carboava.
Daca lucra un an §i jumatate poate sa faca o mile
§i cinci sute de zlotl.
Pe-acolo sint oameni harnici totf; ala care n'a vrea
sa lucre ala nu ci§tiga pine.
lo am un tinar in Indiana-Napoleo, ca-s mai multe
Americi; are noo coroane pe zi. A plecat dinente de Sinta
Mariie.
Apoldu-de-Jos, comit. Sibiu— Nicolae Popa, 50.
XLI
fost o manastire in padure, la Chilil il zice, in riu
Sibielulul, tomna 'ntre hotar, intre Sibiel §i Salute, §-o fa-
cut acolo calugarii o manastire mica de liemn; §i dupa
aceia s'o iscat un batrin, Oprea Zeicu, de-ai no§tri, Co fost
facuta pe locu lui §i iel s'o apucat acolo cu mai mult ba-
trini ca sa faca beserica §i s'o §i 'nceput cu facutu; o scos
acolo oamenii pe cai var, caramida, §i s'o tomnit maistori
§'o lucrat pina deasupra fere^tilor. Pe urma Dumnezeu,
nu §tiQ cine l-o hi oprit sa nu mai lucre §'o ramas ma-
nastirea neisprayita, ie $'acuma gradina cu pofii. §i ocu *
ala 1-a cumparat comuna $i-l da in arinda.

Sali^te, comit. Sibiu — Bucur Cornea, 83.
Digitized by Google
TRANSILVANIA 105
XLII
Nol am fost sup Sa§I, n'am fos lobagi, am fos scau-
na§, platlam toate dijmele la Sa§I; eram §asa sate la un
loc: Valea, Sibielu, Cacova, Tili§ca, Gale$u, §i toate §asa
satele era arlnda Sa§ilor : trel sfirtae ale lor §i un sfirtal
al nostru. §'apai s'o socotit oamenil ca sa rascumpere di-
reptu de cri§marit dela Sa§I. Dupa patruzecl §i opt o ra-

mas numal direptu de beutura de l-o avut. Strain! n'au fos
de loc In sat, acuma sint ctylva me$te§ugarl.
ScUi§te, comit. Sibiu — Buciir Com§a, 83.
XLTII
Fintina Foltii, a$a spune din batrini poate de sute
de anl, trebue sa hi fost ceva lucru sflnt, slnt pe-acolo
ni§te chilil §i o besereca; sa spune cfi'n vremurile ele de
demult, de cin s'o iscat, cura lapte §i yin, §'apai dupa
acela s'o prefacut tot ap&. La Sfintu Ghlorghe sa face
slujba, botez, yin §i oamenil de pin sate.
Sali§te, comit. Sibiu — Bucur Com§a, 83.
XLIV
Platim multe dari. Sint multe aruncurl ale satului 1
mai marl ca ale §tatulul. Aldata darile erau mai mid;

acum do! anl a fost numa §alzecl de coroane, acum pla-
tesc o suta obzeci. Sa valta oamenil, da s'o lucrat mult
la sat, vazt-al podurile elea de hler, riu ziduit?
Sali$te, comit. Sibiu — Bucur Com§a, 83.
XLV
Aida o fos intii tot cu marha, cu yite, §i lei in vre-
murile de demult nu trecea nicl in Ruminila nicl in Do-
brogea, ci sa tinea mai mult in {ara ungureasca, cu oile;
tlmposile.
Digitized by Google
106 TRANSILVANIA
dup'acela o 'nceput a trece in Ruminiia, §'apai o trecut

§i Dunarea Dobrogea, §'apai acolo o trait muty ani;
in
venla vara la munte §i toamna sa ducea iar pin Dobrogea,
pin Jara rumlneasca era locu raai varatic. O'nceput apai
oamenii de raminea §i pi-acolo, apol mult o ramas pl-acolo
cu yitele, ca s'o strimtat locu de n'o mal putut umbla cu
lele pe drumurl, §i a§tla —
mal tinerime— s'o apucat de
negot §i de me§te$ug §'a§a o apucat mal bine Sali§tea.
SSli^te, comit. Sibiu — Bucur Cornea, 83.
XLVI
Cind am inceput a mere la §coala eram de v*o zece
ani §'aveam un investor, da tot Rumin, §i era numa o
clasa. tnva(atoru une-o hi 'nvafct tot ^tila puînel, de-aghla
a ceti §i a scriie o (ira.
La §coala era doo hodai, dup' aceia s'o f&cut de s'o

prefacut a doQa oara, §'acum asta-I a treia oara.
Invaâm a§a putin a ceti §i a scriie, sclovele, ceas-
clovu, acaftistu. Era lucru cam prost atund. Din patruzeci
$i opt incoace s'o 'ntarit §colile, de cind o vinit §aguna.
S&li§te, comit Sibiu — Bucur Com§a, 83.
XLVII
L-am cunoscut pe pe lancu dupa ce §-o chiert mintea
dupa patruzeci §i opt, la Abrud; mal toata lunla-l Intil-
niam la tirg. Cinta cu fluera pin Abrud, sa ducea pe la

fleêrl 1
§i lua carne §i sa ducea di-o frigea la o cri^ma.
§'apai Ruminii care o fost pretinii lul atuncia l-o luat dela
Abrud §i l-o adus o stat in Alba-Iulla, nu
in Alba-Iulia $i
§tiu cit o hi stat; §'apai n'o avut ce face, o venit tot in

partea Abrudului §'o murk pe urma. Din ce s'a hi zmintit
nu sa §tile; unii zicea ca nu-I dase 'mparatu ce-i fagaduise
— cine $tile ci-o hi fost.
Saii$te, comit. Sibiu— Bucur Com$a, 83.
, M5celari.
Digitized by Google
TRANSILVAN1A 107
XLVIII
Biserica din gruiii cind o fostu de I-o pusu temelu
o zisu ca nu §tile incatro sa pue altera. §'apai ca §i cind
ar hi vintu un calugarii §'o 'ntrebatu pe oamenl ca ce sa
socotescu; §'ar hi spusa oamenil ca nu §tile incatro sa
pue altaru. §i calugaru aela o luatii un pociumbu §i s'o
dusu $'o 'mplintatu dinsu acolo §i le-o spusii ca „aicia sa :
hile fundu altarulul". §'apai ca §i cind ar hi mincatu la-

olalta cu oamenil §i cu zidarii §'o beutu, $i dap'ala calu-
garu ca §i cind s'ar hi dusa, da oamenil n'o fjtiutu incatro
s'o dusu.
Saii$te, comit. Sibiu — Hie Sacfi§an, 38.
XLIX
Pe Buda, in deal, fil-am facut un bordeu de doo sap-
taminl; a hi v'o doo sarcinl de tufe §i v'o trel sarcini de
fin. Cin o bate criveû ma dau spre aostru; am avut v'o

§aptesprece bordee, de §aptesprece anl. Nia fti-I drag acolc,
aia-i Budapesta mea, iorsagu Aeu. Cin capat citl-un zlot
1
mal Tau citl-o fierâ de faina, aoreaM beaii, §'apai nu-I

nime ca mine atunci, nicl Regele 'n Bucure^tl nu trae^te
ca mine acolo sus, ca 'n sat mai auzl galagile, copchiil
plingind, muerile certindu-sa.
Salute, comit. Sibiu — Sava al Saftil, 61.
Pe eel deal, pe eel cilnic,

Mere-o prunca §'un voinic.
Voinicu m6re calare,
Prunca m6re pe chifoare,
D'adunindu-? cite-o floare.
— Floare fiica, floare mare,
*Mo?ia.
•Uneori.
Digitized by Google
108 TRANSILVANIA
Sule-ma, badeo, calare!

— Nu tepot mindrut&, nu,
Ca ni-I murgu tinerel
§i 'n chiCoare suptfrel;
Ad'ea-m duce trupu fieu,
Trupu cu pacatele,
$i pu§ca §i d'armele.
Ro§ia, com it. Alba-inferioarS — (Weigand.

Jahresbericht IV, 3H).
LI
Val mincata-s de strainu.

Ca larba de bou batrinu.
§VaI mincat-s de nacaz,
Ca larba de bou ramas.
§i s'te vad lume arzindu,
N'a§ alerga sa te stingu.
Ca§ alerga sa te aprindu,
De tri part,
Cu I6mne verz
§i de-o parte,
Cu uscate,
Sa arz lume 'n direptate.
Totol, comit. Alba-inferioara — (Weigand,

Jahresbericht IV, 312).
LII
Trandaîr d'in $ingatoafe,

Nu Ie§(tl), bad'e, rupt d'in soafe:
Par d'in soafe d'e-al §i rupt,
Co fost noapt'e n'am vazut.
Da acuma-I zua bifie,
Nu mal §ad, bad'e, cu t'ifie,
Ca cu malca n'o due bine.
Digitized by Google
TRANSILVANIA. 109
La fintina nu ma mina,
La pirlaz nu-m da ragaz,
C6ta, bad'e, sa t/e las.
Telu§ (Tovis), comit. Alba-inferioar& — (Weigand,

Lffl
Am fost in Italia dzela §alzasl pina la §alzasl §i Sins.
Cu ragamentu am fost intii 'n Mantua, dup' ala 'n Verona,

dup* ala 'n Villafranca la grantya Frantuzulul. X' neam
§ilboase, la varda. Am fost §i la Vineîa dupa fosolaij
1
die halne. li tot apa pe die laturl, tot loc. I pardosit, plat
mindru, cu platra; sin numa mindreturl; pa la fere$tl sa vad
numa Seasurl atirnate, frumoasa. Am
doo saptamini. stat
In sinze&I §i noo o fos batae groaznica 'n Italia, nl-am
dus ca ragutSe. §asa an! am stat in ragament. fost Am
hornist, cu trimbiâ. Era capitan ObodisI, maiur era Urs
die Marline. La zile marl lo am zis diin fluera; Obodtel
punla mina 'n pozunar §i zisa: „no, ComenSI, zi dzin
fluera sa bel o cupa die vin*. §apai {ipa intsl-un taler.
Mantua-I incunjurata cu §anûrl §'apul cin slobod
marile umplu ânûrile §i pe§til ramin in sac §i tot a§a
sa izbesc cu coadele die zid.
In Venecia sin multse besersl frumoasa — acolo se
puts6re die ora§!
La vinars Talienil-I zic acovita, la apa acva, la ma-
maliga polinta, la pita pdrioacd. Tallenil vorbesc catse;
sin oamenl aspri; avea cuîtu atit. . ., il baga 'n tureatca
sizmil,da le era frica die catane.
I-am auzit zicind: grandu siiiuri piccola Com-
mando,, §carpe de letie capelu de pale te (inl domn =
mare §'apai e$tl cu opinsl die liemn §i palarile die pale.
Dlnsu$ — P&tru ComenSI, 67.
Âprovizionare.
Digitized by Google
110 TRANSILVANIA
LIV
Daca moafe sineva d'ela dooza&f §i patru 'n jos, la
vistra d'e casatorile, pina la opsprazase, atunsa m£fe
§apt'e fisorl cu $asa cal, unu m6fe pa jos s'apai mierg in
padufe d'e brad $i cauta acolo Hemn nise mafe nise mic,
sa file cu cruSe frumoasa 'n virv, in capetu desupra. Dupa
£e-l gasasc il dobor cu toporu §i dupa hala sa string §1-1
Iau apai to{, unu d'ela virv §i dol d'ela miljoc §i dol la
caturu hal gros $i-l Iau §'apai tuna cu lei pa plai in jos
§'apai il sule pa cal, unu cafe-I naint'e-1 (ine d'e virv, hai-
lalt, dol laolalta, il (in ca ruda
$i d'e capetu
d'e miljoc
al gros. §'apai vin la casa Pin safe pe und'e
mortulul.
tfec d'ela un sat pina la halalalt il petfec fet'e §i fomai
pina 'n trelzeSI d'e anl, §i hestea-1 petfec cu jalle. Daca-1
due la casa mortulul il razima au pa §ura au pa casa §i
sta acolo pina 'n hallanta zi, il pun jos §1-1 impute 1 .
Dup'ala pun in virvu bradulul singatau* §i naframa. A

dooa zi la 'ngropasune fisoril due bradu dupa cruse §i pa
urma mortulul vin doi fluera§I §i fomaile cafe cinta §i
fac petfecania d'e jalle. Fomaile-1 cinta pina sa fa&e mor-
mintu 'ntfeg, §i pa urma sa due §i Telle §i gropi{a§H string
Wbele8 pun pa mormint §'atunsa apai iesta o mu6fe
§i le
cafe aduse apa cu cafe sa strop6§t'e mortu §i din hala

raminle o lira §i din haia sa spala hai cafe ordus mortu.
§'apai dup'aia mierg la casa mortulul §i fac masa.
Dinsu§ — Patru Nliculescu, 45.
LV
A§a s'arftdae 4 )
ClNTSECU BRADULUl
Tsinefel volfiic,
Die undie \-al tunat
*Fac diferitc desenurl pe el: cruel, roate, etc.

•Clopotel.
•Sapele.
*Se Incepe.
Digitized by Google
TRANSILVANIA \ \ \
Brad insetsinat?
Diin vir$or dze muntse,
Acolo-s ol mal multse.
§i tu t-al tunat
In miljoc die sat.
Tsinefel volfiic,
Ca§a t-o fos drag
Jie sa-{ adusi,
D£in vlr$or dze muntse
Brad insetSinat.
Su dumbrita t£ sin' s'odihnt^tSe?
Maica Domnului,
§ade 'n ±enun^
P6le sa-I sanitf.
Tsinefel votfiic
$i nu t-al plecat
La miljoc die sat,
Vin sama sa-t lei,
Sa nu mi-t d'apusi
Pa mina ha stinga,
$i sa mi-t d'apuSIJ
Pa mina ha d±ireapta,
Ca-i calea 'nâleapta,
Cu sapa-i sapata,
Cu flori-I samanata,
Cu vin picurata, •
§i vin sama sa-( lei
§i sa nu mi-t d'apusi
Pa mina ha stinga
Ca mi-i calea strlmba,
Cu plugu-I arata
Cu spinl samanata,
Cu sara picata.
Tsinefel voifiic,
Die un' ^-al tunat?
Diela loc petros,
Digitized by Google
112 TRANSILVAN1A
La loc mla§tinos,
Ca$a t-o fos drag?
Die un' t-al tunat?
Nlamurl V ai lasat -
DinsuJ? — Anuâ IlioAY, 30.
LVI
Tsinefel voi/iic,
§i tu sa-m radiisl
S61e mifiesl dalbe,
§i tu sa-m spriionl
£est prundu^ marunt,
Sa nu-t cada gfeu
Pa trupôru tau.
Tsinefel volfiic,
Roaga-tse, mal roaga,

Dze noo zidarl
Jie sa-1 zidiasca
Noo zabreluisl 1
,
Pa una sa-t vina

Dor diela maicuâ,
Pa una sa-t vina
Dor diela fratf;
Pa una sa-t vina
Zarea soafelui;
Pa una sa-t vina
2
Bihofel dze vint,
Sa t£e bihofe$tI
Sa nu putfeza^tl.
Dtnsu§ — Anuta Motif, 30.
»Diminutiv.
"Diminutiv dela vifor.
Digitized by Google
.
TRANSILVANIA 113
LVII
§titi c'o fost odata, spunla mo§u-m!eu, o fost o raz-
mirâ §'o pu§cat pa un domn in virvu Cod£inuluI, §'apai
iel s'o dus pu§cat pina diincolo dze sat, pina 'n dimb,
§'apai o picat acolo $i I-o facut un tSip 1
die piatra.
Dlnsu§ — Patru D£ini$onr, 61.
LVIII
Bes6reca nol a§a am auzit ca-I facuta dintifii die
urie§Idiin H62ea v6chie, ca nu poat&e sa file facuta die
oamenii e§ti dil-acuma, ca tot niamu diela Hristos incoase
or pemenlit-o facuta. In miljocu bes6ri§il or venlit ne§tse
domnl diepartSe pa scrisoare or cotat in miljoc su piatra
§i
§'or gasit ne$tse oase die om, sine§t&ile sinl-o fi fost acolo
ingropat.
Dinsu§ — P&tru D£ini§onI, 61
LIX
Am auzit d£in batrlni c'o fos satu la cimp diin sus
die une-i acu, la Balturil, §'apai incoaSe incoase s'o facut
satu hasta.
Dinsu$ — Dionisle D£ini§onI, 50.
LX
Tata a nost spunie ca cin or venlit Unguril o fu±it
lumea 'n padufe §'apai cin or tunat aisa'n sat Unguril or
pu§carit in tate parole pina cind o strigat tsistu 2 lor §i
8
s'or oprit, §i tot §I-or poptit diin sat H-o dat birail, s'or
a§azat §i n'or mal facut prisina. N'or statut mal mult dze
doo zile §i s'or tras pa urma catra Banat, spre Ra§ava.
*Chip.
•Comandantul.
•Poftit.
12607
Digitized by Google
114 TRANS1LVANIA
Cind o fost vara pa la Sim Pietru or venlit Muscanii

$i I-or luat diin napol.
Dinsu§— Dionisfe D£ini$onI 50. f
LX1
Pa popa Vizantle 1-or luat Ungurii §i 1-or legat cu
miniile Intre roatse la loltra §i 1-or batut pesta cap, or cum
facut Jidovil cu Hristos §i 1-or dus pin Haâg. §'apai la
asiia s'or dus batrini diin sat §i 1-or scos in chiza§ile, ca
era 'n saptamina Pa§tsilor §1 trabla sa le d€ pa§t§I la oa-
meni la bes6rica.
Dinsu§ — Dionisfe T)i iniônT, 50.
LXII
Binle or trait odata Merilenil, iera tate hale mal lezne1 :
vinarsu, bucatSele;acuma s'o 'ngreunat, traim mai gfeu,

avem o {iruca die oi §i traim cu stinjinil, cu taiatu die
Hemnle. Fuiim la Sumledru cu bfetsele oi sa scapam die
niaiia.
Merra — §tefan Sala^fiu, 63.
LXIII
Nol nu sintSem dim masura alora cari-or venlit unu
diintr'un sat, aitu diintr'aitu. Noi sintSem vechl, diin hai
cari-or fost die cln s'o 'nseput Meria.
Meria — §tefan Sala§£ii, 63.
LXIV
Daca pornie§ti dazdiiminKtya ajunii posta vfeme la
Meria, drumu-i bun pina la Lunca Sernii, apoi ie§i la diiai,
meri p6nca 2 , ie caie die pi£6re diin Lunca Sernii la di\&l.
Meria — f ana> Sala§&u, 72.
l
Icftine.
*Piezi§.
Digitized by Google
:
TRANSILVANIA 115
LXV
Dim vf6me batrina or fos oamenl pro§tI, numa vi-
t&ele o fost mal proaste ca lei; am pomeniit baglnd grosu 1
cu boil, fartuindu-1, mindro, doi oamenl dze cit£I-un c&pet

la calofi; ardiea citsl-o saptamina diin boanca* ala, boanca
era o plosca die fin.
c!t
AtunSl n'am pomeniit dind porîfe, acuma oamenil-s

sarSsI, mindro, in muntse acolo; lucra la stinjinl, sa faca
hai §inza§I die zlo\ sa-i duca la 'mparStu.
Merla — Iovan Strula, 101.
LXVI
Cin mi s'or stins oile, sin v'o dolspfese Snl, erSm
in BanSt; H-o luSt pintru fln §i pintru paÎune. ve- Am
niit gol in Meria, numa cu cinii §i m'am dus la stinjinl
sa am cu se trai.
Nu-i fSse $i dumnlata v'o diifeptatse d2in intreba-
siunea hasta? sa-m viie §i miie v'un binle.
Merla — Iovan Strula, 101.
LXVII
odata ca nis odata ca die n'ar fi nu s'ar
Si c'o fost
povesti nis lau nu v'a§ §tsi minî.
§i fost odata on im-
parat §'o avut on copil. Da'mparatu s'o dus la vinat pasta
ni$tse oguara §'acolo o gasit o gramada de porumbi. §i
s'apropie die dadze cu pu§ca. §i vadzu intorcindu-sa
iei §i
unu d£in lei. sa dusa sa-1 prinda gasi on copil

§i cin
ba$ c'a lul hal di'acasa. Imparatu statu in loc §i sa gindii
vai die mifie, o fi pacat sa umblu io la vinat, asta-i ba§
copilu miau $i-l lo'n bratf §i sa dusa cu ial acasa §i prinsa
a striga dii pin ocol dupa imparatsasa.
Imparatsasa cum audzi veAi §i-l intreba vai die mine :
l Trunchiul gros.
•Butuniga.
Digitized by Google
'
116 TRANS1LVANIA
die ufie-I copirosta? Imparatu sa mifiiia pa 16 §'a§a-I dadze

duaiia pal ml die suda. Da ves'tu c'asta-I copilu nost, ca
dar d£'ala ts'am tSemat lo ais. ImparatSasa batu'n palml §i
dzisa cum puat&e sa file asta lucru ca lo am lasat dolca sa

grijasca dze ial §i prinsara a striga amlndol dupa dolca.
Dolca mint&ena§ veni cu copilu imparatului in bra(a §i
dzisa ca S'ati cu la. lei statura'n loc increment §i dzisa
imparatu: las ca'I bifie, ca asta hi l-o dat Dumfiedzau.
Ia-I p'amindol §i d£'acuma naintse cauta di'amindol ca fol
mal da atita plata pa cita al.

Copiii crescura unu ca altu die nu-i mal putsa cu-
na§tse, ca cafe-I a lor §i cafe-I al gasit. Imparatu sa dusa
la batale §'aco!o 1-or omorit §i ramasa imparatsasa vaduva
cu copiii amindol.
Intr'alta tara sa vesti on imparat §'ala avea o faia,
vrajitafe mafe, die i sa dusasa v£sta'n tara, ca Sifie s'o
afla sa ghisasca ghisiturile ial 16 pa ala-1 la dze barbat §i
daca nu ghise§tse tr£ba sa'l taia capu. Dac'audzira fiSori im-
paratsesl, al cafe o fost a lor di'acasa sa ruga die muma-sa
sa-1 slobada sa sa duca sa-§ serie §i lei narocu. Da mu-
ma-sa dzisa ca sa baie die sama, ala-I vrajitarea draculul
a mafe, dze nu patse fiimle sa'l ghisasca ghisiturile lei.
Fisoru n'avu bal di'ala. tn§ala dol cal, unu pintu ial
§i unu pintru bagara merindie'n strata. Da

fratse-so §i-§
fratse-so il spusa ca sa ba£e die sama ca ial il vilva§ §i
s'ascultSe die ial, daca vr6 sa file biAe ca cin or pleca mu-
ma-sa-I da on pahar die otrava numal ial sa nu-1 b6Ie §i
sa di€le cu lei pasta cap napol. Muma-sa §i vefii pa cin
lera lei gata sa plese §F1 intsinsa paharu sa-1 b6Ie §i sa-§
I6Ie drumu cu Dumfiedzau c'or vede lei s'or patf. Ial lo
paharu §i dadze cu ial pasta cap, da din otrava o aiuns
o Vu*a la cal d£'asupra die cada, §i nu sa dusara Ai& iu-
matatse dze dzi puna s'otravi calu lul §i pica ios.
Atunsa dzisa fratse-so: hal sa stam aisa linga ial
puna mifie. Da di o vefii Sifieva p'aiSa cu v'on cal sa-1
cumparam die la ial, ca numa cu asta n'om put6e m6re.
Digitized by Google
TRANS1LVAN1A 11?
fei §adzura pina mifie da nu mal veni fiime p'acolo, numa
dze vefiira dol croncanl §i sa pusara pa cal §i cum min-

cara murira. Atunsa hal vilva§ sa dusa §i-I lo §i-I supeli
$i dzisa-. lasa caa§tsa nol. Atunsa lara
or fi bunl pintru
puna sara §'azun-
calu halalalt §'o lara la drum. M6rsara
sara info padufe mafe. Acolo vadzura on foe mafe §i sa
trasara sa duarma §i iai pasta nftptse acolo. Acolo gasira
dolspradzase ho{, carl §ade pi llnga foe.
Hoî cum 11 vadzura II tsemara la foe §i-I Intrebara

ca une sa due §i dupa se umbla. lei dzlsara c'or vrut sa
sa duca pa alta calie §'or ratasit pin padure-ala §1 sa ru-
gara sa faca bine sa-I lasa la foe puna diimiriata. Ho^W
lasara. Da fisoru imparatulul odata adurmi. Halalalt scSsa
croncani d£in strata §1 sa ruga sa faca bine sa-1 lasa sa-I
friga. lei 11 intrebara ca se-s ahaia §i iai dzisa ca-z doi
porumbl. Hot? atunsa il lara die la iai fji-I impartfra la
ta(. Da cafe cum minca odata adurmla.
Atunsa vilva$u scula pa fratse-so $i-I spusa: naacuma

nu-t mal file frica ca p'aha$tsa il a§adzal io. §i ghisitarea
H la mifie'n strata, dac'o ghisi-o fata imparatulul §'asta
atunsa-I mai mafe drac ca
mifie. Fratse-so-1 intreba, ca
cum §i spusa c'a§a sa spuna, ca unu o omorit pa
iai il
dol §i haia dol pa dolspradzese. Daca sa facu ziua sa lara

la drum §i pasta tri zile aiunsara la fata imparatulul §i
serura cortsel pasta naptse. Imparatu il tsema'n casa §i
dupa se'I omefii bine il prinsa a intreba de citse tatse.

lei spusara c'or adus o ghiSitura la natyata craiasa,
numa sa faca birie sa He spuna se Hegatulala lesta intra la
§i nu ghisesc. Imparatu He spusa ca vine fata
intra hai dze
diiminaâ He spuAe. Da fiinca-i v6dze imbracaf mai
§t
raii H intreba ca d±e sifie-s trime$. lei spusara ca unu-I
fisor die cral §'unu-I cosiû lui. Atunsa daca sa facu ziua
vefii fata imparatulul §i dzisa ca sa-I spuna ghisitarea. Fi-
soru imparatulul il spusa ca unu o omorit pa doi §i haia
dol pa dolspradzase §i dac'o ghisi'o sa He tale capu l'amindol.

Fata imparatulul dac'audzi asta sa pusa pa ginduri
Digitized by Google
118 TRANSILVANIA
§i lie seru sa-I d£6Ie termin die tri zille. Da fisoru impa-
ratulul numa dadie douadzas §i patru die sasurl §i
die-I
daca n'o gfhi§i-o, o sa-I file muI6fe §i cu £umatat&e d£em-
paratiie, o sa-I taI6 capu. Atunsa fata imparatulul sa dusa
la tata-so nacajita, §i-I spusa c'asta-I ghisitura mafe ca pa-
mintu n'o patse ghisi. Numa s'o siabada $i pa 16 §i pa
muma-sa sa sa diele'n bufie cu cosi§u. N'o putse gasi
cumva die la ial. Atunsa imparatu dzisa sa nu sa sparile
§i sa faca cum o §t£i mai bine, numa sa spuna la cosi§
ca cralu lul H a sutalea cap. §i 16 daca n'o putse ghiSi

pintru c'o taiat capu la nauadzas §i naua puna asila, apai
mai bine sa du£e dupa co§i§ numa sa'I spuna ghisitarea §i
sa taia §'a sutalea.
Da co£i§u o in§ala naintse sa darma cu ial in grajdi
info naptSe §i'n halalalta naptse sa darma muma-sa. Daca
sa dusa fata di'asi cosi§u sa dusa la craiôr §i §tsimbara
halfielle §i-I spusa ca cum sta lucru §i-l mina sa darma
ial in A§a facura die bifie dze He'nâlara p'amlndaiia
grajd£.
§i nu le-o spusa puna trecu §'a trela zi. §'atunsa
ghisitura
n'avu incatro imparatu numa dadie fata dupa crai§or.
§i daca sa cununara §i sa uspatara bifie, atunsa crai§oru
He spusa ghisitarea. Da'mparatu de suda ca I-o'n§alat sari

cu sabila asupra lul §i vru sa-1 omara. Atunsa vefii co£i§u
§i-I spusa ca sa rupa 16£a die cununiie §i sa ramina fata
lar la'mparatu, numa sa §t6ile ca fata lul nu-I mai fata,

fara o blastamata. §i lei i§ lara sinatatse buna §i plle-
cara pe cafe or venit $1 die n'or fi murit
calla, §i astaz
traiesc in crediin(a fraâsca unu cata altu.
Soset (Szocset), comit. Hunedoara (Iosif Popovici,—

Rumanische Dialekte, 138—141).
LXVIII
avut on imparat patru fiSorl. §i tata lor o orbit.

§i o dzis cata fisorl. c'o visat sa sa duca'n cotafe ora§
ca I6sta o pasafe die aor §i s'o aduca sa-I cintSe, ca lar
Digitized by Google
TRANSILVANIA 119
o v6di6 cum o vast. §i s'o dus unu $i 1-or incufiat hotf

§i o pornit halalant die acasa §1 1-or prins §1 pa ala. $i
dac'o vast tata-so ca nu vifie nis ahala l-o minat §i pa

halalant. §'ala s'o dus §i s'o bagat la o sfitatse sa minSe
§'0 dat die on om mort acolo. §i o tsemat oameAi die
1-or ingropat cu popa. Dil-asi s'o dus naintSe. Ie$it
hulpe 'n calea lul. Pais, Pletre, pina la domnu-1 cu pa-

sarea. J?l o dzis hulpea cata lei ca sa I6Ie pasarea fara
caletca ca die o I£ §i pa 16 zboara. §i sa scoaia sluiilie
§i 1-or prins sa-1 spinzufe. §i 1-or Intsis pina diiminea{a.
§i s'o dus hulpea §'0 caiitat prin gunolu cailor §'0 gasit
cartse, o pa crepatura u§i, diimi-
scris-o §'0 dat-o la ial
nea(a cin 11 scot sa-1 spinzufe s'o d£Ie la stapin-ol cu pa-
sarea. $'0 zls a§6 cata lei: ca le£i-t£e sa-m adus §e-I scris
aiS. Ial zls ca sa leaga, sa-I aduca §i s'o dus plna la
on imparat sa-I furl-on cal. §i zis hulpea cata ial ca
s'o zis nu l-o ascultat, sa-1 ascultse barera acu, ca daca-1
intsidie nu-1 poatse scapa. Sa tele calu die capastru §i sa-1
aduca pina la domn-ol cu pasarea §1 l-o dat la domn-ol
cu pasarea. §i l-o dat pasarea pintru cal.
luat pasarea sa vina acasa. Venin pa drum intil-
ninu-sa cu hai tri fra{ o vrut ho{i sa-I spinzure §i l-o dies-
cumparat die la ho^ cu bafil $i or vefiit pa drum pina la
flntina. $i s'o vorbit lei, tri fraî, ca sa omoara pa hai
unu die Suda c'o adus pasarea. Sa nu mearga la tata-so
acasa, sanu spuna la tata-sau c'o diescumparat pa hai
tri die la furs. §1 1-or tfpat die suda'n fintina. §i
frat
dupa Se s'or dus lei dil-asi l-o scos hulpea lar afara die l-o
scapat die la muart&e. §'0 vefiit plna acasa la tata-sau §i
o spus ca §'0 petrecut cu halalant tri fra{ §i zis tata-so
cata hai tri fra{ c'o visat nuaptsa ca daca s'omoafe om
pa om Se 16ie sa-I dele. zis, ca cap pintru cap. §'atun£a
l-o scos pa halalant diin casa ca ial n'or §tsut ca §i hala
lar o 'nviat. §i s'o dat §i l-o pu§cat: cap pintru cap.
£osan (Zsoszany), comit Hunedoara — (Iosif Popovici,

Rumanische Dialekte, 144 — 145).
Digitized by Google
120 TRANS1LVANIA
LXIX
Or fost dol frat, unu sarac §'unu gazda. Acuma al
sarac cln o venit sarbatorile Pa§tsilor s'o dus la frat£i-so
bogat sa sara o mlerâ die griu la lal imprumut. Fratsi-so
o dzis ca I-o da numa die-1 honos. §i o dzis ca sa-I s6pe'n
zlua die Pa§tsl.

Omu cin s'o dus oameni sa I6Ie Pa§tSI lal s'o dus la
sapa sa-I s6pe ni§tse spiii. Dumnezaii s'o dus la lal §i o
dzis ca dii se sapa acolo. lal o spus c'a§a I-o dat fratsi-so
griu. Dar Dumnezati o dzis ca sa lasa acolo sculele lul §1
sa sa duca amindol §i dup'ala s'o dus la ursitofile omulul
sa le 'ntr6be ca cum o ursit om-ola. Dar ursitofile or dzis
ca or ursit sa fure.
Dumnezati s'o dus cu lal la sfinta Dumineca. Acuma
Dumnezaii i-o aratat la sfinta Dumineca o par£[che] die ma-
nu§ d*e aor. §i s'o dus omu cu lele acas. §i daca H-o bagat
in casa I-o luminat casa die lele. Fratsi-so s'o dus la lal §1
ll-o vazut §i o zis ca sa i le dele lul ca-I da o ferdela
die banl. lal o dzis ca sa-I d6Ie doiia. lal o dzis ca doua
nu-I da. S'o dus acasa §'o minat mulerla die H-o vazut.
Dup'aia mulerla I-o dat doua pintru lele. Dup'ala omu
s'o dat §'o cumparat losag, pamint §'o pus in lal tat griu.
lal toamna daca s'o facut griu §i s'o copt l-o saserat
Dup'ala l-o facut stogurl acolo'n loc.
Omu s'o gifiit ca nu poatse sa-1 imlateasca. Dumne-

zaii I-o dat o lumina §i I-o dat foe. Paile or ars, griu o
ramas frumos §i l-odus acas. Fratsi-so o dzis ca §i lal
nu-I mal fase tseltulala intr'alt an, numa il da foe §i lal
ca fratsi-so hal sarac. Anu viitof i-o dat foe §i o ars §i

boambele $i palele. Nu s'o ales cu fiimic. Dup'ala frat&i-so
o sarasit. Diin bogat mafe o ramas sarac mafe.
Ulmf (Ulm), comit. Hunedoara — (Iosif Popovici,
Rumiinische Dialekte, 153—154).
Digitized by Google
:
TRANS1LVANIA 121
LXX
fost on {igan. Da {iganu o avut on n&na§ die rumin
cafe l-o tsemat la sapa. sSpat pina'n vremla prtndzulul
veAit gazdoaAa cu prindzu §'or prlndzit. Acuma (iganu
cata rumin:' „na§ule, sa mal a§adzam bucatsele, ca daca
porAim nol §i lele portesc dupa nor. Acuma s'or culcat
$'or durmit pin Tamiadz. veAit gazdoaAa cu amiadzu
§'or amedzit §'or adurmit. §'apai diil'amiadz or durmit
pina sara. Sara s'or dus acas $i n'or lucrat nimic. Acum
ruminu cata tfgan „mai viA, fiAe, la mine la sapa?"
; „Vin, —
na§ule, ca la tsine n'am trait la Aime". DiimiAafor porAit
far la sapa §'or sapat pin la prindz $i ruminu o plecat
acas dupa gazdoaAe §i iel o prindzit acas §i s'o dus la
sapa. Jiganu n'o mincat Aimic. spus ruminu cata {igan
ca gazdoaAa-I betsaga. L'amiadz lar s'o dus ruminu acas
sa spuna sa vina gazdoaAa cu amiadzu. Da {iganu tct n'o
mincat Aimic. Sara o plecat sa mearga acas. Xfeanu s '°
bagat info grad£ina §i s'o suit int'on prun $'o prins o
minca la pruAe. „Da vina, na§ule, aisa, ca'n prunu asta
a
pruAele-s fara oasa . Iel o mincat cit^'o mincat. S'o dat la
alt prun, „o Doamne, naûle tse comed£ie, ca'n prunu asta
pruAele's cu oasa?" S'o dus acasa la gazdoaAe. GazdoaAa
o avut laptse stricat §i l-o umplut
strecurat §i la tfgan l-o
on marl die dzar acru ca ojatu. Iel o mincat

blid di'ele
clt o mincat, da ruminu o a§tseptat.
GazdoaAa o pus curits cu sclaina §i plasinta §i brindza

§i carta fripta. La (igan nu l-o placut. Xiga " u »° Doamne,
naûle, mincaril'a$tsa o fost diistul dii buAe, numa na§u nu
H-o §tsut puAe, sa fi cuf itsit, apai sa fi brindzuit, apai sa fi
plasintsit, apai sa fi laptsuit, apai sa fi dzaruit, cul drac

I-ar mal fi trebuit". X'ganus °dus acas îogasit pa calle
o tsescla, da Iel s'o pazit diin calla Iel §'o dzis: „Dum-
nedzau tau, pul dii sapa, lasa, ca pa miAe m'o mincat
muma-ta lerr.
L5puiu-die-Sus (Felso-Lapugy), comit. Hunedoara — (Iosif
Popovici, Rumanische Dialekte, 161—162).
Digitized by Google
122 TRANSILVAN1A
LXXI
Du-te, bade, duce te-I,
Unl-o sta apa sa stal

§i naroc sa nu mai al.
Biscarea (D£dacs), comit. Hunedoara

Anton Kipa, 17.
LXXU
Malca, de cfn m'al facut
Nid un naroc n'am auut,
De-I fi facut stean de 1/atra
Sa sa mire lumea toata.
Malca, tu m'al blastamat
Zile s'am, naroc sa n'am;
Tu, malca, m'al blastamat,
Cu minile citra soare,
Ca s& n'am o sirbatoare,
Nis la Pa$tl, nis la Rusale,
Nis la Dumeneca mare.
Biscarea (Etedacs), comit. Hunedoara —
Anton Ripa, 17.
LXXIII
La poarta la filigrad
§ede Ion suparat
Pa noo scindurl de brad,
§1 roaga pa malca-sa
Sa-I dele pa soru-sa.
Maica-sa din gral gra6:
„Mai Ioane, mai pagine,
Dar soru-ta nu-I de tine".
Ion tare sa supara
§i murgu mi-1 in§ala,
Lumea, (ara 'ncunjura,
Digitized by Google
TRANSILVANIA 123
Ca soru-sa nu-m (Tafia.
lar acasa cin vinla

§i la malca-sa spun6,
Malca-sa din gral gra6:
„Atunci pa soru-ta {-oi da
Cin tu mile ca mi-I face
Pod de-arama
Pasta vama,
Pod de-argint
Pasta pamint,
§i luna nina§Ua
§i soarele nina§ mare".
La cununile pleca 1
.
Declt la frate muere

Mai bin'stralu broa§telor
§i harana pe§tilor.
Biscarea (D6dacs), comit. Hunedoara
Anton Ripfi, 17.
LXX1V
Ma
rog satu-I bine, §i sa tine bine care are bol §i
plug avere $i mobile §i are cu ce trai. In sat sin numa
§i
Rumlni —
limpede RuminI; Unguri nu sint.
Biscarea (D6dacs), comit. Hunedoara —
Anton Ripa, 17.
LXXV
Paraut cu apa r6ce
Pa la poarta mindril tr6ce.
le§imindra sa sa sp6He,
§i nu sa putu d'e j6He,
I Povestitoral n'a putnt spune versurile care ex plica Incheerea.
Digitized by Google
124 • TRANS1LVANIA
Ca vazu' urmelle m6lle,

Crescuta Iarba pa telle.
Lupsa, comit. Turda- Arie§ — (Weigand,

LXXVI
— Tu t'e duci, bad'e sarace,
leu cu doru tau, ce-oi face?
— Da tu, mindro, il face bifte,
Inimuâ mea-^ ramifie.

la-o sus §'o puiie bifie,
Pufie-o in sinu^ la fine,
Du-o 'n grad'ina §'o sad'fejt'e,
In grad'ina la umbriâ
§i-I du apa in guriâ.
D'e-I ved'ea ca s'a usca,

Nu mal traje ned'ejd'ea,
D'e-I ved'ea ca sa 'nverz6§t'e,
Mai traje §'a mea fied'6jd'e.
Ofenbara, comit. Turda-Arie$ -- (Weigand,

LXXVII
Trandafhir di pi cetat'e,
Spufie mindrii sanatat'e,

Ca d'e miAe n'afe part'e,
Nici acum, nici la moart'e,
Ca iau sim student la car t'e.
Trandafhir di pe hint'eu,
Spune lubitulul mfieu,
Ca mfiile nu mni-I d'i lei,
Ca iji lupulul d'i mfiel.
Albac, comit. Turda-Arie§ — (Weigand,

Digitized by Google
TRANSILVANIA 125
LXXVI1I
CORINDA
La grad'ira ralulul,
La pomu led'irulul
Graia zidovi cu t<H:
Pa Cristos sa-1 rastimnlasea.
„Rastimnl&jt'e-l, o Pilat'e,
Ca d'e nu lli-l r&stimnfi,
Noaua'mparat nu nl-il fi".
Da Pilat s'o minlilat
§i pa mini s'o sufulcat,
Palml pasta obraz I-o dat,
Pa cruce l-o rad'icat,

Curura d'e spin! I-o pus
§i cu sulliâ 1-o'mpuns,
Sinie §i apa I-o curs.
Lura s-o'nve§t/it in sinze,

Stellille'ncepur'a plinze
D'e mila §i d'e barat,
(â-I sinie nlevirovat,
O'nt'iram spra saratat'e.
î t'e'ntoarce cruce'n masa,
Sa fil gazda saratoasa!
Albac, comit Turda-Arie§ — (Alexicf, Texte
din lit pop. rom. 144).
LXXIX
(Fragment)
„MaIca, maiculliâ mla,

le§ la poarta'n calla mla,
Ca'n siru mleu s'o bagat
Un §arpe d'aur balaur.
Baga-t, malca, mira ta,
Digitized by Google
!
126 TRANSILVANIA
§i-m mal scapa vila{a a .
„Dragu mami puliôr,

Mira mla nu ol baga,
Ca §arpille m'o mu§ca
§i d'ecit fara d'e mira,
Mai bire fara d'e fire.
Ca d'-o fi tata-to'n pace,
Ca fire altu mnl-ol face".
„Iura draga mindra mla
EKe-m scapa viiaâ".
Vidra-de-Sus, comit Turda-Arie$ — (Alexici.
Texte din lit. pop. rom. 77).
LXXX
DE DEOCHIAT
„Margind EVord'e'n cararla lul sa talnli cu n6ua farma-
catoare, cu n6ua pocitoare, cu n6ua d'eot'itoare, §i-l far-
macara, §i-l pocira, §i-l d'eot'ara §i tat nu sa saturara. Cuz-
man d'e Amin liacu lu D'ord'e! [Trebue suflat, scuipat §i
zis: „Du-t'e*n pt'atra Mat'elul!"] Da margind D'ord'e'n ca-
rarla lul sa talnli cu Sinta Marila. Marila cu poallille,
minlecille sufulcat'e il Intraba: Da ce {i-I {He D'ord'e? Mar-
gind in cararla mla m'am talniit cu n6iia fermacatoare, n6ua
pocitoare §i n6iia d'eot'itoare, m'or farmacat, m'o pocit §i
m'o d'eot'at $i tat nu s'o saturat. [Trebue suflat, scuipat
§i zis: „Du-tre'n pt'atra Mat'elul!"] D'e-! d'e barbat, crepe-I
boaCille, sale-I ot'i, rupa-Ii-sa balerilie irimi, lara D'ord'e
rasale, tracsale ca un aur niemasurat, ca Dumnlezo ce l-o
dat d'in pint'etille minle-sa. Cuzman d'e Amin liacu lu D'ord'e

Trebue suflat, scuipat §i zis: „Du-t'e'n pt'atra Mat'elul!"]
D'e-I d'e mulere, crepe-I Wille, pt'ice-I cosiîlle, rupa-Ii-sa
balerilie irimi, saie-I ot'i, lara D'ord'e rasale, tracsale ca
un aur niemasurat, ca Dumnlezo ce l-o dat d'in pint'eCille
minle-sa. Cuzman d'e Amin liacu lu D'ord'e! [Trebue suflat,
scuipat §i zis: „Du-t'e'n pt'atra Mat'elul!"] D'e-I d'e fet'e
Digitized by Google
TRANSILVANIA 127
marunêlle sau d'e copt'il m&runlel, sa He crape calcilille,
s& lie curga slniille, sale-lie ot'i, rupa-ii-sa baierille irimi,

iar& I>ord'e resale, tr&csale ca un aur nlemasurat, ca Dum-
nlezo ce l-o dat d'in pint/eCille minle-sa. Cuzman d'e Amin
lacu lu EVord'el* [Trebue suflat, scuipat $i zis: „Du-t/e'n
pt'atra Mat'elul!*]
Vidra-de-Sus, comit. Turda-Arie§ — (Alexici, Texte

din lit. pop. rom. 208-209).
Digitized by Google
Digitized by Google
CRI$ANA
12607
Digitized by Google
Digitized by Google
CRI§ANA
PIVA
La crijma Marint'ili
Biau dumnliôri {an,
Tat i§ biau §i dilulesc,
Pa T'iva o logod'esc
Joi sara o logod'it,
Simbata o §i murit.
Duminleca vin cuscri,
$i Ie$6 tata T'ivi
Pina'n pragu u§ili,
Cun pahar galban in mina

Tat fnt'ina §1 suspina
Cu lacriml dala inlima.
lei d'in gral a§£ grate:
„Soacra, soacra, draga m6,
Crlapa brau'n tri fartai
§i nle'ngroapa p'amindol.
§i-I punle o cruce dalba,
Co murit ca ml-o fost draga.
§H punle cruce roîle.
Co murit da nlelcoîle.
§i nle'ngroapa p'amindoi
In u§a biserici
D'ind'e-§ cinta d'ileci*.
Ca pa mormintu T'ivi
Digitized by Google
1 32 CR1§ANA
Crescu pana collii,

C\\ drumarl pa drum trec6
Tat d'in collile rup6
§i pa T'iv'o pominfe,
CSua§d (Kavasd), comit Bihor — (AlexicI, Texte

din lit. pop. rom. 80).
II
vAlIan
Frunza verd'e mugurian,
Ce fifior lera Vallan!
Simbata, duminleca,
Mlndru, Doamnle, sa §t'imba
§i la ulliâ Ie$6,
Cu tri mindre sa'ntairili.
Pa una uot'u traja,

Cu una vorbe prind'a,
§i d'in gral a$6 graia:
„Asta-I floaria florilor,
Asta-I mindra mtndrilor".
Striga mama pa ferlasta:
„Pasa Vallanle in casa,
Ca-I prtnzuju cald pa masa*.
„Ramas bun mindruâ m6,
Mai mult nu mal pot §id'£,
§i madoafe capu rau,

Mafc'a§t'ernle patu mnleu".
„Spusu t-am Vallanle leu,
Cor minca $! capu tau".
Clnd lera d'e cata sara,
D'in Valian uotrava zboara.
Cind iera d'e cata noapt'e,
Biet Vallan traje pa moart'e.
Cinta cucu'n virf d'e spinie,
Lu Vallan lumina-I tinle.
Digitized by Google
CR1§ANA 1 33
Cind lera in zorl d'e ziua,

Valian lera pa scindurS.
Cinta cucu'n virf d'e fag,
Lu Valian haranje-I trag,
Cinta cucu'n virf d'e salca,
Lu Valian i sapa groapa.
Cinta cucu'n virf d'e nuc.
Pa Valian la groapa-1 due,
Nucu-I mafe, frunza-I rara,
Pa Valian il ingropara.
Da d'e cruce ce i-om punle?
$i punl-om cruce roîle,
C'uo murit d'e nlelcoîle.
§i punl-om cruciâ dalba,
Ca I-o fost lumla pre draga.
NIermeghl (Nyermegy), comit. Bihor — (AlexicI, Texte
Ill
DE BUBE
buba bubilor, pulu Cumelor; Ie$ buba d'e 99 d'e
„Ie$
anl, ca cu matura t'-ol matura $i'n mare t'-ol t!pa\ [Des-
cintatoarea II scuipa in ochl pe bolnav §i zice: „EI, Doamnle,
reii \-o fostl]
Boro$-Ineu (Boros- Jeno), comit. Arad — (Alexici,

Texte din lit. pop. rom. 209).
IV
Clnd imparaâ pria slavita Gutile, sobornlic lera Cap-
§una, postelnlic Vi§ina, lar samaduâg traj6 Cir6§a; ji-
tarul imparatulul lera Pruna. AtunCa vinla §1 Struguru la

d'ivan §i zisa: w Cinstit'e'mparat'e I Sa-{ file in §t'ire, c'o vinii
EKimbru cu miros d'e zama §i cu cred'inCosu Piperl. Au
d'egind sa porunCasca tmparatii Talle, §i t'e bajocuresc"
Digitized by Google
1 34 CRI§ANA
AtunCa zisa imparatu: Al marturile, sa-m spunl ac6st'e

n
d'e fata?"; zisa Struguru: „Am marturile, pa gongoasa

Mazefe, pa Girgariâ, pa Lint'a §i p& maica calugariâ
Pasula, umflatura d'e foalle, lar Mazeria trup fefecat. Inca
§i pa prla slavita Agrij, mal pa bolerlasa Qapa in 23 d'e
hainle imbracata §i cu barba sa traje pa pamint". Apu

zisa imparatulul EKimbru „Vestil'e 'mparat'e! Sa n'am pa
:
frat'ille mnleu Al §i sa n'am part'e d'e socru mnleu Hirlan,
d'e soacra-m6 Brozba, d'e frat'ille mnleu mic Nap, d'e fiica
m6 Radlita §i d'e nlepoat'ille m6He Hajme; major pa sufliet,
cumca o Struguru minfiuna innaint'a'mparatii Talle".
graiit
AtunCa zisa 'mparatu „l>escid'et cartille jud'ecaî dr6pt'el a
:
Vinlira sfetnlici'imparatulul: Nucille ca st'ellille, Alunlille ca

ploala d'-impreuna cu Merilie §i Porumbellille §i Coarnlille.
Vinli §i volvoda eel mafe, Crumpiru §i $ezura la jud'icata
§i jud'icata o facura dfept. lara Struguru d'e vazu, ca sa
afla in vina, sa minlile $i sa îpa in cap la imparatu GutiL

Imparatu striga d'e vinli cosoru-cutft §i lovi Struguru d'e
pica jos. Pepeniilie, care §i lei lera in faâ d'e masa adunat,
daca vazu ca Struguru Imparatu Gutil, d'e Cuda
d£t'e in
tat galbinii §i crapa. AtunCa Imparatu Gutil, daca vazu,
ca Pepeniilie crapa d'e Cuda blastama pa Strugufe, d'e-I
zisa: „Du-t'e d'ela minle blastamat'e, d'e Hemn cirn sa fil
spinzurat, d'e cuît cirn taiat, d'e volnlic calcat; voIniCi

sinjille sa-{ b6Ie, feîlle sa Ilisa roâsca, d'intr'un pafet'e
'ntr'altu sa sa lovlasca*. Apu sUigara tat eel aduna^:
r Amin, amin!"
Boro§-Ineu (Boros-Jeno) comit. Arad — (AlexicI,
Texte din lit. pop. rom 225).
V
D'E POCIT
„DoamnIe tu-m ajuta, maica sfinta! Eyescint'ecu-I d'ela
minie, Hacu-I d'ela Dumnlezo! Sa luva LVord'e d'ela casa lul
pesta cimpurl, pesta dimburl, sa talnli cu 9 ungurol $i cu
Digitized by Google
CRIÂNA 1 35
9 bosorcol. Cu minle nu sa talnli, numa cu maica sflnta.

Malca sfinta'n gral graia: Ce t'e cin{ Dtord'e §i t'e valet?
M'am luvat d'ela casa m£ §i d'ela masa m6 pesta cimpuri,
pesta dlmburl, macu 9 ungurol, cu 9 bosorcol. Nu
talnlil
t'e cinta, nu t'e vaita, ca lo am d6ua surorl, una-I mai

mica, una-I mai stornlica, o luva tat/e durerilie §i II -o duce la
ferbe nlepascut'e §i la flntlnle nlenceput'e. EKord'e trecsara
curat ca arjintu curat, ca Dumnlezo ce l-o dat. Nlimica nu
I-o fi; §i nu-I file d'in ziua asta naiint'el"
Socodor, comit. Arad —
(Alexici, Texte din
lit. pop. rom. 209—210).
VI
DE DESCLINTIT
„DoamnIe tu-m ajuta, malca sflntai l>esclnt'ecu-I d'ela
minle, Hacu-I d'elaDumnlezo Sa luva Dumnlezo cu Sim
I
Petru pa calle, pa carafe pin la podu d'e aor. Dumnlezo

trecu, Sim Petru nu putu, ca pod'aua sa clat'i, piCoru fori
mina] sa sclint'i. Trecl, Petfe I Pod'aua s'o clat'it, piCoru s'o
sclint'it. lo l-ol tamaduli : font cu font, carnle cu carnle, vina
cu vina §i a§a s'o forasti, cum forast6§t'e cauaCufieru!"
Socodor, comit. Arad — (Alexici, Texte din
lit. pop. rom. 210).
VII
DE ORBALT
„DoamnIe tu-m ajuta, malca sflntai De'scint'ecu-I d'ela
minle, Ilacu-I d'ela Dumnlezo Sa luvara 9 fet'e nalt'e, con-
!
folat'e, cu cositille pa spat'e, cu s6cerille la briu llegat'e pa

calle, pa carafe, sa talnlira cu malca sfinta'n calle. Malca
sfinta'n gral graia: Ind'e mefe( fet'e nalt'e, confolat'e, cu
cosîUe pa spat'e, cu s6cerille la briu liegat'e? Mem, c'am
auzit ca-s coapt'e oarzille, §i He seceram. InturnaJ tafe §i
mai tafe, ca s'o (ipat orbanû la I>ord'e, orbanû pin
Digitized by Google
136 CR1$ANA
ustenlala, orbanû pin foamle, orbanû pin ferbintala, orbanû

pin s6fe, orbanû pin 99 d'e feluri in 99 d'e t'ipuri. Ie§ d'in
cferi capulul, ca d'e nu-I Ie$i, cu s6cera t'-ol secera, cu

matura matura, pa mafe
t'-ol t'-ol arunca, acolo sa pierl,
cum p6fe r6ua d'e soafel"
Socodor, comit. Arad — (Alexici, Texte din
lit. pop. rem. 211).
VIII
DE BUBA REA
„Doamni-ajuta, (ile-t Doamnie. lo ma rog (He, tu-m
ajuta mile I Fuj buba supt
d'in fa{a obrazulul, d'in of, d'e
of, ca io cu cutftu cu bri&a t'-ol lmpunj6. Fuj
t'-ol tai6,
d'in fa(a obrazulul, d'in of, de supt of, d'in cferl, d'in rinza,
ca EVord'e sa ramina curat §i luminat, ca malca ce l-o facut,
ca sftnta zi ce l-o lasat".
PeCca (P^cskaX comit Arad — (Alexici, Texte

Digitized by Google
BANAT
Digitized by Google
Digitized by Google
BANAT
DZE DZIOTS
Malca sfinta Mafile mafe

PHeca pa calie pa carafe
Sa 'ntilnli cu salca 'n calie.
— Buna dziua, salca!
— MuHamlesc Dumitalle,
Malca sfinta Mafile mafe.
— §tsil, salca, se tse-a§ intreba?
N'al vadzut ncKia murofi
— §i ntiua strigon?
— I-am vadzut
§i nu I-am cunoscut.
Malca Sfinta Mafle mafe
D2in gral graia:
— Fifl-al blastamata, salca,
Sa tse prindz, in tarmufe die apa
Rod d£in tsinle sa nu sa faca.
far o, pllecat
Pa calie pa carafe
S'o 'nti[l]nlit cu 16za vifiii 'n calie.
— Buna dziua, 16za viftil.
— Multamlesc Dumitalle,
Malca Mafile mafe
Digitized by Google
140 BANAT
— $tsil, I6za vifiil, §e t$e-a? intreba?

N'al vadzut n6iia muroft
§i n6ua muroarte?
— Li-am vadzut,
§i H-am cunoscut
$i H-am intrebat
Ca undie sa due
La plat[r]a crepaia
La ap& blastamata.
Cind audza
Dim gura a§a graia:
— Buna sa ffl, 16za viAil,
Strugufi diin t&nle sa sa faca,
Vinu sa sa stoarca,
Pa$t£illi sa sa dntse,
Bolefi sa^l b«e.
Minlte dalbe sufulca,
Poalle albe rad£ica,
Zbis di\ (oc in mina lua,
La plat[r]a crepata sa duSa,
D£i la cutafe uom gasa
P'inle 1da
Pi£lla He pllesnla
Prau pulbefe faSa.
§i
Prin prau §i prin pulbefe cauta

Iniima uomulul o gasa,
Ca o graunâ d±i mac
In patru crepat.
Mai frumos o dusa
§'o cre§tsa
§'o plamadia,
Cum cr£§tse uou 'n gaina,
>Pe unde.
Digitized by Google
BAN AT HI
Veardza 'n gradzina,

Mterla 'n stupina,
Aloatu 'n postava
Pita 'n cuptof. . . .
2upanIe$tS — Mafila Gavrilfi, 47.
II
DZE IZDAT
Fui izdatse, blastamatse,
Sinle mi ts-o blastamat
§apt£e dzille 'n saptamina,
Mai cu sama dziua d'fistadz.
Cu dascintsecu tse dascintai,
In mafille nI6gfe tse a§adzai,
Acolo al aflat
Casa da §adzut,
Masa da mincat,
Pat da cuicat,
Apa d'adapat,
Acolo t£-al potoliit.
Cutafe o udiit
Curat luminat,
Ca din taica samanat,
Ca din muma nascut,
Ca din moa§a mo$it,
Ca din nana$ nana$it,
Ca da la popa botsedzat,
Curat o raminiat.
BSnlia — Pfiuna Hinda, 65.
Ill
UNSURA MAR'E
Plleca [cutare] pra caile pra carafe,
Pra potsaca da drum mafe
S'o tilnlit cu nouadzas §i n6ua
Digitized by Google
;
BANAT
142
Da manaturl,
Cu nouadzas §i n6ua
Da positurl
In c&lfe zos l-o trinlsit,
Sinzeii-o varsat,
Carnla I-o diimicat,
Snaga $i putserla I-o luwat.
lei s'o dat, s'o vaierat.
SRnta Maica Mafile 1-audza,

La lei sa cobora,
Pra lei il audza,
Clnlind §t vaierind:
Jana, lana, Costtndiana,
Cu soru-ta Similiana,
Se §adz ios mai da ios
Pra sel cimp vlerdie frumos,
Far' cununa, far' mununa,
Ca o niagra mogindiata?
la-t cununa,
la-t mununa,
Ca da bis da foe
t-ol
$i vil tr6se prasta riu da r6ua

La o casa n6ua,
§i vil batse toatse hallelle
Prasta mini, prasta pfeoafe
Prasta faâ, prasta braâ,
tjochil din cap sa He zallet&sca
linlima sa He pllezniasca
Ca s'aduca cfeil capulul,
Vediefille, putsefille,
incheletura la incheletura,
Cos la uos,
Mai virtos da cum o fos[t].
Banlia __ Pauna Hinda, 65.
Digitized by Google
BANAT 143
IV
DZE DZIOCHl
pllecat [cutare] in calie in carafe

Sa 'ntilnfi cu patru diidziochiurl in calie.
Daca o fi diiochiat die uom
Sa fie die risu oamenlilor;
Daca o fi dze mutefe,
Sa-I crape tUalle,
Sa fie die risu mulefilor;
Daca o fi die fata mafe,
Sa-I pise cosiâlie,
Sa fie dze risu fetselor.
§i dim vorbelle alia
Malca Mafiie s'o milostsivit
§i cu poala l-o cuprins
§i cu sufletu l-o suflat
$i tatse diidiiochiuri
§i minaturl
§i positurl
Ll-au maturat,
§i l-o lasat curat
Ca staua sefului
$i ca poala Simta Malchil Mafiil.
Borlovenr — Sofiia Stan, 68.
V
SOARELE §1 SORU-SA
Pllecat, ml-o pllecat
Soafe sa sa'nsoafe
Cu opsp6se cal.
Atit ml-o umblat
§i ml-o trapadat,
D'in opsp^se cal
Digitized by Google
144 bAnat
Z6£e ml-or murit,

Opt or obosit.
Acas'a£un26fe,
I>ingura-m gratefe:
„j6sa-m lano, t6sa-m
Fir §i imbriîn,
Sculuri d'e matasa,
Co sa-m fas cama§a.
Ca lo mi-am umblat
Cu optsp£§e cal,
Z6£e ml-or murit,
Opt or obosit,
§i lo n'ara gasit
Potrivniica mile,
Fara Se pa t'inle,
Tu samenl cu minle."
lana ca-m gratefe:
»Soafe tratfoafe,
Und' s'o mal vazut
§i s-o pomenlit,
Sa pa frat'e
la sor
§i frat'e pa sora?"
lar lei ca-m graia:
w j6sa-m lano, t6sa-m,
Fir §i imbriîn,
Sculuri d'e matasa,
Co sa-m fas cama§a."
lar lana-m grafcfe:
„Soafe fratfoafe,
A$a t'-ol luva,
Daca tu vel ta§e
Un pod pasta marl
§i popa d'e Sara
BiseriS d'e Sara,*
Soafe-m auz6fe,
Un pod ca-m fa§6fe,
Digitized by Google
BANAT 145
Un pod pasta m3rl,

Biseris d'e Sara
§i popa d'e Sara.
D'e mtn ml-o luvafe,
La marl d'aiun^fe,
lana ca-m graiefe:
-Soafe fratioafe,
Tu sa mal a^t'ept,
Ca losa ma spal."
lar soafe-m grafefe:
„lano, nu t'e las,
Ca tu, mai, t'e nes."

lana ca-m gratefe:
„Soafe fraîoafe,
Daca frica-^ ISst'e,
tt
Xinle-ma d'e brau.
D'e brati mi-o luva,
Sa d'esfaûra,
La marl d'azunia,
la ca mi-? saria
§i sa innleca.
Soafe cum vid'a,
Baliega luva,
In fafo lovla.
la ca mi-§ graia:
„MaI binle c'ol fife
Smoala ptetrilor,
Hrana p!e§t'ilor,
. D'ecit soîoara
L'al mleu fratior."
Lescovita, comit. Timi§ — (Alexia, Texte

12607 10
Digitized by Google
146 bAnat
VI
DESCiNTECE
[Cu cuîtu fas cruse, und'e-i izdatu; und'e t/e doafe],
„Fui izdat'e, niecurat'e, cu cuîtu t'-oi taia, cu gura
t'-ol d'escinta §i cu mina t'-oi lapada, niis d'e liac nu t'-oi
lasa. Fuz izdat'e, blastamat'e, nu-1 strinie §i nu-1 cufrinie,

c'am curit cu n6ua cu{it'e §i cu n6tia sufliet'e; cu d'es-
cint'ecu t/-oi d'escinta, cu mina t'-oi lapada, d'epart'e t'-oi
arunca, presta mari nitgfe t'-oi arunca. I>ord e f

liac sa alba
tt
d'e minie §i d'e maica Mafila!
*
„Fu£ izdat'e, blastamat'e, ca nu-i loc d'e t'ini-aiis; d'e

cruse, manastife, und'e popa t'e sit'6§t'e, au mina t'e zgor-
tt
ni6§t'e cu un bit fefecat la u§a cul t'-o minat .
„D'ela radasina sa uscara, vol bubie duls va uscarat,

N. curata, luminata, ca maica pr6sista d'in sef lasata*.
„Fu£ of pesta cap la u$a cul t'-o minat. X. curata,

luminata, ca maica presista d'in sef lasata*.
*
„Moa$a puturoasa, moa§a d'e 99 d'e felurl, moa§a

franûzasca, moa$a talaniasca, moa§a unguriasca, d'e 99
d'e feluri cu frunt'a t'-oi infrunta, d'epart'e t'-oi lapada".
*
„PHecat-or tri pacurari la munt'e cu tri pilcurl d'e ol,

unu mut, unu §t'op, unu orb. Pina orbu o vid'a, pina mutu
o striga, pina $t'opu o curi, vinle lupu §i luva oiilie, luva
gilsilie, bubilie, laturoaiilie, strigoaiilfc toat'e sumilie. Toata
frunza d'e bruma-i brumita, cotoiu, gi§t'i d'in £enunt' la
valie niis nu saca, niis nu sa usca, da gilsilie lu D'ord'e sa-
cara, sa uscara §i in pamint sa bagara tt
.
„PIiaca D'ord'Ua pa o carafe, s'o'ntalnlit cu tri fet'e

marl in calie. Una tu cu liingura cu mfefe, una fu cu Hin-
Digitized by Google
bAnat 147
gura cu unt §i una fu cu boala'n poala. A

cu llingura cu
mtefe ma'ndulsi, a cu llingura cu unt m'o uns, a cu boala'n
poala ma trint'i, ma zdrobi, im d6t'e grlaâ la inlima $i
dufefe'n cap. PHecal pa calle, ma'ntalniil cu malca Sinta
Mafile Mafe. Nu t'e vaita, nu t'e d'el'ecaii, du-t'e la Ana
d'escintatoaf e, ca la cu pfept'in t'-o plept'ina, cu matura t'-o
matura, cu untura t'-o unie, cu boable t'-o haranli*. [Ana
mereu lapada boabe de cucuruz pe jos, pin'ce descinta.]
*
[Pufi tri darabufl d'e pituâ §i pa I61Ie safe §i cu pita

ocolle^t' buba zicind:]
„0 pliecat iyord'e pa drumu mafe §i s'o'ntalniit cu
buba §i positura'n calle. Buba puloasa, buba porsasca,
buba vasasca, buba cinlasca: nu umfla, nu gimfa, ca cu
d'escint'ecu t'-ol d'escinta §i cu safe t'-ol sara, cu pita t'-ol
d'escinta, mis d'e Hac nu t'-ol lasa, la pamint t'-oi muta".

[lei pita §i o ingropi la poarta, und'e sa-ntoarse'n pamint].
*
„CulIesai cinlepa d'e vara, Ie§i zund'u afara. BatuI

cinlepa d'e vara, Ie§i iund'u afara. Samanal cinlepa d'e vara,
ie§i Zund'u afara".
*
„Orl>alt cu orbalt, cu saietatura, cu umflatura: nu

umfla, nu gimfa, numa napol sa t'e-ntors, ca nu-I locu
tau aiis, numa locu Sint'i Mafiii Mafe, curata, spalata, lu-
minata, ca maica pr6sista d'in sef lasata*.
Straia, comit. Timi§ — (Alexici, Texte
din lit. pop. rom. 205—208).
Digitized by Google
Digitized by Google
SERBIA
Digitized by Google
Digitized by Google
SERBIA
i
LEGENDA SATULUI TlRNAlCA

Alt sat aproape il numI6§tse firnalca. lei nu I-o dzis
Jirnalca atunsa, ma o fost Milo§ CobilicI (ala sa pove-

sts6§l&e in Slrbia ca o fost vitsaz, cum sa dzise lunic),
§'o durmlit o pluta §i cin o tras sufletu in iel s'o in-
la
coviat pluta die l-o astrucat, §i cin o suflat s'o ridiicat

iar in sus. §i soru-sa cu mama-sa o vadzut ca vin Turs
dapa valie la dzal, §1 o dzis mama-sa la fe-sa: „MuIchIe,
du-tse, scoala, ca nie robesc Tursi", sa sa duca sa-1 scoalle
pa fratSe-su. §i ia s'o dus sa-1 scoalie macar s'o omoafe,
§i cin o strtgat la Iel: „frat£e-mlu, nu vedz ca vin TurSi
§i nie robesc? §i Iel cin s'o sculat o pus mina pa buz-
ducan §i cin o tras cu buzducanu, o rupt §i pluta, §i buz-
ducanu o udiit acolo in pluta. §i cin s'o sculat, s'o dus
la mama-sa §i mama-sa I-o dat o â pa umaru al sting,
§'o ttya pa umaru al diifept §i su£e o \1\Sl §i una zuma-
u
tatSe. §i cin sa ulta, dziSe: „asta tirna-I maica (— (ima-I
nlegru— ). §i cin s'o sculat o incallecat calu §i s'o bagat pin
Tur§, n'o mai udiit ni§-unu, pa tot l '° ^lat. Alta nu mai ie.
Tanda — Iowan Iowanovis, 23.
II
LEGENDA SORBULUI
Sorbu Ieun Hemn die o facut cule dze o intrat in
Cristos. Fie-care pacuraf da cu sacufille in Iel cin tf66e
Digitized by Google
152 SERBIA
pa linga lei §i-l socirts6$tse, ca le blastamat die Dumnledzau

§1 iiomu nu fase nlimlica d±in hala llemn, §i nu-1 baga in
casa, ni£ in foe nu-1 baga sa arda. Ca diin toatse ltemnlelle
o facut cule §i n'o intrat, numa diin sorb alia cule s'-o
facut o intrat in Cristosu cin l-o omorit.
Tanda — Iwan Iowanovi§, 23.
Ill
pijigui ImpAratu
fost o muI6fe incarcata cu un copil $i copilu o plins
in muma-sa §i l-o soro&t cum sa fie pa pamint, sa fie o{,
sa moara diin pu§ca, sa moara diin sacufe §i iel n'o tacut.

la l-o sorosit sa sa duca la robile, sa-1 baie in fiara §i Iel
tot n'o mal tacut, pina l-o sorosit sa la pa fata lu Pitigul
imparatu. Cr6§tse mafe, sa fase mafe §'o pllecat la Pi-
iel
îgul imparatu sa sa 'nsoafe §'o mai luwat un uom cu Iel

§i s'o prins fra^ amindol, ca se va fase unu sa nu strise
alalalt. §i pleaca pe drum, §i sa 'ntilnlesc la un pod, sa lasa
la conac. Cind ala se s'o dus sa la pa fata lu Piîgul im-

paratu, adoarmle, dar alalalt inca n'o adurmlit §i cin asculta
Iel vin trel vulturl, §i sa vorbiesc vulturil aia ca asta o
pllecat sa 16 pa fata lu Ptyigul imparatu $i muma-sa fi
fase o camaâ cusuta die Sinta-Dumlinleca va pleca cu cin

g6via* la cununlile sa sa aprinda pa va audziIel. §i cafe
?i va spunle sa sa 'nllemnlasca §i sa sa 'mpetfeasca §i cu
apa die la soafe sa sa Heculasca. Sa fase dzua §i plfaca,

iar pa drum §i aiunie int'un muntse§i sa lasa die conac
acolo. §i cin ala se sa 16 pa fata lu Piîgul imparatu
adoarmle, alalalt n'adoarmie. Vin trel vulturl §i sa vorbiesc
ca dzise : „aasta o pllecat sa 16 pa fata lu Piîgul imparatu,
da muma-sa l-o sprimlit2 un cal cin sa vaincalleca pa Iel
sa pli6se la cununlile, calu sa zboafe in sef cu Iel §i sa-1
'Mireasa.
•Pregatit.
Digitized by Google
SERBIA 153
trintseasca die pamint die nlimiic sanu sa mai allaga die

iel. §i cafe va audziva spunle sa sa 'mpetfeasca §i sa
<ji
sa 'nllemnlasca §i cu apa die la soafe sa sa Heculasca.

§i sa fa§e dzua $i Iar pllaca pa drum. §imleig lei, mlerg
pa drum §i sa lasa iar die conac. Cin baiatu iar adoarmie,
alalalt n'o adurmlit. Cin vin iar trel vulturl §i sa vorblesc
ca aasta o pllecat sa 16 pa fata lu Piîgul imparat, dar
muma-sa I-o sprimlit un §arpe cu o falca in pragu al
die sus §i cu o falca in pragu al die ios, §i cin va intra
Iel inuntru cu g6via lul sa intfe in gura §arpelui sa-i in-
Iel mininca, bea, da fratse-su nis nu mi-
ghita §arpelie.
ninca, nisnu bea. DziSe fratse-su: „die se nu minins, die
se nu bei?— „Nu mininc§i nu b6u ca mi-i grija dieala die
la pod, uorbu ala o ramas acolo". §i 16 pa fata lu Ptyigul
imparatu §i sa ntoarse cu 16 'ndarat §'aiunie la iel acasa
cu nunta. §i cum sa da ios die pa cal, muma-sa ii da
camaâ cusuta die Sinta-Dumlinieca. Atita §tsiu.
Tan da— Iowan Iowanovis, 23.
Digitized by Google
Digitized by Google
ISTRO-ROMtNlI
Digitized by Google
Digitized by Google
ISTRO-ROMINII
Ur uom a siromah, n'a vut da lu feCori

fost cruto
manca, §i ce s'a zmislit, che va ur feCor ucide §i che va
d& poidi lu cel'i aty.
Mes aw am bo§ch$ cu secura, che va tal'a 16mne, cu
ce va pari£6I cela fefior, ce ucisere de da poidi lu cel'i atyu
Domnu §i sveti Petru s'a ambatit pre lei', Iuv$ tai'6
16mne. Domnu 1-a antebat: „ce cer tu cu Ca§te I6mne ?"
e lul a fost ru§ire spure, che n'a vrut spure.

Ontrat a zis Domnu: „Io §tiwu, ce tu misle§ti a . Siro-
mahu zis aw: ,Io sam mare siromah, vol mor6i un teCor
ucide §i nu-m moru cell ai{i de fome a
parfcei se .
Dunche Domnu a zis „amn§ tu la cela hrast

: $i ze-
sec6 cu secura an le, ma ni$ nego do vote *. 4
Mes aw la hrast §i zesecit-aw. Ontrat l'i s'a prospit

tichini far? din hrast.
Un om a fost foarte sarac, n'a avut sadeademincarelacopii,.

§i ce ca va ucide un copil $i ca va da de mincare la ceilaltu
s'a glndit,
A
mers in padure cu securea casa taie lemne, cu ce va pre-
g&ti pe acel baiat pe care-1 va ucide ca sa-1 dea de mtncare la ceilaltu
Dumnezeu $i sfintul Petru au dat peste el unde taia lemne.
Dumnezeu 1-a intrebat: „ce vrei (sa faci) cu aceste lemne?" $i lui
i-a fost ru§ine sS spuie, (a§a) c& n'a vrut sa spuie.
Atunci a zis Dumnezeu: „eu $tiu ce ginde$ti a Saracul a zis: ,eu
.
sint foarte sarac, voi omori un fecior §i voi gati ca sa nu-mi moar&
ceilalfi de foame".
Deci zise Dumnezeu: „du-te la stejarul acela $i love§te cu>
securea intr'insul, dar numai de doua ori".
S'a dus la stejar §i lovi. Atunci i-au curs galbeni afarai
din stejar.
Digitized by Google
158 ISTROROMINII
Zesecit-a dow? vot$; ontrat aw l'i se prospit inch£

maimun tichini. E le trete vot£ fir de urdin zesecitaw.
Domnu l'i a zis: „zae al facut maimun, nego che am ur-
din£it?" ma l'i a otpro$tit, che a $tiwut, che-I siromah. §i
le mes aw c&S£ cu pinezi.
§i le facut aw mare bogatie $i c&sa a facut mare §i
pus a locftnda.
Na, nu§cat vr£me, veritaw Domnu §i sveti Petru, che
serl'a lasa durmi. A
le che a zis che n'&re loc za durmi.
Do\v£ vot£ che a trem6s sveti Petru n&zat ruga, che

serl'a lasa durmi. E hlapeû spus a lu gospodaru, che cel'i
siroma$ annazat a verit ruga, che serl'a lasa durmi.
le zis a, che col£, Iuv£ porci dormu an hli w. Acmoce nopta
hlapetu siabo durmit a §i a vezutcela hliw, luvf Iel dormu. f
Cia cela hliv nigdar a?a vea bele(a mu$at£ §i hla-

petu mes a catr£ gospodaru §i spure: „Gospodaru, nigdar
§a mu§at£ bele{£ n'am vezut, ca§i fost a nostru hliw".
Gospodaru zis a „amn£ tu catr? lei' $i zi le, neca
:
c6 §a lasu, che neca c£ §a fie vavic mu§at Domnu zis a: tt

.
„amn£, la le §i zi tu lu gospodar, che-I pore, §i pore che

va fi. „§i ce vot£ le ram&s a ca§i pore.
A lovit a doua oarS ;atunci i-au curs inca mai multf galbeni.
$i el a treia oara a lovit fara porunca. Dumnezeu i-a zis: „de cei
ai facut mai mult, decit am
poruncit?" dar 1-a iertat, c'a stiut ca>i
sarac. $i el s'a dus acasa cu banii.
§i a facut mare bogatie si casa a facut mare si si-a asezat
gospodaria.
Ei, nu stiu cita vreme (dup& aceia), au venit Dumnezeu §i
Sfintu Petru ca sa-i lase ca doarma. Dar el a zis ca n'are loc
de dormit.
A doua oara 1-a trimis pe Sfintu Petru inapoi sa se roage
ca sa-i lase sa doarma. §i sluga a spus staplnului, ca acei sarmani
au venit inapoi sa se roage ca s3-i lase sa doarma.
El a zis, ca (pot dormi) acolo unde dorm porcii in cocinA.
Acum noaptea sluga a dormit r&u si a vazut cocina unde dormiau ei.
Aid, cocina aceia niciodat& nu avusese asa o frumoasa min-
drete si sluga se duse la stapinu-sau si zise: „SUipine, niciodata
asa o frumoasa mindreê n'am vazut, cum a fost in cocina noastrS*.
Stapinul a zis: „du-te tu la iei si zi-le sa lase acelea ca sft fie tot-
doauna asa de frumos u Dumnezeu a zis: „du-te la el §i spune-i
stfipinului tau ca-i pore si ca pore va t\ u §i de astadata rftmase
.
ca si un pore.
Digitized by Google
ISTROROMiNII 1 59
II
Sveti Frantsiscu Domnu-1 l'ubit. le vut aw C&ce bogat,

un yenera. Antrebat a le eace, che neca V dale pines, che
m6re face un brot la mare, ma le n'a lucrat brodu, se nu
bas£rich$.
Mes a la £ace, neca inch^ dale pines, che-I siabo. C£ce
1'a dat pines. Inchf a fost siabo pines, n'a potut fini. cace
n'a vrut da pines, se nu che m6re §i le ved6 che ce lucr^.
Sveti Fr. fost a jalostan §i vut a frich? de face, che
mur£it aw arata lu £ace, ce lucr6. Cand a vezut lul cace,
le w lucrat bas6rich$, zvadit a §pada, che 1 va reseci.

Sveti Fr. scocitaw pre o mare arpe la mare. C6
arp^ s'a facut ca§i §crina §i zecl'is se aw, §i scocit aw pre
ap£ ma nu s'a vrut otopi, nego mes aw plivinda su Rim
am port.
O arp? s'a rescl'is §i omiri din Rim flat al aw. §i ontrat
dat aw §ti lu prew(i §i lu poglavari, che cia verit aw am
port o arpe §* C he-I anuntru un mu$at mladiC.
§i ontrat a mes prew(i §i jacni §i poglavari $i a
mes antreba-1, che dende verit aw. Sveti Fr. ale a spus,
cum a verit §i cum s'a zgodit.
Ontrat 1-a lat am bas6rich£ §i 1-a pus pre altar. Ac-
moce pre cela altar ma §i ve papa §i an &\§ta manera
sveti Fr. ramasaw svet.
Ill
Lovranî o vot$ necrtît aw barca cu fruture §i
vrut aw m6re an Zadru.

Mance mes aw an o?tarie b6 $i Iel
f
s'a popit. A§A
bet mes avv a "i barch^ nopta.
Ma utat aw reslega dela crai barca. lei' a lat sachi s?
vesl$ $i po§nit aw vozi che mergu an Zadru.
lei' s'a muncit tot$ nopta. Po§nit aw mance de zi
cocoti canta $i clopotele zvoni. E lei' gan£it aw ur lu at,
che „smo ve£ su Zadru*.
Digitized by Google
160 istro-romInii
Cand[a] sa subito facut zi, ontrat a fost am portu

lovr&nschi. De ru§ire n'a potut arata se lu omiri, se nu mes
aw cSs$ catr$ mul'er.
Mul'erile le ganescu, che n'a nigdSr a§a zvelt fost
ca§i cmoce, che a§a vreda verit aw din Zadru. lei' n'a
potut de ru§ire spure, se nu Iel aw fost jaiosni $i mes f
aw durmi.
IV
Lovr&nti vut aw bas6rica strint£. che n'a potut Cuda
omir anuntru. S'a zmislit, che wor fate mal iargh$.
IeF pus aw camiôlele la zid de far$, che vor §ti, cat
aw o reîrit.
Verit aw tfgovti via§i, furat le aw cami§olele. Can r

dup$ zaiic vr6me mes aw ur far$ ved6, che cat aw re§irit
bas6rica, cawtat aw, che Iuv$ s cami$olele, ma nu le [a]flat r
che le a Via§i furat.
§i Iel a mislit, che aw ramas zegrnite cu
f
zidu de
bas6rich£, §i lei' s'a veselit, che aw bas6rica reslargh6It.
(Weigand, Jahresbericht I, 132, 140, 152).
Digitized by Google
MEGLENIJII
12607
Digitized by Google
Digitized by Google
! !
MEGLENITII
FiClORU §1 SICULlU
Un fidor una oara si dusi cuboillîtireasazajoaca,

a\\ a§i la zacaclo sicullu di un spin §i ca si dusi si 11a
toarna boil'I, cpn vini, spinu v6 criscut. §i-11 zisi la spin:
— Spinuli, du-mi la sicullu! — Nu la due!
— Si-u vicnes baltia di s-ti talla. — Vicnea-u.
— Al, baltiu, s-la tall spinu! — Nu vin, nu.
— Ama s-la vicnes focu s-ti arda. — Du-ti
— Al, foculi, si-u arzl drajaua la baltia. — Nu vin, nu I
— Ama s-mi due, di si-u vicnes valea s-ti stinga.

— Du-ti 1
— Al, vali, s-la stindzl focu ! — Nu vin nu
FECIORUL §1 TRAlSTUJA
Un fecior odata se duse cu boii §i voia s£ se joace: apoi isi
ac&{& trSistuJa de un spin, sj cind se duse sS intoarca boii, cind
veni, spinul crescuse. §i-i zise spinului:
— Spinule, adu-mi traistuâ —
Nu o aduc!
!
— Am sa chem securea sa te taie. Chiam'o! —

— Ai, secure, sa tai spinul! —
Nu vin, nu!
— Atunci am sa chem focul sa te arda. Du-te! —
— Ai, focule, sa arzi coada securii Nu vin, nu! —
-— Atunci am sa ma due sa chem riul sa te stingS, Du-te! —
— Ai, Hule, s5 stingi focul! Nu vin, nu! —
Digitized by Google
! !
164 MEGLENITU
— Ama s-mi due s-l'ia vicnes boil'i, di s-ti bea. —

Du-ti !
— Aidiil, boi si-u beÎ valea! — Nu vinim, nu!

— Ama s-mi due di s-l'Ia vicnes lupin, di s& va ma-
nanca — Du-ti
! I
— Aldtyl, lupl, s-l'Ia mancaÎ boil'll — Nu vinim, nu!

— Ama s-mi due di s-lla vicnes luvacill, di sa va
talclasca — Du-ti
!
— AldiU, luvaci, s-l'la talcipti lupill ! — Nu vinim, nu !
— Ama s-mi due di s-l'Ia vicnes §oariîl fI, di s-va

mananca urecl'ili. — - Du-ti
— Aidi(T, §oaritI, s-la manca^! la luvaci! — Nu vi-
nim, nu!
— Ama s-mi due si-u vicnes maâ, di .sa va ma-
nancfi.— Du-ti I
—
Ai, maû, s-l'Ia mananÎ §oaritil'I — lundi sa?
— an dulap.
0, l'fa
Ma{a dupu §oari(i, soari(il'I dupu luvaci, luvacill dupu

lupl, lupil'I dupu bol, boil'i dupu vali, valea dupu foe, focu
dupu baltia, baltia dupu spin, spinu a§i cazu §i ficloru
a§I la I9 sicullu §i m£rsi casa.
(Osani — Papahagi, Megleno-Romanii, II, I — 2).
— Atunci am sa ma due sa chem boii s& te bea. — Du-te!

— Aideji, boi, sa be{i riul? — Nu venim, nu!
— Atunci am sa ma due sa chem lupii sa va m&n!nce! — Du-te!
— Aideji, lupi, sa mlnca\i boii! — Nu venim, nu!
— Atunci am sa ma due sa chem vinatorii sa vA omoare.— Du-te I
— Aidefi, vinatori, sa omori{i lupii! — Nu venim, nu!

— Atunci am sa ma due sa chem soarecii sa va mdnince
urechile! — Du-te!
— Aidefi, soareci, sa mincati urechile vinatorilor — Nu !
venim, nu!
— Atunci am sa ma due sa chem pisica sfi va man ince!-- Du-te!
— Ai, pisica, sa manance soarecii! — Unde slnt?
— Iata-i in dulap.
— dupa soareci, soarecii dupa vinatori, vinatorii dupa
Pisica
dupa boi, boii dupa riu, riul dupd foe, focul dupa secure,
lupi, lupii
sccurea dupa spin, spinul cazu si feciorul isj lua trdistu(a s,i se
duse a casa.
Digitized by Google
MEGLENITH 165
II
CUSI-CUCOTI, ILI PRICAZMA CU BABA $1 CUCOTI

A§ vut-au una baba un Cusi-cucoti. A§I la trimitea
Ier-(e zuua di rama an gnol §i manca (e fla. Cum a§ rama
una dimn6ta, a$ flp an gnol una spriclca. A§-au I9 §i
$I-u d6di la baba.

Baba-$I v6 borgl la ampiratu pri virghia §i nu v6
lanti pari si da, a§-u d£di spriclca.
Dupu
vacpt au pruubidi Cusi-cucoti spriclca $i baba
zisi: ded la ampiratu pri borgi", Cusi-cucoti zisi:
„Io-u
„Cum $a? §i ampiratu au lp di la baba mea .spriclca! lo
si mi due s-ml-u ter!"
§i $a Cusi-cucoti ca chinisi drumu, au flp lisiâ. Ca

ntribp lisi(a : „Iun'ti duÎ, Cusi-cucoti?
tt
lei all zisi: „mi
due la ampiratu sa-l'I \er spriclca.
— Nu mi verl §i mini?
— Ti vol, ama po{I si amni§I.
— Pot, cum sa nu pot? di tea iu lisiâ.
§i Cusi-cucoti au lp.
§i §a, amnara, amnara §i ca-$l ramas; lisiâ §i nu
putea vechl si amna §i-ll zisi Cusi-cucoti:
— A! a! lisitu! la al curu greul {i ramasi§I?
— Nu pot, pustanii, mli si tal'Iara picloarili.
— Fp-ti mai ancoa, fp-ti mal ancoa! all zisi Cusi-
cucoti, §i ca la prucascp curu, au angl'itp lisiâ.
Ca $i chinisi, a$ batu pri lupandrum. Lupu antribp;
— Iun'ti du(i, Cusi-ctfcoti?
— Mi due la ampiratu, s-mli-u {er spriclca.
— Nu mi verl §i mini?
— Cum nu ti vol! ama poÎ si amni?
— Cum sa nu pot, ca di tea iu lup.
— Bun, ama ai diparti.
— Cpt sa ia, lo pot.
$i la lp §i tista Cusi-cucoti, §i ca §i chinisira, ca §j
amnara, amnara, a$I ramasi lupu. Al'I zisi Cusi-cucoti.
Digitized by Google
!
166 MEGLEN1TH
— Aldi! lupuli! {e. tu nu amni? Cpta-Î tu?

— Nu pot, Cusi-cucoti, pustanil.
Ira Cusi-cocoti, all zisi:
— Fp-ti mal ancoa, fp-ti mai ancoa •
§i ca si pruchip lupu di Cusi-cucoti, ca la prucascp

curu, la anglitp lupu.
Amnp, amnp Cusi-cucoti $i batu pri albina. All zisi
albina.
— lundi Cusi-cucoti ?
lra[ara] lei zisi:

— Mi due ampiratu s-mii-ula ter spridca.
— Nu mi verl mini. §i
— Ti vol, 'ma poÎ si amni§I?
— Cum S3 nu pot ? Nu sam albina lo ? Nu lag toati
pprtili, sa dun filari §i luminari?
Au lp $i chinisira drumu. A$I amnara, amnara §i
ramasi albina napoi, ca pustani §i nu-utin£u vechl p6nili.
— Aldi ! albinu I {e §izu§l ?
— Nu pot, pustanil, nu pot!
— Fp-ti mal ancoa, mal ancoa. * §i ca si pruchip al-
bina. ca la prucascp Cusi-cucoti curu, au anglitp albina.
— A§I chinisi Cusi-cucoti drumu $i nulbp valea. Al'I
zisi valea lu Cusi-cucoti:
— lundi, lun'ti dutf, fartati!
— Mi due la ampiratu sa-mi {er spridca.
— Nu mi verl $i mini?
— Ai, ti vol, cum nu ti vol!
— A$I chinisira drumu-drumu §i pustani valea §i ra-
masi. AW zisi Cusi-cucoti:
— Aldi vali! pustani§I?
— Pustanil!
— Fp-ti mal ancoa, all zisi Cusi-cucoti §i ca si pruchip
valea, la prucascp curu §i au angl'itp.
§i ca §i amnp, amnp, a§I junsi la ampiratu §i si pusi
an gnol §i prucantp Cusi-cucoti, cpt putu:
Digitized by Google
! ..
MEGLENIT1I 167
„Cucuricu, ricu,
uda mari §-micuI
Ampiratuli, dp-dl spricica
§i ca UZ9
ampiratu „bral" zisi, „un Cusi-cucoti si
m-anjurai mara! te-I tela? laÎ-la, la puniÎ an cucotil'I
no$tri, si la cluptesca §i sa la taldasca!*
§i ca la pusira an cucoti ampirate§I, Cusi-cucotijau
l&sp listya din cur $i un C9U un, al'I nicp totf cucotil'I lu
ampiratu §i ara prucantp lei:
„Cucuricu, ricu,
uda mari §-micu
ampiratuli, dp-fii spricica . .
Ca uzp ampiratu mult rpu all vini §i zisi: „LagatI,

u
videÎ, te si ffesi bra! Ca si dusira, vizura totf cucotil'I lul
meaty ara Cusi-cucoti ca bic.
Ampiratu zisi: w La^-la, puniî-la an cal'iri no§tri, sa-1
u
n6ca, sa la zdruncina! Ca la pusira Cusi-cucoti an cal'iri
lu ampiratu. „caca, caca, ca! caca, caca, ca! - di pri un cal

pri lant, ppna lasp lupu din cur §i l'la nicp toÎ cal'iri. Aî
ara i§p §i prucantp:
cucuricu, ricu
uda mari $-micu!
ampiratuli, dp-nl spricica . .
Ca uzp ampiratu, „LagatI bra! videÎ \e

foe si ffesi;
faji Cusi-cucoti!" Ca pucatara, eal'in

cplnili §i du§manu
cuppfil daraî, ara Cusi-cucoti mai di bic Ampiratu tunêa !
zisi laoaminill lul ârdiÎ bra furna ardtyf di npu orl, sa

! !
ia bun arsa!" Ca arsira furna §i ca la pusira Cusi-cucoti

an furna, nu §titp mult §i al'I d6di drumu la vali din cur
§i au stinsi. A{i cantp §i pricantp ara din furna:
cucuricu, ricu
etc., etc.
Uzp ampiratu §i zisi: „lagatl bra! pu§tu, videî te

ia\i? Cpn si dusira la furna, flara Cusi-cucoti ca bic nuntru.
Zisi ampiratu tun{ea: „DatI-la bra! pu§tu s-la pun an iz-
m6ni, sa §pd pri lei sa-l'I I6sa §i maâli."
Digitized by Google
: !
168 MEGLENITH
ampiratu Cusi-cucoti an izm£ni, di c-au

§i ca la pusi
lasp albina din cur, la fesi testa ampiratu an ni{i un al
Zis-au lei tunêa: „LatMa bra! pu§tu, la punitf an azna,
las satura di spriclchi §i belchi, si gibardis6sca di tama-
chiarlpc."
§i ca la pusira bucurp Cusi-cucoti §i ca
an azna, si
prucascp curu, angl'itp toati furlifili §i aî prucantp cu chief

mari. Si dusira di la ampiratu di Tla di^cl'isira §i ca scapo
Cusi-cucoti, a§i vini casa §i-l'I zisi la baba:
— „§t£rni, babu, un pucrov §i l£-{i una virz6ua, ca
tt
s-mi pun pri grinda, s-mi fra$cai6$I.
Ca §i §tirnut-au baba un pucrov, a§I lal-au $i v£rga,
a§I pusi Cusi-cucoti pri grinda §i la fra§cai ppn li scoasi
toati parili. A{i a§I disfesi Cusi-cucoti dipri grinda §i-l't zisi
babal'ia Cusi-cucoti: „afla, babu, una dutura s-li mirim."

Baba si dusi din maala §i flp una clutura §i vini li
miri parili. La miriri parli, si lipi una furlina an curu di
clutura §i c6n l'I-u dus-au clutura di lundi au v£ lat, {6sta
antribat-au
— Je ve\l mirit?
— Un'6c ghipt.
— Ghipt nu-i, ca pari veî mirit! Na, furlina {e si
ipi, au spuni.
Tun(ea baba nu putu si scunda §i zisi, cum a§I v£
un cucot $i ca §i la pusi pri grinda, di ca-§I Ip una v£rga.
a batu, la batu, ca-PI cacp saldi furliftl ampirate$I.
Tea-$I v6 §i ea saldi un cucot la g&l'iAI, la pusi pri
grinda, belchi al'I fa\i $i la ea furlifil, ama ca la batu,
a§ muri.
0$ani — (Papahagi Megleno-RomAnii, II, 1—2).
Ill
BOLIU DUICIU
Ra una oara di mult, cari §ti:a di c6n un ficlor di
vrina dpu-z6t di afil cari si cl'ima Boliu Duiciu. Nu
vea niî muma, ntyl tata, vea saldi una sora. Jista ficlor
Digitized by Google
MEGLENITH 169
ra mult ubav §i mult juni. Cpta ra juni, inept ppna tunêa

nu si vea vizut tari ficlor.
Una zua, Boliu Duiciu si inlu§p §i cazu pri crivet-
A astazl si scoala, a mplni tricura proapi nptia afil di
zpli §i Boliu Duiciu nu si faêa sanatos $i din zua an zua
slabea mal mult.
Sora-sa la cata cu multa vreari; nu si muta di la
capu lul ; $i ra azpr la (e lucru s'iia, saldi si Vi faca chefu.

Di ca si anlu§p Boliu Duiciu si ivi an catunu lor un
„Rap mult fricos, cari faêa multi nibunil'i la catuneanl.
tt
Dintru ca catunu si scapa di iel; e seara ill duêau cpti

una vaca, cpti una buti di vin §i cpti una feata, $i mpn-
tiza si-l'i da drumu. §i $a cu urdinu, astazl una feata
mplni lanta junsi urdinu §i la sora lu Boliu Duiciu. Tea
zua cum $adea sora-sa la capu lul, catp si plpnga §i
cum au vizu ca plpnzi ill zise:

— Di te plpnzi, soru ? Dali a(i si dudii di mini di
cpta catari ?
— Oh nu I frati! il'I zisi sora-sa: la mini vrina oara
nu-fii si dudiea§ti di tini, tucu la di \e plpng : Inl vini
$' la mini urdinu §i mplni seara {eari s' mi due §i si
u
dorm cu „ Rapu §i mi eludes cum si scap di {easta
mpnea.
— Nu duna gaile, soru. Domnu il man! Iel na va
scapa di toati mpntli.
Boliu Duiciu vea trei fartatf: un nalbant, un cuâtar
§i un duchlangia. Dupa te si cludi uneac vacpt il'I zisi
la sora-sa:
—
Mplni dimneata lea-ii lapa din apr $i du-ti la
fartatu-meu, la nalbantu $i-u farica, dintru ca di npua

anl di zpli nu-I faricata.
Mpntiza sora-sa feasi dupa cum ill zise Iel, au lp
lapa,s' dusi la nalbantu §i la rugp ca si-u farica virisia.
Nalbantu all zisi:

—
Acu-nl dal ocl'il'I tpl'i si-u faric lapa, ara, cu nu ?
Digitized by Google
170 MEGLEN1TH
nu u faric. Feata si rasplpnsj §i si tump casa cu lapa

nifaricata.
Boliu Duiciu ill deadi caloacica ca si-u duca la cu-
tataru §i si-u tucfasca virisia.
Feata s' dusi, ma §i tista all zise ca §i lantu fartat:
— Acu-nl dal ubrajil'i tpll, si-u tuclps ? l'fumin-
trea nu.
Feata birda si tump casa cu caloacica nitucipta
§i frate-su au trimeasi la duchlangia, ca si lea 14 di ar^pfii
di astar tot virisia. Duchlangia il'I deadi nu 14, tucu 18
di ar§pfii. Boliu Duiciu di ca si anvarti din cap ppna an
picloari cu toata astar, ancalicp lapa, i§I lp caloacica

§i trasi dirept la primulul fartat. Cum junsi pri pragvicni:
— na videm, dintru ca di noua
E§i bra fartate s'
an! nu im vizu{i. Una §i una cum i§p fartata-su la lp

di gratlan, ill la tal'ip capu §i la §utui in triu§a. Nap-
cunta s* dusi la lantu fartat, cari vea tirut obrajil'i sora-
sai, ill li scoasi matali §i li turi la cpni. Di cola s' dusi
la marzinea di catun, lundi si flaia „Rapu". Una ca la
vizu scoasi caloacica §i cu una ugudire la 'ngrupp 12

di ar$oni an pimint. §i §a scapp catunu di Rap. Dupa
\e la jungl'ip Rapu s* dusi casa, au lp sora-sa §i s' dusi
la vearnicu lul fartat, la duchlangia §i dupa ê-11 spulaitisi,
il'l zisi :
— Fartate, din trei fartaÎ \e veam, tu fu§I mal

vearnic eu nu pot si-Î plates bunu te-fil la fise§I, tucu
§i
a(I las sora mea ca si-u ai an criel. Dupa \e zisi teasti

sboari §azu pri un scand §i ca^p si si disvarteasca di
astar. §i cum si disv&rti, oasili lul si rasturira §i §a muri
Boliu Duiciu.
Oânf — H. Papa GhTorghe, 70.
Digitized by Google
AROMfNII
Digitized by Google
Digitized by Google
AROMINII
Cindu iram parintaH a Ael mi pitricura la

fiCor fiicu,
scul'id. Sculldlu ira tu mesea di hoara,
§i aclo(e ira dascalu
grecu §i n' anvtya graêa$te. Nas na dzi(ea zboara §' nol

nu-1 acachiseam, §' nas n'agudla caê nu-1 ac chisim {i na
na dzfyea Vlahil Ksilupinachea. Nol marasl'i iram
dztye, §'
cu nas ca mutlu cu hutlu, A$\\e u tricul nisclnt afil. Dup'
aista avdzim una dzua ca vine 'n hoara noastra Apus-
tdll §i spunea c'adusi vivlil arijmine§ti §' li da batihava.
Atumêa nol la scul'16 aveam gramatichila al Heofilu $i
aveam Xsirc<i>, Xetastc, Xaiftci, cunoa§tim

§i nu puteam s'
tfva di aiste zboara §i toata taxla noastra na vatama

multu dascalu a nostru (i s' cl'ima Costantinidi. Nol
cirtiÎ di vatamarea {i na feaje, na zburam to( fiCorl'i
Cind eram bfliat mic, pdrin{ii mei mfi trimiser& la §coalfi.

§coala era in mijlocul satului, $i acolo era dasc&l grec 9i ne inva{a
grece^te. Dlnsul ne spunea vorbe si noi nu-1 pricepeam §i dlnsul
ne batea de ce nu pricepem ce ne spune, si ne zicea Romini ca-
pete-de-lemn. Noi, sarmanii, eram cu dinsul ca mutul cu nebunul.
Asa trecurfi caî-va ani. Dupfi aceia auziram intr'o zi c*a venit in
satul nostru Apostol [M&rgarit] si se spunea cS a adus car{i t /o-
mlnesti si ca le da gratis. Atunci noi la scoaia aveam grama tica
lui Theofil si aveam Xtticco, Xttitttc, Xetfrtt, §i nu puteam inêlege
nimic din aceste cuvinte si toatft clasa noastrd o trudi rau das-
cSlul nostru care se chema Constantinidi. Noi suparafi de truda
ce f£cur&m, ne vorbiram totf baieîi din clasa ca dupa prinz sa
Digitized by Google
1 74 AROMfNII
di tu taxie, ca ti prindzu s'nu na dutfm la scullo, ma

s' n'adunam tot la Rungu $i z'videm î va s'faîm cu aistu
dascal, ti nas na dztye §'no! nu-1 acachisim. Dupa (e
prandzim j'dupa zborlu te-aveam, n'adunam to{ pan' t'
un la Rungu $i aclo acaâm s'na plindzim halea cum
va sTaîm cu aistu om. leu ca cama mare la dzi§ a fi-
Corlor: Vre{ s'mi ascultatf mine tia s'ascapam di nas?
Io avdzil ca vine Apustoli al Margarit in hoara j'va
z' di$cl'ida §'nas scul'io j'va n'anveaâ gramate arumine§ti,
va na da ^'car^le batihava fara paradz. §'tot fiCorl'i id6a

mea o-aflara ti buna §i fara tia s'na minduim cama mUltu
na sculam dinaoara tot §i na dusim acasa la Apustoli. leu
cari iramu 'n cap, IV dzi§: „Buna dzua" §'nasu na-u turnA
§i na dzise ^Ghine vinit" E, (i cafta^ fiCorl'i a fiel? leu
I
IF dzi$: Avdzim ca tine vini§ ta z disfa( sculfo aoa tu
hoara noastra, scul'io aruminescu, ca noi aêa \i n'anveaâ

dascalu graêscu nu putem s'lu cunoa§tim ca nu §tim
gra(ea§te. Te-aêa §i noi vinim aoaê ca s'n'anve^ arumi-
nea§te $'nu graêa^te. Ghini! ma singurl vinit vol? la ti \e
vinim noi, ca na deade Xsixoo, Xsircsic, ti varnu di noi
nu ne ducem la §coaia, ci sfl ne adunfim toti la Rungu si sa vedem

ce o sa facem cu acest dascal, care ne vorbe§te §i noi nu-1 pri-
ce pern. Dupa ce prinzirSm si dupa vorba ce o aveam. ne aduna-
ram totf pfnA la unul la Rungu sj acolo IncepurSm sa ne plingem
halul si cum sa facem cu acest om. Eu, ca mai mare, le zisei
baieîlor: „vreti sa ma ascultaji pe mine ca s& sc&pam de dfnsul?
Eu am auzit ca a venit Apostol Margarit Jn sat §1 o sa deschiza\
sj el o scoaia si o sa ne invete slove rominesti si o sa ne dea sj
cSrtile gratis fara parale. §i toti baietii gasira ideea mea buna si
f&ra ca sa ne mai gindim mult ne scularam to{i de odata si ne
du«.er&m acasa la Apostol. Eu care eram in cap, ii zisei: „buna
ziua!" iar dinsul ne-o inapoie sj ne zise „bine a{i venit! a Ei, ce
:
poftiti, baieti?" Eu ii zisei „am auzit caai venit sa deschizi scoalA

:
in satul nostru, scoaia romineasca, caci noi aceia ce ne invaâ

descaiul grec nu putem pricepe, caci nu stim greceste. De aceia
si noi am venit aici ca sa ne inveti romineste, iar nu greceste".—
n BineI dar singuri a{i venit?"— „ lata de ce am venit, ca ne a dat
/.slrro), Xelrcsic pe care nici-unul din noi nu le-am putem zice si de
aceia ne-a trudit mult si noi alta data nu ne mai ducem la scoaia,
aceia, ci vom veni la tine sa ne inveti romineste".— „ Bine, dar sa
intrebaî pe paring ca sa veniî aici - .— r li vom intreba, dar si pd-
Digitized by Google
.
AROMiNII 175
nu putum ta s'u dztyim, te-aêa na vatama multu §i
noi alta oara nu na duîm la scullolu a(el, ti va z'vinim

aruminea^te. Ghine! ma sa ntrebat §i pa-
la tine s'n'anvet
rinîl'ca vinetu aoaêa. Va-l'i 'ntribam, ma §i parinîKi a
no§tri voru z'vinim la tine ta s' ne-anve^ gramate aru-
mine§ti. E, maca iaste a§i(e §adeî 'm pade, ca va va dau
cite-una carte arumineasca, Abecedaru. Noi §idzum toî 'm
pade §i a§tiptam cu nearavdare cindu di cindu s'n'aduca
cardie, §'ma le-aduse; deade la ca6e-un cite una, §i cardie
aêale ira a§i : Giumiti^ aruminea§te, §i giumitit graêa$te.
No! ma li liiam cardie tu mina §i na spuse di li disfeaîm
ea 'n cap, tu ahlursit' ali carte, §i na spusa a§i: A e
arumineasca, alfa iaste graêasca, aista e b, aista e p. .
§i tu una dzua pana seara anvtyam AB toata §f aca-

tam sa vghivasim. §i (i haraua ira ca ti noi atumêa
i{i vghivaslam li cunu§team toate. §'a a dzi na deade * re *
dascalu a nostru „istoria biblica" s'u xighisim de-aru-

minea§te tu gra{ea$te a§i „Dumnezeu a creat cerul §i pa- :
mintul. . . lara 'n graêa§te: 6 6s6s r/.tiss rov oooavov %«i ttjv
Ytjv. . . §i di 'n cap pana 'n coada u xighisim tuta istoria

biblica. Iara cindu na aflam cu ficiorl'i di la scul'iolu gra-
(escu, ladztyeam zboara gra^ti §i na§ nu §tia \e va dzica
aêale zboara pe-aruminea$te, iara no! iram fudul'f, ca §tiam
rintii no§tri voesc sa venim la tine ca sa ne fnveti slove romi-

nesti".— Ei, daca este asa, sedeji jos, c'am sa va dau cite-o carte
romineasca, Abecedarul" Noi sezuram toji jos si asteptam cu ne-
.
rabdare sa ne aduca cartile, si cind le aduse dete fiecaruia cite

una. §i cartile acelea erau asa: jumatate romineste si jumatate
greceste. Noi luaram cartile in mina si el ne spuse sale deschidem
la inceput, in capul carîi si ne spuse asa: e rominesc, afla e A
greceascA acesta e B, aceasta e viia ... si intr'o zi pina seara
;
invataram AB
(alfabetul) tot sj incepuram sa citim. $i ce bu curie
era pe noi atunci ca tot ce citeam pricepeam toate. §i a treia zi
ne dete dascalul nostru „Istoria biblica» si o traduceam din romi-
neste in greceste asa: n Dumnezeu a creat cerul si pamintul . . .
iar in greceste asa: f

ie6<; £xx'.oe xov oopav&v
i> v.a\ tyjV y^v si de . . .
la un capat pina la celalalt traduseram toata istoria biblica. Iar

cind ne aflam cu baietii dela scoala greceasca, le spuneam cuvinte
grecesti si ei nu stiau ca insemneaza acele vorbe pe romineste,
Digitized by Google
176 aromInii
multu cama ghine di n&§ graêa§te §'ca na§ anviâ ma§ gra-
tea§te. V
un an di dzile anvit&m gramatica di Stelescu.
Geografia di Gorjanu §i Aritmetica di Pop, §i a^tye, puteam
multu ghine ta s'lugursim tot (e aveam ananghe, iara fe-
Corl'i di la scul'lolu graêscu nu §tia de-a(eale lucri hici.
Vlaho-Clisura — Nicolae Naum Nacea, 47.
iar noi eram mindri ca stiam mult mai bine decit ei greceste, pe
cind ei invfitau numai greceste. Intr'un an de zile invatarSm gra-
matica lui Stelescu, Geografia lui Gorjan si Aritmetica lui Fop,
si asa puteam mult mai bine sa" socotim tot ce aveam nevoie, iar
bdietii de la scoala greceasca* nu stiau de acele lucruri nimic.
II
PIRP1ROLU
Cindu nu da ploale s'aduna mulî fiCori $i adara un
di na$I pirpiro. Aduna iboaja §-lu anvirtescu cu iboaja §i
li leaga de-avirliga di nas ta s' nu
veada hid, ta s* z'
nu-1 cunoasca lumea cari laste. Dupa a(ea de-adun cu

tot fiCorl'i pirpirolu 'n cap §' fiCorl'i dupa nas il cinta
f
:
„Pirpiro, saragd, aruvineadza agarla, agarla §' magarla;

chicuta cit p(a)ralu, j'garnuûl cit êaîrea".— Aista s' cinta
din casa 'n casa $i lase nicuchirlu a casil'el §i aruca stri pir-
piro un ghlum de-apa §i pirpirolu sa scutura §i dup'aêa
tot nicuchirlu la da pufana farina §'nihlam di umtu; a§i$e
fac pi la toate casile. Dupa (e aduna farina $i umtu, fi-
Corl'i to^ z'duc tu una casa di un sot de-a lor, iu la adara
una pita, §'u manca to^.

Vlaho-Clisura— Niculae Naum Nacea, 47.
Ill
la (i sa spune di l'au$ ti hoar' a noastra Vlahu-

Clisura. Na$I spun ca hoara nu ira maninte tu loclu iu
s'afla az. Ira naparte. Tru chirolu aêl triêa prin naparle
Digitized by Google
aromInii 177
duduAle §i z dutea tu Arbinu§ie. §i oamiftl'i nu putea

1
z'baneadza acl6, ca la vinea ca6e seara cunachi t'a(ea u ;
sculara hoara de-acld §i z'dusira acl6 lu s'afla az. §i dea-

virliga di Clisura ira multe alte hoare acarl murira tot
de pu^cl'e; ma niscinti, î aramasira vinira 'n Clisura.
Hoarle a(eale aspartile di pu§cl'e, s'cl'ama a§i: Murchl 2 ,
ca murira oamifil'i tot la Pastramadz, ca oamiAl'i 11-aflara

;
morti ca pastramadz la Carag6, la Cire§, lajea §i Codurlu-

;
di-Iajea. Di tu aêale hoare oamifil'i ê-aramasira s'a-

dunara .tut tu un loc, §'adarara hoara cari s'cl'ama az
Vlahu-Clisura.
IV
§'ira, (e nu '§ ira.
§'ira uria oara trel fra{. Doi orghi §'un nu videa. $'avea
trei tufechl: daule frlmte §'una fara lamnie3 §i z'dusira .
avinare; aclo la in§ira trei llopuri doll'i la fudzira, §'unlu:
nu putura s-lu agudeasca. Dupa ti s'turnara de-aclo, 'n cale

aflara una poarta. §'luara un hir di pal'u dim pade §'ciu-
cutira tu poarta: tac! tac! tac! A(el (i nu ira la dzise:
„Ji cat tat auaê? §'acarl hit? No! him trei fra(: n'avem
trei tufechl: daule frimte §'una fara lamnie. Na dusim a
vinare §'na in§ira trei llopuri: doi na fudzira, §'unlu nu
putum s'lu-agudim. Atel ti nu ira la dzise: §'Io ft-am trei
oale: daule frimte §'una fara fundu, fudzit de-auate ca cara
va s' l'iau una cumata va fringu caplu. Na§I
di oala, j'va
fudzira de-aclo §i z'dusira 'm pazare §i-j' vindura tufechile,
jj'luara ti nase trei fiill di gro§, §'cumparara trei nil'! dL 01.

Ma hoara tu care s'fatea pazarea ira tu mardzinea de-ariu,
$i puntea di ste-ariu ira asparta, §i avea ma§ una grenda
di-una parte pan' dl-alanta. Orbulu 'ngana olle 'n cap §'atel
ti nu videa agunla olle di-napoi. Tree oile pisti grenda.
»Ieniceril cu cealmale.
Poate sta In locde Murichl ?
8 Jeava.
12607 1-!
Digitized by Google
178 AROMlNIl
Tora alasam olle s'treaca di partea alanta dl-arftL iara lo

(i va spu§u aistu p&rmi6, va cumparal cite una fese aro§e,
j'vineam zVa le-aducu. Ma'n cale ira una balta §'avdzil

di tu balta ca striga multe boji: bracl brae! brae! Ariila
fti sa parura ca ira Turî §i li lasal fesurla 'm p^de j'vifiu
aiia fara ta zVaduc {iva. ParmiS hi §tlam parmi6 va spu§u.

Nu §tiu cum fedii, ma nu v'ari§u.
V
AJEL Tl-ARE, JI VA, FAJE.
Tu un chiro era un hingi nafoara di un cisiba tru

cale. La aêa hane z' duse un fifior §i z-baga husmichlar; nas
§tia s' cinta multu mu§at ditu ughijie. Domnu-su nu §tia ca
fifiorlu §tie s' cinta. Dl-apola ahlursira s' faca p^zare §' fi-
Corlu dzlse ta sa sta s' dl-apola s' l'i da

l'i veada lycurlu §'
citu W
va inima. Dupa aista Domnu-su 11 deade una udaie
ta s' doarma singur §i sa-§ mulreasca di lucru. FiCorlu lucr&
acloê virna siptimina §i vidzindalul Domnu-su, ca easte
di§teptu §' ca s' achicasea§te la tute, il baga la tizeahe. La
tizeahe fu fiCorlu ca virnu mesu §i s' cunuscu cu tu\JL
mu§tiradzl'i a Domnu-sul. TV una dzua di sirbttoare mare
pi ninga seara dipu \i fudzira tu{i mu§tiradzl'i, mica pine
§i z' duse tu udaie s' apufaca §' luo ughilia §' acaâ s'
cinta multu mujat. Domnu-su avdzindalui cinticlu, s'fiira

§' pitricu alanî huzmichiari z' veada, ditu cari udaie
s' avde aestu cintic. Huzmichiarl'i dupa î aflara ca cinta
fiCprlu di la tizeahe, l'i spusira a Domnu-sul. Ditu oara
aêa Comnu-su area una sivdae pi fiCor §i-l vrea ca
un hil'u, ma fifiorlu nu «?tia (iva di aeste, §' lucra cu tuta
inima. Dupa virna mesu di dzile, na seara, aciâ iara
s' cinta un cintic jilos, {i faêa omlu s' plinga. Tru sihatea
a(ea triêa dzinile §i avdzindalui boaêa aêa jiloasa a cin-

ticlui, §ed di asculla §i dzic, una cu alanta, ca pana
toara nu-avem avdzita ahtare cintic jilosa, $i tre-ajea vre
Digitized by Google;
AROMlNll 179
s' veada a(el {i cinta. Marea dzise: maca vretf s' lu

videm, haidejl s* intram tu udaie. Cum
na faîm mu^ti §i s'
dzlsira fea(ira. Intrara, 1' vidzura, §' acaâra sa zburasca.

Aêa di prota dzlse taha aestu glone n'are tihe di §eade §i
:
cinta aua(e ! A
doaua dzise are mare tihe ma nu o §tie lu
:
easte. Atrela dzise: tihea lul easte, tr'una chipita di munte

multu analtu lu nu poate sa s' alina vtrnu. Tru a(ea chipita
easte una vuloaga, easte un buhce ligat §i acloê easte
tihea. Dztna a(ea marea dzlse: maca muntile easte ahltu
analtu cum va s' alina? nulglucana dzlse: carl va s'lasa
dit hane nafoara easte una ciliôara \i ease ndreptu la
munte. „Ninga munte pascu buluchl di vajl, §' fiCorlu cari
z* duca la munte, s' acaâ una vaca, s'u tal'e §' carnea s'u
da la orfii, lara pinticlu di vaca s'lu guleasca §i s' intra

niuntru, §' va z'yina orfiiul a{el cama marie §'
dupa puîn,
carl nu va s' afla came, va s' arachlasca pinticlu, va-1
duca tu vuloaga di pi munte, §' va-1 baga 'm pade s' lu
mica. Atumêa flclorlu z'da cu mifiile s' arupa pinticlu §i
s' Iasa nafoara, s' cafta §' va s' afla tihea. Dipu î dzisira
aeste dzinele, fudzira". FiCorlu avdzindalul aeste zboara

cidzu pi mare minduire §i a§i{e durfii pana dimneaâ. Dim-
neaâ s' acaâ iara di lucru. Dipu niscinte dzlle il'l vi-
nira tu minte a fiCorluI, zboarale \c dzisira dzinile, §'
biga niheama pine tu trastu, lo izine di la Domnu-su §'
'nchinsi. Agiumse ninga munte §i tru oara a(ea vinira vajle.

FiCorlu acaâ una vaca, u til'e, deade carnea la orfii §i
nisu intra tu pintic. Dipu puîn vine orniul, lu-arachi $i-l
duse pimunte, tu vuloaga §' lu alasa 'mpade, atumêa

fiCorlu deade di mini §' mutri dlavirliga §' afla buhcelu
sum un arbure. Dipu {i-1 lo, s'minduia cum z' dipuna di-
ghlos, ca muntile era [ca] cfyut. Aûmêa di^cl'ide buhcelu
z* veada {i are nuntru, §i afla: unciût, doaua scafe §' una
§apca di chlale; scoase cijutlu pi glumitate ditu teaca, $i

diancolea l'i s' alincira diniintea lul, una buluche di oa- 1
•Mulfimc.
Digitized by Google
180 AHOMttfll
minL §i-11 dzteira : {i vrel, Fi&rlu

afindico? cifla s^ 111
dipuha dighios §M dipusira tru card §1 z duse la hane §i
s'actya di lucru ca ma nlinte.

Tru una seara lo un oca di yin, §i z' duse tu udale,
scoase scafa di tu geape j* biu ;
$' cind o alasa pi measa
u vidzu mplina di Hre. Atumêa biu cama multe §i a$i{e
feate una aveare multu mar^. Dipu {i feaê ahita aveare
1l1*dzise a Domnu-sul s' l'i afla un loc ta s' adara casa
Domnu-su. Dupa niscinte dzile afla un loc car§i di pilatea
amiralalul, lu acumpira cu doaua miliunl di lire, §* pfziripsi
masturl s' l'i adara una palate multu cama muâta di pa-
latea amiralalul. Stri u§a blga una firma lu 'ngripsea :
w A(el ti-are, (i va, fate". Dipu (i palatea z'bitisi, amiralu
cl'ima pi Domn-so-a fifiorlul, §' lu ntriba maca are efha-

ristise z'yina z' veada palatea. Domnu-su 11 spuse a fifiorlul,
§i fitorlu l'i diminda ca lu a^teapta cu harao, ma-1 pili-
cirsea§te s' l'i da tu §tire cu doaua dzile niinte dzua (i va
z'yina. FiCorlu cu doaua dzile niinte tra z'yina amiralu z'duse
la palate, scoase ctyutlu di tu teaca §i diunaoara umplu
palatea di oaminl, cari-11 dzisira: î vrel, afindico? FiCorlu
la dzise, ca umpla palatea tu una dzua cu tute
va s'l'i
mu$itetle di loc. Tru una sihate palatea fu etima.

pisti
Dzua alanta amiralu il'T deade hibare, ca va z'yina, atumêa

fiCorlu z' duse la palate, scoase ctyutlu §i diunaora s'umplu
palatea di tuteturliile de oamirtl: birbaî, mullerl, feate $i
fiCori. FiCorlu. la dzise sa adara di tute turliile di micarl
$1 sa 'ndreaga measa ca va yina amiralu s'lu filipseasca.
z'
Dipu una sihate i§ira di a§tiptara amiralu, cari s* Cudisi

di multimea di oamifil, (i lu a§tipta. Cind s' alina ami-
rallu pi chio§cu s' Cudisi di lucirle {i vidzu acloê. Dipu
measa, priimna amiralu pi tu tute udaile ditu
fiCorlu;"
palate §' di apola amiralu la alasa sanatate j' fudzi. Tru

fuga amiralu Jmutri stri u$e §i vidzu 'ngripsita „atel :
{i are, \\ va, fa{e". Calea cindu s' duêa la palatea lui in-
triba amiraroafia î s' cl'iama aêa, ma nu putu s' afla;

la palate 'ntriba pi tu(i vizirl'i, ma virnu nu putu s' an-
Digitized by Google
AROMtNiI 18)
guCasca. Di atumêa amiralu s' mindula s' lu chiara pi

fitor cu i{i trop, ca 11 era frica s' nu-11 11a tronlu. Ami-
fklu avea una singura hil'e care u tinea ca tu irfiie tu una
casa di geame.
Nisu pistipsea ca hil'i-sa nu poate s' afla vlrnu, $i
tr'aêa cl'ima fiCorlu §i-11 dzlse: leu am una maca

feata,
potl s'o afli lu easte va s' \

f
u daii 'nveasta, ma maca nu
o afli va s' ti spindzur. FiCorlu ill dzise; s' mi minduescu
§i dlapola va s' ta dau hibare §i s' Domnu-su §i
duse la
l'i spuse \e l'i dzise, arriralu. Atumtea Domnu-su-1 pi-

tricu la palate s' l'i dzica amiralul ca „atel t*-are, \i va
fate, §i z' l'i cafta muclete ti trei me$I di dzlle tra s' l'i
aduca semnu dila hil'i-sa. Amiralu ill deade muclete §'

fifiorlu fudzi §i s' duse la Domnu-su, Domnu-su lu 'ntreaba
di se are vima 40—50 di ucadzi di amalama ta s' adara
un terbu. FiCorlu il'l dzlse ca are clta va Atumtea Dom-
nu-su cl'ima dol hrisiuchl dc-aêll cama bunl'i di pisti lume,
§' la dzlse s' adara un (erbu di amalama cu mihanii di
niuntru ta s' poata s'imna §i s' arsara ca êrbul. Dipu
niscintu chiro êrbul fu etim §' ficlorlu intra tu êrbu $i
ahiursira s' lucreadza mihaniile imna ca

§' (erbul dla-
lihea atumtea Domnu-su 11
§i s' lu vinda, duse la un siraf
Slraflu il'l dztse maca va s' lu alasa s' lu duca la ami-
ralu s' lu veada §i poate s' lu acumpara. Hingilu lu-alasa
§i siraflu 1-duse la amiralu, cari il'l dzise s' lu alasa s' lu
veada ndoaua dzile §1 dlapoala s' faca pizare. Tru sihatea
cind siraflu aduse terbul la amiralu, huzmichlara amiral-
lul il'l du(ea micare a featil'ei di tu irnie §' l'i spuse \i
terbu vidzu. Feata cidzu pi mare mirache §' il'l diminda a

tati-sul s' lu pitreaca (erbul s' lu veada §' nisa. Tata-su di
multa vreare ti avea citra feata l'i-ul pitricu nicA dzua
alanta pi huzmichlara. Feata lu arasi multu §' il tinu §i
seara z' doarma tu udaea lu durfia nisa.
Cindu era tra sa z' baga feata, il'i deade a terbulul s' mica,
ma el nu mica. Dipu ti durfii feata, ficlorlu i§i di tu terbu
§' mica tute ti afla pi tu aphiate. Cind si scula feata
Digitized by Google
182 AROMtNIl
§' afla tute mlcate,cunuscu ca prinde s' hiba omu 'n casa.
Dzua alanta huzmichlara z' duse s' 11a terbul, ma feata nu
l'I-ul deade §i-ll dzise ca va-1 {ina nica una dzua. Seara
feata dipu measa s' aguca cu {erbul, z* blga §i s' feate
ca durfila; atumêa figorlu i$i ditu (erbu tra s' mica, ma
feata cari lera di§tiptata arsari dim patu §' lu acata di gu$e
$' lu 'ntriba \\ W fu vinirea. FiCorlu l'i spuse istoria tri {i
vine §' atumêa feata di marea lul sivdae si aruca pi nas

§i-Kl deade nelu, sihatea §' custya.
FiCorlu dupa (i li lo aeste, intra tru {erbu §' dzua

alanta vine huzmichlara, 11 lo $' 11 duse la palate. Atumtea
siraflu z' duse §i 'ntriba pi amiralu, disi va-1 {ina, ma ami-
ralul l'i si plru scumpu §' nu-1 {inu. Siraflu lo (erbul §' 11
duse la hane di 11-ul deade a hingilul fudzi. Dipu ti fudzi

§'
siraflu, fiCorlu i§i di tu (erbu §i l'i spuse a Domnu-sul seam-

nile {i avea loata di la hilla di amira. Dipu doaua dzile
fifiorlu z' duse la pllate §i l'i spuse amiralul, ca aflal cum
easte hil'a. Cindu-avdzi aeste amirallu s' Cudisi $i-11 cifta
seamnile (i avea loata. FiCorlu scoase prota sihatea §i nelu,

ma amiralu s' feaê ca nu li cunoa§te diapoala scoase ;
cusiâ. Qndu vidzura amiralu §i amiraroafia cadzura 'm

pade, leînara. Dupa virna minuta, z' di^tiptara §' pitricura
oaminl di adusira feata. Feata cind agumse la palate spuse
ca perl'i sunt a llei.
Amiralu nu-avu ti s' faca $i isusi hilla cu fiCorlu
di la hane, j' dipu 15 dzlle feaîra una numta multu mare.
La aesta numta vinira tutf amiraradzl'i di pisti loc.
Di atumtea fiCorlu dila hane avu una bana multu
buna §* tu sone s' fea(e amira.
Nevesca (Macedonia) — Teodor G. Biciola, 17.
Digitized by Google
aromInii 183
VI
FEATELE MUTATE §1 TIMBELE
Tu z&manea veael'e se-afla una fumeal'e di tfnti
in$i, tatal, muma

marl tra martare. Featele
§i trei feate
aeste lera avdzite tu Una hoara a{ea, di muîteaâ {i
avea.
Ma cu cit eale iera mu§ate,ahintu cama raultu §Hera eale
tirabele. Tu hoard le-avea cu numa „ featele mutate $i
timbele* di la man §' pina la fiicu.
Una dzua, cindu paring'! alor nu Iera acasa featele

§idea di-vlrliga di foe, treile surari sa 'ncaldza §i spunea
maslati.
Tuna cohe §idea ma marea, tu alanta aêa di mese
$i tu mese fiica, (i tinea un tucine tu mlna §i tut
schina foclu.
Ma marea sora tut cu mlfile pri vatra stltea $i ma§
palacarsea alante surari sa-M da bucl'i(a cu apa z' bea ca
avea cripata di seate, ma virna nu o-avdza.
Tu oara aêa {i fa{ea lava §'aurla ma marea pi alante,
ca nu avdza dadea apa z' bea, asuna la u§ea
§i nu-l'I
a casil'el §' intra pri nea§tiptatilea una ml'eari xeana la eale.

Aesta ml'eare dupa (i la deade buna-dzua, 'ntriba lu sun
parinîl'I a lor, ma eale s' friminta a leane §i dit loc nu-s'
mina. Ma marea dztyea alantor si si scoala tras' §eada oa-

spita, alante l'-u-turnara ,nu f ar§ine ca hii ma mare
:
$' prinde s'ti scon. Oaspita î tora yine ca pruxinita, tra

14
tine yine .
Ml'earea xeana, cari Iera cama avuta dit agea hoara,

di-ali6chea ca-avea vifiita pruxenita tra una di aêale trei
feate cama ma m§eate. Nlsa avea trei ficlorl, doi 'nsuraî

§' un ni'nsurat. Ea §i birbatu-su avea mare mirache, ca
doaule nurarl \e loara era multu fronime §i lucritoare,
ma era urite; de-aêa fu pitricuta di birbatlu al'el s'
cafta una di featile a(eale mâtile cari era timbeale, ca tra
Digitized by Google
184 AROMJNll
lucru avea alante nveaste. Ml'earea pruxinita, dicart

vidzu nu s' mina featile di la vatra nica l'i grira zbor
cl
$i ea vrea s' la veada truplu, la cifta apa trl beare.

Featile catna ghine s' le-agudea cu muli&ea diclt sa si
scoala, s' pindzea un-alanta §i ocl'ill di la foe nu §' l'i
lua. Atum{ea oasplta 'ntriba lu lasti bucl'i'ta cu apa §i treile
feate tu' na boaê 11-grira §icu dzeaditlu l'i spusera vaslu
cu api. Ninca niscoasa bucFiâ dit gura a pruxinitil'el ma
marea feata gri §i dzisi Teta §' ac$i te-aduse D-za, da-fil
: I
$' ania bucl'Ha, ac$i s' binedzi, ci cripal di seate. Tu oara ji-M
didea bucl'iâ a featil'ei avu chiro §i apirfii pruxinita di sburi
cu featili ndoaua zboare §i li mutri tu faâ ghine; l'i se
umplu inima di mu§iteata-la. Dupa marea feata biura
§' alante doauale apa, ca §' alor la era seate ma nu-avea
cari s' la da.
Tu-oara aêa vine §' muma a featilor, ca era la una

viîna, tra un lucru, §' cara afla oaspita 'mproasta tu
mesea di casa §i featile 'mpade tu vatra sa 'nfarmaca cor-
ba §i aru§i de-ar§ini. Lo oaspita di mina §'u trapse
'n cohe lu era ma marea feata care si scula di zorea
a ma-sal §i dupu ea si sculara §' alante doafiale §i z' du-
sira la foclu a unei viîna.
Di cara biu cafelu §i zburi multe maslai oaspita
cu muma featilor, apola si scula §i tu i§ita di u§ea
casil'el l'i dzise, ca ea §i barbatlu a l'el zalipsira mu-
§iteaâ a featilor al'el au nada
$i ca si 'ncuscreadza
cu ea §i s' 11a feata a\ea ma marea a lor. la fiCorlu
atel cama a
niclu, cara s' va <ji ea §'
featelor tatal
Cindu avdzi muma a featilor aeste zboare, manainte l'i
se parura §icae, apoia duchi ca sbura cu tuta-11 inima,
ma ghine si s' avea discata loclu §i s intra di yie. Di T
cara s' mindui naGeama 11-dzise; maca na vrel tra cus-

cri va s' zburascu §' cu barbat-nlu, una oara afindil'a
va cfzaê orl noi.
DupA aesta mum a featilor s' turna 'n casa,
1
acl'ima featile dit viîne, tra s' la spuna m§eata hlbare, §i
Digitized by Google
AROMiNJI 185
cindu la zbura, asudoare uparita chica dit faâ-ll, ama

§' adusi aminte cum afla featile §i oaspita tu intrare
*n casa.
Seara yine §' tatal a featilor di la lucru §i, cara li
spuse mul'eari-sa ca feata lor a(ea marea fu caftata tu
ajea nicuchireasca casa, s'harsi §i el multu, §i clndu
§idzura pri measa la tina, ahlursi di cu
nviâ featile-1'
turlil di turlil paradigmate cum si s' poarta de-

di
aoa §i'nclo §i cama multu a(ea marea cari si z' duca la
tihea-11. Tut l'i si parea ca mincluna cindu s' mindula \\
fumeal'e mare era a(ea (i 'ncuscreadza cu 'na fumealle
oarfana ca a lor.
Alanta dzua ninca di dimneaâ asuna poarta-1'1, §i (e
s' veada, intra 'n casa pruxinita de-aseara cu tut barbat-su,
s' loara di mina, di cara s' calistisira §idzura; vinira §i

featile treile una dupa alanta chiptinate §i late $i ba§eara
mifile a oaspiîlor.
Barbatlu a pruxinitil'el scoase din gepe un nel §i
fluril dupî 'mbairate tute tu un hir di sirma, di tu alanta
gepe un piguricu cu arachie, V da tu mina a tatilul a fea-

tilor dzicindu-1'i „ursitf, cuscru arvoana, hiirlitcu. Cu
:
mare harao alaxira cuscral'i aêa arvoana, biura tu(I ara-

chie dit pagur §i §* urara un alantu multe urarl. Di
cara biura §i de-arachia a 'nveastil'el, alaxira cula^l'i §i
vdzira cuscral'i alasindalui zbor si si 'ndreaga, ca dumlnica
te yine va s' faca nunta. Haraoa parinîlor, a featilor
era neaspusa ca featile era treile tra mirtare §i varnu nu
;
li cifta, di timbeale te era, a s'era §i m§eate. Duminica a$tep-
tata numta s' feaê cilniceasca, cu cuscri mulî, cu nunl §i Hr-

taÎ cu bugiazl, cu nimal'e fripte, cu yinu §' arichil. Nvea-
sta di cara i§i din coru s'incl'ina §i bi§e mifili a tuturor

numtarilor, apola fudzira parinâl'I cu taifa.
a 'nveastil'el
Alanta dzua LunI, glumbuzi, Marâ glumbuzi, nlercun
cu vghiliile 'nveasta fu dusa la $oput §i dicara, aumse §o-
putlu 'ncruû, umplu doauale poace de-apa §i cu cintiê
u toama acasa pale. $i goclu ac§i trecu: nu s' saturara
Digitized by Google
186 AROMtNII
fumellle di mutrita la nadia §i mu§itea{a a noaul'ef

nveasta. Cu dta haraoa durfiira seara aêa grambolu cu
'nveasta.
Vinirl ne-apirita ghine, barbajl'i si 'ndridzea tra la
lucru dupa dzaje minute araira tu{; mul'erlle se-avea
§i
sculata §i eale di baga pine tu tastrile a birba^lor tra

la lucru, ma §i *nveasta a{ea noaua era ninca tu-a§tirnut
Socurlu cu calu di capestru, st!tu 'm poarta §i gri a ml'ea-
ri-sal: moa§e, va nu dal pine a nveastil'el astindza pina
z' vinim nol di la lucru. Seara se-adunara tu(i 'n casa §i-
dzura pri measa. Au§lu til'e pita coduri multu A\\i §i

marl $' apola 'ntriba soacra ica moa§a-11, (e lucru feaîra
nveastile a{ea dzua. Ea dzise: marea 'nveasta friminta
pine, la stratiile, area cupria tuta di la pl'eamta; alanta
§'
nveasta aprease foclu §' lQo apa, spila vasile tuti, ami casa,
scutura §'a§tirnu. 'Nvistica a(ea noaua cu unu acu 'nîpa
pinea dit tapsie tra s' nu s' muta cua pri focu. Eu ca moa§e
\e hiu dicar va pitricum la lucru, adapal cal'i, §i boill

arma§I acasa, V arcal pal'i §' apola 'fi-loai niputi^l'i atya
'mbraja tra s' nu plinga, ca mumifil'i §' avea lucru.
Socurlu da un codur mare di pita §' pine tra satu-
rari a maril'el 'nveasta, alintel ma fiic codur $i ma pjina
pine, a 'nvistical'ei scoase cu custura guvtyile di pine 'nÎ-
pate di nisa cu aclu $i l'i-li deade dzlcindu-la: nveaste
s' nu va para arau a virnel, cit lucru feajit astindza ahita
pine va dau §' mine dupa lucurlu-va va s' ave{ §i mcare.

A moa§il'el 11 deade de-a satulalul mcare. Tuta noaptea
seara tea nvistica nu-§I baga somnu la ocl'i ca ma-
tlle-W gurlidza di foame, doaua, trei orl s' plimse la glonile
a Pel dzicindu-1'i : barbate pana iram la pirinti-AI cu tute
ca iram ne-avu(I nu mi culcam virna oara aguna §' tu casa
voastra \i mica suti di oaminl 'n dzua pine, me-alasa$I s' mor
di foame? §i gonile l'I-u turna: Iipsea$te s-lucredzi tra s' ti
saturl cum adrara §' alante 'nveaste. Simbata ninca nea-

pirita 'nvistica sa scoala ditu a§tirnut §' la faâ, aprinde
la icoana, 11a apa §i grea$te a sucrimil'el di la toarna
Digitized by Google
aromInii 187
§i s' la tu fa{a, apola s' chiptina 'n cap. Socurlu, vi-

dzindalul aistu lucru deadi §' una cumatica di pine a
'nvistical'el. Dup' aêa napol fudzira barba{l'i la lucru. Seara
dupa (e s'turnara acasa §i §idzura pri measa, 'ntriba socurlu
moa§a-11, {e lucru feajira 'n veastile §' ea VI dzlse : astindza
'nveasta a(ea fiica, ami, scutura, luo apa, la vasile,
adra §i {ina, $' alanti lucrara ca §i aeri. Astaseara, 'n-
vistica s' satura §i di ghela j' di pine, j' durfti pana

tu-apirita Dumanical'el cindu u loara $' nisa la basea-
rica. Parinîll a minduira
'nvistical'el dit alta hoara s*
cum treaje timbela a lor hil'e la barbat-su. LunI di-

mineata tata-su z' duse s' u veada. Cindu agumse acasa
afla timbela lor hil'a tu scamnu
data Iu tridzea, §' ni
buna-dzua nvistica arape una findachi di §i-u da a Una
tata-sui dzicindu-1'I tata, aoa, carl s' nu lucredz, arm}Ai
:
agun, na lina aesta §i scarmin-u; tu-a{ea oara agundze

$icuscur-su §-lu-afla Iu scarmina; l'l dzise: cuscru, scoala
agundzi lucurlu, avu$I tihe, ca val armineai agun carl s'
nu lucral. Tata-su a timbelal'el nu §tia cum sa fharistiseasca*
a cuscur-sul, ca feaje hil'i-sa di timbela lucratoare. De-
atumêa 'nvistica noastra luo numa di nvistica m§eata si
lucratoare §' pana 'ndzua di-astindzi.
Pirivole (Pind) — D. Scrima, 18.
VII
ADETLE DI LA NUMTA DIN HOARA A V DEL A.
Adejle di numtadi Avdela suntu. Cindu virnu fiCor

va sa si isuseasca, baga un barbat i una mullari prucsi-
nita §i si dutf la parintill a featil'ei, vruta di fiCor $i 'n-
treaba u da i
: nu u da. Maca parin^M a featil'ei vor tra-s
u da, atumjea si du(e prucsinita la fiCor $i aduê zbor.
Atumêa parinîll a fiCorluI da a li prucsiniti un nel $i-l
adutf la parinîM a featil'ei §i paring'! a featil'ei ill da a li
prucsiniti altu nel di-1 aduji la parinîl'I a fiCorlui.
Digitized by Google
!
180 AROMfNU
Seara, tra s, da habari 'n hoard ca s' isusescu, aruca

ma naintea di la grambolu una cumbura i tufechi, apola
aruca §i di la nveasta. Tuta sola, i di la grambo i di la
nveasta si aduna la casli a isustylor §i goaca, cinta
$iau 'ndreptu tras, fura i{i va s' afla tu uda, ma anantd
dzua li aduc.
Dupa un an, tra Mavrunolu, ma ma multu tra Sta
Vinirl, fac numta ac§i: Lla yifyil'I §i la grambolu §i la
nveasta di goaca §i cinta. Apola u 11a nveasta, u
tree pri la grambolu, di aclo o-aduc la §oput §i cuscarl'i
cinta cinticlu aestu:
Adunaz-va soajile
Sa ne tern la §opute
fez-va vol ca Io nu yin,
Ca dada mi isusi
Aualtarl Duminica
Nel curat n'1-adusira.
Apola l'la una mul'iari un vas §i-l umpli la fintina

§i cinta altu cintic:
Umple, sora, vearsa frate,

Si-1' dam apa a li surate.
Nu I'lo foame, ca l'I-u seate
Nu l'1-o seate ca l'I-o foame.
Dupa [e biêscu di cintic, si ncl'ina nveasta trei ori

citra $oput, apola toarna §i de ananta parti di si ncl'ina.
Cindu yini oara tra s' fuga nveasta aruca tu §oput paradzi
§i zahartari. Cindu fug di la §oput, o-aduc la bisearca, di u
ncruna ma nafoara goaca. Dupa te btyescu di ncrunari,

nunlu mbarta ordzu, zaharat §i altila tu{ aêl'l (e suntu
tu basearca §i aruca pri gambro §i pri nveasta pana cindu
z' due la casa gambrolul cu preftul. Cindu agungu
1
la u§i aungu u§a cu umtu §i aruca Una alba tra s au§asca.
Nauntru a§tearnft §ifac albu $'trec iu{ pri el.
Citra seara ncarca stranili di la nveasta §i le-aduc
Digitized by Google
AROMlNH 189
la grambcflu §i cuscfirPi aruca pristi call cty fiCorf vof,

grambolu 1W dipuni, 11ba§i $i la da paradzT. Dupa \e 11
dipuni tuf, flrtatl'i discarca caPi §1 aducu'n casa strafiili.
AnantI dzua baga nveasta di adarfl una pita, tut

s'aduna, cinta, goaca §i aruca paradzl tu pita plna ckidu
u bitea^ti §i apola dzua tuta goaca, pana seara $i fug.

Nunta s'fa\i §i dupa una doaua siptamlAI, ama i
adetea lasti dupa un an.
Avdela (Epir) — Martu Gheorghe, 17.
VIII
UVREOLU §1 CRV$TINLU
Un vru s' narga tu hagiliche, $i

cretin di Ianina,
aduna toata avearea varna doaua fiil'e di lire vi-
lui, ca
nettye, neale §i multf guvaricadzi, li baga tu una punga
§i le-alasa a unul Uvreu, {i lo-avea multu oaspe.
Punga era mplatita ma§ cu un hir §i gura cri§tinlu u
vulusi cu teara §i biga vula a nelul, {e-1 purta totna
tu dzeadit, a§i ca Uvreulu §iz' vrea nu avea cum sa
scoata tiva di nauntru.
Dupa dol anl cri$tinlu s' turna dit hagiliche, §i
Uvreulu il'I deade napol punga, nearupta, §*cu vula ni-
cartita.
Di cit, cindu o di§cl'ise, te z '
veada nauntru? Tut
fluril calpe §i neale di muliSe; napirtica (e mi mica, zghili
el, corbul, §i tr'oara aliga la Uvreu.
— Nu §tiu, fratic, \\va. Cum fii-u dide§I ac$i (I-u ded.
Y' gurate Uvreulu §i blastima-te ca nu adra tiva, ca
nu u dip.Je s' faca cri§tinlu? Si scoala §is' dute la Ali-
carti
Pa§a, 111 ba$e poala §i cu ocl'i mplini l'i spune tut te pati
Paêlu pitricu un om §i acl'ima UvreOlu. Dupa \e
aistu int~a galbin ca teara §i trimburindalut ca vearga,
Ali-Pa§a ill dzise:
— Bre, Uvreu, aist cretin s' plindze ca l'-alaxi§I flu-
Digitized by Google
:
190 AROMiNIl
riile §! guvaricadzll'i. Spune ndriptatea, ca ma s' min-

£unedzl, nu va sta caplu pri gu§e plna mine.
— Nu, Pa§e, nu vizir, pri ca nu adral Jiva.
barba ta,
Cum fil-u-allsa, a$i 11-u turnal. Ma

ca s' eram ahtare
om, puteam s' nu H'-o dau dip punga, ca nu era vrtnu,
clndu Al-o-alisa.
Uvreulu dzijea alta, ac§i ca §i Ali-Pa$e nu putea z
ducheasca care easte mincinoslu. Ill dzfye a cri^tinlul s'
alasa punga $i semnu s' easa.

nelu §i 1' fea(e
Alanta dzua Ali-Pa§e disica punga cu un cu{ut,
scoate pri na carte vula nelul $i acl'ama dol di ma bufil'i
masturl di Ianina:
— PuteÎ sl-ni faÎ vol una vula $i un nel ca aiste?
Dupa doaua turnaracu lucrul bitisit.
dzile masturl'is'
Unlu nu putu s' adara vula, ca s' nu cunoasca ca
alanta di pri nel alaxea niscinte lilice.
Ma alantu mplati punga \e iuva §' iuva nu 'z duchea
ca nu-I ntreaga a(ea (e u disica Ali-Pa§e.
Atumêa Pa$elu il'I dzlse:
—
Bre, masture, ai mplatita alta oara ahtare punga?
—
Mplatii a unul Uvreu, are nasclntu chiro.
— cuno^ti?
ll
— Cum nu. s'
Ali-Pa$e aduse pale cri^tinlu cu tot Uvreu, §i masturlu

11 biga tu alta udale.
— Spune dealihea, bre Uvreu, li loa$I fluriile a cri§-
tinlul i nu?
— Nu, Pa§e, nu Vizir, nu' li loal.
Cindu vidzu aesta, Ali-Pa$e cl'ima masturlu §!-F dzise
— Aestu easte Uvreulu?
— Aestu-I, Pa§e.
— E, \e dzi\l tora, mincinoase?
— Stipsil, vizirlu a neu.
— Du-te tora §i da-l'Ia cri§tinlul tot Je-W loa§I, apoal
toarna-te aua, s' ti spindzur.
Digitized by Google
AR0MINI1 191
I§ira nafoara Uvreulu cu tot cri§tin.

Di UvreQlu, tu loc sa s* toarna la Pa§elu sa-I
cit
spindzura z' duse §i s' nica tu balta.

Cindu afla Ali-Pa§e arise §i dzise: „ahant ma ghine,
mi scoase di na cripare".
Sdmdrina — Costicfi Sterie Ciulache, 18.
Digitized by Google
Digitized by Google
INDICE
DE NUME §1 DE LUCRURI
Alecsandri 473, 474, 479. Carol (Regele) 4, 35, 135, 229.

Alegeri 488. Caterina (Imparateasa) 342.
Ale$ii saiului 35, 147, 241. Cazaci 204, 231, 241, 319, 323.
Alexandria 148. Cerchezi 204, 355, 364.
Anecdote §i snoaoe 58—60, 204, Ciwna 356.
209, 256, 418, 501, 503, 506, Clacd 141, 146, 202, 230, 402.
537; II, 58—60, 159, 160. Cldca§i 178, 233, 410.
Arcer-palanca 3. Colinde 125, 412, 415, 507, 548.
Arenda$i 49, 141, 161, 166, 211, Corbea (haiducul) 168.
410, 542. Cosmogonie 173, 275, 291 ; II,
Arge$ (Curtea-de-) 103, 104. 153.
Armata 105, 179, 203, 272, 277, Costache (Spataru) 8.
335, 422, 431. Crimeeni 363.
Arndufi 15. Cuza (Domnitorul) 7, 8, 118,
136, 142, 145, 146, 148, 149,
Bani (din trecut) 316. 162, 165, 178, 179, 196, 202,
Befia 255, 3%. 210, 217, 219, 221, 223, 226,
BlBEASCA 50. 231, 233, 236, 241, 309, 321,
Bibescu (Gheorghe) 50, 104, 235. 335, 354, 359, 364, 398, 429,
Birnici 233. 440, 491.
Biserici 7, 34, 490; II, 113.
Boale $i leacuri 280, 315. Ddri II, 105.
Boieri 212, 218, 219, 310. Datine «?iobiceiuri(v. Sarbatori).
Brancoveanca 145. Idem (la botez) 9, 393.
Brancoveanu 223. Idem (la in.mormintari) 5, 314 ;
Bratianu (loan) 36, 196, 398. II, 110.

(Tudor) 104. Idem na$tere) 9, 490
(la
Bucur (Ciobanul) 121. Idem nunti) 16, 138, 178, 198,
(la
Bulgari 149, 158, 162, 168, 335. 245. 392, 403, 423, 484; II, 187.
Da vila 36.
Caloianul 245. Descdntece §i vrdji.
Cdlugdri 105, 220, 364; II, 107. (debrinca) 137, 281.
Caragea 179. (de buba) 27; II, 133.
Cdrciumari 268. (de buba dulce) 504;
Cdrjalii 167. II, 146, 147.
CAROL(Domnitorul) 146, 196,233. (de buba rea) II, 136.
12607
Digitized by Google
194 INDICE
Dcscdntece (de ceas rau) 498. Ghica (Costache) 8.

(de deochi) 82, 279, „ (Grigorie) 105.
293, 295, 296, 316. Ghicitori 535.
317, 320, 329, 394, Gole8CU 104, 118.
505:11.70,126,139, Gorciacov 222.
143. Grdniceri 196.
(dedesclintit)II, 135. Greci 165, 166, 196, 232, 234,
Descdnteceide desfacut) 299. 365, 387.
„ (de friguri) 26. Grigorie (Episcopul) 105.
(de gild) 318; II, 146. Grivepa 400.
(de izbituri) II, 49.
(de izdat) 21, 90, 95; Haiduci si hotf 19, 20, 167, 365,
II, 141, 146. 366, 397, 404.
(dejunghi)279, 368; Herkt (Colonelul) 136.
II, 1 47. Holera 326, 379.
(delipitura)277,329.
(de mana) 462. Iancu (Avram) II, 106
(demarin)461;II,68. Imbrdcdminte 204, 392, 393, 404,
(de masele) 22. 410, 430; II, 88.
(de matrice) 22, 96, Invoieli agricole 49, 76, 141, 144,
138 146, 189, 190, 191, 203, 220,
(de najit) 278, 281, 230, 231, 234, 324, 336, 358,
320, 461. 386, 388, 391, 427, 429.
(de orbalt) II, 135, Ipsilante 15.
147. Italieni II, 109.
(de perit) 304.
(de pocit) II, i34. Japonia 102.
(de potca) 458. Japonezi 229.
(de rihna) 461. Judecdfi 257, 385, 387, 390, 409,
(de riie) 506. 488.
(de sarpe) 292, 417,
503. Kogalniceanu (Vasile) 156.
„ (de spurc) 28.
„ (de unsura mare) 1 1, Ldcuste 51, 225; II, 24.
141. Legende credinfe 84, 156, 187,
si
(de ursita) 500. 355, 535,536; II, 133, 176.
(de vivor) 22. Lehi 241.
(de zgaiba) II, 57.
Doctori 490. Magheru 117.
Domnu-de-roud 50, 95. Mahomed 350.
Drwnu-robilor 190. MdndsUri 14, 31, 165; II, 104.
Manole (Mesterul) 103.
Emigrdri II, 104. Martori 394.
Evrei 136, 226, 234, 353, 401. Mavru (Generalul) 218
Expozifia (din Bucuresti dela Mazili 219, 233.
1906) 148, 161, 162, 187. MmAI-VTTEAZUL 157, 160.
Mircea-voda 127.
Falanga 141. Mocani II, 88.
Ferdinand (Principele) 161; II, Moda 213.
102. Muscali, v. Ru$i.
Filoftei (Episcopul) 233.
Napoleon bonaparte 202.
Ghica (Alexandru) 8, 50, 147, Negru-voda 122.
149, 202. Negus foria 213.
Digitized by Google
1ND1CE 195
Nemfi 27, 105, 323, 421, 442. Ru$i 15, 34, 77, 105, 114, 135.
Noe 156. 144, 149, 162, 167, 168, 197,
202, 204, 217, 222, 223, 228,
Olteni II, 87. 230, 239, 319, 323, 342, 355,
Originea satului (Legende des- 368, 364, 392 432, 486; II, 87,
pre) 20, 21, 117, 119, 127, 149, 101, 102.
151, 155, 179.
OSMAN-PAÂ 146. Said-pa§a 363
Sarbatori si sflnfi (datine, obi-
Pdduri (Exploatare de) 433. ceiuri, credinje, le-
Panduri 167. gende).
Pdrcdlabi 203, 239 „ Anu-nou 314.
Pastori 15, 16, 23, 38, 122, 132, „ Foca 236,271, 272.
242, 429 II, 27, 102, 105.
;
„ Ignat 272.
Pdtule de rezerva 236, 241, 265, „ Joia-furnicilor 186.
270. „ Joia-manioasS 271.
Pescuit 36. Joile dupa Pa$ti 270.
Plevna 199, 217, 319. Marina 271.
Poezii popular e (Doine, balade, „ Martea-seaca 272.
etc.) 6—8 14, 17,-19, 24-26, „ Mi^zii-Paresimi 269,
32,33, 37, 38,50—76, 81—84, 270
91 -94, 96, 97, I06, 112-113,
„ Mucenicii 186.
118, 120, 127— ;3I, 159, 160,
Paiie 24/.
162—164, 174, 177, 188, 200,
Papaluga 252.
201, 206, 282, 283, 288, 290—
„ Pilipii 188, 269, 270,
292, 294, 297, 307, 308, 321,
271, 272.
322, 324-326, 328, 331, 334, Pintilei 269.
380, 394, 411, 412, 418, 443,
Pirpirolu II, 176.
450, 452, 454, 455—458. 463—
Rusaliile 198. 213, 222,
466, 468, 4*15-497, 522, 523,
269.
538, 539 ; II, 3—19, 37—49, 50— Sambata lui Lazar 270.
54, 75—86, 89, 96-100, 107—
„ SambAta luiSan-Toader
108, 110—112, 122—126, 131,
270, 272.
132, 143.
Sam-Pietru 269.
Popi 145, 268, 529.
San-Toader 265, 270,
Postelnici 233.
272.
Pove§ti 42, 45, 85, 98, 180, 207,
210, 249, 252, 254, 255, 275, „ Sanzienele 247.
305, 306, 327. 337, 338, 347, Sfanta-Barbura 158.
350, 366, 368, 419, 505, 515, Sfanta-Varvara 272.
530, 532, 552; II, 32-34, 61 — Sfantu-Andrei271,315.
68, 89—96, 1 15—121, 152, 157—
SfAntu-Anton 265.
159, 163—170, 177—187, 189.
Sfantu-Gheorghe 252.
„ Sfantu-Grigore 31.
Kadu-voda 122. „ Sfantu-Haralambie265,
Rdscoala din 1907: 201, 391, 272.
402, 410; II, 29. Sfantu-Ilie 197,212,213,
Razboaie 3, 145, 161, 199, 211, 222, 235, 236, 238, 247,
217, 223, 241,357, 363, 365, 434, 265, 271; II, 23.
435, 485, 486, 491 ; II, 29, 109. „ Stantu-Nicodin 13.
Raze§i 410. „ Sfantu-Pantelimon 271.
Re§id-pa§a 359. r Sfantu-Spiridon 265,
Recolufia dela 1848: 201, 364; 271.
II, 101. Sfantu-Tanase, 269
Digitized by Google
196 INDICE
Sdrbdtori Sfinîi-Arhangheli figani 21, 145, 178, 189, 237,

Mihail §i Gavril 328. 248, 402, 4I7, 419, 501.
* Spolocaniile 269. Traiul de odinioard 220, 235,
Strat deRusalii 271. 245, 280, 320, 336, 356, 358,
Trifu 269, 272. 403; II, 114, 115.
Trisfetitele 272. Tudor vladdorescu 5, 15, 117.
n Vinerea 270. Turd 3, 5, 8, 15, 31, 34, 49, 50,
„ Vinerea-seacS 265. 77, 105, 117,122,135,144, 145,
Sa$i II, 100, 105. 148, 157, 162, 167, 168, 195,
$coala 4, 8,120, 142, 147, 396, 197, 199, 202, 204, 211, 217,
400, 401, 427, 477; 11,24, 100, 221, 223, 226, 227, 228, 229,
101, 106, 173. 232, 234, 239, 241, 319, 321,
Secetd 252 322, 342, 353, 355, 356, 358,
SlAtineanu 155. 364, 365, 392, 417, 421, 486.
SOLDiAN-PA§A 3.
Stafii 406.
Starea sociald
Unguri 28, 105, 127, 364, 429,
23, 121, 142, 162,
472, 476; II, 87, 103,113, 114.
182, 388, 391, 395, 397, 399.
Stepan-cbl-marb 542; II, 23, 25.
Ursari 402.
triRBEi 50, 104, 144, 146, 202.
trigoi 297, 313, 314 Vdrcolaci 165, 293, 297.
Sturza (Mihail) 421, 429. Veterani 150.
Vidin 3.
Tdtari 122, 167, 319, 364, 365. VlNTTLA-VODA 240.
Digitized by Google
GLOSAR 1
Abi 18,148 = abia. amezi II, 121, a lixd masa de

abitir,mai mult,mai tare: nl-a amiazi, a prdnzi.
lubit mai abitir ca un pa- amlaz 93, miezul nopfii ;ll, 121,
rinte 210. mdncarea dela amiaz, prdnz.
acatare* 542,cum se cade, cum aminat 70, tdrziu,
se cuvine. aminos! II, 75, a mirosi.
acioale 119, addposturi, colibe. amirui 21, a cdstigd, a lud in
aclaz=atlaz: foai verdi di aclaz sidpdnire.
290, 307. amula II, 7 1, acum.
adalmas 143 = aldamas. amur 308 = amor,
adatui II, 64, a amagi. amurgi 228, a tnidrzid seara
adincos, cu tnfeles addnc, as- pe drum.
cuns: vorbile sele adin- ana 20, adu-ne.
coasa 411. antiler(i)Ie 161, 436 artilerie. =
aglutorinta II, 60, ajutor. antist II, 30, primar.
agodi II, 52, a asteptd. antrepizS 433, anteprizd 427 =
alant 168, celdlalt. antrepriza.
albituri 86, lucruri alburii, ce anut II, 41, dim. an.
se zdresc albind departe. aorea II, 107, uncori.
ales 398, mai ales. apaleturl 196— epoleti.
alimana, fel (probabil o alter a- aplecaâi, dim. aplecat, care
fiune din m animal *) : nu create suge: La trifol aplecatai 289.
nicl o alimana da pom 182. apusat, dosit, ascuns: treisate
alini (a se), a curge mai Un: apusate, 84.
Unde s'alineste apa 74. apusoafe 496, apus.
alalia 25 = alteia. arddui (a se) II, 1 10, a se incepe.
alunuta 458, dim. aluna arambasa 1 8, cdpetenie (d* hai-
a ma 150, tnsd. duci).
am(e)anda 427, 429, 530 a- arana 67 =-= hrana\
mends, arSni 150, arini 73, 85= hrani.

amanda 402 = amenda. argea 239, rdzboiude (esul, fdcut
amande\ fuga: amande la ba- tntr'o groapd, cum se obici-
ros 503. nuid altddatd.
*Pe langa cuvintele necunoscute inregistram §i

$i intelesurile rari ori
mcle care prezintS interes prin particularitatile sau dc aha natura.
lor foneticc
Nu s'au inregistrat formele istroromane, meglenite §i aromane.
Digitized by Google
198 GLOSAR
ari§te 32, arest.

II, bilclule^ 97, dim. balciu.
arman 324, arie. bilhac II, 15, mlastind.
arpl 85 =
aripi. bi§ag 20, 51, belsug.
arâra§ 160, dim. artar. bltcuâ 450, tndlfime pe coas-
artifi^turl 135, focuri de artificu. tele unui munte
arunc II, 05, taxd, dare.
1 biveli 32 bivoli. =
arvatf, luptdtori: arvatii lu Tu- btzdiganii: erau mai di multi
dor 117. vremi multi bizdiganii $i sta-
a^cherl 195, soldafi turci. hii pin padurile este* 406.
aêzamint II, 53, loc unde se bl'em II, 37, 80, sd mergem.
aseazd, unde std cineva. ble§ti 462, a spune.
astruca II, 151, a acoperL blogodori 226, a bolborosi.
atituca 546, dim. a tat. boambe 120. boabe. II,
aii II, 110, sau. boanca 115, buturugd.
II,
auli 66, a cdnid fare; 92, a strigd bochlol 461, flori galbene care
cu glas tare pe cineva. se culeg la Ziua-Crucii.
austrian 78, austriac.
1 bogheti gain! bogheti 535, gdini
:
avalele 486, ddri, angarale. mofate.

avan. foarte: o murit lumi avan boghitoari 290, care da tn bobi.
di multi 343. bolascfi brfnea bolasca 137,
:
avant 49, 429, folos. brdncd de bou.

azimloara 160, dim. azima. bojdeucl 419, colibd.
azna 10, 56, 57, ladd de bani. bolindatic 20, nebun.
* bolintir 145 = volintir.
B5, exclamafie pe Idngd nume bologanl 185 gologani. =
proprii, ma: du-te §i tu, ba boncai 501, a face sgomot.
Stane, 85. bonda 474, boanda 478 bunda. =
babatii 287, babd. borûri 479, jocuri.
bacife II, 48, loc unde std babo$tfora: a lasa gol bo^tlora 507.
ciul, stdnd. bozgun 363, rdzboiu.
bai II, 64, 67, 1 1
6, grije, supd- brad joaca flac&if $i fetele
:
rare. bradu la mireasa 185.

baitana§ 545, dim. baiat bradocl 147, pldcinte ce se fac
balSrina 213 pelerina. = la Sfinfii-Mucenici.
bale re 395, baler ca. brieca II, 136, briceag.
baltonu 208 palton. = brighidefi 449, bdful cu care se
ban don 1 1, b8, stomacuri de oaie. bale laptele in putineiu,mdtcd.
bandraburci 546, cariofi. brina§ 18, dim. brau.
barda$ 546, tdmplar. bringl 34 brand, =
bard u it 287, cioplit cu bar da. brudiu II 37, 38, 39, tdndr, crud
ba§ IT, 1 15, tocmai. bucaêle 236, 237, 240, bucaie,
basam 2l= bag' sama. cereale.
batalion 3 = batalion. budaca 449 budacS, vas de=
bechet 203, picket de pazd. lemn tn care se strdnge laptele.
beilic 222, 323, clacd, muncd budacica 268, putinicd.
gred. budihali 447, mdtdhale.
belet 207, 257, 258 bilet. = bufti : buftesti di somn 530.
lei si
belsfugat II, 11, tnlors> semd- bughet 51 bogat, foarte.
II, =
ndnd cu un belciug. buhadif 225, burueni mart.
beltisoare 489, broboade. buhni =
bufni o buhnit a ridi :
benchl 535 -- benghiu. 547.

beseada II, 63, 65, vorbd. bulbarac 334 baibarac. =
bichisurf 449, unelte. bulestra II, 85, a merge tn
bihofel II, 112, dim. vifor. buestru.
Digitized by Google
GLOSAR 199
buldusi 53, a cduid p* cineva ceasclov II, 106 ceaslov. =

de bani, a-i scotoci buzu- celmelele 53 =
cealmalele.
narele. cenac 186, 257, blid, castron.
bumnituri 28 = bufnituri. cerni II, 89, a vopsi tn negru.
bunghi,a se face ca bumbii, a cetioara 118, dim. cetina.
setnholbd: ochil sorolulul si chelcug 72, cheltuiald.
bunghiri 502. cherit 304 =
celperit. boald.
burci 339, addpost. cherut: o cherut tot 3%, apie-
burii 199, butoiase. rit tot.
burletici 242, ciobani tineri. cherzis 396 = pierseci.
busimas 294, dim. bucium. chida 131, brumd.
buturea 51, buturugd. chleptisor 206, dim. piept.
buzdugd II, 68, buz dag an, ma- chiler 268, cdmard, chelar.
ciucd. chilim: Ruminif lera la chilimu
lor 224, Romdnii erau la
Cadrelurl 410, haine de stofd cheremul lor.
in careuri. chilna *09, partea dinddrdt a
caia 131, cuiu de potcoavd. trdsurii.
calasca brinca cSIasca 281 ,brdn-
: chimitir 186 =
cimitir.
cd de cal. chiscoale 326 =
piscoaie, sghia-
calamb 315 = calapar. bni dela moard prin care
cfilar£ste II, 61, 64, cdlare.. curge fdina tn cooatd.
calcavuri: am sf-I torn o cal- chiti 224, 239 =
piti, a ascunde;
cavuri 530, am sa-l iau la 546, a crede, a se gtndi.
trei parale. chitula II, 101, a ascunde (o.
cSlcete 195, cizme rdsfrdnie si pitula).
cusute cu gditane. chiznovat 246, ciudat.
caletca II, 119, colioie. cineasca buba cineasca
: 27,
calon II, 115, polifd de-a-lungul buba de cdine.
zidului l&nga voir a; uatrd. cinta (a se) II, 135, a se bocl.
caiuguras 284 =
calugara§. cloant'e II, 41, 45, 49, 57, oase.
cantalene 542, cantalare 203, ciobani II, 88, a face slujba de
cancelarie; prin acest cuvdnt cioban.
fdranul infelege de obiceiupri- clolpan 200, trunchiu.
mdria ori casa proprieta- clontital'e II, 49, dim. cioante.
rului. clopor 23, turmd de cdte o mie
cSpistere 88, albie pentru fdind. de oi.
capos 491, cu cap, destept. cirpaiab 195 parcaiab =
ca>dmizar 104, care face cd- Cirstov 51, Ziua-Crucii ( 14 Sep-
rdmidd. temcrie).
carbunas II, 53, dim carbune. cisti 208= cinsti ; cistit 213 =
cSrpanas 535, dim. carpen. cinstit.
carâ lule 415, scrisoricd. cltsea 3, cdteoa.
carte II, 58, scrisoare. ciudi (a se) II. 41, 71, a se mird.
casinca 430, II, 8, broboadd. ctunta II, 46, a tdid.
casusoan II, 3, dim. casa. clurel 88, dim. ciur.
catolnisi (a se), a se face ne- ciacSsesc 435, de cldcas.
legiuit: amu si catolniseste ciacui 202, a face claca.
lumea 489. ciadis 37, cldditul cdpifelor.
catravasa 74, unelte. clisiler II, 92, 93, paraclisier.
catunii 465 = cdtanie. clocotit 520, clocot.
catur II, 100, trunchiu. clop II, 47, pdldrie.
cauac II, 135, fierar. clota 93, closca (constelaîe).
ceadir 360, cort militar. cocarit 220, dajdie pldtitd de
Digitized by Google
200 GLOSAR
fdrani proprietarului pentru cotoale 66, ciolane.

porumoul luat tnainte de cu- cotoarba vazu balauru c'o facut
:
legerea recoltei. cotoarba 503, vazu bdlaurul

cocini (a se) II, 69, a se ad-d- c'a fdcut pozna.
posti. co tor II, 66. pisoiu.
cocirla 71, casd mica, bordeiu. cotrobont 181, contrabandd.
cocisel II, 46, dim. cocis, vi- cotrola 203 =
controla.
zitiu. cotuna II, 58, 61 catana. =
cocini II, 46, a face slujba de covall 548, flerar.
vizitiu. covert 472, befe.
colbut II, 45, dim. colb. craita 332 (?)
colindete 186, colaci credintos 49 = credincios.
colnicel 66, 284, dim. colnic. credit, credinfd: soro, leu \\X
coltiva 395, 427 cultiva. = credit lu Dumnezau 327, sdnt
comind, rdnduiald: da la Cuza credincioasd ltd D-zeu.
a venit comindu asta 142. cfel II, 142 creieri. =
concet 150 = concediu. crestinas 130, dim. crestin.
condra (a se) 529, a se certd. crKerunci 467 = rierunca, gdi-
condrat 533, 534 = contract. ,tuse.
consetra 400, 410 = concentra criili447 creeri.=
(in armatd). croncl II, 44, croncani.
conîlferl 227 = consilieri
t
(v. crucisat 359, care se uitd crucis.

contiliu). cuca 5, deal.
conjiliu 141, 161, 168, 541, con- culbut 41, dim. cuib.
II,
silier; prin acest cuvdnt fd- culisart 449, fdcdteful de mes-
ranul inpelege in general an tecat fdina, mestecdu.
funcfionar administrate (a- culmita 17, dim. culme.
jutor de primar, etc.) si une- cuptoras 92, dim. cuptor.
ori an funcfionar inalt. cura 1 i8 =
curge.
contu 178 =
consul. curaje II, 95 curaj. =
conzura 553, a t neonjura. curcareasa 98, 99, pdzitoare
copilarea 25, copildrie. de curd.
copita 37 =
capita. curi II, 146, a alergd.
copi^Sl, 37, dim. copita. cusini II, 12, fundul cdrufii.
copoi 7fc, a prdsl. cutile: domnu Cuzea a spus sa-1
coport$ 55, mvelitoare. dea la cutile, la dolcl, sa-1
coraj 103, 205 curaj.— creasca 136.
cornicle 66, dim. corn. cutita 137, a infepd ca un
cornorate, cornuie: yite corno- cufit.
rate 396. cutitril 339. cttesitrei.
coroetic 359, cu nasul coroiat. cobanau 237, 238, cioban.
corpora (a se) 539, a intra fn cuf 238 (?).
armatd. £umpof 237 = cimpoiu.
cortel II, 117, cuartir, gazdd.
cos 221, cosul picptului. Dalca 67, 81, 82, lele.
cosasel II, 47, dim. cosas. darculita 213, dim. dalca.
coserarl 429, probabilproprietar daTna II, 51, refren in cdniece
de cosare, de pdtule. din Maramures.
cosorft, incovoiat: cu nasu cam da!og 8 =
darJog.
cosorit 324. dalozel, dim. darlog.
costata 258, 259 constata. = dananau: irea un dananaii di
costiug 246 =
cosciug. drug 266.
costorar 158, Jigan spoitor. dapa 226 = dupa.
cosis II, 117, 118, vizitiu. darab II, 147, bucatd.
Digitized by Google
GLOSAR 201
daraci 368, a pieptdnd cu da- dizvirti (a se), a se descoldci:

racul. balauru s'o dizvlrtit dim pri-
darima 123, 242, a tdid cren- juru lor 33 .
gile, a da Jos din arbore; doara II, 61, oare.
darimat 200, fdrd crengL dobori 14, 15, a cobort.
darurala 286. 287, dar. dobrogen£ste 39, tn graiul din
datu: a vSzut dinaintea bisericil Dobrogea.
pa platra scris cum erea dogarilimestesugar? da dogarif,
datu lei, cum lasasa Neagoe 119.
104, cum
era hotdrdt el, cum dogoare 81, dogoreald.
se lasase de Neagoe, doptorile 14 doftorie. =
decindea 196, dincolo. dor 96, durere.
decuraê 491 =
decora tie. dorobantesc : cal doroban{esc
degeros 70, rece, geros. 143.
degradea 136=degrada. II, 46, 47, nasturi de
dotintel'e
d'el'ecai (a se) 11, 147, a se zinc cusuti pe serpar.
vditd, a se olicdL dovincat 127, addncat.
delimitate 146, pdmdnturi deli- draguctoani II, 42, dim. dragujci.
mitate. dramui 287, a cdntdri.
delisor 224, dim. deal, drepta II, 102, a in dreptd, a
deolchetorf 26 =
deochietori. duce.
d'ept II, 49= drept, pentru. dropici 505 = idropizie.
desavirsire: le facem in desa- drumar II, 132, cdldtor.
virsire 76, le facem de~a in- dudaTe 169, bdldrii.
tregul, de tot dumbrita II, 111, dim. umbra,
d'escununa II, 5X a desface de durduhta U, 83, dim. durda.
cununie. durlui: p£st£ oili, durluind din
dest 31, 508=deget. trisci 501.
deveni: de ce ar deveni sa dea durui 219, a face sgomot.
mosii la arindas 49. dzicalas 442, Idutar.
dihonie: crezu cl-I altf dihonfe dzescumpara II, 119, a rds-
di mfncarl 501. cumpdrd.
dilac 256, diacon. diimica II, 147=dumica.
dimistratife 385= administrate,
dipotat 82, 146, 203=deputat, Eget-beget 221 get-beget, =
ales a I satulni. epuras 535, dim. iepure.
dirdura: cand a dat in dirdura erbSrit 77, taxd pe pdsunat.
sa moara 202. escladon 4— escadron.
direle 66, dim. dara. estimp 23, anal acesta.
discinteca 328, a descdnta. etane 343, iatagane.
dispainzmi 302, a lud pdinji-
neala de pe ochi. Face: nu faceret27, nu facefi;
dispozijfe 162, 187 =
expozitfe. a fapt395, a fdcut; 531, 532,
dissocala (a se) 547, a se ctes- 534, 547, a zice.
brdcd. facut: in facutdze dzi3,m faptul
disvistifi 302, a face sd nu zilei.
mai fie vested. falanga : il trintia jos la fa-
divastare 401 =
devastare. langa si de doua par{I cu bi-
dizdroghi (a se) 330, a se in- cele-I tragea 141.
dreptd iar dupd ce a fost famelie 14 familie. —
sdrobit. farmaturele 547, dim. ferma-
dizmaselari (a se) 330. a se tn- tura.
dreptd iar dupd ce a fost fartai II, 131, pdrfL
tdiat, mdceldrit. fartir 224 =
cuartir, gazdd.
Digitized by Google
202 GLOSAR
fartui II, 1 15, a Impinge, apurtd Gaicuta 160, dim. gaica.

in mdini pentru a pune in- gaiant 283 = galant, cochet.
tr'un loc. galaoane 54, bdrci.
fatarle: fajarle di arte 508. gaibenel 109, dim. galbeni.
fedele$ 138, joe popular. gaibiorf 175, dim. galbeni.
felezui 508, 550, a miscd din gdletuâ 109, dim. gaieata.
coadd. gardut II, 75, dim. gard.
felvaltarII, 30, administrator. garzl 258, pdzitori, sergenfi.
feredeu 520. bate. gata 107, a pregdti.
fleeter II, 31, pddurar. gatejiôrll, 26, dim. gatej.
fiindrci 545 =
fund ca\ gaiiadza, gourd: gauadza §ar-
filocsara 396, 401 =
filoxera. pilur 448.
filotim 269, bun la inimd. gavan 22, lingurd mare.
finiôr 51, dim. fin. gavanat: la chlept gav&nat 54.
firfiric 222, mica monedd veche. geriôr 380, dim. ger.
firsi '99, 205, 246, 449, 462, a ghelmea 365, ridiedturd de pd-
sfdrsi. mdnt, oalul lui Traian
fi^cii: din gur'o fi§ciit 453. ghemaln II, 29, la un loc, tm~
titant& 6 =
chitanta.
1 preund.
fleacara 89 =
flacara. ghemut 173, dim. gbetn.
flecaua§ 475, dim. fldefiu. ghenu(n)che 104, 110, 186, 219,
fle§er II, 106, mdcelar II, 90.
flhi§tlura: fliu^tiura dincioc 69. ghferale 90, ghiare tnari.
floriî 81, dim. floare. ghiespar 189, 190, viespe.
fluera$ II, 110, care cdntd din ghleze§ II, 51, tren.
fluer. ghilost 328, a spdld.
Vo 85, 97, 98, 149, vre-o. gh!oldi§ 59, chwrts.
foma 20, a rdbdd de foame. ghlosl 341, 387, cdrufd.
fomelascA 17, 54 =
femeeasca. ghirûg 235 bel§ug. =
fomele 35, 71, 237, 238, 257, 433, gice II, f0 = zice.
II, 110, fumele 279, 280, 295, gfjl 9, lighioane.
397, 430, 444, 447, 475, II, 33, gilcatura 3\Q umfldturddegalci.
%
ffumefe 147 femee.= gimfa II, 147, a se umfld.

fomeie^te 20 =
femee^te. gindut II, 52, dim. gand.
fonctle 203 =
functie. gineri 14, a face pe cineva gi-
forSsti II, 135, a tdid. nere.
formd 202, uniformd. giorachel 365, dim. ciorap.
fosolas II, 109, aprocizionare. girete 70, bete scurte.
frSncut 232, dim. franc, girit 431, fel de peste.
frang 259, 260, o36, 396, 397, 399, girlicl 167, pivnifd.
402, 403, 427, 433 franc. = girneatl 27t>, fel de stejar.
fra§onite, alese: ale bucate fra- giscasca, de gdscd: brinca gis-
§onite (A. casca 281.
fr*tfuca II, 38; fratlulut H, 40, gitili 505 =
viêlc de par.
dim. frate. gitita 489, gdi.
frimbie 52 = franghie. gluncana^ 388, dim. juncan.
frumu^Ha dim. frumoasa.
55, giasurele 113, dim. glas.
frundzuca II, 51, dim. frunza. glid II, 101, grup (de mai
fuga$ 235, care fuge repede. mulfi soldafi).
fuguia: vin' fuguja 537. globi 123, a amenda.
fulgerAtori: buba cu fulgera- glonturos 284, care nu-i neted,
ton 27. plin de bulgdri, de ridicd-
fun 189, vre-un. turi, grunfuros.
fundut II, 47, dim. fund. gomot 461, sgomot.
Digitized by Google
GLOSAR 203
gonija, gonitoare: fegonita dra- hormeghlesc II, 61, de varme-

silor 414. ghie (comitat).
gonitor 146, iaur tdndr. hornist II, 109 = gornist.
go vie 50,11, \52ipetrecere, nedeie, hotime 367, col. hot.
grada, a da cuiva un grad in hrama 46 = naframa
armata: pa mine ma gradase hranuta II, 41, dim. hrana.
caprar 203. hreapca 396, pddure de Idstar.
gradui, a mdsurd cu gradul: huble 338 hlube. =
o pat rau cind II gradueste huciu II, 44, pddure mdruntd,
domnu laptar 187. iufis.
grajdar 369, grazdfer 517, in- huhura: lacaun dracdi lepuri,
grijitor la grajd. si leu n'am di lucru, m'apuc
grSmajui 239, dim. gramada. di huhurat 88.
graunta II, 140, grdunf. h'un 229, 335, vre-un (v. fun),
grazantsin 495, tufdnicd. bura 16= hora.
griculturos 471, care se ocupd hutucbi 299, atmbrdnci.
cu agricuUura.
gripsoroaica 377 sgripto-= Iaga 545, 546, 547 iaca =
roaica. lagarel II, 46, vdndior.
griut II, 40, dim. grau. rahi 545= iaca.
gropijas II, 110, gropar. ibd'ita 43=iubita.
II,
gantaua 108 =
geanta. ibi 42 = iubi.
II,
ibomnica 95 = ibovnica.
Haineni 9, haini. ibovnisel 288, dim. ibovnic.
haltui II, 63, a umbld dupd icusar 324= icusar.
odnai, a goni. idilea= ideea: s'a dat cu idi-
haiaiae 247, sgomot. lea 181.
hali 502, a tnghifi lacom. legari II, 46, a vdnd.
hamis II, 69, istef, lerbarit 195, 220, 230, taxd pen-
hamnica 146 =
ohabnica, ueche, tru pdsunat.
de mostenire. lesche 26 =
archie,
haracl 222, tribut la TurcL ifanterile 435 =
infanterie.
harana 45 = hrana. igzaman 120=examen.
haranje 133, clopote.
II, imbarbura 158, 272, a descdntd
harani 121 = hrani. deS-ta Varvara ungdndfafa
harpile 45 = aripile. cu miere, cu cdline, etc.
hatac 3=atac. imbirnat 299, tncrucisat ca doud
bajas 523, potecd prin pddure. bdrne.
hafaûi 327, svdpdiat, intr'o imbrazda 1 77,358, afacebrazdd.
ureche. tmbuna 6, a gindi, a sperd sd
hazna II, 37, 38, folos. dobtndesti un lucru.-
hiertura sa-i tale o gaina grasa
: imburda (a se) 11,58, ase rds-
si sa-I faca hiertura 239. turnd.
hiler: 204, fel de incdlfdminte. imiati II, 120=imbiati.
hint'eu II, 124, trdsurd. imparatita 180, 181, tmpdrd-
hirsa batrina 253. teasd.
hfrtioara 412, dim. hirtie, scri- impeji 16 a pefi.
soare mica. implimba,71, 104, a plimbd.
h'o 227, 323, vre-o (v f o). improscata II, 62, improscdturd.
hobai 120, vdi infundate. tmpuia II, 110, a face pe ceva
hodae 21, 104, casd. diferite desenuri.
hondroace 221, androace (?). Imputernici (a se), a-$i hid pu-
fesdturi (?). tere: la sa imputernici sa
honos II, 120 (?). safe pe el 45.
Digitized by Google
:
204 GLOSAR
in 547, 552 =
iati! insolomonit 414, fermecat.
inchepta (a se) 492, a da piept Instatornici (a se) 121, a se
cu cineva la lupta. asezd, a se stabili.
incherba (a se), a se aduna insetsinat II, 111, cu cetind.
la un loc: se 'ncherbau copii int&posa 550, a tnfepd.
cit sa putsea 4. inticsi, a ingrdmdcU peste ceva,
fnchletureli 460, dim. tnchee- a umpled de ceva: is inticsea
tura. paru cu cenusa 356.
inchipuleri, simulacru: inchi- Intieturita II, 49, dim. incheie-
puleri de razbel 7. tura.
fnchipurlui, a drege ceva cu intilnitura 279, 297, 316, boala
ce-fi std la tndem&na: par' pricinuitd din inidlnirea cu
si-am inchipurluit ieu caru ore-un spirit rdu.
rii s'o facut foami 546. intintat II, 97, cu semn cu paid %
incoljurat 415, Impodobit pe la albd in frunte.

colfuri. Intintilat 452 (?).
incondrat 155 =
contract. Intorsuri 441, fapte nednstite^
incondura (a se), a se umfld, treburi.
a se rnindri: armasaru sa intre 9, tnainte, tn fafa.
'ncondura si necheza pe linga intrebasTune II, 115, tnlrebare.
fomel 71. intruna (a se) 19, a se tntruni*
J
Increstina 490, a botezd. a se aduna.

indatas II, 61, indatd. intrupat 4^40, solidar.
ind'e II, 135 =
unde. Intunchina 242 =
intampina.
indovidi 229, a dovedl in lupta, inturûrat 414, acoperit cufur~
a tnvinge. furi.
infasonat W3,priceput,de seamd. investe (a se) II, 49, a se tm-
infurma, a pune fa cole, a in- brdcd.
fiinfa^ a tntemeid mai bine lobagel II, 44, dim. iobag.
veni Cuza sjsa 'nfurma sicoa- fonoare 1 36 =
ianuar.
lele 8; ca sa infurmeze liraba fordani 190, a urd cu Iordanul
lui II, 103. de Boboteazd.
ingalosat 213, cu galosi. fosag II, 120Jorsag II, 107, mo-
inghenunchia 186 =
ingenun- sie, pdmdnt
chia. ipotat 168 = deputat.
inghizui (a se) 546, a se sili. irima =
58, 63, 65
II, inima.
Ingirlui 88 =
ingurlui. iscoala II, 97, scoald.
Inglobi 237, a pune ddri ne- ispozitfe 148 = expozitie.
drepte. ispramnicel 231 = ispravnicel.
ingrada 355, a da cuiva un grad itate 205 = etate.
superior in armatd. lub 66, iubire.
inle II, 140, v. ind'e. lunac 151, viteaz.
II,
iniga: tutun iniga 54. fura 126, vino, aleargd!
II,
injelefu II, 59= inginer. izar! (a se) 449, a se risipi, a
Injunghia. sa 'njunghea a ride, pieri.
360, se zdmbid a rdde (forma izdat 90, 91, 95, II, 141, 146,
zambi s'a confundat cu in- boala cu cdrcei la stomac.
j
junghia). izina 106, prime 'die, nenorocire,
innacajit 247, 257, necdjit. pacoste.
inpSmfntat 484, care a cdpdtat
pdmdnt. Jalnici 65, a se jeli.
inrumini 302. a rumen i. jandar 258. 259 = jendarm.
insSmarat 120, cm samarul jice 155, 169 = zice.
pe el jugraveala 105=zugraveala.
Digitized by Google
GLOSAR 205
jugravi 68, 73, 104 = zugravi. iufi: nu c'aveam cini §ti ci

jugu gitului 137. lupchit di cal 267.
juma 39l,jumata I68, 340 = ju- lutarile 405, loc de unde se scoate
matate. lut.
junisan II, 101, tinerel. luva 6, II, 134, 135, 144, 145,
146; luwall, 142, 152= lua.
Lacrama 400, 485, reclamafie. luxi (a se), a se face luxos: s'a
lacrama 400, 40l, a reclamd. luxit lumea 204.
lamurele 26 =
ramurele.
lauda: sa nu sa laudfe die rau Ma II, 151, insd.
16, sd nu se vorbeascd de rau. mache! 87, dar ce!
leganel II, 98 dim. leagan. maduhi 504 = maduva.
leguma II, 103, hrand. magaoana 32, mdtdhald.
lesnit: an trai si nol maf lesnlt maister 253, me§ter.
476. malstor II, 104, metier zidar;
letfe 147 = lecjie. malstor die maturat cosu-
lezne II, 114, ieftin. rile 14.
lianca 339, suman. maliga 237, 474, 545, 546, 547 =
libartate 142, 143, libertate201, mamaliga.
202, p. libartatle. mani! 89, cuvdnt cu care se
libartate, epoca dela 1848: asta chiamd- rafele.
era pa la 45, nainte da libar- manuntal 508, minintal 535, 549,
tatie 146. minintel II. 46 maruntel. =
330, boald din
lichiturfi 277, njaracinis 225, col. maracine.
dragoste, din fried, despre maramet 429, reparare de §o-
care poporul cre.de cd epri- sele, etc.
cinuitd de sburdtor, etc. mararas 284, dim. marar.
llegatulala II, UlAnfelegere. marasiune 307, mirtetuni II, 7,
ltemn 5, sicriu. 466
fern. = maracine.
lighlan 90= lighioana? margina 45 = margine.
linfe 230 = lime; 14 stradd. marha II, 105, vite.
1'inisel II,dim. in.
45, I marin 461, II, 68, boald.
linuta 467, dim. lana. marmure 44 = marmora.
listra389 = lista. marne 1%. 208 = margine.
llunguri 277 = lingura. marsina 336 masina. =
livadarl 553, pdzitov de livezi. martac 285, par mai gros in-
loagar 7, II, 87=lagar. trebuinfat la clddit.
logofetel 159, dim. logofat. marunche 52 manunchiu. =
lozinca: desara vine sa-{ dai maruntac dim. marunt.
143,
lozinca Statacot cu barba marunjis am bagat in pamint
:
di-un cot 44. op pogoani di marun{is 267.

lumarit 327, cdruia-i place sd masalui II. 62, a poposi.
trdeascd. masaluti 460, dim. masea.
lume 9, 59, 67 nume. = matasuii 523, dim. matase.
lumet 246, iubitor de oieafd. ma tinca 342 tern cd, = ma
lumi 155 numi.= mise pare cd.
luminita 7, dim. lumina. matiâ 74, partea din fund a
lumit 59, renumit. naoodului, impletitd mai des.
luncutf 458, dim. lunca. matrice 96, I38, metrice 22, co-
lungoare 25, tifos. lici (mai ales la copii).
lungulat 225, lunguef. matriculat : metrice matricu-
lunita 43, dim. luna.
II, late 22.
luntrioarS 75, dim. luntre. megadi 54, marfd
lupchit, care seamdnd cu lumi, meiic 246, boald de cai.
Digitized by Google
206 GLOSAR
menuta 226, minut. mustra 1 18, mustra 7, exercifiu

merement 324, d. maramet. militar.
mlerluta 33, dim. mierla. mutit 300, amufit.
mijlocas 146, om de stare de
miiloc. Najit 278, 281, 320, nejit 461,
mindreturi 4, lucruri frumoase. boald de urechi.
mindruca II, 50, dim. mandr&. namas 324 imas. =
mindrulloara 11.42,45,47, dim. namezl 185, n&nfez 231, namfaz
mandra. 49, nimlaza 138, amiaz.
mlndruluj 11,45, dim. mandru. nandrisl 324, tineri.
mindzaruî 45), dim. manzare. natfe 167, neam.
minea 105, a poposL r.azdravanica 294, nazdrava-
minicutl 551, dim. maneca. n!oar& 282, dim. nazdravana.
ministu 166= ministru. neam 117, generafiune.
mint'en II, 43, 69, indata. nebuneala, 269, nebunie.
minunt 517 = minut. necoreti 289, burete care se
mistuit II, 13, ascufit. face pe pomi.
mitftel II, 26, mitiiel. negreata 86, lucru negru.
mitutel 24 = mititel. Negru 351, dracul.
mneriu II, 70, albastru. negureaja 88, II, 86, ceca intu-
modela: acu s'o modelat lumea necat, ca o negurd ; negurd.
428, acum s'a modernizat. negurice II, 97, dim. negura.
moglldl 2*18, umbre, ndlnciri. negustori 73, a face negustorie.
mogindfaja II, 142, mdtahala. negustoros 471, priceput la ne-
molament 228 =
monument, gustorie, practic.
molatui (a se) II, 66, a se ve- nemeti 242, a acoperi cu na-
seli. me(i.
mol itvi II, 47, a face molitod nenhlerat 288, fdrd fiare, neln-
cuivd cdtusat.
molivda 9=molitva. neputat 290 deputat. =
monHile 486 =
muni{ie. neragulS 203 neregula. =
morara§ 509, murara§ 551, dim. nestrSmata 83=nestimata
morar. (piatra)
mormintare 339, 473, immor- nevodar 71. 72, 74 = navbdar.«
mintare. niclcosjie II, 131, 133, fudulie,
morn A 431, fel de peste. cochetdrie.
morticios 223, care aduce moarie nima 10=nime.
multd. nimerea 211, 378= nimeni.
mo{ai: nu moÎe din capcind nimeric(a) 258, 23 1, nimeni.
i$ la caclula la Tel 212. ninasita II, 123, dim. nanasa.
mo£iluti 462, dim. movila. nonsor II, 79, dim. nor.
murca 86, 89, muTchTe II, 151, notar^s II, 58 = notar.
maicd. noura 245, a acoperi cu nori.
mufculiâ 55, dim muicS. nousor 266, dim. nou.
mulament II, 87, v. molament. nserseta 489, a cerceld.
munculita 211, dim munca. nsinze 533 =
infige.
mununa II, 142, podoabd a ca- nuculet 113, dim. nuc.
pului la fete, in forma de numS 43 numai. =
cunund. numar&toari 525, numdrare.
musal 277, indata. nurmlrus II, 103, numdr (Ui
muscel 131, 132, muSel 288, casd).
deal. nunisoari 334, dim. nun&.
mustra: s& mustreaza 20, se nuntisoarS 72, dim. nunta.
spune, se bdnueste. riecari II, 38=nicaiuri.
Digitized by Google
.
GLOSAR 207
nertic 550 =
mertic. pSscfitoare II, 30, pdsune.
riic 391, 435, riica 300 nimic. = pSstorel II, 47, dim. pastor.
riihohoi 340, a face 9 mihoho* pataefca 143, monedd mica.
(vorb. de cal). pataranle 545, pdfanie.
riinus 296 =
miros. patroanci 552, monedd mai
nisela (a se) 499, a se tdngui. mare
nzenunta 497 = ingenunchia. patrofile 237 =
epitropie.
paturl 174, v. poturi.
Obagile 203, obacife 60 = io- p&vricl 121 =
fabrici.
bagie. pazvant 367 (?).
oblu 4, drept. pedestrime 486, soldafi pe jos.
ocenie 118, os£nfe 7, exercifiu penile 400, pentfune 400 pen- =
mililar. siune.
ochia 155, alud pusca la ochiu. pernisoara 206, dim. perna.
ocsarva 228 0Dserva. = pes :lera 'nsurat cu pe$ . .
odoleana 308, odolean. Adica si dus£ la popa c'o

oclos 1 1, 76, ovds sdlbatic. gainS si-I cununa si si chema
ogoi (a se) a se potoli.
2-J6, ca-s insurat cu pes 473.
ohavnic 155=ohabnic (v. ham- peticuti 546, dim. petica.
nica). petrece (a se) 205, II, 119, a
oraut II, 52, dim. om. muri.
onel II, 42 inel. = plclisit 304, blest emat, urdcios.
opacinl 74, 75, lopefi (la bared). piece 268, came.
oratanie 156, dinanie. pil 77, biciu cu coderistea scurld.
orjl 25 =
orz. pindarit 76, 220, paza semdnd-
orzisor 127, 206, dim. orz. turilor.
ossoare 112, oslora 93=oscioare. pine: pine alba 386, 406, grdu,
ostui (a se) 292, a se astdmpdrd. orz, ovds.
osu\\ 460, dim. os. pinganit 64=pingarit.
otavi: larba n'a mat olavit 25. piota 167, infanterie.
otraza 304, putere. pirate 90 =
piroane.
pirapele 400, 485 =
parapete.
Padlina 13, loc ses. pircalaghita 239, neoastd de
paduret 487, pom sdlbatec. pdrcdlab.
pafca 64 parca.= pirlog 84, II, 17, loc de muncd
paler 398, salted de pair. Idsat in pdrdsire.
paloara II, 77, pdnzd usoard. pirnaie 268, vas mare de pd-
paiarica 143, fel de monedd. mdnt de 4-5 litri.
palanci 389, addpost. pirpariti 50), bucntd de fier in
pal ma $ 146, (dran far a vite de gdrliciul pietrii alergdtoare
muncd si care lucreazd cu la moard
brafele 432, salahor.
; pisani 405 =
pe semne.
pSltinas 282, dim. paltin. pisanle 104, inscripfie
pa m in ten i (a se) 422, a primi pisar 477, scrib, funcfionar.
pdmdnt. pisculej 112, dim. pise.
pandela 319, sleagul, pavilionul pisitorl 13, cascade.
unei cordbii. pitula (a se) 64, a se ascunde.
papaluga 252 =
paparuda. plaleli: pi plalu platelilor 466.
parat 180 =
imparat. plapontoara 309, dim. plapomS.
parchet 246 pachet. = plasca 36, plasd.
paringa: dze-a-pftringa 5, cu plescayiji 504, spuzeald pe
targa. fluerele picioarelor care prin
pasajel II, 8, dim. pasat. scdrpinare se preface in rdni.
pascftrel II, 45, dim. pescar. plesti (a se) II, 65, a se turti.
Digitized by Google
208 GLOSAR
pi insoare 462, 465, pldns, dur< -*. precletitu 297 =

procletit, bles-
pl'isA II, 44, loc mai addnc tn- temat.
tr'un rdu. preduft 187 =
product,
plola 4 =plouA. premuta 436 =
permutA; (a se)
pJoiâ II, 42, dim. ploaie. 401, a se duce dintr'un loc
plosca II, 115, cdpifd. tntr'altul.
pIoschitA 380, dim. plosca. prepelesi: cu coarnele prepe-
plotog 84, ptele groasd. lesi 451, cu coarnele drepte,
plugara§ 510, dim. plugar. fepoase.
poblic: sA nu-1 dei 'n poblic prepenatfi 447, cdrciumd, local
505, sd nu~l spund la alfii. avdnd dreptul de a vinde spir-
pochi 364, a face popd. toase.
poclit II, 13, cntie. p resect 529, 541= perceptor.
podvadA 230, 241, transport cu presora 397 =
presAra.
carul la care e impus cineoa prezonet 485, prizonieri.
in timp de rdzboiu priciptor 222, pricictor 270 =
pogaje II. 101 bagaj. = perceptor.
pohoart 509 povara. = prinzare 71, prindere.
polvan 15, pripon. .prinzuj II, 132, dim. prAnz.
polata 19, acoperis. priotesicA 109. dim. preoteasA.
politar 485 = politaiu. priponas 286. dim. pripon.
polog 37, grdmada de iarbd pripor 236, coastd loc tnclinaUt
care cade de subcoasd; 226, pristoarA II, 30, cdtrinfd.

pdnzd de aster nut pe Jos (?). prisistui 503, a cuminecd.
pomint 524, 525 pamant. = probozalA II, 50, mustrare,
pomnete 186, pomeni ce se dan ocard.
pentru mort procest 259 =
proces-oerbal.
ponca II, 114, drepU in fafd. profect 359 =
prefect,
ponosi 72, 418, a stricd, a uzd. profisor 219, proiisAr 342, pro-
pontas 398, 410 (V). fisur 229 =
profesor.
poposit II, 43, pdtat. propetar 433, propitar 146, 161,
popti II, 43 pofti. = 422 =proprietar.
porscsc brincA porseasca 281.
: propreli 301 =
proptele.
porumb: cal porumb 20 1, prosta (a se) 280, a se prosti,
porumbel vinat-porumbel 7.
: a-si pierde mintea.
posAsAr 542 posesor. — pruba 136 =
proba.
posta II, 114 peste. = prundunlel, prundunle 467, pro-
postavA II, 141, albie, troacd. babil prunddras (pasdre).
postrungA 71=pastrugA. prunduj II, 112, dim. prund.
potari 49, fel de monedd.
II, publica (a se) 155, a iesi la Ui-
potec II, 102, potecd. mind, a se (nfiinfd,
potisea 289, dim. potecA. pun A II, 15, biciu.
potret 36, 359, putret 39tt = por- pui II, 26, monedd de 10 crei-
tret, ilustrafie; 301 fafd. jari.
potsol 458, augm. potcA. punA II, 118= pAnA.
poturl 204, 412, nddragi largi, puntru 545, 547 = pentru.
ca salvarii. puscAri II, 113, a dacu pusca,
povidi II, 13, a umpled (de sin- putere: de-a-puterea hi 389.
ge, etc.). pujun 478, 547 pu{in.=
prAgu\ II, dim. prag.
75, pu(untel 476 --^ pu{intel.
prAsilA 235, praslA 386, prosit
prastol 105 = pristol. RAcuta 539 = recrutA.
prAvi479, prayi 519,520 privi. = rAcutari 539 = recrutare.
prAzinî 50 ), dim. prAjinA.
1
rAcuÎ 539 = recrutii.
Digitized by Google
GLOSAR 209
radacioara 46, dim. rdddcind. ruget 33, loc acoperit cu rugi.

radute 199, 200=redute. rugulet 112; rugut 11,41, 44,
rafulaia II, 24, socoteald, arit- dim. rug.
meticd. rujita II, 41, dim. ruje.
ragament II, = regiment
109
ragula 259, 547 =
regula. Saibatica 334, dim. saibatec.
ragula II, 32 regula.= saibuliia 110, dim. salba.
raguta II, 80, 109 =
recrut. saldat 441 =
sol dat
rala 226, finut tributar Porfii. salot 227 =
sal ut.
raii{a 76, a prdsL saitsire 5=psaltire.
ramat 225, sgomot. salupar 56, 57, care conduce o
rapedesune 515, 517, 519, repe- salupd.
giune. saivaroi 323, augm. salvari.
rara: o fa rara la drum 419 samadusag II, 133, purtareaso-
N
rarele 169, bdXdrii. cotelilor, contabilitate.
rfiscoale: face potera rascoale samiserc 4 =
semicerc.
62. 63, risipeste potera, sandale 54, bdrci.
rastimni 11, 123, a rdstigni sapaclos 304, 305, care sapa,
ratus 540, han. care roadei care lasd urmt
ravalutile II, 87 = revoluîe. addnci (oorb. de o boald).
ray i la 292, a trece cdnepa prin sar-care 174, oricare.
raghila (unealtd pentru piep- sarabani 545, 546, cdrufd.
tdnat fuiorul). sa rat ura 231, loc sdrat.
razamatori 506, partea dela saserica 550, sa£ireli 508, dim.
strand pe care se raztmd secere.
braful. satuc 220, dim. sat.
raz volume 201 =
re volume, sauos II, 57, plin de seu, gras.
registratur 260 =
registrator, saval 131, ca sd.
repedzita II, 65, repezitura. scdpatat 86, apus.
resfet 220 =
rusfet, ce se dd scaunas: n'am fos lobagl, am
peste tocmeald, pe deasupra. fos scaunas II, 105.
resipisife 387 =
recip.sa. schelma 323, a o sfecli.
rejica 144 =
retina, schila 23 =
scheia, port mic.
revolitfe 136= revolutie. scbiiavi 259, a strict (n bd-
rezu 399, 400 = regele. taie.
riclit: riclitubrostilor II, 15. schintae 98, =
scantee.
rihni 146, boald. sciaina II, 121=sianina.
rfhniton, rihnitoari 458, duhuri sclove II, 106 =
slove.
reledespre care poporulcrede sclujba 17 slujba.=
cd aduc rdhna. scobaies 431, fel de peste.
rila 236, 364 = lira. scobasl 502, fel de peste.
rill = rina: culcat Info rina scofeli 53, a aduna, a lad de
501. id si de colo.
rtmnic 131, vale. scoroci, a pune la cale a tw t
ripit 435, cu rdpi. odtd: I-a pus pa lei sa 'nveje

ri§chia 292, a desface, a pune pan' a scorocit pricina 118.
pe rdschiior. scorobai 22, odi addnci.
rit II, 47, pajiste. scoria t 120, scorfos.
rogoade 236, 237 (?). scripcarife 402, mestesugul de
rosti 392, a da cu suoeica prin scripcar.
rost. sevastra 403 =
secvestra.
rotit 320. rotat. sfanduc 342, ladd.
rublita 109, dim. rubia. sfantoalca 220, sfantulca 15, 76,
rueni (a se) 122 =
a se ruina. monedd veche, sfanf.
12607 U
Digitized by Google
210 GLOSAR
a esi la
sfeti (a se) ll t 95, lu- §tat 393 Stat.=
mind, a se afld ceoa. stava 43, herghelie.
sftrloage 84, buc&ti, tf&rcurt. stean 1 1, 122, stand (de piutrd).
sfirtal II, 105, sfert. stebia 98, mdnunchiu (de bu-
sforgacl II, 65(?). suioc).
sframlnta 519, a frdmdntd. stecal II, 89, toe (la ghete).
sfulgera 197, a fulgerd. ter de platra 89l
sghihui 414, a scuturd tare pe stejarel II, 98, dim. stejar.
cineoa. sterigife II, 27, stirigii 322, pi-
sghisi (a se) 389, a se sbici, a cdturi de funingme tncke-
se sodntd. gate.
sicoala 4, 8 =
scoala. Stladza 449, piud.
siglitar 187 =
sec re tar. stiimba 180= scbimba.
sigura(n)tle 236, 241, asigurare. stloala 443. vdltoare.
silboc II, 109, pazd, gardd. stlrci, a string e, a mototoli:
silvi 189= servi. starceai caciula sup suptiaara
simtf 147, Sfinfii mucenici. da crapa 202.
slmitfa 108 = sfintia. Struc 180, bucatd.
slndili fa se) 75, a se osezd ca stoborl 35 sobor.=
sindila, unul paste oltul, a stopt'i II, 53, 61, a scuipd.
se tndesd. stornfic II, 135 (?).
slnut II, 124, dim. san. strabunic 484, sirdhua.
slta 103, sindild. straf II, 25, v. streaf.
$leah II, 12, drum mare. stram porta (a se), a se duce, a
slomni, a tnsemnd (cuvinte): se cdrd: asta s'a stramportat
d'ala le tot slomnestf pa frtile la tara lui 155.
203. straport 156, straport 189, 203 =
slugaret 405, col. sluga. transport,
smirtoaga 542 =
martoagft. stravele 432 =
traverse.
snaga II, 142, putere, vlagcu streaf 321, 335, 397, II, 29, 30,
socitar 166 =
societar, asocial. 31, pedeapsd, amendd.
soloboc II, 81, d. silboc. streat 209 — strat, culcusal vi-
solzi 1 1, 90, a acoperi cu sotzL telor.
somt 277, grdmadd, mulfime. streina 397, strina 93, a tn-
sop: sop da frunza 35. streind.
sor 158, sou. strilor 112, dim. strein.
soroae 252 =
siroae. strlmticel 66, dim. stram t
sororea II, 37, 38, dim. sora. strlmtori 476,a face cuiva traiul
sort 105 =
sorti a asupri.
greu.
sporis 63, planid. strinatate 38, lume streina, din
spriroi II, 152, 153, a pregdti. alte parti.
spulbaratura sas rau cu spul-
: strof II, 26, K)1, v. streaf.
baratura 498, 499. strundîta 498 = trdmbifd.
spulberis 476, loc fdrdnos. stsicut II, 77, dim. spk.
spurc 28, boald. stupendlu II, MX) = stipendiu.
spuzi{fe 161 =- expozitie. sucita (a se) 156, a se asodd.
staila, stailar 122 =
stavila, 9ta- sudit 178, supus strein.
vilar. sudoame 7, rdpe.
stalcut 431, fel de peste. sufulca II, 125, 140 suflec*. =
stamboala 440, dimerlie din sugatorel 24, dim. augator.
doage, banifd. sulemendrita 293, suhmindrita
stamina 474 =
saptamana. 292, solomdsdrd.
starui 161, 473, a sta, a petrece sumeta 367, a sumete*
mult tntr'un loc. suplicat 299 suflecat. =
Digitized by Google
.
OLOSAR 211
supre II, 30 spre.= talanesc 1 1, 146, Mini II,60,*tatfon.

suptfnea (a se) 7, 280, a se mis- tamazlic 234, turmd de vad
fine, a trdi. pentru prdsiWL
supune (a a se pUcd, a
se), (and(a)ra: o {and(a)ra da pa-
se lipi de p&mdnt oa sd nu ratnt, da maliga 227, 231.
fie vdzut: nf-am supus unor taple 359, act de proprietate.
sanûri da yif parasite 199. Rapine 433, unealtd cu care st co-
suratica 210, dim. surata. board copacii tdiafidin munte.
surceli 242, a tdid tn surcele. tarasenle 376, pdfanie.
surda: da surda 241, de geaba. tarimbasa 118, 119, a arambasa.
suroreli 457, dim. sora. taujarl 449, bdful cu care se
surpa (a se) 148, a cdded dela mesHod jintifa.
iron, a e$i din domnie. taVali$ 65, de-a-tdodlucu.
suruepi 550 =
sirepe. taxidar 157, incasator deddri.
surugni 529, 542, n tnvdrti, a telca 276, Iddifd, tn spec, cu-
tnfeld. tie miscdtoare tn care cad
sum 278, a face surd. grdunfele dela co#ul morii.
suspanda 165 = suspends. tete 167, 168, 349, to**.
suietatura 498 — saêtatMra. tihlaris 434, pddure mdruntd,
svantfhi II, 101 = standi tufieuri.
svtrloa£i II, 17 = sftrloafce» tilaffor 485, 486 =
tiralior.
sambura: aumbla sambura &01. tilctirt 545, glume.
Singatau II, 110, clopotd. timpta (a se) 490, a setntdmpid.
Slorcobana 423, epitet dot Jig*' tinarufa II, 42, dim. tanAra.
nilor. tingalas 226, dim. tingau.
sorb 462, cos stricaU hdrbait. tlpa II, 56, 68, 119, a aruncd.
soricar 450, care poartd cioa- tirla 347=tarla, bacatd depd-
red. mdnt cultivat.
sosmoli (a se) 547, a se mifcd ttrli 121, a-§i a$ezd tirla tn-
alene. Ir'an loc.
sumol, sumoalsi 459, augm. tlfUâ 68, dim tarlft.
ciuma. tirlog 167, vale.
supeli II, 1 17, a jumuli. tirna 145, cos.
tirs 449, pddure; 447, brad tm-
Taban 443, lemn gros care se podobit.
pune lapluie. tirsina 36, sfoard.
tabard: porumbu-1 culegem $i-i tlrsit 323, turtit.
ducem la tabflrfl, tabara te tlruca: o Jiruca II, 114.
un clmp mare a boeru- titulus 104, inscripfte.
lui 191. tiucl: n'am banl tlucl 23, n'am
tabfe 169, taghie 323, tabard, bani de loc.
redutd. iivga 248 =
tigad.
tabultoc 551, sac de pus fdind. tizic 252, balegd ixscatd la soare,
tacsife 409 taxfl.= cu care fdranii fac foe.
tagada: atun$ Invaâ in tagadfl, toale 187, haine, stofe.
vra si £fca daca-1 luatH tft toand : unde-i toana pestelui
casfi pi pisar, li dam o cafe, 74, 75.
seva, Hi lua copchilu sM lh- tochila 301 =
topila, locul unde
veti 477. se tope$te cdhepa.
tagirf 267, cai slabi, ruble. togma 76, tocmeald.
talca 70, lele. tolegel 98, dim. toiag.
talna 21, pocesie. toloaca II, 27, oatra satuliii.
talnui 36, a sta de vorbd. tolocani 524, a vorbi niereu.
talni II, 134, 135 «= Intfllnl. tomite 155, tocmai.
Digitized by Google
i u
212 GLOSAR
tomna 38 — tocmai. ursarime 402, mulfime de fi~

tomni 87 = tocmi. gani ursari.
topsicat 137, Invent nat. ursatoare 9, 97, ursitoare
tovaros 107 =
tovaras u$ui 129, a alungd (o pasdrej,
traga 49, sanie de transportat zicdndu-i: m u§, u$ u .
lemne.
tragatoare 477, vdnd de bou cu Vac 166, 197, timp; In vac 203,
care se bate. mereu.
transport 191 =
transport, vac(e)asca brinca vaceasca 137,
:
trebulala 81, trebuinfd. brinca vacascfi 281, buba va-

trimbghiti 452, bucium ciobd- sascall, 147, hrdncd devacd.
nesc. vacsit II, 89= vapsit.
trin 188, 217, 336=tren, vacui 91, a peirece, a tfdi.
troaga 502, tided, cap. vaduol 392, vdduv.
troc 51, troacd. valera (a se) 1 1, 142, a se vditd.
troncani 88, a face sgomot. valmaci 45, a string e la un toe,
trupa (a se): s'o trupat una a acoperi de toate pdrfile.
478,a se tnirupd, a. se face vara 485, II, 48, a peirece vara.
. una, a se tmpreund. vardS II, 109 garda. =
trupsurel 52, 53, dim. trup. vargui 128, a ascufi (o coasd).
tsescla II, 121 = tesla. varos 70, cald, pldcut ca vara.
tsist II, 113, comandant. Vatarog 87, iepure mic.
tuchi (a se) 319, 339, 506, a (se) vStau 71 = vataf.
piti. vechitura 536, lucru, haind
1
tufaris 420, tufi§. veche.

(ugscaprar II, 29>$efde pluton. veleat: fote cum sa bocesc mu-
tuhal 441, pdnzd ordinard de lerile, parca veleat
11-a esit
a$ternut pe jos. 239.
tulburos II, 57, turbure. venetic: gajbini veneticl 55.
tulumbe: venla tulumbe-tu- veninat 95, tnveninat. .
lumbe 70,veniau grdmezi- verisica 406, dim. Vara,

grdmezi. vghlera 68, a sbierd.
tumurug 276, stdlp. viesta 5 = veste.
tuna 19, II, 116, a intra; II, viforit:vintu viforlt 53.
110, 111, 112, a coborU vilcan 121, vultur.
tupisa 448 (?). vflvas II, 116, 117, ndsdrd-
tutungiu 137, de coloarea tu- \ van.
tunului. vlna 73, a pescuL
tfebe II, 110, sapd. vina tare 325, udndtaie.
vintre 483, burtd
Udi\ II, 151, a rdmined. vintusel II, 45, dim. vant.
ulei co§ de stupi, ladd.
130, virtlej 449 (?).
ulma 6, a simp, cd vine cineva. virvarl: pi virvu vlrvarilor
umbrar: areau la garda supt 466.
un sop da I'runza, umbrar vistra II, 110 vlrsta. =
35,217. vivorasti 416, ca viforul.
umbrea 214 = umbrela. vivorat: vivor vivorat 22.
umbri^ II, 122, dim. umbra, vlzdoncufa 11,77, dim. vizdoaga.
una di una 542, mereu.
: vrajmas: sat vrajmas 443, sat
unic 182, unul singur. mare, tntins.
un^fut II, 96, netrebnic.
urechlutf 460, dim: ureche. Yicol 477, viscol.
urmuz 160, plantd.
ursa 9, a ursi. Zabrelulsl II, 112, dwn.zabrea.
Digitized by Google
GLOSAR 213
zahara 239=zaharea promziuni.

y zgarda 432, a pane sgardd.
zaharit: apa zaharita 158, apd zgtrfag 449, cdus.
tndulciid cu zahdr. zgoni 309, a isgoni.
zaharuit 551 , presdrat cu zahdr. zgorni II, 146, a alungd.
zalletfsi II, 142, a se iurburd. ziduit II, 105, tntdrit cu zid.
zapor 1%, revdrsare deapd. zilisoara 72, dim. zi.
zapostit 4, lasare de post. ztnghi: s'o zlnghit di ris 341.
zaps! 533, a prinde pe cineva zminsi 288 =
smunci.
asupra unui fapt, a-l sur- zmultura II, 81, fatd cu parol
prinde. ciufulit.
zarvura 224, zarvd. znocbitura 318, umfldturd pro-
zaselnic 434, posesor de zece venitd din bdtaie.
pr&jini de pdmdnt. zvircolac 165, 297 =
varcolac.
zauita (a se) 88, 89, a seuita. faliste : In zaliste* vantului 550,
zbughi 246, a o lad la fug a. in bdtaia odntulai.
zbur&t&l iream zbu ratal copchil
: zenil 489 = geniu (armatd).
229, eram copil m&ri&or. t inghi 545, 547 =
zinghi.
zburd: In zburdu oilor, §1 *n zumita 340 =
jumatate.
zocu neilor 298, wide sburdd, funcalai 548, jund mai mari.
wide se Joacd mieii.
Digitized by Google
Digitized by Google
INDREPTARI
In loc de a se cill
I, 94 randul 2 (de jos) fagtr fagir

98 4 (de jos) toelgelu tolegelu
69 14 ibovmic ibcmnic
138 16 ajunge ajungi
141 18 masii m^-sil
156 4 (de jos) mijlociu eel mai mic
159 2 (de jos) 'ndragostii indragostir
178 9 pldtfau platla
182 8 siseu yisen
189 14 strApost str8port
227 21 ho h'o
229 22 hun h'un
232 19 Corfu luf (ôcoluluf
241 2 puna punea
242 5 sunt slnt
266 23 sub su
276 6 (de jos) su-l sl-1
284 9 (de jos) puna pune

302 12 hl-of lua
313 3 numa si le" ; numa Si le*
340 4 (de jos) isr is!
341 21 sicriu s£criu

431 6 (de jos) fase~ ftse
440 17 atlharit talharit
489 14 catolniseste catolniseste
547 2 ftrmaturelil farmaturelili
II, prefata 2 In Cu
* 5 (de jos) I.Giuglea G. Giuglea
30 4 (de jos) imparatul imparatu
Digitized by Google
216 indreptAri
In loc de a »e citt
II, 51 randul 5 mata ma-ta

52 1 (de jos) a§teptamavei a§tepta-ma-vei
66 7 (de jos) v§tl vo§tf
81 14 feara t'arfi
109 18 (de jos) Comen&I CornenSI

109 4 (de jos) Comanda comanda
110 8 (de jos) 9'aradae s*aradue
119 7 (de jos) #o s'o
Digitized by Google
TABLA DE MATERII
VOL. I.
Pag.
MEHEDHqi 3
GORJ 13
VALCEA 31
DOLJ 49*
ROMANAÎ 81
ARGE$ 103
MUSCEL 117
DAMBOV1TA 127
OLT . . . 135
TELEORMAN 141
VLA§CA • 135
PRAHOVA 173
ILPOV 185
IALOMTfA 195
BUZAtJ , 217
brAila 245
ramnicu-sArat #
265
PUTNA 275
COVURLUI 313
TULCEA 347
con8tanta 363
tecuci 385
TUTOVA 409
bacAu 428
NEAMÛ 44Q
8UCEAVA 447
ROMAN 471
VASLUI 483
12607
Digitized by Google
218 TABLA DE MATERII
Pag.
fAlciu 495
ia$i 515
boto§ani 529
dorohoi 545
VOL.. II.
BASARABIA . 3
BUCOVINA 23
MARAMURE$ 57
?ARA OA§ULUI 38
TRANSILVANIA 131
CRIÂNA 75
BANAT 139
SERBIA 151
ORAIUL I8TRO-ROMANILOR 157
MEGLENIÎLOR . 163
AROMANILOR 173
Toate drepturile rezervate.
Digitized by Google
Digitized by Google
Digitized by Google
Digitized by Google
,Goo£

Graiul Nostru Text

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Graiul Nostru Text

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Uber dieses Buch

Wir bitten Sie um Einhaltung folgender Richtlinien:

unter Umstanden helfen.

Uber Google Buchsuche

We also ask that you:

personal, non-commercial purposes.

About Google Book Search

Harbait College iLibrarg

FROM THE BEQUEST OK

This fund is $10,000 and its income is to be used

" For the purchase of books for the Library"

l.-A. CANDREA OV. DENSU8IANU m=*rSPERANTIA

TEXTE 01 TOATE PARTILE LOCUITE DE ROMARI

l.-A. CANDREA OV. DENSUSIANU TH. D. SPERANTIA

Pentru cd In anul acesta se sdrbdtoresc eveni-

vine §i din timpul scurt in care s'a fdcut lucrarea —

obi$nuite de folklore. Multe din textele care se dau in

scurte, dar pe Idngd aceastd considerafiune o alta

Textele au fost in general culese dela persoane

TRANSCRIEREA SUNETELOR SPECIALE

d, sunet intermediar intre a §i o deschis, cum se intaine§te

Nl-am duscin cu rAzbelu in tara tursasca la Ghighiu;

nia^a pe niegura, lupta, s'o 2 {inut toata dziullica pana

intrat in Racova. Acolo am mai stat mult, si die-acolo am

iei vii. Si d2e-a&ila au dat fuga la Lom-Palanca acolo or ;

statut v'o d6uo luni. Noi am ramas la Racova s'am

acolo ca pl-un r62e. Dze-asila a miers cu nol, info uniire,

Izvernta — PStru Mojnlanu, 55.

Am fos la Bucuresti pe obdzesi, cin s'o 'ncoronat

nu sa putsea fase dim prisina ploil, plola greu. Al treilea

casl frumoasa, fame! frumoasa.

Obirsia— Nicola! Popescu, 47.

M'ampomeniitca ma duseatata la§icoala;ne 'ncher-

Bala dejos - Costache Sirbu, 49.

Tudor punla 'n jug pe aia care nu sa du§a la bi-

Die moare sineva, aduse pe popa die-1 cuminleca §M

le lfeiea sa §ts6Ie un mort trel dzile. La groapa-1 due cu

Bagna— Ghforghle MoacS, 35.

vr6mea cind aria numa trelzaSI die casa 'n £lu-

menil care munsia §i o luva la padure die fuga. Aria §i

ho( in vr6mea v6che. Daca sim(a ca al v'un ban, venla

Cin so(iIoara-i rapunie

Triese frumoasa liviede

Unie viede apa ra

Clo§anl-Ion Dinolu, 8C.

'Nu mai gtnde^te, nu mai sperS sa aiba.

Am stat in Bucure^tl trel lunl de zile, in loag&r, cind

din Bucure^ti. Dupa se-a plecat dumnlalul o§tirea s'a dat

Sali^tea a fos sat. Bis£rica erea 'n sudoame*; hai

pot oamenil ca sa sa suptina.

lau nu I-am furat,

Sus la poala muntelui

Ca ne pnndie ziua 'n sat

Alexandru Ghica a fos domn, §1 frate-sau Costache

Carol §i mai bine le desfacu, le 'nfurma mai bine de

Cin na§te un copil dela o mulere, sa duce moa§a §i-I

ce 1-a botezat popa, a venit na§u-sau cu lei acasa, a pus

Cin venla Turcii, oamenii sa stringea, saducea fuga

Acu ma culccu aznaua 1

A venlit p'aicl un slint, sflntu Mic6din. A fos sa

dlin hodale die dlincolo; atund o ie§it sfintu afara$i o'n-

aid, $'aici o fost o {ira polana, padlina, §i dac'o vadzut ca

Satu tig&nlesc a fost in vrI6mea v6che su coasts, die