UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAREA PROIECTELOR EUROPENE

Lucrare de disertaţie

Suceava 2015
Susţinerea administraţiilor publice prin proiecte
europene
 Cuprins

pagina
Einleitung 1
Introducere 2
Capitolul.1. Rolul administraţiei publice centrale şi locale 3
1.1. Specificul administraţiei publice 3
1.2. Principiile administraţiei publice 3
1.3. Structura administraţiei publice 4
Capitolul 2. Funcţia publică şi funcţionarii publici 7
2.1.Noţiunea de concept şi noţiunea de sarcini ale sistemului administraţiei 7
2.2. Administraţia publică locală şi centrală. sarcini , scopuri şi funcţii. 9
2.3. Funcţia publică 11
2.4. Trăsăturile caracteristice ale funcţiei publice 11
2.5. Îndatoririle funcţionarilor publici 12
2.6. Răspunderea funcţionarilor publici 12
Capitolul 3. Studiu de caz - proiecte şi programe implementate la primăria 16
Valea Moldovei
3.1. Prezentarea primăriei Valea Moldovei ca unitate administrativ teritorială 16
3.1.1. Condiţiile dezvoltării economice – resurse 17
3.1.2. Instituţii publice 18
3.1.3. Elemente de sistematizare 18
3.2. Prezentarea primăriei comunei Valea Moldovei. 19
3.2.1. Analiza SWOT - Comuna Valea Moldovei 22
3.3. Economia Bazată pe Cunoaştere. 24
3.4.Proiectul – Cultura prin cunoaştere TIC. 27
Concluzii şi propuneri 34
Bibliografie 37
 Einleitung
Die Dynamik der sozialwirtschaftlichen Umgebung in Rumänien und den Status eines
EU-Staates hat die rumänische Regierung in der Notwendigkeit gebracht um die Reform der
öffentlichen Verwaltung anzupassen. Diese Reform hat das Ziel um die Entwicklung und
Förderung der öffentlichen Politik und nationale normative Rechtsakte auf zentraler und lokaler
Ebene gemäß EU-Standards und um die Dezentralisierung von administrativen und finanziellen
Institutionen durchzuführen.
Die Bereichen von öffentlichem Interesse haben angefangen moderne Instrumente und
Methoden für ein effektives Management zu übernehmen. Sehr wichtig für den zentralen und
lokalen öffentlichen Verwaltung ist und bleibt eine erhöhte Fähigkeit, Fremd-
finanzierungsprogrammen in einem Kontext der Erhöhung der Transparenz in der
Öffentlichkeitsarbeit effektiv zu verwalten.
In Rumänien die Zentralregierung hat begrenzte Ressourcen um gewünschte Ziele zu
erreichen und deshalb auch die Budgethilfe für Kommunen ist gering. Daher eine wichtige Rolle
bei der Entwicklung der lokalen Gemeinschaften spielen die EU-Mittel und die lokalen
Regierungen in der Versuchung so viele wie möglich von diesen EU-Hilfsprogrammen zu
gewinnen, umzusetzen und damit erfolgreicher zu sein. Dies ist auch wichtig für den gesamten
Erfolg der Zentralregierung.
Die Existenz in der lokalen Bürgerämter von einigen Abteilungen um Projekten und
europäischen Hilfsprogrammen zu fördern ist in dieser Hinsicht eine Möglichkeit auch für die
kleinere Gemeinde den Zugang zu EU-Mitteln erfolgreich zu erleichtern.
Das Ausmaß der Resorption dieser EU-Fonds war in keinem Jahr seit dem Beitritt
Rumäniens zur Europäischen Union zufriedenstellend, was bedeutet, dass sowohl der
Zentralregierung und den lokalen Regierungen haben noch viel Arbeit in dieser Hinsicht vor sich
zu leisten.
Öffentliche Verwaltung, das komplexe Sozialphänomen, beruht sich das auf einer Reihe
von Gesetzmäßigkeiten und Prinzipien die sich sehr stark eingebettet sind. Die Grundsätze der
öffentlichen Verwaltung sind durch wichtigen politischen, wirtschaftlichen, sozialen und
rechtlichen Grundregeln bestimmt, die die wesentliche Organisation, Funktion und Tätigkeit des
Exekutivorgan des Staates beeinflussen. In dieser Hinsicht ist der in 2003 rumänischen
Verfassung auf "den Prinzipien der Dezentralisierung, lokale Autonomie und Dezentralisierung
der öffentlichen Dienste“ basiert. Diese Grundsätze sind reichlich durch Berücksichtigung
gesetzlicher Öffentlichkeitsarbeit-Gesetz Nr. 215/2001, 2007 und Gesetz Nr. 20/2008. 35/2008
in dieser Masterarbeit hervorgehoben und analysiert.
Diese Gesetzliche Regelung beruht sich auf der lokalen Autonomie, Organisation und
Arbeitsweise der Behörden. Rumänischer öffentlicher Dienst umfasst gering die europäische
Normen. Aus diesem Grund müssen die lokalen Behörden sich zu modernisieren und die
angebotenen Dienstleistungen zu verbessern.
Die öffentlichen lokalen Verwaltung als Vertreter des Zentralen-Systems ist ein
Untersystem innerhalb der staatlichen Behörden und somit Teil der globalen sozialen
verschiedenen Systeme. Es ist eine Ansammlung von Elementen in einer bestimmten Struktur,
die sie zusammen auf die sozialen, politischen und rechtlichen Umfeld angeordnet ist.
Die vorliegende Studie schlägt vor eine Analyse der lokalen Regierungen um zu
verstehen wie die Umsetzung EU-Programme erfolgreicher sein kann und die EU-Mittel besser
zugreifen können. Ich habe mich für dieses Thema entschieden, weil ich sehr wichtig finde wie
die zentrale und lokale öffentliche Verwaltung besser die öffentliche Interesse durch den Zugriff
auf EU-Mittel erfüllen könnte und wie die Prinzipien der Organisation und der Ausführung der
Gesetze Verantwortung bringen sollten.

1
 Introducere

Dinamica mediului socio - economic din România, statutul de stat al Uniunii Europene a
impus necesitatea adaptării administraţiei publice româneşti, ceea ce în general este numit -
reforma administraţiei publice. Desfăşurată atât la nivel central cât şi la nivel local aceasta are ca
obiective elaborarea şi promovarea politicilor publice şi a actelor normative naţionale în
conformitate cu standardele Uniunii Europene şi cu acquis-ul comunitar şi crearea cadrului
instituţional adecvat pentru desfăşurarea procesului de descentralizare administrativă şi
financiară.
Domeniile de interes public au fost puse în situaţia de a adopta instrumente moderne şi
metode de management eficiente. Esenţială pentru administraţia publică centrală şi locală a fost
şi rămâne creşterea capacităţii de gestionare eficientă a programelor cu finanţare externă, în
contextul creşterii gradului de transparenţă în relaţiile publice.
În condiţiile în care administraţia publică centrală dispune de resurse limitate pentru a
realiza obiectivele propuse periodic şi sprijinul bugetar pentru administraţiile publice locale este
redus. De aceea un rol important în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor locale îi revine
administraţiilor publice locale care pot avea succes doar în condiţiile în care atrag cât mai multe
fonduri europene. Această preocupare este esenţială pentru reuşita administraţiilor publice.
Existenţa în cadrul primăriilor a unor departamente care să se ocupe de proiecte şi
programe europene sau atribuirea de responsabilităţi personalului în această privinţă în
primăriile mai mici sunt în măsură să faciliteze cu succes accesarea fondurilor Uniunii Europene.
Gradul de absorbţie a acestor fonduri nu a fost în nici un an, de la aderarea României la
Uniunea Europeană satisfăcător, ceea ce înseamnă că atât administraţia publică centrală cât şi
administraţiile publice locale mai au mult de lucru în acest sens.
Administraţia publică, fenomen social complex - respectiv sistem şi acţiune socială are
la bază o serie de legităţi sau principii care-i fundamentează existenţa şi modul de manifestare.
Principiile administraţiei publice reprezintă un ansamblu unitar de reguli de bază având o natură
politică, economică, socială şi juridică care determină în mod esenţial organizarea,
funcţionarea şi activitatea sistemului executiv de organe al statului. În acest sens Constituţia
României, republicată în anul 2003 prevede că „administraţia publică din unităţile
administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi
deconcentrării serviciilor publice”.
Aceste principii sunt amplu evidenţiate pe parcursul acestei lucrări fiind analizate
principalele dispoziţii cuprinse în Legea administraţiei publice locale - Legea nr. 215/2001,
republicată în anul 2007 şi modificată prin O.U.G. nr. 20/2008 şi prin Legea nr. 35/2008.
Acest act normativ, reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi
organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale. Serviciile publice din
România ating într-o mică măsură standardele europene. Din acest motiv, autorităţile publice
locale au nevoie să se modernizeze pentru a fi capabile să îmbunătăţească serviciile pe care le
oferă.
Administraţia publică ca sistem de autorităţi reprezentând puterea executivă este un
subsistem în cadrul autorităţilor statului şi, implicit, o componentă a sistemului social global. Ea
reprezintă o reunire de elemente dispuse într-o anumită structură şi supuse unor interacţiuni atât
între părţile care o compun, cât şi între ansamblul propriu-zis raportat la mediile social, politic şi
juridic în care acesta se integrează.
Studiul de faţă îşi propune o analiză a felului în care administraţiile publice locale pot
accesa fonduri europene, implementând programe de succes.
Am ales această temă de lucrare de licenţă deoarece este foarte important de ştiut cum
administraţia publică satisface interesul public accesând fonduri europene, cum administraţia
asigură organizarea executării şi executarea în concret a legilor, precum şi principiile pe care se
fundamentează administraţia publică locală.
2
 Capitolul.1. Rolul administraţiei publice centrale şi locale

1.1. Specificul administraţiei publice

Administraţia publică urmăreşte satisfacerea nevoilor generale ale colectivităţii, a

cetăţenilor acesteia, indiferent dacă activitatea desfăşurată se soldează sau nu cu un deficit,
administraţiei publice fiindu-i străină ideea de profitabilitate.
Conceptul de serviciu public trebuie perceput mai întâi, ca pe un mod de satisfacerea a
nevoilor umane, fiecărei astfel de nevoi, corespunzându-i o activitate desfăşurată de autorităţile
statului, ale judeţului, ori ale oraşului sau comunei, în beneficiul colectivităţii respective,
naţionale sau locale.
Înfiinţarea unui serviciu public este legată organic de coexistenţa celor două elemente
esenţiale, şi anume, cerinţa socială şi legea.
Putem astfel, să definim în sens larg serviciul public ca pe o activitate desfăşurată de o
autoritate administrativă sau agent public în vederea satisfacerii unui interes general.
Termenul de administraţie publică desemnează o activitate care serveşte unei finalităţi şi
care se subordonează cuiva.1
Din punct de vedere etimologic, termenul de administraţie derivă din cuvântul latin
administer , care înseamnă ajutor, slujitor şi figurativ, unealtă, precum şi din cuvântul minister,
care înseamnă a servi, a sluji2, fiind în legătură şi cu cuvântul magister, care îl desemnează pe
stăpân, pe care slujitorul trebuie să-l servească.
Termenul de administraţie este mai larg decât noţiunea de administraţie publică, care este
distinctă de administraţia particulară.
Definiţiile noţiunii de administraţie sunt numeroase şi diverse în literatura de
specialitate3, ceea ce l-a determinat pe un reputat autor să afirme că administraţia, în general, şi
administraţia publică, în special, se lasă analizată şi descrisă, dar nu se lasă definită4.
Faptul administrativ este un fapt social 5, fiind astfel o activitate care se realizează şi poate
exista numai în cadrul unei grupări sociale, fiind generat fie de diviziunea socială a muncii, fie
de evenimente apărute în viaţa colectivităţii, activitate realizată într-un sistem organizat, format
din persoane care alcătuiesc entitatea respectivă.
Administraţia publică, în accepţiunea de activitate,este guvernată de câteva principii
fundamentale.

1.2. Principiile administraţiei publice – doar enumerate

Principiul legalităţii administraţiei publice impune ca toate acţiunile care formează

activitatea acestuia, dar şi toate formele de organizare a sistemului administraţiei publice să se
întemeieze pe lege. Astfel, legea ne apare ca fiind temeiul activităţii administraţiei publice şi,
totodată, o constrângere a acestei activităţi care trebuie să se desfăşoare în limitele legii.
Astfel, potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constituţia revizuită şi republicată,
Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ceea ce face ca una dintre cele mai
importante atribuţii ale Guvernului să fie asigurarea executării legilor de către toate structurile
sistemului administraţiei publice, asupra căruia exercită o conducere generală, conform art.102
alin.(1) din Constituţia revizuită şi republicată.

1
Ioan Alexandru, Sorin Bucur, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009, p.3.
2
Gh.Guţu, Dicţionar latin-român, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012, p.25.
3
Alexandru Ioan, Administraţia publică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, p.63-64.
4
Ernst Forsthoff, Traite de droit administrative allemande, Bruxelles, 1969, p.36.
5
Ioan Alexandru, Sorin Bucur, op.cit., 2009, p 4.
3
 De asemenea, principiul legalităţii este consacrat şi în cazul administraţiei publice
locale,ca unul dintre principiile fundamentale enumerate la art.2 alin.(1) din Legea nr.215/2001 a
administraţiei publice locale.
Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice stabilite între structurile sistemului
administraţiei publice, în activitatea realizată pentru organizarea şi executarea legii.
Potrivit art.102 alin(1) din Constituţia revizuită şi republicată şi art. 1 alin(1) din Legea nr.90
/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Guvernul
exercită conducerea generală a administraţiei publice, care se realizează, în concret, fie în cadrul
unor raporturi ierarhice faţă de ministere, alte structuri subordonate etc., fie în cadrul unor
raporturi de colaborare în cazul autorităţilor administrative autonome, fie în cadrul unor raporturi
de tutelă administrativ în cadrul administraţiei publice locale.
Principiul transparenţei decizionale în activitatea autorităţilor administraţiei publice, în
raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora, a fost
consacrat prin Legea nr.52/20026.
Funcţionarea acestui principiu are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a
autorităţilor administraţiei publice fată de cetăţean, stimularea participării active a cetăţenilor la
activitatea administraţiei publice, precum şi sporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii
administraţii publice.
Principiul continuităţii impune ca activitatea administraţiei publice să se desfăşoare în
mod permanent, fără sincope, pentru că orice întrerupere a organizării şi executării legii va putea
degenera în acte de dezordine socială, dar se poate ajunge la anarhie şi la disoluţia organizării
statale din teritoriul respectiv.
Principiul operativităţii impune ca activitatea, intervenţia structurilor sistemului
administraţiei publice să se realizeze prompt, rapid, fie la cerere, fie din oficiu, pentru înlăturarea
unei stări nelegale sau anormale care poate afecta drepturile unei persoane sau interesul general
al unei activităţi.7
Principiul oportunităţii funcţionează în activitatea administraţiei publice în sensul că
structurile acesteia au libertatea să dispună de iniţiative şi de posibilitatea de a aprecia momentul
favorabil în care trebuie să intervină, pe baza şi pentru executarea legii, în concordanţă cu
interesul general al colectivităţii pe care o reprezintă.
Principiul revocabilităţii reprezintă o regulă aplicabilă actelor administrative, potrivit
căreia, mai înainte ca acestea să fi intrat în circuitul civil şi să fi produs efecte juridice, autoritatea
administrativă emitentă le poate retracta sau acestea pot fi desfiinţate de către autoritatea
administrativ ierarhic superioară celei emitente.
Principiul deconcentrării activităţii administraţiei publice este un principiu specific
activităţii administraţiei ministeriale care constă în deplasarea în unităţile administrative
teritoriale a activităţii administraţiei publice centrale. Acest principiu apare astfel formulat în art.
120 alin.(1) din Constituţie, republicată, potrivit căruia administraţia publică din unităţile
administrative - teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi
deconcentrării serviciilor publice.

1.3. Structura administraţiei publice

Cuvântul structură a intrat în limba română prin filiera limbii franceze 8, cu semnificaţia
de mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp sau a unui sistem.
Structura internă a organelor administraţiei publice.

6
Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în ,,Monitorul Oficial al
româniei”, Partea I, nr.70 din 3 februarie 2003.
7
Ioan Alexandru, Sorin Bucur, op.cit., 2009, p.52.
8
Dex, op.cit.,2012, p.901.
4
 Un organ9, sau o instituţie de administraţie publică, este format dintr-un colectiv de
oameni cu diverse atribuţii ce formează competenţa acestui organ, precum şi din mijloacele
materiale şi financiare legale.
Organizarea colectivului de oameni pe diferite compartimente de activitate: birouri,
direcţii, direcţii generale, departamente etc. reprezintă structura internă a organului respectiv al
administraţiei publice, numită şi aparatul administrativ sau organizarea internă a acestuia.
Compartimentele unui organ sau instituţie a administraţiei publice sunt grupuri compacte
de persoane unite sub o comandă unică, alcătuite în raport cu competenţele acestora în scopul
realizării eficiente a atribuţiilor stabilite.
Dispunerea relaţională a compartimentelor care formează structura internă a unui organ
sau instituţie a administraţiei publice reprezintă structura organizatorică sau organigrama
acestuia, terminologia folosită de actele normative nefiind unitară.
Totuşi, pentru ca orice persoană din colectivul organului respectiv să-şi cunoască rolul,
sarcinile şi relaţiile de supraordonare/subordonare şi colaborare, este necesar ca structura
organizatorică să fie transpusă într-un regulament de organizare şi funcţionare a instituţiei.
Structura sistemului administraţiei publice. Structura sistemului administraţiei publice
poate fi cercetată sub două aspecte: din punct de vedere funcţional şi din punct de vedere
teritorial.
Prin structura funcţională se înţelege organizarea administraţiei publice într-un sistem
construit din organe formate în raport cu competenţa lor materială şi cu domeniile şi sectoarele
de activitate în care îşi desfăşoară activitatea. Structura funcţională exprimă numărul de organe
distincte cărora li s-au încredinţat sarcinile administraţiei publice şi, totodată, exprima
repartizarea sarcinilor administraţiei publice pe elementele componente ale acesteia.10
Din acest punct de vedere, există organe ale administraţiei publice care au fost create cu
o competentă materială generală, care îşi desfăşoară activitatea în toate domeniile şi sectoarele
vieţii sociale, cum este Guvernul, spre exemplu.
Deşi se afirmă ca şi organele administraţiei locale, consiliile locale şi consiliile judeţene,
au o competenţă generală raportată la unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează, în
care competenţa Guvernului este exclusivă: domeniile relaţiilor diplomatice, apărării naţionale,
siguranţei etc.
Tot din punct de vedere al structurii funcţionale, există şi organe de specialitate, care
sunt subordonate organelor cu competenţă generală şi îşi desfăşoară activitatea potrivit unei
competenţe materiale proprii, limitată la domeniul sau sectorul de activitate pentru care au fost
înfiinţate. Asemenea organe sunt ministeriale şi alte organe centrale ale administraţiei publice,
care funcţionează şi în unităţile administrativ-teritoriale prin serviciile publice deconcentrate,
denumite generic direcţii generale, direcţii inspectorate, oficii, administraţii, comisii etc.
Structura funcţională a sistemului administraţiei publice reprezintă organizarea acestuia
în raport cu sarcinile pe care le realizează.
Prin structura teritorială se înţelege organizarea sistemului administraţiei publice în raport
cu competenţa teritorială a organelor componente şi cu teritoriul statului şi al unităţilor
administrative-teritoriale pe care acestea îşi desfăşoară activitatea. Din acest punct de vedere,
organele administraţiei publice se împart în organe centrale şi organe locale, după raza teritorială
în care pot acţiona.
Organele centrale sunt organele administraţiei publice care au o competenţă teritorială ce
include întregul teritoriu al ţării – Guvernul.
Organele locale sunt organele administraţiei publice care au o competentă teritorială ce
include doar unitatea administrativ teritorială în care acestea funcţionează.11
9
Dex, op.cit., 2012, p.727 , defineşte noţiunea de organ , în sens juridic, ca fiind un grup de persoane care
îndeplineşte o funcţie politică, socială, administrativă etc., dar şi ca fiind o instituţie politică, socială, administrativă
etc. reprezentată de aceste persoane.
10
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol I, editia a IV-a, Editura CH Beck, Bucureşti, 2005, p.216.
11
Rene Chapus, Droit Administratif general, Edition Montchrestien, 1994, Tome 1, p 188.
5
 Aşa cum rezultă din prevederile art.120 din Constituţie şi din legislaţia ulterioară
subsecvenţa acestui text constituţional, în unităţile administrative-teritoriale, administraţia
publică se realizează prin organe care funcţionează pe baza principiului deconcentrării serviciilor
publice.
Descentralizarea administrativă - autonomia locală a fost definită de legiuitor ca fiind
dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a
gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în
condiţiile legii.12

Capitolul 2. Funcţia publică şi funcţionarii publici

Art.3 alin.(1) din legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicata în M.Of. nr.123 din 20 februarie
12

2007.
6
2.1.Noţiunea de concept şi noţiunea de sarcini ale sistemului administraţiei

Conceptul de administraţie publică, aşa cum se cunoaşte în orice societate, fie ea

clasică, fie modernă, reprezintă în esenţă un instrument al statului indispensabil în atingerea unor
deziderate, a unor obiective politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului
general, prin acţiunea puterii publice.
Prin administraţie publică se înţelege ansamblul organelor care pe bază şi în executarea
legii realizează o activitate specifică. Concepută ca sistem de organizare, administraţia publică
este alcătuită dintr-o serie de elemente componente, bine structurate cu atribuţii diferite, care
conlucrează între ele.13
Normele fundamentale reglementează, în România, o administraţie publică care nu mai
este în exclusivitate o administraţie a statului, ci ea se divide în administraţia publică de stat şi în
administraţia publică locală.
Ţinând seama de întinderea domeniului de aplicare a competenţelor şi după modul de
implantare a autorităţilor administraţiei publice, aceasta se împarte în administraţia centrală şi
administraţia teritorială, în administraţia de stat şi administraţia locală, în administraţia generală
şi administraţii de specialitate.14
Potrivit prevederilor constituţionale, administraţia publică centrală are în compunerea sa,
atât autorităţi ale puterii executive, Preşedintele României şi Guvernul, în măsura în care acestea
exercită atribuţii administrative, cât şi administraţia publică centrală de specialitate.
La rândul său, administraţia publică centrală de specialitate este formată din administraţia
ministerială şi cea a organelor centrale de specialitate.
Administraţia centrală de stat se organizează şi la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale, prin servicii publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale.
Ne găsim aşadar în faţa a două structuri: administraţia de stat şi administraţia locală. Ele
sunt categorii complementare, în sensul că administraţia publică a statului român este
încredinţată unor autorităţi statale, respectiv administraţiei publice centrale de specialitate şi
serviciilor sale teritoriale, precum şi autorităţilor administraţiei autonome locale, consiliul local,
primarul, consiliul judeţean, acestea din urmă, fără a fi statale, îndeplinind rolul de a administra
interesele cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială, chiar şi în cazul în care unele dintre
ele realizează şi atribuţii statale.
Sarcinile administraţiei publice au fost definite ca îndatoriri ce revin sistemului
administraţiei publice privind înfăptuirea valorilor şi transpunerea lor în realitate în cadrul
sistemului social global. 15
Ordinea de drept este starea de legalitate, de echilibru şi de pace socială în organizarea şi
desfăşurarea activităţii publice într-un stat şi constă în respectarea tuturor normelor de
comportare generală, a regulilor de convieţuire socială, de apărare a cetăţenilor şi a integrităţii
lor, a drepturilor legitime ale acestora, precum şi a proprietăţii private şi publice.16
Sarcinile sistemului administraţiei publice, noţiunea specifică ştiinţei administraţiei, îşi
regăsesc corespondentul juridic în atribuţiile structurilor componente ale sistemului
administraţiei publice, stabilite prin actul de înfiinţare şi/sau organizare şi funcţionare.
Resursele umane, materiale şi financiare se organizează în raport cu sarcinile care
urmează să fie îndeplinite, astfel că scopul urmărit constituie criteriul activităţii şi organizării
administraţiei publice.17
Clasificarea sarcinilor organelor administraţiei publice se face din mai multe puncte de
vedere:
13
Antonie Iorgovan, op cit., Bucureşti, 2005, p.210-211
14
Emanuel Albu, Administraţia ministerială în România, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p.177 şi următ.
15
Antonie Iorgovan, op.cit., 2005, p.269
16
Iulian M. Nedelcu, Alina Livia Nicu, Drept administrative, Editura Themis, Craiova 2002, p. 122
17
Ioan Santai, Drept administrative si ştiinţa administraţiei, vol.I Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004,p.277
7
 - din punct de vedere geografic, în funcţie de teritoriul pe care se realizează, sunt
sarcini îndeplinite de structurile centrale ale sistemului administraţiei publice, pe
întregul teritoriu al ţării (ministerele), precum şi sarcini locale, care sunt îndeplinite
de organele locale ale administraţiei din unităţile administrative-teritoriale (primarii
şi consiliile locale);
- din punct de vedere al finalităţii, sarcinile administraţiei publice sunt împărţite în
sarcini politico-administrative, sarcini economice şi sarcini social-culturale, împărţite
care coincide cu clasificarea ministerelor după natura activităţii pe care o realizează.
O clasificare a organelor administraţiei publice - organe de decizie şi organe de execuţie.
Astfel, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative etc. sunt organe de decizie, în timp ce unităţile medico-sanitare, unităţile de
învăţământ, unităţile de poliţie etc. sunt organe de execuţie.18
Pornind de la conţinutul administraţiei publice că activitate, sunt formate două grupe de
sarcini care revin sistemului administraţiei publice: sarcini de conducere şi organizare şi sarcini
de prestaţie.
Sarcinile de conducere şi organizare revin mai ales ministerelor, altor organe centrale ale
administraţiei publice, precum şi autorităţile constituţionale ale administraţiei publice locale.19
Sarcinile de prestaţie ale sistemului administraţiei publice derivă din funcţia statului de a
asigura membrilor societăţii, moderne cele mai diverse servicii pentru satisfacerea nevoilor tot
mai diversificate ale acestora ele fiind de interes naţional - sarcinile de reprezentare diplomatică,
de interes local - asistenţa socială, medicală, şcolarizarea copiilor etc.
Principala funcţie deţinută de administraţia publică este aceea de organism intermediar de
execuţie.
Prevalându-se de funcţia sa de organism intermediar de execuţie, administraţia publică
poate:
- să pregătească decizii politice sau chiar să colaboreze la adoptarea lor;
- să organizeze executarea deciziilor politice;
- în unele cazuri poate să execute direct, concret, unele decizii politice;
- să asigure executarea deciziilor politice, prin convingere sau folosind forţa de
constrângere, dacă este cazul;
- să aducă la cunoştinţa autorităţilor competente toate cererile, dorinţele sau necesităţile
membrilor societăţii.
Într-un stat de drept, obiectivul administraţiei publice este acela de a asigura înfăptuirea
deciziei politice, rezultată din legi şi celelalte acte normative emise de autorităţile statului şi de
colectivităţile locale20
Putem distinge următoarele funcţii derivate exercitate de administraţia publică:
- funcţia de instrument de conservare a valorilor materiale şi spirituale ale societăţii
prin care se asigură continuitatea şi durabilitatea societăţii noastre;
- funcţia de organizare şi coordonare pentru a ne putea adapta transformărilor constante
care au loc în societate, mai ales în ceea ce priveşte structura economică a acesteia.
Pornind de la doctrina administrativă a lui Henri Fayol, care afirmă că „administrer c’est
prévoir commander et contrôler”, se observă că şi administraţia publică, în realizarea funcţiilor
sale, trebuie să prevadă şi să programeze, să organizeze procesul de execuţie, să decidă, dar şi să
pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, să coordoneze procesul de execuţie şi,
în sfârşit, să controleze întreaga activitate de punere în executare şi realizare a valorilor politice.21
Constituţia României precizează în articolul 102 alin.(1) că principala atribuţiune a
Guvernului este asigurarea realizării politicii interne şi externe a ţării şi exercitarea conducerii
18
Dumitru Brezoianu, Drept administrative şi autorităţi publice în România, Editura Metropol, Bucureşti, 1995, p.7
19
Ioan Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Actami, Bucureşti, 1998, p.446-447
20
Radu Carp, Reflecţii pe marginea statului juridic al decretelor emise de Preşedintele României, în Revista de
Drept Public, p.13
21
Emanuel Albu, Administraţia ministerială în România, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, p.102
8
generale a administraţiei publice, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament.
Legea pentru organizarea ministerelor, precum şi legea administraţiei publice locale prevăd, de
asemenea, importante atribuţiuni de organizare pentru autorităţile administraţiei publice centrale
de specialitate şi pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Relaţia administraţie-politică este fundamentală construită astfel încât să protejeze
libertatea individului în calitate de cetăţean.22 Se bazează pe axa subordonare-separare a
autorităţilor administrative şi a celor politice. Astfel, administraţia se subordonează politicii,
autorităţile administrative nedispunând de legitimitate proprie. Autorităţile administrative trebuie
să se supună celor politice, care se află în fruntea lor, în mod necondiţionat. Juristul francez
Raymond Carre de Malberg susţine idea (conformă şi cu teoria constituţională britanică) că orice
activitate subordonată autorităţilor administrative, inclusiv şeful executivului, depinde de
cerinţele enunţate de legislator23
Administraţia publică, în sens material, constituie activitatea prin care se organizează şi
execută legea până la fapta materială concretă, fiind prin aceasta strâns legată de cele trei puteri
ale statului, dar în special, de puterea executivă căreia îi revine rolul punerii în executare a legii.
Un alt aspect al relaţiei administraţie-politică îl constituie separarea autorităţilor
administrative de cele politice24.
Această separare a autorităţilor administrative şi politice este necesară şi impusă de
specializarea competenţelor, pentru protejarea cetăţenilor de eventuale abuzuri, care ar putea
determina o confuzie a rolurilor. Din acest motiv separarea administraţiei de politică este
legitimă, funcţionarii şi reprezentanţii trebuind să fie distinşi cu grijă, deoarece dacă
reprezentantul aduce o voinţă esenţială în folosirea pe care o face în limitele competenţei sale de
stat, funcţionarul deşi exercită o parte din puterea naţională nu ajunge la acelaşi grad de
iniţiativă, independentă şi liberă voinţă personală.25
Analiza funcţiilor administraţiei publice româneşti poate fi abordată şi din multiple alte
unghiuri, însă funcţia sa politică legată de existenţa statului este fundamentală deoarece în lipsa
ei, şi omul modern este greu de imaginat26

2.2. Administraţia publică locală şi centrală. sarcini , scopuri şi funcţii.

Interesele publice nu au întotdeauna aceeaşi întindere, întrucât pot exista interese

generale, ale statului, dar şi interese ale unor judeţe, după cum pot exista şi interese ale unor
comune sau a unei singure comune. Rezultă că, în stat, exista interese generale alături de
interesele judeţene şi de cele locale, între ele stabilindu-se o interdependenţă reciprocă.
La nivelul statului, alături de interesele generale se regăsesc şi interese locale, între
acestea existând o interdependenţă reciprocă, fapt ce face ca, în sfera de competenţă a dreptului
constituţional să regăsim, aşa cum spune George Alexianu, „toate regulile care fixează organele
centrale ale statului şi modul lor de funcţionare, precum şi organele de autonomie locală”.
Administraţia publică centrală, conform art.1 din Legea privind administraţia publică
locală, este totalitatea autorităţilor de specialitate ale administraţiei publice pentru satisfacerea,
sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societăţii la nivelul întregii ţări.
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate traduc în viaţă, în temeiul legii,
politica Guvernului, asigură executarea ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor lui, conduc
domeniile încredinţate şi sânt responsabile de activitatea acestora.27

22
Antonie Iorgovan, op.cit., 2005, p.393.
23
Ioan Alexandru, Tratat de administratie publica, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008, p.584
24
Ioan Alexandru, op.cit., p.582
25
Mihai T. Oroveanu, Introducere în știința administrației de stat, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1975,
p.100
26
Ioan Alexandru, op.cit., p.584
27
Marcel Waline, Droit administrative, 1963, p.7.
9
 Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate elaborează şi promovează
politici publice, exercitând controlul domeniului încredinţat de activitate şi totodată se ocupă pe
plan local de satisfacerea acelor interese ale societăţii, care nu pot fi realizate de organele
administraţiei publice locale: apărarea ţării, paza frontierei, siguranţa statului, politica externă,
alte interese de importanţă majoră.
O administraţie publică este procesul de implementare a deciziilor politice şi ale
aparatului autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi ale personalului implicat în acest
proces.
Având în vedere aspectele privind conceptul de administraţie publică locală, se poate
spune că menirea administraţiei locale în sistemul constituţional român constă , în principal, în
asigurarea realizării intereselor colectivităţilor locale, conform nevoilor şi cerinţelor exprimate
de acestea, strâns legate de specificul unităţii administrative - teritoriale de care ele aparţin.28
Raportat la instrumente concrete, la domeniile de activitate, ce au la îndemână
autorităţilor administraţiei publice locale pentru realizarea acestor deziderate şi îndeplinirea
efectivă a rolului stabilit de constituent, autorităţile alese exercită următoarele funcţii:
 funcţia de creare şi dezvoltare a democraţiei locale şi a vieţii politice locale;
 funcţia de garant al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor pe
plan local;
 funcţia de limitare a puterii guvernanţilor pe plan local şi a transferării puterii locale către
societatea civilă;
 funcţia de organizare a serviciilor publice de interes local, prin satisfacerea nevoilor şi
intereselor locale;
 funcţia de organizare a executării şi executarea în concret a legii, prin asigurarea
realizării interesului general în plan local şi armonizarea acestuia cu cel local;
 funcţia economico-financiară (administrare a patrimoniului local şi stabilirea de impozite
şi taxe locale)
În schimb, administraţia publică centrală, execută sarcini administrative generale care
servesc îndeplinirii funcţiilor acestuia, şi anume:
 participarea la elaborarea politicilor publice şi actelor normative, precum şi monitorizarea
şi evaluarea acestora;
 coordonarea, controlul şi supravegherea domeniului încredinţat;
 aplicarea actelor normative;
 controlul de stat;
 prestarea serviciilor publice;
 administrarea patrimoniului de stat.
Administraţia publică centrală exercită şi alte sarcini administrative delegate de
Guvern, în condiţiile legii.
Administraţia publică centrală de specialitate este responsabilă, în condiţiile legii, în faţa
Parlamentului prin răspunderea politică a Guvernului, ca urmare a votului de încredere acordat
de către acesta cu prilejul învestiturii, fiecare membru al Guvernului răspunde politic în mod
solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
Autorităţile administraţiei publice centrale funcţionează într-un sistem unic în baza
subordonării instituţionale şi funcţionale şi a supravegherii din partea organului ierarhic superior.

2.3. Funcţia publică

În doctrina contemporană s-a arătat că ,,funcţia în cadrul organelor administraţiei publice

poate fi definită ca un ansamblu de atribuţii stabilite prin lege sau prin actele juridice emise pe
bază şi în executarea legii, atribuţii pe care le îndeplineşte o persoană fizică angajată într-un
Emanuel Albu, Drept administrativ și știința administrației, partea a-II-a, Editura Fundației "România de Mâine",
28

București, 2006 , p.8.

10
organ al administraţiei publice şi care are abilitatea legală de a îndeplini acele atribuţii ale
administraţiei publice”.29
Prin funcţia publică se poate înţelege o situaţie juridică a persoanei fizice, investită, legal,
cu atribuţii în realizarea competenţei unei autorităţi publice, ce constă în ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor care formează conţinutul juridic complex al relaţiilor dintre persoană juridică
respectivă şi organul care l-a investit.
Definiţia legală a funcţiei publice este dată de art. 2 alin(1) din Legea nr. 188/1999,
republicată,30 potrivit căruia ,,funcţia publică reprezintă ansamblul realizării prerogativelor de
putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile
administrative autonome”.
Noţiunea de funcţie publică este susceptibilă de două sensuri:
- într-un sens larg, noţiunea de funcţie publică include funcţia publică exercitată în cadrul
oricărui organ al statului, indiferent cărei puteri îi aparţine: legislativă, executiv-administrativa
sau judecătorească.
- într-un sens restrâns, noţiunea de funcţie publică se referă în mod exclusiv la funcţia
publică administrativă.
Funcţia publică administrativă se exercită preponderent în activitatea organelor
administraţiei publice centrale şi locale, dar poate fi identificată şi în activitatea organelor
legislative şi a organelor de justiţie în cazul realizării unor atribuţii executiv-administrative
legate de organizare şi funcţionarea acestor autorităţi publice.

2.4. Trăsăturile caracteristice ale funcţiei publice

Trăsăturile caracteristice ale funcţiei publice sunt următoarele:

- este o situaţie juridică reglementată legal, în sensul că atât drepturile, cât şi obligaţiile
care formează conţinutul acesteia sunt prestabilite pe cale unilaterală, prin norme
juridice, de către organele administraţiei publice.
- reprezintă un ansamblu complex de drepturi şi obligaţii conferite titularului ei, care
capătă un adevărat statut propriu şi participa la realizarea competenţei organului
administraţiei publice din care face parte.
- are un caracter propriu, în sensul că aparţine numai celui anume investit în cadrul
unui organ al administraţiei publice.
- are un caracter continuu, în sensul că existenţa drepturilor şi obligaţiilor care
formează conţinutul său durează atâta timp cât durează o competenţă a organului
administraţiei publice pe care funcţionarul public o realizează, fără intermitente.
- are un caracter obligatoriu, în sensul că exercitarea drepturilor şi îndeplinirea
obligaţiilor care formează conţinutul său nu reprezintă o facultate sau o posibilitate la
aprecierea titularului funcţiei, care este obligat să intervină, din oficiu sau la cerere,
potrivit competenţei sale.
Drepturile şi obligaţiile care formează conţinutul funcţiei publice sunt exercitate în regim de
putere publică. Astfel, în cadrul unui organ al administraţiei publice, în care există o multitudine
de funcţii, vor putea fi diferenţiate funcţiile publice care sunt exercitate în regim de autoritate, de
putere publică, de funcţiile nepublice, care sunt exercitate la nivelul compartimentelor
funcţionale ( secretariat, registratura, juridic, contabilitate etc.) comune tuturor organelor
administraţiei publice. Aceste din urmă funcţii sunt exercitate în baza unor contracte de muncă şi
nu sunt legate de exerciţiul puterii publice.

2.5. Îndatoririle funcţionarilor publici

29
Alexandru Negoiţǎ, Drept administrativ, Editura Sylvi,Bucureşti,1998 p.95
30
Republicata în ,,Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
11
Îndatoririle pe care funcţionarii publici le au sunt enumerate la art. 43-49 din Statut:
- obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism ,
imparţialitate şi în conformitate cu legea;
- obligaţia să se abţină de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau
juridice ori prestigiul Corpului funcţionarilor publici;
- obligaţia funcţionarilor publici de conducere de a sprijini propunerile şi iniţiativele
motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii;
- obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică în relaţiile de serviciu;
- obligaţia de a nu ocupa funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere ale
partidelor sau organizaţiilor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează
pe lângă acestea;
- obligaţia înalţilor funcţionari publici de a nu fi membri ai partidelor sau organizaţiilor
politice sau ai fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă acestea;
- obligaţia să se abţină de la exprimarea sau manifestare publică a convingerilor şi
preferinţelor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin şi să nu participe la activităţi
politice în timpul programului de lucru, precum şi să nu facă din organele de conducere
ale partidelor politice;
- obligaţia de a răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce le revin
din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;
- obligaţia de a se conforma dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, având, însă,
dreptul să refuze, în scris şi motivat, dispoziţiile pe care le consideră nelegale, cu
obligaţia de a informa pe superiorul ierarhic celui care i-a dat dispoziţia respectivă;
- obligaţia de a păstra secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în
legătură cu faptele, documentele şi informaţiile de care iau cunoştinţă în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, cu excepţia celor de interes public;
- obligaţia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el
sau pentru alţii, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;
- obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese, la numirea în funcţia
publică sau la încetarea raportului de serviciu, precum şi de a le actualiza anual, potrivit
legii;
- obligaţia de a le rezolva întocmai şi la timp lucrările repartizate de către superiorii
ierarhici, funcţionarilor publici fiindu-le interzis să primească direct cereri care intră în
competenţa lor sau să intervină pentru soluţionarea unor astfel de cereri;
- obligaţia de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.

2.6. Răspunderea funcţionarilor publici

Funcţionarul public, la fel ca orice alt cetăţean, are obligaţia să respecte normele juridice,
cuprinse în legi şi în alte acte normative, iar în caz contrar va fi atrasă răspunderea sa juridică.
Dar, având în vedere calitatea şi statutul său de funcţionar public, spre deosebire de
celelalte subiecte de drept, răspunderea sa juridică va putea fi angajată în raport cu două categorii
de fapte, după cum acestea au fost săvârşite sau în legătură cu calitatea sa sau în exercitarea
atribuţiilor de serviciu.
Astfel, pentru faptele săvârşite în afară exercitării atribuţiilor de serviciu şi fără ca acestea
să aibă legătură cu calitatea şa sau să aducă atingerea prestigiului autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarul public va răspunde în condiţiile dreptului
comun, potrivit principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

12
 Dar, faptele comise de acesta în exercitarea de serviciu sau în legătură cu acestea, ori care
aduc atingerea prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoare activitatea, vor
angaja răspunderea funcţionarului public în forme specifice.31
Având în vedere această din urmă categorie de fapte, art.75 din Legea nr. 188/1999,
republicata, prevede ca încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de
serviciu atrage răspunderea disciplinară, răspunderea contravenţională, răspunderea civilă sau
răspunderea penală, după caz, în raport cu faptele săvârşite.
Abaterile disciplinare - Art. 77 din Legea nr. 188/1999, republicată, enumeră limitativ
faptele care constituie abateri disciplinare: întârzierea sistematică; neglijenta repetată în
rezolvarea lucrărilor; absenţe nemotivate de la serviciu; nerespectarea în mod repetat a
programului de lucru;
intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal; nerespectarea
secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter; manifestări care aduc
atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic; refuzul de a
îndeplini atribuţiile de serviciu; încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,
incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii în actele normative din domeniul funcţiei
publice şi funcţionarilor publici.
Condiţiile răspunderii disciplinare sunt, în general, cele ale oricărei forme de răspundere
juridică, dar cu anumite particularităţi:
- trebuie să existe o abatere disciplinară, adică o faptă ilicită prevăzută de lege,
comisivă sau omisivă, care să aducă atingere relaţiei sociale protejate ,bună activitate a autorităţii
sau instituţiei publice;
- urmarea săvârşirii faptei ilicite trebuie să reprezinte o perturbare a desfăşurării
normale a activităţii autorităţii sau instituţiei publice ori o atingere adusă prestigiului acesteia;
- între fapta ilicită săvârşită şi urmărea produsă trebuie să existe o legătură de
cauzalitate, în sensul că rezultatul perturbator al activităţii este efectul faptei ilicite cauzatoare a
acestuia;
- funcţionarul public trebuie să fi acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei sau a culpei,
iar în favoarea acestuia nu operează un caz de exonerare de răspundere (cazul fortuit, stare de
necesitate etc.).
Sancţiunile disciplinare. În situaţia în care sunt întrunite, cumulativ, toate elementele
răspunderii disciplinare, funcţionarului public i se va aplica una dintre sancţiunile disciplinare
enumerate la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicata: mustrarea scrisă; diminuarea
drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; suspendarea dreptului de avansare
în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţie publică pe o perioadă de la 1 la 3
ani; retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradare în funcţia publică pe o perioadă de
până la un an; destituirea din funcţia publică.
Răspunderea disciplinară, ca formă a răspunderii juridice este guvernată de următoarele
principii de drept:
- principiul legalităţii, în sensul că răspunderea disciplinară nu poate opera decât în
cazurile prevăzute în mod expres de lege ( art. 77 alin(2) din Legea nr. 188/1999, republicată)
- principiul prezumţiei de nevinovăţie;
- principiul unicităţii răspunderii disciplinare;
- principiul proporţionalităţii răspunderii;
- principiul celerităţii şi operativităţii tragerii la răspundere disciplinară;
- principiul garantării dreptului la apărare;
- principiul contradictorialităţii procedurii de cercetare prealabilă.
31
Mihai T. Oroveanu, Introducere în știința administrației de stat, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1975,
p.97

13
 De menţionat că aceste principii stau şi la baza activităţii comisiilor de disciplină care
funcţionează în cadrul autorităţii sau instituţiei publice potrivit H.G. nr. 1344/2007.32
Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente
în exercitarea atribuţiilor ce le revin, care se constituie în cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii
publice, prin act administrativ al conducătorului acesteia, având competenţa de a analiză faptele
funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin
individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.
Procedura cercetării administrative şi a aplicării sancţiunii - Aplicarea sancţiunii
disciplinare se realizează, fie în mod direct de către persoana competentă - în cazul sancţiunii cu
mustrarea scrisă, prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a), fie de către persoană competentă, la
propunerea comisiei de disciplină, după efectuarea unei cercetări prealabile administrative.
Procedura cercetării administrative este reglementată, cu caracter general, în art. 30-33
din H.G. nr. 1344/2007. Etapele cercetării administrative sunt reglementate detaliat în art. 39-47
din H.G. nr. 1344/2007.
Actul administrativ de sancţionare se comunică potrivit regulilor stabilite prin art. 50
alin( 5) din H.G. nr. 1344/2007, iar funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară
aplicată o poate contesta , în condiţiile legii, la instanţă de contencios administrativ competentă.
Răspunderea contravenţională a funcţionarilor publici este angajată în cazul în care
aceştia au săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.
Faptele care constituie astfel de contravenţii nu mai sunt enumerate în Statutul
funcţionarilor publici sau în Statutele unor categorii speciale de funcţionarii publici, ele fiind
reglementate prin legi, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, ale consiliilor locale şi judeţene.
În principiu, constatarea şi aplicarea sancţiunii contravenţionale se fac de către şefii de
servicii şi de direcţii împuterniciţi de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
Răspunderea civilă a funcţionarilor publici este o formă de răspundere publică specifică
acestei categorii de subiecte de drept pentru care se cere îndeplinirea cumulativă, pe lângă
condiţiile prevăzute de dreptul comun, a celor două condiţii speciale:
- fapta trebuie să reprezinte o încălcare a îndatoririlor de serviciu;
- persoana trebuie să aibă calitatea de funcţionar public.
Această formă de răspundere stabilită în sarcina funcţionarilor publici este o formă
specifică a răspunderii delictuale prevăzute de art. 998 din Codul civil, potrivit căruia orice faptă
a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greşeală s-a produs , să-l
repare.
Potrivit art. 84 din Legea nr. 188/1999, republicata, răspunderea civilă a funcţionarului
public se angajează:
- pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în
care funcţionează;
- pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
- pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor
terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Repararea pagubelor produse în dauna autorităţii sau instituţiei publice se dispune prin
emiterea de către şeful acesteia a unui act administrativ, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubei şi prin asumarea unui angajament de plată al funcţionarului public.33
Noţiunea de funcţionar public , în sensul Legii nr. 188/ 1999, republicata , diferă de
noţiunea de funcţionar public definită de art . 147 alin(1) din Codul penal, potrivit căruia ,, prin
funcţionar public se înţelege orice persoană care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu,
indiferent cum a fost invesitită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei
unităţi dintre cele la care se referă art. 145, precum şi de noţiunea de funcţionar se înţelege

32
H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, publicată în ,,
Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 768 din 13 octombrie 2007.
33
Ioan Vida , Puterea executivă şi administraţia publică, Ed. R.A.Monitorul Oficial,Bucureşti-1994,p.141
14
persoana menţionată în alin. i, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul
unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.
Faptele comise în această calitate specială sunt infracţiuni de serviciu sau în legătură cu
serviciul ori alte categorii de infracţiuni specifice exercitării sau în legătură cu exercitarea unei
funcţii publice.
De asemenea, exista reglementări speciale vizând funcţionarii publici, altele decât Codul
penal, precum Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie34, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României35 etc.
Legea nr.188/1999, republicată, s-a ocupat de clarificarea situaţiei funcţionarului public
în faza cercetării penale şi judecătoreşti, până la intervenirea unei hotărâri definitive.
Astfel, potrivit art. 86 alin (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, în cazul în care
funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor
prevăzute la art. 54 lit. h.), persoana care are competenţa legală de numire în funcţie publică va
dispune suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine.
Dacă funcţionarul public este condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de art. 54 lit.
h) din Legea nr. 188/1999, republicată , măsura suspendării din funcţie se transformă în măsură
încetării de drept a raportului de serviciu, potrivit art. 98 ( alin. 1) lit. f) din lege.
Această măsură va atrage şi eliminarea din Corpul funcţionarilor publici şi pierderea
tuturor drepturilor dobândite în carieră.

Capitolul 3. Studiu de caz - proiecte şi programe implementate la primăria

Valea Moldovei

3.1. Prezentarea primăriei Valea Moldovei ca unitate administrativ teritorială

Comuna Valea Moldovei este situată în partea de NE a României, în judeţul Suceava,

fiind alcătuită din cele două sate, Valea Moldovei şi Mironu.
Poziţia matematică este dată de coordonatele geografice: 25 o55’ longitudine E Şi
47 30 latitudine N.
o ’

34
Legea nr. 78/2000, publicata in ,, Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr.219 din 18 mai 2005
35
Legea nr. 86/2006, publicata in ,,Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006.
15
 Comuna Valea Moldovei este situată în bazinul mijlociu al râului Moldova, pe partea
dreaptă a văii Moldovei, imediat în aval de ieşirea sa din Carpaţii Orientali, la contactul Munţilor
Stânişoarei cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice şi cu Podişul Sucevei.
Administrativ, comuna Valea Moldovei (fig. 1) aparţine judeţului Suceava fiind
aşezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu
Cîmpului, la N-E cu comunele Păltinoasa, Drăgoieşti şi Cornu Luncii, la S-E cu comunele
Slatina şi Mălini şi la N-V cu teritoriul oraşului Gura Humorului.

Fig. nr. 1. Teritoriul comunei Valea Moldovei,în cadrul judeţului Suceava şi în cadrul României

Istoric. După un document despre care se vorbeşte în monografia Bucovinei (Die Bukowina 36,
Czernowitz 1899) — comuna Valea - Seacă din judeţul Câmpulung ar exista ca sat încă înainte
de anul 1453.37 După întemeierea Mănăstirii Slatina de către Alexandru Lăpuşneanu în anul
1558, Valea Seacă şi Mironu trec în proprietatea mănăstirii, iar apoi în timpul stăpânirii austriece
şi ulterior desfiinţării iobăgiei, prin anii 1876-1878, moşia a fost vândută boierului Victor
Stârcea38.
În timpul boierului Stârcea au fost aduşi de către arendaşii moşiei oameni din Ardeal
pentru muncă, care erau agricultori şi crescători de animale, în special oi.
În perioada stăpânirii austriece (1876-1878) au fost colonizaţi germanii, repatriaţi apoi în 1941.
Numele iniţial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seacă, nume dat după denumirea
pârâului ce străbate satul de la vest la est.39
Numele nou de Valea Moldovei, a fost dat în 1967, după noua împărţire administrativ
teritorială.
Satul Mironu – component al comunei îşi are numele de la un locuitor numit Miron,
meşter fierar, aşezat în zona centrală a satului actual. Se pare că primul locuitor a fost numit
„Ivan”, probabil venit din Putna, (probabil huţan) de la care vine numele de familie Ivanovici.

36
„Die osterreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild“ („Monarhia austro-ungară în cuvinte şi
imagini“), volumul Die Bukowina, Czernowitz, 1899 scris de George de Catargi
37
Teodor Balan, Documente bucovinene, vol. VI
38
Timu D. - Monografia comunei Valea –Seacă din judeţul Cîmpulung , 1939, Tipografia Societăţii „Şcoala
Română” Cîmpulung Moldovenesc, p.15
39
Timu D. Op.cit. p.23
16
 Aici au fost aduşi ţigani lingurari din Muntenia pentru a lucra pe moşia arendaşilor,
dar astăzi majoritatea ţiganilor sunt muzicanţi.
Relieful. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unităţi de relief:
Platforma Moldovenească (şesul Moldovei) şi Subcarpaţii Moldovei (Obcina Voroneţ) .
Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova şi 970 m Dealul Moara Dracului40.
Clima. Factorii genetici ai climei (suprafaţa activă subiacentă, radiaţia solară, circulaţia
atmosferică) impun un climat temperat continental, uneori cu nuanţe excesive datorită
influenţelor ce vin din est.
Hidrografia. Râul Moldova ca arteră hidrografică principală, curge la limita estică a teritoriului
comunei, având direcţia N-V şi S-E. În această zonă primeşte doi afluenţi: Bălcoaia şi Suha
Mică.
Suprafaţa totală a comunei este de 2.817 ha, din care 125,7 ha reprezintă suprafaţa vetrelor de
sat, suprafaţa agricolă reprezintă 1.183 ha, 970 reprezintă suprafaţa de pădure. Pădurile ocupă
34,44% din suprafaţa totală a teritoriului comunei Valea Moldovei .
Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt : solurile brune, argilo-aluviale.
Populaţia comunei Valea Moldovei număra în anul 2012, 3.906 de locuitori din care: în
satul Valea Moldovei 1.510 de locuitori şi în satul Mironu 2.369de locuitori . Raportat la
numărul de locuitori comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale mijlocii
ale ţării.
Din analiza datelor statistice se constată o creştere uşoară a populaţiei în ultimii 21 ani –
creştere dată de componenta de creştere a satului Mironu.

3.1.1. Condiţiile dezvoltării economice – resurse

Agricultura constituie baza activităţii productive a populaţiei comunei, fapt care

determină orientarea eforturilor de modernizare cu prioritate spre această ramură de
activitate.Structura suprafeţelor de teren din comuna Valea Moldovei se prezintă astfel: din
totalul de 2.382 ha teren, pădurile cuprind 970 ha, terenul agricol 1.183 ha, din care: 853 ha
teren arabil, 243 ha păşuni, 81 ha fâneţe şi 6 ha livezi.
Creşterea animalelor constituie activitatea de bază a agricultorilor comunei Valea
Moldovei.
Tabelul. nr.1.Gruparea gospodăriilor în funcţie de suprafaţa de teren deţinută (2012) .
SUPRAFAŢA Nr. gospodării %
până la 0,5 ha 141 23
0,5 – 1 ha 224 36
1 – 2 ha 158 26
2 – 3 ha 58 10
peste 3 ha 28 5

Silvicultura. Având în vedere că pădurile ocupă o suprafaţă însemnată din teritoriul

comunei şi anume 970 ha , adică 36,60 % din suprafaţa comunei , activitatea în domeniul
silviculturii, constând în: paza, conservarea şi protecţia fondului forestier , efectuarea lucrărilor
de împădurire, îngrijirea arboretelui, exploatarea şi valorificarea produselor lemnoase, constituie
o preocupare permanentă în teritoriu.
Industria. În comuna Valea Moldovei activităţile economice de tip industrial sunt slab
reprezentate, deoarece profilul economic al comunei este în cea mai mare parte de tip agrar în
paralel cu activitatea economică tradiţională din zonă, exploatarea şi prelucrarea primară a
lemnului.

40
Brânduş, C., Grasu, C. – Valea Moldovei, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1991, p.46

17
 Pe teritoriul comunei funcţionează 25 Societăţi Comerciale, 15 având ca obiect de
activitatea tăierea şi rindeluirea lemnului în gatere.

3.1.2. Instituţii publice doar enumerate

Şcoala Valea Moldovei de azi este compusă din două corpuri de clădire. Primul corp şi
cel mai vechi în care funcţionează trei grupe de grădiniţă datează din anul 1907. Al doilea corp –
corpul principal este la rândul său alcătuit dintr-o primă parte construită în 1913/1914 la care s-a
adăugat o aripă în 1973. Şcoala Mironu este construită în 1923.
Biserica. Actuala biserică ortodoxă a fost zidită de arendaşul moşiei mănăstirii Slatina, Panait
Bontăş, în anii 1817-1820 pe cheltuiala sa proprie. Înainte de această biserică zidită din
cărămidă şi piatră a existat o altă biserică construită din lemn în livada casei parohiale. După
1989 se începe construcţia la biserica din satul Mironu, în care se ţin slujbe din 1998.
Primăria – Consiliul Local.
Primăria a funcţionat în spaţiul clădirii Căminului Cultural până în 2008 când a fost pus
în funcţiune un sediu nou, modern.
Căminul Cultural (are o sală de spectacole, adăposteşte biblioteca comunală, centrul PAPI (Punct
de Acces Public la Informaţie). Biblioteca comunală este dotată cu 6.000 volume de carte.

3.1.3. Elemente de sistematizare

Reţeaua de transporturi. Localităţile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între
ele prin drumul judeţean 177 C (fig. 45). Legătura cu comuna Capu Cîmpului (reînfiinţată în
noiembrie 2003), şi cu oraşul Gura Humorului (situat la distanţa de 18 Km de centrul comunei)
şi municipiul Suceava (situat la distanţa de 56 Km de centrul comunei) se face pe D.J. 177 C. Pe
acelaşi drum şi în continuare pe D.J. 209 C se face legătura cu municipiul Fălticeni, situat la
distanţa de 30 Km de comună.
Legătura între D.J. 177C şi D.J.209 (spre Gura Humorului şi Suceava) se face peste râul
Moldova pe Podul Izvor, iar cu D.N. 17 (spre Fălticeni) pe Podul Berchişeşti. Legătura între
comuna Valea Moldovei şi cele două comune învecinate în partea de S-E, Mălini şi Slatina, se
face pe drumuri comunale, pietruite, ce constituie o altă cale rutieră spre municipiile Fălticeni şi
Suceava.
Nevoile de transport ale locuitorilor comunei sunt satisfăcute cu mijloace de transport în comun
– autobuz pe distanţa Valea Moldovei – Gura Humorului – cinci curse pe zi, cu mijloace de
transport proprietate personală – autoturisme, în număr de 110 în 2008.
Pentru nevoi de transport mărfuri se găsesc înmatriculate 19 autocamioane. De asemeni
pentru transport mărfuri, persoane se folosesc şi mijloace cu tracţiune animală - căruţele în
număr de 304.
Reţeaua de comunicaţii. În prezent comuna este racordată la reţeaua telefonică având
centrală digitală proprie, cu perspectivă de racordare a întregii localităţi.
Prin proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere - comunitatea Valea Moldovei a fost racordată la
reţeaua de comunicaţii prin fibră optică cu acces la Internet în patru centre de interes:
Primăria; Biblioteca Comunală; Punctul de Acces Public la Informaţie; Şcoala.
Reţeaua de alimentare cu apă. Comuna dispune de reţea de distribuţie a apei potabile de
15 Km realizată din surse de finanţare externă şi prin fonduri structurale – P.N.D.R. – Măsura
322, a fost aprobat şi este în curs de punere în execuţie instalaţia de canalizare şi staţia de epurare
precum şi asfaltarea a 7 Km de drum (program integrat). Racordate la reţea sunt 482 gospodării,
volumul lunar consumat este de 25.000 m3 apă.
Reţeaua energetică. Din cele 1.085 gospodării, sunt racordate la reţeaua electrică 893.
Lungimea reţelei electrice este de 20 de Km şi cuprinde 4 posturi de transformare. Acţiunea de
electrificare a localităţii s-a încheiat în anul 1969. Din cele 202 locuinţe ale minorităţii rrome
doar 50% au branşament la reţea.
18
 Încălzirea locuinţelor se face cu sobe cu lemne – în anul 2012 existând doar 15
gospodării care foloseau centrale termice pe lemne şi dintre instituţii doar Primăria

3.2. Prezentarea primăriei comunei Valea Moldovei.

Primăria comunei Valea Moldovei funcţionează în baza legii 215/2001, cu modificările şi

completările ulterioare, având o activitate de interes public. Primăria a fost înfiinţată în jurul
anului 1850, data exactă nefiind cunoscută.
Primăria comunei Valea Moldovei este instituţia publică cu activitate permanentă, care
duce la îndeplinire, efectiv, hotărârile Consiliului Local, soluţionează problemele curente ale
colectivităţii locale şi se constituie din: primar, viceprimar, secretarul comunei şi aparatul
propriu al Consiliului Local. Primăria Comunei Valea Moldovei efectuează direct sau prin
subcontractanţi servicii de administraţie publică locală destinate să satisfacă necesităţile,
aşteptările şi cerinţele cetăţenilor şi ale altor părţi interesate.
Misiunea primăriei este de a stimula şi sprijini creşterea prosperităţii comunei Valea
Moldovei şi a bunăstării cetăţenilor acesteia. Obiectivul general al primăriei ţinteşte dezvoltarea
economică a comunei.
  Activitatea de prestări de servicii de administraţie publică locală este de regulă
reglementată în legi şi hotărâri la nivel naţional, precum şi prin hotărâri ale organelor de
conducere ale organizaţiei.
Primăria comunei reprezintă o structură funcţională constituită din Primar, viceprimar,
secretar şi aparatul propriu de specialitate al Primarului comunei Valea Moldovei, care duc la
îndeplinire Hotărârile Consiliului Local al comunei Valea Moldovei şi dispoziţiile Primarului.
Conform legislaţiei româneşti, prin legea 215 / 2001 a Administraţiei Publice Locale (actualizată
prin Legea 286/2006), comuna Valea Moldovei este persoana juridica care are un patrimoniu, un
buget propriu şi hotărăşte în ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitând
în condiţiile legii, autoritatea publică în Comuna Valea Moldovei. Autorităţile publice locale
sunt Primarul – ca autoritate executivă, şi Consiliul Local – ca autoritate deliberativă.
Aparatul de lucru al Primarului Comunei Valea Moldovei este format din entităţile
funcţionale stabilite prin organigrama aparatului propriu de specialitate aprobată prin Hotărâre a
Consiliului Local al comunei Valea Moldovei şi cuprinde următoarele compartimente:
contabilitate, urbanism, fond funciar, agricol, gospodăresc, mediu, asistenţă socială, reţeaua
electronica locală, înfiinţată în cadrul proiectului ,,Economia Bazată spre Cunoaştere,, finanţată
de Banca Mondială, Obiectivul final al unei economii bazate pe cunoaştere este creşterea
produsului intern brut, prin investiţia în capitalul uman care, cu ajutorul tehnologiei informaţiei
şi al instruirii, învaţă să genereze şi să exploateze Cunoaşterea. Principalele procese derulate în
activitatea instituţiei sunt următoarele:
 Administrarea bunurilor din patrimoniul comunei (clădiri, terenuri, etc.);
 Furnizarea serviciilor de utilitate publică;
 Colectarea şi utilizarea taxelor locale, administrarea bugetului local conform nevoilor
locale;
 Coordonarea dezvoltării prin servicii de urbanism şi amenajarea teritoriului, control şi
disciplină în construcţii;
 Servicii sociale şi autoritate tutelară;
 Stare civilă;
 Agricol;
 Sprijinirea dezvoltării durabile locale prin instrumente economice, sociale, de mediu,
culturale, educaţionale, etc.;
 Orientarea şi informarea cetăţeanului;
 Organizarea şi derularea colaborării cu alte instituţii;
 Administraţie internă şi personal.
19
 În exercitarea activităţilor, Primăria comunei Valea Moldovei angajează personal,
achiziţionează şi utilizează produse / servicii / lucrări.
În principal, veniturile primăriei sunt formate din taxele şi impozitele percepute populaţiei
comunei şi persoanelor juridice care au sediul în localitatea Valea Moldovei şi care îşi desfăşoară
activitatea pe raza comunei.
Primăria comunei Valea Moldovei are 18 de angajaţi, dintre care 2 demnitari, o funcţie de
conducere, şi 16 funcţii de execuţie. Dintre cei  16 angajaţi cu funcţii de execuţie, 8 sunt
funcţionari publici, iar 8 reprezintă personal contractual. Dintre funcţiile de execuţie, 2 persoane
sunt angajate cu jumătate de normă. De asemenea, Consiliul Local este format din 12 consilieri.
Primăria comunei îşi desfăşoară activitatea într-o clădire din centul comunei, care are 10 birouri,
şi o sala de şedinţe. Încă două birouri din vecinătate sunt ocupate temporar cu activităţi de
consultanţă agricolă. Din punct de vedere al echipamentelor, primăria deţine un număr de 9
calculatoare, 8 imprimante, 2 fax, 2 copiator. Primăria are în dotare şi, un tractor, un
buldoexcavator, şi alte echipamente şi utilaje.
Serviciul Public de Interes Local al comunei Valea Moldovei (SPIL) a fost înfiinţat prin
hotărâre a Consiliului Local Valea Moldovei în anul 2005, fiind compus din 5 persoane
(muncitori necalificaţi) şi un şef serviciu (viceprimarul). SPIL nu are personalitate juridică
proprie, aflându-se în subordinea Consiliului Local al comunei Valea Moldovei. Domeniul de
activitate al SPIL este paza, dar şi lucrările de reparaţii, întreţinere şi salubrizare necesare la
nivelul întregii comune, gestionare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în comună.
Angajarea personalului serviciului public se face pe baza dispoziţiilor de repartizare a AJOFM
Satu Mare.
Proiecte investiţii finalizate în 2009 - 2014 şi în derulare:
1. Proiect integrat M322. Proiectul integrat a cărui sursă de finanţare este P.N.D.R. Axa III.
Măsura 322, proiect aprobat şi demarat în 29.06.2009 cu termen de finalizare 20.06.2011.
Proiectul cuprinde cinci acţiuni:
 A. Reţele de canalizare menajeră şi Staţie de epurare.
 B. Modernizare drumuri comunale în comuna Valea Moldovei.
 C. Serviciul public de întreţinere drumuri comunale şi deszăpezire şi achiziţionarea unui
utilaj multifuncţional.
 D. Înfiinţare Muzeu al păstrării tradiţiilor locale.
 E. Înfiinţarea unui Centru pentru informare şi sensibilizarea persoanelor victime ale violenţei
în familie.
 Valoarea proiectului: 2 milioane euro
2. Sistem de colectare selectivă a deşeurilor. Proiect realizat din fonduri PHARE , implementat la
nivel de comună. Prin acest proiect se realizează colectarea deşeurilor la nivel de comună.
3. Construcţie grădiniţă în satul Mironu;
4. Modernizare stadion comuna Valea Moldovei;
5. Nici un copil invizibil, proiect în parteneriat cu UNICEF Romania;
Funcţionarea aparatului Primăriei are la baza structura organizatorică prezentată în organigramă.

Figura.nr.2. Organigrama Primăriei Valea Moldovei

Tipul activităţilor principale actuale (similar identificării pe coduri CAEN) desfăşurare de APL
Valea Moldovei sunt:
 8411 servicii de administraţie generale;
 8510 învăţământ preşcolar;
 8520 învăţământ primar;
 8531 învăţământ secundar general;
 8559 alte forme de învăţământ – ”Centru de formare profesională competenţe
informatice”;
 9101 activităţi ale bibliotecilor;
20
Tipul activităţii noi (aferente unor investiţii):
 4221 alimentare cu apă;
 3811 serviciul de salubritate;
3.2.1. Analiza SWOT - Comuna Valea Moldovei
SWOT – factori fizico - geografici
Puncte tari
- forme de relief cu potenţial turistic - râul
Moldova, Subcarpaţii, suprafaţă mare de
pădure
- fauna pădurilor – mistreţi, iepuri,căprioare,
vegetaţie diversă
Oportunităţi
- tendinţa generală de dezvoltarea turismului
rural
- preocupările UE pentru mediu
- aplicarea din ce în ce mai riguroasă a
legislaţiei de mediu
SWOT – populaţie
Puncte tari
- spor natural pozitiv pe ansamblu comună,
susţinut de valorile mari din satul Mironu
- indicele de îmbătrânire al populaţiei cu
valori sub media pe ţară
- indice de înnoire a forţei de muncă pozitiv
- rata natalităţii în medie de 20 la mie în
ultimii 10 ani
Oportunităţi
- campaniile mass-media de educare privind
planificarea familială
- programele externe de tip POS DRU
SWOT –locuire
Puncte tari
- majoritatea locuinţelor cu patru camere şi
anexe gospodăreşti în satul Valea Moldovei
- majoritatea locuinţelor sunt în proprietatea
locatarilor
- locuinţe din materiale durabile
- media în ultimii 10 ani este de aprox. 12 case
noi pe an
- interesul şi sprijinul administraţiei locale
acordat cetăţenilor pentru construcţia de
locuinţe
21
Puncte slabe
- cele mai apropiate centre urbane mari –
Suceava(50Km), Fălticeni la peste 30 Km
- absenţa căilor de acces feroviare
- legăturile rutiere cu centrele urbane sunt
asfaltate parţial
Ameninţări
- comunităţi vecine cu potenţial fizico -
geografic superior, ofertă de turism
- interes extern scăzut pentru zonă
- factori de risc natural semnificativi
Puncte slabe
- rata mortalităţii se menţine în jurul valorii
de 5 la mie
- natalitatea în satul Mironu a depăşit în unii
ani 50 la mie
- mortalitate infantilă mare în satul Mironu
- migraţia periodică sau definitivă a
populaţiei
- mulţi copii la familii din satul Mironu fără
posibilităţi materiale
Ameninţări
- oferta UE pentru forţa de muncă calificată
şi necalificată
Puncte slabe
- media pe comună este de aprox. 2,25
camere de locuit / locuinţă
- ponderea scăzută a locuinţelor cu instalaţii
de apă
- ponderea scăzută a gospodăriilor cu sursă
de apă proprie sau racordate la reţeaua de
apă în sat Mironu – sub 30%
- locuinţe racordate ilegal la reţeaua
electrică în satul Mironu
- suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor este
sub media pe judeţ

Oportunităţi
- programele de finanţare nerambursabilă ce
privesc acest domeniu
- interesul autorităţilor pentru problemele
comunităţilor dezavantajate din care face parte
şi comunitatea Mironu
SWOT – economie, echiparea tehnică
Puncte tari
- potenţial de forţă de muncă
- zonă forestieră
- posibilităţi de exploatare a fructelor de
pădure;
- posibilităţi de exploatare a ocupaţiilor
tradiţionale a etniei rome - cântatul la
instrumente specifice unui taraf, împletitul
nuielelor
- acces la reţeaua Internet prin programul
EBC – primărie, şcoală. Comunitate prin
centrul PAPI
- posibilitatea de a iniţia proiecte de
dezvoltare cu finanţare externă pe structura
RECL şi expertiza departamentului RECL
- acoperire în reţele de telefonie care acoperă
în mare parte nevoile comunităţii
- interesul administraţiei pentru încurajarea
şi susţinerea dezvoltării economice
Oportunităţi
- programele de finanţare externe / fondurile
structurale
SWOT – societate, mediu, ecologie
Puncte tari
 majoritatea locuitorilor au televizor
 aproximativ 30% dispun de conexiune la
cablu tv
 nu sunt probleme privind calitatea apei,
aer, sol
 şcoala Valea Moldovei şi Şcoala Mironu
au cadre didactice calificate
 biblioteca publică în Valea Moldovei
 bibliotecă şcolară la şcoala Valea
Moldovei
 Cămin cultural în satul Valea Moldovei
22
- numărul de persoane pe cameră de locuit
este peste valoarea pe judeţ , adică 1,52 iar în
satul Mironu este de aprox. 3,15
- număr mare de locuinţe în satul Mironu
construite improvizat din materiale lemnoase
- numărul mare de locuinţe a căror
proprietari nu au autorizaţie de construcţie
din satul Mironu
Ameninţări
- lipsa de atractivitate a spaţiului localităţii
Mironu pentru construcţii de locuinţe
Puncte slabe
- starea proastă a drumurilor din comuna
Valea Moldovei şi amenajărilor specifice
reţelei rutiere(poduri, podeţe, şanţuri etc.)
- suprafaţa mică de teren agricol
- numărul limitat de plante cultivate în zonă
- nu există activităţi industriale în regiune
- nu există servicii turistice în zonă
- grad scăzut de ocupare a populaţiei
- forţă de muncă necalificată
- număr scăzut de întreprinzători –
majoritatea comercianţi
- absenţa unui departament de integrare
europeană din structura administraţiei
- familiile de romi din Mironu nu dispun de
teren agricol
Ameninţări
- legislaţie extrem de complexă privind
accesarea fondurilor structurale
Puncte slabe
 un singur medic în comună la 5 000 de
locuitori
 nu există punct sanitar în satul Mironu
 Şcoala cu clasele I-IV Mironu lucrează în
3 schimburi datorită lipsei de spaţiu
 Construcţia foarte veche a Căminului
cultural;
 Construcţie foarte veche a grădiniţei din
Valea Moldovei
 peste 300 de preşcolari din satul Mironu
nu pot fi şcolarizaţi din cauza lipsei de
  Dispensar în satul Valea Moldovei
 exista mediator sanitar pentru satul
Mironu
 formarea la locul de muncă a unui
procent mic din populaţia comunităţii –
muncitori în construcţii - cu rezultate
imediate
Oportunităţi
 program guvernamental ce vizează
construcţia de grădiniţă şi şcoală cu
clasele I-VIII în satul Mironu
 programe PHARE centrate pe comunităţi
dezavantajate
 interesul unor firme din judeţ pentru forţa
de muncă din satul Mironu
 scăderea concurenţei pe piaţa muncii din
România în anumite sectoare ce pot
absorbi nevoia de locuri de muncă a
locuitorilor din satul Mironu
spaţiu
 elevii din Mironu din clasele V-VIII fac
naveta la şcoala din Valea Moldovei
 rata mare a abandonului şcolar
 probleme de sănătate a comunităţii din
Mironu datorită lipsei educaţiei, a
condiţiilor minime de igienă din locuinţe
 număr mic de elevi din satul Mironu ce îşi
continuă studiile după gimnaziu
 probleme de relaţionare în comunitatea
de romi din Mironu ce izbucnesc în
conflicte
 majoritatea familiilor din Mironu trăiesc
sub limita sărăciei
Ameninţări
 mentalităţile privind comunităţile de rromi
 piaţa muncii are nevoie de personal
calificat
 centrele de formare profesională nu
reuşesc să atragă populaţia aptă din
Mironu în centre de formare profesională

3.3. Economia Bazată pe Cunoaştere.

„Economia Bazată pe Cunoaştere” este primul proiect din România ce propune un model de
dezvoltare locală care să sprijine comunităţile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel puţin
egal cu cele din aglomerările urbane din România. EBC este un proiect inovativ, creativ, un
model care va putea fi extins la alte comunităţi din România şi din lume. Se poate spune că acest
proiect este un proiect unic finanţat de Banca Mondială, care se adresează în particular unui
procent de aproximativ 20% din populaţia mediului rural şi mic urban. Proiectul s-a derulat în
perioada 2006 -2013
Pe baza proiectelor depuse de primării, din 3000 de localităţi rurale sau mic urbane (sub
30.000 de locuitori) au fost selectate 255, printre care şi comunitatea Valea Moldovei, jud.
Suceava Acestea au fost dotate cu Internet de mare viteză şi computere în cele patru puncte ale
RECL (Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale) create: PAPI (Punctul de Acces Public la
Informaţie), şcoala, primăria şi biblioteca.
PAPI reprezintă un loc special dotat, pentru uzul publicului, cu computere şi Internet
oferite de proiect. Comunitatea locală a pus la dispoziţie sediul şi l-a amenajat. PAPI se
adresează populaţiei din mediul rural şi mic urban şi oferă cadrul pentru desfăşurarea activităţilor
legate de tehnologia informaţiei, de instruire în domeniul TIC, precum şi de consultanţă pe teme
de interes pentru membrii comunităţii.
Criteriile care au stat la baza includerii celor 255 de comunităţi în proiect au pornit de la
dezavantajul dat de aşezarea geografică, de condiţiile economice precare, de inexistenţa sau
existenţă unor resursele limitate în privinţa comunicaţiilor şi accesul la Internet şi în ceea ce
priveşte competenţa digitala a locuitorilor. În plus, a fost necesar şi un angajament al factorilor
23
locali, care au trebuit să aibă o contribuţie pe aceşti trei ani: amenajarea sediilor, unde
funcţionează echipamentele de tehnică de calcul, suportarea cheltuielilor salariale a doi oameni,
un manager şi un administrator IT, cu colaborare continuă pe parcursul celor trei ani, precum şi
asigurarea susţinerii Consiliului Local pentru numeroasele iniţiative din cadrul proiectului.
Managerul şi administratorul RECL sunt angajaţi în structura organizatorică a Primăriei.
Proiectul a asigurat instruirea acestor doi specialişti, care, la rândul lor, au început cursuri
de iniţiere în operarea calculatorului pentru alte persoane din localităţile lor, copii şi adulţi. Cel
mai important obiectiv – pe lângă investiţia în capitalul uman în sine – este folosirea
computerelor în activităţi generatoare de profit, atât pentru primăriile implicate, cât şi pentru
întreprinzătorii locali particulari.
Managerul şi administratorul RECL au calitatea de promotori şi facilitatori locali,
preluând în cadrul proiectului toate informaţiile şi iniţiativele şi aplicându-le la specificul zonei.
Ei lucrează în strânsă colaborare cu Administraţiile Locale care, la rândul lor, asigură plata
utilităţilor şi a consumabilelor din PAPI pentru buna funcţionare a echipamentelor instalate în
cadrul proiectului, precum şi pentru desfăşurarea sesiunilor de instruire în TIC (Tehnologia
Informaţiei şi Comunicării) sau cele legate de Accesarea Fondurilor necesare dezvoltării
comunitare, organizate de în cadrul proiectului, de care beneficiază toate comunităţile implicate
în proiect.
Pentru sprijinirea demersurilor celor implicaţi în proiect în cadrul proiectului a fost creat
Portalul http://www.ecomunitate.ro/, care este o iniţiativă unică la noi în ţară, fiind, poate, cel
mai complex site de conţinut finanţat de Guvern. Site-ul reflectă cele 255 de comunităţi, dar este
şi o reţea socială, în care utilizatorii fac transfer de cunoaştere şi generează conţinut, folosindu-se
de tehnologiile web 2.0.
Misiunea proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere este de a promova politicile IT&C
naţionale în conformitate cu strategiile pentru Europa 2020, recunoscând că dezvoltarea noului
model de societate informaţională necesită o serie de schimbări şi inovaţii.
Prin urmare, EBC propune o viziune multisectorială, a cărei miză este, de fapt, ştiinţa cu
care grupurile de beneficiari vor şti să obţină informaţia, s-o folosească inteligent şi să producă,
mai departe, cunoaştere pe care s-o transforme în profit.
1. Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a
calculatorului
1.1 Îmbunătăţirea accesului la informaţie prin intermediul RECL
Obiectiv: îmbunătăţirea accesului la mijloacele de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
(TIC) pentru comunităţile dezavantajate prin intermediul Reţelelor Electronice ale Comunităţilor
Locale (RECL).
1.2 Dezvoltarea resurselor umane ale comunităţilor locale
Obiectiv: Susţinerea de activităţi menite să crească potenţialul pentru acumularea cunoaşterii
prin mijloacele Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC)
1.3 Implementarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în şcoli
Obiectiv: Creşterea calităţii procesului educaţional din şcolile gimnaziale, prin integrarea şi
extinderea mijloacelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor( TIC) în procesul didactic şi
formarea resurselor umane în domeniul TIC.
2. Dezvoltarea şi promovarea serviciilor de e-government
2.1 Sistem electronic pentru înregistrarea online a persoanelor fizice autorizate şi a asociaţiilor
familiale
Obiectiv: Înlesnirea unei relaţii de calitate între administraţia locală şi mediul de afaceri prin
reducerea proceselor consumatoare de resurse pentru obţinerea statutului de persoană fizică
autorizată sau asociaţie familială.
2.2 Sistem integrat pentru emiterea documentelor de stare civilă pentru cetăţeni
Obiectiv: Asigurarea deservirii rapide, transparente, corecte şi eficiente a cetăţenilor ce solicită
administraţiilor locale emiterea documentelor de stare civilă.

24
3. Promovarea comerţului electronic şi acordarea de asistenţă financiară şi tehnică pentru
adoptarea soluţiilor inovative în IMM-uri
3.1 Crearea portalului ecomunitate.ro pentru promovarea comerţului electronic şi a reţelelor de
business (eStore)
Obiectiv: Promovarea interacţiunii în acelaşi spaţiu virtual a întreprinzătorilor din mediul de
afaceri local
3.2 Acordarea de finanţări nerambursabile întreprinzătorilor locali
Noduri RECL.
Reţeaua integrata de date care interconectează echipamentele mai sus prezentate include şi
materialele din notificarea de instalare emisa de consorţiul Romtelecom SA & Sysware System
Integration SRL aferente următoarelor noduri de reţea.

Tabelul.nr.2. Noduri RECL Valea Moldovei

Nr Valoare instalare nod,
inventa Noduri RECL (cablare refea) inclusiv instruire
31525/ Access Point ISP node 1,128.39
31525/ Public Administration node 1,972.38
31525/ VALEA MOLDOVEI Secondary School 12,549.24
31525/ Public Library node 10,721.36
31525/ PPAI node 3,522.63
TOTAL VALOARE 29,893.99
NODURI RETEA

Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii

PAPI se adresează populaţiei din mediul rural şi mic urban şi oferă cadrul pentru desfăşurarea
activităţilor legate de tehnologia informaţiei, de instruire în domeniul TIC, precum şi de
consultanţă pe teme de interes pentru membrii comunităţii.
În cadrul PAPI sunt asigurate următoarele categorii de servicii:
I. Servicii de informare şi comunicare directă şi prin Internet;
II. Servicii de formare şi instruire;
III. Activităţi educaţionale, culturale şi de informare;
IV. Servicii adiţionale: copiere, multiplicare, redactare, scanare de documente.
Deschiderea de centre PAPI, în comunităţile participante la proiectul Economia Bazată pe
Cunoaştere (EBC), a adus o serie de beneficii membrilor acestora şi administraţiei locale:
 Acces la servicii de comunicaţii moderne, inclusiv poştă electronică, Internet, telefonie
prin Internet;
 Sprijin pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii, reducerea decalajului digital,
îmbunătăţirea şi modernizarea procesului educaţional pentru membrii comunităţilor
arondate respectivului centru PAPI;
 Acces la servicii de imprimare, scanare, copiere şi alte servicii de tehnoredactare;
 Asistenţă în folosirea Internetului, a calculatorului, precum şi în promovarea web a
activităţilor de natură comercială ale întreprinzătorilor locali.
 Serviciile dezvoltate prin intermediul PAPI se adresează atât persoanelor care nu dispun
de un calculator personal şi acces la Internet, cât şi persoanelor care, deşi au acces la
aceste facilităţi, doresc să-şi exerseze şi perfecţioneze cunoştinţele în utilizarea
tehnologiilor moderne, sub îndrumarea personalului calificat.
PAPI oferă servicii locale care răspund unor nevoi diverse ale membrilor comunităţii, venind în
sprijinul acestora cu:
 informaţii de cultură generală;
 servicii de comunicare gratuită cu persoane din alte localităţi şi/sau din străinătate;

25
  servicii de utilizare calculator şi navigare pe Internet:
 informaţii despre preţuri la cumpărarea sau vânzarea de produse;
 informaţii despre locuri de muncă vacante;
 sprijin şi îndrumare în folosirea Internetului şi a tehnicilor web;
 informaţii despre taxe şi impozite;
 informaţii despre legi, acte normative, obligaţii de plată etc.;
 informaţii despre locuri unde pot fi găsite diverse produse;
 cursuri de iniţiere în domeniul IT;
 informaţii despre locurile unde se eliberează autorizaţii, acte administrative;
 servicii de e-mail (poştă electronică);
 informaţii privind acordarea subvenţiilor;
 informaţii despre lansarea de proiecte din fonduri europene pentru agricultură şi nu
numai;
 informaţii turistice, ghiduri de călătorii, trasee de vacanţă;
 transmisie şi recepţie facsimile;
 cursuri de perfecţionare.

3.4.Proiectul – Cultura prin cunoaştere TIC.

Proiectul „Cultura prin cunoaştere TIC”, - a fost implementat în cadrul Programului

pentru acordarea de finanţări nerambursabile pentru bibliotecile locale şi şcolare din
comunităţile incluse în programul Economia Bazata pe Cunoaştere. eCULTURA a fost o
competiţie organizată în cadrul proiectului „Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi
biblioteci”.
Solicitantul a fost Biblioteca Publica Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, Judeţul
Suceava iar partenerii: Biblioteca Publica Cândeşti, Judeţul Botoşani şi Biblioteca Scolii cu
clasele I-VIII Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei , Judeţul Suceava.
Durata proiectului: 21.05.2012- 22.10.2012.
Obiectivul general a constat în dezvoltarea unei colaborări între bibliotecile din
comunităţile EBC Valea Moldovei şi Cândeşti pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor
bibliotecilor prin mijloace TIC, având ca efect creşterea numărului de utilizatori ai bibliotecilor
şi promovarea dezvoltării culturii locale.
Obiective specifice:
1. Dezvoltarea şi diversificarea, timp de 5 luni, a serviciilor bibliotecilor din cele 2 comunităţi
EBC (Valea Moldovei, Cândeşti), prin integrarea mijloacelor TIC în activităţile culturale,
pentru facilitarea accesului la cultura a utilizatorilor într-o formă atractivă şi structurată.
2.Dezvoltarea de competente TIC în rândul utilizatorilor proveniţi din 2 comunităţi EBC
interesaţi în a utiliza resursele culturale oferite de reţeaua Internet pentru dezvoltarea culturala
personala.
Beneficii:
- 78 utilizatori cu acces la un site cultural al comunităţii şi o arhivă digitală proprie, destinate
promovării culturii locale;
- 78 persoane instruite în utilizare TIC capabile să publice articole culturale, reviste şcolare pe
site-uri diverse;
- 78 utilizatori instruiţi pentru a accesa resurse culturale online;
- 78 utilizatori cu acces la fondul de carte în format digital al celor trei biblioteci;
- 78 persoane participante la activităţile culturale derulate prin proiect;
- 78 persoane cu acces la formatul digital al modulelor de instruire TIC.
Contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor specifice:
1. Proiectul va implica un grup ţintă de 45 elevi, 15 tineri, 3 bibliotecari, 6 profesori,9 voluntari,
3 persoane din administraţie, permiţând astfel dezvoltarea procesului cultural la nivel local.
26
2. Proiectul se desfăşoară în parteneriat, fiind implicate 2 biblioteci publice – Valea Moldovei şi
Cândeşti – şi o biblioteca şcolară – a Şcolii Valea Moldovei – iar activităţile proiectului se
realizează prin colaborare între parteneri, ceea ce permite dezvoltarea reţelei de colaborare a
bibliotecarilor şi dezvoltarea activităţilor acestora.
3. Bibliotecarii vor fi instruiţi pe tema - Utilizarea resurselor culturale digitate din reţeaua
Internet – şi vor susţine la rândul lor activităţi de formare a grupului ţintă ( 10 ore) pe aceasta
tema. Se va facilita schimbul de idei atât la nivelul bibliotecarilor cât şi al utilizatorilor.
4. Proiectul va derula activităţi de formare pentru 3 bibliotecari şi manager proiect ( 3 zile) cu
tematica: Marketingul în biblioteca. Elaborarea formatelor digitale pentru resursele bibliotecilor.
Utilizarea resurselor culturale digitate din reţeaua Internet. Activităţi practice la Biblioteca "I.G.
Sbierea", cu formatori certificaţi. Se vor crea reţele de comunicare şi se vor dezvolta activităţile
de tip networking.
5. Creşterea gradului de atractivitate şi a serviciilor furnizate se va realiza prin integrarea
mijloacelor IT în activitatea curenta a bibliotecii ( site propriu, arhiva digitala) – servicii online,
diversificarea activităţilor - sesiuni de lectura/audiţie/vizionare/prezentare organizate în/de
bibliotecă, folosind TIC.
Organizarea de evenimente: Întâlnire cu scriitori – Patras Andrei – originar din Valea Moldovei:
Lansare de carte – Rumpel Madelena scriitor de limba germana din Valea Moldovei.
6. Bibliotecile vor desfăşura activităţi la care vor participa elevi, activităţile culturale şcolare
vor fi sprijinite de biblioteca, se va sigura accesul la site, publicarea pe site a revistelor şcolare, a
activităţilor culturale desfăşurate în scoală, păstrarea acestora în arhiva digitală a bibliotecii. Dat
fiind grupul ţintă format din 45 elevi, acesta va da un caracter integrator pentru un parteneriat
cultural permanent scoală – bibliotecă.
7. Cursurile de instruire TIC, cat şi site-ul comun le vor permite bibliotecarilor sa formeze o
reţea de comunicare care se va extinde şi la nivelul utilizatorilor din comunităţile beneficiare.
8. Strategiile de marketing însuşite la cursurile de instruire şi aplicate în comunitate, campania de
informare, diseminare şi promovare a proiectului vor creste gradul de vizibilitate a
bibliotecarilor în comunitate vor conştientiza importanta acestora.
9. Proiectul propune proiectarea şi realizarea unui site www.eBibliotecaEBC.ro care sa
răspundă nevoilor comunităţilor, în care se vor regăsi:
a) Prezentarea comunităţilor şi bibliotecilor;
b)Fondul de carte al bibliotecilor;
c) Fond de carte - Internet;
d) Resurse culturale oferite de reţeaua Internet;
e) Cultura locala;
f) Evenimente culturale;
g) Reviste;
h)Blogul cultural – Aspiraţii.
Fondul de carte al bibliotecilor va fi catalogat în format digital şi publicat pe site.
Arhiva digitala va aduna toate materialele culturale realizate în comunitate şi o biblioteca
digitală.
Cursurile de instruire TIC pentru grupul ţintă vor facilita integrarea mijloacelor TIC în
activităţile culturale ale bibliotecii.
Componenta TIC a proiectului.
ACTIVITATEA 5. Activităţi de instruire
Instruire bibliotecari: Elaborarea de formate digitale pentru resursele bibliotecilor. Tehnici
de căutare a surselor informaţionale tip catalog de bibliotecă.– 1 sesiune; 3 baze de date în
format digital.
Instruire grup ţintă: Tehnicile de căutare a surselor informaţionale tip catalog de bibliotecă.
Activitate susţinuta de 3 bibliotecari şi manager proiect în 2 locaţii, 60 participanţi - 5 sesiuni/2
ore.

27
 Instruire TIC. Tematica: Editoare de texte şi editoare grafice. Poşta electronica. Utilizarea
perifericelor calculatorului. Prezentări multimedia. Activităţi practice de editare a articolelor
culturale, editarea de reviste, postarea unor materiale culturale pe situl bibliotecii, pe
www.ecomunitate.ro. Locaţii/participanţi: Cabinet Informatica Şcoala Valea Moldovei, PAPI
Cândeşti /45 elevi, 15 tineri, 9 voluntari,6 profesori, 3 persoane din primărie (3 grupe de 18
pentru Valea Moldovei şi 2 grupe de 12 pentru Cândeşti). Formatori TIC certificaţi, durata: 40
ore; – 20 elemente încărcate pe portalul eComunitate; 60 materiale digitale realizate.
ACTIVITATEA 7. Activităţi culturale folosind TIC
Participanţi: 60
Locaţii: 3 biblioteci
1. Sesiune de lectura –3 locaţii/ 2 ore/4 luni, tema acestora fiind „ Scriitori din judeţul meu” – 8
ore
2. Sesiune de audiţie –http://www.romanianvoice.com, 3 locaţii/ o ora/ luna 3,4,5 – 3 ore
3. Vizionare film – http://cinemaromanesc.blogspot.com/ cele 3 locaţii/ 2 ore/luna 4. - 2 ore
4. Prezentări multimedia – „Valea Moldovei-spaţiu şi culoare”, „ Monografia comunei Valea
Saca”, de D Timu, 1939, realizat de prof. Fedorovici Mihai, cele 3 locaţii/ 1 ora /luna 5. – 1 ora;
10 materiale digitale realizate.
ACTIVITATEA 2. Proiectul va fi promovat prin comunicate de presa, articole de presa pe site-ul
propriu, pe site-urile şcolilor şi primăriilor din cele 2 comunităţi, pe www.ecomunitate.ro ,
www.presaonline.com, www.comunicatedepresa.com – 10 materiale
Activităţile proiectului.
Titlu activitate Scurta descriere Durata Loc Participanţi Responsabil
Perioada
A1.Activitate Omogenizarea echipei de luna 1: Biblioteca Echipa de Echipa de
de management proiect,structurarea 20.04.- publica proiect, proiect
şi achiziţii documentaţiilor şi a 20.05.2012 Valea persoane
materialelor Moldovei implicate în
proiect
A 2. Activităţi Realizarea materialelor de luna 3 biblioteci, echipa de manager de
de informare, promovare: afişe, pliante, 1,2,3,4,5 în teren proiect, 9 proiect,
promovare şi mape. Informarea 20.04. - voluntari bibliotecari
diseminare a comunităţii, promovare şi 20.09.2012
proiectului diseminare

A 3.Selectia Elaborarea criteriilor de luna 2 3 biblioteci, echipa de manager de

grupului ţintă selecţie şi selecţia 20.05. - în teren proiect, 6 proiect,
grupului ţintă 20.06.2012 profesori bibliotecari
A 4.Realizarea Se va proiecta şi realiza luna 2, 3.4.5 3 biblioteci echipa de echipa de
site-ului www. un site care sa corespunda 20.05. - din proiect, 6 implementar,
eBibliotecaEBC nevoilor grupului ţintă 20.09.2012 comunităţile profesori, consultant
.ro şi a partenere , consultant proiect
arhivelor în teren proiect
culturale
digitale
A 5. SA 1. Instruire bibliotecari luna 2,3 Biblioteca 3 bibliotecari, echipa de
Activitati 20.05. - Bucovinei managerul de proiect
de instruire 20.06.2012 "I.G. proiect manager de
Sbierea" proiect,
formatori
SA 2. Instruire TIC, elevi, Cabinet 45 elevi, 15 echipa de
tineri, voluntari, profesori, Informatica tineri, 9 proiect,
personal din primarie Şcoala Valea voluntari,6 formatori
Moldovei, profesori, 3 certificati
PAPI persoane din
Cândeşti primărie, 2
formatori
certificaţi
28
 CNFPA
SA 3. Instruire grup ţintă - Cabinet 45 elevi, 15 manager
Tehnici de cautare a Informatica tineri, 9 proiect, 3
surselor informationale tip Şcoala Valea voluntari,6 bibliotecari
catalog de biblioteca Moldovei, profesori, 3
PAPI persoane din
Cândeşti primărie, 3
bibliotecari,
manager
proiect
A 6. Realizare de baze de date luna 2,3 Cele 3 3 bibliotecari, echipa de
Catalogarea pe format digital şi 20.05 - biblioteci 9 voluntari proiect
fondului de postarea pe site. 20.06.2012 implicate în
carte al proiect
bibliotecilor
A 7. SA1. Sesiune de lectura luna 3,4,5 3 biblioteci 45 elevi, 15 manager
Activitati SA 2. Sesiune de audiţie 20.06. - din tineri, 6 proiect, 3
culturale 20.09.2012 comunităţile profesori, bibliotecari, 6
cu suport SA 3. Vizionare film partenere profesori
TIC romanesc
SA 4. Prezentări
multimedia: Valea
Moldovei-spaţiu şi
culoare”,
„ Monografia comunei
Valea Saca”
A 8. SA 1. Întâlnire cu scriitorul luna 4,5 Biblioteca 20 elevi, 5 Echipa de
Organizare Patras Andrei originar din 20.05. - publica tineri proiect
a de Valea Moldovei 20.06.2012 Valea
evenimente SA.2. Lansare de carte – Moldovei 30 persoane
culturale placheta de poezie a Cândeşti, 10
scriitoarei Rumpel Valea
Madelena, originara din Moldovei
Valea Moldovei

A9. SA 1. Realizarea revistei luna 2, 3.4.5 Biblioteca 1 profesor, 10 Echipa de

Lucrări Scolii Valea Moldovei 20.05. - scolii Valea elevi, proiect, 1
culturale 20.09.2012 Moldovei bibliotecar profesor
tematice – şcolar
în format SA 2. . Realizarea revistei PAPI 1 profesor, 10 Echipa de
digital şi Scolii Cândeşti Cândeşti elevi, proiect, 1
publicare bibliotecar profesor
pe site-uri şcolar
de profil SA 3. Realizarea revistei Cabinet 1 profesor, 10 Echipa de
ilustrate a localităţii informatica elevi din proiect, 1
Mironu şcoala Valea comunitatea profesor
Moldovei Mironu
SA 4. Realizarea revistei Biblioteca 1 profesor, 10 Echipa de
Cenaclului Aspiraţii scolii Valea elevi proiect, 1
Moldovei profesor
SA 5. Realizare - Biblioteca 1 profesor 1 profesor
Minimonografia Ilustrata a publica
portului popular din Valea Valea
Moldovei Moldovei

SA 6. . Realizare studiu: Biblioteca 1 profesor, 5 Echipa de

Prelucrarea materialelor publica din elevi proiect, 1
textile în gospodăria Cândeşti profesor
taranului din Cândeşti

29
A10. SA1. Realizarea Luna 4, 5 Bibliotecile 2 bibliotecari, Manager
Contact materialelor culturale : 20.07. - din Valea 4 profesori, 30 proiect,
cultural. A. Prezentări video: 20.09.2012 Moldovei, elevi, 6 bibliotecarii
Schimb de 1. Dansuri populare Cămin voluntari din Valea
experienţă specifice zonei Valea Şcoala Valea Moldovei
Moldovei Moldovei -
2. Biserica Valea cabinet
Moldovei (1820) – informatica,
B. Expoziţie de fotografie în teren
veche - Valea Moldovei
( 50 fotografii A4, folie)

SA2. Desfăşurarea Biblioteca Echipa de Echipa de

activităţii: 1.Prezentarea Publica proiect, 30 proiect
materialelor culturale din Cândeşti, persoane
Valea Moldovei. biserica Valea
2. Vizitarea obiectivelor „Sfântul Moldovei şi
culturale din Cândeşti – Mare 10 Cândeşti
biserica „Sfântul Mare Mucenic
Mucenic Dimitrie” Dimitrie
A 11. Evaluarea Evaluare şi raportare. Luna 3, 5 Bibliotecile Membri Echipa de
activităţilor şi Actualizare pagini 20.06. - din cele 3 echipei de proiect
raportarea culturale – 2 site 20.09.2012 comunităţi proiect,
finala comunităţi, 2 site scoli, 2 persoane
pagini ale comunităţilor pe implicate în
ecomunitate proiect

Rezultate anticipate.
R1- 5 Sesiuni de instruire în principiile şi tehnicile de căutare a surselor informaţionale tip
catalog de bibliotecă organizate în cadrul A5, SA3. Instruire grup ţintă - Tehnici de căutare a
surselor informaţionale tip catalog de bibliotecă cu participarea grupului ţintă format din 78
persoane ( 52 Valea Moldovei şi 26 Cândeşti) 45 elevi, 15 tineri, 6 profesori, 9 voluntari, 3
persoane din primărie cu din 13 participanţi/sesiune la PAPI Cândeşti şi 21 participanţi/sesiune
în Cabinet informatică Şcoala Valea Moldovei
R2-22 elemente (itemi) propuse pentru includere în Europeana şi încărcate pe portalul
eComunitate din care: 10 realizaţi în urma A5, SA 2. Instruire TIC, elevi, tineri, voluntari,
profesori, personal din primărie; 6 itemi realizaţi în urma A 8, SA 1. Întâlnire cu scriitorul Patras
Andrei; SA.2. Lansare de carte – scriitoarea Rumpel Madelena; 6 itemi - A9. Lucrări culturale
tematice.
R3- 14 ore sesiuni de lectura/audiţie/vizionare/prezentare organizate in/de biblioteca, folosind
tehnologii moderne, realizate în urma A7, SA1. Sesiuni de lectura –3 locaţii/ 2 ore/4 luni; SA2.
Sesiuni de audiţie - 3 locaţii/ o ora/ luna 3.4,5; SA3. Vizionari de film romanesc - 3 locaţii/ 2
ore/luna 4; SA4. Prezentări multimedia– 3 locaţii/ 1 ora /luna 5.
R4-78 de participanţi la sesiuni/activităţile organizate in/de biblioteca - A7: 45 elevi, 15 tineri,
6 profesori, 9 voluntari, 3 persoane din primărie.
R5-30 materiale digitale realizate în proiect -A9. Lucrări culturale tematice – în format digital.
R6- 6 materiale de promovare publicate în mediul online - A2. Activităţi de informare,
promovare şi diseminare a proiectului.
R7-9 sesiuni de lectura/audiţie/vizionare organizate - A7. Activităţi culturale cu suport TIC, 4
sesiuni de lectura – 1/luna/4 luni, 3 sesiuni de audiţie - 1/luna/3 luni; 2 sesiuni - 1/luna/ 2 luni.
R8- 8 ore sesiuni de lectura organizate folosind tehnologii moderne în cadrul A7.
R9-2 de sesiuni de facilitare a utilizării TIC în biblioteci realizate în cadrul A5, SA 3.
R10-3 evenimente organizate realizate în proiect în urma A 8. şi A10.
R11- 2 prezentări multimedia realizate în proiect în urma A10.
R12- Număr de pagini / comunităţi online actualizate – 6 pagini/2comunitati - A 11. Actualizare
pagini culturale – 2 site comunităţi, 2 site scoli, 2 pagini pe Ecomunitate.
30
R13-78 persoane ce accesează resurse web 2.0, realizate în proiect în urma A 5, SA 2.
R14-30 resurse incarcate în bazele de date culturale create, prin A4. Realizarea site-ului www.
eBibliotecaEBC.ro.
R15-6 baze de date cu resurse culturale actualizate - A 11. Actualizare pagini culturale
R16-30 resurse electronice realizate direct în format electronic - A5. Activităţi de instruire.
R17- Număr materiale de promovare - 300 afişe,500 pliante, 85 mape personalizate - A2.
Realizarea materialelor de promovare.
R19-1 sesiune de instruire - Căutare a surselor informaţionale tip catalog de biblioteca pentru
bibliotecari realizata în codul A5.

Sustenabilitatea proiectului.
Serviciile noi furnizate de biblioteca, modernizate şi adaptate la cerintele locale vor avea
capacitatea de a influenta pozitiv grupul ţintă vizat:
- modificare pozitiva a mentalităţii privind rolul TIC în desfăşurarea activităţilor culturale;
- înţelegerea rolului bibliotecii în a sprijini dezvoltarea culturala locala şi a fiecărui individ în
parte;
- creşterea numărului de utilizatori ai serviciilor bibliotecii;
- creşterea cererii pentru organizarea de cursuri de formare TIC;
- creşterea numărului de membri din comunitate cu dorinţa de afirmare culturală în diverse
domenii ale culturii, care sa urmeze exemplul scriitorilor Patras Andrei şi Rumpel Madelena -
scriitori din Valea Moldovei prezentaţi comunităţii prin activităţile proiectului;
- colaborare mai buna intre bibliotecile implicate în proiect, extinderea colaborării cu alte
biblioteci, cu biblioteca judeţeana - Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbierea" şi utilizatorii din cele 2
comunităţi EBC;
- conturarea şi înţelegerea noilor direcţiilor de dezvoltare a culturii şi a oportunităţilor pentru
utilizatorii din cele 2 comunităţi EBC;
Servicii finanţabile asigurate de rezultatele proiectului:
 Organizarea contracost a cursului:”Marketingul în biblioteca. Elaborarea formatelor
digitale pentru resursele bibliotecilor. Utilizarea resurselor culturale digitate din reţeaua
Internet”;
 Organizarea, contracost a lansărilor de carte;
 Obţinerea de finanţări de la CL şi CJ pentru organizarea unor sesiuni de promovare a
valorilor culturale susţinute prin politici locale şi judeţene;
 Furnizarea de servicii de gestionare digitala a bibliotecii către alte comunităţi, la
solicitarea acestora, după ce primăriile şi bibliotecile respectivelor comunităţi vor primi
„Oferta pentru realizarea site-lui cultural al comunităţii şi a arhivei digitale proprii” de
servicii de editare reviste, publicaţii, prezentări multimedia.

Indicatori de program.
Nr. Indicatori de realizare imediata (output)-OBLIGATORII Valoare
01 Număr de sesiuni de instruire în principiile şi tehnicile de căutare a surselor 5
informaţionale tip catalog de biblioteca
02 Număr de elemente (itemi) propuse pentru includere în Europeana şi 22
incarnate în portalul eComunitate
03 Număr ore sesiuni de lectura/audiţie/vizionare/prezentare organizate în/de 14
biblioteca, folosind tehnologii moderne
04 Număr de participanţi la sesiuni/activităţile organizate în/de biblioteca 78

05 Număr de materiale digitale realizate în proiect 30

06 Număr materiale de promovare transmise către presă şi/sau publicate în 6
mediul online
31
Nr. Indicatori de realizare imediata (output)-OPTIONALI Valoare
07 Număr de sesiuni de lectura/audiţie/vizionare organizate 9
08 Număr ore sesiuni de lectura organizate folosind tehnologii moderne 8
09 Număr de sesiuni de facilitare a utilizării TIC în biblioteci 2
10 Număr de evenimente organizate 2
11 Număr de documentare şi prezentări multimedia realizate 3 2
12 Număr de pagini / comunităţi online actualizate 6/2
13 Număr de persoane ce accesează resurse web 2.0 –wiki, forum, blog, chat 79
14 Număr de resurse incarnate în bazele de date culturale create 72 30
15 Număr de baze de date cu resurse culturale actualizate 6
16 Număr de resurse electronice realizate direct în format electronic, fără 30
echivalent tradiţional (tipărit)
17 Număr elemente ale patrimoniului cultural scris transpuse în format
electronic
18 Număr materiale de promovare –afişe, fluturaşi etc. 300
afişe,500
pliante,
85 mape
personaliz
ate
Nr. Indicatori de realizare imediata (output)- Propunerea solicitantului Valoare
19. Număr de sesiuni de instruire în principiile şi tehnicile de căutare a surselor 1
informaţionale tip catalog de bibliotecă pentru bibliotecari

32
 Concluzii şi propuneri

Administraţia publică urmăreşte satisfacerea nevoilor generale ale colectivităţii, a

cetăţenilor acesteia, indiferent dacă activitatea desfăşurată se soldează sau nu cu un deficit,
administraţiei publice fiindu-i străină ideea de profitabilitate.
Conceptul de serviciu public trebuie perceput mai întâi, ca pe un mod de satisfacerea a
nevoilor umane, fiecărei astfel de nevoi, corespunzându-i o activitate desfăşurată de autorităţile
statului, ale judeţului, ori ale oraşului sau comunei, în beneficiul colectivităţii respective,
naţionale sau locale.
Administraţia publică, în accepţiunea de activitate,este guvernată de câteva principii
fundamentale: legalităţii, ierarhiei, transparenţei decizionale, continuităţii, operativităţii,
oportunităţii, revocabilităţii, deconcentrării.
Constituţia din 1991 consacra, în articolul 119 (1), principiul potrivit căruia
„administraţia publică din unităţile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul
autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice”.
Potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constituţia revizuită şi republicată, Guvernul
emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ceea ce face ca una dintre cele mai
importante atribuţii ale Guvernului să fie asigurarea executării legilor de către toate structurile
sistemului administraţiei publice, asupra căruia exercită o conducere generală, conform art.102
alin.(1) din Constituţia revizuită şi republicată.
Demersul legislativ în ceea ce priveşte respectarea acestor principii a fost îndelungat,
început cu Legea administraţiei publice locale numărul 69/1991înlocuită cu Legea nr.215/2001 a
administraţiei publice locale care a suferit de-a lungul timpului un număr important de
modificări şi completări pentru a oferi un cadru optim desfăşurării activităţii administraţiei
publice centrale şi locale, una din cele mai recente modificări fiind dată prin Ordonanţa de
urgenţă nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru
modificarea art. 39 alin. (72) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, în vigoare
de la 28.05.2015.
Prin structura teritorială a administraţiei publice se înţelege organizarea sistemului
administraţiei publice în raport cu competenţa teritorială a organelor componente şi cu teritoriul
statului şi al unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea îşi desfăşoară activitatea. Din
acest punct de vedere, organele administraţiei publice se împart în organe centrale şi organe
locale, după raza teritorială în care pot acţiona.
Organele centrale sunt organele administraţiei publice care au o competenţă teritorială ce
include întregul teritoriu al ţării – Guvernul.
Organele locale sunt organele administraţiei publice care au o competentă teritorială ce
include doar unitatea administrativ teritorială în care acestea funcţionează
Structura funcţională a sistemului administraţiei publice reprezintă organizarea acestuia
în raport cu sarcinile pe care le realizează.
Clasificarea sarcinilor organelor administraţiei publice se face din mai multe puncte de
vedere:
- din punct de vedere geografic, în funcţie de teritoriul pe care se realizează, sunt
sarcini îndeplinite de structurile centrale ale sistemului administraţiei publice, pe
întregul teritoriu al ţării (ministerele), precum şi sarcini locale, care sunt îndeplinite
de organele locale ale administraţiei din unităţile administrative-teritoriale (primarii
şi consiliile locale);
- din punct de vedere al finalităţii, sarcinile administraţiei publice sunt împărţite în
sarcini politico-administrative, sarcini economice şi sarcini social-culturale, împărţite
care coincide cu clasificarea ministerelor după natura activităţii pe care o realizează.
O clasificare a organelor administraţiei publice - organe de decizie şi organe de execuţie.
Astfel, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Ministerul Internelor şi Reformei

33
Administrative etc. sunt organe de decizie, în timp ce unităţile medico-sanitare, unităţile de
învăţământ, unităţile de poliţie etc. sunt organe de execuţie.
Definiţia legală a funcţiei publice este dată de art. 2 alin(1) din Legea nr. 188/1999,
republicată, potrivit căruia ,,funcţia publică reprezintă ansamblul realizării prerogativelor de
putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile
administrative autonome”.
Prin funcţia publică se poate înţelege o situaţie juridică a persoanei fizice, investită, legal,
cu atribuţii în realizarea competenţei unei autorităţi publice, ce constă în ansamblul drepturilor şi
obligaţiilor care formează conţinutul juridic complex al relaţiilor dintre persoană juridică
respectivă şi organul care l-a investit.
Drepturile şi obligaţiile care formează conţinutul funcţiei publice sunt exercitate în regim
de putere publică. Astfel, în cadrul unui organ al administraţiei publice, în care există o
multitudine de funcţii, vor putea fi diferenţiate funcţiile publice care sunt exercitate în regim de
autoritate, de putere publică, de funcţiile nepublice, care sunt exercitate la nivelul
compartimentelor funcţionale ( secretariat, registratura, juridic, contabilitate etc.) comune tuturor
organelor administraţiei publice. Aceste din urmă funcţii sunt exercitate în baza unor contracte
de muncă şi nu sunt legate de exerciţiul puterii publice.
Administrativ, comuna Valea Moldovei aparţine judeţului Suceava fiind aşezată în partea
central-sudică a acestuia. Numele iniţial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seacă, nume dat
după denumirea pârâului ce străbate satul de la vest la est. Numele nou de Valea Moldovei, a fost
dat în 1967, după noua împărţire administrativ teritorială.
Suprafaţa totală a comunei este de 2.817 ha, din care 125,7 ha reprezintă suprafaţa
vetrelor de sat, suprafaţa agricolă reprezintă 1.183 ha, 970 reprezintă suprafaţa de pădure.
Pădurile ocupă 34,44% din suprafaţa totală a teritoriului comunei Valea Moldovei.
Aparatul de lucru al Primarului Comunei Valea Moldovei este format din entităţile
funcţionale stabilite prin organigrama aparatului propriu de specialitate aprobată prin Hotărâre a
Consiliului Local al comunei Valea Moldovei şi cuprinde următoarele compartimente:
contabilitate, urbanism, fond funciar, agricol, gospodăresc, mediu, asistenţă socială, reţeaua
electronica locală, înfiinţată în cadrul proiectului ,,Economia Bazată spre Cunoaştere,, finanţată
de Banca Mondială, Obiectivul final al unei economii bazate pe cunoaştere este creşterea
produsului intern brut, prin investiţia în capitalul uman care, cu ajutorul tehnologiei informaţiei
şi al instruirii, învaţă să genereze şi să exploateze Cunoaşterea.
Proiecte investiţii finalizate în 2009 - 2014 şi în derulare:
1. Proiect integrat M322. Proiectul integrat a cărui sursă de finanţare este P.N.D.R. Axa III.
Măsura 322, proiect aprobat şi demarat în 29.06.2009 cu termen de finalizare 20.06.2011.
Proiectul a cuprins cinci acţiuni:
 A. Reţele de canalizare menajeră şi Staţie de epurare.
 B. Modernizare drumuri comunale în comuna Valea Moldovei.
 C. Serviciul public de întreţinere drumuri comunale şi deszăpezire şi achiziţionarea unui
utilaj multifuncţional.
 D. Înfiinţare Muzeu al păstrării tradiţiilor locale.
 E. Înfiinţarea unui Centru pentru informare şi sensibilizarea persoanelor victime ale violenţei
în familie.
 Valoarea proiectului: 2 milioane euro
2. Sistem de colectare selectivă a deşeurilor. Proiect realizat din fonduri PHARE , implementat la
nivel de comună. Prin acest proiect se realizează colectarea deşeurilor la nivel de comună.
3. Construcţie grădiniţă în satul Mironu;
4. Modernizare stadion comuna Valea Moldovei;
5. Nici un copil invizibil, proiect în parteneriat cu UNICEF Romania;
„Economia Bazată pe Cunoaştere” este primul proiect din România, implementat de
APL Valea Moldovei, ce a propus un model de dezvoltare locală care să sprijine comunităţile
dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel puţin egal cu cele din aglomerările urbane din
34
România. EBC a fost remarcat ca un proiect inovativ, creativ, un model de bună practică. A fost
unicul proiect unic finanţat de Banca Mondială, care s - a adresat în particular unui procent de
aproximativ 20% din populaţia mediului rural şi mic urban. Proiectul s-a derulat în perioada
2006 -2013.
Proiectul „Cultura prin cunoaştere TIC”, - a fost implementat în cadrul Programului
pentru acordarea de finanţări nerambursabile pentru bibliotecile locale şi şcolare din
comunităţile incluse în programul Economia Bazata pe Cunoaştere. eCULTURA a fost o
competiţie organizată în cadrul proiectului „Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi
biblioteci” în perioada 21.05.2012- 22.10.2012.
În perioada 19 – 20 noiembrie 2012 avut loc la Bucureşti Conferinţa
Naţională “Campionii Educaţiei Digitale – soluţii nelimitate de învăţare”. La eveniment au
participat Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, directorul proiectului “Economia
Bazată pe Cunoaştere”, Neelie Kroes – Comisar Agenda Digitală şi Vicepreşedinte Comisia
Europeană, Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum
şi Arabela Sena Aprahamian, reprezentant al Băncii Mondiale, preşedintele Asociaţiei
Comunelor din România.
La acest eveniment s-au acordat 10 premii pentru cei care s-au distins în cadrul
proiectului EBC. proiectul „Cultura prin cunoaştere TIC” – a fost apreciat şi a primit premiul de
„Cel mai bun proiect cultural.”
În final, putem spune că orice comunitate în care APL este interesată, poate atrage cu
succes fonduri ale Uniunii Europene contribuind în acest fel la dezvoltarea comunităţii pe toate
planurile.

35
 Bibliografie

1. Albu, E., Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, partea a-II-a, Editura Fundației
„România de Mâine”, București, 2006.
2. Albu, E., Administraţia ministerială în România, Editura All Beck, Bucureşti, 2004.
3. Alexandru, I., Bucur, S., Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009
4. Alexandru, I., Tratat de administraţie publica, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2008.
5. Brânduş, C., Grasu, C., Valea Moldovei, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1991.
6. Burciu, A. (coord.), Năstase, C. ( co-autor), Introducere in management, Editura
Economica, Bucureşti, 2008
7. Brezoianu, D., Drept administrative şi autorităţi publice în România, Editura Metropol,
Bucureşti, 1995.
8. Carp, R., Reflecţii pe marginea statului juridic al decretelor emise de Preşedintele
României, în Revista de Drept Public.
9. Catargi, G. „Die osterreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild“ („Monarhia
austro-ungară în cuvinte şi imagini“), volumul Die Bukowina, Czernowitz, 1899.
10. Chapus, R., Droit Administratif general, Edition Montchrestien, 1994, Tome 1.
11. Forsthoff, E., Traite de droit administrative allemande, Bruxelles, 1969.
12. Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
13. Ioan, Al., Administraţia publică, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007.
14. Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol I, editia a IV-a, Editura CH Beck,
Bucureşti, 2005.
15. Muraru, I., Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Actami, Bucureşti, 1998.
16. Nedelcu, I. M., Nicu, A. L., Drept administrative, Editura Themis, Craiova 2002.
17. Negoiţǎ, Al., Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti,1998.
18. Oroveanu, M. T., Introducere în știința administrației de stat, Editura Enciclopedică
Română, Bucureşti, 1975.
19. Popa V., Managementul proiectului, Standarde şi bune practici, Editura Valahia, 2014
20. Santai, I., Drept administrative si ştiinţa administraţiei, vol.I Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2004.
21. Timu D. Monografia comunei Valea –Seacă din judeţul Cîmpulung, Tipografia Societăţii
„Şcoala Română” Cîmpulung Moldovenesc, 1939.
22. Vida, I., Puterea executivă şi administraţia publică, Ed. R. A. Monitorul
Oficial,Bucureşti,1994.
23. Waline, M., Droit administrative, 1963.
24. Art.3 alin.(1) din legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicata în M.
Of. nr.123 din 20 februarie 2007.
25. H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de
disciplina, publicată în ,, Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 768 din 13
octombrie 2007.
26. Legea nr. 78/2000, publicata in ,, Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.219 din
18 mai 2005
27. Legea nr. 86/2006, publicata in ,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 350 din
19 aprilie 2006.
28. Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în
,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.70 din 3 februarie 2003.
29. www.ecomunitate.ro

36
37