Esantionarea semnalelor

Discretizarea variatiei in timp a semnalului. Toerema esantionarii Esantionarea ideala

u ( t ) =

x ( t ) u ( t ) x ( 0 ) u ( t ) x (t )
0

1 t + t 2 2

x ( t ) u ( t kTe ) x ( kTe ) u ( t kTe )

k =

u ( t kTe )

lim u ( t ) = ( t ) ; lim

k =

x ( kTe ) u ( t kTe )

0 k =

u ( t kTe ) =

k =

( t kTe ) = T ( t )
e

x ( t ) = x ( t ) Te ( t ) =

k =

x ( kTe ) ( t kTe )

x ( t ) = x ( t ) Te ( t ) =

k =

x ( kTe ) ( t kTe )

Spectrul semnalului esantionat ideal

Te (t )
^

2 2 2 k ; T = e Te k = T e e 1 2 2 X () k = Te k = T 2 e

X () = F {x(t )Te (t )}= =

1 2 1 2 X () X = k k Te k = Te Te k = Te

X () =

1 2 k X Te k = T e

Eroarea de aliere.

Teorema esantionarii semnalelor de banda limitata

e > 2M M c e M Nu apare aliere. H r (0 ) = Te

T , c H r () = Te pc () = e M c e M , 0 > c () H r () = xr (t ) = x(t ) hr (t ) X r () = X = 1 X ( ke )Te p () = X (), c Te k =

xr (t ) = x(t ) , a.p.t

e M < M Apare alierea.

H r () = Te pc () hr (t ) = Te xr (t ) = hr (t ) x(t ) = Te

sin ct x(kTe )(t kTe ) = k = t sin ct sin c (t kTe ) = x(kTe )Te (t kTe ) = x(kTe )Te = k = k = t (t kTe ) = sin c (t kTe ) 2c x(kTe ) k = c (t kTe ) e

sin ct t

Frecventa de esantionare minima este e = 2M si poarta denumirea de frecventa de esantionare Nyquist. In cazul esantionarii la frecventa Nyquist formula de reconstructie sin M (t kTe ) devine : xr (t ) = x(kTe ) k = M (t kTe )

Teorema WKS (Whittaker, Kotelnicov, Shannon)

sale {x(nTe ) n Z }, daca e 2M , adica frecventa de esantionare este cel se poate reconstitui din esantioanele sale, a.p.t prin relatia : x(t ) =
k =

pentru > M ,atunci x(t ) este unic determinat de multimea esantioanelor putin dublul frecventei maxime.In conditiile de mai sus semnalulinitial x(t )

Daca semnalul x(t ) este de banda limitata la M , in sensul ca X () 0

x(kTe )

2c sin c (t kTe ) e c (t kTe )

cu conditia ca c sa fie astfel ales incat sa satisfaca relatia : M c e M .

Reconstructia prin filtrare trecejos ideala

x (t ) =
k =

2 x ( kTe ) c
e

sin c ( t kTe ) c ( t kTe ) sin c ( nTe kTe ) c ( nTe kTe )

x ( nTe ) =

k =

2 x ( kTe ) c
e

M = e M Te = 2 sin ( n k ) = x ( nTe ) = x ( kTe ) (n k ) k = =

k =

x ( kTe ) n ,k

= x ( nTe )

1, n = k n ,k = 0, n k

Reconstructia prin interpolare

Te sin 2 H r ( ) = Te Te 2
2

Reconstructia prin extrapolare de ordinul zero

T hr ( t ) = pTe t e 2 2 Te 2 = e T T sin e j e 2 2 Te =e Te 2
j Te 2

2 sin

H r ( ) = e

Te 2 T e

sin

Te 2 = Te 2

=e

sin

e e

Spetrul semnalului reconstruit: 1 X r ( ) = X ( ) H r ( ) = T e

j e

j e Te X ( k e ) e k =

sin

e = e

k =

sin

e X ( k e ) e

Eroarea scade daca e

M .

Esantionarea ideala a semnalelor periodice

M = N 0 ; 0 = 2 ; e = M 0 T0 Pentru ca sa nu apara suprapunerea lobilor centrali este necesar ca: Diferenta dintre 0 ( M N ) si N 0 trebuie sa fie de forma: 0 ( M N ) N 0 = R0 , R=1,2,... sau e = M 0 = ( 2 N + R ) 0 adica e = ( 2 N + R ) 0 = 2M + R0 ; R=1,2,... N0 < e N 0 = 0 ( M N )

T , c H r ( ) = Te pc ( ) = e ; N0 < c < e N 0 0 , > c Pentru a evita aparitia erorilor de aliere este necesar ca: e N 0 > N 0 sau e > 2 N 0 = 2M Spre deosebire de semnalele aperiodice unde e 2M , pentru semnalele periodice trebuie sa esantionam astfel incat e > 2M . Pe perioada celei mai rapide componente spectrale trebuie sa prelevam mai mult de doua esantioane (adica cel putin 3).

Daca T0 este perioada fundamentalei si daca esantionarea se face conform relatiei e = ( 2 N + R ) 0 atunci R=1,2,...sau Te = 2 2 = ( 2N + R) ; Te T0

T0 2N + R Doar 2N+R esantioane pot fi distincte ca urmare a periodicitatii semnalului supus esantionarii. Toate pot fi prelevate intr-o singura perioada a fundamentalei T0 .

Acelasi rezultat se poate obtine si preluand esantioane succesive din perioade succesive. x ( kTe ) = x (T0 + kTe ) = x ( kT0 + kTe ) Te ' = kT0 + Te = kT0 + T0 2N + R Aceasta posibilitate este valorificata in constructia osciloscoapelor cu esantionare.

http://www.jhu.edu/~signals/sampling/index.html

Relatii energetice
Pentru semnale aperiodice esantionate este adevarata relatia de tip Rayleigh: W=

x ( t ) dt = Te

k =

2 x ( kTe )

Pentru semnale periodice esantionate este valabila relatia de tip Parseval: P=

2 1 1 x ( t ) dt = T0 T M
0

M 1 k =0

2 x ( kTe )

; M=2N+R, R=1,2,...

Energia sau puterea pot fi calculate fie din forma de variatie in timp fie in domeniul frecventa.

10

Esantionarea cu memorare

x (t ) = x ( t ) Te ( t ) h ( t ) = x ( t ) h ( t )
j t h ( t ) = p t t e 2 2 t 2

2 sin

t t t sin j 2 = e 2 t 2 t 2

Spectrul semnalului esantionat cu memorare

t 1 2 X ( k ) X ( ) = e e t Te k = 2 t t sin j t 2 X ( k ) = X ( ) e 2 = e t T k = e 2 t sin Te t = X ( k e ) t k = Te Te
j t 2 t

sin

11

Pentru a limita erorile ce afecteaza lobul spectral central este necesar sa avem: 2 M t ceea ce implica scurtarea duratei t a impulsurilor. Reconstructia prin extrapolare de ordinul zero este un caz particular PAM cu t = Te .

Esantionarea naturala

x ( t ) = x ( t ) qTe ( t ) = x ( t ) h ( t ) Te ( t ) = x ( t ) unde h ( t ) = p t
2 t t H ( ) = e 2 jt 2

k =

x ( t ) h ( t kTe ) = x ( t ) h ( t kTe )
k =

2 sin

t 2

12

Spectrul semnalului esantionat natural

t t sin j 2 1 2 2 X ( ) = F x ( t ) t ( k e ) h ( t ) Te ( t ) = 2 X ( ) e t Te k = 2 k t e k t j e t sin 2 2 = X ( ) e ( k e ) = Te k e t k = 2 k t e k t j e t sin 2 2 X ( k e ) = e Te k e t k = 2

Lobii spectrali obtinuti in urma esantionarii naturale nu sunt deformati ca in cazul esantionarii cu memorare. Lobul central este asemanator cu cel obtinut la esantionarea ideala. Filtrand trece jos cu M c e M si o amplificare Te / t , se poate recupera semnalul initial, x ( t ) .

Te , H ( ) = t 0,

c > c

13

Relatia dintre spectrul unui semnal discret si spectrul semnalului analogic din care provine
Se stie ca X ( ) = 1 Te
k =

X a ( k e ) este spectrul semnalului esantionat ideal.

X ( ) se poate calcula si prin aplicarea directa a transformatei Fourier semnalului x ( t ) .

X ( ) = F xa ( t ) ( t kTe ) = F xa ( kTe ) ( t kTe ) = k = k =

k =

xa ( kTe )F { ( t kTe )} =

k =

xa ( kTe ) e jkTe

S-au obtinut 2 expresii echivalente pentru spectrul X ( ) = 1 Te

k =

X a ( k e ) =

k =

xa ( kTe ) e jkTe

Spectrul semnalului discret obtinut in urma esantionarii : X d () =

k =

xd [ k ] e jk =

k =

xa ( kTe ) e jk

Se observa ca:

k =

xa ( kTe ) e jkTe

= Te

k =

xa ( kTe ) e jk

si deci : X d () = adica : X d () = 1 Te 2 Xa k Te Te k = 1 Te

k =

X a ( k e )

= Te

1 Te

2 Xa k T Te e k =

14

Intre cele doua axe de frecventa corespunzatoare spectrului semnalului analogic esantionat respectiv spectrului semnalului discret exista relatia: = Te . Se explica acum si natura periodica a spectrului semnalului discret X d ( ) . Intre M si M exista relatia: M = M Te ; Te . M

Esantionarea semnalelor discrete

In prelucrarea numerica a semnalelor apar situatii in care, ulterior achizitionarii esantioanelor, se constata ca frecventa de esantionare a fost prea mare. In astfel de situatii, cand nu se mai poate esantiona semnalul analogic, este posibila esantionarea semnalului numeric, retinandu-se tot a N-a valoare. Fie: N [n] =

k =

[ n - kN ] [ n kN ] = x [ kN ] [ n kN ].
k =

Semnalul discret esantionat, x [ n ] , se obtine prin produsul: x [ n] = x [ n] N [ n] = x [ n]

k =

15

N=3.

N [ n ] e e ( ) = e X ( ) = F { x [ n ] N [ n ]} =

k =

2 ( k e ) , e = N .

1 2 2 ( k e ) ; e = X () . N k = N 2

Pentru calculul convolutiei circulare se recurge la restrictionarea la perioada principala a celor doi termeni, la calculul convolutiei necirculare si la prelungirea prin periodicitate a rezultatului obtinut. X r () =
N 1 1 1 X r ( ) ( k e ) = N N k =0 N 1 k =0

X r ( k e ) , e =

2 N

N=3.

16

spectrul semnalului analogic din care provine x [ n ] , iar Te pasul cu care acest semnal analogic a fost esantionat, rezulta: NTe ; Te ' ; Te ' = NTe M M

Cum M = Te M , unde M este frecventa maxima din

S-ar fi respectat teorema WKS chiar daca semnalul x ( t ) ar fi fost esantionat cu pasul Te ' . Daca e M < M apare suprapunerea lobilor spectrali vecini, adica erori de tip "alias".

Reconstruirea semnalului discret din esantioanele sale

N , Hr () = 0,

2k c M c e M . in rest

17

Raspunsul la impuls al filtrului de reconstructie este: sin nc ; c = e = . hr [ n ] = 2 nc N xr [ n ] = x [ n ] hr [ n ] = x [ n ] x [ n] =

k =

x [ k ] hr [ n k ]

Dar x [ k ] = 0 pentru k Nm si x [ Nm ] = x [ Nm] si deci sin n m N x [ n ] = x [ Nm] hr [ n Nm ] = x [ Nm ] m = m = n m N

Esantionarea si decimarea unui semnal discret

Intre doua valori nenule si consecutive ale unui semnal esantionat sunt intercalate N 1 valori nule. Prin omiterea acestora se obtine un nou semnal, numit decimatul semnalului esantionat, care se va nota cu x D [ n ] . Din semnalul decimat se poate reconstrui semnalul nedecimat prin simpla inserare a cate N 1 zerouri intre doua valori consecutive. X D ( ) = F x D [ n] = =

x } n = =

[ n] e
j

j n

n =

x [ nN ]e

jn

m =

x [ m] e

m N

= X . N

18

Tinand seama de faptul ca spectrul semnalului esantionat reprezinta prelungirea prin periodicitate a spectrului semnalului de esantionat, relatia X D ( ) = X N se mai scrie: X D ( ) = 1 = N
N 1

1 N

N 1 k =0

2k . In consecinta X D ( 2 ) = N

N ( k + 1 )2 k +1=l 1 l 2 X X = . Dar X = X 2 N N l =1 N N N k =0 ca urmare a periodicitatii cu 2 a transformatei Fourier in timp discret. In consecinta

suma din membrul drept poate fi scrisa sub forma

1 N

N 1 l =0

l 2 , care reprezinta N

tocmai X D ( ) . Asadar, s-a demonstrat ca: X D ( 2 ) = X D ( ) , spectrul semnalului esantionat si decimat este o functie periodica de perioada 2. Pentru k = 0 se obtine 1 = M . Intinderea lobilor spectrali lobul central, X care se anuleaza pentru N N N ai lui X D ( ) este de N ori mai mare decat intinderea lobilor spectrali ai semnalului x [ n ] .

19

N=2.

Esantionarea spectrului unui semnal discret de durata finita

Fie x [ n] un semnal aperiodic in timp discret cu spectrul X ( ) . Se esantioneaza ideal spectrul X ( ) , prin inmultire cu e ( ) . = X ( ) = e
k = k =

X ( ) = X ( ) e ( ) =
e

( ke ) = X ( ke ) ( ke ). Dar N [ n] e ( ) =
2 1
e

k =

( ke ) ; e = N , de unde

N [ n] e ( ) . De aceea

x [ n] = F -1 X ( ) e ( ) = F -1 { X ( )} F -1 e ( ) = x [ n] sau x [ n] =

1 N [ n] e

semnalului x [ n] . Pentru ca semnalul x [ n] sa poata fi recuperat din semnalul x [ n] este ne esar ca suportul sau sa fie marginit.

N x [ n kN ] , semnalul x [ n] reprezinta prelungirea prin periodicitate a 2 k =

20

Fie x [ n ] cu suportul 0 n M 1. In urma esantionarii spectrului acestui semnal se obtine semnalul x [ n ] periodic de perioada N = 2 . Daca N M nu se produce suprapunerea e

grupurilor temporale corespunzatoare diverselor valori k.

21

 2 , 0 n N 1 Prin multiplicarea semnalului x [ n ] cu fereastra temporala rectangulara wr [ n ] = N in rest 0, se obtine semnalul reconstruit xr [ n ] , identic cu semnalul x [ n ] : xr [ n ] = x [ n ] = x [ n ] wr [ n ] .

grupurilor temporale, adica erori de tip "alias". Semnalul x [ n ] nu mai poate fi reconstruit din spectrul esantionat.

Daca spectrul X ( ) se esantioneaza prea rar, M < N , apare suprapunerea

22

Masuri practice la esantionarea semnalelor analogice

De obicei nu se cunoaste largimea de banda a semnalului ce urmeaza a fi santionat. Acesta poate avea componente spectrale de frecventa mare, neinteresante in aplicatia considerata. Acestea pot fi de exemplu cauzate de zgomotul ce insoteste semnalul util. Exista deci riscul aparitiei erorilor de tip "alias". Pentru evitarea lor se prevede in structura lantului de prelucrare a semnalului, inaintea circuitului de esantionare, un filtru trece jos numit filtru "anti-alias" sau filtru de garda.

Esantionarea trebuie facuta cu o frecventa de cel putin 2 ori mai mare decat frecventa de oprire s e 2s . De asemenea trebuie sa avem M p . Deci: e . 2 Cu cat banda de tranzitie s p M p < s este mai mare, cu atat frecventa de esantionare trebuie sa fie mai mare decat frecventa Nyquist 2M .

23

Banda de tranzitie mai mare ordin de filtru mai redus, mai putine elemente constructive, mai ieftin. Cu scaderea lui 2 scad erorile de tip "alias" dar cresc s si deci si e .

Sisteme de telefonie numerica - f M = 3,4 KHz, f e = 8 KHz. Sisteme de televiziune f M 5 MHz, f e = 18 MHz.

Esantionarea semnalelor trece banda

Semnale de tip "trece jos" - spectrul concentrat in benzi care includ frecventa nula. Semnale de tip "trece banda" - au suportul spectrului de forma [ M , m ] [ m ,M ] .
Reconstructia perfecta a unui semnal trece banda esantionat ideal se poate realiza pe baza teoremei WKS, e 2M . Uneori semnalele trece banda pot fi reconstruite din esantioanele lor chiar daca s-a folosit o frecventa de esantionare mai mica decat frecventa Nyquist.

24

Cazul semnalelor trece banda de banda ingusta

M m < 1. m Suportul spectrului unui semnal trece banda de banda ingusta esantionat ideal este de forma: supp { X e ( )} =
nZ

{[ M + ne ,m + ne ] [m + ne ,M + ne ]} .

Semnalul trece banda de banda ingusta poate fi reconstruit perfect din esantioanele sale chiar daca a fost folosita o frecventa de esantionare mai mica decat frecventa Nyquist.

Conditia de reconstructie perfecta este:

[ M

Pentru l = 0 , conditia devine [ M + k e , m + k e ] [ m ,M ] = k Z .

+ k e , m + k e ] [ m + l e ,M + le ] = , k , l Z .

adica: -M + k e m 2 2M e m . sau k +1 k M + ( k + 1) e M Daca exista valori intregi k , pentru care aceasta conditie este satisfacuta, atunci exista valori ale frecventei de esantionare inferioare frecventei Nyquist pentru care semnalele trece banda de banda ingusta pot fi reconstruite in urma esantionarii ideale.

25

Solutia din multimea numerelor intregi a dublei inecuatii m obtinute este: 0 < k . Notand cu n0 partea intreaga M m

a fractiei m / ( M m ) , rezulta ca frecventa de esantionare 2 2 va apartine unor intervale de forma M , m cu k {1,...,n0 } . k +1 k Exemplu

m = 8 si M = 10. Valoarea factorului n0 este

m = 4. m M

Valorile admisibile pentru k sunt 1, 2, 3 si 4. Acestor valori le corespund urmatoarele domenii pentru frecventa de esantionare:

{4} [5 , 5,33] [6,66 , 8] [10 , 16] [ 20 , ] .

26