(MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUT Prof. dr. A. RUSU Cont. de. N. BOS Sef lucr. dr. A. KISS __-__ TOPOGRAFIE- GEODEZIE SS EDTURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA ‘ieeePRERFATA Goopoddriren rofionalt « fondulut fancier, deci incusie pi calui foresion, presupune cunoosterea lui oft mai po deplin xi oft mai ooret tm fapresia lui geografin, cu toate doirile. Pentru aceasta sint necsare pla- ‘nuri gi harfi care serveso attt la evidenja Iwordrilor oft mat ales la studiul, Droiettarca qi aplicarea respects trasarea luordrilor de exeowat Cureul de topografie-geodecie ce ve pred studenflor dela Faoutates de sileioulturd gi euploaur foretiere, cuprinde cunastinjle de baxd ale ridi- aril tn plan tm general, pe euprafefe mari, precum si cunoptinjclo noseare ‘ailistrt planurilr pi hirjlor, De atemenea trateaxt 9% eperifioul ridicd- Islor din toctoral foreaer, prin cele mai acreditate metodsinalusio specif ‘au tuerivlor de trasare. Pentru aceasta stnt prezentate: CMounogtinjle de baod ale ealoulului erorlor inclusio prin metode iguroase gi evaluarea preciso; Moperetura topografick cea mai representation din dotafia inaitw- itlor de la nok precum $i nowtijile pe plan mondials — sistemul cartografic wtilizat gi legat de et transcaloularile geodesioe # topograficns erretuceea Ya eipacid fi 4m plan a marimilor mlsurate pe euprafata ficiod @. Pamtndulus = endesron. respetio reolicarea rllor de aprijin planimetrice 4 aimetrice; eM notodele curene de ridioare incluso compensirile riguroase plan metre fi. cltimatrice; Fidicdrile tahimetrice yi dusclare Tin loo eoespunsitor coup’ gi ridiirile moderne ftogrommetrie, cart reprecintd ¢ mulié orome metoda curenté de ridioare tm plan a piwilor. “Tuorarea aro un pregnant earacter didactic, ee adrevoavd cu prendere studenjilor silvioultor’, dar tm acelagi timp tuturor studensilor oare au oa obiect de studiu topografia, geoderia, fotogrametria. Tucraren este wild deeperiod tuturor inginerilor pt tehnicienilor care cticeaad tm ofmpul mivurtiorilr terete sau a de rexleat prodiems de ra avronit 3CUPRINS Pri eee cece Capital 4, CUNOSTINTE DE'BAZA 1.0 he 03 ‘Notun generale Oblectal portant poate, Dente terres = = Contintst Dati ‘Nojon topoeratice de bast Prnepil le tepogeafet generale Plana gt Bie aio sant sie us 130 130 a0 sao aa 190 1.300 901 nam as sto as aaa ao Sart galior Timportante soit plana : Clutareerepreetiier topoeralice © ‘Continetal pinarnr 9 rir - ‘Uitndicurent le panerar ghee Tabet de Yo! naturale “abel de nardonate Cadenlatoare deeteoice. Nomeprame - Minartet rect, ndrete condlioste «= = Eee tins i ber ee et roti aparente = ; ‘Eroaee medie pnd eum initia 0 occa eee Probabiltate. Prevent BRS eeaeetee SHENAE TESENSEBYE‘s19 came rt or L816 Brat probable. rota | DET LAde E317 Presatares serattual msurtaror © DEEEII™ ist Eroneotiilare i maser eects de pease ditette |<... 50 1320 Media armel pondeatl se ss 5 oar’) 15m Retoere ertior ponderste bs oil de aaa ponders = s 4209 Err mei ponderate PeeEeee log 4324 Principio etode chet mal wi pate n.can.p) » : Doss “LSb rue itimpMtnare in mbsrdtorle indrcte 7 se 11390 Propeguea vor ta mnunteste inet lllose BSL Compornea eer ecinatle ttematce 86 24 Tolmate ess se = eee 486 Gone | DLT st Capita 2. MASURAREA UNGHIURILOR SU DISTANFELOR 20 aa 20 2a aio Batt Comarca totale? organs, Regt 2 22D 2ita Sutone optoe de ibe ess eee oes L Bina Tipu ce tedalteoptoe | LIL fi Did Teotlte Gasoe ses sve : Bais Aprarea tedottaiat mage LITT ‘ Zine Vetere srettinrea sitar |= ITE fi 232 Hokee sve PeEeeeee eet 5 ia) Preckin centiil atresia | > 2iat manures unghiortor omamiale =o ses loseeee 5 Bai Gamera never dander 22D ii es 2.3 Miearaes dees yo cle rch = 5 + = eee 255 Tommi pnt ie tats pe me Hk BS inlomrea tiniawestdbts = seve e sees sere eet 2a aiscrace ditanfelor cu pengice @eabll LLL L Leese eee 28s Garedite coor ntoe nberitortarcu peng = 21 Ls evs e eee 2k Secoceeadtnfelar Iason 25 Prodea manaarl iter pele ects 222.222 cee 24 surreal dntenuoe pecan oped ee 26 Tanner ‘2400 Manuraren Aistanjelot ox tahimetre |< 2222s eee eee Hot Reduces Stanton BeEREeereehr ‘on Procze mst eateneir po cle indies ca tabmste of tet verte ‘25 Mareen tailor ex atoral water...Ccopite) @ RIDIGART PLANDEETRICE 5 Goomentagh nicest planter atirasen Toei: Primal 212 ndecen rj geotnte pet interef ‘Proieatee eirbor. Prittpl sess ss Datinivaree poet) es sv se Tewttcarea puncte veh 2 LIT Auplasern defi a pone ot. 202 mews ptr Deveienea tepogratick a pnctilor | + SS > aisarea enghuroe = Tatoenitea pana de adserahit | 2 12S Sess de Geert = Ss Ttwarfa enters soo ee eestor coe eee PERE EEE ECE ES Apet punfia |o vss see e eee Onentaree tomath a veer 200222 (ala itescteIelate «= = eee Soom tupl ses svsrecececces Gmeatyen ors ees Lh Podeel Deuce scot ei iiiiee Procedesl Calis re : Dispettvel Martian | => 2 SL Lt : terse combicatt « ° tere een free gla Ha 2S > Theme ty terematiforetiere = es so InterettteIiith Probleme Saree «SSL ‘Prcia aterecitor | = (onconts Retomenais > Andee ree oan ox eo Sactronptice =. Generate Mods) de Bera > 12 8 6 3 30 1 6'3.970 Drnast fk vite de orentare (tans sata ambele puncte de prin) = =. 156 Gon Drom @oprckit sss asesrectre cess Lion 572 Dremu eu puncte noe |< 2 oar) 3973 Drum polgonomr 8 pacts | a0 2A miler dt eee ees 182 340 Geen er See eee eee er mse ‘242 Drommie eombinats ca raid <2 SS aor eenener $343 eloge Qacabor Worden |S ; ie 244 idan dealer pr reckd 2D LI EL i 235 fle atin peace peso Sills ea us 1” 8 ws a m Oo S57 Rio spate fowte mist = ve = lam Capital 4, RUDICARE ALTIMETRIGE 6s oe oe oe eee a Ag Cmnoyiogs ened eee om 4.00 biel amet (teint) een £01 Sepik deal sev = eee ees Ma Oe cree lcccrclsiecsererereroreccns it 08 Diente env «2 Peer Fe ‘ot Gatwotnncen ete ironagtstedoamie 222 LLL a ‘tos Bieta cabart Panam qua ing atmesice |< ae ‘tb6 Moana! de Oeteminase werner Gene =~ ce 407 Rejem ee xvemest Seer ee eee eee ia ‘ton Mareen pooner de veimint =2ITTITIIELTIDLam 1 tera gems eee occ e eee eec sere eee rss i 40 Goneaitat. "Prmepihs LS ee x it Gasoumente aiement gone LLL Leite ae 40 Niveimeye st nh ss ses ees eee ett i hts Niveimetre eu Teme paeeR eee ‘ite Veroare eters nieimeider Mae TE 42 aire eee CES aets de atv oma TTI et me ais Gmmuns n eres ccoccceeeeececliiiiiy am iat Matte drm LTT Beegoppod i) Qe Mais mee TIDES ieee ge ‘SiS Meee prmee 102 DIIDIIIIIIIIE ites me EN Neto drm oan ine Probewe de alviimest gromaie | 1 osc c cones testis me Ato Niveimestal marie earteae | L ST 20 GEG Rivemete comprise eee c eels cee eec sete am4.149 Noeiment gonntre oa pete Sntemedione os. Si8 Nhuimenta plo “135 Procnlasiveimentat geometric 430 Notiaat de best. ae 4421 Instrumente de nveneat igonometse $22 Matode de sivcmeat tlgmemetic 44230. Dromirn de nveiment wigovoretcc fa astinfe miel {Laz Reclet ae srmet tkgonemetre Ie astanje mil. 4222 Drama ¢eniveiment Viganomeste distant am Rothe de nvenest uigonmetrre la astanye mash {L28 Prectslaniveentut taenometie 424 ote mei ponderate. «= 463: Nielment en stint tbtete Cepia §, RIDICAIRE TARINETRIGE 50 Genera, Peeeeents oer) SA. Rilee able popes = =. 510 instrament =e es {5300 Teaimetresutoreductare 302 Pree nami ditanjeor em cteaetcduteaze oosnd dl eine $108 Dice ebimetie sare ‘SEL Metoge de rlleare- er ‘810 Drama ee ragen 5 5.111 Drama talmetrc de reise 412 Riots talmetsot « polelct 52 idee ox bas opoallek «= ‘20 Elemente de magn terest | | Sai Duals upopali - aa Werlonengtectiente Dakar tpogratice «| 2. 528 Deciaren Baste 1326 Mate desldome ex Busia > 2210 Meta drum = ore 2961 Metode rade SS 5262 Metoda tees = =. ‘325 Repetaea rider ou Dusola . . _ 1326 Praia ldoelnr ex tala topos 827 Compararen preci siicrlor en soa eo preii Hitor tmetie ‘28 Conca prvi Maite cu sel apogateh 5.3 led exettve S30 Instrumente Perens oor S31 Eveluresdstantlr, panto aftretelor de nivel 5300 RisleenespedRiekdinvedee = LL. Ls se ‘S21. Ritiarea expeattvdsealastrumentad a 2s‘Ceplttal 6. PLANURI. SUPRAFETE. PARCELART . 60 Generates - ceeeeee 1, ohne rote aie ae se, ‘610 Reeecaren planar» « (6400 iosoumentepestmednctare | LS (6301 edaetaren planner == : 6202 Represntanee rele 309 rec ne te tpt et 612 Relactaren protelr ; : ‘612 Ture tym lave pf | 22 Oban pot grate x autora salar antomate 69 Vertemree gt recep anh cer opopain oe az ese 8 tpn ster (astra) « a0 Geeranat (6.1 Detapen prin pane oat ‘882 Detar peel ‘copteal 7. NOTTUNT DE TOPOGRAFIE, INGINEREASCK “10 Noplanttntodeetee 24 Tr ce nent tran 70 Gener = “13h Temaren puncte ilar pia 21230 Seman Geter fngperreteonte) 711 Tear ng ‘742 Temes poets ino aie + 1 Tirso pote cot a ne ae 7321 Trtaen el Ua de panth dat 12 nena sono ce litera 120 Tease ta plan» «= 5 ‘Fan vstod"Sooostane Toker 7 a0 Pretnin dete oe eer ah Trsaea So take {aN0 Traaen ent n puncte et ‘7AM Vuerea pe vie. 22. Traut exeatia ler "23 Teeaten uae de oainare Seth nt po Traseee ene atoms oramale = ss ss 0 3 Besse F Bee RPRRRRRSS‘1a91 ‘Traares woe pltfome de pant atk. 5 =. ‘asa Galle trmameateler es es es > ee 730 Generalitat PeEereeeeeee 731 Ge grea PeReeE ere 710 Traxarauneltabine S222 2D TI LT 7 Canantpartieuate : 17900 Prowngies wot alinimest tL eee ‘7301 plenetaren wo alinimeat cn etre pune Ge capt exist vitae | | ‘fa2a Tosaren ae! al ote pence ed vise deren w= ess 174 “rasan dear aaeniner foretine se se G40 Geena wee ets t veer ccsecereee 17430 Aplicaren pe tern a trons provizs i iar tpn ene deta ‘7.412 ‘Trasaea punctlo pinepale le curbeloc Qe recordar tare de ce cad whl Y= ste son EPeeeEPeneeEeereen 7415 Trasrenpnctlor principle a racers fo or de cre tn ‘vil ets nae ‘TAN Trasatoa fu dalle Catbelot de racordareclcuare fi traazen curbelo de tram EDeppseeccous “1435 Trataenproltatining gi paieer tency tp = ss "742 Trasrea deta drumaior forstiere «= = 743 Trntren ner dears ese 15 230 “15a Undrrea comporthit tector do ari stcabamentelat |... SS 2.500 Urmisrencomporte pode, baraele auras de Sprit - > 282 Unnletea comparint temsamentat =. wee ss ess 758 Metoda totogammetsch ss vv vs ss oss ssl rss ELBMENTEDE GEODEZIE |... eee eee 80 Conon generals... ReEeeeer Eee eee {800 Oniecal greaeaet 2. LL one ‘SOL Suprtofe deren Sime de courdonate v2 IIIS BOI Geld Bieta eect getters eeee ells eee 802 Redoewr, Aprons ieee le 8000 Geen eee rrr ‘Sea Redncern i Spina a mdse mbrrate pe apratta fk Pista» > ern Reduoern diner dep elpeld th planal eprotete ss ns ems Converge maidindst vee ee ee eee eevee eves le Seeesguysy 28 eg38 ans! 30 az sa aia ou 16 Pr 7 a9 noO Oo ‘Biante de ertogelle ‘Obiectel extopatier- Protest : Ponet. Gastert Proicilearimatate perspective Alogree uu sist deplete. Protea Gauss Kroger PEeeE EEE SEE eee eee Caractere, sisteme de axe - Pe eEeeEeet eee ereet Detommate aitanfelar = Retacees a ert - Impartien ta fot = « (alent eljartr e apex» Procia sureopatich «= aracteratcl.Seteme de axe cee eeeere n Deformaile dhtanter = = SSS Ss een Iimpirres atak ‘lela coutdonutlet eajuor de wapee ta Streograic 1970, 8212 Pripopial compensttl ‘2 Gai ree de or 11 V pind cir te tte oordoeetiln) GMP ovens esees . 8220 Elemente stoductie ‘2201 Galeule presable = << - ‘8.228 Caleta earecior ‘8289 Contd , ‘820 vata preci, {3:25 (atefal aut grup de dud pancts pri MLCALP-varlaiaceotdonatcor - 225 Compote jt Gesteneat geomet a melee =< 2290 Eleente introduce.» “E281 Compemarenuvel refs de nvciment geomet pte pts mendeobertior snarete aga Couperin arin ements le cmadtinate «= «23 Caen ile desivtat omer fgets n ‘etd cher ‘alll eendifonste sees es seeeeuveunns 8 bes 8 2[SIL Coteute topotaice pra Wana ‘830 ‘Trnsealmtt eodedin ev ses vss 8.00 ‘Tranwclelist dint sez de pees at ‘855 Transcalelarea, reel gudeaice a plan Ica Copiteal 8. RIDICARE FOTOGRAMMETRICE . . off meine ene = ‘901 adsorp neprnettl dap otra - ‘2010 Canoytnts de beak = = 2.02 agine pls nope m0 Vetere one gt biocsarh | ¢ Gt Moca em et ‘tz Reportal bese = - 2025 Erataares indian: > > ‘Raa tse codons Petoora tant. es , eet enn oe. Oviective stan [ Metrtaten maga! ‘atta a ma (ect fotogeemetn = ‘Elemente de seatomaette flop aan ina a (carta de meagre Sect str ce» ‘am00 Thimpaea pl” SShasQseesegegeey g sseeeeeeee B BeesFoogremmnein penlpamea = TT ar Genta eee Sree een me sa ‘Redvers eptce Glick ce afitoateamersicare 2222222222222 Fotoredretens cones ss eee Pret apo : DIDDD as Baste opticorecanice ae totnearesing 22222 T TD ae Fotoredresatare ce ecole modest - a Folretare ssn ees or Drea fetnedntati | > a Fotplanl . . - ore 40 Intecrire ftoplanale ee ord 84 Prevsa planar fotopatice |. 2) LL “0 B46 Redroeren ditreatatd. Ortofoogtanal - 1 95 Stefania ee an an eo cmnmarenes 02220222 35rd 22! stir momar 0220021 St2 Se trap 2222 $52 onmtmen apm 22 Sine Ooetrrantnent 22 Sat onmares ruts 222 o act suerte 2 Set storonetmae 22 22 IT S96 Fottnterpretare. Tledetecle Binegntie ee ee ry1. CUNO; DE BAZA 1.0. NOPIUNT GENERALE 1.00, OBIECTUL §{ IMPORTANTA TOPOGRATTE ‘eritorillor os potifie, mixime, forms si confinut a consti- omega coarse ce ast eb ea a peat giana wee ‘Yall lor, deapotrivs exprestve dar gi precise in raport ou nevoile praoticii, reer ge a eabire eeterlor ef Svancole ar ‘gi érfi, ofer’ att. ims de “@ teritoriilor cit Jor a ae eens ce tats st dal seep pot Hnatarale (ape, dealuri, péduri) sau_attificialo & Tin, tanale) sen artificial ‘nioemjrea Tumuli Plan presupune un ansamblu. de lnorisi denunite, m ike ridichr $n plan care implicg atit-misu- itor ile siraportani). Efi mith qi operafe Topografics. direst ol Hi trasarea, TexpoctiY operafis topogratick, invers. aie ct ie operat geasral, Obgcctam trtedail eit ihcipie f° imetbdele topogratet generale Sedat Faport ou aplicafie, care ean, diversficat 9 adnott, saa dexvoltat 4 ‘iferanfat Tamnri aie topogratel ca topozratia. miniera, a consis, conga, 9 iunsiide enaeeey qa feunirea de topografilfaginrest respect apo 0 Imporantk « ecestor iopograll o conmiinie parttpares topsratio® te yeallavea lusrtilor a constracsdor gi urmisies stabs or. Totodats a individualizat gi topogratia fore In coonomia torestiord ridiole #1 tile eint implieate dieot tn activiijile eoonomiee, administrative gl jooiice aigusnd evidenja fon ‘lulu forecir im alba geografc gt basa cartografioh noooaIntoomirt monajamentelor, a uotisior do smoliorafil preoum qi x proieotir tra- Sinil 9) urmisiet comportamontulal Inerarlor de corectare:» torenilon, 2 instalafilor do transport, a construailor din seotor eto. 1B{Lou MASURATORK TEMESTRE Ropresentares plans a terenulni cu o preciie corespunriioare este 0 problemt complexi In spesial in cama teitoriior intinse, de marines ZGnor provincl, ri san continent, in avemence etuafi se iapune cons eres forme! 9f dimensiuailor Pimiatulul, © ifluen(st acestore asupre lor gia logon represents plano deuprafojelor carbo. Ansamblal {eestor probleme constitule oblootul miourBlarlor terestre, ana dintre cele tn rehi inga etngl nono erste art dere Mins eghark et, nliitaten economies polio {nintaroondipionare ou dezvoltare siinfelgtelmieli in pr prezent fea cuprinde mai multe diselpline oe diferenfaal inte elo fie prin funolia ee p indeplinete fe prin motodelo foloste. Cole mai importante sint + { sfudiask modal de reprezenta in plan seuprafsfel generale a3 fi saa unel por{iuni dim soeasts suprafafa in seopal objinert sists octyl ox determina rma x dmapstmor Pia an atten sau pe porjiuni. De geodeaio spar Iucrirle co se efecthess3 ‘pe suptafefe mary, lori co jan bn considerare cufiure PAmintulni. Yeo | Gir, seastea urmtreso. determinarea rigurosts a } constitu rojesua de sprijin pentru ridicdrie de. detain, Shitates ion rata rit sin tai iehitve de oare a tx ori PRES" fopserpe puncte reel grodesoe. Oteesval fina, sik vreme intent, cu aparatts ape. | Sanaa otogates «frontal, tvegstattm nun Po ert oinies relntiy nowk, ou tnele prooese au : | Gounlgard Holotfo, um anomis epeite prooum gah randament superior, sigur’ {| in Special pe euprafote mar. 1.02 cONTINOTUL LOCRARIE bjetatpnepa ler onsite deri tperaie especie Sen eee seaereaT i geneal cal ale epelte terean Flor foreslere, aoeste rdiohr pot aves obletive. difris constitaind eee ae ee azate cuprates, Atal, lnite 9 determina aye ete Br aa’ tout » eaigh Rips cies ‘le purctolor ta spafiy im nines Se rts Panetoor is metas hfe ‘In cadrul ounogtinfelor de topografie sint prezentate gi principalele arene crf a boas GR Stara trate ners doaren In plan fondant forse 9 otinde pe 5 suas lg arenapile toniaton ur probleme ce det Gb tale Tae de are Fabre ndaoeen or Rt rota ale aft eae aaa acts pane tases on bre cee copra eos tthe to plo wets lo Tot 16olerduts, amseleui ee, nn ” Tuctenninares ate on ihe oan a ‘ede fetgrammetrce ow precer cele serofstogrametien, care Hb anredtato ft flotte in mod eurent In #00. {oral economies forestiere, de mules vreme. ‘tn Iueririle topografics se opereaz’ in svent du mé&rimi liniare si ce se miasoar’ pe teren sau se deduc wale Ht prosontte tr dbtelte In eoptalsle aguatoare: Sens gems f uaora isaac eres ae eeeen cae $ dout panoto din teren 2 cumosoute, penn pian vertical (ag: 13) st oun pan ono tig-tay Atle se ong TRE AlapeR LB, Tent tp intern maestro ‘Verteal Gs trees prin pnctele qi By ald jy repectiv eagmentil de dreapts din spain 0 a Re te aap es oe Date et auha pun ocean saa A sce poate tice panei anima ‘5 plnnol orzontal st looulal {pe tuprafes Kinitate); 0) Suprafata da nine aero, ce ve identitio& cu nivelal oeeanelor gi mirilor deiahiae presupose i eohlfbra (gvtdal),represin& rupratale de rering @ nivelmentalui (fig- 1.6, ¢); 1) Blipeotdl de ‘consider oes mal apropiatd figurs geome- tata Zz notatt uncori gi cu H,, ce reprexintié distanfa pe Tn supratafa do nivel zo phat ia Panotal 4, a. de nine AZ ak Eas) sat, relativ’, adick distanja pe ‘ Bivel oo troo pats punctate A qi B, respect {Marana tre cntelescestor note (Ol =) Ce Ls iy Bante tppaube (9) san, tangonta tigenemetick a vaghinia de eli ra ‘8, exprimat ‘in provente (%) 880 pro- Fig. 11. Blemente apogaics tm ph vertiDan juretds Jona! SE ests forbes TIS etic ek rafal topagafi Sl Pre ts fqatich @ thst do fates | Sie in ered aes col | Bim gels dadh net pope |. of Tanks eit dus Yeni; ce se esprim’ in tod rent ak ght de fncnare fay coandart in rapart ct Zonal oind poate yma Zig dat In raport en vertical 7 Jodulul (8. LD5 nmi P18, Pap mt sehr, 7) nahin or Telit fidoe SU 9 SR ain sangha tedra ai paulo Yer ireofilor SU gi SR din spat, respestic ung fru al planeloe rer- fenle oe oupeh cele douk diner ig: 13)5 Fae ete at A. maura none ect aie de r Saude Aieapta, fdeio ae techie nord considerate disting SD orient diferite (§1.25) 5 Tn) Coordonailetabelate plane X,Y, cm misimi Unio oo detinese poxifla n’plan aan! punce 4 repezint® distantele den panctal Ala Biehl exelor de coordonste plane X, 1 (ig. 1.2); ‘ 3) Coordamatle relative plane Sin AY 2, reeponkt proieofiledstanfet AB, reduse Is ofizont, pe axsle X gf ¥ ale tistemulni de coordonate. Im- ‘ou cota TaatI?a, Ady Servest Ta caloulul coordanatelor abeolats Bet, Ze Geli 116,15 8g, 138)9 "») Coordonaale polar, datanfe d, i unghiol « respectiv raza veotoare st anghial polar ee define posifia hut punct (1) in plan fafé de o drespt& Uereternge AO data (ig 1-4) 4): 1 Gootdonate chara yi Sun ae wn ponet (1) co reprezint& diatanfsle perpendiotlare go dotermith pocifia Tot ia plan fn raport eu 0 dreofie de Petes date (Gg. 1-40). {Lol PRINGIIN. ALE TOROGRAPIET GHERALE. Lnorétile de topogratie se intemelazk pe unele principii gi se destigoars 2 1m oouformaitate ov unele Tegull general valblle Atte pentru rdicaren in plan tt qt penta trasare. ig. 14, Defies poste! unt panet im plan: spe cna poe pn ost wae 18a 6 5 Fig. 1.5, Panto topogmtce cameterstie |, Definireadétatior prin punéte caracteristice, bicotal ridickil tx plan, ca gl al trasiail, 11 coustituie detalful topografic] Orice detalin (natu- {al can aitcial) gi orice sitaafie dat din teren (Smita, suprafufd, Il. ima) ponte fi dafinita printro erie de_puncte lesen mod Jodiolos, ln fohimbarea do direofie & Unilor do contur sau ls schimbarea do pant. rin puncte caracteistco e njlogo numa minim de punte ca pomite alla topogratc, RRefele de sprijin’ Atit vidicates cit-gi trasards (detalilor) se bazeazt fo refea de eprijin oricare ar fi precizia ceruth, scara de reprezantare, mBeimea $0) wn domental de sctivitate: Rejeaut. de sprijin este ‘onstituite, pentru planimotrie, de punctele refslei geoderice iar penta altimetrie, de punotele refelei nivelmentalut ‘Aceste refele, numite si Tofele de stat, e6 extind, pe intieg teritorin) najional gi sing detarminte ono snare precizie. Aatfel, ele anigur’ cadral general al ridictrilor gf deci unitates lor. i ‘Punctale refelelor de sprijin sint definite nomeric fafi de sisteme de ‘eterinf\ specific gi sint marcate la teren in mod:corexpansstor. ‘Sistema de-referiny Sntomele do roferinjstrebule si fo legate de ‘capri Paina tn aa fl conorto, abn potato fatto anigae 0 legaturs ‘bilateral tee representa trea. Fen gel tae attr ce novaginoec meciagunonat ee an eatt ee Brae eit inrasn yaaa eee ia, aoe oon, wnat ere Hes ‘In anumite condifii, pe sur ‘ici, se admit es referinje gi sisteme, connec ° ‘Marearea Toate punetele refelel de sprijin, oa i cele ce vor cermin eo ete oe su rie fe ren parities Rice De cts » oOig. 16, Sistem de rtrntt age de sopatte pial: eta ee te wots UB haf — eo, i i Sasa [ee ; uy = ei Y ieaia orogonalk « puneialon, Un sistem unites de sepresenare suprafefe mart realams é@ punotele de pe suprafaja Pimintalul +8 fio ‘eranspune tai intit pe auprafaja elipsoidulal de referin{i prin proiectante Ia aconta, Atta timp oft dist “panete sint mart (cazul retalelor tamale ‘grodezioe), normalele Ta elipsoid nu aint paralele of converg. spre, o zon ‘din central Pimintului (fig. 1.7, a). Dask insi distanjele sint mici, casal idiekrilor topografice propriv-tise, proiectantele pot fi interpretate oa ind paralele. Praotio, refelele geolezive realizeari o astfel de densitate {nett in lucratile topografioe, care se intemelank pe ele, proiectantele pot fi considerate ortogonale paralele ‘care ar fi inolinirile terenurilor, teva objine nfotdeamna deve Pep ecm! Sroptal supra de care ca ee nevoio practice adic’ suprafata. vei Soman sat Din inte wl sone, sept eySueersiunea determingvilor. Ridicaten sl trasarea se exeoutd din aproape in aproape, de la puncte cunpsoure, la ele necumoseute, de ls phnete ale refelei de sprijin la cele de detalia. Ch puuct odath detenninat sou at poste servi io determiaares, eqit tsaven altora 0) Suecesiunea operatilior de masurare. i baza eslor spttate mai sue reaulti ci, I general, se stationoazs tn punete ounascute (veehi) se Yizeaaa la ‘puucie aecinoscute (nol, de determina). Bist st hlbuayll eld se stafioneazs in panetele de detemiinat (intersectia Sapoi, drumuines ‘cu stafii sirite) sau In puncte oarecare (in nivelmentul geotaetric). Dar, ‘evicare ar fi punotul stiltionat se vor duee intil vizele (son vita) de rete: Fin{® spre punotele cunoseute (sau cate vor devent ulterior eunoscute) -A( spol vizele (sua viaa) de determinare spre cele Hol, Neeanoselte (ines). Alegerea solusilor, Orive situatie din teren admite, atft Ia ridieare ‘cit 5118 trasave, rezolvari tebnice multiple. Intotdeauna se va alege va viantay respeetiy metoda, aparatura si modal de Iueru, ete sh aeigttte precigla coruti, eu maxim de randament. 11. PLANURI §€ HARTI sao, sem Scar unel reprezentisi topogmafiee este raportul constant dintre Sungimile grafiee si corespondentele lor orizontale din. teren, 1.100, SCART NUMIERICE Scavile numerice se exprima sub forma unul report in care numdrétoru! ‘este egal cu unitatea iat nomitoral, un mumar rotund, oratade cite ‘orteste mai mare Inngimea natural otizontal deceit cea de pe plan. Dac 2 este o distant din deren redusé la oriznnt, far @ omolonga ei de pe plan, See d/D =3)D: d= 4jN (aay in reprezentirile topogratice se folosese sotirile de miesorare al edror ‘uumitor 2V poate avea, conform SPAS 2-59, valotile 20%, 210", 5 10" eventual 2,0 x 20" o» fiind un numér tntreg. Ultima yaloare nu este recomandati, dar este permis pipe» tt plan se loge in fanetie de preiniaceruts sa de formatal tel, Cn sjutorul relatiei 1.1 se rezolvit uncle probletie privind folosirea phuavilor. Numitornl ¥ fiind un numiir adimensional, D teaultis im seceasi ‘unitate de masurd in care este dat di! Invers. Spre exerapin Ta seara L:5 000, Singearand eT mm de pe plan represint& § O00 uni in teren. aPenta a afla corspondental dia tren, ditect in m al unui mm de ‘ps plats se imparte nuutitorul soli ex 1.000. De exempiu la, seaa, 1 :500, Dn bande pe plan represine’ 9,5 m pe laren, jar In seara 1 :25000 un mm reprezint& 25 an. 401, SCART GRAPICE ‘Scisile gratice int reprezentini pe birtie sou pe rigle de metal a seirilor mumorice. Ble servese la obtiuerea direct, fir8 caleule, a tungimilor de pe foven sat de pe plan in fnetic de corespondentele lor (de pe plan sat. de pe teren). ‘Seara grafies simple este de fapt o linie gradati milimetric in stings originit (talonnl) $i eentimetric ia dreapta ei, eu o bazh care se repetii de ‘at malte on (fig. 1.9). Grafieal se tatocmeste corespunadior sedeit planulni ‘3 se foloseste impreant ou un distangier vital dia dreapia se agar’ pe 0 ‘visite rotunda iar la viefal din stinga, ee cade pe talon, se citese 31 cote adore, 2312, CONPHVUTUL PEANORILOR 51ARTILOR, uta gc eave rast uni, eal critics Sopeod econ ee exith pe supainta topograes etext de Rattnitna ere! detail de aunete sou fommle de eee, Petaite de plaximetsc se sepreints conenfonal fincyie. de sea plaanet ae mbrinca in Pv plas ln ade tant ace det se ope: Bits de teria sean 9 safe paste otal prin semne coavesronsle {botnet te) emsoce iso mil numeral deta oo Po (Corerdutald in seal cree, se procedenau in mod dierensine: in ofe de ect porta (lependingy nfs ri ual mi) so rang une te fgurselgrayat (cas hi evatalé de outa, terenaile de ooreng resin) ar altde te reprints In desen dar i sca (et frat, fosely tl ete) (ge 123) enue covooionte sit dowre schematic, abnple, gmertaate alese fi apa fel ineit ye cit posibil sk sugereze imagines detalilui din rea Titate. Dupa natura lor semnele convenfionale pot fi da sear’, folosite in %‘As Sete vice roprezentatea detailer Ii ee uu pot #i reprezen tate In soni si de contar pentru reprezentaxea limi. felor desenate a. seara Bich (otdur, mht, ‘Semele couventionale topografioe int date in atose specials, Intocmi ta Toi de etre “Din Hla Topograties Militar Drag peniza scare 425 6001/5 000 jar folo- siren, lor ote obligatorie Porma lor este in geue- ral accoasi dar dimensit- nile slat date in fanctie di Sears. Fiesare sector din tivitatea economies (cor step, agrioultne’, tr sporlun) utilizeast fa plus Semne conventionale spe. cifice. Detalille de altimetsie, respoctiv relieful teremulai, ge reprezinté Pe planuri 5 bAnji de asemenen convenfionsl, prin lini kam care de mi Si foarte rar prin hagurt Fig. 138, Sistemat curbalar ee alse = teat _rORWA OF ReLEr 26Teor, cnsbelo an line de nivel -ar obyie in setionarea, ere nytt utmupete de nivel othiisiate fin projctare eine date wauge ben ease pun pla ds plese (omannta (ig, 113), Beh ‘lye Muon do nel (Bae logy U0 general, nee, brgia de Soiava relefults do sone past do soedeniain erent, Fomzce ‘Bellet pol aistiasewspe dupa stray velonea ini de nivel (ig. Pe i eat per i sae i dat een diatlsyfontlelo vo delatitessy esd Seoeietpeezentat ps contr frepapalbe nog conayuaticare tautiaut do laieudine 30 Pea Pat ect geome (ianeti)alatlt dn parole due fa axelo th econnate tervals eoeopnnionre st (grils in piney Heine inteard pot fH desenate 0 ars gratis (Hp. 1-8) stun erat ae anh (GLAS 12). : 1.18, OTHUUZART CURENTE ALE PLANURILON. SL HARFILOR fle si plana topografice cain de nivel, nt pave valorosse pis a adaguoe reas Sted Ia birt eh egetes prac Benita vidos supateeue qa desapet or, pentru eluborare prove Raue'ds ole noon n feitorlor ot sersle cn bestia tntobmiven weve cteas to conelmct do toate genutle: Slomentele aeconare tinsel EEstinn se dade, ds sure doo pias! topagralie. in gene, planus hfe rains Intomaile generale axupra sexton eprentat permit deteriaarea oar leet topograie Be Pnimolee stants, supratefey mnghion) wa de mivelmest fot, dtienge do nivel ote “Pours scoomtaforetoto portant dowels ou reprezantivla ta celts 1729 000 fet stall de sual ttoomen te scan de Poison; f/t0 ood pentea nemesis de srunajare 9 pre BPiteren "anor evidcney 175 000 cae ete asl fundamental a te Sine tinds Ese goneralzem en bask s-peuet nigoreanunebafumea {efor /2 000 co fan de situage pentea verse protect 1.190, HARTILE $1 PLANUAILE IN RECUNOASTEREA. TERENULUY Primele informafii asupra terenului se obfin prin eitirea hdrfiiy res ‘pectiv prin studierea ei la birou eind se pot ,,vedea” saw ,,imayina” ele- ‘mentele de suprafaf — Iocalititi, pituri, arumnri ets. — oa si farmele do relief. Pozitia diferitelor detalit se precizeand in raport cn altele mai impor- ‘ante gi mai ujor de identificat, folosind dizee(ille cardinale. Reounoastoren terenului se faoe prin pavourgesea Ini cu barte, in min’; {in primal vind se stabileste locul in vate ne ailim prin intermediul unot aofalii din taren figurate 5{ Wentificate pe harti. Urmeasi orientaraa hérfit sespectir aducerea direofiei nord in corespondenja on direojia nordaiut in teren ; in acest seop hazta se rotegte pint cind directiie de pe ea devin ‘paralele cu omoloagele lor din teren. Orientares ae realizeaai it rapor’ cit Aeialille din teren situate in apropiere (fig. 115) son folosind busola de uzunar (tig. 1.16). alon titer tonogrtis in continuare, un detatia oarecare, seprez2ntat prin semunl conven Gath pe teren in direefis indicatiids hart gi In distanjs- corerpunztoate 1431, DETERAINARES UNOR-GLEMENTE. DE PLANIIETRIE Coordonatsle geogratice, Jongitudinea % si Intitudinea g, se deduc ia tuncfie de caTuigful geogratic pr interpolare linear. Se folosesc in acest eng paalele la eadval qeogratic, dase eu Hit intrerapte gi valovile in- revise po acesta (fig. 117). Coordonatele plane gl ¥ se determins fotosind can tenant pe havi ou linii pline (in eazal figuit 1.17 din ceqzel pautionlay al panotului 4 ele se eitese direot. Pentru un pret oarecare P se citese inal intl coordunatele Xo, i Tp, ale originil pétratwutui in ease fe giseste; In acestes so adaugé apo! cresterile AX 5: AY calculate fun de distanjele d si dy mfsurate pe plan gi mumitoru) seit ¥ (fig. 1.17) oe a2 Pentmt control se pot Folosi coordonatele colfalut C, si distantele 4, oi dsig: LAr. Poterinaten cooteansteloy po bar Distanfa orizontalé D dlutre douk puncte rezmtit din distanta de me plan dy musuince en 9 Figll sl pumitorub seksi Vs Daay Cind trasent ste sluos se foluseste_curbimecrat ig. 1.18), Dispositivel acestuin inregisineaz’ fic direct listanja natarndk, corespunsitoare sein respective, fie fdistanfa de pe plan ia mm oe 2 treneform® pul exloot in Gistanja din tere, Distanja inelinadd ZL, eare ge foloseste Jn trasixi, se absine finohe de distanja orizontals D xi unghia! de fnelinare sau zenital Z (fig. 11). Ling =D apleoyag vespectiv Dig se Dagltin Za At) Supmafeele pot th evaluate prim procedee dltesits funeie de form tor $1 instrumental folost (§ 6.) Unghinrile orizoutale si orlentirile se raiisoari oa raporiurul dizeot pe plan: ta primul eae gradatia zero 8 fuprapune peste una din diteefit iar in cl doilea pe di Fechia nordulai consiflerat paraded et latura nied 2 pla nului (Hig. 119). Cind veportornl sre gradatia invest as aero se duce pe directin tespeetiv iar ovientama 8 Cm. 48 cubioe teste pe dirvetia nord, 23S 1.499, DETERQINAREA UNOR ELEMENT DE ALTAISTIE Coin unui pret situat peo links de nivel are esact valoutea scesteia, care fe eiteste direot. fn eazul unui ‘punct arecare Mf se dice linis de cea mai mare anti amb gi se macoars po plan distantele bb = gi in = dj, (Hg. 1.20). Cot pune- futne 3F aim teren rezulta : Bao Tae Maw made; Age = Bhd as) Sip 11. tsa enor re Yigghfal de Hnelinare gag 30 cslenleari : fenasie de dislunfs otizoutals din navand Dag Gi Giterente de nivel AZag= Zp — Za, ambele deduse de pe pian (vat tyme 2.2}: 18 oun = Maniax as) Vstoavea unghiului de inelinare @ teronului gi 86 obfine eu ajuroral tabeleign saa a ealetiatoraln, semmut Tu (posite sau negatiy) fd dat ‘de sem diferenjei de nivel ig, 120, Deters este! wnat pee oii tren exprinat In sit sla mie we alee ex aeclens clemente Ge mat sus PK =CAZID) 200; ep = (AZINP1.000 an si roptexintid crogloren pe verticals corespunzatonse unel deplasini pe Grizantalt on 100 respectiv eu 1000 ms, “Valoazea unghiulii tan @ pantei in procente se obfine operativ et agrafieu! de pants (fig. 1.21), Pe abscis se inserie panta in procente saa In Erade; pe onlonaid se tve distantele corerpinzAtoare, veduse Ia sear’, caleutnte pentre echidistanja B= AZ o planntni 100 Bip % respectiv D = Eltge as) Dect go ia intro virfurile unni compas distarla d, dinire dou eurbe de nivel consecutive si se tuanspune pe grafic se eiteste direct valoanea pantet iin procente (fig. 121 } sau ineliuarea In grade (fig. 1.24, 8). 30Saree esa em oopizres eT Fig, 1.21. Grate de pont: Profilal lerenului pe o ammuita diveopie este definit ea linia de inter- sectie diutre suprafaja terenulai gi un plan vertical ce confine direetia vespectiva, Hlementele necesare vedactirii unui profil -- distantele reduss ‘a orizont intre punetele lui gi diferenfele de nivel -- se dedue dupa plan. ‘Pructele eazacteristice (picheyi) se consider’ la Interseofia ditecjiet res peetive eu linille de nivel Profilul longitudial ei direcfiei 4B se obtine prin raportaren 1a 0 anu Sear, pe 0 linie ovlznatalt plehefilor In fanofie de dista Gintre ei dig. 1.22). Pe acoast® line, cousiderati si plan de comparaiic, Sie Se \ ~ Pig. 122 Pro jonltuioe 3t[ete lele le [eT a] 1g 122. Prot emsvenal in petal @ fg 1.22) vidiet perpendicnlare po eare so reprezintS pozifia in Iadlgime a yuuctelor, 1 osearh de 5—30 ori msi mare decit 2 Inugiauloy. Profilul in ling eowtine, upd necesitate, mat multe init en elemente enraeteristice (distanfe, Gistanje cumulate, eote, pante et). Profilul transversal se intocmeste po o dieatie perpendicular’ & pro ‘tgulut in kg dept acolag! prineipm arsiat mai sus (lig. 1.23). Seana ae emir so ia egal ou 9 hubipimiloy. Daed peste linia terenulti, in Lenchic de cota de Incr 2; se plaseazt profil tip al stalafiel de trantport, 26 ine supraleyele de umpluturd si de spain, ‘Trasaren unei lini de panti dati se impuue la ptoleetaren unor instalagii ee wanaport pentru a sfabili trascul cel mai souré care sf. depageases paelintate 2 inpus ig. 224), Tn fancied aneasta sds echiitants Hur denivel (F) emiosoatt se enoutena stan oneontal intern (D) tgp + 100 = (eb) 100 ae une = (Bin) -300 as) Distanjaseseduoe a sean (2/7), ae 59 tn disontie aioe apleis pe plan aja ict wefurile int sh Se spniins po Govt lini de nivel altars, Se objine astfet o linie fine de pants eontimus, deoareee Ja distante ezale coveepunde aceengt diferent de nivel si 2d, UNETARE DE SUR aagimile se expriind in mori on mrultiplii sf submultiplil nf intsodas fn majoritatea yArilor gi ln noi din 1364. Oorespondenta, dintre eistemtl metric ou unitapile mat rechi folosite 4a noi en ai cu unitafile de misart din '5.0.A i Anglia, eomsiderate do beai ta Iiteraturs mondial, este dati fn tnbelul 2.2 Supraiejelo se dau in unitagi de misari derfvate din ecle folosite In iilsurscea, Iagimllor. Pentru sister! metric: Lar = 100m? tha = 100 ari = Fig, 12% Trasaet_pe phn we Hit ie ponds a 30000 mt si kw 100 ha, 2ne mtn eh asus print ape rae Taare Tagg | ee asaten |, Seoaanios | PE | uta | sane, | SAT 1. owsknt vs nowt sammtea | ¢ pane | 1.07 | 1 sumtent asim | Tara Astiea | pate | 2207] astmjent | — | s.ezmt | tar a prajina | 8 sunjent | 5,90 | prasiog | -s4 stint. | “308 a0 me | eased Spame_| 2.25 | pens |_96 semi: | 170.028 | mondo. Astnjat | 8.92 | asmee | 20 pra, fi s2t,25 ‘piioare | 1.89 | x atinien | nt . ihuate” | 10000 [szsecame ls.csttem® | Angin Linen | __—_| 0.0256 = toot iz inenes | 0.2008 144 sain }p,2005 an | Como- (iin) ‘rete sua ayant Janes | oor 2 aguas 8981 mt syeas | 1.9288 4300.51. |co08.04mt pf fra fd 00 yea. | a:e0n.34 ] 1 siuere | 640 acre [2.5800 ent tin ante = Amar [10 eapa- | 1.52.2 = = - marina | “towns {ar cele rezultate din alte unitifi de exprimaré a Inngimilor sint speciti cat fm tabelol 1.2. Unghiurile se misoari tn grade, minute ¥i secunde sexagesimale sat _Senteximale (tabelul 1.3). Valoares diviziunilor §/ raportal dintre cele douk ‘isteme de diviziune a cercului se poate atabill ugor, Uneori se foloseste gi radianul definit ca unghiul la centru corespun- itor unui arc egal eu raza cercului; mirimea Tui se exprim’ ca raport dintre valoatea unghiulard §i cea linear» oereului de raz egal ou tni- fatea, adic& : e*= 3607/2 respectiv pt = 400"/2x (2.20) os 33 oO1 = 7 FS [cee | uname | oem | mate —e we |___|wo ww poets sengeina | 22} — 2 eae ae | ser | xmas ‘was0~ | _ amt" 04 p01 9.08 won| [ewe season outed, oar | _ s0c0r | 12-5000" seooomacsr4 ‘imoon| an sear w-aa=0".88 omen | Bez orn tase a surat [oes |__ tae ‘remat Ta sania | 10% In secunde, valoarea acestui factor, folosit la transformarea gi omo- eo ula tack aha r= 16040-60714 = 200386" san = ato 100-1014 = 65a a nie oan ox rede stamal ceteinal care exe ma comoa 1 laminin sss a enmaia, a mn cooupentzz Pent & poten 1 lane, pale ‘iret d por re aE IS ree ee ee Orentabe dee Sai on at e's Fig. 42%, Axe de caurdoonte 9 erent: ve een SLeQe- 4Fig 1.26. Osentar (a) Lasimute (2) crecte gf nverse. 0—400", In acelagi timp ea”este strins 4% de sistermnl cartezian de ad eee ne oii ele Rarer tee es Sac cpAf gen atin at solcndanreg 7 metab ete ete RSG) ir eran enttnce Sabra Gon reer ene TN Eh aoren Ti get al min) ep ie (fig. 1.25) adie : ene —a (fg. 3.2). Instrumente ex ajutorul efrora unghiurile orizontale (ea.iaricare.uné ‘ghiuri deattel, melusiy verticale) se obfin dintr-o singurd viai/de exempla: Sextantul, Acesta esto constrait in aga fel incit eu ajutoral a dou oglinai {Gy 104) diatro care une exte mobils (0), imaginile punetelor vizato SUB se'adue po aceeast dieojie. Unghit! orizontal format de cele dook Sire, ce ente de doul orl mai mare decit unghial format de cele dows dgling! se eltese divest pe cercul gradat al instramentalus (ig. 2.3) ig. 23, Oberon angus 60Fig, 25 Ontineree mts tee = (hte etal er Panfts topo ‘Settantal so folosete in cal in oare punctal staf exte in a ‘sxempln in riiekrile marine. Se mumojte sextant entra of. sectoral de ‘sao radat dnbin oovespunde la a gates parte dintr-un cere in gradafie sexa, Peraite deci misurarea de unghiurt pink le 120". In timpal tuera- iufeextantul ve fine, de obloa, in ming, dar $imontat pe o bask amovibis. Instrumente en ajutoral cfrora so obfin crieatirle diretiloy de exdmpit: busola topagrafis, Un ao magnetic onclleack tn fafa tna cere {radat, iar dupé co ce Hnigtost, in dreptal capalal nord al aoestuia ve itoste orieataten diretiet vizate (fig. 24). ‘Fistrumente eit ajatoralefrora se obfine mizimea graffek« unghiarilo,, exer Dante opotraiok. Os aor sent pe marae Pro ntale ale dvechilor vizate, pe o supratafh orizontall, care {Ste plangeta instameniant (fig. 2.5). Bay acert faz Unghioro se oblin {ot din doud vise, ea ia teodoli, ins tu 20 obfio valoarea, numericd oesiora, ei umkal com grec 2.31, TEODOLITE., 2430 DEFINITTE: CLASIFICANI Instranientul specific pentru mMsurarea unghiurlor tn rider este fesmOMOEL Acosta asigurk 0 preciso rdientS (2" 10°) can chiar foarte ‘lests (0,27) aslfl so utiizeacd In uerirle care redami o aee- ‘menea previo, adick in orks do determinare gi de Indesire « refelelor Gesprifn, precam gl in anumive tues! speciale, Dack teodolital este do ‘procale iat solauts ("1") el asigurl inchusiv mourarea aistanflor {he oale optink, indlrecti), find destinat Iuerarilor ou caracter intensiv, Poarth denumizes de toodoli-tabimetra eat simpia tahimetraj ‘Deodolitele i teodoliteletahimotre pot fi do diferte tipuri, dimen ton caracteiti! ype ca dit pupotal de very a modu do Incra sa difere prea malt, Dat oriare arf tipul gt dimensiunile anu teo- doit be disting Tutotdesuna aceleasi organe principale: smbaza, cercut ‘nizonta sat Linbul, alldada, Gaeul Vertical fi Tunete, preeu sl socoagt axe: ara principalt (vertioala) V—V", care trebule si fie verticals th Tomental i eate instrumental en insalas in condifl de Tuo in staf, Caaxa secundar’ (orizontalA) H —H’, {in jural clvea Ovelleazt Iuneta i ‘vecical gh axe fundies U1. {Gig 2.6). Orguaele secundae eit Aefcemenen sccleni: ivela res- poctir nivelelo de alare,Srepiedal Hitiral ou plumb. ‘Toate dispun de fin stem do itive propri, care dliferenfised fiecare Up de tastra- ‘Teodalitelefdup& prineipile de construotic, co stan In basa Tos: {lads or gi dup odul de elie 2 gradajilor— po grupate in sw endolito de consrucfe la ; sioh, ou vorenrt gradate.metalice @ sioteme de cite cu vemier Sou en microseop ou eer}, — teolte ou itive cenralisats, opice, © ceeurl gradato de sich yi sistem ‘do citire a gradajiior caftraliet format dintrun salcroecop, tung do obit, ingh han. “Teodolitele ‘ou eitire cantratisatd ropresintS un progres remarcabil fafa do toodolitslo de comstrachio clash, atit in oe priveyie randamental de Ineru cit 5 precisa asigurats. Datoriti ‘scestor insugiri, in prezentsint {blosit, cel pun la noi, in excluvitate. ‘Tendolitale optice an fost eoncepute la ineeputal secotul de etre ‘Wild-hivetia i Fealzate in produofie do eerie pentru Prima datS (dup Jrimal 1a¢bei"mondial) ia Zoim-Jona, apot in Gxinele, wnumo fnfinyate, Wi Heabrag:siveria Aatist toate fimele produsstoare de para’ topogralice, mai iuporiante, printre care: Wild st Kem din Hlvotia, Opin (le Oborkochen din REG, Salmoirght si Gallo din Talla, eiae-VSne din 8G, MOM din EPO, azinele do specalitate din UBS ete. ‘Boda avemetes tele, omoneta im general sub denies de te lite de tip Wild. ig. 26. Sehema de principia « un teodolt 2.41, CONSTRUCTIA. TEODOLITELOR. ORGANE, FUNCTI, artes din corpulteodoitalai cares aflk montati pe alld formeast supravtrusture tendlitalal ce ee soteytesolidar eo liad tn jurul axel Fetucale Hostal corpull twodobta! Sormoass tntrartructare. faportul aparatului, denumit gi ambaeh este construt, de re moltick ttungifulars au ctcuar, ln care sit mon~ arton de Jou a ambaze! 80 obleei Sprijing prin ‘url Balare pe placa rigida (fig. 27, ola unele teodolite guruburile de ealare tint instalate in partea laterals's simbazei (fig. 2.1, d). Intractt cu sjutoral ‘acestai sistem verticalitatea axei principale poate ft moditicatS in limite Felativ mio, trepiedul insrumentulul est- prevazut cu un stativ de cen-ig. 2.7: Ambaxk tare, care in prealabil se orizontalizeasd aprorimativ cu ajatoral. unei me soiree Sis metre cotati cy ion inann aaremace f ‘piel p mae male hy re ‘Siuful lor iat aublate de"furuburl 6 mle amplitudine, Ca parte a ectimetratai ser- vojie taksorston umgattir vertcale taFig 20, Angad 9 ture ck, ig, 240 tee ota a lan erent =n ne ge 4 ne smear are sceeagl formé ea si core orlzontal. Are, in. general, un diametra mai ‘ic decit Limbul, dar gradafin ent totdeauba de waa fo. Duph originea ‘Hloensil de gradave (fig. 2-11) feral tnghial format de dirojin inate The‘cn ovltoala, Bo 6a vertcala hulu In primal cae reels unghial A fnesinace gy Sart al flea cas tunghial znital © (hig. 212). da ‘Luneta care materializearé axa de vizk serveyte In vizarea putter fenalelr) Construct te compunedin dowt fuburl coezale poate _peto-oosz0 pro-sorz0 prsz0 20 ONO Fol. MDID Fig 21, Sistee de grec ale cores verte,ig, 222 Seema eereatal verti, ig, 218, schema Inmet montate peaxa geometriciaei gf anume : unul mai lang, numit tub obiectiv, ‘ce confine obiectival, lentila defocusare gi firele reticulare giunul maiscurt, ‘amit tub ocular, ce ouprinde ocularul (Hig. 2.19), Atit obiestival, care este Bx ca porifie, et $1 ocularul, care este depissabil ip Iungul tubului objec. tiv, sint compase » de oblesi, din mai multe lentilelTmaginea se formeaz’ conform scheme! din figura 2.14. Obiectul AB ce se giseste la distanja d fat de opiectiv va produce 0 imagine micyorata, reali i inversS A'2', Sntre ocular si focaral stu Fy Ia distanfa ¢, de ocular. Priviti prin ocular cesta dao imagine virtusls gl inverst a obieotalut observat A"B", la Gistanja dy f9}% de ocular. Lanetele aparatelor construite in ultimit/ani ‘au do obioti fh plus o lentil care redreseazt imagines. Lentila de foousare este deplasabili in Inngal axei Tunetei. Fitele re- tionlare gravate peo plset de sticlk, numité si dinfragmé, sint fixate ig. 214. Formate magi x autor nel lute topogeatee futrun core metalic eae ext pins de Ghlogy Sa pet purser opis, aoe ‘Ste dbus (ig 235} cate fac on planal ‘irelor reticular et Be replbl, dar nie {al perpendicular pe aca tenet Pirlo ! fSne Sicpup unl ofa (aveln at aint veal inl Mae de sticlS mal sint gravate gi fire stadimes 2 ee fic, cate slat forlele do boa ue) 7 248, Diggmt ov thy tear.DPy 2 im 1080 Pig. 218, Ste dee eters nivelos, eventaal ou firal principal qi serveso Ja mieurarea distanjlor ‘evel opts. Cs forms pot oao variate ajo cum ao.vode 12 SEE visa unt! wna al ol vo dae ane ert culare,asfionind arpa ooularaui, fm fanfic de mumiral de dioptit Sporstorafai, cx lutein Indreptath sro © emit ner 8 Tae dai, Seep] mentor, Apolo uta dregs coma vial, privind ou ocin) ber earapra 1008 (fig. 2.18). ‘Foarto practic esto ocularal prismatic care este format dintr-o prisms eu reflerle totals intr-o montunt ce permite aplicares po ocular (fg. 2.19) fle monteaek numai atunol cind este carul. Oaracteristicile tehnice ale lunetei unt: puters demic, elmpal de visa, paterwa de soparare, Iuminoztaten gt precisaFig. 218 Lanett cot, ig. 230, Over tematic Puteron de marire a lunsei M esto o caracteristiok tehnioS important, a tunetel 2 Rima psionic Rag Piso ‘vedere Hert, adio& : B ica Mm Ala, ea) ‘aga cum rernlth din figura 2.20 esto direot proporjionals on mirimes alstanfe focal s obiectivail pl invers proportional cn misimes dstan fel forale a M=Sills ea) Resultd 0 o putere de mirire mare Iunet Iungt, Lonetele ‘eodolitelor reoamt congtruite, degi sint Tealizoach 0 mare putere do iitire, folosind in acékt s00p teleobiectivi awn.alte slateme optice pentra fringerea distanjei focale (fig. 2.21). ‘Telecbiectiout eate constrait din douk sisteme de lentile. Una conver- en de four mare alta divoreen do four fz mai mio, la ve mon teat Ja o ‘ceva mai mare declt diferenja distanjelor focale celor dous sisteme de lentile (fig. 2.22):Fig. 2.21. Diterite stteme optie pentra realizar unor lutte seurte: (ese oto b— en oe 9 Se x Distanfa focal a sistemului esto ‘mal mare doctt aistanja focal fa lentile! convergente. De exémplu: f=8em = = Gimpul de visare a Junetei re- eae prerint& epafinl conic limitat de seneratoares oo trece prin central pupilel do ntrare Wimargines intrioars. a monturii firelor reticulare, find Umitat de deschiderea diafragmei retic Inhui s{are valor fare, 2 3), Chapuliunctal este ners proper. ‘ou mirirea el. Prin urmare teodolitele cumsrire mare au cimpul mic. Nivela de calare. Aceasta sorvegte 12 aducerea instrumentului in po- sifie de Tucrn. Se disting nivele : torice, afarice, de contact, duble si cu camer’ do compenssfie. Ultimele dows tipuri se inttinese mai rar. Nioela torieé este formats dintr-o fiolt de sticlé in formé de tor, inchis& sqmato 9 umplntdImoomplat om unis outed (car, slool, ot) ‘caro nu inghesf nici la temperaturi joase. Bula de format ‘vaporti satursfi ai lichidulnt, Pe fiols sint trasato divizinni din 2 in 2mm, care sint simetrioe faf de mijlooul fiolei. Diviziunile mai lungi eonstituic reperi, Biols este introdusi intr-un tub metalic, montat in asa fol inci ‘un eapit exte fix, iar oelilalt capi este previirut eu un gurub de recti- ficare (fig. 2.28). Nivela ee montesel in aga fol Incit directrices ei xh fie perpendicular pe sxa principals. Procizia nicslei eate in functio de sensibilitates nivelei, prin care so Sinfelege unghinl de inclinare « a fiolei, corespunzitor deplasirii bulei de fer ou o gradatie a fiolei (fig. 2.24). Se poste serie: a de unde a = 2. gw ea)Pig. 228, Sho trek: ere oe rcttcare Dp Neches Cacia Fig. 225. Nova steak Fig. 2.26. Nivel de contact: in fonnult rezltk of sensibilitaten este in fone- {foi prima rind de curb Hoh, Tort ale fe curburk prea mari nu sint practice, deoarece ‘determing o Insabilitate Dule Vivolasfericd (fg, 3.25) exto mai putin sensi uk sere learn prota ane mentalor. car tle gota fg, 298 ete manta co. ‘artical al teodoliteior gt mateyte precisia do Srizontalieae @ indir, Este 0 nivel toriet Ia ‘are 4 montat un sistem optic, oare adios eupe- {ele Datel nto. prinms in fafa operatorulul La ‘uncle instrumente posifia corects &indexulul cer Sut vertical se angus automat, prin flonites de compenratoare. ‘Trepiedul Montaresaparatuluileo inljimecon- ‘venabilé delucra pentru operator se face De tre. rig, 2.7. Trend tle led. El se compune din tre! plcioare, de obleel ‘copie cyFig. 228, Fisaren taodlitale de tropic. T ig. 2.90, Firat cu pla. Fig. 251. Dison de_centrare ope. ++ ty rt aa ps eet cutisante, care se termink Ia parton inferioari cu cite un sabot metalic Gig. 227), Tn cantral platform so gisoste un Wess circular, care permite feslatrwjoare le aparafal po mais tropledull. In ptm do Jos 8 Platformel este fixat un’ fo fixeask aparaiul de trepied (fig. 2.28). Unelo treplede su platform {nclinabilf, coca oo represintd un avantaj la calarea sparatelor (Lig. 2.29). Firul ett plumb gi dispozitival de eentrare optied. On ajutoral lor se realizeatd centrares aparatulul, respeotiv aduccrea axei principale In ver- ‘eala punctalni topogratic. Firul on plumb, constructiv, se compune dintrun fir de muspensio, capul ou qurab gi greutatea on virful de con Gig. 230). Contrarea preciak a0 face cu sjutoral unui dispositiv optic, oo se ‘monteazi Ie partea Inferiosrd a apavatulal sau este incorporat in construc ‘ia Iai (fig. 231). Bastonul de centrare, de lungime Variabilé gi cu nivele steric asiguri o centrare ce se pretinds rapid& si sigur’ (Dig. 2.32). ‘Busola (fig, 2.33) si deelinatorul (fig. 2.34). Acostea servese la misurarea orlent&rit magnetice a unor direcfi. La nevoie se monteask po wna din {farello alidadel. Acul declinatoratai poate oscila numa in fafa unui namir redus de gradsfit in jural originil ‘Pluea de contra} (fig. 2.85). Aooasta sorvoste oa suport pentra instra- ‘mentele de misurat unghiuri cind stafia este pe un pilastra, eventual un ‘sock. 0Fig, 282, aston de entree. Fig. 238, Buslltopografck Zona), ‘Surub de blocore ‘nbrelatopogras (ti, 2.9). Accra serayo tn protearea paratlat do mses Grete a smreladeosroe ineisrie nexmiforie sa nuns SelnvorebOE asupre receel 2312, SISTEME OPTICE $1 DE CrrIRE La teodolitele cu citire centralizatX oerourile flind din sticls, pentra a 11 protejate, sint montate in interioral construcfiei. Luminarea’cereuilor ‘gradate se fave printr-un sistem optic format din oglinai, prisme 4i lentile, ‘care dnijeasd fumins prine& din exterior, pink in zona gyadatilor. De aict Tnming, care poarts gt imagines cerourilor gradate este condust mai de- Bert hum mlcrossap, unde se fac tre she cum Se ved fn figura 2.37. scle de Iuming In nee oparato treo prio lamele de sill cu fefo plancparalele,o® s0 glsegte in legitaré cu un micrometra optic, care poat fi sojionat dintrun tambur exterior (lig. 2.38). Lamela poato primi n- clink diferite, far odst& ou inclinarea acesteiase produce o-abatere a raze- lor de laming) oo e Inregistreath ou o mare precise la un micrometra n"Fig. 236, Lamel x fof plan peace si meramette optics. optic. Dack unghiul de incident i a ratei de lumink ce cade in punctul I ‘pe lamela eu fofo paralele este mic, se demonstreass, aa cum ge ponte ‘urmati in figura 2.39, od abaterea zazei emergente a, depinde, ca variabila, umai de unghial de incidenfé sl anume = aah 25) Unele instramente siat inzestrate eu douk lamele. nv WE Ose BLE 219 220 221 Fig. 290. Ataterea tft ce, etabate ¢ emeld cx {eter Sisteme de citire. Pentru misurarew unghiurilor se citeso diviziunile ‘pe cereurile gradata pink in dzeptul unui indice sau reper. Acest reper poate Ex fie de exeimpln o linle proieotatl peste gradafille cereului. Dac ‘corespunde exact cu o diviziune a cereului gradat, cities se face direct. ‘Dezel ine repeal to stneacd intr dock divin de pe cereal gradaty astfel inet, la eltires direot8 se adunk o cantitate oareoure X, care se apro- Ximeas, aja cum se vede in figura 2.40, unde sint exemplificate douk citti la tahimetrul Theo-060 Zeiss Jena. Pontra a fi evaluatl cit mai exact ‘aoeasté cantitate X, in general, oo utilizeas diferite sisteme de citire ‘vernierul, scfrifa, yniorometral optic ete. a cror precizie in raport cu Nistemul de gradapie trebuie identificat ‘Determinarea preciziel do eitire a unui aparat so face in felul urmittor se ide mul de gradafio a oereulai, centeximal sau sexa- esa petind in peajing civil zero, ack faite do sora va ‘apare 359 eau’ 350 gradafia esto sexagesimals, dack apare 399 sau 300 gradajia este canterimsls, Recunoagterea cistemuloi de gradatie se Poate face pita funotie de ntumarul divisiunilor in eare este tmpartit gradul. Praca acesta are cine, 2000, eventual patra diviziuni, sistemul este cente- ‘Himal, tar deck are ize, gaz, eventual dou diviziuni, sistemul este sexa- geximal; ~ caro este valoareaoelel mal mio divisiani de pe limb «. ‘Aveaata, fe obicel Ia tabimetreerte do I" (1) 20° (20°, eventual 50 (30%, jat'n teodoite de'20* (0, eventual 25 (30), san ehige 10" (10”) wo Se namic divisianile de pe sistema de citizo m3 — fe ealoulearh precisia de cite fioin. ‘intre valoaren cela sal mie Saar Pe coral gadst qt numien divistnr de pe siren Go civ, folosind rela pode @8) xem dnd yloareg util divin! de pe mb = 1% mame Giviziunilor de pe alstemol de eitire (seals) » = 100, precizia sparatului par, BA 282 r9on ve TeonoL AE OrIok ‘Teodolitele optice dup caracteristicile lor constructive gi functionale, co ee refleot ou deosebire in sistemul de gradare gi citire » gradapilor, se ‘pot grupa in mai multe tipuri printre care: ‘Teodolite-tahimetre eu indice sau fir si eu micrometeu optic. Din ancantd categorie face parte teodolitul repetitor Wild Tl, eu migcare gene- ral ql Inregistratoare (fig. 2.41). In clmpul mieroscopului apar trei feres- truici en gradafii, Ferestruica de jos, notati eu Az este a limbului, cea de iijloe, notatd eu V este a cerculul vertical, iar cea de sus a micrometralui. Gitirea gradafillor se face succesiv, mai inti la cereul orizontal apot 1a eereul vertical. Pentra cltire, de exempla Ia cereul orizoutal, se actionenzi asupra rozetei de la furea alidadei, pink oind firele reticulare incadreaz’ 0 divi- ziune. Gradele #0 oltese pe oere, minutele pe micrometru, in sensul exey- terii gradafiilor pind le imagines firului, iar zecile de secunde, la nevoie, se aproximeans, Pentra eitire la ccroul vertical se procedeani la fel. Un exemplu de citire se OX in figura 2.42. (i ea 3 gt a os “Mig, 242. Exemple ‘de site a teodli- ‘et timely TW, Gare orzo = “Crt f_ti b=} FL ipe Co Fes aaGitie olin Gre recliners istante, gravate pe o lameli de still introdusl {m gistemial optio al eparatalal,Tnaginea proieo- {i pertect ou 6 alyitens po lnb ast oot ‘vertical (fig. 2.46). Precizia sede, adic& valoares 372 371 Mig 248, Seal edt, 6clei mai mici gradafl, este egald cu valoarea celei mai miei gradatii de Hor, Gri io matearh ot a, fat cial do creyiere SV en ento maeatS ou zero, lar scasul de cresere & invere oretert valoror gradaglor de po cer. eect reprenneh un ssi define fare comnd. Tq cul in. are diviaiunea zero de pe seiripS se auprapune exact peste o divistune de De ‘ere citirea se face direst. In car contzar citete gradele pind la divia {nea care este rub soli, inv in continuare se cltese minutele glee es Ieazd freciiunil de minnt (umsesqi eventual eincimi) de pe seks, ‘sonsul areqterd gradayilor, ago cum be exeraplifiod in figure 2.16. ‘Tntroducerea gradafie! zero ln cercul orizontal se face eu ajutoral unal stan dein tag i bara paraull, Cre posi soups dou if: una corespunsatoare misolsif fnregistratoare, ind plrghia este BBiontd gi alte coreepunsitoare miscdril generale, cind pirghia este co Hit. Cn Dirghia ridioat® so roteste aparatul in plan orizontal pin ce in ‘cimpul microscopulu apare divisionen zaro de pe Limb. aparstal se blo- ‘chetzd in plan onizontal gt ain furubul de mie amplitudino se aduce zero ‘de pe sokatt in suprapunere cu zero de pe limb, In eontinuare ceroulo ontal 20 blochears cu ajutoral plrghici gl se vieeaet Io, semnalal dori ‘Pentru micurares unghinrlor se dick pinghio, adied se elibereack limbol. ‘Teodolit on ctire pris eoineidenga diviziunilor. Acestes sint eaoseute sub denumirea de teodalite tip 2-'ta chnpul mieroseopului spar dous Tegiuni dlametral opuse, fa bn fat, prin su ‘optic. Din aceanth Scleune pot oun. teodohtete EW (hg atly, Tho O10 Zeiss-Tena (ig. 2.48), 12 construte in URS, cunosoute inainte sub den mites de TB, TB,’ Tot din accastS categorie face parte gt tahiinetral DDusols Wiha KO (ig 8.31), Totodacé este earacterstio qf faptal of in stanpul rmicroseoputal apare, le imagines ceroulul orizontal, fie imagines carcural Yertical Schimbares imagini! se face cu ajutorul ‘unui buton exterior BSintemnl optic eae realizar In age fel inelt imagines eare apare tn chmpul Inieroseopuln! este formatd din dous region! diametral opuse ae cercufal 2's, Acfionind azupra tamburulut micrometri, eare este in eonexiune ‘on Wout iamele eu feje paralele, precum gun micrometra opti, imagines Vv Vv 292 291 257 256 atrrrrariT| arrsrry| 1 372 371 235 23 Hea He! ig, 246 xemple dete ta eodahialtabiet Tano-00 090. A. (Go crema = S708 cere ertical = 2OieOs Cave rant = ‘= Hiss, Soe eral = 20‘ivztunilor se deplaseac tn sens invert, dos aonalo A sf ale cerca s» ‘Ecposonel te aodog eens fade central bereulat "fn scato condi, Se “mnghiulare unltare silva corespunds o depiasareliiard ubul LB (lig. 40), Penta ellen gradajlor se achiopeas® tamburol ‘leroactee isk clad in porjiumes. cesta. dvistanle dlametzal opuss Bade optcin comcidenfe(suprapanere) Tatracle prismele pentagonals fio a 21 dia sistonul opuo ty. 2.9) limink portitaie cure, Cincltenfa se realzeask dips o nie (ig."2.80). Tot ‘eoputu! Apare 9 imagines iicrometrul optic, ‘Bentca cite, eradapile co ee ginen in pon fatimplstoae, we aduo fn goinertenfd Ge roseta,moorometralai (ge 2.51). Beiter grades Scrat divect din fata indigelut din central miowoecopalul, respecte aces frataple seriah drept n chrel coteepondenis, sori inver, apare in vent SFeclid, de obiock hn dreapta, Bentra objineren zocor do minuto se ‘Shnie visti 'Qo la grools elite pink la indice sa pind la gradatin pus aifertd om 200" (4807). tn primal cas Hecare divine vloreaat Rete (20) fan al ollea coe cit 10° (04, Gach gradelo nub reapectiy + $ divisiin, Unite de minate ql sooundele ae eleso In micrometta tn Seana erin aironiar ‘pink fa un fir. in figure 2.52 se exemplifion cide ‘La ule teodolite de acest tip, recent constrait, exit un sister semi- digtaliat do cite." Aceet.pertie citivea direct s' numiruni de see Fig. 251. Realzaes contest “fe teodttar 12 eet te "Lot rH Ht Tt B3__ 296 _ 2985) Tig, 262 Example de re i teodetta 72 eaahieey ireata™ Tee saresumai0 is) ea o Gace FA geass earSey oe die minnte. Pe miorometra no ‘cites direst minutale gi zeile de secunde, ‘timind a te gumlen doar sooundale (tig. 3.53). "a ace nodal prs noone runnin prina ath se vireasd in Gitecja. Gant, apo! se pune micromotrl a zero, soniad {tn roots de cotncldeng yin fal ee scjioneark din butonal do comands fe conttoleasd posiia imbalts, finind lgel migeket general, plak oe a Sickenea zero ant iret vi it conoldent ot dvistunencoreqpondent& notatd eu 200* sau 180° serist invers. Indicele fix din eimpul microscopului Share soppimata dows, sii. alors portal mar bu. Boule! de comands, sstemul nu permite inéroduoezes, ou upurnh, © Yalorl emo. Din acest motiv nil nase iaisth prea mul, deourece rezal- Mite nu Gat atwtate chiar daok so plosoh ou o alts valoae. Totus! ‘ecomandl ea aoearta obi lt vo poate de apopiatt de valouea 2aro- “Teodolte ca duble eereurl gi mierometra opto. Avett Yeodulte ax Siee*Caalghe ce oye sable in chp tlrosoopra ant de Solids: Grape eae apa ‘larosoopolul st: ne Fe marten toy i blr ou dope para, pu cl oe Tile dnt tgseioe po tn eingur cere gf aie spar 0 eigar® dak Pot fl menflonais teotoltale: Kern DML, DIMC2, DEAES eto. In cimpul mieroseoy spar trei ferestruici: dou& ale cercurilor gi tuna g inefometruin Bentro eticea gradajilor pe tm cere (a calla ae aot ia fe se acfoneacd tamburul mforometrala pi oe Lira Seper ete 2TL Tg ee) El, ETE Fiadiiel ETE) "ig, 254 Beep dfeltre rod ox dab area: 9 basi ~aaehaet apne neko, bras TE) incadrut de ora mai spropiati pereche de diviriuni. Se serena] Mew aiSeCerte sPetie a? ious pia fiat oy mimutele gi secundele la micrometru, intoemai cals teo- Tey Rattle "2 (ig, 28). tract aiviztme int duly {cadrarea simetrick fruti se face foarte sigur astel terol Go citiresint mult redtwe. S-am constrait tL fodolite DK em ssternl do oftire samidigtalisat, cate Drerintl un sistem perfechionat de eltie. Un exempla ne Hn _,, Sveti wo db in gare 25 REZS. Ramm ——Teodolite de tnalth precizie. Aceste teodolite sint Se Sem caacerete pin pan de pte owe ra na fDuterea de marie a Tunetel poste fia general modifi ‘serasrae, ‘caté dela 30x pind Ia 80x, prin schimbarea ocularelor. Datorité diamotrelor mari pe care lea cereale ora mai mies divizians ‘cierometra sjunge de omintl zecor de recunde, Din aceast entagorie Re parte toodalcels WIM 4, Theo-003 Zala-Jene ote, Aveeto tendolite settdocono le doterninat.reelelor de trangulajle do ordin superior £11. “Teodolte de eonsracfie specials. Din socasté categorie pot fi mentio- ato mai alte tipart de teodolite ‘roots au tnrepisirore fotngrafnt « gradatilor. Aces teodolite con tinum dloportty opted iniegitrae, cn oe opnduce In oreduere impar- tant a timpulni de Iucra necesar in teren. In plus se eliming erorile posible de citire (ean de inregiatrare in carnt) fi ehiar tendinja inevi- Babin te scorectare” m. obsarrajlior tn fanofe do resultatele anterior abtiul, dooce alts mrs n or cunogto dor a bray apd okcloperen Hmmaul, Din aceastd categorie pot B mentionate teodolitele : ‘Sstanle pe, Wild 12 cto. Le teodolital Askania ‘pr flecare fotogratie uprinde imgginle de im ambelo cercuri ala teodolivalul ale nivel de alate, ory detali arapre demumini punctului ete, Hxplosiarea fcwalat (aduocres in coinciden}a a imaginilor gradatiilor diametral opuse si efec- {Sarea letunior so poate reala fie la um talorosoop susilar (Wild T3), eel oiten cust detain « micrmetall opi cu client ¢ ia Tpr). taunt eto frat rofead'Sa neces categorie to ponte men\iane a tere asd bin asca categorise ote mentane ‘Stina tix Oca totaal su grvate patra caannconcentoe seamtoace penta 100% 40 Uy OM" 0 tomate Gn tl lb Show? Ue tive dumunaunt gt dous eal Tolonite in explostare ule- Poa, 028 crt ep) Secrets Ont eT TELE EEE ———— UTI! Garona eee, ° mn + a — BS : = carr de ae O10 [5] [5-0] o Eat ‘ig, 257. Tahnetoleletronte Opton ite 2. Vedere schema de era, aeoddlite Ya care valorile unghivlare ve tnregitroest direct pe Dandd _perfortd ou prelatrar eestonisa a datelor. Aoese toda pertait muto- Ercttarea complots a intragua proces do maksuare, Be accast lake =~ ultate.deosebite s-eu obfinut Intima” Opton (Zesy)-Obermochen dn HEPG. Astfel tahimetrul electronic ELIA-9 cate wn teal de mare pre- late ct sloem dittalia cae serveste gi In misuraren dataxtlor pe eale Siar bade inegotatte datebr unghie side Gata. or pera ear oo ; “Tekdlis oo exioltmefen ou loner ec. eat mai not {mat psn nh pindite, ‘in figura 2,56 ce 8X imagines unei porfiuni din ceroul orizontal, iar in ‘Sigura 2.57 se 4X schema preluerisii datelor in sistemul ELTA.2. ‘In tabelul 2.1 se dau citeva earacteristici ale unor teodolite gi tahi~ metre ou eitire centralizats. 2114, TEODOLITE GLASICE Pin de ourind rdioirite de toate naturile su efectuat eu instramegte clasice, ou cerouri gradate metalice gi sisteme de oftize corespunzitoare > ‘veriste, serie, tambure eto. Tn ridicarile de precise ele an fort inlocuite totel tn ridicrile de detalin, le mal resists, pe alocu, Hind corespunastoare ca precise, Ink total depigite ca randament. Dine setapae de ft autre uno dese acu emia care we i ls alte Instrumente joureuren¢ ca: plan metre, unele ttl de protnie eto. ‘Verhieral este tin dipositiy simplu de formé circulant eau liniar, srudat in divin egale oo minime, ins ceva mai nicl deft ale cerca fou rig! pe care #0 epliog,astfel inelt cele division ale vernferuui oa Drind exact nl divisiun ale cercult sam riglel (Sg. 2.58), ndiok = won(n—iye en Diferenja ¢—o represint& precria vernierulni gi result ogalé cu raportul ‘intre valosree celed mal iniel divisiuni de pe cere. aa Higik gl numb divistnilor depo vernier poenomen ea) ‘Sensu] de eregtere @ divisiunilor corespande ou sensul cresterii divi~ siunilor de pe cere sau rig. ‘Dup& cunoasterea precisiei aparatului se trece Ja citirea gradatiilor. Reperul piniin dreptul eiruia se citeso gradatiile este diviziunes zero do: atp crocn Site periola $200 oh ‘Give pe vernier 940m 14.070) Saom Fig, 280. Exempla de tie a veri ‘se inmmulfegto ou preoizia aparatalal (e/n). Astfel se objin unititile oe se ‘Aduni la eltirs direotd, Bxemplificarea citirilor este dati in figura 2.59. 218, ASEZAREA TEODOLITULUL BS STATIE Teodolitul se gisegte In de Iucru atunei cind axa principal ‘este verticalé 1 prelungires 61 froco prin punetul topografio marost 1a fol, Sceste condifit te Feallzeazi prin centrarea sl calarea teodolitului. ‘Pentra centrare teodoliful se ‘sjaal aproximativ deasupra, puncta- Jai staple, attel ca platforma si fie aproximativ orizontalf, iar virful firu- Ini eu plumb sf fie olt mat aproape de punct. Se infig picioarele treple- dului ih pamint, apisind pe urechile sabofilor. Aparatul se sjazk pe plat- forma trepiedalul gl ee prinde oa ajutoral gurubului de fixare, fir a se “strings definitiv. Aeeasth cantrare se considers aproximativi si se de fivensi pe cale optics dupii calarea aparatului ‘La. thoepat, dacd instrumental are glo nivelK sforicS, ne face 0 catare aproximativl. Calsrea propriu-tisi se face ca ajatorul nivelel tarioe. In ‘aeest seop nivela se a”luoe into pozifie paralel& ex dow’ suruburi de en~ Tare cy si cy fig. 2.60, a) §l so scfionoasi in ons invers si simultan pink ce Dula ivelel vine intre repere. Apot se roteste alidada pin& ce bula ajunge Intro posifie aprozimativ perpendicalacs pe prima (fig. 2.60, 2). Se actio- reask Gin al trees gurub de talare pin’ co Dula vine iarégiintre repere. ‘Operafille desorise ve repett., Pentra control nivela se aduce intro poxi- ‘We paraleli cu prima, dar schimbaté on 200° (fig. 2.00, c). Dac bul mu Timine intre repere cate seman aX nivela nu esto rectificats, iar axa prin- ‘cipal au este Verticalizats. Pentru rectifieare bula,nivelei se aduce intre yepere, si atume jumftate din deplasare se elimin& din surubul de recti- Fig-260. Cale toatl (vesitearen nivel teal) (opie = mai ye pata reeFig. 261, Resear nivel Fig, 262. Teodalit iastalat te aie (in posite de her). ficaro J a nivele, iar jumBiatea cealalté din guruburile de calare s&s: ‘Aga cum s6 vede din figura 2.61, deplaearen ulei represint& dublul erori ‘unghiulare de orizontalitate ‘« nivele, respeotiv dublal erurii do verica- tate a axel principale, Roglarea nivel se face concomitent eu aduceres axel fon porifis vertical. fn cazul unor deregliri mari le nivel fperafile de control se repetS. Ia momental in care bula ramine intre Tepere pentru otice pozifie & aidadel, nivela este revtficati, iar axa prin- Cipall este vertical. ‘Petra, rectifiers nivel, sfeon, Sonia co ola on nie toried, desigur rectifiest, sf apoi se aduee bula de acr in interiorul cer: cului, cu ajutoral guruburilor de calare. Dupé calare se definitiveari centrarea instramentului pe cale optic& ‘prin ujoare translatiei ale scestuia pe platforma trepiedulu. fn final apa- Fatal se fixeasd definitiv de trepied. Dac exte caznl ao definitiveszs cala- Tea instrumentului. In aceasts porifie teodolitul este apt pentra misari- ‘adicd axa 30 principal so glsegte Ia Verticala punctulut topogratic, iar imbal este orizontalizat (ig. 2.62). 9. VERIFIOAREA $1 RECTIFICAREA TEODOLITELOR, Inainte de tnesperea misurétorilor operatorul este obligat s& veri. fice gl dack eate carul, sh rectifice teodolitul cu care lucreazs. Verifics- rile privese ‘pe care trobuie si Ie Indeplineasod instrumental, ‘conditii care pot fi grupate in condifil de axe, de centrivitate si de grada- $i. O alt& grapare soestor condifit sar putea. face dupé critertul reoti- fickrii, pentru o& sint condifii care se verifick fird a se putea rectifica oven tualele erorl constatate (oondifiile de construcfie) si condiii care permit rrectifiodri (oondifil de regiaj)- Dacd condifitle nu sint indeplinite se produesr, oe a ena, totugi eliminate, unele integral, altele Saerher ie Rat Dita es Et een Saher eae eae Heaths pits sacl seianyeeehie septertt 2S cmars si i ngrie Osrna as fal ose Sire Fig, 269, Becentraliten aidade centru @ al limbului. Directile A gi B determing unghin} 3. Cereal find ‘gradat fa de central Ini C wnghiul citit este y, care esto egal eu diferent, Citirilor, adie’ y = 6 — a. Dupl figuré se poate serie: 3+ By +a, deunde F=y+(e—8) 29) Pontru a se obfine mirimea unghiului 8 urmessi.s se exprina diferenta = — B, Tot dupé figuré se poate scr sin q/sin (@— 2 — a) =¢/r gi ain Bjsin ( — 2 — 8) sir (2.10) ‘unde F este raza ceroulni orizontal, iar 2 valoarea gradafiel de po cere intersectati de direchia excentricititii 20. Rxcentricitates avind valori ici, unghiurile « gi fiind de asemenes imioi pot fi neglijate. In aceste condifii relafitle 2.10 ppot fi ecrise sub forma. otaS pms sin (aa) gl p= sin-(—2) 1) ‘Valoaréa maximé a diferentei « ~ 8 90 obfine atunci cind @ — # — 100" Gor GPS © oor ake for San laren devin aa Bele @.2) sid direct jonalk on excentricitatea ¢ gi invers ional on raza cerenlul alldad gt astfel : bie Bey +20 oir @as) {in figura 2.64 se observ o& unghiul 3 are ca misurk jumitates arcslor de cere ce i se opun, adick : Ba G~—a+O—oV2 a4) 8‘ie. 2.64, Bminacea eat Ge exentritate ig, 268, Exeenttaten Iaete. Taian Prin urmere, dack ae face media citiilor dlametral opase, excenticite: ‘tem, chiar mare fiind, au sfecteazs valoarea unghiularé obfinut®. fn cazal veotolitelor on coincidenta gradajiilor erorile unghiulare ie do ‘SXcentrleltatea alidadel int climate, deoarece citires reprerint® chist ‘media gradafilor diametral opuse. ‘Axa de visk a lunetal trebuie si infersoctze axa prinepali. elndeplinires cette condi deternink eroaree. de exccntricitate a lunetel. Ta figura 2.60 aceasta eroare (proletaéh in planal Limbula) 6a Sota oo, Devo ven anpopcrae 2,0 Pali 1 ntl ‘objine unghial oy in punctal 2, iat in poriia TT unghial ein puncta) Pe Din tangata apne la nt Hy 9 os dmonctoesd = tA met BD sia + Ba +Al2 — (235) (2.16) oct maha «acne aot mn ek ror dp exatata io tn somisuma unghlailor misuato cu lneta ‘oni ‘GE patvio in eral de excontraltate neal che se elimina ntoteauns Suck be fac msuritor cu iuneta in smbele posi ale Yaneel te tes toate’ tnteronooupale. Gradaile eereurlr tebale si aibidivisinl egile. fetal erorlor do divietine tain coneidrare nama fn Tucrgse Ge mare preci, Ea fadrle cuente efedtele lor si nogliabile. Acoste orc na pot ft elimi Dey inal cfoctl lor poate ft redue prin misararea uaghiurlor do mai ‘uit on, origin! diferte. Condijit de reglaj. Asx principal si fie vereslt, Condijia ve auth Gu Slane opty tare ont desta a $3136 5 ‘Aun secundark i fo orizontal, rerpetiv sh tie perpendiesiard pe axa principals verdealcata, Te teodolitele 20 contrite odor eorle Steeda syne mai rar Daok so conta totunlo uni eroar, cae Sint igor umghlure on Totela tn ambeln posi. Duos croares esto made, aparaful terete Ia un stller do specialtatn. Petra conala- {ffea ero ze vieart in cate dous pou ale Tanotl un panot fat la ovanomts inkiime Cig: 26,6) qe vile se. prolecteaz cu alldnda aig 20, Ervarn de ettntatate swe ‘tundare dpe de ottonlatiare iocats, Ia o inktime egal cu cca a aparutalul. Dack oele douk proiecit Azt-Az mu colnet tmnt exit erare ir frente do prioctar, ‘ya cama rezultd dln figuni, i dutta eroril unghiulare de neor!- nile sae seouidae, Yon eines ere nfo aes sty arupre uno puraburi co se gieye pe unm din furl aides, Sv it cence st ce Che 288 0 ambele poritii ale Innetei, ficindu-se citirile corespunss ‘orizontal o, $i ¢, (tig. 2.67). Dack exist diferent intre cele dou’, citiri (excoptind 200" san 180"), existd eroare de colimafie. Pentru eliminarea erorii ge calouleazt media oslor dous altir! (cq) gi se introduce la limb din furubul de mio’ amplitudine a migoiril alidsdei- Apoi firul reticular ver~ Seale readace yo sma, sconind asupre dafagme ce confine Hla Firele reticulare si fie corect_aranjate. Veriticarea so face vizind Jate. Tn car contrar ee roteste retionlul. "Varferea sens ae ca ‘jutoral fara reticular oriontal. In aoestseop ae plimb& Toneta in‘plan orizontal pe intreaga dimensiune a clmpului ei gi se observ dact punctal ‘Vizat rimine mere pe firal reticular principal (fig. 2.68). La corcul vertieal sii se elieased tnclinarea efeetivi » Iunetei. Pen- ‘tru Verificare se VizeasS on Tunets, in ambele pozifil, un punct cu firal reticular orizontal (nivelor), dupa oo nivela cerculni vertical, dact exists, 4 fos edu ints ropere din prabal (ig 2.0) gs lien, valor G85) E ealeuleazt valoarea Soe Jointeoaues da push Sortie fia aural vertical Apel oe ass rl nivel! inte repre din gurabul de resifeare R. Petra conto ope- rajille se repelPositioT positio ‘Axl orzoto of teodouttt | oz3es gz aoe =e aunupsese Grind me . Fig. 267. Vestarn greta eat de collie pe etrontal, uit Y ig. 260 Verticarea poi rt nicer, * Be sso. yao Zenit Seas 22 ULLAL? 2 cxnontot yf fs HOS i} ws sore sas. t or73u5e7a9n rete tbh om, Fig 269, Vesteaten 9 retiiaten cere vrsSistemul ajutiter de eitire @ gradapilor sk aibii Iungimen nominal, adich n-9 = ela scarijt gi n—e:3 Ia micrometra. Aceasté conditie poate 1 alba atit caracter de constructie oft gi de reglaj. Dack condifia na este indeplinitd se recomands ca instrumental si fie trimis Ia un atelier de specialitate. Verificarea candifiei In sobripi se face aducind gradatia.O- S acestela in coincident cu gradajia O do pe cere gi vizind la celatalt ca- Pat. La micrometra se acfloneass din rozeta lui pentra a se face curse ‘complet a acestuia. 2.4.2, BOERE ‘cherele sint instrumente simple ou ajutorul clirora se mfsoaré, de hel unehiar rept servind, Insiiearaa i cobortes perpendiculrcio, ‘Bxistd gi echere co misoark unghiuri do 80°, 43°, 607. Bcherele utilizate ‘astizi fhe parte din categoria echerelor cu oglinz! si ca prisme. ‘Tcherele ou oglinsi (fig. 2.70) sint construite pe principial dublet reflexitg unei raze de Taming pe oglinsi plane (fig. 2.71), Unghiul p format ‘do raza incidents on raza reflectati este dublul unghiulul « format de oglinri, Remalta, dupé figur’, o& duct! « = 50%, atunci 6 = 100%. Exists ict ou do pee de oglinsl. Aceteeaare pot oonte tn eon- if Dune pind 1a 60 m.Echerele cu prisme pot fi de ssemenea de diferite conoepjil i reali- ixi, Cele mai rispindite sint ole cu douk prisme pentagonale (fig. 2.72), dar ele pot fi gi cu o singurk prismé (tig. 2.73). Unghial y lind egal ou 100", ‘unghinl 7, format de rara inoidentl on cca reflectatS, aga cum remus dit figura 2.74, este egal cu 100%. Aceste echere pot fi latrebuinjate in con- aifit bune pink Ia 80m. ‘Eeherele cu 0 singuré pereche do oglinsi sau ou o singuré prismi, pentagonal au o utilizare limitats, deoareoe Si ajezarea ope- ratorului pe un aliniament definit de dou puncte A gi W (in care ve fi- xeax& elte un jalon). Unghiul MPC (WPO) din figura '2.75 este de 100° fatunei cind imagines, jalonulii din punctul exterior, viteutt cn ochiul ber prin spafiul de doasupra oglinzi, eau pe deasupra prisinel, se vede 4m prelngites Imagini! jlonala din punctal 4 (u 9), vais oglnds ru Beherele cu dou perechi de oglinzi sit ou dou’ prisme pentagonale permit gi instalares operstorului fn orice punct al unui alinlament, Un- Osa Fig. 276. Riccar cobortea uae perpendicular esate oat pe Slats bee her ot ek re pap, \ | i Fig. 27. Baber oy por teanpie, ul EPC (ean NPC) din figura 2.76 este de 100" ‘momentul tn care operatorul vede imaginile nelor din punctele AC§i¥ in prelungire in oplingi sau Drisme, iar imagines jalonului din punctal exterior ‘spare in prelungirea imaginilor. “Fcherele, in timpul Tucrulai, de obicei, se fin ‘mini. Pentra @ aduce instramental Ie verticala pune- ‘tului dorit, se foloseste un fir cu plumb, care se fixeari de tn eirlig de la minerul echerutui. Unele eche- redispan de un baston telescopic (fig. 2.77). 22, MASURAREA UNGHIURILOR Pentru misurarea unghiurilor orizontale ¢i_verti- ale, instrumental, in prealabil verifient, sl rectifieat, ve ihstaleagh in poritie de Tucra, adicS. so centreaa ype punct i ce caleasi. Procizia on care se executs Aceste operafii poate afecta preciria misurdtorilor ‘unghiuiare. 2.90, PRECEZIA CETRART INSTRUMENTOLUE Notind cu ¢ eroarea de centrare, ou punetal to- pografic, ou 5” stafia efectiva, ox D Tungimea vizei 31 Gave eroaiea unghiulard (fig. 2-78), éo poate serie = ain ¢ = e-sin a/D ean Broarea ° fiind foarte mio in comparatie cu D (cifiva milimetri fafa de ‘ec, sute san chiar mil de metri) si lund valoarea maxim’ « expresiel eind, 92 ‘5/2 emult: me SD (ena)‘De aici rezults ci eroarea este direct proportional cn excentricitaten ¢ si invers proporfionald on Iungimen Visei D. Deci in carul-vizelor scurte (de ordinul zecilor de metri) se cere o centrare atent a instrumentulai in stafie. De exemplu_dack ¢—1 om gi D = 30 m, poate remulta 0 eroare maxim de 213%, far dack D—='120 m, rezult e™ = 53°. Pentru aoeeasi eroare de excentricitate gi D = 000, remlth ef = 10,6%, iar pentru D = 1200 m, rezults 3 21, MASURAREA UNGHIUNILOR ORIZONTALE , 2.210 METODE. CAZURI ‘Metodele folosito sint diferite, dup cum este vorba de unghiuriizolate. sau de mai multe unghiuri intr-un punet gi dupii cum urmeazi a. se face.o shiguré msurstoare sau mai multe, Metodele cele mai des folosite in In- ‘metoda simpli sf metoda reiteratiei ‘Misurarea unui singur unghi izolat prin metoda simpli are ‘dou va- riante: prin diferenfa citivilor gi cu zero in coincident pe prima vizi. ‘Misurarea prin diferena citirilor este generali gi se poate aplica cu orice instrument de misurare a unghiurilor, pe eind varianta on zero in eoinel~ ‘enfin se poste splica deeit ou instrumente co an si migeare generala aaa int dotate ou dixpozitive ee inlocuiese aceasti migcare.. Pentru misurarea unghiului ASB — « (Sg. 2.79), prin diferente citi- rilor, se stafioneaz’ ou teodolital in punctul 8. Se sduce Imneta in pozitia I. Se vizeazé spre punotal A gi.se citeste la ceroul orizontal valoares a, spol, in sens topogratic, se vizeazi spre punctul B gi se citeste valoarea 0. ‘Unghiul rezulté prin diferenja citirlor. Pentru control gi totodat pentru obfinerea unei valori mai bune @ unghiului, cesta se mAsoard gicu luneta {n porifia TE. fn accastii a dous poritie a Tunetei se vizeath prima dath spre punctal B gi apoi, in sens trigonometric, spre punctul i se notea- 24, de asemenea, ambele valori, care vor difeti de primele cu aproximativ‘Tobetat 2.2. ‘ésuraren enghtullor pln ferenfa elor == ‘sans 712.0 12828. saeacco | 1282825 s [a4 | se4n00 | 8.4050 ‘200 (180°), Pentra a se obfine unghinl se face mai inti media citirilor, ‘abstractie feind de 200" (180°), apoi diferents mediilor (tabelul 2.2). ‘Misurarea unghiuzilor in ambele pozifii ale Iunetei eliminé o serie de erori instrumentale, lar pe altele le miegoreazS, ‘Totodat se micgoreazd erorile de misurare (de vizare, de citire gradafiilor). ‘On zero in coincidenfé unghinl a rezulté in mod aseménStor (fig. 2.80), eu deosebirea c, pe direotia punctului A, se introduce Ia limb gradatis ero (tabelul 2.3). ateat 2.3 ‘Misereroe unghlotlor c= zerortle tn eolneldenid Mliisurarea 0 singuri dati a mai multor unghiuri adiacente in tur de orizont, Se alego o visi de referinja, de plecare (un semnal care se vede Dine) gi in pozifia I s lunetei se vizeae& la punctal ales. In continuare, in sens topografic, se vizeari la toate celelalte puncte, inclusiv punctul de plecare, pentru control (fig. 2.81), De ficcare dati, se lnnegi- ‘treazi citirea de pe limb. Cit ‘rea de control pe viza de plecare, adios imehiderea mu poate deps- fi toleranga dati de relajia = [mn care ¢ este presi sparatului, iar m reprezint& nu- mirul punctelor vizate. ‘Unghiurile se misoaré gi in pozitia II a lunetei in sens in- ‘vers primului tur. Viea de ori- gine va fi aceeagi. Inchiderea ‘frebuie si fie de asemenea in toleranta. In vederea objinerit urilor se ealculeans media i Se compenseard ie, cea ce inseam- citirilor, ‘Fig. 2.81 Mceeren unghturtor in tur de orizont. Vizele in 8& egalizarea vizel de Inchidere on viza de pleeare, prin eoreotarea tu ‘turor vizelor ou oantitates ¢/n, respectiv corectarea progresivi a vizelor. Galeulcle pot fi urmfrite in tabelul 2.4. Valoatea unul unghi se obfine ‘prin diferenfa vizelor corectate. ates coh te silt Ge Tee | = Ge] SB] me & 3 231 ss é sot 8 A 8 12m. 00.00.00 Apusat: Theo O10 Zee Jena ‘Sliven nmeastc sein, eld, visite aod EOVEn a ene Te ‘Numirul maxim do vize admis inti-un tur de orizont este de 12—15, ‘2 cara in cae ant mat malts vize, elo vo impart in dood grape i ae fel inott 3—4 din ele s4 fie comune, pentra a realira legitura intre i in cele dous grupe. Recordarea grupelor de observafil se poate urmiri {n tabelul 2.5, Pe Vien de origine, de obicel, se introduce zero, rene Tentat 25 aertaren groper de sheer =) _ pep | oe, | ee = [emia [onan | Mow | mewn | Seehe sesso | szana | anno kris v4 frig 2a ~ = | see [9 osm | =, | Hee [ake we | nae | Hed A, 4am me | - | sates fryta = | Bes |: aisear | naw | = |usasss | tae astinae | oxisgo | ons kort Varuna Maze _ Misurarea unghinrlor de mai malte ori, in general, se faoe prin metoda reiterafiel, nlimité gl metoda verilor, care fn fond reprerint misurare, {in tur de orizont, reluaté de mai multe ori cu origini diferite (tig. 2.82). Valoares intervalului dintre originle « dowd reterafi succesiv, ia cardi teodolitelor do tip T2 DK, oo calouleats eu relafiat— 400°: dn, unde m ‘eprexinti numarul reterafilor care trebuie facute. Operafile de teren gi ‘nm STARAL wade n= numAro aetter comune 6Fig. 282, Misureea nghlator pein metoda re. Teli fei. ‘prelucrarea datelor sint identice eu cele deserise Ia metoda turului de ori-- Zont (tabelul 2.6). Tabet 26 oararen waphunoe pein mstotawetlor ae zamoe "aoa fen mune Yeas ioanae 2 See Be 0.00.00 2 lease] ‘Staren atmos: senny cal vibitate boat Apent: wna 12 2.211. CENTRAREA VIZELOR $1 A UNGHIURILOR ‘Dac dintr-un punct ( nu exist virbilitate spre alt punct dincaura ‘unui obstacol se va stafiona excentrie Intr~un punct B, de unde se va viza, Ia punotul 4. Stafionarea exeentricl provouel © croaro unghiulars ¢e (fig. 2.88), care se determin in funcfie de o gi « misurate si D caloulat, folosind relafia i, et = gf evsin aD (2.18) ‘unde + ; e*- evsin a] (2.18) ‘@exte exeentricitatea, D — @4, « — unghiul misorat in pune tul B gio — 636620". ‘Pentru ‘viguroas’ vizai in ansamblal ‘Vizelor ficute din centra sam pentru transportul tufuror unghiurilor misnrata excantric « in contrul y ee vor efectua umitoarels calcule (ig. 288). Yt y= at ty do unde y= ae (2.20) tn proaabi ox calonleanh qpq'teu ajutorareajuior: “7 O2) fin ey = e-#in ay/D, gisin tq. sin ay/Dy 2 Daok stafia oste centrick dar semnalul eate exeantric problema se resolv similar, cu ajutorul relafiel : presin B/D (2.21) sorisis dupit figura 2.85. Centrarea virelor se poate face gi cu. ajutorul. nomogramel wA, Croitora” dath in figura 2.86, nde se indie gi schema de utili- are. 222, MASURAREA UNGHIURILOR VERTICAZE, ce instrument topografic oa orice inst cae Te are cero vertical si results intro singuré vied. Unele teodo- lite dau unghiul de tnolinare 9 inr altolo unghiul zenitalz.In eazulGistanfelor mici pentra mAsurarea unghiului vertical se vizeaxk pe o siadio In indljimea aparatalai (distanfa dels punctul topogratic pind Ia axa secun- daria aparatulul) (ig. 2.87), iat in cazul distanfelor marl se vizeasd In bara ‘capulni negra al semnaiulul de indlfime cunoscuts san la alte semnale ‘fa cum so vede in figura 2.88, Misurarea unghiulul vertical in aumbele ‘Posifii ale Iunetel elimink practic totalitates erorilor instrumentale 4i le Injogoreask pe cele accidentale, Prelucrarea datelor privind unghiurile ¥er~ tieale se poate urmiri in tabelul 2.5. 2.28, PHECIZIA AASURARIT UNGHIURILOR ‘Previsia misunirii unghiurlor on toodolital este eondigionats de mai multe elemento printre care oele mal importante tint: metods de mAsurare ‘plat, preoiia de centrare a aparatulut sia semnalulu, atenfia opera- ‘tora,’ starea atmosferel eto. Efsotul erorior de construotie ou exceptia crorilr dedivisiune) gia celor dereglaj pot fi practic eliminate ; eventualele tori cerimin Isnivelulmisuritonlor topogratie pov negljate. In acest condifil,erorle cele mai importante ee afectears misurarea unghiurilor fing: erorle de diviziune a Serourilor crore de centrare a aparattlut 4, tia cemnalului g, erorle de visare oj erorite de citire « grada{ior ‘Ketete erori avind araoter accidental efectal lor asupra une vine se cal. ‘oulenek ot relafin* gr kVeTat arate (2.22)aha Yim beara tet a. G23) ‘Dack-insi uiighhil se misoars eu lune! tn dnb ou orion y qa heli= tyeterat are (2.24) ‘Dac unghiul se misoaré de mai multe ori, eu origini diferit,erorile ce afeo: ‘tear unghiul se calouleass ou relajia > obey “(2.98) 23, MASURAREA DISTANTSLOR PE CALE DIRECTA 230." MMSERUMNTE, FHTRE MASURAREA wisTANTHiLOR ‘re ate “‘nieork ‘entra misurarea direoté a distsn{elor so pot utiliza instrumente foarts ‘rariatey dar ele tai des folate inna topografice vurente ist Jee de pinay demetal dem i0-m 20m x pangoa de ofl do sO. ‘Mai pot fimmenfionate:firal de invar ca instrument foarte precis fi compastl, ‘podometral gl roata ca instrumente expoditive. Tletelo so introbuinjessd tn special la misurares distangelor mici, la smisurarea iniljimil aparatelor, setnalelor eto. Huletslo de pinst sint con. ‘fecfionate din featur de in ou Hire metallee,eareintirese plea gl impiedio& Tungires el. Pentru conservare, de obicti, se vopsesc. Gradatile sit aplicate ‘pe ambele piri ain om in ou; inv sorisilexte fuout din 10 in 10 em. Pan ‘Bica se ruleasd in interioral ‘unui too circular, coufesjionst din. metal, ‘carton san piel (fig. 289, a). Buletele de metal int confee|ionate din pat: {Bich subtird de el Geadofa pinoctare slat lacntin ou tle ae ruler 446 pins4. Gradafia zero poate fie in dreptal inelulai, montat Ia eapatal uletei san lao amumita distanfa, Huletalefolosite inconatrac}i au gra- glut clic un inl ev alae de 3-4 oy 24 fun” din m in m sint inserine pe ambele p&rti, pe pldeaye 3e tans Dechnetn sins marca prin mul lel (290 oy Cradatia Sha our anbels gnsur lactis poste itt dtanga inert pe fe parta se ghsoqtoofiginea de'misuraze. Aoest mod de gradare Inst poate fa sured de greyel, dact operatoral nu este atent. Onginea gradahillr, ‘ijlocul inelalul. Gradarea panglcit se face la 20°0, sub o intin- St dinamometre ft termometre. ‘eagle var conten: sm alia] do 64% ofa 91 35 9% tsie race inno a va ie ‘do tamperatar. Lamgimen firulut tse de 24 my, oventual 48 m. Se ‘poate atinge o recistodeimm/m. Odaté cu spartis instromentalor loctromagnetice se foloseyto mai ‘Pufin, nsh serveste Ia etalonaren 1 Png el 0 mdse Aili ntrument de erat me te mo aistange. 100 este Ia clzea 20 em de inel (Iueru evident avantajos), dar poate |Pacaes vateat email ig. 202. Allntament jonat. {tamu on loan cto vera, nos noe ate net oa fe oupriase ‘nplanal yetiol on tron prin puntde exten (0g 2.0). Jalonaten ne face cu geal ier, jar dao taal in tar fn wy trament ope, (gafic cu lnncit Penta jalooares unat almiament definit de puncte tin in panes Go cok to sta In pon eel lo th jlo. Operator ve speek tn spael jaoni dA wna jaaron poe, Stk a jloanlot in apre 4--Aoast mod de Tucra Ye mug ee saa ety Bal une dnc nares dein stan ll ape ih uta din tm cas, exes portolel deviet alinamentas,deoarooe ‘unght ,mart”. ‘care iatre punctale de capt A gi B nm exist, vizibilitate tg. 8,9) sa snd patente at arene Ge 80), fies donk pence Che hal sat In-d ct ge Bea sb fe 2, lon gn 2, go va mata nD, wa kl deate pe 6 Jaloanele intermediate vor sjunge din aproape in aprospe in) 0 Joalamontol aint do jlusolsdin-a W 2 (2.69), Suan poe posted Fealizata qi de tm singu® operator, inal mal greusi cu randanientmai seat‘gh duck Bik ae. face de 0" echip formatk ainte-un operator $i lof hurdtor! gi exta astral {n figura 2.94 Panglica se deruéast ou atenfie, se intinde pe alini- ment folosind intinsstoare, ‘iar lungimes ei se materia zeath prin fige. Operatia so ‘epi pk parunpre tru ap, Dinan total va elk u funglmea panel Mamui}ita cu numAral do ete ort a fost a i distanja de a ultima figs pink la bora de capt 238, CORBOTILE CR SH ADUG MASURKTORILOR CU PANGLICA Cerin desta, Palin pi, ning nance uo So teenps holed a'r, prea ern, Conefin va og itil ace oo a aa ca sap aare Se oes tginen pang (rapt ce rennin Tamra elle ol alent fanglcn pe tan total, adi a= —eDla 20) mpi 0 itn D = 80 m re mart eu gl de il 000m, ware uit higan, mare mat oo ene samt enone Sooo SSMS 2a acme pion en cele wo Coreetia de tempersturd, Dack se lucressi In o alti temperaturis dectt ‘temperatura de etalonare (27°O) Iungimea panglicii nu va fi de 60 m si ‘asifel rexultatul va fl afeotat de o anumité eroare. Intructt Ia ficoare 5°O ‘Aiferenjl do temperatark, panglion de 60 m so modificS cu 3 mm, eorecfia Go tomperaturs ao calouloast cu relafia : -rig 204, Maruaréa ditanelr 68 panglca de 80 on, DO) 3 sm at eam) ae Aaeplet 0 aisntt = 10m v4 mia 6 tempt + 76 Cann teat I 2g sen = — 96 mm = — 100m ar) Distnja D mse pe tren val ea 22 70,00 a ‘194, REDUGEREA DISTANTHLON LA OREZONT . Supratejele de teren, de cele mai multe or, find inclinate, distangele misurate infre punciele topogratioe sint distaufo Inelinate care, in vederea roprezentivii lor in plan, 26 redue ls orizontalé (orizont). Distanfa misu- ati direot oo reduce Ia’ orizont ct! ajatoral formulel : a ates 2.28) 102i265, Rete dtr at nen eaten erat 7 este distanfa inclinatS, iar » —unghiul de tnclinare (ig. 2.95,0). emp Diana nah pe ae = 5.6 eh are = 70%, cong = = o.ser, rd 3468-07 = B48 acl antantaeonine mai multe rnfiant on pans eri, unghie de inelinare no moors copara ‘sh apot tot separat te ncn ratoren a ornont (fig. 195,0). Ditana totals rea I ofaant ‘ste egals cu sums distanjelor parfiale reduse Ia otizont, adied : Dad bay ben bh 229) burp. Diane mart carl gedei e2edo a aiveah mc. Reduoen. face Senior grt 205, ¢ une: engines mort eu et Hf —nee Semetnor tn mpet ol atte bon Ge Joe) Zy~ tng rete ‘etl suet; 6 entra Fly Bran Pel (570- 295, PRBCIZIA MASUNARIL DISTANTELOR PE CALE mIRECTA, La mleurarea dlstanfelor pe eale dineeth we pot produce étsi; care tn Hindul lr por fi ristemation gf accidentale eel ‘ gt Garant operator Ole mt sgrtante re seas perlite, Touaes sav vice oar tr cara deur sat eur el pate oe hn ei eel Bre ‘Dack ale: douk valort of Sint sproplate, adic vo. iadreash 1a ‘toleranfe, 6¢ caleueass ‘medio, ceca, ce reprezintl o valoare mat probabil. Misuritorile pot fi controlate gf printr-un alt procedeu, de exemplu pe cale indirect. z i Erol setematie tnt, provosate de, neealoniees instrumental neglijarea influenfel temperaturl, logirea din aliniamemt, pichetares Wcccglaldomadiurh ce. Anca err! pot f elninats printro -etalonate careots, prin aplicaroa tunel coreofil do tamperstunl, prin jalonares gi pichetarea corect® a aliniamentulni. 108Erovile sendental sin vain povoeate de multe cans: vara do temperaturd, intinderes nega» panglicl, citirea gradatillor pe eS igen inane tire lp indo ie gene Gee Sfeotul lor, partial, so compenseasi. Sporires atenfiel de Iucru, dar mai ‘Sos zopetaredmurttorior fas oa lest scestas eur fers simp. ‘S's stabilt pe cae experimentalé cf in terenun de feta pujin cuinaieprevziamnkgurl une Gstanfo ou Pangilen ete 13cm fe Brosrea crojte ow pants. terenului, ‘Rroaren accidentals totall go calculeasd ou relafia: van 2.30) ee ree nit, Z tals, 1 —Iungimea unitark. @ eto eroaren —Inngimea totals, 1 — Srdares Telativa totalg ao oalouleash on relais oa el ear Zrorile de ansambiu cuprind erorile sistematice ¢, neidentitcate 4 necliminate, precum si erurile secidentale e,. Krorile de ansambia se cal- ccaleazé cu formals 1.81: analare 232) ‘La stabilirea toleranfelor pentra misurarea direct a distanfelor se iaa {tn considerare atit erorile alstematice elt #1 cole accidentale gi formula toleranfei va fi de forma: r oy D +e-YD e233) 4. MASURAREA INDIRECTA A DISTANTBLOR PE CALE OPTIOK ae ey nla pt eas roe on ee SSRN ee ee levee caution e tase ppt i ls ee Sal pect n cus sted eas 104Siternja do nil 240, TARDEETRE Prineipiul stadimetriei ae bazeash pe areminares 9 douk trianghiari ‘cose torments pe de o parte tre aparat sl stadie (mits), tac pe de alld parte in interioral sparatului, conform figurl 2.97, de unde exalt: Dja = H[h san D = a-H/h “assy im caro: D este distanje intro aparat gi mini, d — dstan tn aperaly vhlonron ctl po nis fk — valoatee corepunsatonre din aparat (distanga nize free stadimetzic). "ahinetrle ex tie contrat snt nse oo tna pala ‘Poro) are in comparajie oa Tuneta nean nits a tahi- Sian sas cosas in trmty area par ln dopo 8, mumité anallzor. Lunctele esle mal modeme sint dotata cu taleobientir ‘car suplinesto funojiaTentiel analizor. Le Tuneia analatics pontra obl Seen drtanfel din trinmphunlsaromonsn din figure 2.06 fo pot sale (D4 d= 3 wa DED BHI gi ess Wih=(e—fif om WN at (@36) Deoarece O ea focar al lontilei analizor so” gisepte intre obiectiv gi {focarul in},O ve dao bnagine virtuale in central de anatatien C, 00 5 afl cert eee Ra me ee EFTTA Ree ee le ay IWe—)—1/8 = UP sus = P+f— oe) -(2.37) Introducind pe 2.35 gi 2.36 in relafia 2.37 rexult& = 7 Die Re— fers s— et ki +P SH P+S— 0) (238) ste: co D este don oviectival i etal i sada it ‘umfral generator citit Gintanja “inte ftle fadimetice, Me. 297. inde audi 105F—distanfe fooalh » obiectivalul, f —distanja focal » anslizorului, ‘o—dlstanfs constants dintre obisetiv gi analizor. ‘tn relafia 2.38, singural element variabil este HZ. Distanta dintre cele ous puncte fiind D rerultl (ig. 2.98) Dad +D'=3 —Fle fl +f 9+ FES HIME +f —e) 4100 (mai rar 50 sau 200) relafin 2130 Govine: a D=100-H (2.40) 2400. MASURAMEA DISTANTELOR ‘CU TAHIMETRE Pentru mégurarea distanjelor ‘80 foloseso stadil (mire), care se fin de obicel vertical, eventual ‘orizontal. Verticalitates, respeotiv orizontalitatea se poate asigura cu nivel sferioe, Pentra etires mums rului_ generator (#7) de pe_stadie se folosaec firele stadimetrice din ‘cimpal Tunetel, cele orizontale, in carl stadillor finute vertical si sale vertical, in cama stadilor f- ate orizontal. ‘Stadille slut rigle de lemn gra- sto do obicol in cantimotei, gra ‘paji in deoimetri, desenafi i ecrigi ig. 290, Stes (ait, Alternativ pe o parte gi pe alta 105"ig, 2100, comple de ltrs distantlr pe cle opti sal verte: womaana mam sim fefel stadiel, Gradafiile sint colorate alternativ (di m tsi m) tn negra gi oyu pe fond alb. Cifrele pot fi seriso normal eau tn pozifie inversi, pen- ‘im cele douk eategorii de Tunete ca dau imagine divest sau invarsi. In fSgurn 2.90 s0 dat difrit tori de sad of aiferito sistme do gradu Taingimea stadlilor poate af fle de 3 sau 4m. Ele ¢o confectionears din Jemn ujor gi sint provizute la extremitafi, pentru ‘protenfio, ou armBtars motalics. ‘Pentru citires mai comodé. gi mai provies a mumiralui generator, ‘firal stadimetvie din zona divizunilor mat miei se aduce, din mijearea fink unetal, Ia o diviziune intreagl. Apol se citese dm si ein intro cele dows fire, iar milimetei s aprox zene de it nt tage 2.10, Badiile orizontale sint previeute ou cite o cltare care permite lars po Girocfia vise, Deqi cu sladll-oruontale ve obfin renal bane (esse tabachel stcceerice gl clink! torial ‘Sat mat im olay eladilo verdcale ant malrkopindlte, find rout mat ‘practice. ‘2401, REDUCEREA DISTANTELOR LA ORIZONT ‘Relafia diatanjol D — KH esto valabilé numa tn caval cind vind exte ‘iperpendictlaré pe siadie, deci in tarenurl (practic) orizontale. Tn cazul ‘erento inelnate vie hu cade perpendicular pe atade gt astal nomial ‘generator citit este mai mare dectt eaten so objne diana tls rel numfru gepeator clit we Snmuljeyteyyu cosinuzol unghinlai do incline, adic& ‘ine Pe entra beeen taal rode n ovis (Be 100), “elourea obfanStdco mai inmuljets nea Odatl cu cose, aid D=L- cos 9 = K-H-coF p ea) Reducsrea distanfelor in azul stadiilor orizontale (ig.2.101,0), care se fin Intotdeauna perpendicular pe vizi, indiferent de Inclinares teremulul ie face ea $1 in cazal mndeurérit dgtanfelor pe cale direct% ou relafia: j (242) { 107‘2402, PRECIZIA MKSURARII DISTANTELOR PE CALE INDIRECTA (CU TAHIMETRE §1 STADIT VERTICALE ‘Le misurares distanfelor pe oale indireot® se pot produce gropeli ‘roriy care Pot fi sistemation st acoldantale, Gregelile se datorese neatentie! operatorulu. Cele mai importante surse rumkulai generator do po radio # iepatraree ‘gregith in onmmetal do toren a acettel valor, Greqalle pot fA evita rin citirea distanfei In ambelo posifii ale Tunetel ssn prin olties Aistanjet din smbelo eapete. Dack oslo douk valori aint aproplate fn Timitele toleranjelor aimise, se calouleas’ valoare medie, coca co represint& o valgare mat probablls. Dao& sint diferit eitires se repett ‘pentru ® stabilt caro din valor! este bund oare este gresith, Erorile pot fi provooate de imperfeotiunile aparatului, stadiel, ondi- {illor de media gi operatorulu, ‘Brort provocaie de oparet. Hrorle se datoreso constantei stadimotzion arg ete rguos eg 100, Dao in lo de 100 constant ote 1001, ‘deci o eroare foarte mich, 28 produes 0 eroare sistomstios de 11 060, seine aGcmia 100m, Benin veioare constant! po wn teen prorine: (7 orizontal se mésoari, Stadt etalonate, te uprinm inttea0 ql 100m caroge mabsoerd ca aban po ale irctl, 66 ‘obfin mai matte ecusft 6u 0 singuré neounosouta Dy = K-Hy Dy = Ko By oy Dy = K+ Hy de unde: = Dilly K = DylByy «1 Hm Dy, (as) in media constantelor astfel objinute. Brori prowsas de ats. Divisianile stall pot ft nerigaos gal fn acest cas fe produc erori accidentale, Din causa variatiel lungimi stadiel eh contest san Glatate, ivisasis ta sumumblal or pot ft mal mat Eau mai mio gi in acest oaz’se produc erorisistematice. Daok divisiunile sint neriguros egale, dar se constatd of diferenfele sint mat mio! de 0,5 mm la 1-dm, sau 0,75 mm Jy 1m sii-3,50 mm 1a 208Iongimea total» stadie,errile pot fi neglijte, tn cat contra stds Inloeuieyn. Dack erorile tnt sistematioe, hogative tat posipmer ae rink o oak oonstanth stadimetriog care ene. valabil ‘are re Increases, - a “prort provost de condiile de motin. In scuasts entephie Bp i mn tito® erpara do reacfie atmonterie, ‘provocsts do strata Alensiti difeits din apropieressoluinl erosea de mirs) prove {noaien difentaa stratelor do acr cin apropiren soul care produo ‘Suen pe. Yordealk: Avesto erori pot i practo eliminate prin vide! pe ‘nin geste 80 om nil lth efoctuste in orele mat matinale. Aceite Crorl aymr eind go Tuoreah ta torenu 06 ee inolzoso puternio gi cind te Toreach in ele ou tamperatu ridiote. Brori de operator, In sceasti categorie de erori cele mai importante sint : sroarca de chire a numivalul gonerstor, os remliat al pater de mafcire {nvufiiente'a Iunetet aparatula q al gros! flor stadimetrice (ele Dob # considerate parfial ror provooats do apara) gl cave crew cu stan fi eroaten do evartionttate & stadil cave intoideauna este positive. TBroaren do elire @ sumdrulut geueraer. DacS roar medio de oltre pe atadio im dreptl nal Br ese ¢, eroaree media oo oaraoterizaach eit ea numirulai generator ln ambelo fro va i V2. Astfeleroarea medics Beafiet D = 10-2 va = 100-6-Y8 aus) jar eroarea relative: oD = 100-0-¥31D (248) Deol ervarea de vizaro eu ochinl liber se spreciaaS In crea 2b" sou 89 radian erparen de vizao ou lanets do pulere de mirire My va do. orl mal mio, adiob 1:5 16524, cna: 1D = 1/8188 (24s) valoare oe subatialts tn relia 2.44 48 : eolD = 100-Y5j8 188 -M 3/29, 5+ M ean Broores do nevrtialitte a sade. Daok stad ne abate do ln vertoalé ‘on un unghie, efeotal acostoia asupra relajiei i= K-H-cose, ae objine ‘prin diferentistea relafiel AL = — K- H-sing- Ag'/6 366° (2.48) iar erosres relativ: . AL|L =! — K+ H-sing: Ap[K+ H-eosp-6 366" = — tgp Ag*/6 300° (2.49) adicd erosres ereste cu tangenta unghiulai de pant. Pentru reduceres ‘rorilor apare Recesitatos oa stadille o& fie provimte ou nivele sferice de ‘calare, im special in terenuri accidentate. a Din analiza erorilor rerultt of elo sint destul do importante gi ou. atit ‘mai mari en eit sceidentafia terenulul ereste. Determinarea stadimetric’ : 1109@ distanfélor asiguri-o precizie sa- tisfdeltoare in casa distantslor limitete. Distanja maximt de vi- sare cl tahimetrul obisnuit am ‘trebuie 8 depsigesno® 100 m_ in ‘earal punctelorimportante 51150 m ‘in cazul punstelor de importan's mai mick, In tabelul 2.7 96 dan toleran- {elo Admise la misurarea indirec- ‘Wha distanfelor folosind stadii ver- ‘wotkosmportatscategul etabtmete, de mare spate, labimureeantoredactour, went eran a BS. 2.5, MASURAREA DISTANTELOR CU AJUTORUL UNDELOR Dupé natura undelor purtitoare, aparatele co servese la misurarea @istaufelor ee impart ia dowk grupe mari: ce utilizeaz Inngimi de undi din speetrul vizibil, denumite Seiplot be tp seuns angurhd o preciae neat; ce rparats ce tlizeea fungimt de unds din specteal inviibil, denu- mite elect (ia Uteratara de specialitate ele se tnilineso sub denumines de tllurometre, radistelemelre, Siotomat ee.). Ble Toareaeh bine Hog ompten mu cin Do ip deeb nan aie, ‘Prinefpiul de misurare distanjelor intre dous puncte este seelagi pentra ambeletipuri de aparate, Distanja Dintre dos! punoto (tig 2.102) tte dat de relajia Dao} (2.50) fin care: peste vitera de propagaro a undelor, iar ¢— timpul necesae undelor pentru a parcurge dubiul distanfel de masurat, Deoanece misarares tim- at cay ie xtram de eda ncpint dita Unplve detarmink pe cale indirect& prin mécurares di fntre modulafis de Ehir idointrareGunonnat unehtul de'fack» al oncofilr ae ost cexprima in fanctie de freoventa f(care reprezint& mumfrul osellafillor oom: plete efectuate in unltates de timp) ai de timpul parcurs de und, adie’: smefoh de unde t= 9/2 =f 51 Fig. 2300. Print mdeuret ‘Gitanfelor ex fatal under Ps epacii de marae octet! deat uo{ntroduetnd in relafiadistanget D renult Dae clin-f= 9° Nae ea, Vitesa de propagare a undelor, precum i frecvania f fiind eunosoute problems, Jeterminioit ditantelor se redice In mbrurares dferenjelor 49 fark douk frecvenfe. Aparato elestwontie wit o precise de dh Lem 2-10- ine ‘Din mumeroagele.aparate realizate cu aplicafie direct in {opogratie se menfioneazs : Di tomafal Wild Dro, dssoma Wita "brio ig. 2105), a Yomatele” DM-560,.‘D3C% 000, BREE Wo Ug. 200) Keen, SMC, eg. Bits if BEDI, SLDLY Froduse “de Optor (Goins) Oberkochen, BOK (tg. 2.105), HOT? 000 (ig. 2100) ag. as0k. Ditaat ats Kern: rode de Zale Teneo. Joie Ritemae # ntees ctig, 2105, BOK-2000 Zeer dene. Distomatal Wid Di-10 cate ‘un aparat de mici dimensiun! format dintro mash ow insta- Isfie electronics montata direst ‘pe trepied gi un emifitor-reoep- tor, eare se poate fixe pe masa. aperatulad sau_pe Iuneta unut Yeodolit, de construofie Wild = ‘TH, T16, T2. Misoard distante ‘cuprinse tntre 10m st 2.000 m. ‘i asigaré o procizie de a 1 em. Pe toate distanjele. Are afijaj lectronic. Reflectoral poate fi format, in fonefie de distanfa. misuraté din: 0 priam’ (1.000 m), tei prisme (1600 1a) i ‘nous prisine (2.000 m). Apara- ‘ul ealculeazi si distanfa redusi ‘gion zorato zee-eoe. Ia orizont gi diferenta de nivel. Influenfa factorilor atmosferici agua pesniet de miourare se coretaash automat cu un comutator ‘ard. Telemetrul electrooptic BOK 2.000 misourk distanta pink la 2,5 km eu provinie de ck 1 om, Procvenfele modulate tint acordate pentra condi Btinosferice de 1° gi 740 mun preaiune, aatfel incit coreetia atmos: jek poate fi, in general, neghijatd. Heflectorul este format din trei gamni- ‘tart de prism, in funojié de distanfa m&suratS. Aparatul este insé greoi ‘mu be poste combina ea un instrament de masurat unghiur. ‘Telemetrul electrooptic HOT 2 000 este un nparat apt atlt pentru misa~ rarea distanjelor elt si pentru misurarea unghiurilor. Milsoar® distanjo ‘pind La 2 000m, ou o precisie de ++ 1-om. Numdrol prismelor este in functie ‘de micimea distanfel de mAsurat. Are tun pupitru de comand, un mini- calculator, eu ajutorul céraia se obtin distanta reduss la orizont gi dife- renja de nivel. a2oN ‘ecg, Saints “ial , faphoneaes ‘act in panetel now Ld (Ps) eit gi in cele vechi, AI S aE (Pd im ele vechi, Punctele— a — 5 afioneacs ttn punstel now * (P,) cit giin cele veohi, Punatele— MN Sg SK e NO SY i Sereda m— . Sais in panctul now = "s) cit cele vechi, Punctele ae OER oe a Omg Me. 22. tndebna mahal radcin on tendatty auble (pot. 4) sau chiar simpie Ieee pices NSM (pet, 19), revoledey tm triunghi (pot. 17, 16). in nngtinnane nein denmnmini xoritinite ne puncte de Mig. 92. tna sexes co tvdotite be (pot. 4) sat chiar simple seleaheggerios % tevdolte (pe. 9), resolodrd fm triunghi (pot. 37, 26). aes dubie (pot. 4) sau chiar simple eee loomice © (Dot. 19), resoledrd fw trivmghi ite ne munote de nbn anger (pet. 17, 16). ~ ee catch acgptnenee nip Shemini ne munets de we ot, A 5 re ests in anqetanann np Hwan anvtinita ne mamnote de Vr fon Lap rconta in angina ney ennamisl ani102 a Fig. 85. Sucesunca oprailr into rare plnimeteed = BG I~ pete de engine, PoP nce de intechi, 10 10 rumuire. Posfin wisi punt now poate fi Getinith prin meiode rier, {mind coordonatetepolare sx (ig. 3-lya) an pin metoda erodes ier eer clad vo asd ge 2 9 (eg. 8.) Tahinjiten opereilne tn cael, meiedelot oat’ ato plainer in ura. Bootle de tani pode Bes Fr Gy if, Laine deste ou puncte ae interseehe Hi Py, Spropitrd zobe de rdiat pe cate so bpifins drum 101, {08 -- 312 e115, 106 +134, Trane eon ales bn spropterea detalis iporante Soe “ios pin diet sau wbscln 9 ofdahat, apente pe agure dru Erin emp ide apn ae xn ly ol elce pe basa uno Sin topograze tea Excaduuiy nnmay ou seutatl becehaercier a eam bine jesabees fehmnie san economic 9 ey pe mupatetereirnse de tenem, mat ml do cfteva sate de lan cin efeotul planimetric a curburi ‘Pimintutui poate "Benotale so aleg in age fl inst af ve axigore viniilitaten intr clo gis constitute ttl 9 mefen de trtunghit altura (Bg. 3.0); posta lo se Getermini prin’ toda trangulfiy, cind. se misoard toade unghie usFig, 3 Pringle determi ‘ponctel pin tangule Fig, 87. Determinares une reele topogmtice Fig. 8, Pracptl detest net rjale de (2 teadalte Settrooptice: ‘spin pein dame, ‘eile, procum i tungines 9 orontile don Tatar (oleae i de Inchidere). Dac 4o un instrament de misarare & distanjelot Brin unde se poate flo metodo ticterait cd se mioard, in oe done ghiuri, toate lature refelei. Ou un feedott electrooptic, care permite misi- Farce ou preciso att a unghiurilor elt ia Iaturdor, reveana topografios se determina mai economio gi mai rapid; spre exemplt, in enzul figurl 3.7, ). in "yunctele. voehi, “dea borntte, semaalul 30 ridied $nevors exact 1S Yertieala ponotalai; in mod fiese, ‘iva rovilta excenizio, peo direc” {He oarocave (fig. 9.10, 0). Blementele Preontioitii, disianfa ef orientaree bborni-semnal, ce masoarh ew Tuleta son busola de bummer consem- Fi. 820, Barnes exsatich «senna Min-s6 Po sehif. ore rou Constuctia unui semnal plramias sau in arbore presupune proieetarea ‘apulul negra la sol. Operafa go vealizeaxé cu teodolitl din dou divectit Sprosimatiy perpeldieulare ale eSior plane verticale ee materinlieass it sol prin dot tatu. Bormay n caznt puatolor uot §. frugal ca eu in cop, {n eaanl celor veoh, ce instaleatt la torsectia inilor materializate pein Sfori determinate ae cele dont vinduri do fai. In carl semmaelor in arbors cid punotal go profetaact np ‘meiral tupiai, ae impute 0 bomare escencricd. Pe qiniamentele de pre- Jeotare ta Sol a seminalului, materiaizate de pichetli Py) PL 3 Py, Fe se dled perpendientare, in apropierea fulpini ia intersectia o&rara x6 obfine Dprnctal #eare se borneasd (Lg. $20). Cu. ajutoral ovientiior 0! Fladitengelor dy std, seintocmeste un gratiolaseard mare, 125 san:X! 10,pe fare se anisoart direct elomentele exoentxiitiil:lungimea gl orien tates fegmentului CE. Determinarea acestora poate fi ficutt i numeric. 992, DESGRIEMES TOPOGRAFIL A FUNCTELOR ‘Dupi marearea punotelor s¢ face o desexiee topngratict ce permite egisinea Jor eu usuzin{S. Pozifia borne se defineste pe o schiff de reperaj orlentats unde se trec distanfele faj& de unele detalii siabile si ugor de reounoseut (fig. 3.21). Schija este completati eu o deseriere a amplosa mentulai bornei, preeum si cu unele date generale: comena, lueu, anal copstructiel, tipul borne, inslyimea semnstulnt ote. a2 Ee813, WASURAREA UNGHTORIOR 22190, INTOGMIREA PLANULU! DE OBSERVATI ‘La 0 Scark convenabili se raporteaz’ punetele vechi si se amplaseazi, ‘aproximativ cele noi, proiectate, Conform notafilor de Ia recunoasterea, terenulu se franspun pe sceastés schit& toate vizele duse din punctele ‘veehi sau noi, respectind 9 snumits legend spre exemplu : vizele reoi- ‘proce ou linie eontinu, cele unilaterale jumitate cu linie pling si jum’- tate cu linie intrerupté, cele intre puncicle vechi ou negru si restul cu rogu ete. 89 obfine astfel sckite vizelor pe baza cireia se executit Ineriile ullerioare. in general, vixibilitapile existente in cadral unei refele de indesire sint aumeroate. Din ansarabtul lor se aleg, in -principiu, ecle care asigurds o ‘eft mai bund determinare a punctelor nol ¢i in priunul rind toate vizele spre punetelo apropiate, pentru a asigura o bund determinare a punctelor noi, Invecinate. Efectiv,se au in vedere urmiitoatele carinfe eu cameter general (fig. 3.22) vizele de orientare, ce vervese la orientarea directillor spre punctele noi, duse Intxe puncte vechi, cel putin 3—3 din ficeare punet, s& fie eft mat lungi (spre ex. viele A—C, D—O); — vizele de determinare, din intersectarea clirora rezult punctele noi ure de Ja punetele veehi (sau nol, care vor deveni vechi) la puncte noi, ‘sau iuvers, eal pufin patru pentru fiecare punct nou si fie elt mai sourts Hi uniform rispindite In jurul acestuis (spre ex. vitele 3—A, D—4, 2—3 i vizale din ponotul 2); — isele de orientare-delerminare, respectiv vizele reciproce Intre punc- ‘ele noi si Veehi din eadral intersecfiei combinate, fie eit mai numeroase (pre ex. vizele 1—A, 3—B 91 cele din punctul 1); = numarul de vize oh fie eel minim, pentru Inlocuirea eclor ee se dovedese, in Imodificiri eu aceasts cease. ‘Pe baza scesfor recoman- dix, justificato in continnare $i in special la. § 3.18, © {ntocmeste un plan de obser. taj ou viele co. trebuic “umirite po tren. in fieeare punct (fig. 229); uncer, ‘entra simplifcare, aoesten a0 Tameroteast, in mons direct, 123, 10 Ocec er detrmne fend} Sncepind cw punetele vechi Pn tera scones de sicontimuind en'eele noi. "* *% — 133‘381. SUOCESIONEA DE DETERMINARE a refelei de sprijin se face progresiv, in idea eX orice panct ‘odati caloulat poste servi la determinares altora. O anumith ordine se Stabilegte ined de la proleetares (amplasaren) punotelor “not i pot 1Wfilo de determinare; eat olarifieh odath ci tntocmirea,planulai de obvervati §i se defintiveasd abia in decureul caloulelor. ‘nifial se profecteash i so determing neaparat prin intersectie com- inat'an yphnet de ‘tngee”, Gane 2) staat inte punctle veehi (4, B, 0, 0} B) pentra a reduce distantelerelativ mari alo refelei goodezice {éig, 3122}, Ta eontinuace se at ha Vedero punctele determinabile prin inter~ secfil combinate (2, 3, 3,6) situate intre punctal de fringare $i cele geodo- {ice ete. Urmeass determinarea punctelor prin intersecfie inainte ¢ tocmai {n final cele prin intetsecyie inapot. Toluyl, ordinea de determinate preco- nizaté nn poate gina trebuie respectath riguros; ea se sohimba in functie de precizia rerultatelor $i abia la tncheleres caleulelor se intoemeste sehifa de determinare co confine ofdinea definitiva, Se conttatd totodata cd nici tecomandisile anterioaro (§ 3.150) nu pot fi xepectate Integral. Vise do determina alo punctful de frngere (2) sin lung si se redue abia in eazul punctelor urmiatoare de indesire, uncle puncte (2, 5, 4) sint bine plamate, on vite din toate ecle patra eadranc, ‘ttle (8, 8) au. o situafie mai putin favorabilé (fig, 3.22). In ealeule se vor folosi eu prioritate pubetele cele mai apropiate. Spre exempin punctdl se-va determina din punotele din jur C, 6 1,5, far punctul 3 tanetie de C, 1, 3 # (fig. 3.22), ‘02, MASURATORI EFEGTIVE, RY TEREN ‘tn baza planatui de observati so trees Ia misurarea unghiurlor eu wm teodolt cu eitire ventralianta de tip Ts cc acgura o precsie de-eitie de tk 2* gio eroare de misurare a unghiurilor de + 5*—7*, In conformitate: Gu instractionilo se vor efeotan 2~-Seri;totodath ce ioarayiclementele necesare nivelmentului la distanfe mari: unghiurile zenitale, indljimea ‘paratulul gia setanalulai (§ 4.20). Tnaintes inoeperti misurstorilor se face (eventual se verified) proiee- area semnatutul fa sl (8.122). De obice! se stafioneash im semnal $10 in bom, cind se asigoN identiiaten Intre vied 9k staf xt vizalor Teel- proce (eemnal-semnal, Daca instractinnile cer stajionares in born vizle So -centreass po semnai folosind diagrama Oroiurs (@ 2.80), ac cind di fille dintr-o static sint numeroase, maj mult de 14—16, se impart in rape de obsarvagi (5 2.2). : S14, INTERSECYTA IVAINTE, ‘Aetoda permite determinarea unui punet nou prin stationarea cu teo- dolitul In punetele vehi, ale refelei de sprijin sf misurarea unghiurilor orizontale dintze direefii (fig. 3.25). SMO, ASPECT GKOMETRICE So stlo of dows drepte neparalcle confinute intr-un plan se intersco- teazi intr-un punct ; coordonatele 2 si y ale acestuia se dedue ugor dack potifile dreptelor shut cunoscute fi exprimate sub formé de'eoustii, 124